You are on page 1of 43

NORMATIV

MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD . CONDIłII TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ

variantă finală conform sedinŃa CTE din 7.02.2013

2

CUPRINS

CAP. I. GENERALITĂłI SECłIUNEA 1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale SECłIUNEA 2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice SECłIUNEA 3. ReferinŃe CAP. II. MATERIALE. CONDIłII TEHNICE SECłIUNEA 1. Agregate SECłIUNEA 2. Filer SECłIUNEA 3. LianŃi SECłIUNEA 4. Aditivi CAP. III. PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDIłII TEHNICE SECłIUNEA 1. CompoziŃia mixturilor SECłIUNEA 2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice SECłIUNEA 3. Caracteristicile straturilor gata executate - Gradul de compactare şi absorbŃia de apa - RezistenŃa la deformaŃii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice - Elemente geometrice ale stratului executat - Caracteristicile suprafeŃei stratului executat din mixturi asfaltice CAP. IV. PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ SECłIUNEA 1. Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice SECłIUNEA 2. Lucrări pregătitoare SECłIUNEA 3. Aşternerea mixturilor asfaltice SECłIUNEA 4. Compactarea mixturilor asfaltice CAP.V. CONTROLUL CALITĂłII LUCRĂRILOR EXECUTATE SECłIUNEA 1. Controlul calităŃii materialelor SECłIUNEA 2. Controlul procesului tehnologic SECłIUNEA 3.Controlul calităŃii stratului executat din mixturi asfaltice SECłIUNEA 4. Verificarea elementelor geometrice CAP.V. RECEPłIA LUCRĂRILOR SECłIUNEA 1. RecepŃia pe faze determinante SECłIUNEA 2. RecepŃia la terminarea lucrărilor SECłIUNEA 3. RecepŃia finală ANEXA A (normativa ) – Harta cu zonele climatice ANEXA B (normativa) – Determinarea absorbŃiei de apa

3

CAPITOLUL I GeneralităŃi SECłIUNEA 1 Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale Art.1. Prezentul normativ stabileşte condiŃiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare, controlul calităŃii materialelor componente, preparare, transport, punere în opera, precum şi straturile rutiere executate din aceste mixturi. Art.2. Normativul se aplică la construcŃia, modernizarea, reabilitarea şi întreŃinerea drumurilor şi a altor structuri realizate cu mixturi asfaltice la cald. Sunt definite cerinŃele specifice, exprimate în conformitate cu cerinŃele generale cuprinse în normele europene care au stat la baza acestui normativ. Aceste cerinŃe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componenŃa sistemului rutier. Mixtura pentru uzura căii pe pod va avea aceleaşi performanŃe cu cea din cale curentă. Pe lângă mixturile enumerate în continuare, în alcătuirea sistemului rutier se pot utiliza şi alte tipuri de mixturi în condiŃiile în care au ca referenŃial un standard european, un agrement tehnic european, sau un document de evaluare şi certificare a caracteristicilor conform reglementarilor în vigoare, şi au caracteristici fizico-mecanice care se încadrează în prevederile din prezentul normativ. Art.3. Modul principal de abordare a specificaŃiilor privind mixturile asfaltice este orientat spre cel fundamental menŃionat în SR EN 13108 - 1, primordială fiind realizarea performanŃelor menŃionate în normativ. În aceasta etapă, în vederea asigurării îndeplinirii caracteristicilor fundamentale enunŃate, au fost introduse şi condiŃii empirice conform SR EN 13108 - 1. CondiŃiile pentru materialele de bază sunt obligatorii, abaterile de la compoziŃiile de referinŃă din acest normativ se vor face numai în cazuri justificate tehnic, cu acordul proiectantului şi al beneficiarului. Art.4. Mixtura asfaltică utilizată la execuŃia straturilor rutiere va îndeplini condiŃiile de calitate din acest normativ şi va fi stabilită în funcŃie de clasa tehnică a drumului, zona climatică şi studiul tehnico-economic. EnunŃurile din tabelele 1, 2 si 3 reprezintă nivelul minim de cerinŃe . Art.5. PerformanŃele mixturilor asfaltice se studiază şi se evaluează în laboratoarele autorizate sau acreditate - acceptate de către beneficiarul lucrării.

4

Art.6. La execuŃia sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prin următoarele norme europene : - SR EN 13108 - 1 - Mixturi asfaltice. SpecificaŃii pentru materiale. Betoane asfaltice; - SR EN 13108 - 5 - Mixturi asfaltice. SpecificaŃii pentru materiale. Mixtură asfaltică stabilizată. - SR EN 13108 - 7 - Mixturi asfaltice. SpecificaŃii pentru materiale. Mixtură asfaltică poroasă (drenantă). SECłIUNEA 2 DefiniŃii şi terminologie Art.7. Mixtura asfaltică la cald este un material de construcŃie realizat printr-un proces tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului, malaxarea amestecului, transportul şi punerea în operă, de regulă prin compactare la cald. Art.8. Mixturile asfaltice prezentate în acest normativ se utilizează pentru stratul de uzură(rulare), stratul de legătură(binder), precum şi pentru stratul de bază. Art.9. ÎmbrăcăminŃile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi: − stratul superior, denumit strat de uzură; − stratul inferior, denumit strat de legătură. În unele cazuri, la propunerea proiectantului, îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se execută într-un singur strat, respectiv stratul de uzură. Art.10. Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componenŃa sistemelor rutiere la drumuri, peste care se aplică îmbrăcăminŃile bituminoase. Art.11. Denumirea simbolică a mixturilor asfaltice se va face pe baza caracteristicilor curbei granulometrice respectiv tipul de mixtură, mărimea granulei maxime şi clasa tehnică a drumului. Pentru identificarea mixturii, se va specifica clasa de penetraŃie a bitumului în funcŃie de zona climatică şi de trafic. Art.12. La execuŃia stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice performante care să confere rezistenŃa şi durabilitatea necesară îmbrăcămintei, precum şi o suprafaŃă de rulare cu caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranŃa circulaŃiei şi protecŃia mediului înconjurător, conform prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerinŃele din acest normativ. Pentru execuŃia straturilor de uzură se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi asfaltice : - BA - beton asfaltic conform SR EN 13108 - 1; - MAS - mixturi asfaltice stabilizate de tip “stone mastic asfalt” SMA conform SR EN 13108-5,cu schelet mineral robust stabilizat cu mastic; - MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea apei şi reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7; - BAR - betoane asfaltice rugoase.

V Beton asfaltic :BA 8.1. Acestea se notează conform tabelului 2 şi sunt clasificate în funcŃie de granulozitatea.Mixturi asfaltice pentru stratul de bază Stratul de bază Tipul şi simbolul mixturii asfaltice Anrobat bituminos cu criblură: AB 16. prezentul normativ prevede betoane asfaltice deschise de tip BAD conform SR EN 13108 . în funcŃie de caracteristicile curbei granulometrice. Nr.14. crt.5.5.1. dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului. Nr. Tabelul 2 . vor fi mixturi asfaltice performante.Mixturi asfaltice pentru stratul de legătură Nr. dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului. La execuŃia stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performante. III. BA 12. crt. BAD 25 Beton asfaltic deschis : BAD 20. rezistente şi durabile. 1 2 Clasa tehnică a drumului I. MAS 16 Mixtura asfaltică poroasă : MAP 16 Beton asfaltic rugos: BAR 16 2 IV. III IV. Tabelul 1 . MAS 12. III Tabelul 3 . Pentru execuŃia stratului de legătură. II. ale căror caracteristici vor satisface condiŃiile prevăzute în acest normativ. 1 Clasa tehnică a drumului I. BAD 25 Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat : BADPC 25 Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat : BADPS 25 Art. Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuŃia stratului de bază. Acestea se utilizează şi se notează conform tabelului 3 şi sunt clasificate în funcŃie de granulozitatea. AB 25 Anrobat bituminos cu pietriş concasat si minim 35%criblură ABPCC 16. prezentul normativ prevede betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB conform SR EN 13108 .Mixturi asfaltice pentru stratul de uzură Stratul de uzură Tipul şi simbolul mixturii asfaltice Mixtură asfaltica stabilizată: MAS 8. II. Pentru stratul de bază.5 Acestea se notează conform tabelului 1. II. BA 16 Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC 16 Art. rezistente şi durabile. ABPCC 25 . dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului. V Stratul de legătură Tipul şi simbolul mixturii asfaltice Beton asfaltic deschis : BAD 20. ale căror caracteristici vor satisface condiŃiile prevăzute în acest normativ. 1 2 Clasa tehnică a drumului I. crt.13.

Determinarea granulozităŃii. în cadrul lucrărilor de ranforsare. − îmbrăcăminte bituminoasă existentă. Art. conform STAS 10473/1 şi reglementărilor tehnice în vigoare. Coeficient de forma − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale − SR EN 933-5 . SR EN 13108 . SR EN 13108 .5. dimensiunile nominale ale ochiurilor − SR EN 933-4 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Site de control.7 şi SR EN 13108 . stratul de bază poate fi închis printr-un strat de uzură.1.5. În situaŃii deosebite. − straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianŃi hidraulici sau lianŃi puzzolanici.6 3 4 IV V Anrobat bituminos cu pietriş concasat ABPC 25 Anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS 25 Art. se aplică ultima ediŃie a publicaŃiei la care se face referire (inclusiv eventualele modificări).16. − SR EN 933-2 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. conform prezentului normativ.20. se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul suport. În cazul îmbrăcăminŃilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate naturale stabilizate cu lianŃi hidraulici sau puzzolanici. Pentru referinŃele nedatate. − îmbrăcăminte din beton de ciment existentă. ÎmbrăcăminŃile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură şi legătură se aplică pe: − straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Partea 2: Analiza granulometrică. Analiza granulometrică. Terminologia din prezentul normativ este conform SR 4032-1 şi standardelor europene SR EN 13108 . pe îmbrăcămintea din beton de ciment şi pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă. dacă există capacitate portantă.20 SECłIUNEA 3 ReferinŃe normative Următoarele documente de referinŃă sunt indispensabile pentru aplicarea prezentului normativ.7 şi SR EN 13108 . − SR EN 933-1 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Pentru aplicarea acestui normativ se utilizează definiŃiile corespunzătoare SR EN 13108 1. Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de fundaŃie suport care trebuie să îndeplinească condiŃiile prevăzute de STAS 6400. SR EN 13108 .17.15. conform SR 179 şi SR 1120. − straturi de bază din macadam şi piatră spartă. Art. SR EN 13108 .

Metoda cu inel şi bilă Bitum şi lianŃi bituminoşi. Procent de cochilii în agregate. Partea 1: Metoda RTFOT. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice . Mixturi asfaltice. Determinarea punctului de înmuiere. Partea 1. Mixturi asfaltice. Partea 2: Determinarea granulozităŃii. Bitum şi lianŃi bituminoşi. Partea 7: Determinarea conŃinutului de elemente cochiliere. Bitum şi lianŃi bituminoşi.7 − SR EN 933-7 − − SR EN 933-8 − − SR EN 933-9 − − SR EN 1097-1 − − SR EN 1097-2 − − SR EN 1097-6 − − SR EN 1367-1 − − SR EN 1367-2 − SR EN 12591 − SR EN 12593 − SR EN 1426 − SR EN 1427 − SR EN 12607-1 − SR EN 12607-2 − SR EN 12697-1 − SR EN 12697-2 − SR EN 12697-4 − − − − − − − − − − − SR EN 12697-5 − SR EN 12697-6 − − agregatelor. Bitum şi lianŃi bituminoşi. Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Mixturi asfaltice. Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Încercare cu albastru de metilen. Partea 4: Recuperarea bitumului: coloană de fracŃionare. Partea 9 .Aprecierea fineŃii. Determinarea punctului de rupere Fraass. Determinarea rezistenŃei la încălzire sub efectul căldurii şi aerului. Determinarea rezistenŃei la uzură(micro-Deval). Determinarea rezistenŃei la încălzire sub efectul căldurii şi aerului. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de absorbŃie a apei. Mixturi asfaltice. Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Încercarea cu sulfat de magneziu Bitum şi lianŃi bituminoşi. Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor. Partea 2: Metoda TFOT. Bitum şi lianŃi bituminoşi. Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale agregatelor. Partea 1: ConŃinut de liant solubil.Los Angeles. SpecificaŃii pentru bitumuri rutiere. Determinarea echivalentului de nisip. Partea 8: Evaluarea părŃilor fine. Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de alterabilitate ale agregatelor. Partea 5: Determinarea densităŃii maxime. Determinarea penetrabilităŃii cu ac. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenŃei la sfărâmare . Determinarea rezistenŃei la îngheŃ-dezgheŃ Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de alterabilitate ale agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeŃe concasate si sfărâmate din agregatele grosiere.

Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 30: ConfecŃionarea epruvetelor cu compactorul cu impact. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 31: ConfecŃionarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice . Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinităŃii dintre agregate şi bitum. Partea 25: Încercare la compresiune ciclică. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald.8 − SR EN 12697-8 − − SR EN 12697-11 − − SR EN 12697-12 − − SR EN 12697-17 − − SR EN 12697-18 − SR EN 12697-19 − SR EN 12697-22 − SR EN 12697-23 − − − − − SR EN 12697-24 − SR EN 12697-25 − SR EN 12697-26 − SR EN 12697-27 − SR EN 12697-28 − − − − − − SR EN 12697-30 − − SR EN 12697-31 − − SR EN 12697-33 − − SR EN 12697-34 − preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Mixturi asfaltice. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase. Mixturi asfaltice. Partea 26: Rigiditate. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă. Mixturi asfaltice. Mixturi asfaltice. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 6: Determinarea densităŃii aparente a epruvetelor bituminoase. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 19: Permeabilitatea epruvetelor. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Mixturi asfaltice. Partea 23: Determinarea rezistenŃei la tracŃiune indirectă a epruvetelor bituminoase. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 33: ConfecŃionarea epruvetelor cu compactorul cu placă. Partea 24: RezistenŃa la oboseală. Partea 28: Pregătirea probelor pentru determinarea conŃinutului de bitum. Partea 27: Prelevarea probelor. Mixturi asfaltice. Mixturi asfaltice. Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului. Partea 12: Determinarea sensibilităŃii la apă a epruvetelor bituminoase. Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj. Mixturi asfaltice. a conŃinutului de apă şi a compoziŃiei granulometrice. Mixturi asfaltice.

Partea 7: Mixtură asfaltică poroasă. Mixturi asfaltice. SpecificaŃii pentru materiale. Partea 35: Malaxare in laborator. − Lucrări de drumuri. Metode de încercare.2 − SR 10969 − STAS 539 − Lucrări de drumuri. Cadru pentru specificaŃiile bitumurilor modificate cu polimeri. Bitum şi lianŃi bituminoşi. Betoane asfaltice. Macadam. Mixturi asfaltice. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Straturi de bază şi îmbrăcăminŃi bituminoase de macadam semipenetrat şi penetrat. − Lucrări de drumuri. Mixtură asfaltică stabilizată. Caracteristici ale suprafeŃelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Mixturi asfaltice. Mixturi asfaltice. − SR 4032-1 − SR 8877 . SpecificaŃii pentru materiale. Partea 21: Controlul producŃiei în fabrică. SpecificaŃii pentru materiale. filer de cretă şi filer de var stins în pulbere. a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic. Determinarea adezivităŃii bitumurilor rutiere şi a emulsiilor cationice bituminoase faŃă de agregatele naturale prin metoda spectrofotometrică. Caracteristici ale suprafeŃelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. Partea 4: Metode de măsurare a aderenŃei unei suprafeŃe. Metode de încercare. SpecificaŃii pentru materiale. SpecificaŃii pentru materiale. Bitum.9 − SR EN 12697-35 − SR EN 13108-1 − SR EN 13108-5 − SR EN 13108-7 − SR EN 13108-20 − SR EN 13108-21 − SR EN 13036-1 − − − − − − − − SR EN 13036-4 − − SR EN 13036-7 − − SR EN 13043 − − SR EN 13808 − SR EN 14023 − SR 61 − SR 179 − SR 1120 − − − preparate la cald. CondiŃii generale de calitate. Cadrul specificaŃiilor pentru emulsiile cationice de bitum. Mixturi asfaltice.1 − SR 8877 . − Lucrări de drumuri. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeŃei îmbrăcămintei prin tehnica volumetrică a petei. Partea 20: Procedura pentru încercarea de tip. Determinarea ductilităŃii. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminŃilor rutiere: încercarea cu dreptar. . Partea 34: Încercarea Marshall. Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafeŃelor utilizate în construcŃia şoselelor. Caracteristici ale suprafeŃelor drumurilor şi pistelor aeroportuare. − Lucrări de drumuri. Terminologie. Mixturi asfaltice. Partea 2: Determinarea pseudo vâscozităŃii Engler a emulsiilor bituminoase. − Filer de calcar. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. CondiŃii de calitate − Lucrări de drumuri. CondiŃii tehnice de calitate. Încercarea cu pendul. Metode de încercare. Bitum şi lianŃi bituminoşi.

− Lucrări de drumuri.. − Lucrări de drumuri. PrescripŃii generale de proiectare şi de execuŃie.5(16) 16-25 SR EN 933-1 1. Coeficient de formă.7. 2. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Metoda CondiŃii de calitate pentru cribluri de încercare sort 4-8 8-12.5 SR EN 933-4 vizual SR EN 933-1 SR EN 933-9 . %. Straturi de bază şi de fundaŃie. pregătirea probelor şi confecŃionarea epruvetelor. Dimensionarea sistemelor rutiere.18. − Lucrări de drumuri. %. max. Principii fundamentale..10 − STAS 863 − STAS 1338/1 − STAS 1339-79 − STAS 1598/1-89 − STAS 1598/2-89 − STAS 2900 . . − Lucrări de drumuri. CondiŃii tehnice generale de calitate. max. ConŃinut de impurităŃi . Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie să fie conform cerinŃelor prezentate în tabelele 4.0 2 0. max. − Lucrări de drumuri.corpuri străine ConŃinut în particule fine sub 0. Prepararea mixturilor.89 − STAS 6400 − STAS 10473/1 − Lucrări de drumuri. 4. Straturi din agregate naturale sau pământuri stabilizate cu ciment. PrescripŃii de proiectare. − Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice şi îmbrăcăminŃi bituminoase executate la cald. Nr.rest pe ciurul superior (dmax). Art. Caracteristica determinată Tabelul 4. crt. Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt conform specificaŃiilor SR EN 13043.19. 3.0 1. − Lucrări de drumuri. 5. Încadrarea îmbrăcăminŃilor la lucrări de construcŃii noi şi modernizări de drumuri.trecere pe ciurul inferior (dmin). LăŃimea drumurilor. 5 10 25 nu se admit 2. Elemente geometrice ale traseelor. %. CondiŃii tehnice generale de calitate. Încadrarea îmbrăcăminŃilor la ranforsarea sistemelor rutiere existente. ConŃinut de granule în afara sortului: . C A P I T O L U L II MATERIALE. max. PrescripŃii generale de proiectare şi de execuŃie.063 mm. %. max. CONDIłII TEHNICE SECłIUNEA 1 Agregate Art. Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru).

SR EN 1097-1 SR EN 1367-1 9. %.11 6.063mm. max.rest pe ciurul superior (dmax).rest pe ciurul superior (dmax). max. %. clasa B clasa C RezistenŃa la uzură (coeficient micro-Deval). 3 20 3 90 SR EN 1367-2 SR EN 933-5 Nr.corpuri străine. 10. %.0 28 25 0.pierderea de rezistenŃă (∆SLA). %. %.Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. RezistenŃa la fragmentare coeficient LA. max. 8. crt.0 90 90 5 10 90 SR EN 933-1 2 3 4 5 6 7 8 SR EN 933-5 SR EN 933-4 SR EN 933-7 şi vizual 0. max.Pietrişuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. min.0 24 25 3 3 3 3 Tabelul 7 . crt. Pietriş sortat 8-16 16-25 4-8 Pietriş concasat 8-16 16-25 Metoda de încercare 5 10 25 nu se admit 2. %. max. ConŃinut de impurităŃi . Sensibilitatea la îngheŃ-dezgheŃ la 10 cicluri de îngheŃ-dezgheŃ . Sensibilitate la acŃiunea sulfatului de magneziu. . crt. 1 Caracteristica determinată 4-8 ConŃinut de granule în afara sortului: . max.corpuri străine ConŃinut în particule fine sub 0. %. Sensibilitate la acŃiunea sulfatului de magneziu. 1 Caracteristica determinată CondiŃii de calitate pentru nisipul natural 5 Metoda de încercare ConŃinut de granule în afara sortului . RezistenŃa la uzură coeficient micro-Deval.Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice Caracteristica determinată CondiŃii de Metoda de încercare calitate nisipul obŃinut prin concasarea pietrei ConŃinut de granule în afara sortului SR EN 933-1 5 . max. %. ConŃinut de particule sparte. max. RezistenŃa la fragmentare clasa A coeficient LA. %. (pentru cribluri provenind din roci detritice) 18 20 24 20 - SR EN 1097-2 7.pierderea de masă (F). %. min. .pierderea de masă (F). max.5 SR EN 933-1 SR EN 1097-2 SR EN 1097-1 SR EN 1367-1 SR EN 1367-2 25 nu se admit 1. %max. %. nu se admit vizual ConŃinut de particule fine sub 0. %. max.0 1. %. %. %. 1 2 3 4 5 Tabelul 5 . %. .063 mm. max.5 2. max. SR EN 933-1 . max.trecere pe ciurul inferior (dmin).rest pe ciurul superior (dmax). max. max. Granulozitate continuă SR EN 933-1 ConŃinut de impurităŃi: . max. Sensibilitatea la îngheŃ-dezgheŃ . ConŃinut de particule total sparte. 2 SR EN 933 -9 Tabelul 6 . %max. Coeficient de formă. 10 SR EN 933-1 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru).

Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităŃii agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-2. Calitatea particulelor fine.1000 t pentru cribluri. la execuŃia stratului de legătură la drumurile având clasa III de trafic. . * Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaŃia: Un = d60/d10 unde: d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităŃii d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităŃii Note : 1. moi. Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm. Silozurile vor fi acoperite pentru evitarea contaminării cu alte materiale şi menŃinerea unei umidităŃi scăzute.Utilizarea pietrişurilor concasate este admisă în proporŃie de maxim 65% în stratul de bază la drumurile de clasa III. %. min. 4. Agregatele vor respecta condiŃia suplimentară de conŃinut de granule alterate. friabile.12 2 3 4 Granulozitate Coeficient de neuniformitate. Art. având pante de scurgere a apei şi pereŃi despărŃitori. . Pentru drumuri de clasa tehnica I şi II se admit numai cribluri care prezintă rezistenŃa la fragmentare LA max. In cazul murdăririi acestora la transport /depozitare acestea vor fi spălate înainte de utilizare.corpuri străine. 6 şi 7. sub 0. pentru fiecare lot de material aprovizionat. Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de rocă alterată. max.18% conform clasei A. Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 5. max.23.22. . friabile şi vacuolare. Art.Agregatele de balastieră folosite la realizarea mixturilor asfaltice.200 t pentru nisip natural şi nisip obŃinut prin concasarea agregatelor de balastieră. . %max. acesta se poate folosi cu acordul proiectantului şi al beneficiarului. %. moi. iar la stratul de legătura numai la drumurile de clasa IV şi V.500 t pentru pietriş sortat şi pietriş concasat. max. în care pietrişul concasat satisface în totalitate cerinŃele de calitate pentru cribluri.125 mm (valoarea de albastru). Art. În cazuri excepŃionale. 2. 3.500 t pentru nisipul de concasare (obŃinut prin concasarea agregatelor de carieră). Masa granulelor selectată astfel nu trebuie să depăşească procentul de 5% din masa agregatului formată din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat. min. continuă 8 nu se admit galben 85 10 2 SR EN 933-1 * SR EN 933-7 şi vizual STAS 4606 SR EN 933-8 SR EN 933-1 SR EN 933-9 5 6 7 ConŃinut de particule fine sub 0.20.063mm.5%. . Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însoŃit de DeclaraŃia de conformitate cu performanŃele produsului. Art.conŃinut de humus (culoarea soluŃiei de NaHO). sau pentru maxim: . pentru evitarea amestecării şi impurificării agregatelor. Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme betonate.21. trebuie să fie spălate în totalitate. Fiecare siloz va fi inscripŃionat cu tipul şi sursa de material pe care îl conŃine. poroase şi vacuolare. max. ConŃinut de impurităŃi: .

Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului (filer de calcar. LianŃii se selectează în funcŃie de penetraŃie. indiferent de zonă. Filerul (filer de calcar. conform SR EN 14023+ Anexa NaŃională NB şi art. Art. • mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1).24. .bitum modificat cu polimeri: clasa 3(penetraŃie 25/55). SECłIUNEA 3 LianŃi Art. în concordanŃă cu zonele climatice din anexa A. şi anume: − pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 şi 50/70 şi bitumuri modificate 25/55 si 45/80 − pentru zonele reci se utilizează bitumurile 70/100 şi bitumuri modificate 40/100 − pentru mixturile stabilizate MAS( tip SMA). 50/70 şi 70/100. .30. filerul va fi însoŃit de DeclaraŃia de conformitate cu performanŃele produsului şi se va verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot. şi SR EN 14023 + Anexa NaŃională NB. FaŃă de cerinŃele specificate în SR EN 12591 + Anexa NaŃională NB. se utilizează bitumurile 50/70 şi bitumuri modificate 45/80. Nota 1) Îmbătrânirea TFOT şi RTFOT se realizează conform SR EN 12607-2 şi SR EN 12607-1. sau pentru maxim 100 t. Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică.30 respectiv art. La aprovizionare. Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza în straturile de bază şi de legătură.31. bitumul trebuie să prezinte condiŃia suplimentară de ductilitate la 25 ºC (determinată conform SR 61): • mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 şi 70/100 .25. Art. Art.31. filer de cretă şi filer de var stins în pulbere) trebuie să corespundă prevederilor SR EN 13043 şi STAS 539. filer de cretă şi filer de var stins în pulbere). • mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1).bitum de clasa 35/50 . • mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50. • mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1).26.29. Art. clasa 4 (penetraŃie 45/80) şi clasa 5 (penetraŃie 40/100). Nu se admite folosirea filerului aglomerat. LianŃii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul normativ sunt: .28.27.13 SECłIUNEA 2 Filer Art. conform SR EN 12591+ Anexa NaŃională NB şi art. Art.

adezivitatea se va determina metoda cantitativă (conform SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11) calitativă.1. La aprovizionare se vor verifica datele din DeclaraŃia de conformitate cu performantele produsului. evaluaŃi în conformitate cu legislaŃia în vigoare. Aceşti aditivi pot fi adăugaŃi fie direct în bitum.35. Art. 34 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat. la nivelul cerinŃelor. se pot utiliza aditivi. În vederea atingerii performanŃelor mixturilor asfaltice.500 t. Conform SR EN 13108 .36. si se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului.37.12 aditivul este ”un material component care poate fi adăugat în cantităŃi mici în mixtura asfaltică. de exemplu fibre minerale sau organice. bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat. Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică şi/sau SR EN 12697-11.. .31. pentru a modifica caracteristicile mecanice. etc. lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice”. se aditivează cu agenŃi de adezivitate. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform SR 8877-1 şi SR EN 13808. Se va adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasă.140 ºC iar cel modificat de minimum 140 ºC şi recirculare 20 minute la începutul zilei de lucru . Pentru agregatele de balastieră. cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organice.100 t. conform SR 10696 obligatoriu atât prin cât şi prin metoda lua în considerare Art.3. polimerii. 28 (pentru bitum şi bitum modificat) şi art.14 Art. conform Normativ NE 022-2003 în vigoare. sau de asemenea polimeri. Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minim 80% faŃă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. Art. pe tipuri de bitum.32. conform art. cum sunt de exemplu agenŃii de adezivitate sau aditivii de mărire a lucrabilităŃii. în conformitate cu specificaŃiile producătorului de bitum. emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment SECłIUNEA 4 Aditivi Art. În caz contrar.34. bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment: . astfel încât caracteristicile iniŃiale ale bitumului să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii. cu caracteristici declarate. Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de 120 ºC….1 art. fie în mixtura asfaltică. dar nu pentru mai mult de: . Art.33. respectiv specificaŃiilor tehnice de depozitare ale staŃiilor de mixturi asfaltice. Art. Bitumul. Perioada şi temperatura de stocare va fi aleasă în funcŃie de specificaŃiile producătorului.

Art. aditivii şi materialele granulare.40. 8-16. Art. 8-12. C A P I T O L U L III Proiectarea mixturilor asfaltice. crt. Tabelul 8 Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. 2.5 sau 8.38. Tipul mixturii asfaltice Mixtura asfaltică stabilizată Materiale utilizate Criblură sort 4-8. Art. Beton asfaltic rugos 3. 8-16 Nisip natural sort 0-4 Filer Criblură sort 4-8.41. în acest normativ au fost consideraŃi aditivi si produşii care se adaugă direct in bitum şi care nu modifica proprietăŃile fundamentale ale acestuia. Aditivii utilizaŃi la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard. Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat . 16-20 sau 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer Pietriş concasat sort 4-8. Beton asfaltic deschis cu criblură 6. 8-16. CondiŃii tehnice SECłIUNEA 1 CompoziŃia mixturilor asfaltice Art. 8-12.1. cum ar fi agrementul tehnic.39. Beton asfaltic cu pietriş concasat 5. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate in tabelul 8. 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer 1. Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 Filer Pietriş concasat sort 4-8. 8-16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer Criblură sort 4-8. un agrement tehnic european (ATE) sau un document de declarare şi evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan naŃional.15 FaŃă de terminologia din SR EN 13108 . agreat de beneficiar.16 Nisip de concasare sort 0-4 Filer Criblură: sort 4-8. bitumul modificat.5 sau 8-16. fiind în funcŃie de realizarea cerinŃelor de performanŃă specificate. Beton asfaltic 4. Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un laborator autorizat sau acreditat.

ABPS16. BAD25 şi BAD PC 25. La betoanele asfaltice destinate stratului de uzură şi la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. AB25. Art. ABPCC16. ABPC 25 12. Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat Pietriş sort 4-8.ABPCC25 11.44. Anrobat bituminos ABPC 16.35% sort 4-8 . ConŃinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator. ABPS 25 Art. 8-16. 8-16. Anrobat bituminos AB 16. Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate pentru mixturile destinate straturilor de uzură şi legătură sunt conform tabelului 9 pentru mixturile tip beton asfaltic şi în tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate. 8-16 şi/sau16-25. pentru fiecare tip de mixtură asfaltică.43. 16-25 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de concasare) Filer Pietriş concasat sort 4-8. ABPCC25. Curba granulometrică a amestecului de agregate naturale. AB 25 10. de către un laborator de specialitate autorizat sau acreditat Ńinând cont de recomandările din tabelul13. 8-16.16 7.agregate cu dimensiunea peste 4 mm 37…66 % Art. 8-16 şi/sau 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de concasare) Filer Pietriş sortat sort 4-8. ABPS25 vor respecta următoarele prevederi generale : . va fi cuprinsă în limitele prezentate în tabelul 10 pentru mixturile tip beton asfaltic. BAD PS 25. nisipul natural este în proporŃie de maxim: − 25% pentru BA 8. BA 12. Anrobat bituminos ABPS 16.filer şi fracŃiuni din nisipuri sub 0. În cazul în care din studiul de reŃetă rezultă un dozaj optim de liant în afara . Limitele procentelor de agregate naturale şi filer în cazul mixturilor tip anrobat bituminos AB16.42. Nisip natural sort 0-4 Filer 8 Mixtura asfaltica poroasa 9. Art.5. 8-16 şi/sau 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Pietriş concasat sort 4-8. Din amestecul total de nisipuri. în tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate. 16-25 Nisip de concasare sort0-4 Nisip natural sort 0-4 Criblura 4 -8. Anrobat bituminosABPCC 16. 8-16 Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4 Filer Criblura sort 4-8.45. iar în tabelul 12 pentru mixturile asfaltice poroase.1mm 3…12% . ABPC16. ABPC25. 16-25 Nisip de concasare sort 0-4 Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de concasare) Filer Criblura:min. BA 16 − 50% pentru BAD 20.

650 kg/m3...51. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor. în kg/m3 şi se determină conform SR EN 1097-6.0. stabilirea amestecului şi validarea acestuia pe baza testelor iniŃiale de tip (tabelul 28) . Raportul filer . termenul filer în acest context reprezentând fracŃiunea 0. ceea ce constă în verificarea respectării reŃetei la staŃie. Art. În execuŃie. Art. este obligatorie transpunerea reŃetei pe staŃie. sunt prezentate în tabelul 13 şi au in vedere o masă volumică medie a agregatelor de 2. unde “d” este masa volumică reală(declarată de producător şi verificată de laboratorul Antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media ponderată conform fracŃiunilor de agregate utilizate la compoziŃie). Stabilirea compoziŃiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării reŃetei de fabricaŃie se va face pe baza prevederilor acestui normativ.650/d. limitele conŃinutului de bitum se calculează prin corecŃia cu un coeficient a = 2. . Art.1mm.47. Art.17 limitelor din tabelul 13. şi va fi susŃinută de studiile şi încercările efectuate. Art. Aceste studii comportă încercări pentru cinci conŃinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conŃinutului de liant recomandat(calculat). dar nu în afara limitelor recomandate cu mai mult de 0.46. conform Tabel 28.50.2%. Art. ReŃeta de fabricaŃie va cuprinde verificarea caracteristicilor materialelor componente (Sectiunea1).liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul normativ este conform tabelului 14.48. Formula de compoziŃie (reŃeta) va fi stabilită pentru fiecare categorie de mixtură.49. acesta nu va putea fi acceptat decât cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului. verificarea compoziŃiei şi a caracteristicilor mixturii realizate. aceştia se utilizează conform agrementelor tehnice precum şi reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator. împreună cu rezultatele obŃinute. În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiŃi aditivi. Limitele recomandate pentru conŃinutul de liant la efectuarea studiilor preliminare de laborator în vederea stabilirii conŃinutului optim de liant.

Filer şi nisip fracŃiunea (0..5 AB 16 ABPCC 16 100 90..31 18...5mm - 25 20 16mm 12.. Pietriş concasat cu dimensiunea peste 8 mm....60 28... Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm.50 24. crt. BAD25m...100 73.Limitele procentelor de agregate şi filer Strat de uzură BA8 8…14 5-25 DiferenŃa până la 100 22…44 15…34 34…48 34…58 47…61 55.74 39.10 100 90.....25 8...5m 100 90. % 4...20 3...42 18..13 7... mm BA 8 31. FracŃiuni de agregate naturale din amestecul total 1..100 66.5 8 4 2 1 0....36 8..66 20.25 11...125 0. BA16m BAPC16 BAR16.10 100 90..85 42. BAD20m BAD25...1mm....25 8. BADPC25.30 5..35 11..5 BA12........32 10..8 2.42 18...35 14.100 56...7 BA16.......38 8.10 0.. BAR16m BAD20....78 30.85 37.9 3…8 3…8 BA12.1…4) mm..20 3..9 100 90.53 27.35 11.18 Tabelul 9 ........ Cribluri cu dimensiunea sub 2mm % 3.55 22.100 61.100 70.... % 2.. BAD25 BADPC25 Strat de legătură BADPS25 3…8 Nr.48 11. % Agregate naturale cu dimensiunea peste 4mm.20 0.61 28.16 5... conform SR EN 933-2.% Tabelul 10 .11 7.. 7.66 35....12 2.....40 21.45 20.90 40.45 20.63 0... % 5.....100 52.063 100 90.33 5..90 42.14 8…13 2-10 8…11 8…13 4...66 30........5 BA16 MAP 16 BAR16 BAPC16 BAD20..72 55…72 39…58 39…58 7.10 3..100 73. 6...30 5.11 ......100 74…97 52…85 37…66 22…50 14…39 10…35 4…22 3…12 2…7 Mărimea ochiului sitei. BADPS25 100 90..85 52...50 22......35 14....14 7.25 8. Filer şi fracŃiuni din nisipuri sub 0.......7 AB 25 ABPCC 25 100 90.Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic exprimată în treceri prin site cu ochiuri pătrate BA12... % Pietriş sortat cu dimensiunea peste 8 mm.

. % Sita de 25 mm Sita de 16 mm Sita de 12.5 MAS 8 MAS12. treceri pe site cu ochiuri pătrate.5mm Sita de 8 mm Sita de 4 mm Sita de 2 mm Sita de 1 mm Sita de 0.7…6.1. 1. 2.. 5. 1. min..Zona granulometrică a mixturilor asfaltice poroase MAP 16 Site cu ochiuri pătrate Treceri.ConŃinut recomandat de liant Tipul mixturii asfaltice ConŃinut de liant.1 mm. % Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm.63 mm Sita de 0. 6.2 .2.25 1 mm 4.0…7.1 mm Sita de 0.5.4 mm..2 5.12 Tabelul12 .19 Nr.3.5 MAS16 BAR 16 BA12. 1.1….7…6. 1..15 0.6.... crt.Caracteristici granulometrice ale mixturilor asfaltice stabilizate Strat de uzură Caracteristica MAS 8 MAS 12.063 mm 2.10 Tipul stratului uzură(rulare) Tabelul 13 .2 mm Sita de 0.12 100 90…100 50…70 27…40 20…28 16…22 9…14 8…12 100 90…100 44…59 25…37 17…25 16…22 13…20 11…15 10…14 9. Tabelul 11. % 45…60 11…14 8…13 10…14 DiferenŃa până la 100 60…73 63…75 Granulometrie . % 16mm 90…100 8 mm 10…20 2 mm 5.0 min. % in mixtură min. % Filer şi nisip fracŃiunea 0.5 MAS 16 FracŃiuni de agregate naturale din amestecul total Filer şi fracŃiuni din nisipuri sub 0. BA 16 BA 8.9 5..5 6.063 100 90…100 40…55 20…30 15…22 13…20 12…16 11…14 10.125mm Sita de 0..

1…2. se efectuează conform SR EN 12697-27. . 3.8 1. Art. precum şi din stratul gata executat.3…1.54.7…1. Art.52. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuŃiei lucrărilor. uzură(rulare) 2. precum şi din straturile îmbrăcăminŃii gata executate. AB 25.3…1. Art.8 Betoane asfaltice rugoase Betoane asfaltice 1.7…1.5 minim 4.0 4…6 Nr. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 15.20 BAPC 16 MAP 16 BAD 20 legătura (binder) BAD 25 BAD PC 25 BAD PS 25 bază AB 16. ABPCC 25. Tipul stratului Tabelul 14 – Raportul filer-liant Raport Tipul mixturii asfaltice filer – liant 1.7…7.4…1. ABPS 25 minim 4.4 0. crt. ABPCC 16.3 1. ABPS 16. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă confecŃionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuŃiei. AbsorbŃia de apă se va efectua conform metodei din anexa B la acest normativ. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR EN 12697-34 şi vor respecta condiŃiile din tabelul 15. ABPC 16. legătura (binder) Betoane asfaltice deschise bază Anrobat bituminos SECłIUNEA 2 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice Art.2 0. ABPC 25. 17 şi 18.55.53.2…2.5 5.8 1.5 Beton asfaltic cu pietriş concasat Mixtura asfaltica stabilizata Mixtura asfaltică poroasa 1. 16.

conform SR EN 12697-25. KN/mm..5 3. 4.. fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697-24 .0 3.. mm. BA 16 BA 16.5 4.13 8.5.13 4. AB 25. ABPC 16.0 2.5 Art..0 1.5 3. BAD 25 BADPC 25 BADPS 25 AB 16.5.5..6 1.. determinate prin încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură asfaltică. dispozitiv mic în aer.5.5 3.5.5. ABPS 16.. − Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate.5 1...15 8.56.5 2.anexa E..13 8..5 4. .13 4. conform SR EN 12697-22... o Viteza de deformaŃie şi adâncimea făgaşului.0...0.5. determinat pe epruvete confecŃionate la presa de compactare giratorie. 19 şi 20.6 1.. fie prin încercarea la întindere indirectă pe epruvete cilindrice . ABPC 25. 2.5. 17.13 3. − RezistenŃa la oboseală..5.5. vol.15 8.. AbsorbŃia Stabilitate de apă (% curgere. 8.21 Tabelul 15 . − Modulul de rigiditate.5 2.13 3. 5 6 7.5 3.5. S... ABPCC 25.5 1.0 3. anexa C..5 3. conform SR EN 12697-26.Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall Nr..15 6. la 60 ºC.0 4.5 3..5 3.. determinată conform SR EN 12697-24.0 1. I.. BAPC 16 BAR 16 MAP 16 BAD 20.5. ABPS 25 IV-V II…III IV…V I…II III I…II I…V III…V IV…V 6. determinate prin încercarea de ornieraj pe epruvete confecŃionate în laborator sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote). (maxim) (minim) 1.0 3. 18..5..0. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încercări dinamice se vor încadra în valorile limită din tabelele 16. metoda B. procedeul B... BA 8 BA 12. KN.6 9.. Tipul mixturii asfaltice Clasa tehnică a drumului Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall Indice de Raport S/I. determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtură asfaltică.0 3.5. ABPCC 16. I…V 6. Încercările dinamice care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul normativ sunt următoarele : − RezistenŃa la deformaŃii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea la ornieraj) reprezentată prin: o Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice..0 6.. conform SR EN 12697-31. 3..0.6 1.15 5.... crt.0 5.

proba cilindrică solicitată la întindere indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 150C RezistenŃa la oboseală. minim RezistenŃa la deformaŃii permanente.viteza de deformaŃie la 40 ºC.deformaŃia la 40 ºC. pentru stratul de Caracteristica crt. maxim . Caracteristica uzură crt. Volum de goluri. 200KPa şi 10000 impulsuri.7 6 20 000 1 4600 30 000 2 4100 Caracteristici pe plăci confecŃionate in laborator sau pe carote din îmbrăcăminte Tabelul 17 – Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări dinamice Mixtură asfaltică Nr. µm/m.5 4 0. maxim 20 000 2 30 000 3 .0 1. µm/m. 200KPa şi 10000 impulsuri. 124 ms.deformaŃia la 50 ºC. mm/1000 cicluri . 1. la 120 giraŃii. minim RezistenŃa la oboseală. MPa. baza I-II III-IV 1.0 6.4. 2. µm/m/ciclu. % din grosimea iniŃială a probei 0. RezistenŃa la deformaŃii permanente (fluaj dinamic) .2. Caracteristici pe cilindrii confecŃionaŃi la presa giratorie 1. MPa. legătura I-II III-IV 1. Volum de goluri.2. 300KPa şi 10000 impulsuri.5 8. 60 ºC (ornieraj) . epruvete trapezoidale sau prismatice DeformaŃia ε6 la 106 cicluri.1.3. maxim 1. µm/m/ciclu. 300KPa şi 10000 impulsuri.Adâncimea făgaşului.1.deformaŃia la 40 ºC. maxim 1.1 Modulul de rigiditate la 20 ºC. maxim . RezistenŃa la deformaŃii permanente (fluaj dinamic) .Viteza de deformaŃie la ornieraj.3 2.% maxim 9. 10-6 200 250 20 000 2 5000 400 000 30 000 3 4500 300 000 Tabelul 18 – Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baza determinate prin încercări dinamice Mixtură asfaltică Nr. pentru stratul de Caracteristica crt. Modulul de rigiditate la 20 ºC.5 10. la 120 giraŃii.1.2. µm/m. % maxim 5. I-II III-IV 1. Caracteristici pe cilindrii confecŃionaŃi la presa giratorie 1.viteza de deformaŃie la 50 ºC. 124 ms.5 1. 200KPa şi 10000 impulsuri. 2. RezistenŃa la deformaŃii permanente (fluaj dinamic) .% maxim 7. µm/m/ciclu.22 Tabelul 16 – Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzură determinate prin încercări dinamice Mixtură asfaltică pentru stratul de Nr. 200KPa şi 10000 impulsuri. Volum de goluri la 80 giraŃii .5 1.viteza de deformaŃie la 40 ºC. maxim . Caracteristici pe cilindrii confecŃionaŃi la presa giratorie 1.

maxim Sensibilitate la apa. crt. minim RezistenŃa la oboseală. conform SR EN 12697-31. 10-6 6000 500 000 100 5600 400 000 150 Art.5 77. Modulul de rigiditate la 20 ºC.. conform %.4 2..1 1. Caracteristicile specifice ale mixturilor poroase se vor raporta la limitele din tabelul 20.. % minim 2 Sensibilitate la apa. epruvete trapezoidale sau prismatice DeformaŃia ε6la 106 cicluri.1-4 Nr. Tabel 19 – Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate Strat de uzură Caracteristica MAS 12. MPa. 1 Volum de goluri la 80 giraŃii . 124 ms.58.1-4 0.6 77. Caracteristicile specifice ale mixturilor stabilizate se vor raporta la limitele din tabelul 19. Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 12697-8.2 80 3.. crt. Pentru mixtura asfaltică stabilizată. Tabel 20 – Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase Caracteristica MAP 16 14 70 30 0. % Test Shellenberg.5…3. MAS 16 Volum de goluri la 80 giraŃii % Volum de goluri umplut cu bitum.57. SR EN 12697-17 % maxim 4 5 Permeabilitate orizontală SR EN 12697-19 Permeabilitate verticală SR EN 12697-19 10-3 m/s 10-3 m/s .5 MAS 8.4 Art.83 0..3 1.2 80 Nr.59. proba cilindrică solicitată la întindere indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 150C RezistenŃa la oboseală.23 1. Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18.. Art. SR EN 12697-12 metoda A % minim 2.83 0.3 1. se determină pe epruvete confecŃionate la presa de compactare giratorie. SR EN 12697-12 metoda A % minim 3 Pierdere de material. 1.2 1. volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate.

Beton asfaltic 2…5 97 BA 8. compactare. BA 12. Beton asfaltic deschis BAD 20.24 SECłIUNEA 3 Caracteristicile straturilor gata executate Art. minim 1.60. BAD 25. cuprinse în prezentul normativ.gradul de compactare şi absorbŃia de apă . Tipul stratului de apă*. crt. Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea densităŃii aparente şi a absorbŃiei de apă pe plăcuŃe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate. Nota: Densitatea aparentă se determină conform SR EN 12697-6.5. %. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt: . Anrobat bituminos. omologate. Tabelul 21 . BADPC 25. Mixtură asfaltică stabilizată 2…6 97 2. 96 3…8 BADPS 25 5.Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice AbsorbŃie Grad de Nr. Art.63.elementele geometrice ale stratului executat . % vol. BAPC 16 4.64. CondiŃiile tehnice pentru absorbŃia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice. Beton asfaltic rugos 4…7 97 BAR 16m BAR 16 3. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în laborator din aceeaşi mixtură asfaltică.caracteristicile suprafeŃei îmbrăcăminŃilor bituminoase executate Gradul de compactare şi absorbŃia de apă Art. . 2…10 96 * Metoda de determinare a absorbŃiei de apă este prezentată în Anexa B.62. vor fi conforme cu valorile din tabelul 21. Art. BA 16. la minim7 zile după aşternere. Art.rezistenŃa la deformaŃii permanente . Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu echipamente de măsurare adecvate.61.

cu condiŃia respectării pasului de proiectare adoptat 4 * DeclivităŃi mai mari pot fi prevăzute numai cu acordul beneficiarului şi asigurarea măsurilor de siguranŃă a circulaŃiei.Declivitate.abaterile în plus constituie motiv respingere a lucrării nu de 5..5 mm .nu se admit abateri în 1 Grosimea minimă a stratului minus faŃă de grosimea compactat. Elemente geometrice Art. la temperatura de 60 ºC.25 RezistenŃa la deformaŃii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice Art.67.strat de uzură pentru fiecare strat 3. % maxim 4.strat de legătură cu granule de maxim 20mm cu granule de maxim 25mm . cm) geometrice . Valorile admisibile. Tabelul 22 .cazuri speciale Profil longitudinal . Caracteristicile suprafeŃei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice şi condiŃiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 23. în funcŃie de trafic.strat de bază 2 3 LăŃimea parŃii carosabile Profilul transversal . Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească condiŃiile din tabelul 22.0 cu granule de maxim 8 mm cu granule de minim12. Art.în aliniament .0 mm faŃă de cotele profilului proiectat. Caracteristicile suprafeŃei straturilor executate din mixturi asfaltice Art.în curbe şi zone aferente . cm. la cel puŃin 7 zile după aşternere.65. RezistenŃa la deformaŃii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de deformaŃie la ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului. RezistenŃa la deformaŃii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se verifică pe minim două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat. sunt prezentate în tabelul 16. (min.0 . minim: minima prevăzută în proiect .0 Conform STAS 2900 sub formă acoperiş conform STAS 863 pantă unică ≤7* ± 50 mm ± 5.0 6. Elemente geometrice admisibilitate admise la elementele crt. .68. conform SR EN 12697-22.66.0 6.0 mm faŃă de cotele profilului adoptat ± 5.Elementele geometrice şi abaterile limită pentru straturile executate din mixturi asfaltice CondiŃii de Abateri limită locale Nr.

0 2 Uniformitatea în profil longitudinal Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul de 3m.. omologate sau metoda mm/m drumuri de clasă tehnică I…III +2..Încercarea cu pendul( SRT) .drumuri de clasă tehnică III Măsurători efectuate la 50 km/h ≥ 0.0 . fisuri.drumuri de clasă tehnică I…II ≥ 80 . înainte de aşternerea stratului superior. crt.41 .0 planeitate.drumuri de clasa tehnica IV-V cu un debit de apa de 11 litri/min Vizual: Aspect fără degradări sub formă de exces 5 Omogenitate.Caracteristicile suprafeŃei straturilor bituminoase Nr.drumuri de clasă tehnică III ≥ 75 .drumuri de clasă tehnică I…II ≥ 0.1.unităŃi PTV SR EN 13036-4 .drumuri de clasă tehnică I…II ≥ 1.8 . Aspectul suprafeŃei de bitum. +3.adâncime medie profil exprimată în coeficient de Reglementări tehnice în vigoare. 1 Caracteristica CondiŃii de admisibilitate Metoda de încercare Reglementări tehnice în vigoare Planeitatea în profil longitudinal Indice de planeitate.drumuri de clasă tehnică IV. SR EN ISO 13473-1 metoda profilometrică MPD:.69.3. mm 4. . înainte de recepŃia la terminarea lucrărilor.45 .drumuri de clasă tehnică III ≤ 4.2.drumuri de clasă tehnică IV…V ≤ 5.V ≥ 0. (pata de nisip): SR EN 13036-1 . deschise.5 drumuri de clasă tehnică V ≤ 3. şlefuite .26 Verificări ale uniformităŃii în profil transversal şi longitudinal se vor face prin sondaj şi în cazul straturilor de bază şi legătură..drumuri de clasă tehnică IV. Acestea nu vor depăşi 5mm .6 Adâncimea medie a macrotexturii. Art.0 ..drumuri de clasă tehnică III ≥ 0.drumuri de clasă tehnică I şi II ≤ 3.35 . AderenŃa suprafeŃei . drumuri de clasă tehnică III ≤ 1. metoda volumetrică MTD. cu aparatul de măsura Grip 4. Determinarea caracteristicilor suprafeŃei straturilor de uzură executate din mixturi asfaltice se efectuează în termen de o lună de la execuŃia acestora. frecare (µGT): Tester ≥ 0. mm: SR EN 13036-7 .2 . m/km: privind măsurarea indicelui de drumuri de clasă tehnică I…II ≤ 1.V ≥ 70 Adâncimea medie a macrotexturii. IRI. zone poroase.adâncime textura.5 drumuri de clasă tehnică IV ≤ 2.0 drumuri de clasă tehnică IV…V 4 Rugozitatea suprafeŃei 4. Tabelul 23 .0 şablonului.0 Echipamente electronice 3 Uniformitatea în profil transversal.

Mixturile asfaltice se prepară în instalaŃii prevăzute cu dispozitive de predozare. Pentru fiecare sector se aleg 5 secŃiuni situate la distanŃa de 5. Art.170 170.. precum şi dispozitiv de malaxare forŃată a agregatelor cu liantul bituminos. Temperaturile agregatelor naturale.27 NOTA 1 Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate IRI... organism acreditat conform normelor în vigoare. Controlul producŃiei în fabrică se face conform SR 13108-21. Aderenta se determina cu metoda cu pendulul SRT. Determinarea adâncimii macrotexturii se face în aceleaşi puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul. dozare gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului..10 m între ele.71. în puncte situate la un metru de marginea părŃii carosabile (pe urma roŃii) şi la o jumătate de metru de ax (pe urma roŃii). Se recomandă efectuarea inspecŃiei tehnice a instalaŃiei de producere a mixturii asfaltice la cald de către un organism de inspecŃie de terŃă parte.180 170. apariŃia făgaşelor şi se face cu echipamente electronice omologate sau metoda şablonului.. cu observaŃia că temperaturile din partea superioară a intervalului se utilizează la execuŃia îmbrăcăminŃilor rutiere bituminoase în zone climatice reci..Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice Agregate Bitum Mixtura asfaltică la naturale ieşirea din malaxor Temperatura. Tipul liantului Tabel 24. C A P I T O L U L IV Prepararea şi punerea în operă a mixturilor asfaltice SECłIUNEA 1 Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice Art..70. Verificarea funcŃionării instalaŃiilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate conform unui program de întreŃinere specificat de producătorul echipamentelor şi programului de verificare metrologic al dispozitivelor de măsura şi control.. pentru care se determină rugozitatea. 175 170. NOTA 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul transversal.. resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale.. fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.180 ..190 160.. uscare. 0C bitum rutier neparafinos bitum modificat cu polimeri 170. În caz de litigiu se determină aderenŃa cu pendulul. Certificarea capabilităŃii instalaŃiei privind calitatea fabricaŃiei şi condiŃiile de securitate prevăzute de Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor şi reglementărilor naŃionale şi europene impuse.180 160.. aderenŃa suprafeŃei se determină cu aparatul cu pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Dacă nu există alte precizări în caietul de sarcini. NOTA 3 Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică. ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice la ieşirea din malaxor se stabilesc în funcŃie de tipul liantului. conform tabelului 24 (sau confom specificaŃiilor producătorului)..

77. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate. aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuŃie se realizează. Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiŃiile concrete de transport (distanŃă şi mijloace de transport ) şi condiŃiile climatice să fie asigurate temperaturile de aşternere şi compactare conform tabel 25. în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului.28 Art. Durata de amestecare. acoperite cu prelate speciale.76.74. . Materialele neaderente. iar dacă este cazul se remediază şi se reprofilează. Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate. În cazul stratului suport din macadam. Art. SECłIUNEA 2 Lucrări pregătitoare Art. praful şi orice poate afecta legătura între stratul suport şi stratul nou executat trebuie îndepărtat.73. se va evita contaminarea suprafeŃei acestuia cu impurităŃi datorate traficului.75.72. după caz. Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice Înainte de aşternerea mixturii. După curăŃare se vor verifica cotele stratului suport. trebuie să fie suficientă pentru realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos. În cazul în care acest strat nu se protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curăŃarea prin periere mecanică şi spălare. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea bitumului. imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul transportului. Art. Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităŃi de bitum de mai multe ori. conform prevederilor din proiectul de execuŃie. în procesul tehnologic. Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în tabelul 24. Art. stratul suport trebuie bine curăŃat. Art. în funcŃie de tipul instalaŃiei. să fie minime. Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise. fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică. fie prin frezare. Art.78. Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolantă şi acoperită cu prelată. În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice existente. Dacă penetraŃia bitumului nu este corespunzătoare se renunŃă la utilizarea lui. acesta se curăŃă şi se mătură. atunci este necesară determinarea penetraŃiei acestuia. care trebuie să fie conform proiectului de execuŃie.

rămasă după aplicarea amorsajului. Art. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu. SuprafaŃa stratului suport trebuie să fie uscată.80.5) kg/m2. Această operaŃie se face în afara . rosturile se acoperă pe o lăŃime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. pe o suprafaŃă uscată. Art.84. Art.29 Stratul de egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior. SECłIUNEA 3 Aşternerea mixturii asfaltice Art. când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de 15 cm.79. în faŃa finisorului la o distanŃă maximă de 100 m. Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului suport.3…0. În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă necompactată aceasta va fi îndepărtată.81. In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aşternerea se face la temperaturi ale stratului suport de minim 15oC. Amorsarea se va face pe suprafaŃa curăŃată şi uscată. care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în funcŃie de natura stratului suport. pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.83. pe o suprafaŃă uscată. sau altă soluŃie propusă de proiectant în urma unei analize tehnico .economice. Art. acoperite cu geogrile sau geosintetice. La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat.finisoare prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare. trebuie să fie de (0. În funcŃie de natura stratului suport. cu repartizatoare . Amorsarea La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă. Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10oC . Grosimea acestora va fi determinată funcŃie de preluarea denivelărilor existente. Amorsarea stratului suport se realizează uniform cu un dispozitiv special. Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat. în grosime constantă. în aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei bituminoase.82. cantitatea de bitum pur. Art. În cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături pronunŃate se recomandă acoperirea totală a zonei cu mortare sau mixturi asfaltice (antifisură) în grosime minimă de 2 cm.

cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13. viteza la aşternere poate fi de 2. La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă. tip: 35/50 50/70 70/100 bitum modificat cu polimeri .30 zonelor pe care există.90. Art. Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanŃa de transport şi capacitatea de fabricaŃie a staŃiei. min. FuncŃie de performanŃele finisorului. în funcŃie de tipul liantului.91. mixtură asfaltică. Aşternerea se va face pe întreaga lăŃime a căii de rulare.88. Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere este cea fixată de proiectant. sau urmează a se aşterne.25.4 m/min. 88.. necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului. pentru a se evita total întreruperile în timpul execuŃiei stratului şi apariŃiei crăpăturilor / fisurilor la suprafaŃa stratului proaspăt aşternut. o atenŃie deosebită se va acorda realizării rosturilor de lucru. În buncărul utilajului de aşternere. Tabelul 25 – Temperaturile mixturii asfaltice la aşternere şi compactare Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la compactare Tipul liantului asfaltice la aşternere o o C.87. zonele aferente rostului de lucru. Art. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii. Art. clasa: 25/55 45/80 40/100 150 145 140 145 140 135 160 160 160 110 110 100 120 120 120 165 160 155 Art. longitudinale şi transversale.. astfel încât să rezulte o muchie vie verticală . min. C. se stabileşte prin proiect şi se supune aprobării beneficiarului lăŃimea benzilor de aşternere şi poziŃia rosturilor longitudinale ce urmează a fi executate. trebuie să existe în permanenŃă suficientă mixtură. se vor utiliza temperaturi cu 100C mai mari decât cele prevăzute în tabelul nr. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice. început sfârşit bitum rutier neparafinos. Art. Pentru mixtura asfaltică stabilizată. dar nu mai mare de 10 cm. . în buncărul repartizatorului. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru transversal. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare.86.89. longitudinal şi/sau transversal. Art.85. Atunci când acest lucru nu este posibil. temperaturile prevăzute în tabelul 25. Art. se taie pe toată grosimea stratului. conform prevederilor de la art.5. care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe.

Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu minimum 10 cm faŃă de cele ale stratului de legătură. cu panta de 0.5%. rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreŃesut. până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent). Art. pe o lungime variabilă în funcŃie de grosimea noului strat. urmată de aşternerea şi compactarea noii mixturi asfaltice. noul strat stratul rutier existent h h se decapează h Racordarea în profil longitudinal a stratului nou cu stratul existent Axa drumului 450 450 Marginea părŃii carosabile Racordarea în plan a stratului nou cu stratul existent . tăierea nu mai este necesară. Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului se va face după decaparea mixturii din stratul vechi.31 În cazul rostului longitudinal. cu alternarea lor.92. astfel încât să se obŃină o grosime constantă a acestuia. În plan. la 45o. liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V. când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi. Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic. Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafeŃei.

care să efectueze în acest scop. numărul minim de treceri recomandat ale compactoarelor uzuale este cel menŃionat în tabelul 26. vor fi efectuate sub responsabilitatea unui laborator autorizat. realizat din beton asfaltic deschis. Art. Ateliere de compactare A B Compactor cu pneuri Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri de 160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN Număr de treceri minime 10 4 12 12 4 14 12 4 14 Tipul stratului Strat de uzură Strat de legătură Strat de bază . care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte.93. Tabelul 26 – Compactarea mixturilor asfaltice. Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectivă.94. astfel încât să se obŃină gradul de compactare conform tabelului 21. Încercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia. Pentru obŃinerea gradului de compactare prevăzut se determină. Art. Art. utilizând mixturi asfaltice preparate în condiŃii similare cu cele stabilite pentru producŃia curentă.97.98. OperaŃia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu compactoare cu rulouri netede şi/sau compactoare cu pneuri. în funcŃie de performanŃele acestora. numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate. Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obŃine pe sectorul experimental gradul de compactare minim menŃionat la tabelul 21. Număr minim de treceri. de tipul şi grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice. SECłIUNEA 4 Compactarea mixturii asfaltice Art. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu şorŃuri de protecŃie . acesta nu se va lăsa neacoperit în anotimpul rece pentru evitarea apariŃiei degradărilor.99. Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcăminŃii bituminoase. Pentru obŃinerea gradului de compactare prevăzut. prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate.32 Art.96. Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. nefiind lăsat neprotejat sub trafic. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare.95. Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder). Art. Art. toate încercările pe care le va considera necesare. pe un sector experimental.

temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent. Controlul procesului tehnologic de execuŃie a stratului bituminos: . Compactarea se execută în lungul benzii.pregătirea stratului suport: zilnic. la începerea lucrării pe sectorul respectiv. . SECłIUNEA 2 Controlul procesului tehnologic Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaŃii: Art.100. CAPITOLUL V CONTROLUL CALITĂłII LUCRĂRILOR Controlul calităŃii lucrărilor de execuŃie a straturilor de uzură. SuprafaŃa stratului se controlează în permanentă. Pe sectoarele în rampă. Art. în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice: . .101.105. . se compactează cu maiul mecanic. iar micile denivelări care apar pe suprafaŃa stratului executate din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăŃimea benzii.temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent. de legătură şi de bază din mixturi asfaltice se efectuează pe faze. Locurile inaccesibile compactorului. Art.103.funcŃionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic. Controlul reglajului instalaŃiei de preparare a mixturii asfaltice: . cu o viteză mai redusă la început. primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi.33 Art. pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului.102.funcŃionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul fiecărei zile de lucru. apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Art.temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent. SECłIUNEA 1 Controlul calităŃii materialelor Art.104. . prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare. în special în lungul bordurilor. Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri. Controlul calităŃii materialelor se face conform prevederilor prezentului normativ.

63 0. prin analize de laborator efectuate de laboratorul de şantier: . . Verificarea respectării compoziŃiei mixturii asfaltice prestabilită.1…0. .caracteristici fizico-mecanice trebuie să se încadreze în limitele din prezentul normativ Tabelul 27.temperatura mixturii asfaltice la aşternere si compactare: cel puŃin de două ori pe zi la compactare cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13.conŃinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru. abaterile admise faŃă de reŃeta aprobată fiind cele indicate în tabelul 27. % 25…31. dar cel puŃin una pe zi.granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor.1 0……0.compoziŃia mixturii asfaltice. . prin analize de laborator efectuate de un laborator autorizat pe probe de mixtură asfaltică: 1 probă / 400 tone mixtură fabricată.2 0.5 16…25 8…16 FracŃiunea. Tipurile de încercări şi frecvenŃa acestora. care va determina: . . pe probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.0 +0.063…0. Abateri faŃă de compoziŃie Abateri admise faŃă de reŃeta.2 Art.tehnologia de compactare (atelier de compactare. Art. funcŃie de tipul de mixtură şi clasa tehnică a drumului sunt prezentate în tabelul 28.compoziŃia mixturii asfaltice (compoziŃia granulometrică şi conŃinutul de bitum) prin extracŃii.5 +1.aceasta trebuie să se încadreze în limitele de toleranŃă admise. în corelare cu SR EN 13108-20. număr de treceri): zilnic Art.106. faŃă de compoziŃia prestabilită (reŃetă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice. Verificarea calităŃii mixturii asfaltice. care trebuie să se încadreze în limitele din prezentul normativ si să corespundă compoziŃiei stabilite prin studiul preliminar de laborator. . .20…0.34 .107.modul de execuŃie a rosturilor: zilnic.108.063 Bitum +5 +5 +5 +5 +4 +3 +2 +1. înainte de adăugarea liantului . mm Agregate 4…8 1…4 0.

Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate stratului de uzură. Modul de rigiditate.Tipul şi frecvenŃa încercărilor realizate pe mixturi asfaltice Nr. Verificarea calităŃii stratului executat. III. în cazul staŃiilor cu productivitate ≥ 80 tone/ora. Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură.gradul de compactare. Verificarea stratului la deformaŃii permanente: . IV . CompoziŃia mixturii Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall. adâncimea făgaşului. RezistenŃa la deformaŃii permanente (fluaj dinamic. Modul de rigiditate.absorbŃia de apă.o verificare pentru fiecare 20 000 m2 executaŃi 5. RezistenŃa la oboseală. II şi III. rata de ornieraj). de legătură şi de bază. Încercări iniŃiale de tip (validarea în producŃie) Idem punctul 1 3 Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate în timpul execuŃiei: . Natura controlului/încercării şi frecvenŃa încercării Caracteristici verificate Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall.frecvenŃa 1/400 tone mixtură asfaltică în cazul staŃiilor cu productivitate < 80 tone/oră. RezistenŃa la oboseală. adâncimea făgaşului. RezistenŃa la deformaŃii permanente (fluaj dinamic). III. Verificări suplimentare în situaŃii cerute de comisia de recepŃie (beneficiar): . indiferent de clasa tehnică a drumului Încercări iniŃiale de tip (validarea în laborator) Mixturile asfaltice stabilizate conform prevederilor din acest normativ indiferent de clasa tehnică a drumului Mixturi asfaltice poroase Mixturile asfaltice destinate stratului de uzură conform prevederilor din acest normativ pentru clasa tehnică a drumului I. 4. II. IV. vor fi prelevate probe pe care se vor reface toate încercările prevăzute la punctul 1 din acest tabel. rata de ornieraj). Caracteristicile: Volum de goluri. carote: .gradul de compactare . Volum de goluri. Toate tipurile de mixtură asfaltică destinate stratului de uzură. Modul de rigiditate.frecvenŃa 1 set carote pentru fiecare 20000 m2 executaŃi RezistenŃa la deformaŃii permanente (adâncime făgaş. legătură şi bază. 1. . crt.frecvenŃa 1 set carote pentru fiecare solicitare Mixturile asfaltice destinate stratului de uzură. pentru clasa tehnică a drumului I. La transpunerea pe staŃia de asfalt a dozajelor proiectate în laborator. de legătură şi de bază . RezistenŃa la deformaŃii permanente Caracteristicile: . de legătură şi de bază Mixtura asfaltică stabilizată Mixturi asfaltice poroase Toate tipurile de mixtură asfaltică pentru stratul de uzură. 2 Tipul mixturii asfaltice Toate mixturile asfaltice.absorbŃia de apă.35 Tabelul 28 . pentru drumurile de clasă tehnică I. III. frecvenŃa cel puŃin 1 proba / zi. test Schellenberg Volum de goluri Caracteristicile: .compoziŃia mixturii. rata de ornieraj) Volum de goluri determinat cu presa de compactare giratorie. II. II. deformaŃia la oboseală Conform Tabel 20 Volum de goluri determinat cu presa de compactare giratorie. . 6. IV. .IV Mixturile asfaltice destinate stratului de legătură şi de bază conform prevederilor din acest normativ pentru clasa tehnică a drumului I. test Schellenberg RezistenŃa la deformaŃii permanente (fluaj dinamic.

al beneficiarului şi al consultantului sau a dirigintelui. Verificarea calităŃii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete.verificarea îndeplinirii condiŃiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaŃie. conform prevederilor STAS 6400. se efectuează prin determinarea gradului de compactare in situ.109. SECłIUNEA 4 Verificarea elementelor geometrice Art.se face în axă. Art. a gradului de compactare si absorbŃiei. . Verificarea compactării stratului. încheindu-se un proces verbal.carote Φ 100 mm sau plăci de min. iar la aprecierea comisiei de recepŃie.verificarea cotelor profilului longitudinal: . omologate. se face conform STAS 6400 şi constă în: . pe minimum 10% din lungimea traseului. pe plăcuŃe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm.111. la aproximativ 1 m de la marginea părŃii carosabile.se face cu echipamente adecvate.carote Φ 200 mm pentru determinarea rezistenŃei la ornieraj .36 SECłIUNEA 3 Controlul calităŃii straturilor executate din mixturi asfaltice Art. . Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile. verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calităŃii îmbrăcăminŃii. Tabel 21 şi conform Tabel 22. Rezultatele obŃinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 21. . efectuate la 1 m de marginea stratului de bază. Art. în care se va nota grosimea straturilor. prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote. Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului.verificarea grosimii stratului. netulburate.110. precum şi a compoziŃiei – la cererea beneficiarului. .( 400 x 400) mm sau carote de Φ 200 mm (în suprafaŃă echivalentă cu a plăcii menŃionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor. astfel: .Epruvetele se prelevează în prezenŃa delegatului antreprenorului. a absorbŃiei de apă şi a compoziŃiei (granulometrie şi conŃinut de bitum). Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităŃii suprafeŃei. cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime.112.verificarea profilului transversal: . prin maximum două sondaje pe kilometru. Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea densităŃii aparente şi a absorbŃiei de apă. în funcŃie de datele înscrise în rapoartele de încercare întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat.

.37 Nu se admit abateri în minus faŃă de grosimea prevăzută în proiect. Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi uniformităŃii suprafeŃei de rulare se face conform art. respectiv în profilul transversal tip. elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul ConstrucŃiilor volumul 4 din 1996. cu condiŃia respectării prevederilor prezentului. este de +2. RecepŃia pe faze determinante. privind uniformitatea suprafeŃei si gradul de compactare.5%. Comisia de recepŃie examinează lucrările executate faŃă de documentaŃia tehnică aprobată şi de documentaŃia de control întocmită în timpul execuŃiei.112. ToleranŃa pentru ecarturile constatate. Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +1 mm/m .115. RecepŃia la terminarea lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de recepŃie a lucrărilor în construcŃii şi instalaŃii aferente acestora. privind straturile de uzură. de legătura şi de bază se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităŃii în construcŃii aprobat cu HG 273/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuŃie determinante. Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +10 mm cu condiŃia respectării pasului de proiectare adoptat.114. SECłIUNEA 2 RecepŃia la terminarea lucrărilor Art.113. C A P I T O L U L VI RECEPłIA LUCRĂRILOR SECłIUNEA 1 RecepŃia pe faze determinante Art. Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării. în raport cu cotele prescrise. Abaterile limită locale admise la lăŃimea stratului faŃă de cea prevăzută în proiect pot fi cuprinse în intervalul +50 mm pentru lăŃimea căii de rulare si de +25 mm pentru lăŃimea benzii de urgenŃă la autostrăzi. aprobat cu HG 273/94. stabilite în proiectul tehnic. Art.

pentru lucrările de ranforsare. Pentru lucrările de ranforsare. precum şi construcŃii noi de drumuri şi autostrăzi. precum şi construcŃii noi de drumuri şi autostrăzi. în vederea RecepŃiei Finale se vor prezenta măsurătorile de planeitate. toate eventualele defecŃiuni ce vor apare se vor remedia de către Antreprenor. reabilitare.117. În perioada de garanŃie. rugozitate si capacitatei portantă. . În vederea efectuării recepŃiei la terminarea lucrărilor. Art. SECłIUNEA 3 RecepŃia finală Art. reabilitare. în plus faŃă de prevederile art.118. care se vor compara cu măsurătorile prezentate la RecepŃia la Terminarea Lucrărilor. urmare a verificării comportării în exploatare a lucrărilor. 119.116.38 Art. RecepŃia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 după expirarea perioadei de garanŃie. 115 se vor prezenta şi măsurători de capacitate portantă. Art.

39 Anexa A(normativa) Harta cu zonele climatice .

pompă de vid (trompă de apă). b) BalanŃă hidrostatică cu sarcină maximă de 2 kg cu clasa de precizie III. DiferenŃa dintre aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul iniŃial al epruvetei: V = m1 − m2 (cm3) ρw Epruvetele sunt introduse apoi în vasul de absorbŃie (exsicatorul de vid) umplut cu apă la temperatura de 20 ºC ± 1 ºC se aşează capacul de etanşare şi se pune în funcŃiune evacuarea aerului astfel ca după circa 30 minute să se obŃină un vid între 15. vas de siguranŃă şi tuburi de legătură din cauciuc între părŃile componente.1%. Notă: Masa constantă se consideră când două cântăriri succesive la interval de minim 4 ore diferă intre ele cu mai puŃin de 0. dar epruvetele se menŃin în . B1 Aparatură a) Etuvă.. ConfecŃionarea epruvetelor se realizează conform SR EN 12697-30.20 mmHg după circa 30 minute. c) Aparat pentru determinarea absorbŃiei de apă alcătuit dintr-un vas de absorbŃie (exsicator de vid).. vacuummetru cu mercur. la temperatura de 20 ºC ± 1 ºC. Pompa de vid trebuie să asigure evacuarea aerului în aşa fel încât să se realizeze o presiune scăzută de 15.. se scot din apă.. se şterg cu o Ńesătură umedă şi se cântăresc în aer (m1) şi apoi în apă (m2).40 Anexa B (normativă) Determinarea absorbŃiei de apă AbsorbŃia de apă este cantitatea de apă absorbită de golurile accesibile din exterior ale unei epruvete din mixtură asfaltică.20 mmHg. în apă. Epruvetele astfel pregătite pentru încercare se cântăresc în aer (mu). B2 Modul de lucru Determinarea se efectuează pe epruvete sub formă de cilindri Marshall confecŃionate în laborator. precum şi pe plăcuŃe sau carote prelevate din îmbrăcămintea bituminoasă. Epruvetele din îmbrăcămintea bituminoasă se usucă în aer la temperatura de maxim 20 ºC până la masă constantă. după care se menŃin timp de 1 oră. Vidul se întrerupe după 3 ore . la menŃinerea în apă sub vid şi se exprimă în procente din masa sau volumul iniŃial al epruvetei.

AbsorbŃia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei: Av = {(m 3 −mu ) − [(m3 − m4 ) − (m1 − m2 )]} / ρ w ⋅ 100 (m1 − m2 ) / ρ w (%) . Epruvetele se scot apoi din apă.AbsorbŃia de apă (Av) raportată la volumul epruvetei: Av = ( m 3 − mu ) / ρ w ⋅ 100 (m1 − m2 ) / ρ w (%) b) În cazul în care volumul final (V1) este mai mare ca volumul iniŃial (V): .41 continuare în apă la temperatura de 20 ºC ± 1 ºC timp de 2 ore la presiune atmosferică. se poate calcula în două moduri cu următoarele formule: a) În cazul în care volumul iniŃial (V) al epruvetelor este mai mare ca volumul final (V1): AbsorbŃia de apă (Am) raportată la masa epruvetei: m 3−mu ⋅ 100 mu Am = (%) . DiferenŃa între aceste două cântăriri raportată la densitatea apei reprezintă volumul final al epruvetelor: V1 = m3 − m4 (cm3) ρw B3 Calcul AbsorbŃia de apă. se şterg cu o Ńesătură umedă şi se cântăresc în aer (m3) şi în apă (m4).AbsorbŃia de apă (Am) raportată la masa epruvetei: Am = (m 3 −mu ) − [(m3 − m4 ) − (m1 − m2 )] ⋅ 100 mu (%) . exprimată în procente.

în grame. în grame. m3 masa epruvetei. cântărită în aer.59 × t − 5. în grame. cântărită în apă.5% (procente în valoare absolută). cântărită în aer.42 în care: mu masa epruvetei după uscare. în grame. ρw densitatea apei. în grame pe centimetru cub. după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică. 10 6 Abaterea valorilor individuale faŃă de medie nu trebuie să fie mai mare de ± 0. m1 masa epruvetei după 1 oră de menŃinere în apă.32 × t 2 ) unde t. m2 masa epruvetei după 1 oră menŃinere în apă . calculată cu formula: ρ W = 1. cântărită în aer. .00025205 + ( 7. m4 masa epruvetei după 3 ore în vid şi alte 2 ore la presiune atmosferică. în grame. cântărită în apă. este temperatura apei.

43 Colectiv elaborare: Directia Calitate CNADNR: Director Sef serv.CCLDNA Sef birou CLR Doru Calinescu Marian Peticila Ruxandra Nicoleta Nechita Vasilica Beica Brasov Bucuresti Cluj Constanta Craiova Iasi Timisoara Carmen Groza Nela Dobre Mariana Pop Mirela Stancu Emilia Badea Camelia Bulau Anca Ghihor Izdraila Laborator drumuri CESTRIN Laboratoare rutiere DRDP 1-7 .