You are on page 1of 11

Etică şi moralitate în profesia contabilă

Prep. drd. Marius-Sorin Ciubotariu, Universitatea “Ştefan cel Mare”, Suceava, România, mariusc@seap.usv.ro

Abstract În ultimii ani domeniul contabilităţii şi implicit profesia contabilă s-a schimbat vizibil. Cazurile intens mediatizate ale firmelor care au falsificat rapoarte financiare (Enron, WorldCom, Parmalat, Tyco etc.) au condus la scăderea credibilităţii profesiei contabile în rândul publicului. Creşterea complexităţii domeniului contabilităţii, supraîncărcarea cu informaţii ce nu mai pot fi gestionate eficient şi la timp, schimbările frecvente ale legislaţiei, toate acestea reprezintă probleme de natură etică pentru contabilitate. Pornind de la aceste considerente lucrare tratează unele aspecte privind etica şi moralitatea profesiei contabile şi prezintă un exemplu de încălcare a eticii în contabilitate de către un profesionist contabil. Scopul lucrării fiind acela de a încerca să arate că comportamentul neetic al profesionistului contabil nu apare doar atunci când se fac raportări financiare eronate ci mai sunt situaţii în care acesta îşi foloseşte cunoştinţele din domeniul financiar-contabil pentru a putea realiza delapidări în scop personal. Cuvinte cheie: etică, moralitate, profesie contabilă, profesionist contabil Introducere Natura activităţii desfăşurate de către contabili şi auditori necesită un nivel ridicat de etică. Acţionarii, investitorii şi alţi utilizatori ai situaţiilor financiare au încredere în situaţiile financiare anuale ale unei companii, deoarece folosesc informaţiile furnizate de acestea pentru luarea unei decizii cu privire la investiţie (David şi Britton, 2004). Cunoaşterea eticii poate ajuta profesionistul contabil în depăşirea dilemelor etice, pentru ca acesta să facă alegerile potrivite; chiar dacă de această alegeri nu va beneficia compania, ci va beneficia publicul care se bazează pe profesionistul contabil şi auditor (Duska şi Duska, 2003). Contabilitate etică se ocupă cu judecăţi morale, bazate pe valorile şi deciziile cu care se confruntă zi de zi profesionistul contabil în practică. Având în vedere natura muncii lor, de comunicatori de informaţii economico-financiare pentru conducere, acţionari, precum şi pentru alte categorii de utilizatori, profesionistul contabil trebuie să respecte cele mai înalte standarde de moralitate şi transparenţă în ceea ce priveşte informaţiile pe care trebuie să le transmită. Neutilizarea standardele etice pentru contabilitate, creează posibilitatea de manipularea a faptelor şi informaţiilor, care dacă de exemplu sunt folosite în scopul de a induce în eroare, ar determina o persoană să investească sub false pretexte, sau s-ar prezenta în mod fraudulos situaţia financiară a entităţii către acţionarii săi. De-a lungul anilor, la nivel mondial au existat numeroase scandaluri contabile, care au provocat pierderi de miliarde de dolari investitorilor şi acţionarilor, atunci când firmele de contabilitate au utilizat practici lipsite de etică, falsificând informaţiile sau prezentându-le incorect. Scandalul de la Enron este, probabil unul din exemplele cele mai concludente în care evidenţa contabilă a fost lipsită de etică şi care a avut efecte negative la scara largă, conducând la pierderea de către acţionari a 25 miliarde de dolari, închiderea firmei de audit Arthur Anderson şi pierderea a 85.000 locuri de muncă, atunci când practicile lipsite de etică au fost descoperite şi raportate. Aplicarea eticii în contabilitate nu este importantă numai entităţilor pentru informaţiile fiabile furnizate cu privire la situaţia financiară, ci are şi o responsabilitate faţă de public în furnizarea de evaluări transparente a acestor entităţi. Datoria etică a unui profesionist contabil trece dincolo de limita financiarului; aceasta se extinde în arii cum ar fi responsabilitatea social-corporativă în încercarea de a asigura că afacerile şi indivizii pe care aceştia îi consiliază sunt conştienţi de propriile lor responsabilităţi etice. Acest fapt este important pentru că afacerile şi profesioniştii care le gestionează se afla în atenţia sporită a publicului. Conducerea entităţilor se afla sub o presiune mai mare acum, deoarece 1

cât şi performanţa lor este în concordantă cu aşteptările acţionarilor şi cu interesul public în general. Pentru contabili. 2008a. bazat pe ultimele evoluţii din practică. Profesionistul contabil şi etica Profesionistul contabil îşi poate desfăşura activitatea în diferite domenii cum ar fi contabilitate fiscală. că codurile etice: • sunt utilizate de către firme şi organismele profesionale pentru a "crea moraliste" paradigme. Concret. prudenţa profesională. Integritatea. În fiecare dintre aceste sfere. La nivel naţional.A. obiectivitatea.C. (sau profesie) există valori morale de conduită în afaceri.C. Cerinţele practice pentru contabili la nivel internaţional în ceea ce priveşte integritatea. în proiectul lor din iulie 2008 privind etică profesioniştilor contabili. Codurile de conduită profesională ale contabililor trasează liniile directoare pentru un comportament corect în profesie.F. normele de conduită profesională aplicabile membrilor sunt cele stabilite de Camera Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (C. pentru a se asigura că clientul este beneficiarul unui serviciu profesional competent. • "pot reduce comportamentul lipsit de etică" şi pot creşte sau inspira conduita etică şi de performanţă. consultanţă. este I.) şi care pot fi sintetizate după cum urmează (Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili.F.F.C. La nivel internaţional. 2) Obiectivitatea – profesionistul contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să admită prejudecăţi. Profesia contabilă este în mare măsură auto-reglementată prin diverse asociaţii profesionale acestea dispunând de mijloace interne pentru a pune în aplicare coduri de etică.C. (I.A. 3) Competenţa profesională şi prudenţa – profesionistul contabil trebuie să îndeplinească serviciile profesionale cu competenţă şi are datoria permanentă de a-şi menţine cunoştinţele profesionale şi aptitudinile la nivelul solicitat.R.A. 4) Confidenţialitatea – profesionistul contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite în timpul îndeplinirii serviciilor profesionale şi nu trebuie să utilizeze sau să divulge aceste informaţii fără autorizare clară şi expresă sau numai dacă exista un drept legal sau profesional. 2002) şi contabilii percep că există oportunităţi în activitatea lor de a se angaja în comportament neetic. • demonstrează că în societate. 2006): 1) Integritatea – profesionistul contabil trebuie să fie sincer şi corect în realizarea serviciilor profesionale.. ca în orice altă profesie. legislaţie şi tehnică. 1983).International Federation of Accountants. diligenţă. în profesia contabilă.. conflicte de interese sau influenţarea sa de către alţii. • demonstrează existenţa responsabilităţii sociale. unul din organismul care şi-a concentrat atenţia asupra eticii în contabilitate. I.E.trebuie să demonstreze că atât strategia.A. 2008b. expertiza şi transparenta sunt valorile reflectate în Codul Etic al IFAC pentru profesioniştii contabili. subliniază în cuprinzătoarea lor cercetare a literaturii de specialitate. apar probleme etice (Armstrong. Valentine&Fleischman (2002). codurile sunt forma culturală cea mai concretă prin care profesiile îşi recunosc obligaţiile faţă de societate (Abbott. confidenţialitatea şi comportament profesional au fost stabilite de la început de către I.F. contabilitate managerială. • pot creşte încrederea indivizilor în competenţele lor şi pot creşte credinţa lor în conduita etică a firmei (sau profesie).C. urmărind să consolideze aderarea profesioniştilor contabili la aceste valori. . planificare financiară etc. aceasta şi-a direcţionat atenţia către: etică în educaţie şi coerenţa codurilor de etică pentru diferitele organisme profesionale care operează în anumite locaţii geografice. 2007.A. 2008c). audit.C. 2 .

afacerilor. O caracteristică importantă a profesionistului contabil o reprezintă acceptarea responsabilităţii acestuia faţă de investitori. şi legislaţia relevantă. moralitatea este factorul crucial în contabilitate ce ajută profesioniştii contabili să menţină profesia lor la un nivel ridicat de prestigiu şi integritate. Situaţiile contradictorii cu privire la rolul moralităţi. C. Etica şi practica contabilă . I. Comportamentul şi activitatea profesioniştilor contabili. (Lawrence Kohlberg. C. Încrederea în profesionistul contabil impune o răspundere publică. nu ar fi greşit" (A. 3 .profesionistul contabil trebuie să-si îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. În domeniul contabilităţii. obligaţiile profesionale pot plasa profesionistul contabil într-o situaţie în care este susceptibil la presiunile rolului moralităţii.F.. ce tratează integritatea şi credibilitatea profesioniştilor contabili. 2004).C. După Applbaum rolul moralităţii poate fi definit ca "revendicarea unei permisiuni morale de a face rău altora cu condiţia în care. clienţi. angajaţi. 6) Respectarea normelor tehnice şi profesionale . apar cel mai frecvent în domeniul dreptului. guvernanţi. un profesionist contabil "trebuie să aibă un puternic simţ al valorilor.5) Comportamentul profesional – profesionistul contabil trebuie să acţioneze într-o manieră conformă cu buna reputaţie a profesiei şi să se abţină de la orice comportament care ar putea discredita profesia.A. în vederea dezvoltării şi funcţionării economice.A.Exemplu de încălcare a eticii în profesia contabilă Numeroasele cazuri de încălcare a eticii în contabilitate. 1999). au un impact relevant asupra creşterii economice din ţara în care ei operează. Modelul lui Kohlberg a fost utilizat în numeroase studii de contabilitate etică din care a reieşit că studenţii în contabilitate şi practicienii au obţinut scoruri mai mici decât populaţia generală de studenţi şi absolvenţi ( Bean şi Bernardi. angajatori.. Applbaum.B. Putem afirma că o bună apreciere a aspectelor de moralitatea în contabilitate este esenţială pentru o utilizare mai eficientă a încrederii în profesionistul contabil şi în datele contabile de către publicul larg. În modelul lui Kohlberg. Profesia contabilă este implicată în producţia şi verificarea informaţiilor contabile. ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: I. Rolul moralităţi în profesia contabilă Una din teoriile privind etica o reprezintă modelul dezvoltării morale a lui Kohlberg.C. 2007). Iris Stuart recomandă un model de etică constând din patru etape: contabilul trebuie să recunoască că o dilema etica are loc. În plus. şi alte categorii de utilizatori ai serviciilor contabile. Acesta descrie dezvoltarea morală ca o serie de şase etape progresive ce descriu logica utilizată în luarea deciziilor în situaţii care implică componente etice. derivă din convingerea pe care o are publicul larg cu privire la standardele morale înalte folosite de contabili pentru îndeplinirea îndatoririlor lor. şi un angajament pentru bunăstarea altora"(Cottel Philip G. Dependenţa completă cu privire la informaţiile contabile.R. 1969). determină alternative şi evaluează efectele acesteia asupra fiecărei alternative cu privire la părţile interesate.C. considerate vitale pentru luarea deciziilor de către utilizatori.S. Cottel afirma că. interesul public fiind definit drept o bunăstare colectivă a comunităţii şi instituţiilor în care profesioniştii contabili sunt angajaţi.. şi apoi selectează cea mai bună alternativă (Stuart Iris. cuprind atât acele cazuri care aveau ca scop principal raportarea financiară frauduloasă cât şi cazurile de delapidare în care au fost implicaţi profesioniştii contabili.E. şi administraţiei. Phillip G. identifică persoanele care ar fi interesate de rezultatul acestei dileme.. dacă pentru rol. nivelul individual de dezvoltare morală este la un nivel distinct în orice punct dat.F.A.A. în vederea susţinerii unei etici puternice. 1990). Prin urmare.R. abilitatea de a reflecta la o situaţie pentru a determina implicaţiile etice.

a doua fază este cea în care contabilul şef ascundea în contabilitate această sustragere de bani cu ajutorul unor articole contabile. dar pe cel de-al doilea şi al treilea exemplar care rămân în companie pentru a fi contabilizate înscria o sumă mai mică (vom considera că a înscris suma de 6. Articole contabile folosite sunt prezentate mai jos: a) se înregistrează încasarea prin casierie numai a sumei de 6.000 lei. 891 „Bilanţ de deschidere” = 461 „Debitori diverşi” 4.000 lei reprezentând suma sustrasă de acesta.Un astfel de caz întâlnit în practică de încălcare a eticii în contabilitate de către un profesionist contabil.000 lei (reprezentând suma achitată de client dar sustrasă de către contabilul şef) din contul 4111 „Clienţi” în contul 461 „Debitori diverşi”. Mai trebuie de precizat că având funcţie de conducere contabilului şef i-a fost uşor să „gestioneze” sumele din contul 891 „Bilanţ de deschidere” asta şi datorită faptului că nimeni nu mai avea acces la acest cont contabil. .000 b) se înregistrează transferul sumei de 4.000 lei de la client 5311 „Casa în lei” = 4111 „Clienţi” 6. Menţionăm că contabilul şef putea avea acces la bani numai atunci când acesta trebuia să înlocuiască casiera care era în concediul de odihnă sau era învoită. Pentru a realiza sustragerea de banii contabilul şef emitea clientului chitanţă cu suma corectă de 10.000 Prin intermediul acestui ultim articol contabil se realizează scoaterea din evidenţa patrimonială a sumei sustrase şi înregistrarea acesteia în evidenţa extra-patrimonială. Pentru exemplificare vom considera că contabilul şef a încasat de la client suma de 10. Mecanismul de prejudiciere a companiei Mecanismul prin care contabilul şef a reuşit să sustragă sume importante de banii din cadrul companiei cuprindea două faze: . diferenţa de 4.000 c) se înregistrează transferul sumei de 5.000 lei din contul 461 „Debitori diverşi” în contul 891 „Bilanţ de deschidere”. 4 . În momentul în care casiera i-a solicitat clientului să achite datoria către companie acesta a afirmat că nu are nici o datorie şi că poate dovedit cu chitanţă. Sumă sustrasă nu va apărea astfel înscrisă în situaţiile financiare pierzându-se cu uşurinţă urma acestor operaţiuni de la un exerciţiu financiar la altul.000 lei. Astfel prin compararea sumei de pe chitanţa clientului cu cea de pe chitanţa aflată în arhiva companiei s-a demonstrat că este vorba de o delapidare efectuată de către contabilul şef. asta pentru a se ascunde urmele şi a fi mai dificil de depistat această sustragere de bani 461 „Debitori diverşi” = 4111 „Clienţi” 4. mascând în contabilitate aceste sustrageri de bani cu ajutorul unor articole contabile. Aceste operaţiunii au fost descoperite atunci când clientul respectiv (la care erau omise cele două înregistrări contabile „de reglare”) a fost contactat de către casieră deoarece apărea în evidenţa contabilă a companiei cu o creanţă neîncasată.prima fază este cea în care contabilul şef încasa de la client contravaloare mărfurilor sau serviciilor achiziţionate de acesta.000 lei). Cum a fost descoperită delapidarea? Contabilul şef datorită numărului mare de astfel de operaţiuni a omis să înregistreze în evidenţa contabilă la un client cele două înregistrări contabile prin care transfera suma sustrasă din evidenţa patrimonială în evidenţa extra-patrimonială. este acela în care un contabil şef care lucra la o companie din domeniul auto a sustras sume importante de bani din cadrul acesteia.

5 . 160. A. Bucureşti. Bibliografie 1. angajatorii. 88. Alexander David şi Anne Britton (2004) . consultanţă în materie fiscală. B.Financial Reporting. în ciuda interesului crescut persistă unele deficienţe importante cu privire la reguli. Editura C. management financiar eficient etc. . principii. a comunităţii precum şi a ţării. Comportamentul şi atitudinea profesioniştilor contabili în furnizarea acestor servicii are impact asupra bunăstării economice a entităţilor în care aceştia activează. 1999 4.E. Cengage Learning EMEA. bazează pe profesioniştii contabili pentru realizarea contabilităţii financiare. investitorii. a mediului de afaceri şi a noilor tehnici de management. Astfel cei care folosesc serviciile lor. Bowie (ed.Ethics for Adversaries: The Morality of Roles in Public and Professional Life. Applbaum. Press. guvernul etc. Concluzii Profesia contabilă are un rol important în societate. 5.).A. Abbott A. 856-885. mai ales factorii de decizie se aşteaptă ca situaţiile financiare să fie extrem de competente. NJ. 2. Princeton University. valori acestea fiind prezentate într-o manieră segmentată. Contabili au nevoie de instrumente mai avansate pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de societate. 2002. • erau efectuate controale externe (audit financiar).Cum se putea descoperi delapidarea mult mai repede? Ulterior în urma verificărilor s-a descoperit că aceste operaţiuni au fost efectuate într-o perioadă de aproximativ 3 ani şi că contul 891 „Bilanţ de deschidere” avea un sold contabil cu o valoare considerabilă (sold care reflecta valoarea prejudiciului) pentru compania respectivă. Armstrong M. pe care le-au învăţat în copilărie. Etica în contabilitate este importantă atât pentru profesionistul contabil cât şi pentru cei care se bazează pe serviciile acestuia. p. 1983. creditorii.Ethics Issues in Accounting’’. obiective şi să ofere încredere.C. p. .. În încheiere putem spune că încălcarea eticii în domeniul contabilităţii va avea întotdeauna repercusiuni atât asupra utilizatorilor serviciilor de contabilitate cât şi asupra profesie contabilităţii prin scăderea credibilităţii acesteia în rândul publicului. menţinerea unui nivel ridicat de obiectivitate şi integritate este esenţial în domeniul contabilităţii. Blackwell. revăzută şi reclasificată în conformitate cu Codul Etic Internaţional al Profesioniştilor Contabili elaborat şi revizuit de IFAC în 2005. Astfel în ultimul deceniu interesul privind etica în contabilitate a înregistrat o creştere. American Journal of Sociology. . 3. Necesitatea actuală în profesia contabilă o reprezintă educaţie etică a profesioniştilor contabili care să le permită să treacă dincolo de normele simpliste de bine şi rău. 2006. • s-ar fi efectuat o comparaţie de către managerul companiei între volumul încasărilor şi volumul mărfurilor vândute şi a serviciilor prestate. Acţionarii. E. Profesionistul contabil modern trebuie să evolueze în acelaşi timp cu dezvoltarea legislaţiei în vigoare.C. Cu toate acestea.R. în acest mediu tot mai complex. Profesionistul contabil este acea persoană care nu face doar să raporteze ci care poate şi influenţa deciziile conducerii companiei astfel că modul cum acesta îşi desfăşoară activitatea este extrem de important. Oxford. În finalul acestui exemplu putem afirma că existau cel puţin trei căi prin care această delapidare ar fi fost descoperită mult mai repede dacă: • exista un departament de control intern în cadrul companiei. The Blackwell Guide to Business Ethics. elaborarea raportărilor economico-financiare. Ediţia a 3-a. Datorită faptului că foarte mulţi oameni se bazează pe deciziile avizate şi pe hotărârilor luate de profesionişti contabili. Princeton. in N. Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili.Professional Ethics. cu multe nuanţe de gri (Bean şi Bernardi 2007).

Wiley-Blackwell.ifac. Edited by D.6.5/S/77946 cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. International Federation of Accountants (IFAC) . Disponibil la http://www. Investeşte în Oameni! 6 . Quorum Books. South Western Thomson.php.org/About/StrategicPlan.Ethics in the Post-Enron Age. Fleishman G. International Federation of Accountants (IFAC) . David F. 2007. 9. Lawrence Kohlberg . Exposure Draft. Goslin.Ethics codes and professional’s tolerance of society diversity. Cottel Philip G.Accounting Ethics. 11. 12. 14. pp. 6.org/Guidance/EXDDetails.ifac. 301–312.Code of Ethics for Professional Accountants. Valentine S. p.Policy position: regulation of the accountancy profession. Bernardi . 8.php?EDID=0116. .Accounting Ethics Courses: Do They Work?. Bean şi Richard A. Journal of Business Ethics. 2008. International Federation of Accountants (IFAC) . 78–79. 1969. Disponibil la http://www. July. 28.Strategic themes and objectives. The CPA Journal Online.Stages and Sequences: the Cognitive Development Approach to Socialization. şi Brenda Shay Duska (2003) . Duska Ronald F. Stuart Iris (2004) . p. 2007. 10. 13. p. Lucrarea a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul “Doctoratul: o carieră atractivă în cercetare". (1990) . 2002. număr de contract POSDRU/107/1.Accounting Ethics: A Practical Guide for Professionals. Handbook of Socialization Theory and Research. 7.

7 .

8 .

9 .

10 .

11 .