You are on page 1of 24

Subiectele propuse pentru examen Raspunsuri http://ru.scribd.com/doc/52392036/civil 1.

Drepturile reale, caracteristica generală. 2.Exercitarea drepturilor coproprietarilor asupra bunurilor proprietate comună pe
cote-părţi. Posesiunea,folosinta si dipozitia asupra bunului aflat inpropritatea comuna pe cote-parti,se exercita cu consimtamintultuturor coproprietarilor.Ein ceea ce privesteexercitareadreptului de posesiune,CC prevede ca coproprietarul este indrept sa ceara in posesiune si folosinta o parte din bunul comuncorespunzator cotei sale,iar in caz de imposibilitate sa cearacoproprietarilor care poseda si folosesc bunul unei compensatiiechitabile.CC prevede ca fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietatea comuna pe cote-parti in masura incare nu se schimba destinatia lui si nu aduce atingereadr.celorlalti coproprietari.Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin acordul coproprietarilor sau prin hotarirea judecatoreasca. Dispozitia,impune ideea ca este necesar acordultuturor coproprietarilor.Bunul din proprietatea comuna pe cote-pati poate fi folosit de coproprietari proportional cotelor parti.De exemplu.o casa cu 4 camere,care a trecut la 2 mostenitori,poate fi folosita proportional cotelor parti:ambii mostenitori vor folosi cite 2 camere.cel care folos.bunul de unulsingur este obligat sa plateasca celorlati compensare.Ca rezultatal exercitarii dr.de folosinta,coproprietarii dobindesc inpropietate fructele bunului comun.Participarea la veniturile si cheltuieleile legate de bunurilor comune.Fiecare coproprietar al unei proprietati comune pecote-parti are obligatia de a participa la plataimpozitelor,cheltuielelor,taxelor suportate pt intretinerea bunului.Incheierea actelor de conservare a bunului proprietate comunape cote -parti si a actelor de dispozitie de acest bun.CC prevedeca fiecare coproprietar poate sa efectueze acte de conservare abunurilor proprietate comuna pe cote parti fara acordul celorlati coproprietari si sa le pretinda compensarea cheltuielelor proportional cotei lor parti.Ca un act sa fie de conservare,se cer urm.conditii: a) sa existe un pericol care ameninta pierdea bunului sau incetarea dreptului; b)actul avirsit sa necesitecheltuieli minime in raport cu valoarea bunului sau dreptuluisau dreptul salvat. Dreptul de dispozitie-Actele de dispozitie asupra bunurilor comune pot fi incheiate doar daca a fost data corful tuturor coproprietarilor.Prin incheierea actelor de dispozitie coproprietarii pot instraina bunul comun(vinz-cump,schimb,donatie),il pot da in folosinta.Actele care sunt incheiate cu rea-credinta pot fi lovite de nuliate daca aceasta se demonstreaza.Valabilitatea sau nulitatea actului de dispozitie depinde de faptul daca dobinditorul eate de buna sau rea-credinta.Dob.de buna credinta (nu stia si nici nu a putut sti ca bunul este comun si ca nu exista acordul celorlati coproprietari,actul de disp.nu va fi lovit de nulitate.In acest caz bunul instrainat este restituit coproprietarilor.dreptul de a cere nulitatea actului de dispozitie il are orice proprietar in decurs de 3 ani. 3.Încetarea contractului de gaj. Fiind un contract accesoriu,gajul inceteaza ca consecinta a incetarii obligatiei principale, daca obligatia inceteaza prin executare,compensatie,remitere de datorii,confuziune,inceteaza si gajul. Legea prevede expres ca gajul inceteaza in cazul: -exprirarii termenului pt a care a fost constituit; - gajul-pieririi bunului gajate; -punerii bunurilor in afara circuitului civil; -exproprierii bunurilor. cLegea prevede ca amanetul se stinge o data cu o incetare posesiunii, iar ipoteca se stinge in termen de 30 de ani de la data inregistrarii sau de la data unei noi inregistrarii.Incetarea gajului este insotita de anumite formalitati.Astfel,legea dispune ca,in urma stingerii gajului,informatia cu privire la gaj urmeaza a fi radiata din registrul gajului.Pot

solicita radierea informatiei cu privire la gaj: a)creditotul gajist; b)debitorul gajist; c)tertul care a dobindit obictului gajului. 4.Noţiunea şi caracterele juridice ale dreptului de proprietate. Pina in prezent nu s-a dat o definitie a dr.de pr.Astfel art.315,al(1) din CC dispune:proprietarul are drept de posesiune,folosinta si dispozitie asupra bunului.Prin drept de pr.se intelege dr.de pr. al pers.fizice,juridice,al unitatilor adm-teritoriale asupra unor bunuri imobile sau mobile,exercitin deasupra lor atributele dr.de pr.(posesiunea ,dipozitia,folosinta)in mod exclusiv si perpetuu,prin putere proprie si interes propriu.Caracterele juridice ale dr.de pr: 1.caracterul absolut.Dreptul de pr.este unul subiectiv,care face parte din categoria dr.absolute.CC prevede:ca poprietarul are dr.sa exercite fata de bunurile sale,orice actiuni care nu contravin legilor si nu dauneaza sanatatii oamenilor si mediului inconjurator.Termenul"absolut"insa poate fi inteles si opozabil ttuturor.Dr.de proprietate aste absolute, deoarece este recunoscut titularului sau in raporturile cu toti ceilalti,obligate sa faca nimik de natura de al inkalca.2.caracterul exclusiv,proprietarul exercita asupra bunurilor sale atributele dr.de proprietate(poses,disp,fol)in mod exlusiv si perpetuu.Prin urmare,caracterul exclusiv face ca proprietarul sa beneficieze de unul singur de cele 3 atribute ale dr.de pr.Exista insa cazuri in care cele 3 atribute nu sunt exercitate in exclusivitate de catre titularul dr.de pr,cum ar fi dr.de uz,dr de servitute,dr.de supeficie,cind atributele sint execitate de mai multi titulari.3.caracterul perpetuu,presupune,ca dr.de pr.dureaza atita timp cit exista bunul,dr de pr.nu se stinge prin neuz.pe parcursul vietii ,titularul poate transmite dr.sau de proprietate unei alte pers. 5.Accesiunea mobiliară. Accesiunea este incorporarea unui bun in altul,cu alte cuvinte unirea unui lucru cu un alt lucru.Accesiunea poate fi:mobiliara si imobiliaraAccesiunea Mobiliara ca mod de dobindire a dr.de pr.este regl.prin art 330 al CC:Proprietarul lucrului principal devine prin accesiune proprietarul noului bun format prin incorporarea la lucrul principal a unui alt lucru mai putin important.In CC sint regl.3 cazuri de accesiune mobiliara:adjunctiunea,specificatiunea,confuziunea.Adjunctiunea consta in unirea a 2 bunri,ce apartin unor proprietari diferiti,care desi formeaza un singur tot,pot fi despartite si utilizate separat.Prima situatie poate aparea in cazul adjunctiunii consta in posibilitatea separarii celor 2 bunuri,care prin unire au format unul,proprietarul pretind la separarea lor.O a 2 situatie poate surveni in cazul adjnctiei atunci cind bunurile care au format un intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori separa,desi nu le afecteaza.Specificatiunea,cazul in care o pers.face un obiect nou cu o materie straina.Regula in cazul specicatiunii este:dr.de pr asupra bunului rezultat din prelucrarea materiei apartine proprietarului lui.Confuziunea,este amestecul a 2 sau mai multe materii care apartin unor proprietari difeiti.In cazul in care un bun sa format prin amestecarea mai multor materii(confuziunea)ce apartin diferitilor proprietari si nici una nu poate fi considerata ca materie principala,proprietarul care a stiut despre confuziune poate cere separarea materiilor daca este posibil.Daca materiile amestecate nu pot fi separate fara paguba,bunul format apartine proprietarului materiilor proportional cantitatii,calitatii si valorii materie fiecaruia. 6.Modurile de constituire a dreptului de uzufruct. Uzufructule se poate constitui prin lege si prin act juridik. Cons.prin efectul legii-suntem in prezenta realizarii unui dr.de uzufruct aunci cind parintii folosesc bunuirile copiilor lor.Cons.prin act juridic,se constituie prin vointa omului,prin acte juridice unilateral(testamentul)sau bilateral(contracte).Dr de usufruct poate fi constituit prin contract cu titlu gratuit sau oneros.In lit.juridica se analizeaza 2 cai de constituire a uzufructului:de instrainare si de retentie.Calea de instrainare se constiuie atunci cind proprietarul bunului creeza asupra lui un uzufruct,pastrindu-si nuda proprietate, iar dr.de folosinta si de a culege transmitindu-le unui tert.Calea de retentie,se constituie atunci cind proprietarul instraineaza

de pr. f)numit Cuprinsul unui contract de constituire:-identitatea nudului proprietar si a uzufructuarului.abitaia.Bunurile retrase proprietarului prin rechiziţie sunt folosite de stat în perioada necesară.indiferent de timpul comiterii sau descoperirii acesto încălcări.Pentru a se proteja contra unor riscuri.daca a fost incheiat cu titlu oneros si unilateral.Preţul bunului sau preţul folosirii lui.uzul. c)atit cu titlu gratuit cit si cu titlu oneros. prin hotărîre judecătorească.În cazul rechiziţiei.Gajul se instituie in legatura cu un alt raport juridikraportul de baza. în temeiul unei hotărîri ainstanţei judecătoreşti sau a unei alte autorităţi publice competente.Astfel. folosite pt trecerea peste frontieră vamală a bunurilor tăinuite.Contractul de constituire a dr.daca cu titlu oneros. Scopul rechiziţiei este de a garanta securitatea cetăţenilor. stipulînd:În cazurile prevăzute de lege.Codul civil admite totuşi posibilitatea confiscării bunurilor în baza unui act administrativ. După încetarea situaţiei excepţionale care a servit temei de rechiziţionare a bunurilor.Elementele contractului de gaj. d)constitutiv de drepturile reala.proprietarul bunului pe parcursul perioadei in care la posedat.de uzufruct este:a)sub semnatura privata sau in forma autentica. iar în caz de divergenţă. b)sinalagmatic(bilateral).Prezumţia proprietăţii .adika un drept subiectiv in virtutea careia titularul poate sa-si exercite imputernicirile asupra unui bun.Insa gajul este un drept real specific. bunurile proprietarului pot fi confiscate printr-un act administrativ.Condiţiile necesare dobîndirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.Aceasta prezumtie nu opereaza in cazul in care dr. sînt confiscate.servitutea)gajul nu acorda beneficiarului dreptul de a fructifica bunul.insa retine pt sine uzufructul.prezumtia proprietatii nu opereaza.Uzucapiunea este un mod de . -persoana care va indeplini formalitatrile de inregistrare-alte date ale partilor. 2)gajul este un drept real.Poate fi confiscată doar averea dobîndită ilicit.cu exceptia banilor si titlurilor de valoare.Bunurile care constituie obiectul încălcării regulilor vamale şi obiectele cu ascunzişuri speciale. proprietarul poate cere restituirea lor dacă s-au păstrat în natură şi mai pot fi folosite la destinaţie. 7. 9.efect juridic al posesiunii. Prezumtia proprietatii opereaza si pt posesorul anterior.Art 305 . se stabileşte prrin acordul părţilor.1.al. bunurile pot fi confiscate prin hotărîre judecătorească. Actul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat în instanţa de judecată. e)cu executare suucesiva.Spre doesebire de alte drepturi reale(uzufructul.avind menirea sa asigure executarea cuvenita a acestuia.de pr.După regula generală. de a salva bunuri sau de a distruge bunuri în caz de epidemii. -identitatea bunului care face obictul uzufructului.in mod direct si nemijlocit. bunurile proprrietarului se retrag în baza unei hotărîri a organului competent.trebuie inscris in registrul public si nici fata de fost posesor al carui bun a fost furat.daca uzufructul se acorda cu titli gratuity. *Prin confiscare se inţelege trecerea fără plată către stat a unui bun ca sancţiune pt fapte ilicite. -termenul pe care se constituie uzufructul-titlu gratuit sau oneros.deoarece simpla posesiune a unui imobil fara inscriere de regisrele publice nu are ca efect aparitia dr.se considera posesor anterior.Uzucapiunea – mod de dobîndire a dreptului de proprietate. 8."In privinta bunurilor imobile care se inscriu in registru de imobile.se indica marimea recompensei. în cazul în care s-a păstrat în natură şi a fost restituit proprietarului.Confiscarea şi rechiziţia ca moduri de încetare a dreptului de proprietate. Contractul de gaj cuprinde 2 elemete ca alcatuiesc conceptul de gaj: 1)gajul este o garantie. *Rechiziţia este un mod de încetare a dreptului de proprietatepotrivit căruia bunurile proprietarului se retrag în interesulsocietăţii în condiţiile stabilite de legislaţie.nuda proprietate a bunului sau.transformindu-se din proprietar in uzufructuar.pierdut sau ieit din posesiunea in alt mod fara voia lui. 10.prevede:"Posesorul este prezumat proprietar al bunului daca este dovedit ca a inceput a poseda pentru un altul.creditorul solicita afectarea unor bunuri pt garantareaobligatiei principale.

11. pentru a putea prescrie proprietatea in termen de 10 ani.Posesiunea esteprecară cînd nu se exercită cu titlu de proprietar. care nu comportă lacunele sau abandonul lucrului. Textul maiadauga ca.Codul civil cere o posesiune netulburată. acest drept se consideră constituit pt 99ani.Continuitatea constăîn succesiunea regulată a actelor de posesiune la intervale scurte. Uzucapiunea lunga de 30 de ani (art.sa existe o posesie utila. *Posesiunea nu trebuie să fie precară. Cel mai important caracter al uzucapiunii este faptul ca ea constituie o adevaratasanctiune impotriva proprietarului initial. n e gl i j e n t a s a . Uzucapiunea sanctioneaza lipsa de diligenta a propr i e t a r u l u i .Dreptul de superficie se stinge:-dacă a expirat termenul stabilit în actul de constituire. adică într-o singură persoană seîntrunesc dreptul de proprietate asupra terenului şi dreptul deproprietate asupra construcţiei.cu alte cuvinte să fie lipsită de o sumă de vicii. daca locuieste inafara de tribunalul in raza careia este situat imobilul. *Posesiunea trebuie exercitată într-o perioadă de 5 ani în cazul bunurilor mobile şi de 15 ani în cazul bunurilor imobile. Conform prevederilor Codului civil uzucapiunea poate fi de 2 feluri:imobiliară şi mobiliară. a căror existenţă o împiedică să producă consecinţe juridice normale.1895 Cod civil prevede ca se poate dobandi dreptul de proprietate prin uzucapiuneade 10 pana la 20 de ani. fiind lipsit de relevanta daca uzucapantul a fost de buna-credinta sau rea-credinta. . Condiţiile necesare dobîndirii dreptului de proprietateprin uzucapiune: *Doar posesiunea de bună-credinţă poate duce la dobînddirea dreptului de proprietate. *Posesiunea trebuie să fie publică. daca uzucapantul este de buna-credinta si poseda just titlu. Art. Ceea ce cere legea. uzucapiunea este de doua feluri:1. a r impiedica uzucapiunea.dobоndire adreptului de proprietate prin posedarea indelungată a unui bun mobil sau imobil în termenele şi în condiţiile prevăzute de lege. -prin consolidare. dand posibilitatea unei alte persoane sa se comporte ca un adevarat pro p r i e t a r f a t a d e b u n . *Posesiunea trebuie să fie paşnică. In sistemul Codului civil. c a r e a r f a c e d i n p o s e s o r u n d e t e n t o r p r e c a r .*Posesiunea trebuie să fie utilă.Este publică atunci cînd se exercită în văzul tuturor şi este cunoscută de toţi ceicare voiesc să o vadă ori să o ştie. Uzucapiunea scurta de la 10 pana la 20 de ani (art. car e a manifestat dezinteres fata de bun. *Posesiunea trebuie să fie continuă.Prin prescriptia de 30 de ani poate fi dobandit dreptul de proprietate sau un alt drept real principal.dacăactul de constituire nu prevede un termen limită de exercitare adreptului de superficie. care nu sunt provocate de o altă persoană. -dacă superficiarul nu a edificat construcţia în termenul stabilit prin actul de constituire a dreptului de superficie..2. fizică sau morală.posesia sa se fi exercitat timp de 30 de ani. este ca posesia sa fie utila. 1890 Cod civil. stipulînd că ea este tulburată atîta timp cît este dobîndită sau conservată prin acte de violenţă. Potrivit prevederilor art.1890-1894). 1847 Cod civil.1895-1902 Cod civil). trebuie ca adevaratul proprietar sa fi locuit in raza de activitate a tribunalului unde se afla imobilul si in termen de 20 de ani.Posesorul nu trebuie deci sa faca dovada bunei sale credinte sau sa prezinte vreun titlu in sprijinul posesiei sale.Stingerea dreptului de superficie. posesia sa se fi exercitat numai asupra unui bun determinat iar uzucapantul. Existenta unui t i t l u . pentru a putea uzucapa in acest termen. suntnecesare doua conditii:. f a p t u l d e a f i abandonat bunul si a fi renuntat la exercitarea dreptului sau de proprietate. adica sa intruneasca toatecalitatile prevazute de art.

)Gajul.Urbană este considerată servitutea încadrul căreia imobilul dominant era o clădire.Drepturile reale au următoarele caractere juridice: a. donarea.Dreptul de folosinţă ca atribut al dreptului de proprietate. de la orice persoană care în temeiuri nelegale au obţinut bunul respectiv.*Necontinuă este servitutea pt a .)Dreptul de uz şi abitaţie4.etc. 1.recompensa se consideră corespunzătoare dacă acoperă cel puţin 2/3 din valoarea de piaţă a construcţiei.În concluzie se poate spune că principala deosebire dintre folosinţa şi dispoziţia bunului ca atribute ale dreptului de proprietate constă în faptul că folosinţa include întrebuinţarea calităţilor utile ale bunului.Efectele juridice ale posesiunii ca stare de fapt.)Dreptul de superficie Drepturile accesorii:1. proprietarul este ţinut să despăgubească superficiarul pt construcţie.În cazurile expres prevăzute de lege proprietarul bunului poate fi obligat să folosească bunul.Clasificarea servituţilor în Codul civil:*Servitutea aparentă este vizibilă şi se cunoaşte dupăsemnele sale exterioare.)Ipoteca.)Subiectul pasiv nedeterminat are obligaţia de a nu face nimic ce ar stingheri (încurca)subiectul activ exercitarea atribuţiilor sale faţă de bunul aflat în proprietatea sa.În cadrul servituţilor prediale se deosebeau: Rustică(rurală) era servitutea în cadrul căreia imobilul dominant era un teren.servitutea izvorului.-dacă superficiarul îşi încalcă obligaţia de a conserva construcţia. c.Dreptul de folosinţă include şi libertatea de a nu folosi bunul. 12. Dreptul de preferinţă reprezintă acel drept care ofera titularului posibilitatea de a fi satisfăcut cu prioritate în raporturile civile la care participă şi alte personae.Legală este servitutea care îşi are originea în lege şi are caobiect utilitatea publică sau privată.Indiferent de temeiul stingerii dreptului de superficie.Drepturile de creanţă reprezintă un drept patrimonial în al cărui temei creditorul poate pretinde de la debitor.3. culegînd sau percepînd înproprietate toate fructele pe careacesta le produce.*Servitutea neaparentă nu este vizibilă şi nu are semneexterioare.2. iar dispoziţia-schimbarea regimului juridic al bunului(vînzarea.Dacă dreptul de superficie s-a stins. Dreptul de urmărire este acel drept care conferă titularului posibilitatea de a urmări bunul ce se află în proprietatea sa. Patrimoniul unei persoane este format din drepturi reale şi drepturi de creanţă(drepturi obligaţionale). 13. cum sunt de exemplu servitutea de scurgere a apelor.Servituţile stabilite prin fapta omului se constituie prin actejuridice între persoane. 14. care nu-I va crea obstacole subiectului activ în administrarea bunului aflat în patrimoniul acestuia. Dreptului roman ii erau cunoscute servituţile prediale şi servituţile personale.)Drepturile reale sint garantate cu aşa drepturi ca dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă.şi se afla într-olocalitate urbană.)Dreptul de servitude.)Dreptul de proprietate. Dreptul de superficie se stinge la data radierii din registrul bunurilor imobile.In dreptul romenesc servituţile se clasifică: Naturală este servitutea care îşi are originea sau izvorul însituaţia reală a fondurilor. construcţia trece de drept proprietarului de teren.Conţinutul patrimoniului.). Dreptul de folosinţă ca atribut al dreptului de proprietate.)Dreptul de usufruct. sunt singurele care merită numele deservitute. Doctrina juridică civilă clasifică drepturile reale înurmătoarele categorii.Personală era servitutea constituită în favoarea unei persoane.2. Drepturile reale sînt drepturi subiective ce conferă titularului anumite prerogative recunoscute de lege asupra unui anumit bun.Folosinţa oferă proprietarului facultatea de a întrebuinţa bunulsău.Tipurile de servitute.De existenţa ei se poate lua cunoştinţă numai dintitlul de constituire sau în timpul unor lucrări.)Orice drept real presupune existenţa unui subiectactiv determinat şi a unui subiect pasiv nedeterminat.*Continuă este servitutea pt a cărei existenţă nu se cere faptaomului. 15.5. executarea unei anumite prestaţii la cre acesta s-a obligat.Predială (reală)era servitutea constituită în favoarea terenuluidominant. b. care greva terenul aservit. servitutea de graniţuire şi de îngrădire a proprietăţii.

Noţiuneabunului imobil este indicată în articolul 288 al Codului civil. Codul civil a instituit regula conform căreia dreptul de proprietate asupra buurilor imobile se dobindeşte in momentul inscrierii in regstrul bunurilor imobile. Regula generală care guvernează momentul dobîndirii dreptului de proprietate la noi in ţara.dobоnditorul este pus in situaţia dea utiliza bunul la destinaţia sa economică.Drepturile de creanţă. lasind la latitudinea părţilor posibilitatea de a alege un moment al apariţiei dreptului de proprietate decit cel al predării bunului.Posesiunea se stinge prin pierderea stăpînirii de faptasupra bunului.Dobîndirea şi pierderea posesiunii.2.)contrar voinţei posesorului.păstrarea bunuilor mobiliare şi grăniţuirea. strămutarea. 17.Refferindu-se la bunurrile imobile. 2. în cazul încare bunul a intrat în sfera sa materială de stăpînire. faptele sau raporturile juridiceaferente imobilelor consemnate în registru pot fiînscrise în cazurile prevăzute de lege.După cum este stabilit prin prevederile articolului 496 în cepriveşte drepturile asupra bunurilor imobile. Dacă în cazul bunurilor mobile regula referitoare la momentul dobîndirii dreptului de proprietate poartă un caracter dispozitiv.Pentru a se dobоndi proprietatea unui lucru prin convenţiune. După cum lesne putem observa.Pentru a pierde posesiunea. această normă poartă un caracter dispoitiv.)prin voinţa posesorului:a.Tradiţiunea sau transmiterea materială a lucrului. în posesiunea unei alte persoane.Categorii de posesiuni.)prin transferarea voluntară a bunului.Aşadar sunt considerate acte materiale dedobоndire a posesiunii:ocuparea. în cazul celor imobileare un caracter imperativ.Registrul bunurilir imobile. .cărei existenţă se cere faptaomului.posesorul trebuie să piardă posibilitatea de a face acte deposesiune. de către posesor.*Negativă este servitutea care impune proprietarului de teren aservit anumite restricţii în exerciţiul dreptului său de proprietate. trebuie ca el să fie bine determinat în individualitatea sa. 16.prevede că dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea sau contractul nu prevede altfel.In registrul bunurilor imobile sunt descries imobilele şi sunt indicate drepturile reale care au ca obiect aceste bunuri.*Pozitivă este servitutea care оl indreptăţeşte peproprietarul terenului dominant să facă în mod direct anumite acte de folosinţă pe terenul aservit.Orice persoan ă poate lua cunoştinţă de registrrul bununrilor imobile. era un mod foarte important de dobоndire aproprietăţii. aplicată în dreptulroman. În acest sens este necesar de menţionat. In ceea ce priveşte momentul dobоndirii dreptului de proprietate.Posesiunea se consideră dobîndită numai dacă. călcarea. că obiect al înregistrării în registrul bunurilor imobile apar doar drepturile reale. Drepturile de creanţăreprezintă obiect al înregistrării doar în cazurile expresprevăzute le lege. de regulă în cazul dispariţiei bunului.)prin abandonarea bunului ori renunţarea la eldefinitiv şi expres de către posesor. Incetarea posesiunii prin renunţarea definitivă şi expresă la ea de asemenea este o încetare a stăpînirii de fapt a bunului.îngrădirea. 18.3. este necesar dereţinunt. indiferent de transmiterea bunului. Dreptul de proprietate ia naştere in momentul incheierii contractului. în urmaactului achizitiv.Astfel părţile pot conveni ca dreptul de proprietate să fie dobîndit chiar în momentul încheierii actului juridic sau la o dată ulterioară care să nu coincidă cu momentul predării bunului.Modul de elaborare şi întocmire a registruluibunurilor imobile este stabilit de lege. 1.b.4. că obiect al înregistrării în Registrul bunurilor imobile apar bunurile imobile şi drepturile reale asupra acestora. sоnt cunoscute 2 sisteme carestabilesc reguli ce guvernează momentul apariţiei dreptului de proprietate. deoarece convenţia simplă nu avea puterea de a da naştere decît obligaţiei de a transfera proprietatea.Se poate concluziona că pierderea posesiunii se face:1.Momentul dobîndirii dreptului de proprietate.

Dar doarproprietarul este acea persoană care poate exercitaconcomitent acele 3 atribute ale dreptului de proprietate. Proprietarul are dreptul de posesiune.Servitutea se poate constitui prin acte juridice bilaterale(contracte)şi acte juridiceunilaterale(testament. prin actul de constituire s-a convenit .Pot fidobоndite prin uzucapiune servituţile:-continue şi aparente:sоnt servituţi continue şi aparente apeductele.Constituirea dreptului de servitute prin destinaţia stabilită de proprietar are loc în cazul оn careproprietarul intenţionează să divizeze propriul teren şi să înstrăineze o parte printr-un act unipersonal în formă autenticăori să stabilească un drept de servitute оn favoarea uneiadintre părţi.căpână la punerea în aplicare a Codului civil. . *Atributul de posesiune. -neaparente şi pozitive:sînt neaparente şi pozitiveapeductele sau gazoductele оngropate оn pămînt.aceasta poate să renunţe de la dreptul său de servitute printr-o declaraţie în formă autentică şi cerere de radiere a dreptului din registrul bunurilor imobile.deoarece au emne exterioare.gazoductele amplasate la suprafaţa solului. *Folosinţa.folosinţa si dispoziţia pot aparţine nu numai proprietarului. iar în cazurile prevăzute de lege registrtul îndeplineşte şi scopuri constitutive de drepturi. iar.constă în posibilitatea destabilire a statutului juridic al bunurilor aflate în circuitul civil. consolidarea are locatunci cоnd terenul dominant şi cel aservit ajung afi ale aceluaişi proprietar.Posesiunea.Оn esenţă servitutea constituită prin destinaţia stabilită de proprietar este o srvitute constituită prin act juridic. percepоnd toate fructele obţinute оnurma folosirii acestui bun. de la un proprietar de teren dominantla altul. ca drept.Atributele dreptului de proprietate.Scopul ducerii registrului bunurilor imobile estea sigurarea opozabilităţii drepturilor.constă în prerogativatitularului de drept de a stăpîni bunul aflat în proprietatea sa . 20. de la un proprietar de teren aservit laaltul. -răscumpărare:răscumpărarea dreptului se face prin act juridicîn formă autentică.dacă însă. nu este nevoie de fapta actuală a omului. prin orice act juridic.trecînd.declaraţie unipersonală).servitutea există atîta timp cît există bunurile imobile. *Constituirea servituţii prin destinaţia stabilită deproprietar. dar şi altor persoane.Dreptul de servitute se stinge оn caz de: -consolidare a terenurilor. acăror trecere peste terenul agricol nu are semne exterioare. obiect alînregistrării în registrul bunurilor imobile conform Legii cadastrului bunurilor imobile erau toate drepturile patrimoniale. iar ca sarcină. prin destinaţia stabilită de proprietar şi prin uzucapiune.comportindu-se faţă de toţi ceilalţi titulari de drept ca titularul dreptului de proprietate faţă de acest bun.Constituirea şi stingerea servituţiilor. precum şi cele de scurgere a apelor. *Constituirea servituţii prin acte juridice. *Dobоndirea servituţii prin uzucapiune. pentruexercitarea lor. iar dreptul se stinge la data radierii lui dinregistru. 19. de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunurilor lui.dreptul deservitute se stnge la expirarea unui anumit termen sau lasurvenirea unei condiţii rezolutorii. -renunţare a proprietarului de terendominant. *Atributul de dispoziţie. cu оn registrările respective în registrul bunurilor imobile. -expirarea termenului pentru carea fostconstituită. Servitutea se poate constitui prin 3 modalităţi:prin acte juridice.este prerogativa in al cărei temei proprietarul poate intrebuinţa bunul оn interesul său personal.

exproprierea nu poate fi facuta decit prin hot jud cu dreapta si prealabila despagubire.Daca expropriatorul si expropriatul nu ajung la un compromise asupra conditiilor de exprop.Deco posesiunea este o stare de fapt care constă în exercitarea voită a stăpinirii materiale a unui lucru şi care.-exproprierea terenului aservit dacă servitutea este contrară utilităţii publice căreia îi va fi afectat bunulexpropriat.-imposibilitatea de exerciţiu-neuz pentru o perioadă de 10 ani -dispariţie a oricărei utilităţi a lor:servitutea se stingedacă proprietarul terenului dominan t nu mai are nici o necesitate şi nici un interes în folosinţa acestuia.Exproprierea – mod de încetare a dreptului de proprietate pentru expropriat. posesiunea cuprindedoar un singur element.exproprierea este un mod de stingerea dr de prop . 22. de la o asemenea stăpînire.Posesorul debună-credinţă dobîndeşte dreptul de proprietate asuprafructelor оn momentul perceperii lor.Pentru expropriat . cel material şi constă înstăpînirea exercitată de către posesorul bunului material. putere care per mite inlăturarea personelor terţe.Conform teoriei li Rudolf. iar în aldoilea rînd este starea de lucruri văzută de persoanele terţe la posesor. 23. ca un bun proprietar.Noţiunea şi elementele posesiei ca stare de fapt.Expropriatul poate retine obiectul exproprierii pina la data primirii despagubirii care i se cuvine.In cazul exproprierii de locuinta sau teren.proprietarului I se va propune in prop o alta locuinta/teren.expropriatul este indrept sa-si dea consimtaminutul pu o compensare imediata si ekitabila.concretizată în diverse acte de folosinţă exercitate decătre posesor. Posesiunea este in primul rоnd o stare de fapt care acordă posesorului posibilitatea de a beneficia deefectele juridice conferite de această stare de fapt. produce anumite efecte juridice.Teoria lui Charles este denumită cateoria subiectivă şi constă: într-un institut în conformitate cucare posesor este considerată persoana care deţine posesiunea asupra lucrului posedat şi care se comportă faţă de acest lucru. Prin expropriere se intelege transferul de bunurisi de dr patrim in prop publica private. patrim in scopul efectuarii de lucarari pu cauza de utilitate publica de interes national in cond prevazute de lege.La baza dobîndirii dreptului deproprietate asupra fructelor de către posesorul de bunăcredinţă stă un principiu major de etică: buna-credinţă este şi trebuie să fie protejată prin ea însăşi. .nici dupa ce au luat cunostinta de decizia comisiei. 21. în condiţiile legii.)Elementul intenţional.Este prezentelementul material în cazul în care persoana exercită stăpînirefizică asupra bunului.Putem menţiona că elementul material alposesiunii implică de regulă un contact direct cu bunul posedat şi constă în stăpînirea materială a acestui bun .)Elementul material2. fructul bunului seconsiderp proprietatea lui.Dobîndirea fructelor a unui bun frugifer aflat în posesia unui trţ de bună-credinţă şi rea-credinţă.transferul catre stat de bunuri prop public ace apartin unei unitati adm-terit sau cedarea catre stat a dr.acesta este in drept sa faca intimpinare impotriva propunerii de expropriere.In caz de neacceptare a conditiilor.*Elementul material al posesiunii reprezintă puterea reală pe care persoana o are asupra bunului.Daca accepta conditiile din propunerea de expropriere. Оn perioada de posesiune legitimă.Reeşind din teoria subiectivă se disting 2 elemente:1. in acel moment.Expropriatul poate inkiria bunul expropriat atunci cind acesta este dat in folosinta temporara.

cit si pu cauza de moarte.kiar daca actul de constituire prevede un termen mai mare.uzufructul ramine asupra partiiramase.3:alienabil si ereditar-poate fi transmis prinacte juridice intre vii.Daca oblig.actiunea inrevendicare) si mijl nespecifice(actiuni civile carese fundamenteaza pe dr de creanta.Din aceasta categorie de mijloace facparte 2 actiuni reale(actiunea in revendicare sic eanegatorie).daca bunul este distrus inparte .4:temporar. Dr de superficie-dr real .nicila cele obligationale.de lunga duratase constituie pu o perioada stabilita de parti fara a se numi un termen legal minim/maxim(99 ani in cazul in carenu este stabilit vreun termen de parti).Uzufructul sestinge in cazuri prevazute expres delege: 1:moartea uzufructuarului pers fizica saulikidarea uzufructuarului pesr juridical-fiind un drinalienabil.1:mijl reale deaparare a dr de prop ca drept absolute civil.Mijloacele juridice de apărare a dreptului de proprietate.4:mijl de aparare care audr scop protejarea dr de prop in cazurile prevazutede legislatei(legea exproprierii pu cauza deutilitate publica).careurmaresc restabilirea dr de posesiune.uzufructul se considera stins/daca uzufructuarul pers juridica la fost radiat din registrul de stat ca rezultat al likidarii sau a fost dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune.garantata . Gajul este dr real in al carui temei creditorul poate pretinde satisfacerea creantelor sale cu preferinta fata de ceilalti creditori. De aparare a dr deprop care nu pot fi raportate nici la mijl reale. 25. este in dr sa instraineze bunurile gajate daca dispune de o autorizatie.poate exista atita timp cit exista pers ina carei favoare a fost constituit.In f-ie de caracterulincalcarilor.Noţiunea şi caracterele juridice a dreptului de superficie. are dr sa greveze bunul gajat cu dr reale sau sa-l dea in arenda ori in folosinta.Stingerea dreptului de uzufruct. sa le vinda sub controlul instantei de judecata .2:imobiliar-poate fi instituit doar asupra terenurilor care sunt immobile prin naturalor. 4:renuntarea uzufructuarului la dr sau-legiuitorul a stabilit expres dr uzufructuarului dea renunta la dr sau. Uzufruct-dr unei personae de a folosi pu o perioada determinata sau determinabila bunul unei personae si de a culege fructele bunului insacu obl de a-I conserva substanta.Daca uzufructuarul pers fizica a decedat.Creditorul gajist poate exercita urm dr: sa vinda el insusi bunurile gajate.care poate fi exercitat kiar siin cazul in care nudul proprietar se opune.mijl civile de aparare a dr de propsunt:mijl specifice(actiuni care se fundamenteazadirect pe dr de prop.uzufructul constituit in favoarea uneipers jur se stinge la 30 ani. Se evidentiaza 4 grupe de mijloace cu ajutorulcarora se poate apara dr de prop. 5:distrugerea bunului-uzufructul se stingein cazul in care bunul a fost distrus in intregimeintr-un caz fortuit.Exercitarea şi încetarea dreptului de gaj.actiunicare provin din neexecutarea contractelor.Caracterele:1:dr realia nastere prininstaurarea dominatiei persoanei asupra unuilucru.ii aduce stricaciuni. sa le ia in posesiune spre a le administra.dar care sunt prevazute de unele institutii ale dr civil. 2:expirarea termenului-termenul poate fi unul determinat saudeterminabil.de ex.Debitorul gajist are dr sa foloseasca obiectul gajului conform destinatiei sisa dobindeasca fructele acestuia.deoareceel poate dobindi nuda prop atit prin acte vii/cauzade moarte.de ex.folosinta sidispozitie.sau a exploatarii unei constructii existente. 3:anularea actului prin care nudul proprietara dobindit dr de proprietate-in cazul in care dobindeste titlu de prop asupra uzufructului(prin hot jud).aceastapurtind denumirea de consolidare si se poaterealize doar in persoana uzufructuarului . 6:intrunirea in aceeasi persoana a calitatiide proprietar si uzufructuardaca se reunescaceste calitai .Fiind un contract accesoriu. 7:prin vointa partilor-daca uzufructuarulsi nudul proprietar convin in aceasta privinta. 27.deasupra si sub acest teren. 8:lacererea nudului proprietar-uzufructul poate fi stins atunci kind uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului. principale.) 26.2:mijloacele obligationale-aici pot fiincluse actiunea privind repararea prejudiciuluicauzat proprietarului.imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificarii si exploatarii unei constructii .gajul inceteaza ca consecinta a incetarii oblige.3:mijl.dr de uzufruct se stinge.uzufructul se considera stins.24.

insule si albiiparasite.Fenomenul opus aluviunii esteavulsiunea.Accesiunea paminturilor depuse sau create deape se refera la aluviuni. Doctrina juridică clasifică accesiuneaimobiliară în 2 categorii:a. 4:exproprierea bunului. la pămîntul aflat în proprietatea altei persoane.)Artificială.3:sa suporte o parte din keltuieli in cazul in kare beneficiaza de lukrarile edificate de titularul dr de servitute.Drepturile şi obligaţiile proprietarului terenului aservit în cazul constituirii servituţiei. La accesiunea imobiliară artificială se atribuieurmătoarele situaţii: 1.este limitata in timp. noţiunea şi tipurile.)Se face o construcţie pe un teren aflat în proprietateaunei persoane din materiale străine .compensatie.Gajul inceteaza :1:expirarea termenului pucare a fost constituit.2:sa se abtina de la orice act care limiteaza exercitarea servitutii.2:fortata si perpetua(atita timp cit existanu poate inceta prin divizarea bunurilor ce fac obiectul ei.Caracterele :1:este un ansamblu de dr si obl .Prop terenului aservit are dr:1:de a I se repara daunele suportate.informatia cu privire la gaj urmeaza a firadiata din registrul gajului.prin gaj se stinge in baza temeiurilor generale de stingerea obl.lukrurile nu potavea dr shi obl.4:inalienabilitatea patrim-nu poate fi instrainat. Servitutea este sarcina care greveaza un imobil puuzul sau utilitatea imobilului uni alt proprietar. 2:pieirea bunurilorgajate.b)coprop loturilor commune necesare sau utile pu folosirea a 2imobile.)Naturală. care reprezintă fenomenul de rupere a unui teritoriu de pămînt din proprietatea unei persoane şi alipirea ei.Obligatiile prop terenului aservit:1:sa permita effect actelor materile necesare exercitarii dr de servitude. 30.cit si dupa moartea acestuia pina trece la succesori.sant.Accesiunea imobiliară.fiind legat indisolubil de persoana.2:orice persoana are un patrimoniu-pot fi titulari de dr pers fizice/juridice.avulsiuni.cazuri de coproprietate fortata si perpetua fiind: a)coproprietatea asupra partilor commune din cladirile cu 2 sau mai multeapartamente avind prop diferiti.Daca obl principala inceteaza prin executare.confuzie. cu condiţia că seştie exact proprietatea de la care s-a rupt şi proprietatea la cares-a alipit pămîntul. 29.2:de a primi recompense.)Prop comuna pe cote-parti fortata siperpetua asupra partilor din cladire care fiind destinaste folosintei spatiilor .Vorbind de accesiunea imobiliara :naturala siartificiala.platind titularului de drept o suma pu care acesta sarenuntela dr sau. Accesiunea imobiliară se referă la aluviuni. Patrimoniul –totalitatea dr si obl patrimoniale private ca o suma de valori active si pasive strinslegate intre ele.3:de a abandona parti din terenul sau pe care se exercitaservitutea. 31.Zidul.fiind accesorii pe linga alte bunuri considerate principale.3:punerea bunurilor in afara circuituluicivil.c)coprop despartiturilor dintre 2 imobile cazid. Dr de prop comuna pe coteparti este dr de prop care apartine la 2 sau mai multe persona exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.apartinind unor pers fizice si juridice determinate.insule şi albiile părăsite. b.acesta putind instraina doar elemente componente ale part.rezolutiune.In urma stingeriigajului .Noţiunea şi caracterele juridice a patrimoniului.Prop comuna pe cote-parti este de 2 feluri:1:obisnuita si temporara(are ca obiect bunuri care prin natura sidestinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietary.inceteaza sigajul. 28.inceteaza si gajul.Proprietatea comună pe cote-părţi.nu pot fi folosite decit in comun.5:de a indica o alta parte dinteren pu exercitarea servitutii-numai in kazul inkare o astfel de transferare nu prejudiciaza prop terenului dominant.inceteaza atunci cind toti coproprietarii sau unul din ei doresc asta in conformitate cu legislatia).3:unicitatea patrimoniului-orice pesr are un singur patrimoniu.adica o universalitate de bunuri-se mentine pe tot timpul vietii titularului sau. Accesiunea-incorporarea unui bun in altul.Accesiunea naturala se refera laaccesiunea paminturilor depuse sau create de ape.santul si alte despartituri ce separa 2 proprietati sunt prezumate a se afla in prop comuna fortata si perpetua.4:de a rascumpara servitutea-pina la expirarea termenului de servitude poate sa punacapat existentei ei prin rascumparare.

Actul juridic civil este cel mai raspandit si cel mai important mod de dobandire a dreptului de proprietate.)Construcţia este făcută pe 2 terenuri care aparţin unor proprietari diferiţi. Actul juridic ca mod de dobandire adreptului de proprietate este expres prevazut in Codul civil.al carui proprietar nu poate fi identificat saua pierdut.faţă de care se constituie un contract de gaj. dreptul deproprietate. 33.Dobandirea dreptului de proprietate a s u p r a c o m o r i i . Universalitatea de bunuri trebuie descrisă prin caracterisitici de gen . Consideram ca. a p a r e a s u p r a unui lucru anterior inexistent . determinat generic sauindividual.)gaj оnregistratb. b) acestbun mobil trebuie sa fie ascuns sauingropat.Legiuitorul nostru clasifică gajulîn: a. Gajul este un drept real in al cărui temei creditorul gajist poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori. 32. succesiune şi prin act juridic.contractul de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata sisuccesiunea testamentara .Gajul ca drept real. obiecte ale comoriip o t f i n u d o a r b a n i i s i o b i e c t e l e d e v a l o a r e . mobil sau imobil. S e p o a t e e v i d e n t i a urmatoarele caractere ale comorii: a) obiectal comorii poate fi orice bun mobil. donatia . iar succesiunea testamentara este un actjuridic. A m p u t e a d e f i n i bunul gasit ca bun mobil pe careproprietarul 1-a pierdut.Dobandirea dreptului de proprietatea s u p r a b u n u l u i g a s i t . chiar involuntar. C o m o a r a e s t e o r i c e b u n mobil ascuns sau ingropat. se includ inacest mod de dobandire a dreptului de proprietate.schimbul.Obiectal gajului poate fi şi o universalitate de bunuri(adică mai multebunuri omogene sau neomogene considerate ca un totîntreg). din valoarea bunurilor depuse în gaj. categoriile şi obiectele gajului. Noţiunea.)gaj amanetDoctrina de specialitate clasifică gajul: a.Prin urmare.Acest mod de_dobandire este originar. b.2.f i i n d c a d r .)gaj legal. оdata ce legiuitorul indica actul juridic ca modde dobandire a dreptului de proprietate . De cele mai clese ori comoara fundi n g r o p a t a m p a m a n t . Dobandirea dreptului de proprietate prinproducere. ci orice bun mobil.Numai actele juridice translative de proprietate. c ) p r o p r i e t a r u l b u n u l u i a s c u n s s a u ingropat sa nu poata fi identificat. Dreptul de proprietate se poate dobandi in conditiilelegii si prin succesiune. în cazul în care debitorul gajist nu executăobligaţia. inclusiv statul. in conditiile legii. astfel încît să permită în orice moment determinarea apartenenţei unui bun particular laa această universalitate de bunuri.Obiect al gajului pot fi şi mărfurile care se află în procesul de prelucrare sau care se află în circuitul civil. ca vanzareacumpararea. ar fi corect sa nu vorbim in genere despre . garantată prin gaj. consumptibil sau neconsumptibil. c e e a c e n u i n s e a m n a c a n u p o a t e s a f i e u n s a i n t r u n b u n m o b i l .Dobîndirea dreptului de proprietate prin producere. d e p r o p . Succesiunea legala ca mod de dobandire a dreptului de proprietate.)gaj convenţional Obiectul gajului poate fi orice bun corporal sau incorporal. daca proprietarulbunuluin u p o a t e f i i d e n t i f i c a t . iar о alta persoana l-a gasit.

Dreptului roman ii erau cunoscute servituţile prediale şi servituţile personale.uzucapiune in conditiile legiiprecum si prin hot jud. In acest caz. ci pentru altul ceea ce si face sa nu fie propriu-zisun posesor in intelesul legii.Exista mai multe opinii referitoare la mod de doboriginare a dr de pro psi anume ca acestea pot fi:producerea bunurilor:prelucrareabunurilor.Personală era servitutea constituită în favoarea unei persoane.In al doilea rand.Servituţile stabilite prin fapta omului se constituie prin actejuridice între persoane. este exercitata de insusititularul dreptului.Modurile de dobindire a drde prop:1:modul originar si modul derivat . posesia ca atribut al dreptului de proprietate.Apărarea posesiunii prin acţiuni posesorii. cu obligatia de a-l restitui acestuia.in f-iede situatia juridica a bunului in momentuldobindirii(Mod originar ii este caracteristic faptul kdobinditorul este primul proprietar al bunului.in cond legii. Posesiunea este o stare de fapt care consta in exercitarea voita a stapinirii materilae a unui lukru si care.succesiune.de ex vinzarea-cumpararea:Modul de dobindire cu titlu gratuit-dobinditorul dr real nu se obliga la nici o prestatiefata de transmitator. Posesia imbraca mai multe forme .despre succesiunea legala.In al treilea rand.şi se afla într-olocalitate urbană.realizat depersoana pu sine se dobindeste de catre aceastadaca legea sau contractul nu prevedealtfel. o persoana poate detine un bun in temeiul unei conventii cu proprietarul. Posesia constituie o stare de fapt de natura a produce unele drepturi pentru posesor si nu trebuie tratata ca un drept real.Urbană este considerată servitutea încadrul căreia imobilul dominant era o clădire.) 35. servitutea de graniţuire şi de îngrădire a proprietăţii.2:mod de dobindire universala(mod prin caredobinditorul primeste intreaga universalitatejuridica.Clasificarea servituţilor în Codul civil:*Servitutea aparentă este vizibilă şi se .3:mod de dobindire cu titlu oneros simod de dobindire cu titlu gratuit.In primul rand.ex mostenirea).mod de dobindire cu titluparticular(dobinditorului se transmite un bundeterminat sau o masa de bunurideterminate).posesiunea este protejata de intervenmtia unor terti. Mostenirea legala consta in trecerea patrimoniului defunctului catre persoanele expres enumerate in lege. Dr de prop asupra unui bun nou.In dreptul romenesc servituţile se clasifică: Naturală este servitutea care îşi are originea sau izvorul însituaţia reală a fondurilor.Tipurile de servitute.ex. Este situatiadetentorului precar care nu poseda pentru sine. care greva terenul aservit. cum sunt de exemplu servitutea de scurgere a apelor.dobinditorul se obliga laplata unui ekivalent.comoara sau ocupatiunea.se refera doar la pers fizice.mod de dobindire cu titluuniversal(dobinditorului se transmite doar oportiune din patrimoniu).Predială (reală)era servitutea constituită în favoarea terenuluidominant.actjuridic.Dr deprop se poate dobindi prin ocupatiune.Modul derivatde dobindire a dr de prop are ca obiecttransmiterea acestui dr de la o persoana laalta.produce efecte juridice.4:mod dedobindire intre vii (mod te transmitere a dr deprop in timpul vietii contractantilor).În cadrul servituţilor prediale se deosebeau: Rustică(rurală) era servitutea în cadrul căreia imobilul dominant era un teren. detinerea in fapt a bunului este usor de stabilit. sunt singurele care merită numele deservitute.donatia).mod dedobindire pu cauza de moarte(mod de transmiterea dr de prop numai in momentul mortii propactual.succesiune. Tipurile de servitute.inconditiile acesteia.Noţiunea şi clasificarea modurilor de dobîndire a dreptului de proprietate. asupra bunului posesorul exercita o putere de fapt. Constituind un fapt exterior.servitutea izvorului. deoarece orice persoana poate recunoaste personal o situatie de fapt.in f-ie decaracterul transmiterii(Modul de dobindire cu titluoneros-in skimbul dr real . 36.Fiind o stare de fapt. este vorba de o persoana care se comporta fata de bun ca un titular aldreptului.Legală este servitutea care îşi are originea în lege şi are caobiect utilitatea publică sau privată. ci in modul special. 34.

De existenţa ei se poate lua cunoştinţă numai dintitlul de constituire sau în timpul unor lucrări. 4) A c t u l p r i n c a r e e s t e i n s t i t u i t u z u l p o a t e limita sau extinde dreptul de uz. proprietatea in devalmasie se distinge prin aceea ca apartine nefractionat tuturor titularilor devalmasi si are ca obiect bunuri comune nefractionate in materialitatea lor. 3) Uzul ş i a b i t a ţ i a s e c o n s t i t u i e î n t e m e i u l u n u i a c t juridic ori al legii.Ca forma a proprietatii comune. In cazul acestei forme de proprietate comuna. 37.*Servitutea neaparentă nu este vizibilă şi nu are semneexterioare. dispoziţiile privind registrul b u n u r i l o r i m o b i l e f i i n d a p l i c a b i l e p e n t r u b u n u r i l e imobile. i a r bunul care face obiectul acestor drepturi nu poate fiînchiriat sau arendat. ce apartin fiecaruia in parte.de uz.6)Uzuarul s i t i t u l a r u l d r e p t u l u i d e a b i t a ţ i e s u p o r t ă cheltuielile de cultură sau de întreţinere proporţional părţii de care se foloseşte.titularul este tinut sa faca orice reparatie.cunoaşte dupăsemnele sale exterioare. Uzuarul n u p o a t e p r e t i n d e l a m a i m u l t e f r u c t e decit la cele care se cuvin pentru nevoile proprii ş i a l e f a m i l i e i s a l e d a c ă a c t u l n u p r e v e d e altfel. 38. matematica din dreptul de proprietate.*Continuă este servitutea pt a cărei existenţă nu se cere faptaomului. desi el este incesibil neurmaribil.*Pozitivă este servitutea care оl indreptăţeşte peproprietarul terenului dominant să facă în mod direct anumite acte de folosinţă pe terenul aservit.Dreptul de proprietate comună în devălmăşie.*Necontinuă este servitutea pt a cărei existenţă se cere faptaomului.Caracterizaţi dreptul de uz şi dreptul de abitaţie. Avand in vedere prevederile legislatiei invigoare. Proprietatea comuna in devalmasie poate lua nastere prin efectul legii si prin conventia partilor.Caracteristica principala a dreptului de proprietatecomuna in devalmasie о constituie faptul catitularii lui nu cunosc nici intinderea dreptului lorde proprietate asupra bunului comun si nicibunurile in materialitatea lor.Dreptului de abitatie i se aplica aceleasi reguli ca si ala uz.sa palteasca impozite si taxele precum sis a suporte orice alte sarcini privitoare la bun. acesta ramanandnefractionat in materialitatea sa. 1)Uz este dreptul real asupra bunului altuia. .de uz tb sasi exercite dreptul potrivit cu destinatia bunului si ca un bun gospodar. nu este susceptibil de a fi grevat cu sarcini(ipoteca)si nu poate fi inkiriat.in virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile proprii şiale familiei sale.*Negativă este servitutea care impune proprietarului de teren aservit anumite restricţii în exerciţiul dreptului său de proprietate. am putea defini dreptul deproprietate comuna in devalmasie ca dreptce apartine concomitent a doua sau maimulte persoane asupra unui bun pe care ildetin in proprietate. titularii nu au determinata nici macar o cota-parte ideala.7) Titularul dr.Pe toata durata dr. nefiinddeterminata nici cota-parte ideala dindreptul de proprietate. 5)D r e p t u l d e u z ş i d e a b i t a ţ i e n u p o a t e f i c e d a t .8)Abitatia este un drept de uz avind k obiect o kasa de lokuit. 2)Titularul dreptului de abita ţ i e a r e d r e p t u l s ă locuiască în locuinţa unei alte persoane împreună cusoţul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia.

Din materiale straine.Caracterul sesizabilc o n s t a i n f a p t u l k e l e p o t f a c e o b i e c t u l urmarii din partea creditorilor.Accesiunea mobiliara => 3 categorii:1. insule sialibi parasite . avulsiuni(fenomen opus aluviunii .Buurile potcircula liber.statului sauu n i t a t i l o r a d m t e r i t a s u p r a c a r o r a t i t u l a r u l e x e r c i t a a t r i b u t e l e d e p r o p i n m o d e x c l u s i v s i p e r p e t u u .la regimul lor juridic se poate spune k s e a f l a i n c i r c u i t u l c i v i l . 41.situatia in care o persoanaface un obiect nou din materie straina. Constructia e facutape terenuri care apartin unor proprietary diferiti. Reesind din prevederile legale Uzufructuarul areatit dreptul de posesiune cit si dreptul de folosintaasupra . Tipurile accesiunii. 40.unirea 2 sau mai multe bunurice apartin unor proprietary diferiti2. 1.Regimul juridic al bunurilor din domeniul privat. B u n u r i l e d i n d o m p r i v a t s u n t b u n u r i l e c e apartin pers fizice.CCRM prevede ca in cazul incare un bun s-a format din amestecul a maimultor materii ce apartin la diferitiproprietari si nici una din aceste materii nupot fi considerate ca materie principalaproprietarul care nu a stiut de confuziunepoate cere separarea materialelor daca eposibil.Caracterul alienabila l b u n d i n d o m p r i v a t p r e s u p u n e c a e l e s e a l f a i n c i r c u i t u l c i v i l s i p r i n u r m a r e p o t f a c e obiectul oricarui act juridic. cu alte cuvinte unirea unui lucru cu altul.Specificatiunea.Exercitarea uzufructului.fenomenul de rupere a unui teritoriu de pamint dinproprietatea unei pers.39.Accesiunea ca mod de dobîndire a dreptului de proprietate. drepturile şi obligaţiile uzufructuarului.sesizabile..Accesiuneaimobiliara 2.)Accesiunea imobiliara artificiala 1. Si alipirea ei la pamintulaflat unei alte personae. R e f e r i t o r l a a c e s t e bunri .Accesiunea =>2 categorii. 2.Accesiunea mobiliaraAccesiunea imobiliara 2 categorii : naturala siartificialaAccesiunea imobiliara Naturala aluviuni. In cazul in care aceasta separareaeste imposibila fara a se cauza pagube .Confuziunea. De aceea CCRM aprevazut accesiunea ca calitate de mod dedobindire a dr.bunul format apartine in proprietate comunaproportional cu calitatea/cantitatea sivaloarea fiecarei materii. se face oconstructie pe un teren aflat in proprietatea uneipers. cu conditia ca sa shtieexact proprietatea de la care s-a rupt siproprietatea la care s-a alipit.Adjunctiunea. C a r a c t e r u l l o r p r e s c r i p t i b i l p r e s u p u n e ca titularii dr de prop privata pot sa-si apered r i n c a l c a t p r i n i n a i n t a r e a u n e i a c t i u n i i n justitie intr-o perioada strict stabilita delege(in decursul a 3 ani).cu exceptia cazurilor cindc i r c u l a t i a l o r e s t e l i m i t a t a s a u i n t e r z i s a p r i n l e g e . c a s u n t prescriptibile . 39.Proprietarul lucrului principal devine prinaccesiune proprietarul lucrului nou format prinincorporarea la lucrul principal sl unui alt lucru mai putin important. Accesiiunea se intelege incorporarea unui bun inaltul. Inpractica aparea situatii cind se uneau 2 sau maimulte bunuri care apartineau unor proprietarydiferiti si care nu puteau fi separate fara a secauza prejudicii bunurilor. de proprietate.juridice. p r i n p u t e r e s i i n t e r e s p r o p r i u i n c o n d s t a b i l i t e d e l e g e .Regimul juridic al bunurilor din domenuul privat.3.

Temeiul apariţiei gajului. obligatia de a despagubi nudul proprietarin cazul pierii sau deteriorarii bunului din culpa uzufructuarului. o clauză contractuală sau dispoziţia uneihotărîri judecătoreşti. in modul prevazut de lege. l a b i r o u l notarial in a carui raza teritoriala se afla intreprinderea. (3) Particularitatile inscrierii gajului inr e g i s t r e l e m e n t i o n a t e l a a l i n . Obligatia de a se folosi de bun ca un proprietar.d) gajul titlurilor de valoare ale statului se inscrie in registrul detinatorilor titlurilor devaloare ale statului. Gajul se constituie оn virtutea legii sau a contractului. conform normelor stabilite de prezentul cod.i n c o n f o r m i t a t e c u p r e z e n t u l c o d .Obligatia de primire a bunului si de intocmire ainventarului.Temei pentru constituirea gajului poate servi oprevedere legală. Inregistrarea gajului(1) Gajul fara deposedare trebuie sa fie inscris.(2) Gajul о nregistrat apare in momentul inregistrării sale. obligatia deplata a primelor de asigurare in cazul bunuluiasigurat.uzufructuarul este obligat saprimeasca bunul in starea in care se afla lamomentul transmiterii .orice venit.venit sau beneficiu dobindit in urma folosiriidreptului .(2) Inregistrarea gajului nu confera validitateunui gaj lovit de nulitate.2.e) gajul celorlalte bunuri mobile se inscrie inregistrul gajului bunurilor mobile. precum si veniturile si beneficiile pe care obiectul uzufructului le asigura prinintermediul raporturilor juridice.b) ipoteca de intreprinzator se inregistreaza.bunului aflat la dispozitia sa si careconstituie obiect al uzufructului.Art 402. 42.Dreptul de a renunta la usufruct.Registrul gajului. ( 2 ) s e reglementeaza de legislatia privind functionarearegistrelor respective. spor.iintelectuale.f) gajul drepturilor de proprietate intelectuala se inscrie in registrul propr.(2) Gajul se inregistreaza in modul urmator: a ) i p o t e c a s e i n r e gi s t r e a z a c o n f o r m legislatiei privind cadastrul bunurilor imobile la organul cadastral teritorial in a carui raza teritoriala este amplasat bunul imobil ipotecat. Daca contractul devinzare-cumparare si contractul de gaj sint incheiate concomitent.5. Obligatia de pastratre a destinatiei bunului. Nerespectarea termenului atrage nulitatea contractului. CCRMspune”Uzufructuarul are obligatia de a pastradestinctia bunului si de a conserva substantaacestui bun ” Reesind din prevederile legale“uzufructuarul are dreptul de a culege fructeleobtinute in urma folodirii bunului respectiv”FRUCT. intr-un registru public. gajul apare in momentul transmiterii obiectului gajului dacă în contractul de gaj nu este prevăzut altfel.Contractul de gaj se prezinta pentruinregistrarea ipotecii in termen de 3 lu ni de ladata incheierii lui.Efectele inregistrarii:(1) Faptul ca informatia cu privire la gaj esteinscrisa in registrul gajului constituie o prezumtielegala a veridicitatii ei.c) gajul titlurilor de valoare nominative se inscrie in registrul detinatorilor titlurilor de valoare nominative.(3) Din momentul inregistrarii gajului nimeni . Obligatia efectuarii reparatiilor.Obligatia de informare-sa informeze nudulproprietar ca bunul sa defectat sau e distrus etc. Uzufructuarul are dreptul de dispune debunurile consumptibile art 412 dreptul uzufructuarului de a face reparatiicapitale precum sidreptul de compensare a cheltuielilor suportate inurma reparatiilor capitale. dreptul de proprietate si ipoteca tb sa fie inregistrate consecutiv.4. Obligatiile:1.3.(3) О n caz de amanet. product al unui lucru.

Ceea ce distinge proprietatea comuna in devalmasie de proprietatea comuna pe cotepartisunt urmatoarele: I n t i m p c e l a p r o p . ca formă a proprietăţii comune.728 Cod civil: "Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. fiecare coproprietar este titularul exclusiv al cotei-parţi ideale. Obiectul partajului de folosinta il constituie doar posesia si folosinta. c o m u n a p e c o t e .dreptul de proprietate comun nu este afectat. Conturand cele doua forme ale proprietatii comune.nu poate invoca necunoasterea informatiei inscrise in registrul gajului. d e p r .1. iar obiectulramane nefractionat in materialitatea sa. Prin partaj. astfel ca fiecare coproprietar va putea culege fructele naturale si civile ale bunurilor care i-au fost atribuite in mod provizoriu. Dreptul de proprietate apartine la cel putin doi titulari.matematica in dreptul de proprietate. elmai este cunoscut si sub denumirea de coproprietate. Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti se caracterizeaza prin aceea ca dreptul de proprietate insusi este fractionat in cote-parti aritmetice ideale.p a r t i d r .Partajul poate fi efectuat prin buna invoiala sau pe cale judiciara. Titularii nu au nici o cotă parte ideala. Prin partajarea folosintei materiale a bunului.Potrivit prevederior art. Înseamna ca bunulnu este fracţionat în materialitatea sa. Partajul de folosinta sau imparteala provizorie cum a fost numit de unii autori are caobiect doar posesia si folosinta bunului comun. Caracteristica generala a dr. Partajul de proprietate. În al doilea rind.Comparaţi proprietatea comună pe cote-părţi şi proprietatea comună în devălmăşie. Cea mai obisnuita modalitate de incetare a coproprietatii o constituie ins a p a r t a j u l . 43.(4) In raport cu tertii de buna-credinta. dreptul exclusiv asupra cotei ideale din masa bunurilor comune devine un drept exclusiv asupra unui anumit bun sau asupra sau asupra unor bunurideterminate in materialitatea lor.abstracte din dreptul de proprietate. Dreptul de prorpietate comună pe cote-parţi se caracterizeză în primul rind prin faptul ca nici unul din coproprietari nu este titularulexclusiv al unei fracţiuni materiale din bun. in sensul ca bunurile stapanite pe cotepartis u n t t r e c u t e . i n p r o p r i e t a t e a e x c l u s i v a a fiecaruia dintre coproprietari. fiecare coproprietar devenind proprietarul exclusiv al bunurior ce i-au fost atribuite. se distinge prin faptul că apartine nefracţionat tuturor titularilor devalmasi are ca obiect bunuri comune nefracţionate in materialitatea lor. Proprietatea pe cote parţi se caracterizeză prin faptul că un bun aparţine simultan şi concurent la doi sau mai mulţiproprietari fară a fi fracţionat în materialitatea sa.2. de proprietate comuna in devalmasie o constitue faptul ca titularii lui nu cunosc nici intinderea drepturilor lor deproprietate asupra bunului comun şi nici bunurile in materialitatea lor ce apartin fiecaruia in parte. .la proprietatea comuna in devalmasie nici unul din titulari nu are determinata o cota-parte ideala din dreptul de proprietate.egale sau inegale. Proprietatea in devălmăsie. c o n f o r m c u i n t i n d e r e a c o t e l o r r e s p e c t i v e c u v e n i t e . i n s u s i e s t e fractionat in cote-parti aritmetice. egale sau inegale.Prin partaj se pune capat starii de indiviziune.debitorul gajist sau creditorul gajist nu poate invoca incorectitudinea informatiei inscrise in registrul gajului. Partajul poate fi de folosinta sau de proprietate. Un coerede poate cere oricand imparteala succesiunii".

Drreeptul de proprietate exista numai asupra unorbunuri corporale adic sa fie un lucru. aceasta realizandu-se abia cu prilejul iesirii din indiviziune. Sa conserveze dreptul sau (acte de conservare seintelege actul de preintimpinare a pierderii unuidrept subiectiv. la proprietatea comuna in devalmasie dreptul de proprietate are caracter intuitu personae. folosinta. in cazul proprietatii comune in devalmasie a sotilor.In ultimul timp au loc discutii asupra urm 3categorii de obiecte : spatiul aerian.Drepturile şi obligaţiile proprietarului terenului dominant în urma constituirii servutuţii. inclusiveorganelle lui. r e g u l a unanimitatii pentru incheierea valabila a unor acte de administrare. i n p r i n c i p i u . sa inlature toate constructiile si plantatiilepe care le-a amplasat(daca proprietarul terenului a decis astfel). Obligatiile:sa-si exercite dreptul astfel incit sa creezecit mai putine deficultati proprietarului deteren aservit. sa repare) si juridice.) fara insa a cunoaste partea ce li se cuvine d i n b u n . 1/4. Sa renunte la dreptul de servitude. corpul omului. Obiectele dreptului de proprietate fac parte dincategoriile obiectelor dreptului civil . atat cotaparte din drept. etc. asemenea acte vor putea fi incheiate de oricaresot.D a c a i n c a z u l p r o p r i e t a t i i c o m u n e p e c o t e . 44. determinandu-se o data cu iesirea din indiviziune. dr de servitude se stinge dacapers nu sa folosit de servitude 10 ani… ). rezultateleactivitatii intelectuale. sa plateasca o recompense peroprietarului de teren aservit. in cazul proprietat ii comune sub forma devalmasiei.dispozitia.In timp ce proprietatea comuna pe cote-parti ia fiinta si exista independent de calitatea coproprietarilor. p o s i b i l i t a t e c a r e e s t e e x c l u s a i n c a z u l p r o p r i e t a t i i c o m u n e i n devalmasie. fiecare coproprietar este liber sa dispuna de cota sa parted i n d r e p t u l d e p r o p r i e t a t e . folosinta sau dispozitie.Sa efectueze din cont propriu orice lucrarenecesara exercitarii dreptului sau (in cazulservitutii de trecere poate sa asfalteze cararea sau drumul). nu cunosc nici macar intinderea drepturilor lor. Asupra spatiului aerian nu pot fiexercitate cele 3 atribute : posesiune. in virtutea mandatului reciproc tacit (cu exceptiile prevazute de lege). iar acesta sfie material.Sa pretinda la o parte din cheltuieli daca lucrarile effectuate profita si proprietarul de teren aservit. . sa intretina constructiile si plantatiile de peterenul aservit. cat si cotap a r t e d i n b u n u r i . Proprietarul terenului dominant este in drept:sa se foloseasca– de servitute de exercitind asupra terenului aservit acte materiale(sa treaca. 1/3. sa repare daunele aduse proprietarului deteren aservit.Sa intretina si sa decida soarta juridical a constructiilor si plantatiilor pe care le-a amplasat pe terenul aservit. Obiect al dr deproprietate pot fi numai obiectele patrimonialeadica bunuri care au continut economic.jurisprudenta a stabilit urmatoarele: in cazul proprietatii comune pe cote-parti.p a r t i a c t i o n e a z a . La coproprietatea pe cote-parti. coproprietarii cunosc de la inceput intinderea dreptului lor sub forma unei f r a c t i u n i matematice (1/2. Obiect al dr de proprietate poate fi totceea ce poate fi insushit ca marfa. Obiectele drcivil includ mai multe categorii de obiecte atitpatrimoniale kit sh nepatrimoniale. cand se individualizeaza in bunulrespectiv cota-parte din drept.Obiectele dreptului de proprietate. 45. Sa exercite dreptul de servitute accesorie –kind exercitarea unei servitutii necesita o alta servitute(servitutea de a lua apa de lafintina(principala)impune trecerea pe cararea. Spatiul aerian – in opinia doctrinarilor nu poateface obiectul dr de proprietate fiindca nu poate find insusit de om.

creditorii chirografari sunt creditori nagarantati care la momentul intentarii procesului de insolvabilitate au o creanta de la debitorul insolvabil si aceasta creanta este satisfacuta din contul patrimoniului insolvabil. CCRM nu prevede o definitie legala ainstitutului posesiunii de aceea vom incerca sadefinim prin prisma de specialitate:Exista 2 teorii cu privire la posesiune: 1.gajarea creditorilor chirografari.Personala(inlocuirea unei pers cu alta)Subrogarea poate fi clasificata cu titlul:universal (inlocuit cu alt ceva)-particular(se specifica bunul/pers care poate fiinlocuita).Teoria lui Charles Savighy.pastrindu-se la nudul proprietar.Putem constata ca posesiune este o stare de faptgeneratoare de efecte juridice anume aceasta caracteristica constituie elemental exterior al posesiunii care poate fi cunoscuta de orice persprin constatarea vizibila a situatiei de fapt.2.Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar în cazul constituirii uzufructului. Teoria lui Charles – este denumita ca teorie subiectiva si consta intrun institute in conformitate cu care posesorul este considerata pers care detine posesiunea asupra lucrului posedat si care se comporta fata deacest lucru ca un bun proprietar. Legea spune ca nu este posesor acea pers care a fost investita cu imputernicire deo pers .puterea care permite inlaturarea pers terte de la raporturile juridice legate de acest bun.46. CC actual mentioneaza ca posesiunea este inprimul rind o stare de fapt ce acordaposibilitatea posesorului de a beneficia deefectele juridice oferite de aceasta stare defapt si in al doilea rind este o stare de lucrurivazute de catre pers terte la posesorul bunuluiposedat. reesind art. c)dreptul la actiuni de aparare. 2. d)dreptul de a cere stingerea uzufructului. si care trebuie sa fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul uzufructuarului). b)dreptul de dispozitie(principal atribut al dr. e)dreptul asupra comorii. subrogarea-o operatiune juridical intemeiul caruia o pers i-a locul alteia pt aexecuta anumite dr sh obligatii civile.spatiul commercial a fost . 2 intentional. Drepturile nudului proprietar: a)dreptul de a poseda bunul ce face obiectul uzufructului. 48. Reglementarile CC cu privire laposesiune au ca scop permiterea posesoruluide a beneficia de protectia pe care legea oacorda posesorului care intervine in relatii cupers terte in legatura cu bunul posedat de catreposesor. Reesind din teoria subiectiva se desprind 2 elemente:1 material.Subrogarea =>2 categorii1.Regimul juridic al bunurilor. 2. Reesind din faptul ca patrimonial reprezinta ototalitate de drepturi si obligatii cu continut cucontinut economic . 47.Reala(inlocuirea unui bun)2.Posesiunea ca atribut al dreptului de proprietate. Reesind din legislatia RM. Reesind din DEX a subroga. Functii ale patrimoniului: 1. ce atesta titularului dreptulde a le utilize in interes personal se poate deevidentiat urm.Posesiunea ca o stare de fapt consta in exercitarea voita a stapinirii materiale aunui lucru care provoc anumite efecte juridice. f)dreptul de reziliere a contractelor de locatiune sau de arenda (daca 1.Putem sustine ca posesiunea urmeaza sa intruneasca in mod oblogatoriu elementul material care reprezinta puterea pe care o pers o are asupra unui bun aflat in posesiunea acestuia . termenulcontractului de locatiune depaseste.Teoria Lui Rudolf – posesiunea contine doar un singur element cel material si consta instapinirea exercitata de catre posesorul bunului material.a inlocui pe cineva in executarea anumitor drepturi si obligatii de catre o pers interesata din punct de vedere juridic .de proprietate care nu trece la uzufructuar .Subrogarea reala cu titlu universal. Posesiunea nefiind un drept dar find o stare de fapt nu poate fi transmisa succesorilor prin acte de succesiune.478 CC subrogarea poatefi cu titlu particular doar in cazurile express prevazute de lege. Teoria lui Rudolf von Ibering.Reesind din prevederile legale nu toate perscare detin stapinirea bunului sunt considerate posesorii bunului.

b)obligatia de despagubire. (1) Bunurile dobоndite de soţi în timpul căsătorieisînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă. apa de la fintina).(2) Orice bun dobоndit de soţi în timpul căsătorieise prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la probacontrară.de a lua apa de pe terenul vecinului.de servitude : In Roma Antica era cunoscut 2 categorii de servitute:1 personala. Servitutea este sarcina care greveaza un imobil (teren aservit) pt uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar(terenul dominat).încălţăminte şi altele asemenea).Exercitarea şi încetarea dreptului de proprietate comună în devălmăşie a soţilor.Dupa modul de executare: 2 categorii:Continua. . din punct de vedere al proprietarului aservit –servitutia este o sarcina(o limitare a dreptului sau. teren aservit).Legala.imobilul dominant era o cladire si consta in dreptul vecinului de a utilize o parcela a lotului vecinului in calitate de cararusa.).Necontinua.Sunt cunoscute mai multe clasificari ale dr.Obligatiile nudului proprietar:a)obligatia de a se obtine de la orice act care ar tulbura folosinta uzufructuarului hobligatia de garantie impotriva evictiunii.Dupa criteriul manifestarii externe.Noţiunea şi clasificarea servituţiilor. (1) In cazul impărţirii bunurilor proprietate comunăîn devălmăşie a soţilor.(3) Bunurile fiecăruia dintre soţi pot fi declarateproprietate a lor comună în devălmăşie dacă se constată că întimpul căsătoriei s-au făcut din mijloacele lor comune investiţiicare au sporit simţitor valoarea acestor bunuri. 49. 4. gazoduct). astfel incit se greva un teren aservit. 2) dr de servitute urbana.).existenta a 2 terenuri care apartin la proprietari diferiti(teren dominant. precum şi cele dobîndite de ei în timpulcăsătoriei în baza unui contract de donaţie.2categorii:Aparenta. terenul agricol a fostdat in arenda pe un termen mai mare de 6ani. 3.3.Din definitia legala servitutea . care nu aresemen exterioare. intriprindera Agricola a fost data in arenda pe un termenmai mare de 12 ani. (1) Bunurile care au aparţinut soţilor înainte deîncheierea căsătoriei. sînt proprietatea exclusivă a soţuluicăruia i-a aparţinut sau care le-a dobîndit.dr de servitute stabilita prin fapta omului. înconformitate cu legea sau contractul încheiat între ei. sînt bunuri personale ale soţului care lefoloseşte.care nu este vizibila .Stabilita prin fapta omului-se constituie prininchierea de acte juridice intre personae.pt existenta careea nu este necesara fapta omului(apeduct. c)obligatia de restituire a sumelor platite in avans de uzufructuar sau cheltuielile dereparatii mari. dar pot fi o consecinta aexercitarii dr de servitute.in favoarea unei personae.Naturala. prin moştenire sauîn alt mod cu titlu gratuit. cu excepţia bijuteriilor şi a altor obiecte de lux.pt existenta carea este necesara fapta omului(trecere. Prediala se clasifica ink in 2 categorii:1)dr de servitute rustica(rurala). 50. chiar dacă sînt dobîndite în timpul căsătoriei dincontul mijloacelor comune ale soţilor. Urbana.Neaparenta.romaneasca clasifica in functie de criteriul de constituire :1.dr de servitute legala. 2) prediala.vizibila si se cunoaste dupa semnele sale exterioare care nu sunt stabilite in mod special la vedere.Rustica/Rurala.Doctr.in favoarea unui teren dominant. d)obligatia de a mentine contractile delocatiune si arenda incheiate de uzufructuarin cazul stingerii uzufructului. părţile lor se consideră egale.dat in chirie pe untermen mai mare de 5 ani .2.are originea intr-o situatie reala deutilizare a fondurilor imobiliare (utilizarea apaminturlor) (scurgerea apei). nu estestabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri.are originea in lege si are ca obiect utilitatea publica sau private a loturilor de pamint. Din punct de vedere al proprietarului terenului dominant servitutea este un drept.imobilul dominant era un teren care se afla intr-o localitate rurala si consta in dreptul de a trece pe terenul vecinului cu orice mijloc de transport sau dreptul de a construi pe terenul vecinului un apeduct sau dr. (2) Bunurile de folosinţă individuală (îmbrăcăminte.dr de servitute naturala.

Proprietatea este rezulutorie nu numai in cazul cind transferul dreptului de proprietate s-a facut cu o conditie rezolutorie.cu absenta consentamintului ca urmare a lipsei descernamintului. d).o actiune care priveste insasi fondul dreptului si care priveste sau apartine doartitularului de drept contenstat.cu incalcarea interdictiei de a dispune de un anumit bun. Modalitai ale dr deproprietate sunt:1. Sunt lovite de nulitatea relative actele juridice incheiate prin: a)prin vicierea consentamintuluib.Exercitarea dreptului de gaj.Proprietatea comuna.Acţiunea de revendicare ca mijloc de apărare a dreptului de proprietate.(2) Bunurilor proprietate comună în devălmăşie asoţilor pot fi împărţite atît la divorţ. noţiune şi categorii.de judecata. c). 3.in urma intelegerii dolosive intre reprezentantul unei parti si celalta parte. care sunt in natura la momentul intentarii actiunii de revendicare.Încetare gajului.2 categorii: comuna pecote-parti.cu incalcarea limitelor imputernicirilore. devalmasia sotilor ramane in fiinta pana in momentul impartirii bunurilor ce o compun. Atit timp cit nu a expirat term de prescriptie de declarare a nulitatii act juridic . e). adica dr deproprietate este amenintat sa dispara daca seva produce un element viitor si nesigur . dr de proprietate v-a inceta.. insa nu -si mai gasesc a p l i c a r e p r e v e d e r i l e l e g a l e p r i v i n d regimul juridic al bunurilor comune. Actiunea de revendicare este o actiune reala prin care proprietarul (sau o alta pers careia proprietarul i-a transmis bunul in posesiune)pierzind bunul sau din posesiune cererestituirea acestuia de la poseserulneproprietar.Modolaitate a dreptului de proprietate-situatia in care doua sau mai multe subiecte dedrept (pers fizice si pers juridice) au un dreptde proprietate asupra unui si aceluiasi bunprecum si situatia de incertitudine vremelnicain care se afla dreptul de proprietate. reesind din aceastaea poate fi inaintata oricarei pers care posedeaza bunul nelegal.actiunea de revendicare este o actiune creditorie.Proprietatea anulabila-dr de proprietatedobindit in baza unui act juridic translativ de proprietate care ulterior este lovit de nulitaterelative.Ocupaţiunea – mod de dobîndire a dreptului de proprietate. b). Dupa desfacerea casatoriei.Sint situatii cind acest dreptapartine concomitant mai multor personae .Împărţirea bunurilor comune în timpul căsătoriei nu afecteazăregimul juridic al bunurilor care vor fi dobîndite în viitor.Modalităţile dreptului de proprietate.Conform DEX actiunea creditorie.dr de proprietate a dobinditorului este nesigur in cazul in care faptele invocate in actiunile de anulare sunt dovedite de inst.caractere juridice:1. f).Obiect al revendicarii pot fi bunuri numai determinate individual.proprietatea comuna.Din definitie urm. 53.(1) Creditorul gajist poate sa exercite dreptuld e g a j d a c a d e b i t o r u l ga j i s t n u a e x .cu privire la exercitarea dreptului de gaj. Proprietatea rezolubila proprietatea afectatede o conditie rezulutorie . cît şi în timpul căsătoriei.actiunea de revendicare o actiune reala. incazul proprietatii commune. ci si in cazul cind transferul s-a facut cu o conditie suspensiva. 52.Doctrina juridica prevede 2 categorii de pers terte in posesia careia se afla bunul care ulterior prin actiunea de revendicare va fi reintors stapinului-posesor de rea credinta-posesor de buna credinta.actiunea de revendicare o actiune prescreptibila. g).prin leziune.proprietatea anulabila2.Deoarece se intemeiaza anume ca dr deproprietate ca dr real. se considera fara stapin bunurilemobile ale carui proprietar a renuntat expressla dr de proprietate sau se considera bunurileabondonate sau bunurile care prin natural or nuau proprietar. Mod de dobindire a dr de proprietate –prevedeca posesosrul unui bun mobil fara stapinmdevine proprietarul acestuia de la data intrariiin posesiune. 54.prevede termen de prescriptie.proprietatea rezolubila3.cu nerespectarea conditiilor referitor la capacitatea de a incheiac. 51. Dreptul de proprietate se prezinta ca un dreptpur si simplu apartinind in exclusivitate unui singur proprietar. Dispozitii gen. 2. comuna in devalmasie.

55.(2) Dupa notificare. sigilat de către creditorul gajist. la care anexeaza dovada notificarii debitorului gajist.c) pieirii bunurilor gajate. b u n u l gajat. de 20 de zile pentru un bun imobil si de 10 zile pentru un bun luat i n p o s e s i u n e s p r e a f i a d m i n i s t r a t .(4) Procedura exercitarii dreptului de gaj. in masura in care nu sint prevazute de prezenta sectiune. reprezintă un raport de drept accesoriu faţă de obligaţiaprincipală şi este condiţionat în timp de durata acesteia dacălegea sau contractul de gaj nu prevede altfel.(2) Оn cazul gajului оnregistrat.b ) e x p i r a r i i t e r m e n u l u i p e n t r u c a r e a f o s t constituit gajul.Contractul de gaj.(1) Creditorul gajist care intentioneaza sa-si exercite dreptul de gaj trebuie sa notifice acest lucru debitorului creantei garantate si.(3) Creditorul gajist isi exercita dreptul de gaj indiferent de faptul cine detine bunul gajat. în categoria de gajînregistrat intră:a) ipoteca – gajul bunurilor imobile. caractere juridice şi obiectul uzufructului.Dreptul de gaj inceteaza in cazul:a) stingerii obligatiei garantate prin gaj. (2) In conditiile prezentei sectiuni. nu şi de a-l înstrăina. întocmai ca proprietarul.dreptul pe care creditorul gajist intentioneaza sa-l exercite. Preavizul se semneaza de creditorul gajist. Conformcontractului dintre creditorul gajist şi debitorul gajist.(3) După natura raporturilor de drept. i n t e r m e n u l a c o r d a t d e c r e d i t o r u l g a j i s t . .precum si specificul exercitarii dreptului de gaj in privinta unor categorii de bunuri. 56. În cazul amanetării. i n c e p i n d c u data inregistrarii preavizului. Ipote catrebuie inscrisă în Registrul bunurilor imobile. (1) Gajul este un drept real in al cărui temeicreditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacereacreanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori. sa contina descrierea bunului gajat si s o m a t i a c a d e b i t o r u l ga j i s t s a t r a n s m i t a . inclusivstatul. obiectulgajului. poate fi lăsat ladebitorul gajist.Dreptul de uzufruct.(4) Termenul acordat de creditorul gajist pentru transmiterea bunului nu va fi mai mic de 10 zile pentru un bun mobil.(5) Satisfacerea creantelor creditorilor din valoarea bunurilor gajate ale debitorului in privinta caruia a fost intentat procesul de insolvabilitate se efectueaza in modul stability prin legislatia cu privire la insolvabilitate. Uzufructuarul are dreptulde a poseda bunul. noţiune. creditorul gajist poate exercita urmatoarele drepturi : sa v i n d a e l i n s u s i b u n u r i l e g a j a t e . 1)Uzufructul este dreptul unei persoane(uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului.e) altor situatii prevazute de legislatie. însă cu îndatorireade a-i conserva substanţa.Tipurile de gaj:(1) Gajul este de două tipuri: gajul înregistrat (gajulfără deposedare) şi amanetul (gajul cu deposedare).d) comercializarii silite a bunurilor gajate. temeiul inceperii urmaririi.obiectul gajului se transmite în posesiune creditorului gajist sauunui terţ care acţionează în numele creditorului gajist.(2) Gajul se află în legătură cu obligaţia garantată pringaj. din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată pringaj. s a l e v i n d a s u b controlul instantei de judecata si sa le ia in posesiune spre a le administra. obiectul gajului rămîne în posesiunea debitorului gajist sau a unui terţ care acţionează în numele debitorului gajist.e c u t a t conform contractului sau a executat in mod necorespunzator obligatia garantata ori o parte a acesteia.(3) Preavizul trebuie sa indice marimea creantei garantate.dupa caz. creditor ul gajist depune la r e g i s t r u l i n c a r e a f o s t i n r e g i s t r a t g a j u l u n preaviz.debitorului gajist si tertului detinator al bunuluigajat. se reglementeaza prin lege. Masurile prealabile exercitarii dreptului de gaj. precum si in alte cazuri prevazute de lege si contract.

căldura. precum şi asupra a tot ce seuneşte sau se încorporează în acesta. pe lingă respectareadrepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege.(2) Dacă construcţia sau instalaţia a fost ridicatărespectîndu-se distanţa de la hotar stabilită de lege. contractul sau hotărîrea judecătorească nu prevede altfel. 3)Uzufructul se poate constitui.(1) Proprietarul terenului sau al unui alt bunimobil nu poate interzice influenţa pe care o exercităasupra bunului său gazul.(1) se aplică şi în cazul în careinfluenţa este considerabilă.(2) Daca bunul este comun. Obligaţia de respect reciproc. proprietatea pe cote-părţi se prezumă pînă la proba contrară. inclusive un patrimoniu sau o parte din el. (3) Impărţirea poate fi făcută prin înţelegere a părţilor sau prin hotărîre judecătorească. dar este produsă de folosireaobişnuită a unui alt teren şi nu poate fi înlăturată prin măsuri justificate economic. Atentarea inadmisibilă(1) Proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcţii sau instalaţii desprecare se poate afirma cu certitudine că prezenţa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său.Proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile оnvecinate. (2) Impărţirea poate fi cerută chiar şi atunci cînd unuldintre coproprietari a folosit exclusiv bunul. conjugat sausuccesiv. prin lege sauact juridic. trebuie să serespecte reciproc. proprietarul poate cere proprietarului de teren carecauzează influenţă o compensaţie corespunzătoare în formă bănească.3)O b i e c t a l u z u f r u c t u l u i p o a t e f i o r i c e b u n neconsumptibil care se află în circuit civil. In cazurile prevăzute de lege. 59. aburul. fumul. 61.Dreptul de vecinătate.Formele dreptului de proprietate comună. afară de cazul cîndl-a uzucapat.Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de gaj. (1) Proprietatea este comună în cazul în careasupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulţi titulari. (2) Dispoziţiile alin. 57. 58.Constituirea uzufructului 1)Uzufructul se poate constitui. vibraţia sau o altă influenţă similară provenită din terenul vecin dacă nu împiedică proprietarul înfolosirea bunului sau dacă încalcă nesemnificativ dreptul acestuia. în condiţiile legii.(2) Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza unui act juridic.2)La constituirea uzufructului se aplică aceleaşireguli ca şi la înstrăinarea bunurilor care facobiectul uzufructului. Dacă este obligat să suporte o asemenea influenţă şi dacă aceasta depăşeşte folosirea recunoscută obişnuită în localitatea respectivă şi limitele economice admisibile.zgomotul. (1) Incetarea proprietăţii comune pe cotepărţi prin împărţire poate fi cerută oricînd dacă legea. corporal sau incorporal. Se consideră vecin orice teren sau alt bunimobil de unde se pot produce influenţe reciproce. funinginea.4)Uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct. demolareasau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar încazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. 60. mirosul. 1) Proprietatea comună poate fi caracterizată prindelimitarea cotei fiecărui proprietar (proprietate pe cote-părţi)sau prin nedelimitarea cotelor-părţi (proprietate în devălmăşie).(3) . in favoarea unei sau mai multor persoane existente la datadeschiderii uzufructului. dispoziţiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. mobil sau imobil. Influenţa vecină admisibilă.Încetarea proprietăţii comune pe cote-părţi.Dobîndirea dreptului de proprietate asupra comorii şi bunului găsit.uzufructul poate fi constituit prin hotărîrejudecătorească.2)Uzufructul poate fi limitat prin excludereaanumitor folosinţe.

de a le folosi şi dispune de ele.Încetarea dreptului de proprietate. deasupra si sub acestteren. In caz de înstrăinare a construcţiei de către superficiar.in conformitate cu legislaţia in vigoare. Toate acesteîmputerniciri îi aparţin proprietarului. dar cu o singură condiţie . înstrăinării lui în temeiul unui act juridic.persoana nu le poate avea în proprietate.s u p e r f i c i a s e p o a t e î n s t r ă i n a o r i i p o t e c a n u m a i o d a t a c u aceasta.b) instrăinarea bunurilor pe care. civil translativ de drept de proprietate numai in limitele termenelor de prescriptie şi la voinţa persoanei. transmitere prin moştenire.Proprietatea anulabilă.atribut al dreptuli de proprietate.Deoarece actiunea in anularea actului de dobandire este prescriptibila. se efectuează:a) urmărirea bunurilor în legătură cu obligaţiileproprietarului. sunt lovite de nulitate relativă actele jur. Nulitatea relativa poate fi invocata numai in cadrul termenului de prescriptie extinctiva si poate fi acoperita prin confirmare expresa ori tacita.Exercitarea dreptului de superficie.c) răscumpărarea animalelor domestice în cazulîncălcării regulilor de comportare cu acestea. în urma consumării. Temeiurile incetării dreptului de proprietate.civile incheiate cu vicierea consimţămintului.(2) Nimeni nu poate fi forţat să cedeze proprietateasa. 64. conform legii. donare).Dreptul de dispoziţie . proprietarul terenului are dreptul de preemţiune. Acest drept este alienabil.Dreptul de dispoziţie este unul din cele mai importante attribute ale proprietarului. Prin dreptul de dispoziţie se înţelege posibilitatea stabiliriistatutului juridic al bunurilor (vânzare. de catre cel ce o poate invoca. pana la imlinirea termenului general de 3 ani de prescriptie extinctiva.Superficiarul poate dispune in mod liber de dreptul sau.renunţării la dreptul de proprietate. conform legii. cel ce a dobandit dreptul de proprietate se afla intr- . În toate aceste cazuri se poate invoca nulitatea relativă a actului jur. dar în anumite cazuri deunele din ele pot să dispună şi neproprietarii 63. 62.Coproprietarii devălmaşi pot atribui bunurilor comune regimul proprietăţii comune pe cotepărţi. proprietarului ii aparţine dreptul de a posedabunurile. (3) Renunţarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se face printr-o declaraţie autentificată notarial şi înscrisă în registrul bunurilor imobile.g) confiscarea.d) privatizarea proprietăţii de stat. proprietarul intră în relaţii juridice cu persoane terţe. 65.Renunţarea la dreptul de proprietate(1) Proprietarul poate renunţa oricând la dreptul deproprietate printr-o declaraţie în acest sens sau în alt mod careatestă cu certitudine că a renunţat la bun fără intenţia de apăstra dreptul de proprietate asupra lui. (2) Obligaţiile proprietarului în legătură cu bunul la care arenunţat încetează atunci când un terţ dobândeşte dreptul deproprietate asupra bunului. cu nerespecterea conditiilor referit o are la capacitate.e) exproprierea pentru cauză de utilitatepublică. in urma unei intelegeri dolosive.Deci. Ca rezultat al exercitării dreptului de dispoziţie. încondiţiile legii. lovit ulterior de nulitate.f) rechiziţia. sau a exploatării unei construcţii existente. cu excepţia cazurilor cînd. se transmite prins u c c e s i u n e s i p o a t e f i o b i e c t a l u n u i c o n t r a c t d e locaţiune.ca această împuternicire să fie transmisă decătre proprietarul bunului). In cazul unei construcţii existente. pieirii fortuite sau distrugerii bunului. Prin drept de proprietate anulabilă se inţelege dreptul de proprietate dobindit în baza unui act juridic translativ deproprietate. Anume prin această împuternicire se deosebeşte în mare măsură proprietarul de alţi posesori titulari(de fapt în unele cazuri şi aceştia pot dispune de bunuri. 1)Superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia in vederea edificării siexploatării unei construcţii.(1) Dreptul de proprietate оncetează. precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.h) alte acţiuni prevăzute de lege. rezolubilă şi periodică. prin leziune.

ipoteca . Desigur. atunci dreptul de proprietate al donatorului se va consolida. ci supusa conditiei rezolutorii ca bunul vandut sa cada la partaj in lotulaltui coproprietar. incertitudinea este vremelnica si ea dureaza pana la expirarea termenului de prescriptie a actiunii in anulare.gajarea pamоntului. prezente şi viitoare..adică dreptul de proprietae este ameninţat să dispară dacă seproduce un eveniment viitor si nesigur. proprietatea este rezolubila in urmatoarele cazuri: . dobinditorului(proprietar sub conditie rezolutorie)si transmiţătorului (proprietar sub conditie suspensiva)dobinditorul este proprietarul actual si provizoriu. Constituie ipotecă şi grevarea chiriilor. Ipoteca trebuie înscrisă în registrul bunurilor imobile.situatia donatorului a carui donatie este revocata pentru nasterea unui copil (art. . vinde un bun indiviz. Prin urmare bunul transmis sub o conditie rezolutorie apartine concomitent la doi proprietari.o situatie incerta. fara acordul celorlalti coproprietari. dreptul de proprietate se va revoca. P r i n l e g e . deoarece dreptul sau este amenintat de cu condiţie rezolutorie. împreună cu terenul aferent necesar asigurării funcţionale a obiectului gajat sau cu dreptul de folosinţă a acestui teren. daca nu i se vanaste. altor imobile legate nemijlocit de pamînt. Este rezolubilă proprietate afectată de o condiţie rezulutorie.situatia aceluia care a vandut cu facultatea de rascumparare.iar transmiţătorul are posibilitatea de a deveni proprietarul aceluiasi lucru daca se realizeză conditia supensiva. construcţiilor. Jurisprudenta a mai recunoscut existenta proprietatii rezolubile si in cazul in care uncoproprietar a instrainat integral un bun indiviz.vanzarea nu este nula. Astfel. in timpul starii de indiviziune. incazul in care unul dintre coproprietari.Ipoteca ca drept real acesoriu. Proprietatea rezolubila poate rezulta din lege sau din conventia partilor. 66. daca donatorului i se va naste un copil.836 Codcivil). pe care le produce un imobil.