UNIVERSITATEA DIN PITESTI FACULTATEA DE STIINTE ECONIMICE SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR

Proiect Managementul Resurselor Umane

Coordonator stiintific: Lector Universitar Dr. Carmen SECARA

Buliga Tiberiu Gheorghe Ariadna Alina Nancoff Diana Florina

10

Cuprins
Introducere................................................................................................................................................................ 3 Capitolul 1. Consideratii generale privind greva si dreptul la greva ………………………........................…4

1.1 Notiunea si trasaturile grevei……………………………………………………………………………...4 1.1.1 Categorii de greve……………………………………………………………………………..……5 1.1.2 Scurt istoric privind greva……………………………………………………………………....…..6 1.2 Conditii de declarare a grevei……………………………………………………………………………..6 1.2.1 Medierea conflictelor………………………………………………………………………….…….7 1.3 Dreptul la greva…………………………………………………………………………………………..8 Capitolul 2. Programarea neurolingvistica………………………………………...…………….….…..9 2.1 Gestionarea conflictelor prin intermediul programarii neurolingvistic……………………………….…..9 2.2 Adaptabilitatea-rezultanta a reusitei aplicarii programarii neurolingvistice…………………………......10 Capitolul 3. Studiu de caz la Sc. Petrom.Sa……………………………………………………………………………………………..…..12 3.1 Prezentarea generala a firmei Sc. Petrom S.a………………………………………………………...….12 3.2 Conflicte de munca la Sc Petrom S.a ………………………………………………………………..…..15 3.3 Metodologia sau intrumentul utilizat………………………………………………………………….…16 3.3.1 Obiectivele propuse acestui studiu de caz………………………………………………………….16 3.4. Interpretarea rezultatelor………………………………………………………………………………...19 3.5 Concluzii si recomandari…………………………………………………………………...……………28 Concluzii si propuneri………………………………………………………………………………….29 Bibliografie………………………………………………………………………………………………30

10

Introducere

Abilitatea de a comunica presupune şi abilitatea de a rezolva conflictele de comunicare. Conflictul nu presupune în mod obligatoriu aspecte negative( tensiune, ceartă), deci comunicarea eficientă nu înseamnă camuflarea conflictului. Aceasta trebuie acceptat ca o parte firească a procesului de comunicare. Studiile de evaluare a programelor de dezvoltare a abilităţiilor de comunicare şi de management al conflictelor au identificat o serie de convingeri eronate despre conflicte în rândul participanţilor care scad eficienţa seminariilor de comunicare dacă nu sunt dezvoltate mesaje alternative. Cele mai frecvente convingeri eronate sau mituri despre conflicte sunt : conflictul are numai efecte negative, conflictul se rezolvă de la sine, a avea un conflict este un semn de vulnerabilitate. 1 Visul managerilor din ziua de azi este ca organizatiile pe care le conduc sa functioneze lin, intre angajatii companiei sa domneasca o liniste permanenta, obictivele organiziatiei sa fie indeplinite cu maximum de eficienta si eficacitate iar toata lumea sa fie multumita. Din pacate acest lucru este imposibil, deoarece personalitatile uneori prea vulcanice sau prea calme ale angajatilor starnesc conflicte zilnic in cadrul organizatiilor din toata lumea. Fie ca este vorba de o cearta banala pe un capsator in plus aflat la un coleg pe birou, fie ca este vorba de o prima promisa si neprimita conflictele duc intotdeauna la frustrari atat de partea salariatilor cat si a managerilor. Banalele conflicte in interiorul organizatiei pot fi rezolvate prin metode simple, cum ar fi: discutii privind identificarea problemei si incercarea de a stabili o punte comuna de comunicare intre cele doua persoane implicate in conflict pentru a putea multumi ambele parti implicate, dar ce se intampla cand aceste conflicte de munca iau amploare? In cazul in care salariatii devin nemultumiti de modul in care organizatia in care lucreaza ii trateaza sau nu le acorda anumite beneficii promise acestia de multe ori prin intermediul sindicatelor sau chiar pe cont propriu ajung sa isi ceara drepturile in instanta, aceste conflicte reprezinta litigii pe care organizatiile le considera extraordinar de nefavorabile pentru dezvoltarea propice a organizatiei. Avand in vedere faptul ca un litigiu de munca reprezinta de multe ori un pas in spate pentru o companie ni s-a parut interesant sa abordam aceasta tema , pentru a putea studia mai bine atat punctele tari cat si punctele slabe pe care organizatiile le arata in timpul conflictelor de munca cat si determinarea cu care fiecare dintre parti isi apara opinia si se lupta pentru o reusita. Grevele lasa deseori semne de nesters organizatiilor care nesocotesc faptul ca resursa umana este principul factor cu ajutorul caruia isi duc la bun sfarsit sarcinile, aplica cu succes strategii si isi indeplinesc cu rapiditate obiectivele. In concluzie conflictele de munca reprezinta piesa esentiala pentru societatea in care traim, ele reprezentand o componenta a vietii noastre de zi cu zi.

1

http://facultate.regielive.ro/cursuri/psihologie/conflictul-si-negocierea-81475.html

10

pentru ca nimeni nu-i constringe sa presteze o anumita munca. de securitate sociala. insemnand un teren plat. aceasta trebuie inteleasa prin faptul ca declararea ei trbuie sa indeplineasca adeziunea numarului necesar de salariati pentru a inceta si intrerupe lucrul efectiv si terminarea grevei cand unii salariati renunta si aceasta conditie nu mai este indeplinita. In limba romana a fost preluat din limba franceza dupa numele pietei din Paris ’’Place de greve’’situata pe malul Senei. alin. sa impuna anumite solutii sau sa inceteze anumite decizii pe care grupul le contesta.Capitolul 1 1. Dreptul la greva intervine numai dupa ce a fost epuizata cel putin o procedura prealabila obligatorie ce isi are ratiunea atat in solutionarea pe cale pasnica a oricarui conflict colectiv de munca. dar si al clientilor intreprinderii sau beneficiarilor de servicii.1. legiuitorul creandu-i posibilitatea de a lua masuri pentru diminuarea pierderilor de productie pe durata grevei. format din nisipuri si pietris . Studentii. Notiunea de greva poate fi analizata in doua moduri -juridic -sociologic In sens juridic . salariatilor grevisti.1 din legea nr. prin contract de munca incheiat sa presteze o anumita activitate.comerciantii nu-si exercita decat dreptul de a manifesta si nu fac greva in sens juridic. Greva nu trebuie confundata nici cu conflictul colectiv de munca. Notiunea sociologica de greva este mult mai larga decat cea juridica. greva reprezinta orice miscare revendicativa prin care un grup professional determinat incearca. cat si in necesitatea protejarii patronului care nu trebuie luat prin surprindere.agricultorii . care se refera strict la persoanele aflate sub incidenta dreptului muncii.15/1991 greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului.Notiunea si trasaturile grevei Cuvantul greva isi are originea in cuvantul” greva’’din limba latina populara. 10 .totala sau partiala a muncii de catre salariati. pe amplasamentul actual al Primariei Parisului. prin incetarea lucrului. Principalele caracteristici ale grevei sunt: -greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului. ea reprezinta doar o modalitate de lupta in cursul unui conflict. Greva este considerata un “fenomen complex” deorece reprezinta un instrument de lupta esential pentru salariati ce antreneaza perturbarea functionarii unor intreprinderi sau servicii producand prejudicii atat celui ce angajaza.20. Greva nu fac decat acele personane. revendicari care constituie obiectul conflictului colectiv de munca.pe malul marii sau al unui curs de apa. notiunea de greva este folosita pentru incetarea.CONSIDERATII GENERALE PRIVIND GREVA SI DREPTUL LA GREVA 1. In sens sociologic. Sensul actual al expresiei este “a face greva” . respectiv pe locul unde erau executati condamnatii la moarte prin spanzuratore sau tragere pe roata . care in mod obisnuit sunt obligate. determinate de refuzul conducerii unitatii de a satisface revendicarile justificate ale salariatilor. alaturi de negocierea colectiva si lock-out (“a da afara”). Potrivit art. in scopul obtinerii unor revendicari economice si sociale legate de conditiile de munca si de plata a muncii.

conform legislatiei romane.cand grevistii reduc eficienta muncii. Din punct de vedere al duratei lor. a. Categorii de greve Clasificarea grevelor se face in functie de mai multe criterii: A. 1. b. g. grevele se clasifica in: greve profesionale ce au ca scop imbunatatirea salarizarii si a conditiilor de munca. au fost epuizate toate procedurile de solutionare a conflictului colectiv de munca. c. grevele se clasifica in: greve organizate. a. b.-greva este determinata de refuzul conducerii unitatii de a satisface revendicarile justificate ale salariatilor. c. limitate ( declarate pe o anumita perioada) Dupa modul de organizare. C. grevele sunt: totale.cu respectarea prevederilor legale. ateliere etc. a. partiale. ilicite – cu incalcarea legii. b. greve de zel. grevele pot fi de avertisment sau propriu-zise. greve spontane sau “salbatice”-declansate fara interventia sindicatului Dupa finalitatea lor. -o ultima caracteristica este reprezentata de faptul ca suntem in prezenta unei greve numai atunci cand este vorba de revendicari ale salariatilor. greva demisie – care presupune demisia in bloc a tuturor salariatilor. f.care pot constitui obiect al unui conflict colectiv de munca 1. E. Dupa legalitatea lor.Conflictul colectiv de munca si geva. la care adera intregul personal al unitatii. grevele pot fi: nelimitate in timp (pana la solutionarea revendicarilor).2 Scurt istoric privind greva 2 Constantin Tufan si Viorel Florescu. grevele sunt: licite. greve tromboza. e. sunt considerate ilegale.1.cit pag 55 10 . in prealabil .1. fie pe anumite categorii de salariati. ci pe categorii si succesiv. greva poate fi declarata numai daca . a. Din punct de vedere al participarii.1.aceasta inseamna ca. b. D.de regula de sindicate . fie pe anumite sectii.cand greva intervine intr-un loc strategic al unitatii. deoarece solutionarea revendicarilor sustinute nu sunt de competenta patronatului. b. d. greva sughit – abtinere de la munca fractionate in timp si pe perioade scurte. a.cand sunt executate minutios toate formalitatile administrative cerute. greva in carouri – cand greva se desfasoara nu pentru toti salariatii deodata.2 In concluzie. a. greve prelate. Mai sunt cunoscute si alte tipuri de greve: greve prin surprindere – desfasurate fara preaviz. greve de solidaritate greve politice – urmaresc scopuri pur politice . b. B.

daca se face cu incetarea lucrului si trebuie sa preceada cu cel putin 48 de ore greva propriu-zisa. a. despre momentul declansarii acesteia cu 48 de ore inainte de inceterea colectiva a lucrului. economice si sociale. Greva nu poate fi declarata prin actul semnat de liderul sindical din unitate si liderii unor formatii de lucru. Legea specifica faptul ca greva poate fi de avertisment sau propriu. fiind de principiu ca. prin organele sale teritoriale. lasand insa deschisa calea spre noi modalitati de actiune directa. incluse intr-un cadru institutional .putin cate putin. b.Efectuarea concilierii. la sfarsitul acestui secol greva nu poate fi doar un mod de aparare a intereselor salariatilor. care sa le canalizeze spre solutii de conciliere.Hotararea de declansare a grevei Hotararea de declarare a grevei poate fi luata de catre sindicat.zisa. c. Concluzionand . grevele au luat amploare.Conditiile de declarare a grevei Pentru ca declararea grevei sa se faca legal trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a. ci si un mod de emancipare si promovare a clasei muncitoare.de catre organizatorii de greva. Concilierea conflictelor de munca este reglementata in doua faze: concilierea directa si concilierea organizata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Acestea sunt considerate ilegale.acordul acestora fiind exprimat prin vot secret. b. greva a castigat in eficacitate.efectuarea concilierii-in cele doua faze ale sale. adaptate conditiilor moderne ale muncii industrile. cresterii continue a costului vietii. acestea fiind obligatorii.Analiza sumara a evolutiei grevelor pune in evidenta faptul miscarile revendicative se amplifica in perioadele de avans ale civilizatiei si se agraveaza in momentele de criza ale acesteia. iar din totalitatea acestora trebuie sa-si dea acordul minim 50% din ei pentru a declansa greva. Actualmente dreptul la greva este stipulat foarte clar in Constitutie si arata ca “ salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale. 10 .pierzandu-si caracterul spontan si brutal. discrepantelor dintre salariile diferitelor categorii de muncitori. prin consolidarea miscarii sindicale.luarea hotararii de declarare a grevei. greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de doua ore . precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate” DECLAREA GREVEI 1. la ora actuala se apreciaza ca sunt premise si acele greve ce vor sa promoveze o politica sociala noua .2 . Daca la inceput greva avea drept scop cauze obiective conditiile precare de lucru. In Anglia . Legitime sunt considerate numai grevele care au revendicari profesionale spre a nu duce intreprinderea la faliment.datorita nivelului scazut al salariilor. Pe masura ce s-a inregistrat un progres prin industrializare. Mai intai locul luptei greviste spontane este luat de lupta grevista organizata. pentru realizarea democratiei sociale. Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept. cu acordul a cel putin jumatate din numarul membrilor si de catre cel putin jumatate din numarul salariatilor neorganizati in sindicate. Reglementarea privind grevele a fost abrogata expres prin Codul Muncii din 1950 . sa se declanseze si sa se desfasoare in limitele prevazute de lege. anumite discriminari si altele.incunostintarea conducerii unitatii. ci trbuie convocati toti membrii de sindicat. plata insuficienta. Cateodata grevele pot avea si cauze subiective atunci cand acestea promoveaza obiective politice. vom afirma ca grevele trebuie sa fie intotdeauna bine justificate. Conflictele de munca au fost .

stabilita la declansarea ei. • pentru incercarea de solutionare a litigiilor comerciale prin mediere. De altfel organizatorii pot reveni la hotararea initiala sis a precizeze ca: -o greva pe durata determinata ar urma sa se desfasoare pe o durata nedeterminata. are aceeasi forta probanta ca si acordul autentificat de catre notar.mediere-negociere. dar ulterior semnarii acordului acesta nu a fost respectat de catre una dintre parti. partile pot solicita instantelor de judecata acordarea unui termen de suspendare a judecatii pentru o perioada de trei luni3 1. Medierea in etapa extraprocesuala: • in situatia in care se finalizeaza prin ajungerea la o intelegere comuna.2.ro/mediere/mediere-conflicte-de-munca/ 10 . stabilind si durata acesteia.cu 48 de ore inainte de incetarea colectiva a lucrului. • intelegerea exprimata printr-un acord scris poate fi autentificata la notar. devine. de asemenea. apeluri sau recursuri). • clauzele acordului de mediere se pot insera si intr-un act aditional la contractul incheiat intre parti si asupra caruia exista diferende. lichida si exigibila acest acord autentificat constituie titlu executoriu. titlu executoriu. care. si prin incuviintarea pronuntata de catre instanta de judecata. aceasta este practic o conventie care are putere de lege intre parti. instanta va putea da hotararea in camera de consiliu.1 Medierea conflictelor Medierea coflictelor de munca poate interveni atat in faza extraprocesuala (inaintea declansarii unui proces in fata instantelor de judecata) cat si in etapa procesuala (dupa ce s-au formulat cereri de chemare in judecata.3 Dreptul la greva Corolarul pe plan juridic al grevei il reprezinta dreptul la greva. -o greva pe durata nedeterminata va avea loc pe o durata determinata. • daca partile se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata. 1. urmand ca hotararea care consfinteste acordul/intelegera lor sa fie data in sedinta. • poate interveni oricand in cursul judecatii.Incunostintarea conducerii unitatii de catre organizatorii de greva despre momentul declansarii acesteia. • daca partile se infatiseaza intr-o alta zi. iar in masura in care contine o creanta certa. chiar de catre un singur judecator. se modifica scurtand sau majorand durata initiala. acordul recunoscut de catre cealalta parte. In situatia in care o parte neaga realitatea acordului de mediere aceasta va trebui sa faca si dovada faptului ca este un fals pentru a putea fi respins ca proba de catre instant de judecata Medierea in etapa procesuala: • priveste acele situatii in care litigiul a fost deja inaintat spre judecata instantelor.c. cererea pentru darea hotararii va putea fi primita. in unele state are o consacrare constitutionala. iar cealalta parte intelege sa se foloseasca de acord in instanta. -durata determinata a grevei. in fata instantei. 3 http://www. • in situatia in care acordul nu a fost autentificat. In notificarea prin care se aduce la cunostinta angajatorului ca va fi declarata greva trebuie sa se precizeze durata acesteia care poate fi limitata in timp dar si raportata pana la data solutionarii revendicarilor. conform principiului disponibilitatii partilor cu privire la cererile lor in fata instantei de judecata.

Observam faptul ca nici o conventie a Organizatiei Internationale a Muncii. precum si protejarea intereselor salariatilor care. . neparticipand la greva voiesc sa continue lucrul. Negocierea colectiva si respectiv greva sunt tocmai “contraponderea “. . sa deplaseze sau sa contracareze singurul joc al fortelor economice.Unele tari admit reptul la greva in altele dreptul la greva e riguros limitat. in caz de conflicte de interese. de interesele cetatenilor sau natiunii.1 Gestionarea conflictelor prin intermediul programarii neurolingvistice 10 . institutie moderna a dreptului muncii.Limitarea sau interzicerea dreptului la greva pentru aceste categorii este fundamental ape aproximativ aceleasi motive legale de siguranta statului.” Printr-un studiu comparativ se observa ca intr-un numar mare de tari greva este considerata un drept.greva sa aiba un caracter profesional. cu toate consecintele juridice pe care le presupune. sub rezerva obligatiilor ce pot rezulta din conventiile colective in vigoare”. nu recunoaste expres dreptul la greva. care-l amendeaza substantial.greva sa inceteze. inclusiv dreptul la greva. Greva se considera o libertate fundamentala. sociale si culturale este proclamat. ca urmare a renuntarii la greva a unor salariati. regimul juridic al acestora este si mai diferentiat de la un stat la altul. ea trebuie sa se circumscrie urmatorilor parametri: . Spre deosebire de ceilalti salariati. “compensatia necesara”. ea trebuind inteleasa totodata si ca o ultima solutie. ca aceste “trebuie exercitat conform legilor din fiecare tara”. greva a intrat in randul institutiilor juridice ca o actiune directa. un mijloc de presiune intre cel ce angajeaza si muncitor. in art. fara a urmari scopuri pur politice. O discutie distincta trebuie facuta in legatura cu exercitare dreptului la greva in domeniul serviciilor publice. fiind admis ca se inscrie intr-o “ zona expansiva de dialog social. Ca si negocierea colectiva. cum ar fi magistratura. Ca regula absoluta pentru declansarea unei greve trebuie respectata procedura prealabila a concilerii si arbitrajului. pentru un anumit numar de servicii.. Astfel se explica necesitatea “imputernicirii” de catre legiuitor a “grupului social al muncitorilor ca un instrument juridic apt sa modifice. definitiv ori temporar. . 8. iar in Ungaria. ca in Pactul International relative la drepturie economice. evident. dreptul sindical si dreptul la greva cu precizarea. insa anumite limite se impun cu puterea evidentei pentru ca nici o “libertate nu este in sine suverana”. a instalatiilor si utilajelor. Pentru ca greva sa fie legala. fortele armate si de politie. Trebuie sa recunoastem insa. organizatie specializata in materie.declararea grevei sa intruneasca adeziunea numarului necesar de salariati pentru a hotari incetarea colectiva a lucrului si sa ia sfarsit de indata ce aceasta conditie nu mai este intrunita. . ori de cate ori sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru incetarea sau suspendarea acestora Capitolul 2 2.greva sa fie declarata cu respectarea prevederilor legii referitoare la parcurgerea obligatorie a procedurii de conciliere. greva este interzisa. Un alt document international Carta Sociala Europeana afirma “dreptul muncitorilor si al intreprinzatorilor la actiuni colective.greva sa se desfasoare cu respectarea prevederilor legii privind protejarea bunurilor ce apartin angajatorului. instituita cu scopul de a se incerca solutionarea pe aceasta cale a conflictului colectiv de munca ivit.

Este de maxima importanta. in contextual programarii neurolingvistice. sa ii reproducem toate aceste date cat mai fidel. Fapt bine cunoscut. Marie Paul Dolle.4 Etapele complexului proces al gestionarii conflictelor constau.Este clar si demonstrate ca fiecare din noi poseda anumite prejudecati. ajungandu-se chiar la comentarii de genul: “ N-are ce face si se baga numai asa.Ea reprezinta ansamblul constituit de propriile nostre referinte si cele ale interlocutorilor nostril . atitudine ce poate genera agresivitate. gesture etc) . deoarece exista. care ne permite sa ne transpunem sis a fim intotdeauna . Stabilirea unui contact pozitiv cu interlocutorul. cu certitudine. o diferenta ierarhica intre oponenti. in relatiile interpersonal este cel winwin). Stanislas d’Eyrames. pentru ca ea si numai ea are dreptate. pentru ambele parti. Aceasta etapa ne permite sa ne situal in afara cadrului conflictual si este. a celor mai adecvate si opportune decizii. cu cat actionam in raport cu ideea pe care ne-am facut-o anterior referitor pla rolul si/sau functia fiecarei persoane implicte in respectivul conflict.”indexarea simultana”constituie unul dintre scopurile principale ale demersului programarii neurolingvistice . In aceasta etapa. in: 1. ca de exemplu: “eu si numai eu” indexare ce se refera la criteriile persoanei ce ramane de neclintit in fata punctelor de vedere exprimate de interlocutori . nu arareori. utilizand criteriile de referinta ale acestora .Comunicare si negociere in afaceri. in esenta. 4. 3. Indexarea simultana a referintelor. Organizarea indexarii se poate realiza prin intermediul referintelor . o etapa de asumare a rolului de “ arbitru” si in consecinta a celui de “ commentator” a tot ceea ce se petrece. Pentru a putea realize acest prim pas este indicat sa observam . incat prelundu-le acestea devin automat valabile si obligatorii pentru noi . Ne ofera indubitabilul avantaj al detasarii de situatia conflictuala. Dupa cum. in locul interlocutorilor nostri. Metapozitionarea. riscam ca tot ajutorul pe care am dorit sa il acordam sa se intoarca impotriva noastra . mimica. stiut fiind faptul ca raportul de baza in afaceri si. a interveni dinamic si activ sau “ din umbra”( mai ales in sensul medierii) in “ problemele” altor persoane este cel putin delicat si. Iulia Chivu. Pentru ca. cu atat mai mult . este altfel exprimat . dar este o indiscretie totala” etc. 2. asa cum am putut deja constata .O metoda usual si eficient apelata in cadrul programarii neurolingvistice o constituie “arbitrarea” conflictelor. “ permutarea”. fenomenul de empatie . ca sip e cel al observarii globale a derularii operatinilor de pe “ campul de lupta”. trebuie sa realizam un model dorit de noi de “ realitate a interlocutorului” sau altfel spus este extreme de util sa adoptam comportamentul interlocutorului nostrum cat mai fidel sis a evitam sa ne lasam antrenati intr-o atitudine emotional specifica starilor conflictuale. de regula . cit pag 131 10 . Definirea rolurilor. indeosebi . prin excelenta.Totusi aceasta etapa are si un dezavantaj major acela al indepartarii noastre de realitatea subiectiva a starii partenerilor aflati in situatie conflictuala. si in ultimul rand sa verificam eficienta constactului stabilit. din placerea de a deranja/ Cica vrea sa ne ajute. Constituie alaturi de metapozitionare o atutudine esentiala in si pentru gestionarea unei situatii conflictuale. mai ales dificil. fiecare din cei pe care dorim sa ii ajutam are reactii imprevizibile. caz in care suntem influentati de criteriile interlocutorilor. “ deplasarea”in cazul careia incercam din start sa ne impunem propriile noastre pareri fara a tine cont de ceea ce gandesc interlocutorii. sa analizam datele comportamentale ale interlocutorului ( pozitie corp. Si totusi gestionarea conflictelor este perfect realizabila si ne poate crea si/sau aduce importante avantaje in relatiile interpersonale (in sensul amplificarii efectelor positive ale acestira. simultan cu cele persoanale si pastrand coerenta necesara adoptarii . anumite idei primate sis au insusite 4 Dan Popescu.

institutii. seaca si rapida. se afirma ca posedam un anumit grad de “suplete” . Marea majoritate a timpului insa repetam comportamente fiindca am invatat sa facem acest lucru si. A invata din propriile erori reprezinta. situatia se va putea” bloca”5 In momentul in care ne intrebam de exemplu:” care sunt factorii ce au determinat blocarea situatiei si/sau a dialogului?””ajungem. mai ales.Dorinta de a avea intotdeauna “ ultimul cuvant” Supletea comportamentala. evident . de aptitudinea fiecaruia dintre noi de a-si modifica propriul comportament. in sensul adaptabilitatii fiecaruia dintre noi la contextual dat. Determinarea obiectivelor comune ale partenerilor. pe masura ce exersam. drept consecinta . aparent. in functiee de pozitia lor ierarhica in cadrul unei organizatii. Stanislas d’Eyrames. rapid si eficient. firme sau chiar in cadrul familiei. 2.Spiritual de constradictie. . care consta in coordonarea obiectivelor clientului cu cele ale vanzatorului. 5. devenim din ce in ce mai rutinieri. Adoptarea acestei atitudini mentale presupune implicarea unei strategii complexe si precise. rece . .2 Adaptabilitatea-rezultanta a reusitei aplicarii programarii neurolingvistice Din prezentarea unor tehnici utilizate si prin programarea neurolingvistica s-a putut observa si constata ca eficienta acestora. Iulia Chivu. de a fi capabili sa invatam din propriile erori. in caz constrar . este necesara cunoasterea. a criteriilor personale de ierarhizare si/sau de utilizare de catre fiecare interlocutor . fie am sesizat-o la interlocutorii nostri. sa evocam fenomene de conditionare. De asemenea determinarea obiectivelor comune ale partenerilor constituie o excelenta strategie de vanzari.Insa daca nu vom reusi sa ne adaptam . Daca acceptam si/sau credem ca schimbarea este necesara si posibila inseamna ca déjà fie am produs-o. in general. Se pot astfel manifesta trei tipuri de comportamente: . facil realizabil. la relatia interpersoanala impusa de interlocutorii nostri.Persoanele negativiste in acest mod sunt usor de observant . mimica. In vederea identificarii obiectivelor comune. nu vom putea sa stabilim un raport eficient si . depinde prioritar. un act profund pozitiv si . una din principalele noastre caracteristici o va constitui “ rigiditatea”. Aceasta etapa reprezinta elementul fundamental al oricarei negocieri si/sau arbitraj. Etapele urmarite in acest proces sunt: 5 Dan Popescu. rezultanta acestor informatii constituind-o posibilitatea pe care o vom avea de a formula propuneri acceptabile pentru toate partile implicate in conflict. cit pag 141 10 . deoarece au atitudini psihice caracteristici( pozitia corpului.“Mania” contraexemplelor. Marie Paul Dolle. respective a unei strategii in care orice eroare ne poate costa reusita.referitoare la comportamentul oamenilor. consta in aptitudinea de a utiliza numai acele programe conforme cu scopul urmarit si. cat mai detaliata .Comunicare si negociere in afaceri. In acest caz . gesturi) si isi demonstreaza superioritatea printr-o voce transanta. Ideea fundamental este identical in orice situatie si ea consta in faptul ca obiectivul esential al negociatorului este acela de a isi determina interlocutorii sa ii fie parteneri de dialog si nicidecum adversari.

4. Din momentul in care cunoastem rezultatul negative inregistrat. Identificarea erorii.1. Stabilirea cauzei generatoare a efectului “adaptat”.c Petrom S. Oricare ar fi obiectivul propus . atingerea nu va fi posibila decat daca vom obtine avantaje si nu vom mai repeat erorile comise. exista una si intre comportament si persoana. iar responsabilitatea unui anumit comportament a fost stabilita. 10 . daca exista o relatie de la cauza la efectuleroare.a 3. Identificarea relatiei cauza-efect intre ceea ce am facut si rezultatul obtinut.a . problema consta in a putea fi capabili sa determinam potentiale cai de actiune.Aceasta cu atat mai mult. Petrom S. Etapa ce consta in recunoasterea unui rezultat present sau trecut a unei actiuni sau activitati.1 Prezentarea generala a firmei Sc. cu cat. evaluarea sentimentului negative generat de aceasta si analizarea unor cai posibile pentru demersul nostrum de reusita. Dorinta de a realiza ceea ce ne dorim. In cazul in care consecinta nu poate fi clar pusa in evident. 2. Capitolul 3. este necesara definirea precisa a rezultatului dorit a se obtinem in viitor. 3. Studiu de caz la S.In acelasi timp activarea motivatiei se produce si din dorinta fiecaruia dintre noi de a profita de experientele proprii traite.

o capacitate anuală de rafinare de 8 milioane de tone si aproximativ 550 de benzinării în România. Marketing. fiind al doilea furnizor după Romgaz.900 386 Tabel 3. energie solară) care nu au fost finalizate pana in acest moment. Petrom are si o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat. energie eoliană.709 647 2005 2. cu o productie anuală de aproximativ 6 miliarde metri cubi. Obiectul de activitate al Diviziei de Exploatare si Productie a Petrom consta in exploatarea. având fiecare o capacitate de 280 MW si o turbină de abur cu o capacitate de 300 MW. Petrom a dezvoltat o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi. mc/an si va fi alimentată printr-o conductă de gaz cu o lungime de 30 km.011 2003 57.2 Compania detinea.215 2008 33.org/wiki/Petrom 10 . acoperind toate segmentele acestei piete. Gaze Naturale si Energie.1 Număr de angajati: Anul angajati 2010 26. Petrom detine un rol important pe piata gazelor naturale din România.970 391 2004 2. În industria chimică din România. putând functiona astfel la jumătate de capacitate.000 Tabel 3. Petrom a initiat proiecte acoperind diferite surse de energie conventionale si surse regenerabile (energie geotermală.Petrom este cea mai importantă companie românească de petrol si gaze.311 2006 36.wikipedia. Petrobrazi Ploiesti si Arpechim Pitesti. Aceasta va opera cu 2 turbine pe gaz. Procesarea titeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării proprii. cât si pentru export. Compania detine. Rezultate financiare: (milioane euro) An Cifra de afaceri Venit net 2009 3. combinatul de produse chimice Doljchim contribuie semnificativ la producția de îngrăsăminte chimice si metanol. Rafinare si Produse Petrochimice. in momentul infintarii sapte platform maritime.9 miliarde barili echivalent petrol. Petrom fiind unicul producator de titei din Romania si contribuind cu 50% din productia totala de gaze a Romaniei. lasand astfel Petromul sa mai opereze doar platform numita Gloria. Productia anuală este de aproximativ 5 milioane tone titei pe an. o retea internatională de 257 benzinării. 6 http://ro.030 321 2008 4. Bulgaria si Serbia. La sfarsitul anului 2005 compania Grup Servicii Petroliere a achizitionat de la Petrom sase platform marine. Petro mai detine si 300 de perimeter de exploatare si exploatare petroliera. cu activităti în sectoarele Explorare si Productie. descoperirea si extractia de titei si gaze natural in Romania si in alte tari din regiune( ex: Rusia). având o capacitate totală de 8 milioane tone pe an.552 278 2007 3. Ambele dispun de câte două module. de asemenea. hidroenergie. situate in Marea Neagra si Golful Persic. Capacitatea totală a centralei instalată este de 860 MW. amplasată în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi.140 -240 2003 1.700 2009 28. localizate în Republica Moldova. Petrom exploatează rezerve dovedite de petrol si gaze estimate la 0. Petrom mai detine si importante zăcăminte de gaze naturale. atât pentru piata internă.655 462 2006 3. Cantitatea de gaz ce urmează a fi furnizată însumează 1.2 mld.

Continuarea investiţiilor într-un mediu fiscal şi de reglementare competitiv şi favorabil investiţiilor pentru a susţine performanţa şi poziţionarea pentru creştere in upstream Clientii Petrom se impart in trei mari categorii. Dupa Petrom urmatorii competitori sunt Lukoil si Rompetrol.942.996.682. Bilant contabil 30-Jun-2011 Active imobilizate-total Active circulante-total 26. Dattorita pozitiei sale. taximetrie etc.781. .şi downstream .082 4.Comertul cu amanuntul.337. în paralel cu optimizarea operaţiunilor din segmentul de mid. Concurentii: In ceea ce priveste distributia si comercializarea produselor petroliere.986.Maximizarea valorii portofoliului şi captarea oportunităţilor de creştere în segmentul de upstream. care comercializeaza produsele Petrom direct catre consumatori.740 3.846 30-Jun-2012 30.Cometul cu ridicata.115.135.592.484. cei mai multi dintre concurentii sai ajustandu-si preturile la acelasi nivel. respective: .568. care comercializeaza produsele catre terte persoane.032 31-Dec-2011 28. urmate de Mol si Agip care au investit si ele sume considerabile creandu-si propriile retele de benzinarii in aproape toate regiunile tarii. in cadrul Grupului Petrom cu o cota de piata pe sectorul retail de 40% pe piata romaneasca. Petrom este in mod clar cea care stabileste preturile pe aceasta piata.Direcţiile strategice pe care Petrom le urmareste in urmatorii 20 de ani sunt: .Corporatii industrial. . Petrom este lider de piata avand un numar de 819 statii de benzina. agricole.077 10 .de transport.614 5. care au realizat investitii semnificative in retelele de distributie incepand cu anul 2004.660.

322 790.106.970.639.eu/actiuni/actiuni-SNP/date-financiare 10 .174.617.177.437.268 - 7 http://www.162 - 35.743.993.460 4.342.359.704.535.325 607.942.875.478.027 -316.146 6.907 - Contul de profit si pierderi 30-Jun-2011 Venituri Din Exploatare .871.900 2.238 30-Jun-2012 9.551.234.293.630 11.080.085.241.600 32.772 3.226 44.584.905 5.807.915.087 2.397.589.997.642 18.241.515 7.583 5.033.tradeville.585.656.967.335 13.247 2.632.Capital de lucru Cheltuieli in avans Total Activ Datorii Pe Termen Scurt Active circulante nete / datorii curente nete Datorii Pe Termen Lung Venituri in Avans Provizioane pentru Riscuri si Cheltuieli Capitaluri proprii -total Total Pasiv 30.588.705 1.866 2.090.938.086.369 660.074.038 17.705 2.031.356 5.925 19.797.426 -52.892.531.758 26.436.500.741 -554.874.086.total Cheltuieli de Exploatare -total Rezultatul Din Exploatare EBITDA Venituri Financiare -total Cheltuieli Financiare -total Rezultatul Financiar Rezultatul curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar Venituri Totale Cheltuieli Totale Rezultatul Brut Impozit pe profit Alte impozite 7.238 0 17.821 2.234.523.717.464 -753.228.579.740.274 686.623.915.837.642.057 2.094.978 31-Dec-2011 17.432.691.478.796.977 2.927 2.683 473.434.849.021.280.159 5.484.031.351.268 -7 9.255.978 0 0 0 8.238.639.432.677.862 281.331.036 4.063.946.609.113.890.303 - 33.265.097 4.732 553.

Odata ajunse pe rolul Curtii de Apel Brasov. Astfel Petrom OMV SA Sucursala Arpechim Pitesti.A Petrom. cu peste 33.000 de angajati. îndreptându-se împotriva angajaţilor în instantă iar mai apoi cu ajutorul unei firme de recuperatori. cererea fiind in cele din urma admisa.721 3. respectiv neacordarea anumitor prime catre angajati. salariatii nu numai ca au fost intimidati de catre conducerea Petrom. Neavand de ales Pentrom angajeaza ca ultima sic ea mai dura strategie o companie de recuperatori EOS-KSI Romania care au inceput la scurt timp sa terorizeze angajatii cu notificari si telefoane pentru a plati sume de bani cu mult mai mari decat cele primate in baza unor hotarari judecatoresti irevocabile. retinandu-se atat in baza carnetelor de munca cat si din expertise juridiciare contabile efectuate in unele din dosare ca acesti bani nu au fost inclusi in salariu asa cum sustineau reprezentantii Arpechim. Asadar peste două mii de angajati ai Arpechim -Pitesti au fost si sunt târâti prin judecăti pentru a fi obligati să restituie niste bani pe care i-au primit în baza unui contract colectiv de muncă sau nu i-au primit. sechestru pe bunuri. cea mai mare companie romaneasca.Arpechim Pitesti au actionat in instant compania pentru a li se acorda drepturi banesti ce au fost prevazute prin Contractul Colectiv de Munca.847. au angajat casa de avocatura ZPR pentru a le reprezenta interesele si totodata pentru a crea o intimidare in instantelor de judecata.021 3.Cauza se amana deci periodic. dosarele au stat mult si bine la dospit inca din anul 2012 pntru ca la fiecare termen de judecata se pare ca ostilitatea membrilor completului era vadita.030.607. procesul a fost pierdut iar oamenii continua sa se lupte in van pentru drepturile lor stipulate prin lege. acest lucru aplicandu-se fostilor salariati. o parte din oameni pentru a-si pastra locurile de munca s-au vazut siliti sa inapoieze sumele castigate chir si irevocabil si cu toate acestea tot au fost chemati in instant prin actiuni de intoarcere si de executari silite.944.2 Conflicte de munca la Sc Petrom S. In anul 2007 salariatii OMV Petrom Sa.875.500 de procese de munca cu fosti si actuali salariati. Cea mai mare parte a proceselor in care este implicata Petrom vizeaza clauze din contractul colectiv de munca. ca banii castigati in instant le vor fi luati inapoi fie esalonat prin oprirea lor din salariu fie prin excutare silita.685. le-au fost platite drepturile banesti cerute.Disperati. Deoarece reprezentantii Petrom nu au fost deloc multumiti de faptul ca peste 2500 de salariati au primit banii solicitati din prime. 10 . are in derulare mai bine de 6. astfel au solicitat Tribunalului Arges ca angajatorul sa fie obligat sa le plateasca contravaloarea primellor de Paste si Craciun pentru perioada 2004-2008. compania constituind un provizion de 122 mil.226 2. Din acest moment Petrom a declarat recurs si a cerut stramutarea dosarelor de la instantele argesene la alte instante din tara. Apeland la aceasta strategie. Compania a avut câştig de cauză. euro pentru eventualitatea in care ar pierde litigiile de munca in care este implicate. Dup ace au fost admise cererile de catre instata argeseana. si-a chemat în instanţă o mare parte dintre foştii salariaţi pe care îi obligă să returneze banii primiti în baza unui contract. Mariana Gheorghe. dar au fost chiar si amenintati de catre Directoarea Omv.Rezultat Net 1.

Managementul companiei spune nu are ce face pentru acesti oameni.Sa analizam cu se caracterizeaza sistemul de management al Sc Petrom Sa. este chiar dator să urmărească recuperarea banilor pentru că aceştia sunt banii companiei. Mai mult. .3.1 Obiectivele propuse pentru acest studiu de caz Instrumentul utilizat pentru a determina parerea angajatilor de pretutindeni asupra conflictelor de munca.Cine este principalul vinovat de acest conflict? Anexa 3 Chestionar 10 . . 3. . il reprezinta chestionarul.3 Metodologia sau intrumentul utilizat. deci ai acţionarilor.Sa constatam care sunt cauzele ce au dus la crearea acestui litigiu. . Şi acţionarii vin şi întreabă: “Unde sunt banii mei? Vezi că trebuie să-i recuperezi".Care putea fi solutia acestui litigiu? Cine castiga si cine pierde. .Care au fost strategiile initiale atat ale angajatilor cat si ale angajatorului si care sunt efectele lor in prezent.Sa analizam daca exista principiul egalitatii in cadrul companiei Petrom. dar acest lucru este desigur doar o scuza pentru a putea sa-si urmareasca in continuare cu agresivitate obiectivul de a recupera o suma chiar mai mare de bani decat cea de 400 de milioane de euro cheltuita cu litigiul initial. 3.Sa analizam daca Sindicatul a negociat cu Petrom in avantajul salariatilor sau daca a abandonat prea repede lupta.? . Obiectivele pe care ni le-am propus sa le urmarim in acest studiu de caz sunt: .

c. Ne adaptam comportamentul la comportamentul interlocutorului. In stabilirea unui raport eficient intre doi interlocutori ce se afla intr-o stare conflictuala cum va comportati? a. Sa comunicam cu calm si mult tact pentru a obtine ceea ce dorim. c. Ce parere aveti despre un manager care nu reuseste sa medieze un conflict simplu de munca intre doi angajati? a. b. b. e. Ce faceti? a. c. Buna ziuă! Realizăm un sondaj cu scopul de a evalua importanţa pe care o atribuie un angajat conflictelor de munca în cadrul unei organizatii. Discut cu liderul de sindicat pentru a remedia problema. e. Garantăm ca datele şi informaţiile furnizate de dumneavoastra vor fi utilizate exclusiv în scop didactic (pentru realizarea proiectului)! 1. Da. . Sa incercam sa intelegem interlocutorul. Am o parere neutra.Consider ca nu este suficient pregatit. c. b. Am o parere proasta. 3. 4 Primele care au fost anuntate din luna octombrie pentru luna decembrie nu au fost acordate. 10 . Consider ca nu se cunosc datele conflictului cu exactitate. Discut cu managerul pentru a intreba de ce nu am primit inca prima. Daca ati fi dat afara subit si fara preaviz din compania in care lucrati v-ati cere drepturile in instanta? a. b. Chest. Sa fim pasivi si sa lasam lucrurile sa se desfasoare dupa bunul plac. d.. cu siguranta as intenta proces.Nr. d. Sunt intimidate/a de gandul ca as putea piede timp si bani cu procesul fara a ajunge la niciun rezultat. Sa ne “ calibram” comportamentul verbal si non-verbal. M-as gandi la aceasta varianta. 2. d. Ma resemnez. Poate. Nu.

b. Credeti ca o viata persoanala plina de impliniri si o gandire pozitiva va pot ajuta la locul de munca? a. Posibilitatea de a fi pus in situatia de a fid at afara pentru nerespectarea unor pareri sau norme. Sa ma inteleg bine cu managerul/seful c Sa imi vad de sarcinile mele fara sa imi pese daca ma inteleg cu colegii sau seful. O disputa cu seful pe o tema delicate. c. sa ma inteleg cu colegii si sa colaboram cat mai eficient si mai calm si nu in ultimul rand sa am o relatie buna cu managerul pentru a-mi putea indeplinii cu succes activitatile. Nu c. 6. Ati avut la serviciu conflicte de munca ce nu si-au putut gasi rezolvarea decat in instanta? a. d Sa am un mediu ambient placut. Promisiunile nerespectate ale organizatiei privind sporuri. 7.5 Ce reprezinta un conflict de munca pentru dumneavoastra? a. 9 Este salariul un criteriu de baza al conflictelor de munca? a. Sa ma inteleg bine cu colegii. Nu stiu. d. In foarte mare masura b. Da b. O cearta cu colegii de servici b. Care considerati ca ar fi un mediu propice pentru dumneavoastra pentru a putea sa va desfasurati o activitate eficienta in cadrul organizatiei in care lucrati? a. Da b. 8. Nu 10 . In mare masura.prime etc. d In foarte mica masura. c. In mica masura.

rata de success a remedierii acestei stari de catre un manager.4. Interpretarea rezultatelor 1.3. Pareri despre rata de reusita unui manager de a remedia un conflict simplu intre doi angajati Nu este suficient de bine pregatit Nu se cunosc datele exacte ale conflictului Pareri neutre Pareri proaste 6 2 0 3 10 . Stare conflictuala.

Stabilirea unui raport eficient de comunicare de catre un manager intre doi angajati ce au un conflict Stabilirea unui raport eficient de comunicare de catre un manager intre doi angajati ce au un conflict Ne adaptam Ne”calibram” Comunicam Incercam sa comportamentului comportamentul cu mult intelegem interlocutorului verbal si noncalm si tact interlocutorul verbal 1 3 3 4 Suntem pasivi 0 10 . managerul este cel apreciat de oameni ca fiind cel ce trebuie sa gaseasca o rezolvare.Pareridesprerata dereusitaunui m anag er dea rem ediaun conflict sim pluintredoi ang ajati Nu este suficient de bine pregatit Pareri neutre Nu se cunosc datele exacte ale conflictului Pareri proaste 27% 55% 0% 18% In prima etapa putem concluziona faptul ca atunci cand exista un conflict intre doua sau mai multe persoane la locul de munca . o punte comuna de comunicare pentru a solutiona problema . 2.

In cea de-a doua etapa putem vedea faptul ca cele unsprezece persoane care au raspuns la chestionarul nostru cred de cuvinta ca atunci cand se iveste un conflict la locul de munca acesta sa fie rezolvat prin incercarea de a empatiza cu interlocurul nostru . Cererea drepturilor in instanta de catre un angajat care a fost concediat subit si fara preaviz 10 . 3.

Cererea drepturilor in instanta de catre un angajat care a fost concediat subit si fara preaviz As intenta cu siguranta proces M-as gandi la aceasta varianta Sunt intimidat/a de ideea ca o sa pierd timp si bani 0 Poate Nu 4 3 2 2 10 .

Neacordareaprim elor prom isede com panie salariatilor Discut cu liderul de sindicat Discut cu managerul Ma resemnez 18% 46% 36% In cea de-a patra etapa a chestionarului nostru am putut observa faptul ca salariatii apeleaza de cele mai multe ori prima data la liderul de sindicat pentru a rezolva unele probleme si abia mai apoi daca nu se gaseste nici o rezolvare ia initiative de unul singur. 10 . Neacordarea primelor promise de companie salariatilor Neacordarea primelor promise de companie salariatilor Discut cu liderul de sindicat 5 Discut cu managerul pentru a intreba de ce nu am primit prima 4 Ma resemnez 2 4.In cea de-a treia etapa putem vedea faptul ca atunci cand suntem concediati fara preaviz si in mod subit . 4. cele mai multe persoane tind sa isi ceara drepturile in instanta.

5. Ce reprezinta un conflict de munca ? Ce reprezinta un conflict de munca ? O cearta cu colegii de serviciu 1 O disputa cu seful pe o tema delicata 4 Posibilitatea de a fi dat afara pentru insubordonare 4 Promisiuni nerespectate ale companiei 2 10 .

Mediul propice pentru desfasurarea unei bune activitati la locul de munca.In cea de-a cincea etapa am observant faptul ca de cele mai multe ori atunci cand un salariat este intrebat : ce este un conflict de munca? adica ce reprezinta acest conflict pentru el. 6. 10 ..salariatii raspund ca certurile cu sefii si insubordonarea privind anumite ordine reprezinta pentru ei un conflict de munca.

O buna intelegere cu colegii 2 O buna intelegere cu managerul sau seful 2 Imi vad de sarcinile mele fara sa imi pese daca ma inteleg bine cu cineva 2 Sa am un mediu ambiant placut. sa ma inteleg cu colegi si managerul 5 10 .Mediul propice pentru desfasurarea unei bune activitati la locul de munca.

Reprezinta gandirea pozitiva si viata personala plina de impliniri un criteriu de baza pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu cu succes? Reprezinta gandirea pozitiva si viata personala plina de impliniri un criteriu de baza pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu cu succes? In foarte mare masura 7 In mare masura 3 In mica masura 1 In foarte mica masura 0 10 .Chestionarul nostru a relevat in etapa a sasea faptul ca o persoana pentru a-si indeplini cu success activitatile la locul de munca trebuie sa fie intr-o armonie totala cu colegii de serviciu. 7. cu managerul si sa aiba un mediu ambiant placut in care sa se simta bine.

Un criteriu absolut esential pentru desfasurarea unei activitati bune la locul de munca il reprezinta o viata persoanala implinita si o gandire pozitiva. 8. Frecventa conflictelor de munca Ati avut conflicte de munca in cadrul organizatie? Da 3 Nu 4 Nu stiu 4 10 .

9 Salariul drept criteriu de baza al conflictelor la locul de munca 10 .Ati avut conflictela locul de m unca? Da Nu Nu stiu 9% 27% 64% Chestionarul nostru ne-a aratat in aceasta etapa faptul ca cei mai multi salariati raspund afirmativ atunci cand sunt intrebati daca au existat conflicte la locul de munca pe care il au.

5 Concluzii si recomandari 10 .Este salariul un criteriu de baza al conflictelor la locul de munca? Da 8 Nu 3 In ultima etapa a chestionarului am putut vedea foarte clar faptul ca cel mai frecvent criteriu pentru un conflict la locul de munca il reprezinta salariu. 3.

moderna si dinamic Cel mai concludent lucru care a reiesit din studiul nostru de caz si din chestionarul realizat este faptul ca oamenii reprezinta cea mai importanta resursa a unei organizatii si pe masura ce acestia incep sa devina nemultumiti de promisiunile desarte pe care majoritatea companiilor le fac in ziua de azi.In consecinta acestia au considerat de cuvinta sa ii actioneze in instanta . desfasoara activitati de exploatare a zacamintelor si productie de titei si gaze naturale.Petrom ar trebui sa incheie acest litigiu recunoscand public faptul ca au comis o greseala. Concluzii si propuneri 10 .Petrom ar trebui sa stabileasca o intalnire atat cu liderii de sindicate cat si cu salariatii care le-au intentat procese pentru a putea vedea daca se ajunge la un rezultat mai bun decat cel din prezent. . beneficii ce mai tarziu nu au putut fi date oamenilor.Managerul companiei ar trebui sa aiba o strategie din care sa aiba ambele parti de castigat. . In momentul de fata Petrom actioneaza prin recuperatori pentru a-si lua inapoi o suma de bani de la salariati chiar mai mare decat cea care a dat-o acestora initial.Petrom ar trebui sa inceteze sa isi haituiasca angajatii care au cerut un simplu drept al lor stipulat prin lege.Managerul companiei ar trebui sa asigure oamenii ca locurile de munca sunt inca ale lor si ca toate problemele se vor rezolva. precum si comercializare de carburanti si produse complementare. Petrom pune accentul si pe activitati conexe fara de care dezvoltarea si administrarea societatii nu ar face din aceasta o societate comerciala de succes.Petrom a platit litigiul salariatilor sai . . .Petrom este cel mai important operator integrat în domeniul petrolier din România si din Sud Estul Europei.Petrom a actionat cu o agresivitate mult prea mare . dar peste o perioada a facut recurs pentru a-si recupera toti bani. . rafinare si petrochimie. Recomandari: . deoarece li se incalcase un drept de baza din Codul Muncii. Alaturi de aceste activitati de baza. Petrom a facut greseala colosala de a promite anumite benefici banesti salariatilor sai la un moment dat. .Petro mar trebui sa arate ca este o companie care este preocupata de angajatii sai in loc sa le ceara inapoi banii care i-au castigat irevocabil in instanta. astfel ar fi mult mai indicat daca ar incerca sa revina la o stare mai putin conflictuala pentru a putea sa negocieze cu mai mult success cu angajatii. activitatile organizatiei nu se mai desfasoara cum trebuie iar compania poate pierde foarte multi bani.

O metoda des intalnita de gestionare a conflictelor o constituie arbitrarea conflictelor. cat si dupa ce s-au formulat cereri de chemare in judecata. Adesea se apeleaza la programarea neurolingvistica. in imposibilitatea evitarii unui conflict. Declararea ei trebuie sa indeplineasca adeziunea numarului necesar de salariati pentru a inceta si intrerupe lucrul efectiv. dar trebuie inteleasa ca ultima solutie. in prealabil. Ea antreneaza perturbarea functionarii unor intreprinderi sau servicii producand prejudicii atat celui ce angajaza. Bibliografie: 10 . este esential sa se apeleze la metode de reconciliere mai putin drastice. Este recomandat sa se evite actionarea in instanta a angajatilor.Greva reprezinta un instrument de lupta esential pentru salariati. astfel reducand prejudiciul partilor implicate. ca strategie de solutionare a conflictelor. Greva reprezinta un drept. salariatilor grevisti. Terminarea grevei are loc atunci cand unii salariati renunta si aceasta conditie nu mai este indeplinita. Ca regula absoluta pentru declansarea unei greve trebuie respectata procedura prealabila a concilerii si arbitrajului. Medierea coflictelor de munca poate interveni atat inaintea declansarii unui proces in fata instantelor de judecata. Greva este determinata de refuzul conducerii unitatii de a satisface revendicarile justificate ale salariatilor. gasirea unor puncte de interes comune ale partilor implicate si incercarea de a ajunge la un acord. Greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului. tratarea cu obiectivism a conflictului. Pentru o comunicare eficienta in cadrul firmei si evitarea conflictelor. apeluri sau recursuri. aceasta inseamnand ca greva poate fi declarata numai daca. atragand dupa sine consecintele juridice specifice. Aceasta metoda presupune o analiza atenta a comportamentului interlocutorului si stabilirea unei legaturi pozitive cu acesta. De asemenea. conducerea unei firme trebuie sa urmareasca indeplinirea promisiunilor facute angajatilor cu privire la obiectul contractelor de munca. trecandu-se mai intai prin etapele medierii si arbitrajului. au fost epuizate toate procedurile de solutionare a conflictului colectiv de munca. dar si clientilor intreprinderii sau beneficiarilor de servicii.

Management si gestiune. Stanislas d’Eyrames. www.html. Constantin Rosca.com http://facultate.tradeville.Conflictul colectiv de munca si greva.ro/cursuri/psihologie/conflictul-si-negocierea-81475.regielive. http://www.Comunicare si negociere in afaceri. 10 .petrom. Viorel Florescu.Ion Gh. Rosca. Mihai Varzaru.eu/actiuni/actiuni-SNP/date-financiare. Constantin Tufan. Marie Paul Dolle.- Dan Popescu. Iulia Chivu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful