UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE DREPT

Conf. univ. dr. GC Curca

Medicina Legala Suport de curs pentru învăţământul la distanţă

2012

1

CUPRINS GENERAL
UNITATEA DE INVATARE 1. SPECIFICUL, DOMENIUL, STRUCTURA SI ORGANIZAREA MEDICINII LEGALE 1.Definitia medicinii legale 2. Domenii de activitate ale medicinii legale 3. Reglementarea activităţii de medicină legală 4. Structura teritoriala a reţelei nationale de medicină legală 5. Structura organizatorica, de analiza si control a retelei nationale de medicina legala 6. Asigurarea obiectivitatii si calitatii profesionale a constatarilor si expertizelor medico-legale : principiile activitatii medico-legale 7. Prezentarea INML Mina Minovici Bucuresti 4 4 6 7 8

10 13 17

UNITATEA DE INVATARE 2. ELEMENTE DE TANATOLOGIE 1. Definitia mortii si aspect conceptuale privind moartea 2. Clasificarea semnelor mortii 3.Stabilirea datei probabile a mortii. Tanatocronologia 4.Felul mortii, cauzele medicale ale mortii, modalitatea de deces 5. Moartea suspecta vs. moartea subita

UNITATEA DE INVATARE 3. ELEMENTE DE TRAUMATOLOGIE GENERALA MEDICO-LEGALA. LEZIUNI TRAUMATICE PRIMARE 1.Clasificarea agentilor traumatici 2.Mecanisme de producere a vatamarilor (leziunilor traumatice) 3.Leziuni traumatice primare

23 23 26 27 28 29 30 30 31 35 46 46 49 52

UNITATEA DE INVATARE 4. VATAMAREA CORPORALA 1. Aspecte procedurale ale constatarii vatamarii corporale pe o persoana in viata ori decedata. Actele medicale. Expertiza medico-legala 2. Certificatul medico-legal 3. Raportul de constatare medico-legala 4. Evaluarea gravitatii leziunilor traumatice: zilele de ingrijire medicala, ZIM 5. Limite ale evaluarii medico-legale a vatamarii 6. Prevederile art. 182 CP privind vatamarea corporala grava: pierderea unui organ ori incetarea functionarii acestuia, infirmitate fizica si psihica, slutire, avort posttraumatic, punerea in primejdie a vietii UNITATEA DE INVATARE 5. CAUZALITATEA MEDICO-LEGALA 1. Definitie 2. Componentele lantului cauzal 3. Clasificarea lanturilor cauzale
2

53 61 67

74 74 74 78

Bibliografie

4. 5. 6. 7.

Legatura de cauzalitate directa neconditionata Legatura de cauzalitate directa conditionata Cauzalitate secundara (indirecta) Cauzalitatea multipla

79 79 80 82 83

3

UNITATEA DE INVATARE 1. SPECIFICUL, DOMENIUL, STRUCTURA SI ORGANIZAREA MEDICINII LEGALE
CUPRINS 1.Definitia medicinii legale 2. Domenii de activitate ale medicinii legale 3. Reglementarea activităţii de medicină legală 4. Structura teritoriala a reţelei nationale de medicină legală 5. Structura organizatorica, de analiza si control a retelei nationale de medicina legala 6. Structura organizatorica, de analiza si control a retelei nationale de medicina legala 7. Asigurarea obiectivitatii si calitatii profesionale a constatarilor si expertizelor medico-legale : principiile activitatii medico-legale 8. Prezentarea INML Mina Minovici Bucuresti

1.Definitia medicinii legale Definitia medicinii legale poate fi privita din 3 puncte de vedere: etimologic, expertal si procedural. 1. Def. etimologica: Aplicarea cunostiintelor medicale la necesitatile implinirii actului de justitie 2. Def. expertala: Stiinta medicala care urmareste in interesul legii si al justitiei sa obiectiveze si să evalueze aspectele medical-biologice din spetele juridice construind un suport stiintific cu caracter expertal probatoriu 3. Def. procedurala : Stiinta medicala prin care se realizeaza o cercetare medico-legala procedural necesara in toate spetele juridice in care exista implicatii medicale precum si in cazurile medicale in care exista implicatii juridice Medicina legala este chemata sa identifice şi să separe elementele de probatiune biologice directe, materiale, de elementele de probatiune biologice indirecte, dar si aspectele medical-biologice cu valoare certa de cele incerte/posibile/probabile si sa le prezinte organelor judiciare pentru a fi administrate corect in interesul justitiei.
4

OBIECTIVE Cunoasterea domeniului de activitate al medicinii legale. Cunoasterea structurii retelei de medicina legala pentru a fi astfel inlesnita solicitarea la timp si procedurala a lucrarii medico-legale. Cunoasterea principiilor care stau la baza activitatii medico-legale si a caracterului expertal al profesiunii. Cunoasterea legislatiei in domeniu.

este o stiinta despre viu. legitatile biologice mecanice pot suferi conditionari. si o fractura craniana in locul lovirii (fractura la impact). Legitatile biologice genetice pot suferi mutatii. Exista o dificultate inerenta care se leaga de posibilitatea de a anticipa evolutia cazurilor medicale ori a recompune retrospectiv evolutia acestora datorita a doua aspecte: -medicina nu este o stiinta exacta. Nu exista biologie fara psihism dupa cum nu exista psihism fara biologie. Intr-o scurta prezentare a fost prezentata o parte din alchimia care sta la baza constitutiei noastre.In conditiile celui mai mic dubiu sau a unei argumentatii stiintifice incomplete/inconsistente expertii legisti trebuie sa-si exprime indoiala delimitind certitudinile de incertitudini: in acest sens vor trebui sa individualizeze aspectele medicale probate si certe de cele (im)probabile sau (im)posibile indiferent ce parte implicata nemultumeste prin aceasta. Numai intelegand realitatea biologica in aceasta complexitate se poate intelege corect valoarea reala pe care proba medical-biologica o are in instanta. local vor prezenta plaga la locul de impact fara insa a se insoti de fractura craniului (calota craniana groasa) Numarul de zile de ingrijiri medicale. manifestand o atitudine expertala. hemoragie. Totul este supus conditionarilor interne si externe. Exista 4 posibilitati mai frecvente de evolutie din punct de vedere neurochirurgical care toate depend de victima: o unele persoane vor avea/nu vor avea pierderea constientei (comotie cerebrala). infectie. Trebuie sa fie obiectivi si impartiali. adaptabilitate si diversitate biologica ce se situeaza la baza unicitatii fiintei umane atat din punct de vedere biologic cat si psihic. EXEMPLU. Un caz de talharie. Variabilitatea si diversitatea completeaza tabloul unicitatii noastre nu numai prin modularea biologiei dar si prin determinarea psihicului. O persoana primeste o lovitura violenta in cap cu o bata de basebal si apoi este tilharita.) o unele persoane vor suferi cu probabilitate o pierdere a starii de constienta (comotie cerebrala reversibila in urmatoarele ore-zile) si o vatamare a partilor moi ale scalpului cu o plaga (rana). In acest fel organismul prezinta specificitate. 5 . iar viul cunoaste legitati biologice complexe aflate in interrelatie si asupra carora actioneaza conditionalitati. ZIM va depinde de evolutia plagii si se va situa sub 20 (daca nu survin complicatii ex. etc.

a nerestrictionarii accesului la informatie. ZIM va depinde de evolutia vatamarii creierului si se va situa adesea peste 40-50 ZIM. Sub raportul elementelor subiective ale infractiunii gravitatea faptei antisociale a fost identica. probarea virginitatii. In cel putin una dintre ele persoana poate deceda 2. Numarul de zile de ingrijiri medicale. ZIM va depinde de fractura craniana si vindecarea acesteia si se situa peste 20 dar sub 40 daca nu survin complicatii (infectie.) o unele persoane vor prezenta/nu vor prezenta pierderea starii de constienta. Poate deceda. celular) si cu rationamentul criminalistic avand ca fundament verificarea si obiectivarea datelor medicale si ipotezelor cauzale: simpla acceptare a acestora este de evitat. Obiectivitatea este asigurata prin respectarea principiului metodologiei unitare. stabilirea sexului si a virstei biologice 6 .Existã un rationament medico-legal. Domenii de activitate ale medicinii legale a) Autopsie medico-legala b) Examinari medico-legale a leziunilor traumatice. diferit de ZIM. uneori peste 60 ZIM. Sub raportul elementelor materiale. In acest sens expertizele medico-legale presupun verificarea aparentelor / probabilitatilor / posibilitatilor si inlocuirea acestora in masura posibilului cu certitudini in cadrul unui demers obiectiv bazat pe o argumentatie obiectiv-stiintifica. aprecierea capacitatii de munca sau a starii de sanatate având ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumită activitate sau profesie c) Expertiza medico-legala psihiatrica d) Expertiza medico-legala in sfera genitala: viol. “Informatia nu poate fi eronata ci doar interpretarea ei” (P. Medicul legist trebuie sa-si formuleze concluziile expertizei cu obiectivitate si in deplina impartialitate fata de partile implicate. Numarul de zile de ingrijiri medicale. local plaga. etc. Kirk). fractura/fara fractura craniana dar in schimb vor prezenta afectarea creierului fie direct prin contuzia acestuia (evolutie rapida adesea cu coma) fie indirect prin hemoragiile intracraniene (evlutie uneori rapida alteori intarziata cu ore-zile sau chiar saptamanai). consecintelor medicale in cele 3 situatii sunt diferite si implica un nr. specific acestui domeniu de activitate care îmbina triadic rationamentul medical clinic cu rationamentul morfopatologic (studiul bolilor la nivel structural.

1/2000. -Legea nr. • Amprenta genetica (profilul ADN).G. fiziologie. 531/31. etc. descoperit de Sir Alec Jeffreys in 1985. al României Partea I. impuscare h) Antropologie medico-legala si odontostomatologie medico-legala i) Verificarea autenticitatii si a corectitudinii intocmirii actelor medicale j) Bioetica si deontologia medicala k) Invatamint medical l) Cercetare stiintifica 3. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală 7 . 1/2000 (publicată în M. singe.Cercetarea in medicina legala se desfasoara prin metode proprii acestei specialitati dar si in coroborare atit cu stiintele medicale clinice cit si cu cercetarea medicala fundamentala (anatomie patologica.08. nr. explozibili.G. Partea I nr. 57/2001 (publicată în M.O. genetica. e) Examinari complementare medico-legale de toxicologie. -Regulamentul de aplicare a dispoziţiilor O. nr. Partea I nr.G.2004) prin care a fost aprobată O.2001) pentru modificarea şi completarea O.418/27. histopatologie.O. biofizica. g) Cercetare criminalistica si judiciara (“forensic research”): sperma. EXEMPLE: • Grupele de singe descoperite de catre Landsteiner in 1901 au fost utilizate pentru prima data in practica medicala intr-un caz medico-legal in Germania anului 1904. 459/2001 (publicată în M. al României.01. biologie moleculara. fir de par. a fost utilizata pentru prima data in practica medicala intr-un caz medico-legal de omor si viol asupra a 2 tinere in Anglia anului 1989.G. fiziopatologie. medicina legala este astazi o stiinta medicala moderna indispensabila in bagajul de cunostiinte al oricarui medic si cu un definit impact social prin expertizele sale. imunologie.O. tanatochimie. nr.2000) privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală. biologie celulara. al României. Reglementarea activităţii de medicină legală Activitatea de medicină legală din România se desfăşoară în conformitate cu prevederile stipulate în următoarele acte normative: -Legea nr.2001) prin care a fost aprobată O. 271/2003 (publicată în M. prin aceasta colaborare interdisciplinara ce se extinde si in domeniul clinic. urme.). Partea I. nr. 22/21.07. serologie.07. nr. biochimie. al României. nr.O. bacteriologie f) Serologia medico-legala (filiatie) si genetica medico-legala (profilul ADN).616/07.

Partea I. aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii. îşi au sediul în alte localităţi decât cele reşedinţă de judeţ (publicat în M. Iaşi şi Craiova.O.2000) aprobate prin ordinul comun al Ministerului Justiţiei (nr. 2554/04. -Normele procedurale privind efectuarea expertizelor. al României.2000) aprobat prin H.04. c) 36 Servicii de medicină legală judeţene cu sediul în oraşul reşedinţă de judeţ. Târgu-Mureş.4. nr. nu au personalitate juridică şi se află în subordirea direcţiilor judeţele de sănătate publică. institutele medico-legale au personalitate juridică şi se află în subordinea Ministerului Sănătăţii. a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale (publicate în M. nr.2000) şi al Ministerului Sănătăţii (nr. b) 5 Institutele regionale de medicină legală (fostele laboratoare exterioare de medicină-legală) din centrele medicale universitare: Timişoara. condus de către un director general numit prin ordin al ministrului sănătăţii. Cluj-Napoca.O. aflate în structura organizatorică a serviciilor de medicină legală judeţene şi înfiinţate în judeţele mari. numit prin ordin al ministrului Sănătăţii. pe bază de concurs. 459/19. nr. 1204/2002.05.unitate cu personalitate juridică.G. 459/19. sunt conduse de către un director. 8 .2000). 774/2000 şi modificat prin H.09. Partea I nr. Structura teritoriala a reţelei nationale de medicină legală a) Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici" . În cadrul institutelor de medicină legală funcţionează câte o comisie de control şi avizare a documentelor medico-legale. al României.G. pe bază de concurs.09. 1134/C/25. sunt conduse de către un medic legist şef numit de directorul direcţiei judeţene de sănătate publică şi sunt coordonate de institutele de medicină legală în a cărui competenţă teritorială se află d) 11 Cabinetele de medicină legală.

INML “Mina Minovici” Bucuresti IML Iasi IML Craiova IML Timisoara IML Tg Mures IML Cluj Napoca Fig. Dermengiu) 9 . D. Dr. 1 Arondarea teritoriala in reteaua de medicina legala (prin amabilitatea prof.

Structura organizatorica.5. de analiza si control a retelei nationale de medicina legala 10 .

11 .

pdf) 12 .Fig. 2 Legea 459/2001 (http://www.ro/doc/legislatie-ml.legmed.

ceea ce permite desfasurarea unei activitati coordonate. apta de autocontrol si de verificare a calitatii lucrarilor.6. Asigurarea obiectivitatii si calitatii profesionale a constatarilor si expertizelor medico-legale : principiile activitatii medico-legale Se realizeaza pe baza urmatoarelor principii: a) Principiul metodologiei unitare b) Principiul nerestrictionarii accesului expertului la informatia medicala c) Principiul contradictorialitatii d) Mecanisme de verificare a actelor medico-legale in reteaua nationala de medicina legala Principiul metodologiei unitare Metodologia efectuarii constatarilor si expertizelor si normativele de evaluare medico-legala sint unice pe tara si sint elaborate. superpozabile. aceleasi metode si mijloace. toate celelalte servicii medico-legale care inca nu au implementat ISO 9001 sunt coordonate metodologic si profesional de catre 13 . aceleasi tipuri de formulare. Pe principiul teritorialitatii. De atunci a fost urmata de catre multe alte institutii precum: IML IASI SJML COVASNA IML TIMISOARA SJML CALARASI SJML IALOMITA SJML ARAD SJML BUZAU SJML CONSTANTA si altele in curs de certificare In toate aceste institutii (si in altele care vor urma) se folosesc aceleasi proceduri. revizuite si reactualizate de Consiliul Superior de Medicina Legala si aprobate de Ministerul Sanatatii Implementarea sistemului de management al calitatii SR EN ISO 9001: 2001 / ELOT EN ISO 9001:2000 in sistemul medico-legal a fost inititata de catre INML Mina Minovici incepand cu anul 2008.

Daca pentru stabilirea diagnosticului este nevoie de o observatie medicala pe un timp mai indelungat. Normele ISO stabilesc stabilesc insa existenta si respectarea procedurilor. el are dreptul sa solicite. este nevoie de examinarea persoanei sau de efectuarea unor investigatii medicale de specialitate acesteia. potrivit dispozitiilor legale. unica. Ori de cite ori medicul legist considera ca pentru efectuarea expertizei solicitate in scopul elucidarii tuturor aspectelor medicale ale cazului. 14 institutele medico-legale si metodologic de catre Consiliu Superior de Medicina Legala astfel incat dincolo de implementarea normelor ISO reglementarea activitatii este comuna pendinte de legislatia in vigoare. posibilitatea verificarii calitatii si a masurii in care gradul de satisfactie al clientului este respectat (in acest caz sistemul juridic si persoana) si ridica o stacheta a profesionalismului pe care prin recertificare institutia o ridica in fiecare an sau cel putin o pastreaza. modificarea metodelor se face numai prin modificarea procedurilor). Sistemul normelor de calitate permite de asemenea: • Alinierea la standardele europene in domeniu (in folosul direct al acuratetei actului de justitie) • Armonizarea activitatii institutiilor din sistemul medico-legal romanesc • Cresterea eficientei • Cresterea obiectivitatii si preciziei evaluarilor medico-legale si diminuarea riscului de eroare • Alinierea la standardele de management al calitatii in interiorul tarii in raport cu alte diferite institutii ale statului (ex: Institutul National de Criminalistica este acreditat SR EN ISO / CEI 17025 din 2005 cu certificat de acreditare ca laborator de incercari incepand cu 2007) . radiografii. medicul legist are dreptul sa ceara ca persoana in cauza sa fie internata in spital. a autocontrolului sistemului din acea unitate (ex. etc).Principiul nerestrictionarii accesului expertului la informatia medicala Ori de cite ori medicul legist considera necesar (in scopul efectuarii unei constatari/expertize) sa ia cunostinta de documente medicale/medico-legale aflate la dosar (certificate. buletine de analiza. potrivit dispozitiilor legale. organelor care au cerut constatarea ori expertiza sa dispuna realizarea acestor solicitari. el are dreptul sa ceara. organelor care au cerut constatarea ori expertiza sa-i puna la dispozitie aceste documente. s-au neaflate la dosar.

In situatia cind exista opinii diferite intre expertii oficiali si expertul ales de parte. • investigarea filiatiei. aparate de zbor. Expertii care intra in alcatuirea comisiei. precum si atunci cind obiectul expertizei il constituie: constatarea starii psihice a unei persoane privind stabilirearesponsabilitatii penale sau a responsabilitatii civile. medici si alti specialisti in domeniile ce intereseaza fiecare caz in parte. a unor deficiente sau a nerespectarii normelor tehnice medicale. consultul nemijlocit al persoanei.Expertiza medico-legala pe baza de documente medicale si/sau medicolegale este o exceptie. 15 . • constatarea starilor morbide care sint urmarea unor fapte medicale ilicite. in asemenea cazuri. pe linga medicul/medicii legisti desemnati de conducerea Institutelor de Medicina Legala si a Serviciilor de medicina legala sa efectueze expertiza. cand legea prevede expres aceasta. Din comisiile de expertiza. pot fi de acord cu concluziile raportului elaborat de expertul oficial sau pot formula opinii separate. ori nu doreste sa fie examinata ori a decedat. ori de cite ori socoteste necesar. • expertiza capacitatii de munca • expertiza pentru evaluarea starii de sanatate avind ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumita activitate (aptitudinea de a conduce autovehicole. conducatorul unitatii de medicina legala poate institui comisii de expertiza. Institutiile de medicina legala au dreptul sa refuze efectuarea unei constatari/expertize daca nu i se pun la dispozitie informatii medicale suficiente. de catre Consiliul Superior de Medicina Legala. dreptul familiei). se impune solicitarea avizului Comisiei de Avizare si Control In orice fel de expertize. acces la dosar. indiferent de materia lor (penale. cand comisia considera necesar. de port arma etc). Principiul contradictorialitatii Principiul contradictorialitatii se realizeaza prin urmatoarele cai: In expertizele pe persoana. spre exemplu in situatia in persoana s-a vindecat ori nu poate fi examinata. civile. in limitele listei de experti stabilita si aprobata in prealabil. Se instituie comisii de expertiza in mod obligatoriu. vor putea face parte. poate participa un expert desemnat de instanta la cererea partilor. dreptul muncii.

b. Nu se poate solicita participarea unor experti ai partilor la elaborarea avizelor Comisiilor de Avizare sau a Comisiei Superioare Medico-Legale . urmatoarea etapa de verificare o poate constitui fie solicitarea avizarii de catre Comisia de Avizare si Control a actelor medico-legale fie o noua expertiza medico-legala. sa efectueze lucrarea ce i s-a solicitat. in scris. se impune solicitarea avizului Comisiei de Avizare si Control. Principiul competentei teritoriale a) Functioneaza conform prevederilor regulamentului de aplicare a dispozitiilor Ordonantei Nr. In situatia cind exista opinii diferite intre expertii oficiali si expertul ales de parte. Un medic legist care a eliberat unei persoane un certificat medico-legal. pot lucra in paralel sau in comun cu expertii oficiali. Expertii numiti de instanta la cererea partilor nu pot delega atributiile lor. In acest gen de situatie sau in alte cazuri de incompatibilitate expertala. Dupa efectuarea unei constatari se poate solicita o expertiza medico-legala unei persoane: indiferent daca prima expertiza a fost efectuata la cererea persoanei sau la cererea organelor de drept. nu pot depasi termenul acordat de instanta pentru efectuarea expertizei. Principiul prevenirii redundantei opiniilor a. privind Organizarea activitati si functionarea institutiilor de medicina legala 16 Expertii numiti de instanta la cererea partilor pot asista la lucrari. din alte motive justificate.Mecanisme de verificare a actelor medico-legale in reteaua nationala de medicina legala Mecanismele care permit autoverificarea calitatii si obiectivitatii actelor medico-legal se bazeaza pe: i. Plata expertilor se face sub forma de onorariu care se achita direct acestora pe baza documentelor justificative. 1/2000. organului medico-legal competent pentru a desemna un alt medic legist aratind si motivele incompatibilitatii. efectuata in cadrul unei comisii ii. precum si ori de cite ori medicul legist este impiedicat. el este obligat sa comunica indata aceasta. pot fi de acord cu concluziile raportului elaborat de expertul oficial sau pot formula opinii separate. nu mai poate participa la redactarea unui raport de expertiza sau de noua expertiza medico-legala in acelasi caz.

c) Noua Expertiza Medico-Legala d) Comisia de Avizare si Control a actelor medico-legale si e) Comisia Superioara Medico-Legala . medic primar. 17 b) Medicul legist are dreptul sa-si decline competenta teritoriala si sa indrume spre institutia de care apartine teritorial Principiul ierarhizarii competentei profesionale si stiintifice a) Medicii rezidenti nu au calitatea juridica sa semneze acte medico-legale. iar la grade profesionale egale se vor utiliza grade didactice superioare. 8. sef de lucrari. Medicii sefi de compartiment sau sectie din Institutele de Medicina Legala verifica nivelul stiintific si calitatea expertizelor si constatarilor medico-legale efectuate de medicii legisti din subordine. Prezentarea INML Mina Minovici Bucuresti In anul 1856 Carol Davila infiinteaza Scoala de Chirurgie ulterior denumita Scoala Nationala de Medicina si Farmacie. daca socoteste necesar. in ordinea crescatoare sint: medic specialist. asistent universitar. Aici se preda si medicina legala. in ordinea crescatoare sint: preparator universitar. putind recomanda. Gradele didactice. conferentiar universitar. indiferent daca prima expertiza a fost efectuata de un singur medic legist sau de mai multi. medic primar doctor in medicina. Gradele profesionale. refacerea lor totala sau partiala sau verificarea acestora de catre Comisia de Avizare si Control. Comisia are in compunerea ei cel putin 2 membri cu un grad profesional egal sau superior medicului sau medicilor legisti care au efectuat expertiza anterioara.iii. iv. c) Medicul legist are dreptul sa-si decline competenta si sa indrume spre institutia ierarhic superioara Principiul instantelor de verificare a) Verificarea unei constatari sau expertize medico-legale realizeaza prin: b) Medicul legist sef al Serviciilor de Medicina Legala Judetene. profesor universitar. b) Noua expertiza se efectueaza de o comisie de medici legisti.

18 . Dr. In 1861 Gheorghe Atanasovici devine primul profesor de medicina legala la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie In 1862 Gheorghe Atanasovici este numit Medic Legist al Capitalei. In anul 1865. 3.Fig. In 1885. IML Profesor Mina Minovici In 1862 se infiinteaza pe linga Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei un laborator de chimie destinat sa serveasca lucrarilor practice ale invatamintului medical si sa fie in acelasi timp la dispozitia instantelor juridiciare pentru cercetari chimico-legale. Nu a dorit sa ramana in Franta desi i s-a oferit un post de asistent alaturi de profesorul Brouardel si a hotarat sa se intoarca in tara si sa puna bazele sistemului medicolegal in Romania si sa isi pun ain valoare ideile sale organizatorice. una din personalitatile marcante ale medicinii legale europene de la sfirsitul secolului trecut. prin aparitia Codului Penal si Instructie Criminala a fost stabilit rolul medicului intr-o serie de cauze judiciare. Mina Minovici a studiat farmacia si apoi medicina. el va pleca pentru specializare in medicina legala la Paris sub indrumarea profesorului Paul Brouardel. In 1879 a fost numit profesor de psihiatrie si medicina legala Alexandru Sutzu. O data intors in tara a lucrat cativa ani pentru a pune pe picioare proiectul sau de infiintare a unei institutii publice de medicina legala : « Morga orasului” (20 decembrie 1892). in prezenta Ministrului Justitiei de atunci Alexandru Marghiloman si a primarului Pache Protopopescu. orientindu-se inca de la inceput catre probleme de medicina legala si toxicologie. fiind deosebit de apreciat de Carol Davila.

aspect pe care profesorul il accepta. Mina Minovici a condus institutul pina in 1932. In 1927 denumirea IML se schimba in IML Mina Minovici chiar pe timpul vietii marelui profesor dar i se cere. sa renunte la pensia sa pe tot timpul vietii.In 1897 prin scindarea catedrei de psihiatrie si medicina legala detinuta de profesorul Alexandru Sutzu se creeaza o noua catedra independenta de medicina legala condusa de acelasi Mina Minovici. frontispiciul cladirii. Intre anii 1928-1930 prof. prin compensatie. 4 Actualul Institut de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti 19 . Mina Minovici avea sa publice monumentalul Tratat complet de medicina legala in 2 volume “rodul meditatiilor observatiilor si experimentarii personale in decursul unei vieti de om”. pe care era scris “Morga orasului” va fi schimbat cu cel de “Institutul medico-legal « Profesor Mina Minovici ». Fig. Din 1898.

Fig. 6 Laboratorul de toxicologie al INML 20 . 5 Sala de autopsie Fig.

Fig. 9 Amfiteatrul mare al INML (300 locuri) 21 . 7-8 Laboratorul de genetica medico-legala al INML Fig.

Fig. 12-13 Muzeul INML 22 . Pauli Zacchiae. 1666 Fig. 11 Biblioteca INML Fig. 10 Cel mai vechi tratat complet de medicina legala din lume : Questionum medico-legalium.

moartea suspecta si moartea subita. Cunoasterea elementelor stiintifice pe care se pune diagnosticul de moarte. Moartea individului se stabileste fie in relatie cu oprire ireversibila a functiilor vitale cardio-respiratorii . Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea creierului (moartea cerebrala) si aceasta pentru ca moartea creierului permite adesea o datare mai precisa fiind o constatare prospective decat oprirea cordului care cel mai frecvent este o constatare retrospectiva. Adesea se ofera o definitie bazata pe negatia altei definitii.UNITATEA DE INVATARE 2. Tanatocronologia 4. respiratorii. 1. Definitia mortii si aspect conceptuale privind moartea Tanatologia este stiinta medico-legala a mortii. Atributul fundamental al vietii precum si cel fundamental al mortii nu se cunosc. Moartea violenta. Juridic moartea survine la un moment anume (moartea cerebrala ori stopul cardiac) care trebuie precizat. ovul la circa 1215 ore de la oprirea definitive a cordului).Felul mortii. moartea subita OBIECTIVE Cunoasterea aspectelor medicale care stau in spatele conceputlui de moarte. ELEMENTE DE TANATOLOGIE CUPRINS 1. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut din corp (spermatozoid. Definitia medicala: Oprirea ireversibila a functiilor vitale. Moartea suspecta vs. Cunoasterea modului in care se stabileste data probabila a mortii. cauzele medicale ale mortii. cardiocirculatorii si/sau a functiilor creierului Aspecte conceptuale ale definitiei mortii. Definitia mortii: este dificil de spus. Dar la randul sau nici viata nu este clar definita ca moment ori ca si caracteristici. intrucat dincolo de acest moment intra in actiune drepturile masei succesorale. ceea ce este desigur insuficient: “Moartea reprezinta incetarea vietii”.Stabilirea datei probabile a mortii. Se cunosc insa aspectele medicale care permit constatarea decesului si apoi certificarea lui. 23 . Definitia mortii si aspect conceptuale privind moartea 2. Clasificarea semnelor mortii 3. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. modalitatea de deces 5. fie in relatie cu moartea creierului fie cu ambele.

absenta respiratiei spontane. astfel incat si daca restul organelor se afla in ca in viata. Aceasta presupune a constata oprirea cordului si a respiratiei. In 1962-1964 comitetul de la Harvard a stabilit criteriile 1 pentru definirea mortii cerebrale care sunt valabile si astazi si la care dupa un proces indelungat de dezbateri medicale. tesuturile avand un metabolism propriu si o functionalitate limitata in conditiile in care aportul de oxygen si glucoza este complet oprit. alta decat folosind functile cario-respiratorii. Diagnosticul de moarte cerebrala se pune dupa parcurgerea unui protocol standardizat care dureaza 12 ore in legislatia noastra si se pune numai in spital. De mii de ani diagnosticul decesului a fost pus folosind semnele vitale cardiac.Oricare dintre acestea reprezinta termini ai legalitatii decesului cu valaore criteriologica medical-biologica si juridica. plaman) inceteaza sa mai functioneze. intrucat de ele depinde prin aportul de oxygen. Si astazi este la fel. incet-incet toate celelalte organe si tesuturi vor intra in disfunctie ce se poate caracteriza ca o stare de avarie (o stare anuntata. etice. Din 1958 insa s-a adaugat si alta posibilitate de a stabili ca o persoana este decedata. ele vor incepe sa moara (point-ofno return). Cum poate muri un organ in interiorul corpului cat timp celelalte organe sunt inca vii si organismal inca sa functioneze? In mod natural exista o continuitate in procesul care sta la baza mortii individului. implicit juridic omul este decedat. circulatorii si respiratorii. cord. Romania aderand incepand cu anul 1994. adica producandu-se zero functional. pornind de la constatarea ca viata de relatie nu este posibil a fara activitatea creierului. Cand unul dintre organele trepiedului vietii (creier. respectiv evaluarea functiei cerebrale. iminenta de inchidere) care dincolo de un moment in care inca se mai poate recupera functionalitatea lor. In mod traditional diagnosticul medical al decesului se pune pe constatarea ireversibilitatii functiei cardio-respiratorii. stiintifice. a institui de urgenta masurile de resuscitare cardio-respiratorie si apoi dupa consumarea unui protocol standardizat de asistenta de urgenta si un interval de timp cat timp se aplica protocolul respective daca functiile nu sunt reluate sa se constate si apoi sa se declare decesul. 1 Absenta totala a starii de constienta (coma). Constatarea mortii cerebrale este o conditie obligatorie pentru transplantul de tesuturi si organe. Aceasta inseamna ca organismul uman nu poate fi “scos din priza” si astfel inchis. cat timp creierul este mort. excluderea oricaror cauze care ar putea fi indepartate si astfel sa se recupereze functia cerebrala 24 . numai de catre doi medici independent de echipa de transplant dintre care unul trebuie sa fie obligatoriu medic neurolog. juridice au aderat toate tarile lumii. absenta oricaror reflexe ori semne de activitate cerebrala. glucoza si integrare functionala viata.

astfel incat pus in corpul primitoruui sa isi reia functiile avute in corpul donatorului Iata de ce era foarte importanta stabilirea conceptului de moarte cerebrala care in acest fel permite pe de o parte un diagnostic de deces foarte rapid cat timp inca celelalte organe sunt vii (chiar daca este vorba de 12 ore conform protocolului in acest interval corpul este sustinut prin actiunea unui suport vital artificial –aparat respirator artificial-). 25 Este in discutie moartea creierului in totalitatea lui. scoartei cerebrale. plata indica moartea corticala). singura tara care considera moartea creierului (moartea cerebrala) prin moartea trunchiului cerebral (unde se afla centrii vitali cardio-respiratori) este Anglia. nu se foloseste in mod exclusive (electroencefalograma. nu este asimilita nicaieri in lume medical si juridic cu moartea creierului si astfel cu moartea individului si deci.Au existat doua avantaje imediate: -posibilitatea stabilirii momentului in care s-a produs moartea cerebrala si astfel. o data ce moartea cerebrala este asimilata medical si biologic cu decesul persoanei. Criteriologia de la Harvard a incercat (si a reusit) sa defineasca criteriile acestui punct dincolo de care intoarcerea si reluarea functiilor cerebrale nu mai este posibila. . donatorul sa consimta (sau apartinatorii lui) la actiunea care se produce dupa moartea sa (desigur consimtamantul este prealabil in cazul donatorului) 3. EEG. la momentul constatarii mortii sale restul organelor sunt inca vii si daca sunt reanimate si sustinute artificial. actiune umanitara in folosul societatii. donatorul sa fie mort 2. organul care se supune trasnplantului sa fie inca viu. Intrucat creierul dintre toate organele moare dupa cel mai scurt interval de timp (5-6 minute) datorita consumului sau imens de resurse (oxigen si glucoza). stabilirea momentului mortii individului (criteriul cardiorespirator nu poate stabili decat rareori momentul mortii –persoane aflate in monitorizare cardiac-) -posibilitatea dezvoltarii transplantului de tesuturi si organe. Pentru a se putea efectua transplant de la o persoana decedata este necesar: 1. astfel incat la extragerea lor din corpul donatoruliu organele prezinta o biologie nemodificata apta de a permite reluarea functiilor specifice. ele pot fi intr-un interval scrut de timp trasnplantate ca organe cu potential biologic nemodificat. Moartea corticala. introducand conceptul de moarte cerebrala. cu rezerva biologica.

initierea masurilor de sustinere artificiala a celorlalte organe pentru a suspenda evolutia procesului natural al mortii si a permite completarea masurilor necesare extragerii organelor intr-o stare biologica nemodificata (chiar daca usor alterata).Practic criteriile de la Harvard au izolat criteriile care pot stabili constatarea mortii creierului si a momentului acesta in timpul desfasurarii procesului mortii intregului organism 2 permitand dupa constatarea mortii lui.semnele cadaverice (corespund mortii reale) si se grupeaza in: •modificari cadaverice precoce (se instaleaza in etapa postmortem precoce)  lividitatile si hipostaza viscerala  racirea  rigiditatea  deshidratarea  autoliza •modificari cadaverice tardive (se instaleaza in etapa postmortem tardiva-peste 24 ore). adipoceara. din punct de vedere juridic moartea este un moment. 26 . imbalsamarea 2 Din punct de vedere medical moartea este un proces.  distructive  putrefactia  distrugerea cadavrului de animale.semne negative de viata (corespund mortii clinice si/sau mortii aparente) a) pozitia si aspectul cadavrului: tonusul abolit b) oprirea respiratiei c) oprirea circulatiei d) abolirea reflexelor e) modificari oculare f) suspendarea activitatii cerebrale 2. lignifierea. 2. insecte necrofage sau larvele lor  conservatoare  naturale: mumificarea.Clasificarea semnelor mortii: 1. inghetarea  artificiale: inghetarea.

De aceea in practica medico-legala se discuta despre data probabila a mortii. Sunt extinse la circa 18 ore.029 grade/ora (1 0F) in urmatoarele 12-18 ore sau de 2 ori mai repede in clima tropicala.). etc. Lividitatile cadaverice (livor mortis). O data cu caldura. Racirea cadavrului (algor mortis). b. putrefactia. DPM se evalueaza pe criterii medico-legale complexe: a) semnele mortii reale: lividitatile. 3. Este adesea imposibil sa determini cu exactitate ora decesului unei persoane. Deosebirea intre A intravitala si cea postmortala este ca iin cazul celei din urma se petrece de o maniera generalizata la toate celulele corpului si dintr-o data. Reprezinta contracture corpului ca urmare a modificarii conformatiei chimice a muschilor in care se cupleaza contractia fibrelor musculare de o maniera generalizata si definitiva (nu este o contractie sub actiunea consumului de energie ci ca urmare a modificarii structurale ireversibile si denaturarea complexului actina-miozina). DPM si cand se aminteste intervalul scurs dupa moarte pana in prezent. Incep a se constata la circa 1-2 ore de la oprirea cordului si reprezinta scurgerea si acumularea sangelui in regiunile declive ale corpului sub actiunea gravitatiei. Rigiditatea cadaverica (rigor mortis). Folosind numai K+ 27 . Corpul intra in rezolutie la circa 24-36 ore redevenind treptat flaccid. Tanatocronologia Data mortii este o problema juridica importanta.a. b) determinari tanatochimice iin special in umoarea vitroasa (ex: potasiu in umoarea vitroasa. prin evaporare se pierde si apa determinindu-se deshidratarea tesuturilor. Autoliza cadaverica. IPM. Deshidratarea cadaverica. c.5 0 F) si de circa 0. d.0440C/ora in primele 12 ore (1. cadavrul isi va egaliza intr-un mod in general predictibil temperatura interna cu cea a mediului ambiant in clima temperata cu o rata de circa 0. se extinde la 4-6 ore si se generalizeaza la 12-24 ore. Intrucit nu mai poate genera caldura. rigiditatea. Debuteaza la toti muschii deodata dar este mai evidenta la inceput la nivelul muschilor mici –art.Stabilirea datei probabile a mortii. determinarea temperaturii corpului.la 2-4 ore. Este una dintre modalitatile prin care corpul scapa de celulele in exces ori de produsii rezultati din distrugerea acestora. pH singe. despre intervalul postmortem. este un proces atit intravital cit si postvital (postmortem) care se caracterizeaza prin digestia enzimatica a celulelor si tesuturilor. Autoliza. In jurul a circa 10-12 ore nu mai palesc la presiune devenind fixe. e. temporomandibulara.

c) d) e) f)

4.Felul mortii, cauzele medicale ale mortii, modalitatea de deces Moartea se poate produce natural (de boala sau patologic) sau violent (traumatic). Astfel moarte poate fi de fel (felul mortii/decesului) violenta ori nonviolenta. Acest aspect are o importanta semnificatie juridica intrucat in cazurile violente justitia are obligatia sa caute impreujurarile violente care au scurtat viata acelui om. -violent: deces de cauza/cauze traumatice (mecanice, fizice, chimice, biologice). Cauzele traumatice se afla in mediu si atunci cand actioneaza asupra corpului uman se produce ceea ce poarta numele de actiune traumatica ori traumatism care atunci cand este in masura de grav pentru a determina decesul constituie moarte violenta. Ca modalitate de producere decesul poate fi accident, sinucidere, omucidere (clasificare juridica). Imprejurarile decesului sunt acele situatii in care a avut loc decesul (ex. moarte de cauza violenta, accidentala, in imprejurarile unui accident rutier). -nonviolent/neviolent (deces de cauza/cauze netraumatice, patologice, adica de boala ca in boli cronice –ex. cancer- sau ca in boli supraacute care determina moartea subita adica brusc rapid si neasteptat in plina sanatate aparenta). Cauzele medicale ale mortii se refera la cauzele care au determinat decesul persoanei. Ele se clasifica in cauze propriu-zise ale decesului (cauze imediate, intermediare si initiale de la care a pornit decesul) si alte cauze care
28

g)

specificitatea este relativ mica de circa 10 ore in primele 24 ore si circa 20 ore in primele 48 ore. continutul stomacului; o masa frugala (1 sandwich) se digera in ½-2 ore, una medie in 3-4 ore si una bogata in 4-6 ore. Timpul de injumatatire la 150g suc portocale este in medie de 24 min +/- 8min, iar la 150 g friptura porc 58,58min. +/- 17,68 min. (Brophy C.M., 1986). histochimia si microscopia leziunilor traumatice cutanate (excoriatii, plagi). microscopia firului de par (daca se cunoaste data ultimului tuns) date entomologice medico-legale (stiinta care se ocupa cu studiul insectelor in relatie cu descompunerea cadavrelor; exemplu: stabilirea intervalului postmortem probabil prin evaluarea vechimii de dezvoltare a oualelor/pupelor insectelor descoperite pe cadavru) date de ancheta (înscrisuri datate, marturii, etc.).

5. Moartea suspecta vs. moartea subita Moartea suspecta, dupa cum îi spune si numele ridica suspiciuni judiciare. Un deces suspect este atunci cand asupra corpului defunctului se constata vatamari corporale existand suspiciunea ca acestea sa se afle la baza decesului acelei persoane ori exista marturii care atesta imprejurari suspecte ale decesului persoanei. Moartea subita este o forma a mortii suspecte; se ia in discutie atunci cand o persoana decedeaza brsuc rapid si neasteptat in plina sanatate aparenta ori cand are o boala despre care insa nu se cunoaste un risc asteptat de deces si cu toate acestea decesul se produce. In general decesele rapide genereaza suspiciuni, autopsia fiind necesara pentru a lamuri cauzele. Prin modalitatea sa rapida, brusca si neasteptata de instalare creaza suspiciuni asupra unui accident toxic sau asupra unei omucideri. Din acest motiv moartea subita impune autopsia medico-legala ca si in orice deces violent (traumatic).

au contribuit la deces dar care nu reprezinta ele insele cauzele decesului (cauze morbide, preexistente). Atunci cand medicul curant nu poate determina si obiectiva cauzele medicale ale decesului, se afla in situatia cauzei mortii necunoscute, ceea ce conform art. 114 CPP impune autopsia medicolegala. Necunaosterea cauzelor medicale ale decesului nu poate exclude cauze violente de deces si acestea trebuie a fi investigate. Mecanismul mortii reprezinta mecanismul fiziopatologic care sta la baza tanatogenezei. Moartea violenta face obiectul investigatiei judiciare, autopsia medicolegala fiind parte constituenta procedural.

29

UNITATEA DE INVATARE 3. ELEMENTE DE TRAUMATOLOGIE GENERALA MEDICO-LEGALA. LEZIUNI TRAUMATICE PRIMARE
CUPRINS

1.Clasificarea agentilor traumatici 2.Mecanisme de producere a vatamarilor (leziunilor traumatice) 3.Leziuni traumatice primare

OBIECTIVE Cunoasterea elementelor material biologice care compun vatamarea: agentul traumaticactiunea traumatica-leziunea traumatica.Cunoasterea mecanismelor de producer a vatamarii. Cunoasterea principalelor tipuri de leziuni traumatice, chimoza, hematomul, excoriatia si plaga si semnificatiile lor medico-legale si juridice.

1. Agenti traumatici mecanici • Corpuri contondente a. functie de marimea suprafetei de contact, se impart in: b. obiecte contondente cu suprafata mica (sub 16cm2) c. obiecte contondente cu suprafata mare (peste 16cm2) d. functie de suprafata, se impart in: e. obiecte contondente cu suprafata neregulata f. obiecte contondente cu suprafete plane si muchii drepte • Obiecte cu virfuri sau lame ascutite a. Obiecte intepatoare - cuie, andrele b. Obiecte taietoare - brice, lame de ras c. Obiecte taietoare-intepatoare - cutite d. Obiecte taietoare-despicatoare - topoare, securi, satire • Proiectile (viteza de deplasare >50 m/s (spre deosebire de corpurile contondente) • Unda de soc (blast wave) 2. Agenti traumatici fizici a. Variatii extreme de temperatura (caldura excesiva, frigul) b. Electricitate (curentul electric artificial ori natural) c. Variatii extreme ale presiunii atmosferice d. Zgomotul (unde sonore, ultrasunete, infrasunete)
30

1.Clasificarea agentilor traumatici Agentii traumatici (existenti in mediu) se clasifica in:

3. Agenti traumatici chimici : substante chimice (orice substanta chimica este si toxica : ceea ce face diferenta intre moarte si viata este gradul de toxicitate si doza) 4. Agenti traumatici biologici (orice agent viu care actioneaza traumatic asupra omului) - bacterii - virusuri - otravuri vegetale sau animale - leziuni produse de animale, insecte, etc.

e. Radiatii electromagnetice f. Campuri magnetice g. Radiatii ionizante

2.Mecanisme de producere a vatamarilor (leziunilor traumatice) Urmare a actiunii agentilor traumatici se produc in imprejurarile traumatismului leziuni traumatice datorita actiunii energiei cinetice transformate in energie mecanica ori a toxicitatii, etc. Aceste leziuni traumatice sunt asimilate juridic vatamarilor corporale. Legea pedepseste in raport cu producerea lor, in raport cu gravitatea lor si in raport cu cauzlitatea lor care leaga actiunea vatamatoare de vatamarile respective. Agentii traumatici actioneaza prin traumatism asupra corpului iin masura sa produca acestuia vatamari corporale prin urmatoarele tipuri de mecanisme de actiune: 1. lovire  activa/directa (sintagma lovire « cu » un corp) • Leziunile de lovire sunt o la locul de impact cu agentul traumatic, o au o corespondenta lezionala a structurilor corpului ce au fost interesate dinspre superficial spre profunzime, o nu sunt de obicei pe parti proieminente, o mai frecvent pe parti descoperite (expuse) ale corpului  pasiva (sintagma lovire « de » un corp)
31

5. Agenti traumatici psihici (in imprejurari deosebite si in actiune supraliminala)

tarare 4. putin grave (cu amabilitatea prof. Dermengiu) 2.• caderea este cea mai frecvent mecanism pasiv : corpul in miscare se loveste de planul de sustinere. amputarea. Leziunile din cadere sunt : o pe partile proieminente o unilaterale (pe partea cu care omul cade si se loveste) o in general putin grave (au loc de la o inaltime maxim inaltimea propriului corp) Fig. lovire-proiectare 32  activ-pasiv: asocierea lovirii active si pasive (sintagma lovire « cu si de ») • sintagma « cu sau de » indica faptul ca legistul nu are criterii obiective pentru a stabili mecanismul de lovire lovire-basculare-cadere. 14 Leziuni de cadere pe partile proieminente. muscarea b. zgariere 5. mecanisme specifice a. D. decapitarea 3. accidentul rutier : lovire-cadere. Dr. . comprimare (intre 2 planuri dure) a.

etc. c. caracterele vitale ale santului. inecarea. dirctia sa oblica pe gat si mai adanca anterior. 33 . etc. amprenta lasata de nod lateral stanga d) sugrumare Fig.b.15 Sant de spanzurare : se observa corespondenta dintre sant si corpul delict. spanzurarea Fig.16 Leziuni (echimoze) ale gatului in care se pot observa pulpele degetelor strajuite de excoriatii semilunare date de unghii e) actiunea curentului electric.

Nu toate "leziunile de tatonare" sint semn indubitabil al unei sinucideri. Vatamari (leziuni traumatice) caracteristice autoagresiunii : • In zone accesibile mainii dominante • In general putin grave • Corespunzatoare motivului pentru a le induce • Cu leziuni de ezitare (instinctul de conservare impiedica persoana de a-si produce leziuni direct grave) Criteriile de diferentiere intre leziunile de autoparare si cele leziunile autoproduse nu sint absolute.17 Leziune traumatica proudsa de patrunderea in corp a curentului electric (marca electrica) 34 . Fig.Mecanismele de actiune amintite pot fi produse prin actiunea agentilor traumatici manipulati de catre propria persoana (autoagresiune) ori de catre alte persoane (heteroagresiune). si trebuie evaluate cu grija de la caz la caz. putind fi generate in cursul unei heteroagresiuni in care leziunile mai superficiale sint explicate de eforturile victimei de a indeparta sau atenua loviturile agresorului.

piept. spate Fig. Vatamari (leziuni traumatice) caracteristice heteroagresiunii : • La locul de impact • In general grave (in scopul de a scoate din actiune ori de a elimina victima) Vatamari (leziuni traumatice) caracteristice autoapararii : • Pe partile corpului care pot impiedica patrunderea agentului traumatic catre regiuni considerate extrem de important a fi salvate (fata.3. marginea cubitala (laterala) a antebratului. 18 Leziuni traumatice (vatamari) care prezinta tatonare (ezitare) caracteristice in general sinuciderii (leziuni autoproduse) 35 . abdomen) : palme.Leziuni traumatice primare Leziunile traumatice primare se regasesc la nivelul suprafetei corpului unde pot fi observate pe tegument (examinare atenta cu corpul descoperit) Se impart in leziuni cu pielea intacta (fara solutie de continuitate la nivelul pielii) si in leziuni cu pielea (tegumentul) discontinuu (cu solutie de continuitate la nivelul pielii).

Aici sangele. probabil 1-2 zile (prin amabilitatea prof. Fig. D. care sub actiunea oxigenului din tesuturi. un compus colorat.Leziuni fara solutie de continuitate la nivelul tegumentului (cu pielea intacta) a. sangele din vase este comprimat si impins se raspndeste in vase conexe dar in masura in care acest fenomen de comensare nu poate contracara actiunea de impingere. vase de sange si nervi. Dermengiu) 36 . Echimoza Produsa prin actiunea de lovire cu corp dur sau de corp dur se tranfera energie cinetica care se trasnforma in energie mecanica ce determina comprimarea partilor moi . Vasele de sange contins ange care este un fluid si ca orice fluid incompresibil. tesuturi. va determina ruperea vaselor ceea ce va constitui hemoragia. va suferi prin denaturare diferite variatii de culoare. scos din circuitul sanguin nu mai afla conditii de supravietuire optime. din mediu. Sangele se acumuleaza in interiorul tegumentului (la nivelul dermului). 19 Echimoza rosie-violacee neomogena : corp dur. Sub actiunea vatamatoare. Hemoragia este o sangerare in tesuturi. el va raspunde cu o forta egala si de sens contrarc u cea care il impinge si invingand elasticitatea tesuturilor si a vaselor. si astfel hematiile se vor liza eliberand hemoglobina care contine hemul.

dar adesea este speculativa. batrini. devin violacei-albastrii (timp de 1-3 zile) o apoi devin verzui sau verzui-cafenii (timp de 3-4 zile) o in final. au culoare rosietica (datorita prezentei oxihemoglobinei) o ulterior. Cu certitudine o echimoza galbuie nu poate fi produsa in aceeasi zi sau ieri. diateze hemoragice sau care iau anticoagulante sau antiagregante plachetare) o Fig. devin galbui o dupa 7-10 zile de la producerea traumatismului. cateva zile (prin amabilitatea prof. actiunii vatamatoare. Dermengiu) 37 . o initial. femei obeze. D. echimozele mici dispar o modificarile de culoare se fac dinspre periferia echimozelor spre centrul lor o exista variatii individuale foarte mari in ceea ce priveste viteza de evolutie a echimozelor (fac mai usor echimoze copii.Culoarea echimozei poate fi folosita aproximativ pentru datarea momentului producerii loviturii. persoanele cu ciroza. 20 Echimoza neomogena violacee si galbuie : corp alungit.

echimoza apare la locul de impact. Fig.In majoritatea cazurilor. 22 Echimoza alungita neomogena. lovire prin acest pulover (il purta la acel moment) 38 . uneori au forma specifica sugerand obiectul care le-a produs (leziuni cu patern traumatic –marca traumatica-).21 Echimoza cu pattern traumatic (marca traumatica) : inel cu pecete Fig. violacee : corp alungit.

hemoragii.perforeaza organe cavitare transfixiante . hematomul are 3 (lungime/latime/ inaltime). Daca o echimoza are doua dimensiuni (latime/lungime).Leziuni cu solutie de continuitate la nivelul pielii a. etc.in functie de evolutie: o simpla o complicata cu infectii. .in functie de profunzime.patrund in organe parenchimatoase . regulat sau neregulat 39 .in functie de aspectul macroscopic: A) Plaga contuza/zdrobita .nepenetrante b. Excoriatiile reproduc mult mai frecvent decit echimozele forma obiectului vulnerant b. echimozele au o localizare specifica: .este produsa prin lovirea cu/de un corp dur.penetrante (in cavitati). In anumite agresiuni. Hematomul este o sangerare mai mare in care sursa de sangerare este un vas mai mare de la nivelul pielii sau din vecinatate si care determina acumularea sangelui in tesutul gras (hipoderm) sau lax dintre structurile tesuturilor aflate sub piele. Plagi (rani) Criterii de clasificare: . Excoriatia reprezinta o zgarietura a pielii respectiv o decolare a straturilor superficiale ale epidermului.in viol: pe coapse. pot fi: -superficiale .pot fi: perforante .intereseaza doar tegumentul -profunde (traverseaza tegumentul si patrunde in straturile subiacente): . Apare prin frecarea pielii cu sau de un obiect rugos sau prin actiunea tangentiala a unui obiect.in sugrumare : la nivelul gatului (rotund ovalare) . embolie gazoasa o evolutia microscopica a plagii permite stabilirea timpului scurs de la producerea ei si diferentiaza plagile intravitale de cele postmortem .

cele deom formeaza un ovoid 40 . Se pot vedea punti tisulare transversale fata de marginile plagii : aceasta semnifica faptul ca tesutul a fost comprimatintre doua planuri dure atat de mult incat fortele de compriune au invins elasticitatea tesutului determinand sfasierea lui : tipice pentru comprimare violenta. 23 Plaga zdrobita (intre cele doua arcade dentare).apare in cazul in care unghiul de lovire este mic iar pielea se poate decola de pe planurile subiacente (scalparea este o varietate de plaga sfisiata) c) Plaga muscata .de obicei are profunzime mica.muscaturile de caine nu formeaza un ovoid.are mare valoare in procesul de identificare a agresorului (pe baza amprentelor dentare) . (in acest caz intre arcada si pumnul ca si corp contondent) b) Plaga sfasiata . marginile plagii sint neregulate iar fundul este anfractuos Fig..

25 Plaga muscata de caine (cu amabilitatea prof. D. D. ca un orificiu. Dermengiu) .are aspect circular. fara lipsa de substanta .24 Plaga muscata de om (prin amabilitatea prof.trebuie diferentiata de plaga impuscata 41 Fig. Dermengiu) d) Plaga intepata .Fig.

27 Plaga taiata cu codita de soricel : « codita » este pe acolo pe unde iese instrumentul taiator din corp si astfel se indica directia de lovire (prin amabilitatea prof. Dr D.poate fi produsa de instrumente cu o lama sau doua lame .uneori adincimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie iar la un capat al plagii apare "codita de soricel" care ofera informatii despre directia de actiune a agentului vulnerant Fig. Dr D. Dermengiu) Fig. Dermengiu) 42 .26 Plaga intepata (prin amabilitatea prof.e) Plaga taiata .

28 Leziune traumatica (leziune vatamatoare) produsa prin taiere. se constata un unghi si o margine rotunjita (o lama taietoare) sau doua unghiuri (doua lame taietoare) Fig. dr.este cel mai frecvent tip de plaga intalnit in practica medicolegala. Sunt determinate atat de actiunea factorului primar la impuscarii (glontele) cat si de actiunea factorilor secundari (in limita lor de actiune). Factorii impuscarii :  factorul primar (glontul)  factori secundari: o fum o gaze fierbinti o flacara o particule de pulbere nearsa 43 .f) Plaga taiata-intepata . Se observa caracterul postmortal (nevital) lipsit de sangerare si coagulare (prin amabilitatea prof. D. Dermengiu) f) Plaga despicata (corpuri grele cu muchii in general mai putin taietoare) g) Plagi impuscate.

dr. Diagnosticul impuscarii (diferentierea cu plaga intepata) 2. Precizarea caracterului vital al leziunii 5.29 Orificiu de impuscare (de intrare) in limita de actiune a factorilor secundari ai impuscarii (funingine. Precizarea caracterului autoprodus sau heteroprodus al leziunii 6. Stabilirea legaturii de cauzalitate intre plaga impuscata si deces 8. Identificarea armei Fig. D. Stabilirea numarului de impuscari si a ordinii acestora 7. urme de tatuaj) –impuscare de la mica distanta-. Precizarea distantei de la care s-a tras si directia de tragere 4. Daca victima supravietuieste . Precizarea orificiului de intrare si a celui de iesire a proiectilului 3. Dermengiu) 44 .Aspecte medico-legale ce constituie obiective specifice ale autopsiei medicolegale in impuscare 1. Dupa spalare (dreapta) aspectul este si mai clar si se vad urme de tatuaj dar putine ceea ce sustine prezenta lor in interiorul plagii si mica distanta de tragere (prin amabilitatea prof. particulele arse si nearse se afla in majoritate in interiorul plagii.precizarea gravitatii leziunii 9.

dreapta la nivelul calotei craniene (palnie) (prin amabilitatea prof. Dermengiu) Fig. D. 30 Plagi impuscate de iesire: stanga la piele.31 Plaga de impuscare de intrare cu tagere oblica cu directie dinspre dreapta imaginii spre stanga imaginii (prin amabilitatea prof.Fig. dr. Dermengiu) 45 . dr. D.

precum şi la Art. In urma examinarilor prezentate mai sus rezulta ca activitatea medicolegala se materializeaza prin redactarea urmatoarele tipuri de acte medicolegale: raportul de expertiza. avort posttraumatic. buletinul de analiză şi avizul. Continutul vatamarii corporale grave atat ca numar de zile de ingrijire cat sic a si consecinte ale vatamarii imediate ori tardive (incetarea functionarii acestuia. infirmitate fizica si psihica. 46 OBIECTIVE Cunoasterea aspctelor traumatice la care se refera vatamarea corporala. VATAMAREA CORPORALA CUPRINS 1. Expertiza medico-legala. Actele medicale. Expertiza medico-legală se efectuează în situaţiile prevăzute la Art. punerea in primejdie a vietii 1.UNITATEA DE INVATARE 4. Actele medicale. infirmitate fizica si psihica. Expertiza medico-legala. examinarea medico-legala efectuandu-se in cunostiinta sa. Certificatul medico-legal 3. certificatul. Nimic nu impiedica persoana ca o data intrata in posesia certificatului medico-legal sa se adreseze unui avocat care sa asiste juridic persoana actionand in justitie faptuitorul. Raportul de constatare medico-legala 4. Constatarea vatamarii corporale la persoana in viata se efectueaza la cererea oficiala a organului de justitie (raport de constatare medico-legala sau raport de expertiza medico-legala) ori la cererea persoanei (certificat medicolegal). 116 şi 117 din Codul de procedura penală. punerea in primejdie a vietii). slutire. -prin raport de expertiza medico-legală se înţelege actul întocmit de un expert la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată şi care cuprinde datele privind expertiza efectuată. 182 CP privind vatamarea corporala grava: pierderea unui organ ori incetarea functionarii acestuia. Evaluarea gravitatii leziunilor traumatice: zilele de ingrijire medicala. 201 din Codul de procedura civilă. Aspecte procedurale ale constatarii vatamarii corporale pe o persoana in viata ori decedata. avort posttraumatic. raportul de constatare. 2. Cunoasterea procedurilor si actelor medico-legale prevazute in lege cu privire la probarea vatamarii corporale. Limite ale evaluarii medico-legale a vatamarii 6. Prevederile art. Limitele evaluarii medico-legale a vatamarii corporale. slutire. Aspecte procedurale ale constatarii vatamarii corporale pe o persoana in viata ori decedata. Cunoasterea modului in care se face evaluarea gravitatii leziunilor traumatice incat sa se poata incadra fapta. . Toate documentele au valoare probatorie diferenta constand in faptul ca in primul caz organul de justitie este in mod oficial instiintat de la inceput. ZIM 5.

De asemenea. sint necesare cunostiintele unui expert. organul de urmarire penala poate folosi cunostiintle unui specialist sau tehnician. Ea poate fi efectuata si de catre specialisti sau tehnicieni care functineaza in cadrul altor organe. de catre specialisti sau tehnicieni care functineaza in cadrul ori pe linga institutia de care apartine organul de urmarire penala. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata. in vederea aflarii adevarului . Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorului". pentru ca acesta sa ia masuri in vederea completarii sau refacerii lui". Cind refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale este dispusa de instata de judecata. de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta. efectuarea unei expertize. 116 CPP Ordonarea efectuarii expertizei. In caz de moarte violenta. 117 CPP Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie in cazul infractiunii de omor deosebit de grav. Art. Expertiza in aceste cazuri se efectueaza in institutii sanitare de specialitate. din oficiu sau la cererea oricarei dintre parti. sau cind este necesara o examinare corporala asupra invinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii.114 CPP Constatarea medico-legala. efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice. Art. Art. din oficiu sau la cerere. efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele mortii. sau efectuarea unei noi expertize. caruia ii revine competenta potrivit legii. daca apreciaza ca raportul tehnico-stiintific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu sint precise. organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legale si cere organului medico-legal. In vederea efectuarii expertizei. daca nu s-a intocmit un raport medico-legal. Cind exista pericolul de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt si este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei. organul de cercetare penala cu aprobarea procurorului sau instanta de judecata dispune internarea invinuitului ori inculpatului pe timpul necesar. 115 CPP.112 CPP Folosirea unor specialisti. 47 . organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune. sa efectueze aceasta constatare. Operatiile si concluziile constatarii tehnico-stiintifice sau medico-legale se consemneaza intr-un raport. Art. Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza de regula. Cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale caauzei. Aceasta masura este executorie si se aduce la indeplinire. "Raportul de constatare tehnico-stintifica sau medico-legala. la cerere sau din oficiu.Art. raportul se trimite procurorului. dispune refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale. precum si atunci cind organul de urmarire penala sau instanta de judecata a reindoieli asupra starii psihice a invinuitului sauinculpatului. dispunind. in caz de opunere de organele de politie.

De asemenea. Raportul de expertiza se depune la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata care a dispus efectuarea expertizei. instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti. dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert. laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza"."Efectuarea unei noi expertize. Cind sint mai multi experti se intocmeste un singur raport de expertiza. Cind este necesar. va numi. Cind organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata. In acest caz. Daca sint deosebiri de pareri. cind se socoteste necesar. la cererea partilor ori din oficiu. la cerere sau din oficiu. Termenul va fi stabilit astfel incit depunerea expertizei la instanta sa aiba loc conform dispozitiilor art. In domeniile strict specializate. 124 CPP. fie de catre altul. -expertiza medico-legala (la solicitarea scrisa a organelor de ancheta dupa constatare numai cind apar noi date prin examinarea actelor medicale si medico-legale). Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt. 201 CPP Expertiza. Constatarea medico-legală se efectuează în situaţiile prevăzute la Art. . ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor. -avizare de catre Comisia de Avizare si Control -noua expertiza medico-legala (art. -prin raport de constatare medico-legală se înţelege actul întocmit de medicul legist la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată şi care cuprinde date privind constatarea efectuată. judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. 125 CPP). 112 şi 114 din Codul de procedura penală.1. 122 CPP Raportul de expertiza. Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal. se cer expertului lamuriri suplimentare in ssciris. instanta va solicita efectuarea exertizei unui laborator sau unui institut de specialitate. opiniile separate sint consemnate in cuprinsul raportului sau intr-o anexa." Suplimentul de expertiza. din oficiu sau la cererea oricarei dintre parti. 124 CPP). Dupa efectuarea expertizei. stabilind punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. 209 alin. Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza. Punctul de vedere va fi 48 Art. ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. in care nu exista experti autorizati. expertul intocmeste un raport scris. dispune efectuarea unei noi expertize". -avizare de catre Comisia de Avizare si Control -comisia superioara medico-legala Art. Art. ca expertiza nu este completa.125 CPP. -supliment de expertiza (art.Art. unul sau trei experti.

-prin aviz medico-legal se înţelege actul întocmit de Comisia superioara medico-legală. la solicitarea organelor judiciare. La efectuarea expertizei in conditiile alin. partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari. spitale. d)persoanele care ingrijesc minori. daca prin lege nu se dispune altfel". pentru copii mai mici de 16 ani. . g) orice alte persoane. Dispozitiile referitoare la expertiza. e) directorul unitatii pentru persoanele internate in camine. pentru persoanele debile mintal. precum si curatorul in cazul in care s-a instituit curatela.2 pot participa si experti desemnati de parti. b) unul din parinti. internate scolare. sanctionarea cu amenda si obligarea la plata de despagubiri sint aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. 2 si 3. f) comandantul locului de detinere. -prin buletin de analiza se înţelege actul întocmit de specialiştii instituţiilor de medicină legală sau de persoanele competente din cadrul instituţiilor de medicină legală. şi care cuprinde date privind examenul complementar. pentru copiii gasiti. daca a implinit virsta de 16 ani. la cererea persoanelor interesate. pentru persoanele aflate in stare de retinere sau detinere. cu exceptia celor privind aducerea cu mandat. pentru cei care nu se pot ingriji singuri si nici nu sint in ingrijirea cuiva. c) tutorele sau autoritatea tutelara pentru persoanele puse sub tutela.a. h)orice persoana juridica. b si c. altele decit cele prevazute la lit. Certificatul medico-legal Examinarile medico-legale pot fi solicitate in vederea eliberarii unui certificat medico-legal in urmatoarele circumstante: a) persoana in cauza.prezentat in camera de consiliu sau in sedinta publica. 2. pe baza de contract incheiat cu institutia de medicina legala 49 -prin certificat medico-legal se înţelege actul întocmit de medicul legist la cererea persoanelor interesate şi care cuprinde date privind examinarea medico-legală. pentru persoanele condamnate si organul de urmarire penala sau instanta de judecata. precum şi de Comisiile de avizare şi control al actelor medico-legale. prin care se aprobă conţinutul şi concluziile actelor medico-legale şi se recomandă efectuarea unor noi expertize sau se formulează concluzii proprii.

Medicul legist este desigur mai intai de toate medic si astfel el asculta acuzele victimei. de acelasi sex cu minorul. tratamentul. fractura.Minorii vor fi examinati in prezenta unuia dintre parinti sau atutorelui. extrase din registrele de consultaţii. simptomele nu vor fi luate in considerare in cadrul concluziilor expertizei medico-legale. şi documentul 50 . Fara a fi obiectivate insa. sau să permită accesul expertului desemnat la orice documente medicale privind cazurile cercetate. la cererea scrisă a acestora: copii lizibile de pe documente medicale. Persoanele aflate in stare de retinere vor fi examinate in prezenta personalului de paza de acelasi sex. rezultatele investigaţiilor paraclinice. plaga. Partea descriptiva Consemnarea aspectelor lezionale obiective (a vatamarilor ce se constata pe corpul victimei). iar in lipsa acestora. Partea introductiva in care se consemneaza:  date personale privind persoana examinata  istoricul faptei  date medicale in relatie cu agresiunea suferita b. la cererea acestora. Art. luxatia inchisa. in prezenta unui membru major al familiei. Legea 459/2001. Unităţile medicale au obligaţia să pună la dispoziţie instituţiilor medico-legale. protocoale operatorii. luxatia deschisa). hematomul. Se descriu leziunile traumatice pe care victima le prezinta si le arata (leziuni traumatice fara solutie de continuitate a tegumentului: echimoza. CML este compus din 3 parti: a. copii integrale lizibile de pe fişele de observaţie clinică cuprinzând evoluţia clinică. Consemnarea acuzelor subiective este obligatorie. sau leziuni traumatice cu solutie de continuitate a tegumentului-excoriatia. 42. Norme procedurale – 1) Unităţile sanitare sunt obligate să pună la dispoziţie instituţiilor medico-legale. identifica posibilele simptome ale unor boli ori complicatii si trimite persoana in cauza spre a fi examinata la cererea sa in alte unitati medicale la diferite specialitati corespunzataoare simptomelor reclamtate astfel incat sa se implineasca doua obictive care in ordine sunt: binele pacientului dar si obiectivarea vatamarilor ce nu pot fi doar simplu constatate pe corpul victimei ceea ce ii va permite sa evalueze gravitatea vatamrilor atat a celor ce puteau fi constatate cat si a celor ce s-ao obiectivat prin examenul de specialitate al colegilor medici. fractura.

data probabila a traumatismului v. 2) Medicul legist nu poate lua în considerare informaţii cuprinse în alte tipuri de înscrisuri medicale decât cele prevăzute la alin 1).natura agentului traumatic iv.mecanismul de producere iii. ştampila unităţii sanitare. ţinând evidenţa strictă a acestora şi păstrând o copie în locul originalului. referatele medicale şi fişele de observaţie clinică emise de unităţi sanitare ale Ministerului Sănătăţii sau acreditate de acesta. semnătura şi parafa medicului responsabil.realitatea traumatismului ii. concluziile sale putind fi incheiate imediat dupa examinare sau dupa un timp scurt in conditiile in care leziunile constatate impun pentru obiectivare consulturi de specialitate. concedii medicale. 3) Copiile de pe documentele medicale prevăzute la alin 1) trebuie să fie lizibile. Norme procedurale – În cazul în care instituţiile sanitare refuză nejustificat punerea la dispoziţie a informaţiilor solicitate sau examinarea nemijlocită a persoanei. cum ar fi bilete de trimitere. care trebuie să menţioneze specialitatea şi codul medicului. bilete de externare. atestată de medicul responsabil. iar în cazul fotocopiilor. Concluziile CML trebuie sa precizeze conform codului de procedura penala urmatoarele aspecte: i. semnătura şi parafa medicului. Legea 459/2001. 25. menţiunea “conform cu originalul”. a) prezintă urmatoarele elemente de siguranţă: număr de înregistrare. reţete.c. Art. instituţiile de medicină legală comunică organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei punerea în imposibilitate de efectuare a lucrării solicitate. b) să verifice dacă documentele menţionate la lit. Legea 459/2001.aprecierea gravitatii traumatismului exprimata prin durata ingrijirilor medicale (numarul de zile de ingrijire medicala). 10. Norme procedurale (Norme procedurale de apolicare a legii 459/2001) . să poarte menţiunea “conform cu originalul”. consulturi înscrise pe reţete. CML.1) La întocmirea actelor medico-legale medicul legist sau comisia desemnată are urmatoarele obligaţii: a) să ia în considerare certificatele. 51 . 2) Documentele se arhivează de către instituţiile de medicină legală fără termen limită de păstrare a acestora. se consemneaza o data cu examinarea. Art. original al oricarei investigaţii efectuate. Concluziile CML Certificatul medico-legal.

obiectul expertizei si intrebarile la care expertul trebuie sa raspunda. opinia expertului asupra obiectului expertizei. cind si unde a fost efectuata. -expertiza pentru evaluarea starii de sanatate avind ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumita activitate (aptitudinea de a conduce autovehicole. identitatea persoanei. inclusiv constatarea starii psihice. informarea si consimtamintul partilor. rezultatul examinarilor si discutia faptelor medicale. -orice alte examinari medicale cerute de organele in drept sau de parti. Raportul de constatare/expertiza medico-legala cuprinde:  Partea introductiva. cum ar fi sarcina. -constatarea leziunilor traumatice. In cazurile in care organele in drept solicita concluzii imediat dupa efectuarea unei lucrari medico-legale. analiza explicatiilor in raport de datele medicale constatate. -constatarea starii obstetricale. unitatea de medicina legala va inainta raportul de constatare medico-legala este redactat in cazul examinarilor medico-legale solicitate prin adresa scrisa emisa de catre organele de ancheta privind prima examinare medico-legala pe persoana in viata privind constatarea vatamarii corporale si a urmelor acesteia pe corpul victimei sau pe persoana decedata ca autopsie medico-legala. (2) expertizei medico-legale psihiatrice sau (3) expertizei filiatiei fie o noua examinare medico-legala (noua expertiza) pe persoana in viata sau pe cadavru (exhumare). avortul. in care se arata data si organul ce a ordonat expertiza. viduitatea. precum si a elementelor necesare stabilirii filiatiei. lehuzia etc. 52 3 . explicatiile acestora in cursul expertizei. Raportul de constatare/expertiza medico-legala. Descrierea in amanunt a constatarilor facute cu ocazia expertizei incepind cu anamneza.  Concluziile se bazeaza exclusiv pe date si fapte consemnate in raport si cuprind raspunsurile la intrebarile puse. precum si orice alte probleme pe care expertul le considera utile de afirmat in expertiza. de port arma etc). numele. capacitatii sexuale.3. 4 raportul de expertiza medico-legala este redactat in cazul examinarilor medico-legale prin adresa scrisa emisa de catre organele de ancheta privind fie (1) o prima examinare medico-legala in domeniul examinarii medico-legale pe acte. data intocmirii raportului de expertiza. nasterea. virginitatii. a infirmitatilor si a starilor de boala consecutive acestora.  Partea descriptiva. virstei. RCML/REML: aspecte generale RCML3/REML 4 se efectueaza numai la solicitarea scrisa a organelor de justitie ca examinari oficiale si au ca obiect: -constatarea sexului. prenumele si gradul profesional al medicului (medicilor) legist care a efectuat-o. materialul pe baza caruia a fost efectuata expertiza. aparate de zbor. conformatiei sau dezvoltarii fizice.

Aceasta sintagma este incorecta din punct de vedere medical intrucat scopul chiar daca scopul actului medical este vindecarea. este seful comisiei si are raspunderea directa a concluziilor. o fractura 53 . Evaluarea gravitatii leziunilor traumatice: zile de ingrijire medicala Gravitatea leziunilor traumatice este evaluata prin numarul de zile de ingrijire medicala. aceasta nu este intotdeauna posibila. 4. ZIM. in masura ca sa fie inca prezente pe corpul victimei. Demersul este realizat de catre un singur medic legist. urmind ca raportul cu concluzii definitive sa fie inaintat imediat ce va putea fi intocmit. Codul penal prevede denumirea de numar de zile de ingrijire medicala „pentru vindecare”. care nu mai prezinta semne pe corpul victimei in care se pune in discutie recompunerea tuturor vatamarilor asa cum au rezultat ele in urma actiunii traumatice pornind de la o constatare asupra prezentului (examene de specialitate) si o documentare cat mai completa. nu pot fi formulate concluzii definitive. Concluziile provizorii se vor referi numai la datele ce se pot deduce din lucrarile efectuate. raportul va fi inaintat cu concluzii provizorii.raportul de expertiza sau de constatare medico-legala de indata sau in cel mult 3 zile de la data efectuarii lucrarii. Raportul de constatare realizeaza o constatare in sensul de a nu se pierde mijloace de proba sau semne ale vatamarilor ce au avut loc cu putin timp inainte. Explicatii: a) Exista afectiuni posttraumatice care nu se mai vindeca niciodata (ex. acest demers se face obligatoriu in comisie medico-legala de catre 3 medici legisti dintre care unul. Raportul de expertiza presupune efectuarea unei expertize. numit de catre institutie. Daca in acest termen. adica a unei lucrari medico-legale mai complexe care se refera la o vatamare trecuta. encefalopatia posttraumatica -sindromul cerebral progresiv deteriorativ care survine uneori ca o complicatie severa la un traumatism cranio-cerebral grav) b) In alte cazuri leziunile (vatamarile) nu sunt inca vindecate dar cu toate acestea nu mai necesita ingrijire medicala suplimentara. semne ce pot sa se altereze prin trecerea timpului sau prin evolutie si se executa la solicitarea organelor de justitie : este opozabil procedural certificatului medico-legala care realizeaza acelasi lucru dar la cererea persoanei in cauza. vindecarea producandu-se natural si in evolutie (ex.

Definitie. o fractura care se pune in gips la camera de garda ortopedie si 54 . apt de a-si relua atributiile si indatoririle in ambele situatii. tratament) adresata consecintelor vatamatoare directe sau complicatiilor lor.nazala simpla. daca nu survin complicatii nu necesita ingrijire medicala dincolo de circa 12-14 zile desi la 12 zile in mod evident osul inca nu e consolidat si este tot rupt) c) In alte cazuri actul medical aduce doar o vindecare partiala (de exemplu in chirurgie -vindecat chirurgical. etapizate in raport cu evolutia bolii.dar inca inapt de a-si relua activitatea socio-profesionala: are nevoie de concediu medical-) d) In alte cazuri este necesar sa se parcurga mai multe interventii medicale/chirurgicale etapizate incat vindecarea nu poate fi evaluata decat la sfarsitul seriilor de interventii (vindecarea completa fie nu mai poate avea loc fie necesita un timp prelungit ori interventii medicale care depind esential de tratamentul acordat pana atunci cat si de raspunsul pacientului la tratament – uneori favorabil. Reinsertia socio-profesionala presupune reintegrarea in societate si in profesie. Aprecierea numarul de zile de ingrijiri medicale.Investigatiile pot lipsi sau se pot intinde pe durata a cateva zile. sau in sfarsit pot sa nu fie disponibile 2. Vindecarea totala (completa) se poate realiza inca de la inceput (vindecare per primam) sau ulterior (vindecare per secundam). locale sau la distanta.Numarul de zile de spitalizare este total nerelevant: exista afectiuni in care chiar nu exista spitalizare (se acorda doar asistenta medicala ca asistenta de urgenta –ex. ZIM. diagnostic. nu este o operatie aritmetica de a aduna zile de investigatii + zile de tratament in spital (spitalizare) + zile de concediu medical ci este o evaluare care tine cont nu numai de durata (ca interval de timp) a ingrijirilor medicale cat si a gravitatii leziunilor traumatice (vatamare) suferite. alteori mai putin favorabil in aceleasi conditii medicale-). imediate sau tardive. In sensul prevederilor legale actuale “zile de ingrijire medicala” reprezinta o sintagma care exprima intervalul de timp (durata) corespunzatoare ingrijirilor medicale de care are nevoie o persoana victima a unui traumatism (ca actiune vatamatoare) in care a suferit leziuni traumatice (vatamari fizice si/sau psihice) ce au impus asistenta medicala (consult. Vindecarea partiala se poate efectua cu sau fara sechele constituite. Iata cateva explicatii ale faptului ca ZIM nu sunt o simpla contabilizare a zilelor in care s-a efectuat asistenta medicala: 1.

In acest fel recompunerea retrospectiva a evolutiei medicale a cazului va permite probarea lantului cauzal care leaga efectul (prejudiciul) constatat de cauza initiala (traumatismul) si sa aprecieze medico-legal imprejurarile in care a putut surveni acesta (ex. fizioterapie.apoi pacientul este trimis acasa) sau exista 1-5 zile de spitalizare (cate sunt acoperite ca si costuri de catre casa de asigurari) dar pentru care tratamentul va continua in ambulator prin serivicii specializate (controale. un accident rutier. caderea. CM se acorda dupa perioada de tratament in scopul consolidarii vindecarii. 3.ZIM se acorda in concretul situatiei medicale in raport cu boala/starea posttraumatica a acelui pacient: datorita reactivitatii individuale la vatamare dar si la tratament. momentul traumatic (vatamator).ZIM nu au legatura cu concediul medical: in concediul medical NU se acorda ingrijiri medicale ci se realizeaza recuperarea si reinsertia socioprofesionala a victimei. Absenta probarii traumatismului (vatamarii) pune in discutie realitatea infractiunii.). aprecierea numarului de ZIM presupune mai intai o evaluare medico-legala a leziunilor traumatice. Probitate stiintifica inseamna sa se verifice toate rezultatele sis a se foloseasca doar acele date. sustine un celebru aforism medical. pansamente. Obiectivitate inseamna in practica medico-legala ca folosind aceleasi documente si informatii care releva starea de fapt sa se ajunga la aceleasi concluzii intemeiate pe stiinta medicala si medico-legala. practic. 55 . agresiunea. recuperare. Dincolo de a fi o operatie aritmetica. in sfarsit. Daca nu se poate proba existenta leziunilor traumatice.) sau. nu toti pacientii evolueaza la fel in aceleasi conditii medicale: medicul este interesat nu de ce au in comun pacientii ci de ce au au distinctive pentru a putea adresa masuri pentru rezplvarea acestor aspect particulare. din punct de vedere medico-legal nu se poate proba traumatismul. etc. Evaluarea medico-legala are ca scop ca pornind de la efect (prejudiciu) sa recompuna retrospectiv evolutia medicala ajungand la momentul originar. 4. Nu exista boli ci doar pacienti bolnavi. probarea vatamarii corporale fiind de competenta altor mijloace probatorii. exista multe zile de spitalizare fara ca sa se obtina o imbunatatire semnificativa a starii de sanatate. Acest demers se efectueaza in mod esential pe baza tuturor documentelor medicale existente pastrand obiectivitatea si probitatea stiintifica. etc. rezultate si informatii care au relevanta stiintifica si care sunt recunoscute ca atare de catre lumea stiintifica de specialitate.

In acest caz concluziile examinarii medico-legale vor aprecia urmatoarele: "Numitul…prezinta leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu si de corp dur posibil in conditiile unui accident rutier ca pieton (lovire-cadere). Investigatiile efectuate timp de 3 zile nu constata leziuni traumatice pe cap. Leziunile nu au constituit punerea in primejdie a vietii si nu conduc la infirmitate. Se externeaza a doua zi.independent de zilele de spitalizare Este o eroare aprecierea dupa care numarul de zile de ingrijire medicala trebuie sa se afle in raport cu numarul de zile de spitalizare. Leziunile pot data din…(data traumatismului) si au necesitat 80 zile ingrijiri medicale.5 cm genunchi drept. Observatie: ZIM in acest caz in mod evident nu au nici o legatura cu numarul redus al zilelor de spitalizare ci cu gravitatea leziunii exprimata in acest caz de durata ingrijirilor 56 a. Este internat prezentind cefalee. Se mentine in stationar 3 zile timp in care i se administreaza medicatie adresata simptomelor (cefalee) dupa care se externeaza.EXEMPLU: Un copil sufera un accident rutier si in contextul acestuia sufera declarativ un traumatism craniocerebral. corp. cefalee.5 cm cot drept si 1 excoriatie superficiala 0. In acest caz concluziile examinarii medico-legale vor aprecia urmatoarele: "Numitul…prezinta leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu si de corp dur posibil in conditiile unui accident rutier ca pieton (lovire-cadere). sa prezentam cum se acorda . Se interneaza in aceeasi zi prezentind 1 echimoza frontala stinga 2/1 cm. In acest caz concluziile examinarii medico-legale vor aprecia urmatoarele:"Numitul…nu prezinta leziuni traumatice la data de…(data internarii in spital).” EXEMPLU: Un tanar sufera ca pieton un accident rutier cu traumatism craniocerebral.. membre." Aceasta zi de ingrijiri medicale se acorda intrucit exista leziuni traumatice si nu in relatie cu tratamentul leziunilor traumatice primare constatate (care de altfel in acest caz nu necesita ingrijiri medicale) ci in relatie cu consultatiile si investigatiile efectuate pentru evaluarea leziunilor traumatice constatate. 1 excoriatie superficiala 0.. Leziunile nu au constituit punerea in primejdie a vietii". Daca am prezentat cum nu se acorda ZIM . Se intervine chirurgical si se externeaza vindecat chirurgical dupa 7 zile cu recomandarea de a nu calca 2 luni. I se administreaza antialgice. ZIM. EXEMPLU: O persoana sufera ca pieton un accident rutier soldat cu un poli traumatism craniocerebral si de membre cu: hematom epicranian occipital drept. fractura diafiza tibiala in 1/3 superioara dreapta pentru care se interneaza in aceeasi zi. Toate investigatiile efectuate sint in limite normale. Leziunile pot data din…(data traumatismului) si au necesitat 1 zi ingrijiri medicale. Examenele paraclinice efectuate nu constata modificari lezionale posttraumatice.

) se va stabili legatura de cauzalitate cu traumatismul initial si aceste zile vor putea fi adaugate alaturi de ZIM initiale. 2 savirsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda. efort fizic. Se solicita consultul urologic care constata un calcul coraliform pentru care se transfera in vederea interventiei. la internare examen neurologic normal. (21) Faptele prevazute la alin. 11 si 21.5 cm.m. (2)Lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 20 zile se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.independent de zilele de incapacitate temporara de munca (concediu medical) In zilele de concediu medical. etc. Revine pentru expertiza medico-legala. Se interneaza pentru supraveghere pe o perioada de 24 ore in sectia de neurochirurgie. 180. victima se odihneste. atunci prin documentarea probatorie a efectuarii tratamentului indicat (exemplu fizioterapie.: "Lovirea sau alte violente. (4) Impacarea partilor inlatura raspunderea penala producindu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu. cu ocazia transferului examenul neurologic este normal.independent de perioada de vindecare anatomica (care poate sa nu mai survina niciodata in unele situatii –vezi mai sus-). Art.” 57 . Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.) intrucit pe de o parte nu s-au constatat complicatii neurologice ale TCC iar pe de alta parte colica renala nu se afla in legatura de cauzalitate cu traumatismul si prin aceasta nu constituie o complicatie a TCC. etc. b. In apropierea timpului de externare face o colica renala. dar nu efectueaza tratament medical. 1 savirsite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda. In cazul faptelor prevazute la alin. afirmativ pierdere de scurta durata a starii de constienta. medicale (perioada postoperatorie imediata + perioada de imobilizare + perioada necesara recuperarii functionale a articulatiilor imobilizate-glezna. Se opereaza si se externeaza vindecat chirurgical peste 25 zile. pentru traumatismul suferit (un hematom epicranian minim necesita 1-2 zile i.m. c. i se administreaza un cocktail litic dar colica continua. Este solicitat consultul medical. se fereste de intemperii. Cazul acesta beneficiaza medico-legal de 1-2 zile i. hematom parietal drept minim 1/1/0. Daca totusi in acesta perioada i s-a recomandat efectuarea unui tratament in relatie cu traumatismul suferit si complicatiile sale lezionale. (3)Actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate. (11)Faptele prevazute la alin. CP. actiunea penala se pune in miscare si din oficiu.EXEMPLU: Tanar victima a unui TCC prin agresiune. genunchi-).

m. comotie retiniana. profunde (cu crusta hematica) sau infectate secundar. 10-20 zile i. rupturi incomplete ale irisului. 180 alin. 182 alin. Daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute in art. in care la solicitarea medicinii legale. ulceratii superficiale ale corneei.: plaga contuza.. 58 . hematom unic sau hematoame multiple care necesita deschidere sau care necesita tratament local sau general (datorita infectiei tendintei hemoragice). mezourilor sau epiplonului. excoriatii superficiale. rupturi sau sectiuni musculare sau ale tendoanelor infectate sau ale vaselor de calibru mare. mobilitate anormala mai mult de 3 dinti.: excoriatii sau eroziuni pe suprafete intinse. cu titlu orientativ. medicii specialist au desemnat o perioada medie corespunzatoare duratei ingrijilor medicale in unele afectiuni traumatice ori leziuni traumatice (vatamari) astfel incat cei ce evalueaza aceste aspect sa aiba un indrumar util evaluarii. luxatii temporo mandibulare. rupturi sau sectiuni musculare sau ale tendoanelor partiale vindecate per primam. fracturi liniare simple sau cominutive cu deplasare a oaselor nazale. savirsite din culpa. fracturi 13 coaste. Baremurile medico-legale sunt niste instrumente de lucru. dilacerari ale mezenterului. "Vatamarea corporala din culpa. 2 care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 10 zile. comotia cerebrala probata neurologic. etc. Cateva aspecte sintetice extrase din baremurile medico-legale pentru acordarea ZIM:  fara ZIM: echimoze simple chiar multiple. precum si cea prevazuta in art. 181. fracturi partiale ale dintilor. C. Fapta prevazuta in art. intepata sau taiata infectata cu evolutie severa (infectie profunda). hemoragii interstitiale mici ale coroidei. ruptura completa sau plaga punctiforma a irisului. pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.P.m. fracturi a mai mult de 3 dinti sau a 1-3 molari la nivelul coletului. echimoze multiple sau pe suprafete mari (placarde echimotice mai ales la copii sau virstnici). se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. intepata sau taiata cu vindecare per primam) sau cu infectie superficiala. Art. Baremurile se modifica o data cu modificarea schemelor de tratament sau a aparitiei unor metode noi de tratament precum unele medicamente ori interventii chirurgicale noi. plaga (contuza.184. etc. 1.  1-10 zile i. fisuri ale metacarpului sau falangelor. fracturi incomplete oase nazale.

Acte medicale: Copie FO conforma cu originalul Spital…/sectia ortopedietraumatologie/nr F.si necesita 50-55 zile i.. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. 12. Entorsa glezna dreapta grd. 182 nu pot fi evaluate decit dupa vindecarea leziunilor traumatice.EXEMPLU: T. daca nu survin complicatii 5.  glezna stinga tumefiata moderat.. Art. culpa profesionala medicala (vezi cap. Leziunile pot data din… -se va specifica data. Stare prezenta: -obiectiv:  frontal 1 cicatrice rosie oblica 3 cm  cot drept 1 placard excoriat 3/2 cm cu crusta bruna partial detasata  aparat gipsat cruro-podal membrul inferior drept. Radiografiile se anexeaza certificatului in original. Se externeaza ameliorat cu recomandarile: Nu calca 3 saptamini. Internat intre …-…. posibil in conditiile unui accident rutier (lovire-cadere).O….:”Luxatie inchisa genunchi drept. (11)Fapta prevazuta la alin.. afirma ca a suferit un accident rutier ca pieton pe cind traversa strada la nivelul unei treceri de pieton la data de. revine dupa 45 zile pentru scoaterea gipsului si radiografie. actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate. Cind savarsirea faptei prevazute in alin. 59 . 1 si 3. Hemartroza.m. Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 zile se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. etc.. 56.(data internarii = data afirmativa a agresiunii) cu dg.C. Leziunile expertizate nu au pus in primejdie viata victimei. CP "Vatamarea corporala. 5 celelalte prevederi ale art. pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Consult neurochirurgical la internare: neurologic normal. imobilizata partial in bandaj elastic. mai frecvent accidentele rutiere (ce sint in mod obisnuit actiuni din culpa). I. tratament conform Rp. 181. etc. ori pentru indeplinirea unei anumite activitati. -subiectiv: dureri la nivelul genuchiului drept. Fapta prevazuta in alin. Concluzii: Numitul M.C. –total 7 zile.” In acest capitol de legislatie penala se includ traumatismele ce survin din culpa faptuitorului. 2 daca este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere aratate in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani. 1 savirsita asupra membrilor familiei se pedepseste cu inchisoar de la unu la 5 ani.4). Imobilizare in aparat gipsat cruro-podal 45 zile. prezinta leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu si de corp dur. Deplasare dificila cu ajutorul cirjelor. Pentru faptele prevazute in alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitarea unei profesii sau meserii.

traumatismul craniocerebral cu dilacerare cerebrala/contuzie cerebrala grava (coma).m.m.: TCC inchis cu fractura craniana liniara.: dezlipirea posttraumatica a retinei. o infirmitate permanenta fizica ori psihica. etc.m. Tentativa faptei prevazute in alin. 182 CP. fractura unghi extern omoplat.  50-60 zile i.m. luxatie metacarpo-falangiana a policelui. 40-50 zile i. contuzie cerebrala minora (LCR sanguinolent). fractura cu deplasare ale ambelor oase ale antebratului.m. traumatismul vertebromedular cu fractura si interesare mielica. fistule postoperatorii in traumatismele abdominale. In cazul faptelor prevazute la alin. Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 zile sau care a produs vreuna dintre consecintele: pierderea unui simt sau organ. Aspecte sintetice extase din baremurile medico-legale pentru acordarea zilelor de i. fracturi costale peste 4 coaste. in mod obisnuit fracturile de humerus.: fracturi totale liniare unice neinfectate ale mandibulei. 11 si 21. fracturi cu deplasare sau fracturi deschise ale arcadei temporozigomatice. luxatia si fractura cominutiva a rotulei. etc. slutirea.: fracturi totale liniare multiple/infectate ale mandibulei. rupturi sau plagi ale corpului ciliar.  60 zile i. avortul.  30-40 zile i. fractura falangelor. . ori punerea in primejdie a vietii persoanei.:  20-30 zile i. 60 Aspecte sintetice extrase din baremurile medico-legale pentru acordarea zilelor de i. etc. fracturi complete deschise apofize coronoide. fracturi diafizare spiroide si oblice ale humerusului. actiunea penala se pune in miscare si din oficiu. (2) se pedepseste".m. Cind fapta a fost savirsita in scopul producerii consecintelor prevazute in alineatul precedent pedeapsa este inchisoarea de la 3 ani la 10 ani.m. femur. (3) Impacarea partilor inlatura raspunderea penala producindu-si efectele si in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu”."Vatamarea corporala grava. (2) Actiunea penala se pune in miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate. tibie etc. fractura fara deplasare ale ambelor oase ale antebratului. etc. se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani.: luxatia genunchiului. incetarea functionarii acestora.: Art.

in sala de autopsie (examinare completa). fotografiat cu tehnici fotografice moderne (care permit marire). (3) conditiile si particularitatile de evolutie si de vindecare sau de complicatii (daca este cazul) si (4) baremul medico-legal existent (vezi mai sus) care reglementeaza in comun cu toate specialitatile durata medie de ingrijiri medicale in diferitele afectiuni traumatice. In acest fel ZIM nu mai reprezinta un simplu calcul aritmetic ci o evaluare a gravitatii/severitatii vatamarii in concretul cazului. Orice raport de constatare sau raport de expertiza se 61 . Acest barem ofera o imagine despre timpul mediu de ingrijire medicala dar care trebuie corectat cu evolutia particulara a cazului (spetei). La fata locului in functie de conditiile de examinare (intuneric. Aceasta evaluare este strabatuta ca un fir conducator de existenta legaturii de cauzalitate. Cu toate acestea examinarea la fata locului este obligatorie pentru a furniza elemente utile de ancheta organelor de justitie. se opresc si ZIM.2 Identificarea leziunilor traumatice la persoana in viata La persoana in viata examinarea leziunilor traumatice se face prin examinarea directa la momentul consultului medico-legal: orice certificat medico-legal presupune o constatare pe persoana in viata (se culeg date si informatii care pot sa dispara sau pot sa se modifice prin evolutie). este notata si descrisa in baza semiologiei medico-legale pentru a se constitui documentarea care sa permita reanalizarea cazului la un moment dat viitor. Toate semnele caracteristice. orice leziune traumatica.1 Observarea si identificarea leziunilor traumatice la cadavru Se bazeaza pe examinarea medico-legala: aceasta examinare se efectueaza la fata locului (examinare incomplete cu caracter preliminar) precum si. 5. Acolo unde cauzalitatea se intrerupe. ulterior.) unele leziuni traumatice pot scapa neobservate. 5. oricat de mica. intemperii. Limite ale evaluarii medico-legale a vatamarii 5. toate informatiile fiind culese si documentate in raportul de autopsie (document scris olograf).ZIM se stabilesc luand in considerare (1) realitatea cazului (1) severitatea patologiei traumatice. In sala de autopsie corpul decedatului este dezbracat complet si examinat cu atentie (cu lupa daca este necesar). distinctive. etc.

care priveste mecanismele de producere ale traumatismului (in exemplul de mai sus “contuzie forte umar drept”. medicul de specialitate formuleaza un diagnostic nesustinut obiectiv prin examene de laborator sau alte consulturi de 6 5. Din aceasta omisiune medicul legist va deduce in mod necesar ca nu au existat leziuni traumatice obiectivabile.Evaluarea gravitatii leziunilor traumatice la persoana in viata Uneori se constata ca numarul de ZIM este mai mic de decat numarul de zile de spitalizare sau chiar de tratament fapt ceea ce se poate explica prin: a) cei care stabilesc ZIM aplica concepte diferite: ZIM ca si calcul/suma aritmetica fata de ZIM ca evaluare a gravitatii/severitatii vatamarii. medicul de specialitate nu formuleaza un diagnostic lezional ci formuleaza un diagnostic patogenic (exemplu "contuzie6 forte umar drept"). lucrarea medico-legala trebuie sa realizeze recompunerea retrospectiva a evolutiei medicale catre momentul originar (traumatismul) si sa permita stabilirea cu obiectivitate a cauzalitatii medico-legale (cercetare retrospectiva). ii. Pentru a putea realiza aceasta probatiune este necesara documentarea. toate altereaza obiectivitatea expertului medico-legal si se cer a fi corectate. luxatie. Orice noua expertiza medico-legala la randul ei se intemeiaza pe examinarea directa a persoanei.3 intemeiaza procedural pe examinarea directa a persoanei (exceptie cazurile in care organul de justitie cere a se efectua lucrarea doar pe acte medicale). b) erori de diagnostic (diagnostic incomplet): pornind de la informatii eronate. etc. ocazie cu care se examineaza direct persoana. Dincolo de aceste examinari directe care aduc informatiile recente ce se vor completa la nevoie cu examinari de specialitate. Contuzie=lovire 62 . diagnostic incomplet care nu obiectiveaza leziunile posibile: rupturi ligamentare. i. se obtin evaluari eronate.). etc. fractura. disjunctii acromio-claviculare-pe grade-. ori restrictionarea accesului catre documente ori punerea la dispozitie incomplete a documentatiei. Mediucl legist are totusi obligatia sa verifice informatiile care ii sunt furnizate. Absenta documentelor. hematom intraarticular.

In acest caz nu este obiectivat TCC gradul I. stari reactive/functionale.) • tratament in relatie cu aspecte de patologie ce nu au legatura de cauzalitate cu traumatismul.EXEMPLU:" TCC grad I. LCR clar. GCS 15 pct. • tratament dictat de metodele si tehnologia avuta la dispozitie: tratament conservator in loc de tratament interventionist. Fara leziuni traumatice craniene". • tratament acordat si aplicat pentru leziuni inexistente (erori de diagnostic. astfel incit formularea dg. GCS 15 pct.. specialitate sau se axeaza in diagnosticul sau pe acuze subiective. un act decisional unilateral in care pacientul prin 63 . care fie nu survin posttraumatic (deci nu au legatura de cauzalitate cu traumatismul) fie pot surveni atit posttraumatic cit si netraumatic (patologic). • tratament acordat pe o perioada nejustificat de mare fata de leziunile traumatice diagnosticate. etc.. erori de tratament • medicul de specialitate nu a ales pentru cazul in speta tratamentul corect. Anamnestic comotie cerebrala. iv. iv. sau pe cel considerat optim si care ar fi dus la refacerea sanatatii in termenul cel mai scurt cu putinta alegind metode de tratament depasite/neindicate/nefolosite. Iata de ce actul medical nu este de principiu un exercitiu democratic ci. starea victimei fiind normala precum si investigatiile de laborator (comotia este complet reversibila deci nu se poate obiectiva). Examen neurologic normal. medicul de specialitate comite o eroare de diagnostic care determina un tratament ce nu se adreseaza unei situatii reale. aspecte ce nu sint urmari/complicatii/sechele ale acestuia. TCC grad I. este folosit pentru ca neurochirurgul sa fie acoperit in cazul unei complicatii intracraniene in 2 timpi. insuficiente sau neobiectivate. Este important de subliniat un aspect fundamental de practica medicala. Medicul este obligat pe de alta parte la independenta profesionala ca sursa fundamentala a unei practicii medicale responsabile. etc. Pe de alta parte poate exista un TCC fara leziuni traumatice. aspectele lezionale care ar putea sustine legatura de cauzalitate cu traumatismul fiind incerte. Pentru diagnosticul si tratamentul pacientului medicul curant are raspundere (profesionala si juridica). materiale de osteosinteza de calitate inferioare. din contra.

impartial si ajutandu-se de expertiza specialistilor sau de referinte bibliografice de specialitate atunci cand cazul il conduce in afara domeniului sau de expertiza. intotdeauna in afara timpului real. etc. Limite obiective ale evaluarii medico-legale a) Faptul de a certifica numai ce se vede si/sau numai ce se poate documenta/proba poate sa nu duca la constituirea intregului adevar (uneori actele medicale sint incomplete contribuind la neputinta formularii obiective a probatiunii medico-legale) generand prin exces de obiectivitate un minus in raport cu adevarul 64 .): medicul are obligatia sa aleaga cu beneficienta pentru bolnav optunea pe cea care considera ca reprezinta interesul cel mai bun din punct de vedere medical al pacientului: aceasta este cea pe care i-o va recomanda bolnavului spre a consimti si a autoriza astfel actiunile pe care le va intreprinde. este facuta de catre medic in baza cunsotiintelor sale si a experientei sale profesionale si se produce in concretul cazului. tratamentul chirurgical. autonomiei (respectul drepturilor pacientului) si justitiei (echitatea ingrijirilor medicale.5. Toate acestea sunt aspecte de care nu numai medicul legist dar si cei care judeca trebuie sa tina cont. intrucat cel mai adesea exista mai multe tratamente. medicamente. in timp real. Cel mai frecvent nu exista o singura cale terapeutica. Medicul legist are doar expertiza medico-legala si de aceea trebuie sa isi intemeieze judecatile. ceea ce permite cunoasterea finalului de la care tocmai se porneste pentru a reconstitui firul evolutiv al cazului. serviciul public). nonmaleficentei (a nu face rau). Analiza si evaluarea medico-legala este insa retrospectiva. Actul medical (oricare ar fi el) se intreprinde fara a cunoaste finalul. (ex. tratamentul medical vs. aprecierile numai pe baze obiective (documentare). in baza beneficentei (a face bine). Alegerea unei variante sau a alteia. independent. un alt tratament.4 consimtamant autorizeaza actiunile medicului participand in alianta terapeutica ce se intemeieaza in baza relatiei medicpacient. un anume tratament medical/chirurgical vs. etc. a unei optiuni sau a alteia.

EXEMPLU: O persoana prezinta un politraumatism cu multiple echimoze. desi numarul de zile de ingrijire medicala sunt apropiate. vatamarea din culpa. expert parte. nepenetrante si neperforante. Pentru cea de-a doua victima va putea ajunge la acelasi numar de ZIM doar in cazul evolutiei complicate a hematoamelor. Pe de alta parte se poate observa substratul pentru care victima. Observatie: Gravitatea de ansamblu a leziunilor comparate mai sus este total inegala. contuzii forte de parti moi cu hematoame (exemplu muschi fesieri si coapsa) cu dificultati la mers. noua expertiza. b) In asocierile lezionale traumatice se alege ca perioada de ingrijiri medicale cea mai lunga dintre perioadele necesare tratarii separate a leziunilor. EXEMPLU. O fractura de col femural operata prin osteosinteza sau o luxatie de sold redusa chirurgical ajunge sa totalizeze aproximativ la fel. Un bolnav cu o fractura de pumn tratata ortopedic (45 zile de imobilizare plus circa 14 zile de recuperare functionala) ajunge sa totalizeze circa 60 zile ingrijiri medicale. In cazul primei victime desi este victima a unui accident rutier sub 10 ZIM nu se constituie art. considerind ca in timpul necesar ingrijirii medicale a 65 . circa 60 zile ingrijiri medicale. dar fractura fara embolie nu constituie puenrea in primejdie intrucit embolia este un pericol potential). O alta persoana sufera un traumatism prin lovire cu fractura oaselor proprii nazale fara deplasare si se prezinta la examinare cu o banda de leucoplast peste piramida nazala. Observatie: se poate deduce cat de importanta este evaluarea severitatii leziunii traumatice in aprecierea gravitatii vatamarii in raport cu codul penal (fractura este mai grava fata de hematoame –de principiu-). Aceste tipuri de leziuni se pot aprecia ca numar de zile de ingrijiri medicale relativ asemanator dar riscurile pe care le prezinta pentru functia ulterioara a membrului repsectiv cit si chiar pentru viata pacientului sunt complet diferite: in timp ce fractura pumnului poate cel mult conduce la o partiala reducere a mobilitatii degetelor sau o discreta deformare a regiunii. La examinarea medico-legala se prezinta fiind infasurat cu multiple bandaje si in cirje: examinat se constata cle de mai sus: evaluarea medico-legala va conduce spre 10-14 ZIM (in raport de potentialele complicatii ale hematoamelor daca vor avea loc astfel de complicatii sau circa 7-8 zile fara complicatii). supliment de expertiza. in primul caz. Evaluarea acestei leziuni traumatice se situeaza in jurul a 12=14 ZIM: daca prima victima nu are nici o complicatie desi aparenta este complet diferita si impresia de gravitate este net in favoarea sa. stiintific. poate contesta concluziile examinarii medico-legale. in mod real va primi un numar de ZIM mai mare. 184 CP. plagi superficiale. Sistemul de fixare metallic intraoperator trebuie scos dupa vindecare ceea ce adauga o a doua operatie. fracturile femului sau soldului pot conduce la anchiloza completa a membrului inferior sau chiar la moarte (fractura urmata de embolie constituie punerea in primejdie a vietii. avizarea noii expertize. comisia superioara medico-legala. excoriatii. In cazul in care justititia are indoieli asupra calitatii expertizei poate solicita conform procedurii in vigoare.

1 Limite subiective ale evaluarii medico-legale a. Astfel o persoana care in urma unui accident rutier prezinta: .si fractura a 2 coaste in sensul strict al contabilizarii numarului de zile de ingrijire medicala dupa cum este evaluat in baremurile existente.o entorsa simpla de glezna . . dar in aceeasi masura si detalierile exagerate care nu fac altceva decît să fărimiţeaza aprecierea gravitatii lezionale in ansamblul cazului (de exemplu consider exagerata o detaliere lezionala cu diferente de 1-2-3 ZIM pentru care nu numai ca nu se modifica incadrarea juridica dar nici nu foloseste justitiei pentru o gradare a pedepsei). In acest sens materia juridica a comorientilor trebuie la randul ei rezolvata. In problematica aplicarii baremurilor trebuie evitate atit generalizarile care pot deveni periculoase intrucit exclud individualizarea.o comotie cerebrala . a unor antagonisme in interiorul corpului medico-legal. uneori bazata pe un fond real. Acest aspect de uniformizare nu exprima in mod real gravitatea cazului (spetei) si astfel nu ofera indicatii organului de justitie asupra realitatii acestei gravitati in masura in care sa isi formeze o convingere ferma cu privire la solutia juridica.i. Iata de ce medicina legala insista asupra pericolului simplei contabilizari a duratelor de timp adresate ingrijirilor medicale. acestora se include ingrijirea/asistenta medicala si pentru celelalte leziuni. primeste acelasi numar de z. b. Avizele care revin si modifica numarul initial de ZIM pentru 1-2-3 ZIM (cu exceptia trecerilor pragurilor generatoare de o noua incadrare juridica) sunt neproductive generand confuzie juridica si creand senzatia. Desigur se vor face aprecieri privitor la legatura de cauzalitate.5.m fie ca are o entorsa a gleznei sau 2 coaste rupte. 66 c) Ori de cate ori in urma autopsiei se constata leziuni traumatice care sau putut produce si prin lovire (mecanisme active) trebuie sa se acorde ZIM intrucat este evident ca s-a produs un traumatism care le-a determinat si care a fost anterior decesului.o fractura piramida nazala .o plaga a scalpului .

avort posttraumatic. unghie. slutire. Organul din punct de vedere biologic fie nu poate fi inlocuit fie poate fi înlocuit dar numai prin transplant. Nu este recomandabil (si nu este un punct de vedere medical) de a considera anumite organe ca fiind vitale in comparatie cu altele. portiune tegumentara. in acest caz nici un organ nu a fost afectat si totusi omul moare) sau atunci cand un diabetic este muscat de un deget intr-o altercatie in bloc si din infectarea degetului pe fondul unui diabet decompensat si incorect tratat va muri daca nu se va interveni la timp. toate servesc scopului vietii. Intre ele. toate sunt necesare (nu exista in organismul uman organe inutile vietii). Iata de ce medical toate organele sunt vitale. Prevederile art. 3 sunt considerate esentiale vietii. dinte. lipsa lor de functionare fiind incompatibila in raport cu viata: cordul. O persoana poate muri atunci cand este impuscata in inima (inima organ vital lezionat traumatic fara putinta de a se autovindeca si lezarea sa este lezarea organului care a determinat decesul) dar si atunci cand este muscata de exemplu de un animal (ex.1 Pierderea unui simt sau organ Preteaza la confuzii a considera un organ ca “o parte a corpului”. Cordul deplaseaza sangele si hematiile care poarta pe ele oxigenul introdus in sistem de catre plamani iar creierul coordoneaza toate functiile organismului. Astfel. plamanii si creierul. fara creier viata de relatie incetand. indiferent de localizare si dimensiune. punerea in primejdie a vietii 6. Cu toate acestea se apreciaza ca trepiedul vietii este reprezintat de functia cardiaca. 182 CP privind vatamarea corporala grava: pierderea unui organ ori incetarea functionarii acestuia.). infirmitate fizica si psihica. etc. in sensul ca fara ele sau functiile lor viata inceteaza. prin parte corporala se poate intelege orice segment.6. Pierderea anatomica a unui organ (unic sau pereche) constituie o vatamare corporala grava. caine) un membru inferior in masura sa sufere o plaga a unei artere mari (artere se afla in toate organele. In sens medical un organ este o formatiune anatomica unica sau pereche alcatuita dintr-un tesut specific cu vascularizatie si inervatie proprie prin care indeplineste independent sau impreuna cu organul pereche o anumita functie specifica in organism pe care o pierde implicit in cazul pierderii organului unic. Desigur toate organele sunt vitale. care apartine corpului uman si reprezinta o portiune a acestuia (segment de membru toracic sau pelvin. functia 67 .

In cazul glandelor endocrine cu rol de organ. dincolo de care are nevoie de insotitor) : -unui simt (pentru organele senzoriale: ochi –afectarea importanta sau pierderea vederii. ce implica un deficit sever fizic şi/sau psihic apt de a pune persoana respectiva in conditii de inferioritate. • incetarea functionarii sau reducerea functionarii sub limita utila social (limita insertiei sociale. se poate pierde fie numai functia endocrina. 1. 6. Deficitul si infirmitatea pe care o genereaza se analizeaza pentru fiecare organ in parte. nas68 6. simturilor sau organelor) Pierderea unui organ pereche poate sa nu semnifice si pierderea functiei indeplinita de perechea de organe atunci cand celalalt organ restant are capacitate biologica intacta (dar constituie pierdere de organ si infirmitate) sau poate semnifica scaderea functiei restante cand celalalt organ restant are capacitate biologica afectata. pierderea unui organ constituie in mod evident si infirmitate prin pierderea anatomica si morfologica a lui cit si prin pierderea in totalitate a functiei lui. Pentru a constitui o infirmitate deficitul TREBUIE sa fie grav (sever). In cazul membrelor constituie infirmitate pierderea unui membru sau a unei parti din fiecare.n. in sensul ca nici un om nu poate continua sa traiasca in imprejurarile in care una dintre ele este oprita (cele 3 functii sunt apreciate medical ca fiind vitale –functiile vitale-. Pierderea unui organ unic semnifica evident si pierderea functiei exercitate de acel organ. cazul fiind incetare functiei prin oricare dintre functiile pierdute. pierdere in masura de a afecta functia intregului. . Este de retinut ca toate organele au o rezerva functionala cat si o capacitate de regenerare postlezionala (direct proportionala cu metabolismul lor): aceasta capacitate trebuie evaluata si luata in considerare. morfo-functional sau functional. fie numai cea exocrine si ambele. altminteri nu poate fi o vatamare corporala grava : aceasta conditie obligatorie poate fi intilnita in: • pierderea unui organ si incetarea functionarii acestuia.respiratorie si functia cerebrala.2 Incetarea functionarii acestora (s.3 Infirmitate permanenta fizica ori psihica Definitie: Infirmitatea este o vatamare corporala grava definitiva a integritatii corporale sau sanatatii cu caracter morfologic. atentie: functia este vitala iar nu organul). In cazul organelor unice. ureche-pierderea auzului-.

Sechelele pot conduce la infirmitate. dar nu constituie pierderea functiei 69 pierderea mirosului-. medii grave. Nu toate sechelele sunt definitive. Preteaza la erori corelarea apriorica a existentei SECHELELOR cu infirmitatea pe principiul o sechela = infirmitate Trebuie spus ca nu toate sechelele se pot asimila notiunii de infirmitate. invaliditate.) -unui organ intern (ex. pierderea miscarilor in articulatia genunchiului ca urmare a paraliziei nervoase a unor nervi motori esentiali-nervul femural. Medico-legal se discuta de constituirea unei sechele definitive numai dupa epuizarea mijloacelor de vindecare. limba si alti receptori gustative -pierderea gustului. etc. constituie infirmitate (prin deficit morfologic). toate aceste criterii sau niciunul desi a prezentat un traumatism cu leziuni traumatice si chiar prezinta sau a prezentat sechele posttraumatice. reducerea lor sub limita de 79 grade. pentru genunchi. necorectabile (definitive). nu toate sunt grave in masura sa constituie o vatamare corporala grava. dar pot exista si in afara de aceste consecinte. Sechela posttraumatica reprezinta o stare reziduala posttraumatica ce poate apare numai in starea de vindecare partiala si conduce obligatoriu la un prejudiciu morfo-functional si deseori si estetic. partial corectabile. chiar daca functia endocrina de secretie de hormon testosteron este inca pastrata).EXEMPLE. . abolirea secretiei hormonale endocrine sau exocrine: la testicul distrugerea posttraumatica a cailor spermatice constituie infirmitate pentru acel testicul si pentru acel caz intrucit functia de procreere este abolita. Consecintele vatamarii corporale grave sunt evaluate: -in domeniul penal de codul penal prin introducerea criteriului infirmitatii (permanente) fizice si psihice -in domeniul muncii de codul muncii prin criteriul invaliditatii . (1) Pierderea unui glob ocular in totalitate constituie pierdere de organ. pierderea miscarilor articulare in articulatia genunchiului-artrodeza-.in domeniul social prin criteriul handicapului Astfel o persoana poate avea diferite tipuri de asocieri ale criteriilor de mai sus. handicap (atunci cand sunt definitive si grave). piele-pierderea sensibilitatii secundare unor paralizii-) -unui membru (de ex. Sechelele pot fi corectabile. Mai pot fi usoare. pentru rinichi insuficienta renala cronica/acuta) -unui organ endocrin (generator de hormoni si alte secretii: ex.

dementa posttraumatica. totală sau parţială.) si daca ochiul celalalt nu vede mai bine de 1/10 constituie si handicap major. in cazurile medico-legale (accidente rutiere. aceasta nu poate exista in afara infirmitatii pe care o presupune. Exista infirmitate fara invaliditate. incadrarea se face in 3 grade: grd. conduce la paralizia consecutiva cu mina in “git de lebada”.(continua sa vada) desi constituie diminuarea sa. Aceste evaluari se refac periodic. (3) Un traumatism cranio-cerebral care conduce la leziuni ale creierului din regiunea ariilor optice conduce la orbirea de tip central (cecitate centrala) desi ochii si caile optice sunt anatomic si functional intacti (este vorba de o infirmitate prin deficit functional).) prin expertiza medico-legala. indiferent dacă acesta este sau nu asociat cu o modificare anatomică. In cadrul baremului invaliditatii. Invaliditatea este evaluata de catre expertiza capacitatii de munca si primeste confirmarea. grd. 70 În situaţia în care infirmitatea este numai morfologica (leziune exclusiv anatomică) ea nu se asimilează cu o invaliditate. agresiuni. encefalopatia posttraumatica. III (capacitate de munca pierduta in proportie de 50%. . Invaliditatea poate fi permanentă sau temporară. Repercusiunea acestui deficit funcţional asupra posibilităţilor individului de a exercita o anumită profesie se reflectă în noţiunea de capacitate de munca. Pentru a constitui o infirmitate deficitul psihic pronuntat trebuie sa fie reprezentat de urmatoarele aspecte ireversibile: -modificari psihice posttraumatice cu substrat organic obiectivabil (cicatrice meningo-cerebrala. etc. grd.4 Invaliditatea presupune în mod obligatoriu un deficit funcţional. (2) O plaga taiata prin agresiune care sectioneaza complet la nivel brahial 1/3 proximal postero-lateral nervul radial si care nu poate fi resuturat in timp util din motive obiective. ceea ce conduce la pierderea in mare masura a functiei membrului superior respectiv (este vorba de o infirmitate prin deficit morfo-functional). II (pierderea completa a capacitatii de munca dar nu necesita insotitor). potential agravante intr-o evolutie continua spre moarte. Constituie invaliditate insa daca victima este nevoita sa-si schimbe locul de munca si sa se recalifice ca urmare a pierderii vederii stereoscopice si a ingustarii cimpului vizual (exemplu mecanic de locomotiva.analizatorului vizual –orbirea. epilepsia post-traumatica. intrucit gradul invaliditatii prin tratamente medicale sau evolutia naturala a bolii/sechelelor se poate reduce sau din contra se poate agrava. In acest desi nervul este pe loc (anatomic este prezent dar cu continuitatea intrerupta) functia exercitata de el este absenta. I (pierderea completa a capacitatii de munca dar necesita insotitor). 6. etc. adesea necesita schimbarea locului de munca). diabetul insipid).

-infirmitatea fizica se refera la cazurile cuprinse intre situatiile in care se pierde un organ si/sau functia acestuia precum si situatiile in care organul este prezent anatomic dar avand functia scazuta sub pragul util social (insertiei sociale). apte de a pune persoana respectiva in conditii de inferioritate si de a-i putea produce tulburari de ordin psihic.. deformari (schimbarea formei corpului) sau a unei mutilari (pierderea unei parti din corp).. In cazul in care din conditii obiective sau subiective victima nu poate urma/nu urmeaza aceste interventii.. Definitie.5 Slutirea poate fi rezultatul unei desfigurari (schimbarea infatisarii fetei). 71 6. Slutirea este o deformare morfologica si estetica severa posttraumatica. ireversibila. un (2) deficit estetic local si de ansamblu cu dizarmonie corporala evidenta si care adesea se insoteste de tulburari functionale. permanenta si nu este revizuibila (sub raportul codului penal): exista sau nu dupa legea tot sau nimic. De retinut: -nu exista slutire netraumatica -slutirea este definitivă si se apreciaza numai dupa epuizarea tuturor metodelor medicale si chirurgicale de corectare a deficitului morfologic si estetic respectiv. cu caracter permanent (ireversibil. Nu se poate asimila notiunii de infirmitate simpla reducere/scadere a functiei. . Cand slutirea se refera la fata se numeste desfigurare. Slutirea trebuie sa aiba caracter de permanenta. -infirmitatea psihica are un substrat lezional posttraumatic obiectivabil si o patologie potential agravanta. medicii specialisti sint chemati sa aprecieze sansele potentiale ale recuperarii in conditiile in care interventiile respective s-ar fi putut efectua. Codul penal prevede clar «pierderea unui simt…incetarea functionarii». Slutirea este o vatamare corporala grava definitiva (permanenta) a integritatii corporale de cauza exclusiv traumatica ce consta din prezenta unor sechele ce determină indiferent de localizarea lor o (1) deformare morfologica.De retinut: -infirmitatea poate fi fizica sau psihica si este definitiva. definitiv) a unei regiuni anatomice din corp prin care se creaza persoanei un prejudiciu real fizic şi/sau psihic apt de a pune persoana respectiva in conditii de inferioritate.

PPV presupune in mod real constituirea unor leziuni traumatice (vatamari) care prin gravitatea lor imediata ori complicatiile lor sa determine 72 . EXEMPLU: O persoana de sex feminin insarcinata in luna 5 sufera un accident rutier soldat cu traumatism vertebro-medular mielic pentru care se decide interventia chirurgica. ca a avortat sau a nascut un fat mort si ca intre avort/nastere si traumatism exista o legatura de cauzalitate (adica avortul nu se datoreaza unei stari constitutionale ce favorizeaza aceasta complicatie a sarcinii sau unor probleme obstetricale ci se datoreaza cauzal traumatismului cu sau fara alte conditionalitati). psihic) survenit in perioada cuprinsa intre conceptie si nasterea fiziologica. 6. pentru care se practica avortul prin mica cezariana.6 Avortul (postraumatic). Anestezia generala impune insa obligatoriu viduitatea uterina. este o notiune medicala cu utilitate juridica si are o dubla semnificatie: -pe de o parte semnifica faptul ca acea persoana s-a aflat la un moment dat ca urmare a unui tramatism (o actiune vatamatoare) si leziunilor traumatice suferite in imprejurari in pericolul de a-si pierde viata -pe de alta parte semnifica ca acea persoana nu si-a pierdut viata desi se afla in pericol datorita unor conditii care au impiedicat aceasta (datorita ingrijirilor medicale ori a reactivitatii deosebite a organismului acelei persoane ori ambele). Punerea in primejdie a vietii fiinteaza in (1) realitatea starii (nu fiinteaza ca o potentialitate ori ca o probabilitate). PPV. asteptat ori cunoscut). Speta constituie avort posttraumatic fata de conducatorul auto care se afla in culpa. chimic. fizic. Punerea in primejdie a vietii unei personae. (2) in iminenta starii (prognostic imediat. Alte exemple: amputatii ale unor membre sau parti ale acestora. ca a suferit un traumatism cu actiune posibila asupra uterului gravid. in continuare se practica interventia neurochirurgicala care evolueaza bine. biologic. a pavilionului urechii.-notiunea de "slutire" se poate suprapune peste cea de infirmitate sau de pierdere a unui organ. cicatrici intinse retractile sau cheloide etc. 6.7 Punerea in primejdie a vietii persoanei. Reprezinta intreruperea posttraumatica a cursului sarcinii in urma unui traumatism (mecanic. Exemplele prezentate la discutia privind infirmitatea constituie si slutire. Pentru a proba aceasta infractiune victima trebuie sa probeze ca era gravida.

(iar nu au putut determina) un pericol de moarte adica au constituit un pericol pentru viata acelei persoane care nu s-a materializat prin pierderea vietii fie ca urmare a unei interventii medicale fie a reactivitatii deosebite a organismului fie ambele. TCC cu edem cerebral important pentru care se intervine chirurgical sau medical cu mijloace specidfice (antiedematoase). TCC cu fractura craniana dar fara dilacerarea durei mater: TCC inchis fara punerea in primejdie a vietii (cu dilacerarea durei mater: punere in primejdie) 2. a situatiei medicale in care s-a aflat victima si a ingrijirilor medicale pe care le-a primit (daca le-a primit). Observatii: Toate aceste diagnostice implica anumite stari neurochirurgicale care trebuie documentate si obiectivate prin mijloace de investigatie. dupa cum sunt toate evaluarile medicolegale. Aprecierea corecta a gravitatii leziunilor in masura sa induca pericolul de moarte este cheia de bolta a precizarii. Este o apreciere (evaluare) retrospectiva. leziunile expertizate au pus in primejdie viata victimei intrucit in absenta tratamentului medicochirurgical de urgenta ar fi condus in mod nemijlocit la deces. Tinarul a ramas spitalizat 23 zile si se externeaza vindecat chirurgical. Pentru aprecierea gradului de invaliditate urmeaza ca numitul sa fie supus expertizei capacitatii de munca. Leziunile constituie pierdere de organ si infirmitate dar nu constituie incetarea functiei renale intrucit rinichiul unic restant are functia biologica apta sa substituie pierderea anatomica suferita. Concluziile certificatului medico-legal: Numitul… prezinta sechele (rinichi unic chirurgical) ale unor leziuni traumatice ce s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure posibil in conditiile unui accident rutier. Leziunile expertizate au necesitat 25-30 zile ingrijiri medicale.EXEMPLU: 1.5 cm (punere in primejdie) 3. Punerea in primejdie a vietii nu se analizeaza in abstract. dar se refera la concretul acelor momente. Prin gravitatea lor initiala si prin complicatiile grave ce au rezultat cu caracter imediat (hemoargie interna si externa). Se intervine prin nefrectomie de necesitate. Tratamentul medical primit este analizat pentru a se afla daca a inclus masuri terapeutice adresate salvarii vietii sau indepartarii starii de pericol. EXEMPLU: Un tanar sufera un accident rutier cu traumatism lombar forte cu ruptura multipla de rinichi drept. 73 . Se interneaza in soc hemoragic cu hemoperitoneu si hematurie macroscopica masiva. TCC cu hematom subdural acut gros de minim 1. in teoretic sau in potentialitate ci in concretul realitatii acelor momente ale vatamarii.

2. 1. 5. 3.Definitie Cauzalitatea biologică reprezintă lantul proceselor biologice ce leagă o cauză de efectul său biologic. 7. Cauzalitatea directa. 6. Identificarea tanatogenezei (cauzele si mecanismele ce conduc la moarte) si traumatogenezei constituie fundamentul medicinii legale intrucat pune la dispozitia organului de justitie posibilitatea identificarii cauzelor ca un demers important pentru a completa probatiunea judiciara si a stabili vinovatia. OBIECTIVE Cunoasterea elementelor lanturilor cauzale. Analiza acestei inlantuiri poate evidentia fie existenta legaturii de cauzalitate (directe sau indirecte) fie din contra absenta ei. Notiuni despre conditionarea medicala a leziunilor traumatice. Cauzalitatea medical-biologica reprezinta inlantuirea proceselor fiziopatologice pe care le determina starea de boala. Cauzalitatea medicolegala este o parte a celei medical-biologice. Clasificarea lanturilor cauzale. intrucat adesea traumatismul survine pe oameni bolnavi sau pe fond de boala ceea ce implica o conditionalitate intre cele doua abordari ale aceleiasi cauzalitati. Dimensiunea medico-legala a unei relatii de cauzalitate presupune insa nu numai evaluarea implicatiilor cauzelor cert traumatice dar si a celor 74 Conceptele si notiunile de cauzalitate in practica medicala in general si cea medico-legala in particular sunt de o deosebita importanta. 4. . CAUZALITATEA MEDICO-LEGALA CUPRINS Definitie Componentele lantului cauzal Clasificarea lanturilor cauzale Legatura de cauzalitate directa neconditionata Legatura de cauzalitate directa conditionata Cauzalitate secundara (indirecta) Cauzalitatea multipla 1. Identificarea lantului fiziopatologic al bolii si al cauzalitatii medicale sta la baza tratamentului corect aplicat. Cauzalitatea medico-legala reprezinta inlantuirea biologica a proceselor si fenomenelor pe care le determina in evolutia lor leziunile traumatice. Cauzalitatea indirecta.UNITATEA DE INVATARE 5.

infarctului miocardic acut sau amandoura? Cauza decesului a fost TCC-ul sau infarctul? Ce a produs in mod direct moartea: complicatiile intracraniene sau infarctul miocardic? probabil/posibil traumatice aflate in proximitatea efectului biologic cat si a celor netraumatice (ex. Cauzalitatea a fost si este obiect de disputa filosofica: David Hume (1711-1776) considera ca evenimentul X este intotdeauna urmat de evenimentul Y. Aprecierea legaturii dintre leziuni si efectele lor pe termen scurt/lung sau dintre leziuni si moarte constituie insasi esenta expertizei medico-legale. John Stuart Mill (1806-1873) nu a fost de acord cu aceasta teorie si considera ca o cauza este data de suma tuturor conditiilor in care se produce un eveniment: rasaritul soarelui produce lumina pentru ca exista atmosfera. -cauze indirecte 3. 2.(sunt de natură netraumatică). efectul fiind urmarea cauzei. etc. Se nasc 2 intrebari principale: este agresiune cu TCC urmata de infarct sau a fost un infarct miocardic acut urmat de o cadere cu TCC? Altfel spus este moartea datorata TCCului.EXEMPLU: O persoana despre care nu se cunosc date este adusa la o camera de garda neurochirurgie in coma prezentind un traumatism craniocerebral. Deseori se identifica mai multe categorii de cauze ce impun clasificarea acestora: 1. Y nu se va intampla pana ce X nu se va produce. Exemplu: “rasaritul soarelui produce lumina”. in functie de importanţa actiunilor în producerea efectului: -cauzelor esentiale/determinante 75 2. edem cerebral moderat si infarct miocardic acut. moartea subita). aceleasi cauze produc aceleasi efecte”. decedeaza dupa circa 2 ore: la autopsie se constata o fractura craniana parieto-occipitala cu contuzie cerebrala difuza. in functie de natura cauzelor: -cauze exogene -externe. . -cauze endogene -interne. TCC. in functie de modul de actiune: -cauze directe necondiţionate (nemediate sau imediate) -cauze directe condiţionate (mediate). nu se indica inteventia chirurgicala de urgenta. Componentele lantului cauzal Principiile cauzalitatii: “orice fenomen are o cauza si orice cauza are un efect” si “in aceleasi conditii. Cauza. Reprezinta factorul determinant care sta la baza unui efect.(fac cu preponderenţă obiectul medicinii legale fiind de natura traumatică).

dimpotrivă. -cauza primara in cauzalitatea directa -cauza secundara in cauzalitatea indirecta. in functie de timpul scurs intre actiunea cauzei si momentul aparitiei efectului. Cauza 1 Cauza 2 Cauza 3 Condiţia 1 Condiţia 2 Condiţia 3 Condiţia 4 Efect 7 Acest criteriu este foarte important în deosebirea condiţiei de cauzele preexistente sau favorizante.-cauze asociate (de egala valoare) -cauze neesentiale (adjuvante) 4. Atunci când o “condiţie“ poate genera singura un efect. 76 . Reprezinta factorul modulator/particularizant al acţiunii cauzei cu actiune mai mult sau mai putin indelungata (dar niciodata episodică) şi de care depinde aparitia unui efect anume sau care influenteaza actiunea cauzei. putind-o fie stimula fie. unele dintre cauzele multiple pot fi: -predispozante (care se pot confunda cu factorii de risc) -favorizante (care pot grabi actiunea sau amplifica efectele cauzelor primare esentiale/determinante) Conditia. Datorită existenţei condiţiilor o cauză poate genera efecte variate. după cum un acelaşi efect poate fi generat de cauze diferite. 6. de fapt nu este vorba de o conditie ci de o cauză determinantă nerecunoscută ca atare. conditia nu poate genera singură efectul 7. in functie de tipul de actiune pe care-l exercită în momentul participării. in functie de numarul cauzelor. frana în masura să determine aparitia acelui efect. se pot intilni: -cauze unice (interpretarea facindu-se intr-un lant monocauzal) -cauze multiple (interpretarea facindu-se in cadrul unui lant policauzal). 5.

etc. motiv care duce la agravarea leziunilor primare. etc.: ex. anemie. continuu. iar un efect poate deveni ulterior cauza unor noi modificari patologice in organism. etc. ca printr-o coincidenţă cu acţiunea cauzelor şi a condiţiilor. inaniţie. particularităţi tisulare (receptori. imposibilitatea de a transporta victima. conditionate de factorii de mediu intern sau extern. etc. transportul bolnavilor netransportabili. a caror actiune se manifesta limitata în timp. Interrelatia cauzelor externe cu conditiile interne pune expertizei cele mai dificile probleme de cauzalitate biologica. intoxicaţie neletală (ex: intoxicaţie etilică acută). convalescenţă. 77 . o cauza externa nu actioneaza la fel asupra diferitelor organisme. refuză tratamentul medical sau nu cooperează la un tratament corect.) Raportul de cauzalitate reprezintă ierarhizarea elementelor lanţului de cauzalitate şi stabilirea preponderenţei acestora în cadrul lanţului cauzal. etc. c) atitudinea victimei. metabolism. c) morbiditatea preexistentă (leziuni organice cronice) caracterizată prin boli cronice generale sau locale  Condiţii externe a) condiţiile în care s-a produs traumatismul: exemple: ramânerea în frig prin pierderea conştienţei. Factorii circumstanţiali. există persoane care în mod conştient sau nu. episodică. frecvent. şocul traumatic) sau o singură cauză poate genera mai multe efecte (ex. alterarea metabolismului celular.-). rezultatul fiind declanşarea sau inhibarea lanţului cauzal. etc. sex. conjuncturi. b) tratamentul medical: ex.) b) fiziopatologice surmenaj. stări. În analiza raportului de cauzalitate8 ceea ce în unele cazuri este o condiţie poate deveni în altele o cauză (şi invers) sau doar un factor declanşator. ischemia. Fiecare caz poate fi particularizat. intoxicaţia cu CO: anemie.Clasificarea conditiilor  Condiţii interne a) fiziologice legate de vârstă. reactivitatea organismului. întîmplătoare. toxicitate hematicăhemoglobină patologică. Astfel de factori pot 8 Datorită existenţei şi acţiunii simultane a mai multor condiţii mai multe cauze pot genera acelaşi efect (ex. etc. deoarece. Factorii declansatori Factorii circumstanţiali sunt factori care exprima împrejurări. tratament salvator sau din contră necorespunzator care poate transforma leziuni nemortale în leziuni mortale – ex. iritabilitate cardiacă.

Cauzalitatea medico-legala Legatura de cauzalitate (lantul cauzal). legatura de cauzalitate directa nemediata sau neconditionata ii. fiind determinat insa in mod necesar de cauza insasi. Clasificarea lanturilor cauzale a. deshidratare.). prin gravitatea/severitatea acţiunii lor intr-un mod incompatibil cu viaţa. droguri-. etc.2 g% 0 poate fi un factor circumstantial pentru o afectare cronica a inimii si pentru tulburarea de ritm pe care aceasta o poate determina (in acest caz factorul declansator poate fi un efort fizic). a diferitelor categorii de factori in raport cu realizarea prejudiciului/decesului. 3. etc. conditiilor si circumstantelor (factor determinant-conditional-declansator). . care cuprinde: i. Reprezinta compararea. circumstanţele declansatoare adesea se estompează încât nu se mai pot evidenţia). Este un termen general prin care se intelege sintetizarea si particularizarea datelor ce rezulta din studiul celor doua categorii anterioare.fi externi (toxice -ex. Cauzalitatea primara (directa). Factorii declanşatori (factori trigger) sunt prezenti în marea majoritate a lanţurilor cauzale dar uneori nu sunt identificabili (de exemplu atunci când cauzele determinante se manifestă intens. Deseori se confunda cu factorii circumstantiali dar de obicei actiunea lor este si mai scurta: sunt cei care determina ruperea echilibrului si initierea unui lant cauzal in acesle conditii in care o cauza desi exista nu era si suficienta pentru a initia lantul. Actiunea acestor factori este cel mai vizibila atunci cand sistemul biologic se află într-un echilibru instabil. cauza fiind anterioara in timp faţă de efect. EXEMPLU: O alcoolemie (nivelul alcoolului in sange) de 1. Presupune explicarea corelatiei dintre traumatism pe de o parte si prejudiciul fizic sau moarte pe de alta parte. fiind atit o relatie genetica de generare a “ceva” din “altceva” dar si o relatie "asimetrica".) sau interni organismului (acidoză. legatura de cauzalitate directa mediata sau conditionata 78 Efectul Este fenomenul care rezulta din interactiunea cauzelor. Raportul de cauzalitate. Aceeasi alcoolemie poate fi factor declansator pentru accidentul vascular cerebral (in acest caz factorul circumstantial poate un puseu moderat de hipertensiune). în vederea ierarhizarii. Procesul de cauzalitate.

-de factori externi (traumatici. efectul trebuie sa se explice fiziopatologic o Efectul este urmarea cauzei (leziunea –vatamarea-) si nu este urmarea unei stari preexistente leziunii (vatamarii) o Intre traumatism si efect (prejudiciu) exista o evolutie continua nemijlocita de la cauza la efect. o Leziunile traumatice (vatamarea) sunt necesare şi suficiente în vederea producerii efectului EXEMPLU: Traumatism minor la nivelul extremitatii cefalice ce determina ruperea unui anevrism cerebral urmat de deces rapid. Legatura de cauzalitate directa neconditionata Criteriile lezionale indeplinite de traumatism pentru a constitui o legatura directa neconditionata: o Realitatea traumatismului. o Concordanta de sediu: traumatismul trebuie sa intereseze direct organismal. legatura de cauzalitate indirecta predominant violenta ii. atitudinea bolnavului. cauza actionind nemijlocit (direct) si atat de grav incat conditiile si circumstantele nu mai au semnificatie o nu se identifica factori care sa se influenteze reciproc 5. zdrobirea cutiei craniene) 4. O lovitura puternica in burta dar care nu poate produce moartea prin ea insasi: insa forta loviturii loveste ficatul de exemplu in care se afla o tumora care se rupe determinand o hemoragie care detemrina la randul ei 79 Caracteristicile leziunii/leziunilor o leziunea intereseaza organe ale trepiedului vietii (functiile vitale) o intre leziune si moarte exista o inlantuire continua. care cuprinde: i.) -de factori interni (netraumatici. frecvent efectul se constata la locul traumatismului iar daca efectul apare la distanta de locul leziunii. Legatura de cauzalitate directa conditionata . legatura de cauzalitate indirecta predominant neviolenta c. Cauzalitatea secundara (indirecta).Cauzalitate multipla EXEMPLU: distrugerea unui segment sau organ de importanta vitala (de ex. etc. morbiditate preexistenta) b. precizarea sa in timp se suprapune peste momentul posibil al actiunii leziunii si posibilitatea de a determina efectul (leziunile sau moartea). tratament.

cianoza si moare. tratament inadecvat) si uneori prin asocierea si a unor circumstante cu care realizeaza o concomitenta la momentul traumatic o traumatismul nu este atit de grav incit conditiile si circumstantele sa nu aiba semnificatie. Criterii lezionale indeplinite de traumatism pentru a constitui o legatura directa conditionata: o leziunea principală (traumatismul) survine pe un teren patologic (stare morbidă preexistentă) reprezentat de către factori condiţionali interni/externi care participă la determinarea efectelor în dublu sens: fie leziunea principală agravează starea morbidă preexistentă (factorul extern). Caracteristicile leziunii/leziunilor traumatice o leziunea intereseaza organe ale trepiedului vietii o intre leziune (cauza) si moarte (efect) exista o inlantuire continua. la urcarea in pat sufera o durere toracica intensa. Este internat si operat.moartea. lipsa de aer. cauza actionind nemijlocit (direct) dar obligatoriu pe fondul unor factori conditionali interni (morbiditate preexistenta) sau externi (ex. fie ambele. In ziua a 5-a insa dupa o mobilizare prin salon. In absenta respectivei stari preexistente. o leziunile traumatice (cauza determinanta) sunt necesare dar nu şi suficiente in vederea producerii prejudiciului (intercondiţionalitate necesară). tumora si lovirea tumorii au determinat decesul. traumatismul nu ar fi putut singur conduce la producerea efectului (ex. EXEMPLU: Un bolnav sufera un accident rutier. moartea). fie aceasta/acesta din urmă agravează efectele leziunii principale (traumatismului). In acest accident i se rupe femurul. Cauzalitate secundara (indirecta) . TUmora singura nu putea produce atunci in acel moment moartea dupa cum nu o putea face nici lovitura singura: impreuna insa. o se identifica factori care se influenteaza reciproc: leziunea de baza (cauza) şi factorul extern / intern: nici una nu pot determina decesul luate separat. 80 6. In zilele urmatoare evolueaza bine postoperator si incepand cu ziua a 4-a chiar se dajos din pat. cand toate pareau cam emrg bine. in asociere. dar impreuna prin interconditionare rezultatul se amplifica sau se declanseaza complicatii acute severe de natura a declansa in mod determinat decesul.

Aceste cauze secundare sunt asimilate frecvent complicatiilor cauzelor initiale. Criterii lezionale indeplinite de traumatism pentru a constitui o legatura indirecta: .cauzele secundare generate de evolutia leziunii initiale intra mai mult sau mai putin (uneori de loc) in interrelatie cu fondul premorbid al victimei. -cauzele primare sunt necesare pentru a produce efectele (pot fi si suficiente) dar actiunea lor nu se manifesta sau este impiedicata in 81 Caracteristici ale leziunii/leziunilor -traumatismul (leziunea) poate genera aparitia unor complicatii grave (secundare) care sa induca efectul. Cauzalitatea indirecta este prezenta atunci cand cauza primara nu declanseaza efectul direct dar in schimb genereaza cauze care decurg (cauze secundare) din care se declanseaza efectul. fara intervale libere . -concordanta intre intensitatea cauzei si intensitatea aspectelor lezionale -concordanta intre natura cauzelor si tipul efectelor -actiune continua in timp.cauzele primare nu sint oricind si in orice conditii tanatogeneratoare. .interval de timp mai lung . . Trebuie să existe o legătură genetică între cauza primară şi cea secundară altfel legătura de cauzalitate este întreruptă şi deci absentă în raport cu cauza secundară. adica un cheag format prin coagularea sangelui in vasele de la nivelul membrului inferior care s-a deplasat si a determinat obstructia unei artere importante de la nivelul pulmonar (durerea toracica) inducand prin lipsa de sange acuta o severa disfunctie respiratorie (cianoza si lipsa de aer) si apoi decesul.concordanta de timp intre actiunea cauzei secundare si preexistenta patologiei traumatice dar si continuitatea temporala intre traumatism/cauza primara si prejudiciul final.La autopsie se identifica o embolie pulmonara. Altfel spus cauzalitatea indirecta (secundara) survine atunci cand efectele se pruduc ca urmare a actiunii complicatiilor ce decurg din actiunea cauzelor initiale iar nu a cauzelor initiale insasi. prejudiciul/decesul survine datorita complicatiilor posttraumatice mai putin asteptate/neasteptate si/sau mai rare la distanta de momentul traumatismului. evolutia este continua de la cauza la efect prin intermediul unor cauze secundare (complicatii).

(4) cu cauzele primare in plina actiune. tratament): prin trecerea timpului neurmata de vindecare se creaza posibilitatea aparitiei complicatiilor (cauze secundare). EXEMPLU: TCC grav cu dilacerari cerebrale  coma traumatica prelungita supravietuire  sindrom hipoanabolic  exitus dupa 7 luni.Traumatism  fractura bazin pe fond de Insuficienta renala cronica  dupa 2 sapt.TCC de mică gravitate  imobilizare la pat  dupa 1 saptamină bronhopneumonie si deces. Uneori mai multe cauze pot determina acelasi efect. (3) sint de neevitat. de spitalizare. trombembolie pulmonara la mobilizarea din pat (teren flebitic).traumatism  fractura femur  după 2 luni de imobilizare. manifestare (ex. Deci pentru o corecta apreciere a acestui tip de legatura de cauzalitate se va evalua obligatoriu atit (1) gravitatea mai redusa a leziunii initiale (nu poate oricind si in orice conditii sa fie tanatogeneratoare ceea ce se va constata si prin eficientei masurilor medicale acordate) cit si (2) aparitia in timp a cauzelor secundare (indirecte) care nu puteau sa apara independent de contextul traumatic in cauza. EXEMPLE 1. -în legătura de cauzalitate indirectă între leziunea iniţială şi prejudiciul final se înlănţuie 2 momente cauzale ale unui lanţ cauzal continuu (continuitate temporală): primul este între leziunea iniţială şi cauzele secundare (efecte primare) şi al doilea este între cauzele secundare şi efectul final. in domeniul dreptului penal. NU constituie legatură de cauzalitate INDIRECTĂ ci tot DIRECTA ATENTIE: Diferenţa fundamentală faţă de cauzalitatea condiţionată rezultă din faptul că în cazul acesteia din urmă cauza primară se intercondiţionează obligatoriu cu condiţia (interna/externa) prin amplificare reciproca pe când in cauzalitatea indirectă intercondiţionalitatea cu factori interni/externi nu este obligatorie iar daca totusi se produce priveşte cauza secundară. 4. imediate.traumatism => pozitie de decubit prin imobilizare => pneumonie hipostatica => exitus 3.lovire usoara a unui individ cu cardiopatie ischemica cronica dureroasa  infarct miocardic  exitus.lovire => abandon al victimei in frig => exitus 2. relatia cauzala se 82 . 6. 7. In aceasta ipoteza. obisnuite si de asteptat in contextul traumatic). apte de a fi direct responsabile de prejudiciul fizic / deces. Cauzalitatea multipla. Insuficienta renala acuta si deces.ATENTIE: Atunci cind complicatiile posttraumatice ce se constata sint (1) grave. 5. (2) determinate (in cadrul determinismului cauzal). cauzalitatea este directa iar nu indirecta. cu o rata de aparitie foarte frecventa/frecventa (considerate comune.

M. Patologie medico-legala. 2) mai multe leziuni produse de lovirea cu obiecte diferite (mai multe persoane). grave. Manual de constatare a decesului. altele de gravitate diferita. Curs. Ed. intre cauze directe si indirecte. 2008 4. 3) numai o leziune este mortala. foarte grave). GC Curca. 2004 3. Medicina legala. Certificatul medical constatator al decesului. Dan Dermengiu. Ed. unele sunt mortale. restul fiind nemortale: acestea din urma vor fi apreciate dupa gravitatea lor (usoare. Viata Romaneasca. In cazuistica medico-legala se intilnesc urmatoarele situatii particulare: 1) mai multe leziuni produse printr-un acelasi obiect. 4)mai multe sindroame tanatogeneratoare (sau leziuni tanatogeneratoare) concomitente. cind fiecare cauza determina un efect care la rindul sau determina un altul. Di Maio (Jun 28. Simpson's Forensic Medicine by Jason Payne-James (Nov 1. GC Curca. Di Maio and Dominick J. Universitara. 2001) Bibliografie : 83 . 2011) 5. Tehnoplast 1996 2.analizeaza facindu-se distinctia intre cauze principale si cauze secundare. Second Edition (Practical Aspects of Criminal & Forensic Investigations) by Vincent J. intre concursul de cauze concomitente (cind doua sau mai multe cauze determina impreuna efectul) si concursul de cauze succesive. Ed. 1. Forensic Pathology. Decesele prin cauze concuratoare reprezinta o problema extrem de dificila si de multe ori cu mari implicatii in interpretarea juridica a faptelor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful