“Componentele fondului turistic şi a bazei materiale”

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Geografie Geografia Generală a Turismului

ANUL I, SERIA I, GRUPA 5 Fondul morfoturistic: Florea Andra Madalina (sef proiect) Fondul climatoturistic:Florea Andra Madalina Fond turistic hidrogeografic: Georgescu Filip Fondul turistic biogeografic: Georgescu Filip Fondul turistic cultural-istoric: Fechete Vandana Elena Ferntiu Radu Beniamin Harpa-Vlasa Miruna Fondul turistic etnografic şi folcloric: Harpa-Vlasa Miruna Baza materială turistică: Gal Csongor-Balint Potenţialul de comunicare: Florea Andra Madalina

1. Fondul morfoturistic

• Relief glaciar:
Vâfuri:  Varful Patru( 2.130 m), Varrful Şureanu ,Varful Cârpa.

 Varful Cindrel – 2.245 m

 Circuri glaciare: În Munţii Şureanu se află doar trei circuri şi anume Auşelu, Şureanu şi Cârpa, ultimele două având şi lacuri glaciare de dimensiuni restrânse. În partea de nord a Munţilor Şureanu şi Cindrel, între văile Pianului şi Gârbovei, la sud de localitatăţile Loman, Căpâlna şi Cărpiniş, apare în masa şisturilor cristaline un strat îngust de

calcare şi dolomite calcaroase. Acest strat este diferenţiat în peisaj sub forme de eroziune, stânci solitare şi ruiniforme numite sugestiv „Masa Jidovului” (cu semnificaţia de „Masa Uriaşului”) şi „La Grumaji” (cu sensul de „stânci înguste şi proieminente”). Forma de relief predominantă în cuprinsul celor trei masive muntoase o constituie însă văile, care sunt foarte numeroase şi ale căror versanţi prezintă o gamă variată de înclinări şi de expoziţii.  o zonă Vai glaciare: anonimă, pentru ca apoi să sculpteze unele din cele mai Valea Ordancusa izvorând de sub Vf. Clujului, valea străbate la început o impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4 km lungime. Versantul vestic al văii, în zona de izvoare, prezintă un abrupt calcaros bine evidenţiat, acesta fiind tăiat de o frumoasă vale suspendată, faţă de care V. Poliţei s-a adâncit cu cca 25 m. După ce străbate mai multe sectoare calcaroase, săpând mici chei, V. Poliţei se varsă în Gârda Seacă, amonte de confluenţa acesteia cu Coteţul Dobreştilor.

o

Valea Ariesului, raul cel mai lung din Carpatii Occidentali (122 km).

primind mici afluenţi (Apa din Piatră. unde formează chei adânci şi câteva mici peşteri.Valea Gârda Seacă . Coliba Ghiobului) pentru a se pierde apoi în Peştera Coiba Mică. un platou carstic tipic. având o lungime de peste 20 km. o Valea Iadului cu peretii de stanca din zona Remeti o Valea Draganului cu barajul Floroiu (Dragan) .izvorăşte din Şesul Gârzii. În aval de primul izvor (Gura Apei) râul traversează o primă zonă de calcare. În a doua bară de calcare pe care o traversează Gârda formează alte chei strâmte şi adânci.

cascada se afla in amonte de lacul de acumulare Dragan. . aflată în apropierea Mocăniţei şi a drumului naţional. Cascade: Cascada din travertin Şipote (Munţii Trascăului) se află pe valea Arieşului şi cuprinde un bazin de colectare a apei şi numeroase cascade cu o cădere maximă de 15 metri. doua poteci facilitand accesul din drum pana in aval respectiv amonte de cascada. cea mai vizibilă porţiune fiind cea de vărsare.Căderile de apă au o lungime de 1 kilometru. răsfirate pe stânci sau baraje de travertin. Aceasta are circa 6-7m inaltime. Cascada Caldarilor situata pe Valea Sebesel. Pe drumul forestier de pe Valea Sebesel se face accesul spre cascada.

Cascada Vârciorog este situata in perimetrul comunei Arieşeni in apropiere de localitatea Vanvuceşti la o altitudine de 1090 m Cascada Vânătările Ponorului se situează în uriaşa dolină Vânătara. . spre care se îndreaptă pârâul Valea Poienii.

Ele se află pe versantul stâng al văii Ampoiţa la o înălţime de 40m faţă de talveg şi prezintă pereţi verticali spre vale. fiind acoperite de conglomeratele şi gresiile haotice ale formaţiunii de Meteş. acesta cascadă desenează pe buza prăpastiei un voal frumos de apă care curge printre stâncile de travertin. reprezentată de trei blocuri mari izolate de calcar( olistolite).2ha zona strict protejată se restrânge la cele trei stânci calcaroase. de vârstă apţian superior – albiană.Cimentul. Cu o cădere de doar18 metri. Pietrele Ampoiţei sunt trei masive izolate de calcare. gresii:  Forme reziduale: Pietrele Ampoiţei reprezintă o rezervaţie complexă. conglomerate. Intinse pe o suprafaţă de 0.. afluient pe stânga al Ampoiului la o altitudine maximă de 393m şi minimă de 310m . Aflate la marginea de sud a Munţilor Trascăului. înalte de 44m. pe versantul stâng al pârâului Ampoiţa. Spre pantă ele se înfundă treptat. Zona tampon are 4 ha şi cuprinde pajiştile dintre cele trei stânci în care este necesară ocrotirea asociaţiilor vegetale specifice din preajma rezervaţiei geologice şi în care nu se admite amplasarea de construcţii care să afecteze peisajul. 27m şi 15m. înglobează orbitoline ce indică vârsta apţiană a procesului de formare a . de asemenea calcaros.Cascada Nemes se afla chiar în inima Munţilor Apuseni. dintre care cel mai mare are circa 200m diametru . stânci create în parte chiar de apă. lângă Muntele Găina(1486 metri). • Relief de calcare.

Ele s-au desprins dintr-o faleză calcaroasă şi au alunecat pe taluzul continental fiind însedimentate în formaţiunile detritice cretacice de fliş. făgaşele de şiroire înscriindu-se tocmai în aceste diaclaze. Blocurile sunt diaclazate. de tip rendzinic. respectiv blocuri mari de granite cu ortoză şi de roci bazice eruptive (diabaze). sugerează caracterul lor alohton. . Uhlig a utilizat termenul de klippe. Dezagregarea lor este un proces îndelungat. oferind fronturi de carieră uşor de atacat. Prezenţa lor a stârnit numeroase discuţii şi există cel puţin trei teorii asupra genezei lor.5m. Pietrele Ampoiţei nu sunt o apariţie izolată în peisajul Munţilor Metaliferi şi Trascău. protejeajă aceste calcare. ce contrastează cu formele domoale. impresionând totdeauna prin pereţii verticali şi culoarea albă. Prezenţa lor în versant. Din cauza lipsei de calcare în formaţiunile de fliş. klippele de calcare din Munţii Metaliferi sunt ameninţate de o distrugere rapidă prin exploatare. ale formaţiunilor pe care le domină.Pentru aceste apariţii stranii de blocuri de calcare de cele mai diferite dimensiuni V. Blocurile au fost numite şi olistolite . Acoperirea creştetului blocurilor cu un strat de sol.breciei. cum se mai spune. sunt « exotice » în raport cu formaţiunile înconjurătoare. prin care se desemnează masivele izolate de roci ce sunt străine. cu atât mai mult cu cât o astfel de exploatare este uşoară. Eroziunea selectivă ulterioară le-a detaşat în relief. terne. fiind considerate mărturii ale unor momente de sedimentare agitată premergătoare unor evenimente tectonice. unele dintre ele adânci până la 0. relativ bine înierbat. Rezervaţia se înscrie în relieful de altitudine redusă al prelungirilor sudestice ale Munţilor Trascăului în Depresiunea Ampoi-Ampoiţa. sau. De altfel dispariţia prin exploatare până în temelii a unora dintre aceste masive de calcare indică destinul lor implacabil. Astfel de formaţiuni apar mai ales în lungul văii Ampoiului. împlântate într-o masă de formaţiuni mult mai moi. dat fiind că ele proeminează. In baza stâncii celei mai mari se observă şi un nivel cu elemente mai vechi.

Dar. Cuprinde 50 de specii de plante vasculare. pe fondul dominant eurasiatic (32%). iar amplitudinea anuală a valorilor extreme este de 70°C.). Pe abrupturile stâncoase ale calcarelor apar asociaţii de Festuca cinerea ssp. în lungul căreia mai există şi alte rezervaţii interesante(Cheile Ampoiţei. Precipitaţiile anuale se ridică la circa 700mm. pentru a rămâne dovezi ale unor interesante procese geologice. este regimul termic. se afirmă un contingent remarcabil de elemente mediteraneene(18%) şi continentale (14%). Durata intervalului cu îngheţ este de circa 190 de zile. de o romantică sălbăticie. Cheile Caprei etc. Melica ciliata var.De aceea Pietrele Ampoiţei au fost puse sub protecţia legii.pallens. Scurgerea pe versant este difuză. Incadrarea rezervaţiei în interesele economiei locale şi generale presupune includerea într-un circuit turistic care va urmării valea Ampoiului. Temperatura medie anuală este de 9°C. Minuartia verna. nu sunt semne de degradare. nu este împrejmuită cu borne şi nu are pază. flavescens. ele constituie şi un atrăgător obiectiv turistic. pe lângă interesul geologic. . Piatra Corbului de la Meteş. reflectând un regim topoclimatic termic mai blând şi mai uscat. multe dintre ele caracteristice pentru vegetaţia de stâncărie. prin dezagregare. nu există table indicatoare. prin originalul peisaj. Rezervaţia se încadrează în etajul pădurilor de gorun. pe care îl oferă. Piatra Bulbuci. Allium flavum. Elementul climatic ce intervine cel mai mult la distrugerea în timp. Rezervaţia face parte din bazinul mijlociu al râului Ampoi. în care. o sursă ieftină de “piatră de var”. Condiţiile staţionare extreme au asigurat dăinuirea unui complex cenotic cu caracter relictar. Solurile sunt rendzinele pe calcare şi soluri brune podzolite şi brune acide pe celelalte tipuri de roci. depozitele înconjurătoare fiind în secţiunea lor superioară permeabile. precum şi monumente de arhitectură populară. din subbazinul pârâului Ampoiţa. Starea actuală a rezervaţiei este bună. Pericolele care ameninţă rezervaţia le reprezintă exploatarea calcarelor . Calcarele de la Valea Mică. între care se remarcă : Phleum montanum.

Este drept că atât Piatra Cetii cât şi Cheile Tecşeştilor au cele mai incomode căi de acces (ca să nu folosim sintagma “greu accesibil”) din toţi Munţii Trascău. prăpăstioşi. În latura de vest. înălţată până la 1233 m. limita de nord se menţine în lungul curbei de 1000 m care ocoleşte vârful Piatra Cetii ca un arc de cerc de 180°. limita corespunde cu marginea pădurii până la obârşiile Pârâului Porcarilor. Zona tampon este acoperită în cea mai mare parte de pădure de fag cu carpen. lipsite de pătură de sol. Către Pârâul Cetii. O înălţime calcaroasă. cu ţancuri şi hornuri. cu versanţi abrupţi. de la obârşia unei vâlcele orientată sud-nord. urmărind cu aproximaţie marginea pădurii până în extremitatea estică a abruptului. dinspre est. zona tampon este reprezentată de o fâşie de 150200 m. Este alungită pe direcţia nord-est sudvest şi are aspectul unei creste formată din trei segmente: Piatra Cetii. Creasta şi abrupturile calcaroase sunt. Ajunge în bazinul Pârâului Porcarilor şi ocoleşte pe la sud abruptul calcaros. Acest lucru este valabil atât pentru drumurile ce duc aici dinspre valea Mureşului sau alte locaţii cât şi pentru potecile din perimetrul celor două rezervaţii. De la obârşia Pârâului Cailor se îndreaptă spre nord-est. de unde se continuă spre nord. În cea mai mare parte limitele corespund cu baza abruptului calcaros care delimitează creasta principală. Pajiştile (fâneţe şi păşune) sunt mai extinse pe latura sudică. La Călugări şi Piatra înaltă. în general.Masivul Piatra Cetii este unul dintre cele mai impunătoare masive calcaroase din Munţii Trascău aşa după cum se poate vedea şi din Valea Mureşului. prin pădure pe la înălţimea de 1000 m. În jumătatea nordică. proeminentă şi izolată. cu aproximativ 200 m deasupra culmilor netezite din jur. De la obârşia Pârâului Porcarilor se lărgeşte până la 250-300 m până în valea Pârâului Cailor pe care o urmăreşte aproximativ 500 m. Numai în petice reduse apar rendzine formate pe . Trece spre est până în Valea Doştinei pe care se menţine până la obârşie în Dealul Răicanilor. delimitată de drumul dintre Tecşeşti şi Răicani şi marginea pădurii dinspre pajiştile Tecşeştilor şi Răicanilor. Jumătatea nordică are versanţii mai puţin abrupţi şi sunt acoperiţi de pădure până în partea superioară.

cu orientare generala nord-sud. acoperiti in partea superioara cu trene de grohotisuri desprinse din creasta stancoasa. Pe stancariile crestei calcaroase cresc plante saxicole tipice. Piatra Craivei este o rezervatie complexa care conserva un relief pitoresc. si apartine de comuna Cricau. Creasta calcaroasa proeminenta. iar pe poliţe şi trepte cu suprafaţă foarte limitată şi la baza abrupturilor sunt condiţii pentru formarea solurilor humico-calcice. care este cel mai înalt vârf al Masivului Găina. satul Craiva. Rezervatia se afla in etajul padurilor de fag. Piatra Craivei este formata din calcare mezozoice care apar izolat in acest punct dominand relieful mai domol dezvoltat pe flisul cretacic din jur.  Martori de eroziune: Vârful Găina. o vegetatie de stancarie caracteristica si urme ale unui sanctuar dacic.calcare. pe cumpana de ape dintre bazinele Galzii si Ampoiului. Prin crapaturile stancilor isi gasesc adapost specii arbustive si puieti de carpen. In jurul masivului calcaros. Masivul Găina este denumirea geografică a Vârfului Găina. Se afla in partea de sud-est a Muntilor Trascaului. cu versanti abrupti brazdati de hornuri inguste. situat în partea centrală a lanțului . care domina versantii cu inclinare medie. pe formaţiunile cretacice necarbonatice s-au format soluri acide şi brune podzolite.

pe cursul inferior al Galdei. fiind reprezentate de un peisaj spectaculos.Rezervatia este amplasata pe teritoriul comunei Galda de Jos. modelat in calcare. defilee: Cheile Galdei intra in categoria rezervatiilor complexe. care adaposteste un numar important de specii de plante calcofile. la o altitudine cuprinsa intre 350-500 m.muntos al Carpaților Occidentali. Vârful Balomireasa 1632 m si vârful Muntele Mare 1826 m.  Chei. in partea estica a Muntilor Trascaului. Cheile sunt sapate in calcare jurasice. culmile de NE ale muntilor Metaliferi si intreg ansamblul Muntilor Trascau. un . cu un relief variat (dezvoltat in mare parte pe calcare jurasice)reprezentat prin maguri calcaroase izolate. având 1486 m.

inspre aval ajungand la o latime de doar 4 m. subplombe. cu un relief deosebit de pitoresc. toate grupate pe portiuni de veritabile creste. creste ulucuci si pesteri precum si numeroase acumulari deluvio-coluviale sub forma de grohotisuri si blocuri. Peretii verticali ai cheilor se apropie foarte mult. colti. cu numeroase creste ascutite si turnuri care conserva totodata numeroase specii rare de plante. ace. alterarea si dezagregarea au creat forme interesante de relief.Ca urmare a intensei carstificari. situata in Poiana Galdei si partial comuna Întregalde. suprapunandu-se exact pe limita dintre comunele Galda de Jos si Intregalde. mase de grohotisuri. se intalneste intreaga gama de forme carstice: versanti abrupti si golasi. nise. Cheile sunt situate între doua masive calcaroase: Plaiul (1174 m) la nord si Plesa Caprei (1139 m) la sud si reprezinta o rezervatie complexa.olostolit din versantul vestic al Varfului Galda (743m). Coroziunea si eroziunea. in partea de vest fiind delimitata de versantii abrupti si de glacisul care coboara din varfurile Plaiu la nord si cota 1119 m din apropierea Varfului Piesa la sud pana la valea Galdei. polite structurale. Cheile Întregalde. Aici pot fi intalnite turnuri. varfuri sub forma de turnuri. mai ales pe versantul stang al vaii. hornuri. . lepiezuri etc. Suprafate rezervatiei este de 355 ha. satul Modolesti. stalpi. paralel cu Paraul Sindrileasa ce vine dinspre sud. relieful modelat in calcare fiind deosebit de spectaculos.

mojdrean. situate pe partea dreaptă a văii. abrupte si golase sunt lipsite de paduri. fiind unele dintre cele mai largi astfel de fenomene exocarstice din Munţii Trascăului. numite şi Cheile Vălişoarei sau Poienii. cu expozitie nord-vestica. sunt acoperiti de pajisti de stancarie alcatuite predominant din coada iepurelui.Versantii moderat si slab inclinati sunt acoperiti cu paduri de fag in amestec cu gorun iar pe unele creste apar pinul si molidul. pe versant apar palcuri de arbusti: diferite specii de corus. Cheile Valisoarei Sunt unele dintre cele mai impresionante chei din bazinul Văii Aiudului. Local. fiind situate la 14 km nord-vest de oraşul Aiud. sudica si sud-estica. Procesele de eroziune au dus la formarea a patru „colţuri” calcaroase distincte. Versantii golasi si insoriti cu substrat de bolovanis si pietris. au fost sculptate de-a lungul timpului de paleo-valea Aiudului în calcare jurasice monolitice şi au o lăţime care variază între 25 şi 150 m şi o înălţime de 100-150 m. Masivul sudic.o specie de maces. şi . ce culmineaza in varful Piatra Caprei. constituie partea cea mai interesanta din chei. intrucat pe versantul sau nordic vegeteaza floarea de colt. fiind acoperite cu specii calcofile care constituie fitocenoze specifice pentru stancarii calcaroase. la una din altitudinile cea mai joasa din tara. cetina de negi. Colţul Bogza şi Colţul Vilii.Cheile. ovascior si o specie de colilie. Coatele sudice ale Varfului Plaiu.

iar în amunte Valea Mogoşului.Băile romane". poartă denumiri interesante precum Şintiţaua şi Măriuţa. Fundoi la sud şi coboară vertiginos în Valea Geoagiului. cele două printre care se scurge apa pârâului formând un canion îngust. În partea de est şi de vest rezervaţia este delimitată de glacisul care înconjoară versanţii abrupţi ai masivelor calcaroase Uzmezeu la nord. Acest fenomen se repetă des în Apuseni şi putem spune că reprezintă o caracteristică a lor. cu pereţi înalţi de până la 150 de m. altitudine maximă 1189 m.Colţul Cetăţii şi Colţul Diacului pe cea stângă. care formează cheile. care înconjoară zona strict protejată şi cuprinde în . Cheile Rîmeţului sunt situate în partea central-estică a Munţilor Trascăului.. iar cea sudică o constituie. Cele patru colţuri din calcar. 100 m. care oferă un areal vast pentru amatorii de alpinism şi escaladă sportivă. aici fiind echipate peste 100 de trasee pentru toate gusturile şi nivelurile de pregătire. pe cursul mijlociu al Văii Geoagiului. altitudine minimă 530 m. Cheile Cetii ce impresionează aici în mod cu totul deosebit este vecinătatea peisajului blând şi odihnitor al plaiurilor cu livezi şi culturi cu peisajul sălbatic şi răscolitor al izbucnirilor de calcar. dar cu o diferenţă de nivel de aproximativ 30 m. Suntem în locul numit Cheile Cetii sau . Zona tampon o constituie o fâşie lată de circa 200-300 m. Limita nordică este formată de liziera ce desparte marginea abruptului calcaros de pădurea din apropierea cotei de 1135 m şi se continuă spre est şi spre vest la marginea abruptului. lung de cca. dominate de vârful Piatra din Chei (1189). Chicuiata marcată în vârf un ţanc similar unei figuri umane (chip) şi Piatra a Şasea. numită în avale Valea Mănăstirii. marginea unui mic platou calcaros cuprins între cotele 1158 m şi 1166 m. de asemenea.

275 m alt.cea mai mare parte pădurea limitrofă. inclusă de silvici în Clasa I de protecţie."Dupa Beles" Dimensiuni: 1. şi câteva areale cu păşuni şi fâneţe.) .  Relief carstic: Avene: Masivul Bihor: • Avenul cu doua Intrari Sistem: Coibe . . stg.Izbucul Tauz Acces: Arieseni – Hodobana • Avenul de dupa Beles Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.

stg.) . E) • Avenul din Dealul Tarsei Sistem: Bazinul Ariesului Mare .Ghetar Munti: Bihor Asezare: Deal Citera vs. dr.intre Casa de Piatra si Moara lui Filea • Avenul din Hoanca Urzicarului Sistem: Bazinul Crisului Pietros . (-) 22m Acces: Albac • Avenul din Dunga Vulturului Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului .Deal Dosul Marsoii (vs.Acces: Garda de Sus • Avenul de la Citera (Avenul de sub Pietruta) Sistem: Ocoale .Bazinul Vaii Garda Seaca Munti: Bihor .Platoul Vartop Asezare: Garda (Garda Seaca) conflueaza cu Vulturul (vs. stg.) la 250m E de Huda Laptelui de Piatra Dimensiuni: 1020m alt.Bazinul Vaii Albac Munti: Bihor . 30m lg. Dimensiuni: -288m alt Acces: Sohodol – Hoanca . 124m lg. 72 m lg Acces: Albac • Avenul de sub Varful Parului Sistem: Bazinul Ariesului Mare . E spre Valea Ocoale Acces: Garda de Sus • Avenul de la Trifon Sistem: Bazinul Ariesului Mare .Piatra Sobei Asezare: 100 m V de Ponorul de la Trifon Dimensiuni: 850m alt.Dealul Tarsei .Muntele Calineasa .Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs.Valea Luncsoarei Munti: Bihor Asezare: Luncsoarei .vs.Dealul Tarsei .20m sub creasta Dimensiuni: 1120m alt.intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor . (-) 80m adancime Acces: Casa de Piatra .

101m lg.5m. Batrana Dimensiuni: 1485m alt. Batranei.Ghetar Munti: Bihor . (-) 15m Acces: Catunul Ranjesti • Avenul I de la Corobana lui Gartau Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.pe culmea dealului la 1485m alt. stg.) Dimensiuni: 1300m alt.) la 20m N de Corobana lui Gartau Dimensiuni: 803m alt. 2500m lungime. Batrana .Valea Garda Seaca) Munti: Bihor . dr. Avenul din Batrana) Sistem: Platourile Batrana si Calineasa (Bazinul Gardisoara . dr.) deasupra Pesterii Corobana lui Gartau Dimensiuni: 815m alt. 20m lg Acces: Garda de Sus • Avenul Mic de sub Zgurasti . Scarisoara Asezare: paraul Ocoale Dimensiuni: 1120m alt.Vf.depresiunea Ocoale (S). 1 Mai) Sistem: Ocoale .Dealul Pesterii (1509m alt) Asezare: Sesul Gardei (E).ramura N (vs.• Avenul din Muntele Batrana (Hoanca Mare din Grumazul Batranii. in poiana . gura alungita de 6/3m Acces: Garda de Sus • Avenul din Varful Stanii Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ghetarului .la 1200m NV de Vf. 12m lg Acces: Garda de Sus • Avenul II de la Corobana lui Gartau Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. 20m diametru si 106m verticala Acces: Cabana Padis • Avenul din Sesuri (P. la N de P. denivelare totala 216.

Corabia Interes: localnicii i-au dat denumirea de „sunatori” sau „cantatori”. Ghetarul de la Zgurasti) Sistem: Ocoale .Stiubeiului Dimensiuni: (-225m) Acces: Poieni • Avenul Curat Munti: Trascau . 169.) .la 24m SE de intrarea inferioara a Avenului de sub Zgurasti Dimensiuni: 864m alt. Acces: Fenes • Avenul Gaura lui Stroe Sistem: Platoul Ciumerna Munti: Trascau .4m lg Acces: Garda de Sus Muntii Muresului: • Aven Munti: Metaliferi . Acces: Fenes  Pesteri: Masivul Bihor: • Pestera .aven Ghetarul de sub Zgurasti (P.Ghetar. P.) . de sub Zgurasti.Striglaul (1248m alt) Asezare: situat in varful Striglaul Dimensiuni: (-) 15m Acces: Necrilesti • Avenul Gemenele Munti: Trascau . Dambau (1369m alt) Asezare: Dambaului Interes: localnicii i-au dat denumirea de „sunatori” sau „cantatori”.Mv.Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.15 minute distanta .Pestera este legata hidrologic de Pestera Poarta lui Ionel . dr. Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihorului .Mv. dr.Dealul Mununa Asezare: Valea Ordancusii (vs.

) .Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) Dimensiuni: 1000m alt . 18m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Coderinca lui Putui Sistem: Cheile Albacului Munti: Bihorului Asezare: Valea Bancusestilor • Pestera Coiba Mare Sistem: Bazinul Gardisoara .aval de Pestera de langa Drum Dimensiuni: 885m alt. deschidere 40/35m.catunul Zgurasti . stg.Dimensiuni: 900m alt. 775m dezvoltare Acces: Garda de Sus .Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) in amonte (400m)de Pestera Coiba Mare Dimensiuni: 1000m alt.270m lungime .5050m lungime Acces: Garda de Sus . .cu calauza • Pestera Arcadei Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.si 4447m ..amonte de Casa de Piatra • Pestera Coiba Mica Sistem: Bazinul Gardisoara .

Calcarele de la Valcea . stg.Mv.E .) . Piatra Mandrutului Asezare: Valea Valceaua (vs.pe varf de grohotis Dimensiuni: 860m alt.la 175m de Poarta lui Ionel (Valea Ordancusii .dupa confluenta cu Ariesul Mare Dimensiuni: 690m alt.). 16m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Corobana Mandrutului Sistem: Bazinul Ariesului Mare . dr.Acces: Garda .600m N de Casa de Piatra • Pestera Corobana lui Gartau Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusei (vs.) . stg. 40m lg Acces: Albac • Pestera Corobana Mare Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.in vaiuga de la V . 45m lg .intre Scarisoara si Stiuleti Munti: Bihor .Cheile de la Piatra Mandrutului Cheile Albacului) Dimensiuni: 790m alt.

Valea Garda Seaca Munti: Bihor .amonte de Pestera Poarta lui Ionel Dimensiuni: 805m alt. dr.) .aval de Pestera Corobana Mare Dimensiuni: 850m alt.) . 16m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Corobana Mica de la N de Poarta lui Ionel Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.intre Scarisoara si Stiuleti Munti: Bihor .Mv. stg.la 350m amonte de confluenta cu Ariesul Mare Dimensiuni: 705m alt.Acces: Garda de Sus • Pestera Corobana Mica de la Chei Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. 11m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Cotetul Dobrestilor Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului .Calcarele de la Valcea . dr.) .Bazinul Gardei Munti: Bihor . 19m lg Acces: Albac • Pestera cu Apa din Fata Balacenii Sistem: Bazinul Gardisoara . Piatra Mandrutului Asezare: Valea Valceaua (vs.Hoancele Caldarilor Asezare: Garda (Garda Seaca) vs. Acces: Garda de Sus • Pestera cu Abri din cheile Vaii Valceaua Sistem: Bazinul Ariesului Mare .

la 500m amonte de confluenta cu Ariesul Mare .) .) . 10m lg Acces: Garda de Sus • Pestera cu Horn Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. 12m lg Acces: Garda de Sus • Pestera cu Trei Intrari din cheile Vaii Valceaua Sistem: Bazinul Ariesului Mare . dr.Calcarele de la Valcea .) .) . intrare mica (1.aval de Pestera Diaclazei Dimensiuni: 825m alt.Asezare: Gardisoara vs.intre Scarisoara si Stiuleti Munti: Bihor .amonte de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel Dimensiuni: 800m alt. stg.aval de Pestera de la Pod Dimensiuni: 835m alt. dr.Mv. stg. stg. 21m lg Acces: Garda de Sus • Pestera cu Treapta Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. (400m amonte Pestera Sura si 300m aval de Izbucul Gura Apei) Dimensiuni: 1130m alt. 15m lg Acces: Garda de Sus • Pestera cu Fereastra Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.5m latime/1m inaltime) Acces: Casa de Piatra • Pestera cu Doua Intrari Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. stg. Piatra Mandrutului Asezare: Valea Valceaua (vs.) . 131m lungime galerii.amonte de Pestera Corobana Mare Dimensiuni: 890m alt.

intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .212m lungime Acces: Horea (sat Arada) .Bazinul Vaii Ponoras Munti: Bihor Asezare: creasta Paraul Sec . (la 90m alt fata de Izbucul Valceaua) Acces: Albac • Pestera de la Iezare (Pestera de la Iezere) Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului . 11.la 20m sub creasta Dimensiuni: 1250m alt. P.cabana Padis .Piatra Sobei Asezare: Valea Valceaua (vs.Platoul Lumea Pierduta .) . Darnancii. stg.Valea Ponoras (raul Ponoras la izvoare) .Valea Albacului izvor (vr. dr.Dimensiuni: 725m alt. 100m lg Acces: Ic Ponor . 1480m lg Acces: Casa de Piatra • Pestera de la Calea Budesti Sistem: Bazinul Ariesului Mare .Muntele Calineasa Asezare: raul Gardisoara vs.700m V de Pestera Orbului Dimensiuni: 1250m alt.) Dimensiuni: 910m alt.Valea Albacului – Fleiu • Pestera de dupa Delut Sistem: Platoul Vartop .Dealul Pleiului Asezare: Locul "Fleiu" . din Peretele Darninii) Sistem: Valea Ordancusii/Valea Albacului Munti: Bihorului .5m lg Acces: Albac • Pestera Dalei de Piatra Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. dr.la 185m aval de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel Dimensiuni: 780m alt. .Bazinul Calineasa Munti: Bihor . 8m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Darninii (P. . stg.Dealul Tarsei . 100m lg.) Dimensiuni: 30m alt.

aval de Pestera Corobana Mare Dimensiuni: 840m alt.Dealul Tarsei .) .• Pestera de la Lespezea Sistem: Bazinul Ariesului Mare . 10m lg Acces: Garda de Sus • Pestera de la Podireu Sistem: Ocoale .Ghetar Munti: Bihor Asezare: Deal Chiorestilor (capatul de NV) langa poteca marcata care urca din Valea Garda Seaca spre Ghetar Dimensiuni: 1100m alt. 20m lg. dr.) Dimensiuni: 1000m alt.5m lg Acces: Lespezea (catun) • Pestera de la Pod Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. 29. -14m D Acces: Garda de Sus . dr.intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .Piatra Sobei Asezare: Valea Valceaua (vs.

Dealul Tarsei . stg.Glavoiu Asezare: Valea Ponoras vs.Bazinul Vaii Ponoras Munti: Bihor .) .creasta principala . 8m lg Acces: Garda de Sus • Pestera de sub Fata Plesii Sistem: Bazinul Ariesului Mare . S spre Valea Polita . Clujului Asezare: Ordancusa vs. (afluentul principal al Coblisului numit si Lapus) Dimensiuni: 1060m alt. stg.aval de Pestera cu Fereastra Dimensiuni: 820m alt. 20m lg Acces: Ic Ponor . 340m lg Acces: Garda de Sus .) Dimensiuni: 10m alt Acces: Albac • Pestera de sub Piatra Parjolii Sistem: Ocoale .Ghetar Munti: Bihor Asezare: Deal Polita vs.cabana Padis • Pestera de la Sfoartea Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului .Casa de Piatra • Pestera de langa Drum Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.• Pestera de la Ponoras (Pestera din Ponoras) Sistem: Bazinul de izvoare al Ariesului .Vf.Bazinul Ordancusei Munti: Bihor . dr. Acces: sat Sfoartea • Pestera de la Vartop (Pestera Ghetarul de la Vartop) Sistem: Platoul Vartop .Piatra Sobei Asezare: raul Ariesul Mare (vs.Platoul Lumea Pierduta .intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor . dr.300m V de Casa Matei Dimensiuni: 1170m alt.Bazinul Gardisoara Munti: Bihorului vs V Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) .

Accesul se face printr-un aven de . salile mari ale pesterii fiind formate la contactul dintre fetele de strat si diaclaze.Calcarele de la Valcea .Valea Morii • Pestera Ghetaria Sistem: Bazinul Ariesului Mare . Se dezvolta pe o succesiune de fete de strat (vizibile în special în Sala Mare si în Galeria Maxim Pop). Este sculptata în calcare de vârsta Jurasic superior.Dobresti. dispuse monoclinal pe directia NV-SE. denivelarea (negativa) fiind de 105 m. la o altitudine de 1165 m. la marginea platoului carstic Ghetari .aval de Pestera cu Doua Intrari Dimensiuni: 830m alt. Lungimea totala a pesterii este de 720 m. Piatra Mandrutului Asezare: Ariesul Mare (vs.in pintenul care face bucla Ariesului de la "Gantasesti" Dimensiuni: 700m alt. reprezentând (alaturi de Pestera Pojarul Politei) etajul superior. dr. 15m lg Acces: Albac • Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar Ocoale . 12m lg Acces: Garda de Sus • Pestera din Valea Morii Munti: Bihorului. fosil al acestuia.Dimensiuni: 1140m alt. 20m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Diaclazei Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.Pojar Acces: Vidra .) .Mv.Ocoale. dr.) .intre Scarisoara si Stiuleti Munti: Bihor .

Din Catedrala. dar bogat în concretiuni calcitice. numita Sala Mare. când existau conditii climatice net diferit de cele de astazi: temperaturi mult mai scazute si precipitatii bogate. Tot din Sala Mare se ajunge în Rezervatia Mica (spre nord).de exemplu în Sala Mare exista un prag de gheata de 2 metri înaltime care în prezent lipseste cu desavârsire. o structura mostenita din alte conditii climatice. Gheata subterana:Blocul de gheata: s-a format în urma cu 3500 de ani. înaltimea blocului de gheata s-a redus cu câtiva matri (!) . cu un diametru de aproximativ 47 m. principala atractie turistica a pesterii. Practic blocul de gheata se gaseste într-o stare continua de topire. ce se continua spre NV cu Sala "Biserica". Acestea sunt dovedite de analizele efectuate asupra stratelor cele mai profunde al blocului de gheata. La baza avenului se gaseste poarta propriu-zisa a pesterii care da acces la o sala imensa. In sectorul nord . frumos concretionata si lipsita de gheata. în prezent el nefiind decât o "fosila". Din datele experimentale rezulta ca fata de 1927. cel mai cald sector al pesterii (+50C). În partea de sud a Salii Mari se deschide intrarea larga de 15 m si înalta de 7 a Galeriei Maxim Pop. In 1947 M.estic al Rezervatiei Mici se gaseste Palatul Sânzienei. În pestera exista doua "entitati" glaciare distincte: blocul de gheata si formatiunile stalagmitice de gheata. Din aceasta se urca în Catedrala. lipsit de gheata si concretionat. printr-o mica "fereastra" se trece în Culoarul Coman. care dupa ce coboara 68 m se continua cu Rezervatia Mare a pesterii.48 de metri adâncime si 60 de metri în diametru. În prezent conditiile climatice nu sunt de natura a asigura formarea ghetii. prin coborârea unei faleze de gheata înalta de 14 m. De atunci s-a asistat la o diminare . când a fost descris de Emil Racovita. fiecare cu o dinamica proprie. de asemenea lipsit de gheata. Pop a marcat în peretele din Sala Mare înaltimea la care se ridica gheata.

În prima categorie intra stalagmitele din Sala Mare care sunt formate prin actiunea apei de picurare si de prelingere. fata de 1947! 2. ci aparitii noi. Stalagmitele dezvoltate independent de blocul de gheata. Apa îngheata si duce la aparitia unor forme masive. Stalagmitele de gheata: în cadrul acestei clase de formatiuni se disting doua categorii: stalagmitele dezvoltate pe blocul de gheata si stalagmitele formate independent de acesta. datorita dinamicii deosebite. . Stalagmitele din "Biserica". Pop sau stalagmitul situat în apropiarea "Bisericii". având un diametru mai mare decât restul formatiunii datorita apei de picurare care îngheata la contactul cu stalagmitul. Gheata acestor formatiuni are o structura specifica. Vârful stalagmitelor este adesea rotunjit. În perioadele de topire apa patrunde preferential pe suparafetele de demarcare a piramidelor. desi se dezvolta pe blocul de gheata. datorata conditiilor speciale în care apar. cu o dinamica aflata în strânsa corelatie cu meteorolgia externa. pentru ca în noiembrie 2002 sa asistam la înregistrarea nivelului minim cunoscut: -165 cm. detasându-le structura. greoaie: "Eschimosii". stalagmitelor din Rezervatia Mare si Rezervatia Mica (independente de blocul de gheata). fiind formata dintr-o serie de "piramide" a caror baza se dispune pe suprafata stalagmitului în timp ce vârful se gaseste orientat spre interior. corpul stalagmitic din dreptul galeriei M. sub influenta conditiilor climatice din pestera nu sunt forme "mostenite".continua a înaltimii. pot fi asimilate. Stalagmitele termoindicatoare (Viehmann. 1967) au o dinamica deosebita si în acelasi timp o forma aparte.

Pe înaltime diametrul lor variaza. Diagramele obtinute au dat o explicatie privind procesul genetic al acestor formatiuni: în intervalele cu temperaturi scazute. înglobând în gheata si bule de aer si microcristale de calcit.Ghetar Acces: Garda de Sus • Pestera Hoanca Apei Munti: Bihorului . aerul având timp sa se evapore. J. în timp ce înghetul se produce pe întreaga suprafata a ghetii si astfel diametrul este mai mare iar gheata este transparenta. lipsind fragmentele calcitice sau bulele de aer. înregistrand variatiile de temperatura si de umiditate. Aceste stalagmite sunt numite 'termoindicatoare" deoarece ele sunt martori ai variatiilor de temperatura din pestera în cursul unei ierni (perioada de crestere). fiind usor de recunoscut o alternanta de zone de îngrosare si de subtiere. Zonele de îngrosare. apa de picurare îngheata instantaneu. Pentru a elucida procesul care adus la "nastera" acestora. Viehmann si G. Sistem: Ocoale . iar gheata are o puritate ridicata. Zonele mai înguste au o culoare alb laptoasa si o structura amorfa. în timp ce în perioadele mai calde apa se prelinge pe stalagmit. sunt transparente. numite "bulboase". Racovita au urmarit un grup de asemenea stalagmite. analiza microscopica punând în evidenta în gheata acestora bule de aer si mici fragmente de calcit romboedric. din contra.

dr. 58m lg Acces: Albac • Pestera Huda Oarba (Coderinca lui Putui) Sistem: Bazinul Ariesului Mare .intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor . Orbului) Sistem: Platoul Vartop .intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor . 12m lg Acces: Albac • Pestera Huda Laptelui de Piatra Sistem: Bazinul Ariesului Mare .Parau Calineasa Munti: Bihorului .Dealul Tarsei .Dealul Tarsei . stg.Piatra Sobei Asezare: Valea Valceaua (vs.intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .Vidra – Hoanca • Pestera Hodobana (Pestera din Paraul Hodobanei) Sistem: Coibe . 132m lg Acces: Albac • Pestera Huda Orbului (Pestera din Paraul Orbului.Piatra Sobei Asezare: deasupra abrupturilor Vaii Sterpe Dimensiuni: 870m alt. stg.Izbucul Teuz Munti: Bihorului Asezare: Paraul Hodobana Acces: Arieseni – Hodobana • Pestera Huda de la Rosu Sistem: Bazinul Ariesului Mare .Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs.) Dimensiuni: 960m alt.Dealul Tarsei .) la 200m aval de Pestera Huda Oarba Dimensiuni: 960m alt.intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .Acces: Garda .4m lg Acces: Albac • Pestera Huda lui Tinagri Sistem: Bazinul Ariesului Mare . 68.Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs.Dealul Tarsei .) la 150m S de Pestera de la Calea Budesti Dimensiuni: 860m alt.

langa P.Lucia Mica Munti: Bihorului Acces: Sohodol • Pestera Mica de la Fata Balacenii Sistem: Bazinul Gardisoara .la 256m S de Tunelul din Paraul Calinesei Dimensiuni: 1200m alt.Valea Garda Seaca Munti: Bihorului Asezare: Sesul Gardei Acces: Garda de Sus • Pestera Lucia Sistem: Lucia Mare . dr. 13.Casa de Piatra • Pestera I de la Avenul de sub Zgurasti Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.intre Albac si Stiuleti .Asezare: Valea Vulturului/Paraul Orbului (Paraul Calinesei) .) sub bazinul inchis Stiuleti Dimensiuni: 850m alt.Dealul Tarsei . 280m lungime (607m lungime galerii) Acces: Garda de Sus . 11m lungime Acces: Casa de Piatra • Pestera Mica de la Huda Laptelui de Piatra Sistem: Bazinul Ariesului Mare .) .la 100m E de intrarea inferioara a Avenului de sub Zgurasti Dimensiuni: 840m alt. cu Apa de la Fata Balacenii-10m S ) Dimensiuni: 1130m alt. 9m lg Acces: Albac • Pestera Jderilor Sistem: Bazinul Gardisoara . dr.Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs.Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Gardisoara (400m amonte Pestera Sura .intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .6m lg Acces: Garda de Sus • Pestera I din Valea Stearpa Sistem: Bazinul Ariesului Mare .

10m lg Acces: Garda de Sus .Piatra Sobei Asezare: Valea Stearpa (vs.Ghetar Munti: Bihor . 17. 131m lungime.Valea Garda Seaca Munti: Bihorului .Dealul Tarsei . stg.) .Casa de Piatra • Pestera Poarta lui Ionele (P. de la Pojarul Ghetarului) Sistem: Ocoale . -40m D Acces: Arieseni .Ghetar. stg. P.langa confluenta cu Garda Seaca Dimensiuni: 810m alt. 400m lg.Piatra Ghitelarului Asezare: Valea Gardisoara Dimensiuni: 1080m alt . Poarta lui Ionel) Sistem: Ocoale .Cabana Scarisoara • Pestera Postului Sistem: Ocoale . -25m D Acces: Garda de Sus • Pestera Scunda Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.) la 16m S de Huda Laptelui de Piatra Dimensiuni: 950m alt.Munti: Bihor .Ghetar Munti: Bihor Asezare: la Catunul Tarnita Dimensiuni: 25m lg. Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihorului Asezare: Valea Ordancusa (vs dr.) Dimensiuni: 810m alt.Dealul Pojarului vs S Asezare: Garda Seaca (Gardisoara) .Valea Politei Dimensiuni: 1070m alt. gura inalta de 17m si lata de 12m Acces: Garda de Sus • Pestera Pojarul Politei (P. Poarta lui Ioanel.5m lg Acces: Albac • Pestera Oilor Sistem: Bazinul Gardisoara .545m lungime Interes: dificila Acces: Garda .

amonte de Pestera Corobana Mare Dimensiuni: 845m alt. 14m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Suspendata Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.) . 225m lungime galerii. stg. portal de 10m latime si 3m inaltime Acces: Casa de Piatra • Pestera Surii Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs.4m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Tunel Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor . stg.Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Gardisoara vs. 31m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Tub din Valea Ordancusa Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Asezare: Valea Ordancusa (vs. (450m amonte de Izbucul de la Coliba Ghiobului .800m aval de Gura Apei) Dimensiuni: 1110m alt. dr.) .• Pestera Sfortea Sistem: Bazinul Vaii Ordancusa Munti: Bihor Acces: Albac • Pestera Sura Sistem: Bazinul Gardisoara .la 50m alt. 10. relativa in fata Avenului Mic de sub Zgurasti Dimensiuni: 840m alt. dr.la 150m aval de cascada de tuf de la Poarta lui Ionel Dimensiuni: 785m alt.) .

Mv.Vf.) .sub Vf. 200m lungime Acces: Cheia • Pestera Dambau Munti: Trascau .Piatra Sobei Asezare: 100m S de bazinul inchis Stiuleti Dimensiuni: 840m alt. Ciuha Asezare: Galdita Dimensiuni: 1150m alt Acces: Intregalde • Pestera cu Apa Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau . (200m alt fata de Ariesul Mare) Acces: Albac Muntii Vladeasa: • Onceasa cu Pestera Onceasa..Avenul Sunatoarea Munti: Trascau Asezare: Parau Galda Acces: Intregalde • Pestera Bisericuta Munti: Trascau . Padis Muntii Muresului: • Pestera Ardascheia Munti: Trascau-Ardascheia Acces: Rimetea • Pestera aven din Piatra Cetii . Lacustii NE . 40m lg Acces: Garda de Sus • Pestera Vartopasu Munti: Bihorului Acces: Arieseni • Ponorul de la Trifon Sistem: Bazinul Ariesului Mare . Urmezeu Asezare: Cheile Rametului Dimensiuni: 960m alt.intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .Dealul Tarsei .Vf.aval de Pestera Arcadei Dimensiuni: 815m alt. dr. 47m lg. Dambau (1369m alt) .Asezare: Valea Ordancusa (vs.

Vf. Poarta Smeilor) Munti: Trascau . Pestera de la Grosi.Mv. Data (SV) Asezare: Cheile Valisoarei Dimensiuni: 15m lungime. dr.Coada Coitchii Dimensiuni: 25m lungime Acces: Necrilesti • Pestera de la Poarta Zmeilor (Pestera de la Poarta. sub 1m inaltime. 675m alt Acces: Valisoara • Pestera de la Tau Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau .Pestera se afla la marginea platoului intr-un punct care domina abruptul Bedeleului Dimensiuni: 1150m alt.Masivul Bedeleu . Trascau Asezare: pe platoul calcaros al Trascaului in stanga soselei care coboara la Bradesti Acces: Bradesti • Pestera de sub Piatra Lacului Sistem: Bazinul Aiudului Munti: Trascau Asezare: Cheia Aiudului vs. Bedeleu (1227m alt) SV Asezare: Aiudu de Sus . 125m lg (+ o ramificatie secundara) Acces: Izvoarele • Pestera de la Preusa Sistem: Bazinul Aiudului Munti: Trascau ..Platoul Ciumerna • Pestera de la Coada Coitchii Sistem: Platoul Ciumerna Munti: Trascau .Vf.Huda lui Papara Munti: Trascau Asezare: Vf.Asezare: Dambaului Acces: Fenes • Pestera de la Coada Coitchii Sistem: Vanatare .sub un mic platou ondulat Dimensiuni: 820m alt. Coada Coitchii . 10m lungime .

care cumuleaza toate superlativele pentru aceasta grupa montana si nu numai: cea mai lunga. in partea de nord-vest a Muntilor Trascaului. Lacustii Asezare: Valea Farcasoaia -obarsie Dimensiuni: 1190m alt Acces: Ighiel • Pestera Glod Munti: Trascau Asezare: Ardeu Acces: Almasu Mare – Glod • Pestera Haldahaia Sistem: Platoul Ciumerna Munti: Trascau Asezare: Lunca Metesului (Ampoita) Acces: Lunca Metesului • Pestera Huda lui Papara este pestera din Muntii Trascaului. N) .Acces: Poiana Aiudului • Pestera Dilbina Munti: Trascau Asezare: Culmea La Racesti (vs. cu cel mai mare debit. Pestera se afla pe teritoriul satului Sub Piatra. cu cel mai mare depozit de chiropterit din Romania. cu cele mai lungi si mai numeroase excentrite. cea mai dificila. iar de aici pe drumul comunal partial asfaltat.la confluenta Vaii Seci cu Valea Ponorului si cu Valea Poienii Acces: Valea Poienii • Pestera Gaura Calului Sistem: Platoul Ciumerna Munti: Trascau .sub Vf. cu cea mai mare sala. cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa. 567m. cu cel mai lung curs subteran. altitudine absoluta. circa 5 km pana in catunul Sub Piatra. la obarsia paraului Valea Morilor. . cu cea mai inalta galerie. cea mai denivelata. pana in localitatea Salciua de Jos. cu cea mai mare cascada.Platoul Ciumerna . afluent pe dreapta al Ariesului. Se poate ajunge la ea pe drumul national DN 75 Turda – Campeni. comuna Salciua. judetul Alba.

al Vaii Ariesului.Sistem: Vanatare .Valea Seaca) Munti: Trascau .Vf. Acces: Cheia • Pestera Vanatarea Sistem: Bazinul Ariesului (Valea Cheia . Bulz (853m alt) .dolina Asezare: Paraul Poienii (cascade inalte pana la 25m) .2022 m lungime Acces: Salciua de Jos • Pestera Intorsurii Munti: Trascau .sub Vf.conflueaza cu paraul Cheia Acces: Valea Poienii • Pestera Vanatarile Ponorului Sistem: Vanatare .Huda lui Papara Munti: Apuseni .vs dr.Mv.Parau On Dimensiuni: 567m alt . Corabia Asezare: Fenes Acces: Fenes • Pestera Stearpa Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau .Huda lui Papara .Trascau (Masivul Bedeleu) Asezare: Valea Morilor .Valea Poienii . Urmezeu Asezare: Cheile Rametului Dimensiuni: 960m alt.

Vf.Vf.Vf. Strigleu (1248m alt) .Poiana Ascunsa Asezare: situata intr-un punct greu accesibil Dimensiuni: 970m alt Acces: Necrilesti • Pesterile de la Poiana Ascunsa (3) Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau .aven Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau . Strigleu (1248m alt) .Vf. Strigleu (1248m alt) .Poiana Ascunsa Asezare: in apropierea unei inseuari prin care urca poteca dinspre Necrilesti Dimensiuni: (-) 15m Acces: Necrilesti Acces: Botani • Pesterile din Botani . 900m alt Acces: Necrilesti • Pesterile de la Poiana Ascunsa (4) . Strigleu (1248m alt) .Pestera Tunel .N .N .Munti: Trascau Acces: Salciua de Jos • Pesterile de la Poiana Ascunsa (1) Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau .N .Poiana Ascunsa Dimensiuni: 12m lungime.Poiana Ascunsa Asezare: sub Coltul Poienii Dimensiuni: 1120m alt Acces: Necrilesti • Pesterile de la Poiana Ascunsa (2) Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau .

stg. stg. stg.Muntii Cetii (1148m alt) Asezare: Galda .Piatra din Chei (1167m alt) Asezare: Valea Pravului vs.Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau . Acces: Cheia • Pesterile din Cheile Intregaldelor Sistem: Bazinul Galzii Munti: Trascau . Urmezeu Asezare: Cheile Rametului vs.Valea Garda Seaca Munti: Bihor .Piatra din Chei (1167m alt) Asezare: Valea Pravului vs.valea Pravului Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau . 9m lg Acces: Casa de Piatra . • Pestera Avenul de la Tau Munti: Sureanu Acces: (Garda) Sugag Izbucuri: Masivul Bihor: • Izbucul de la Coliba Ghiobului Sistem: Bazinul Gardisoara .Muntele Batrana Asezare: Parau Ghiobului vs. Acces: Botani • Pesterile din cheia Rametului Sistem: Bazinul Rametului Munti: Trascau .1km) Dimensiuni: 1095m alt. dr. Dimensiuni: 960m alt. la 50m amonte de confluenta cu Valea Gardisoara (amonte de Coiba Mica .Vf.apar pe ambii versanti Dimensiuni: apar la diferite altitudini dar sunt de mici dimensiuni Acces: Modolesti.Cheile Intregalde . Dimensiuni: 160m lungime Acces: Botani • Pesterile din Botani .

Bazinul Vaii Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Valea Garda Seaca vs.Dealul Tarsei .Valea Garda Seaca Munti: Bihorului Asezare: Moara lui Filea Acces: Casa de Piatra • Izbucul din Gardisoara Sistem: Bazinul Gardisoara . arcada de 9m/3m urmata de un lac de sifon Acces: Casa de Piatra • Izbucul Matisesti Sistem: Valea Albacului Munti: Bihorului Asezare: Albac Acces: Horea – Matisesti .Valea Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Gardisoara (300m amonte de P. 30m lg Acces: Garda de Sus .intre Garda si Moara lui Filea • Izbucul de la Filesti Sistem: Bazinul Gardisoara . stg.catunul Cotetul Dobrestilor Dimensiuni: 764m alt.Valea Garda Seaca Munti: Bihorului Asezare: Sesul Gardei Acces: Garda de Sus • Izbucul din Valceaua Sistem: Bazinul Ariesului Mare . 9m lg.obarsia Vaii Gardisoara Dimensiuni: 1140m alt. Mica de la Fata Balacenii).Ghetar . .intre Albac si Stiuleti Munti: Bihor .Piatra Sobei Asezare: 1600m amonte de confluenta Vaii Valceaua cu Ariesul Mare Dimensiuni: 820m alt Acces: Albac • Izbucul Gura Apei Sistem: Bazinul Gardisoara .• Izbucul de la Cotetul Dobrestilor Sistem: Ocoale .

. Fondul climatoturistic  Favorabilitate pentru sporturi de iarna Datorita climei temperat continentale si reliefului predominant montan din partea de Vest a judetul Alba. zapada este nelipsita creand astfel conditii bune pentru sporturile de iarna. Principala statiune in care se schiaza in judetul Alba este Arieseni. favorabilitatea pentru sporturi de iarna este una destul de buna.2.5km aval de Casa de Piatra Dimensiuni: 850m alt Acces: Garda de Sus 2.• Izbucul Politei Sistem: Ocoale . cu partiile cunoscute din Vartop.Bazinul Vaii Garda Seaca Munti: Bihor Asezare: Valea Garda Seaca . in iernile normale. In perioada Noiembrie-Martie.Ghetar Munti: Bihorului Acces: Garda de Sus • Izbucul Tauz Sistem: Coibe .

cea mai buna perioada fiind primavara-vara. Favorabilitate pentru drumetii Aici probabil ca relieful joaca un rol mai important. exista asa numitul bioclimat sedativrelaxant care este caracteristic zonelor cu climat de podis si de dealuri (intre 200300 m si 700-800 m).5 C la Alba Iulia.-33C. Bioclimatul sedativ-relaxant (de crutare) . In schimb. cu strat de zapada instabil. iar cele ale lunii celei mai reci-ianuarie. in restul anului. care nu este supus unor stimuli intensi. iar stresul cutanat. si a doua este clima de munte unde apartine Sudul si Vestul. Judetul Alba se incadreaza in doua sectoare climatice: clima continental-moderata la care apartine Estul si Centrul. si ierni friguroase cu strat de zapada gros si stabil. epuizante • astenie . Tinutul de montan se caracterizeaza prin veri racoroase cu precipitatii bogate.Tinutul de dealuri se caracterizeaza prin veri calde si ierni reci. mediile lunii celei mai calde-iulie sunt cuprinse intre 20-25C. deoarece fiind un judet predominant montan.Confortul termic este maxim. Alba fiind un judet cu o clima temperat continentalmoderata. Totusi si clima joaca un rol destul de bine stabilit.Mediile anuale variaza intre 8.  Climatoterapia In majoritatea localitatilor din Judetul Alba. pulmonar si cardiovascular este minim. clima este mai mult decat favorabila pentru drumetii. Este recomandat in: • convalescenta dupa afectiuni indelungate. iernile destul de geroase. ingreunand activitatea turistica in zonele montane mai inalte. Temperatura aerului prezinta diferentieri teritoriale mari . favorabilitatea pentru drumetii este una ridicata. fara suprasolicitarea organismului. scad la cca.

proportional cu altitudinea. Fiind un judet in care Carpatii Occidentali ocupa o mare suprafata. cresterea radiatiei ultraviolete. Confortul termic este scazut. scaderea temperaturii si a umiditatii absolute. avertizarea si alarmarea factorilor de decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului si sanatatii populatiei.• oboseala • reumatism evolutiv • boli respiratorii si cardiace avansate • hiperreactivitate nervoasa Jumatatea de Est a judetului. cresterea radiatiei globale. pulmonar si cardiovascular este crescut. care se evidentiaza prin scaderea presiunii atmosferice si a presiunii partiale a oxigenului. Albac 3. in special Podisul Tarnavelor este caracterizata prin acest bioclimat. . stresul cutanat. in Judetul Alba nu lipseste bioclimatul caracteristic regiunii montane: Bioclimatul tonic-stimulent caracterizeaza climatul de munte (peste 700-800 m). care realizeaza supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale privind radioprotectia mediului si asigura indeplinirea responsabilitatilor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor privind detectarea. Surse hidrominerale Radioactivitate SNSRM (infiintata in anul 1962) constituie o componenta specializata a Sistemului National de Radioprotectie. Fond turistic hidrogeografic 1. Cura de munte este indicata in: • anemii • convalescenta • rahitism • tulburari de crestere • astenie • insomnie • excitabilitate • astm • bronsita • hipertiroidie • reumatism Statiuni din judetul Alba cu bioclimat tonic-stimulent: Arieseni.

In Regiunea 7 Centru au fost identificate activitati cu impact radiologic specifice fiecarui judet care au fost supuse unei supravegheri suplimentare conform cerintelor LRM-ANPM Bucuresti. printre care: un solariu cu amenajari pentru aeroterapie si helioterapie. Se afla in faza de proiect de reabilitare a bailor sarate. precum cele reumatismele articulare si degenerative. Targu Mures si Sibiu) efectuand in present masuratori de radioactivitate beta-globala pentru toti factorii de mediu. Acest program de recoltari si masuratori asigura supravegherea la nivelul fiecarui judet. Suprafete lacustre Lacuri glaciare . Se preconizeaza redarea in circuitul balneoclimateric a acestei statiuni. Aceste ape au o concentratie deosebit de mare (266 grame/litru). neurologice periferice. fiind utilizate in trecut in tratarea unor afectiuni. Harghita. avertizare. alarmare precum si fluxul de date in cazul sesizarii unei depasiri ale pragurilor de atentionare/ avertizare/ alarmare. Turism balnear Ocna Mures este un oras situat la altitudinea de 258 m. sol necultivat si vegetatie spontana prelevate din zonele: Abrud. Brasov. calcule de concentratii ale izotopilor naturali radon si toron cat si supravegherea dozelor gamma absorbite in aer. Statiile deruleaza un program standard de supravegherea radioactivitatii mediului de 11 ore pe zi. 2. In Judetul Alba au fost efectuate masuratori ale nivelului radioactivitatii beta globale pentru probele de apa de suprafata. Are un interes turistic deosebit.La nivelul Regiunii 7 Centru functioneaza 5 statii de radioactivitatea mediului (Alba Iulia. posttraumatismale. in scopul detectarii cresterii nivelelor de radioactivitate in mediu si realizarii avertizarii/alarmarii factorilor de decizie. Dintre factorii naturali de cura trebuie mentionate si apele minerale clorurate si sodice din lacurile existente pe locurile vechilor saline. apa minderala sarata concentrate. Zlatna si Baia de Aries. Localitatea a oferit in trecut mai multe instalatii de tratament. datorita lacurilor aflate pe masivul de sare. bai calde. instalatii pentru electroterapie. Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situatii normale cat si procedurile standard de notificare.

Lacul Sureanu . este un lac de baraj artificial. Lacuri de acumulare • • • • Lacul Gaurari – situat pe raul Valea Cornea. in Bazinul Abrud. Fig.• • • • Lacul Carpa ( Iezerele Carpei) – situat in Bazinul Raului Cugir. Muntii Metaliferi Lacul Oasa Lacul Petresti – pe raul Sebes. Lacul Iezerul – Muntii Sureanu.1. Muntii Sureanu. Lacul Martinie (Plesi) – in Bazinul Sebes. Lacul Sureanu – pe raul Cugir. Muntii Sureanu. Muntii Sebes-Muntii Sureanu. -. Lacul Iezerasul – se afla in Bazinul Raului Cugir. din Muntii Metaliferi Lacuri antropice • • Lacul Cugir – situat pe Raul Mic la varsarea in Cugir. Muntii Sebes Lacul Brazilor – pe Rosia (afluent). Muntii Sebes – Muntii Sureanu.

unul dintre cele mai importante rauri din Romania si traverseaza judetul de la Nord-Est la Sud-Est impartindu-l in doua parti egale. In zona Muntilor Apuseni mai important este raul Aries cu afluentii Ariesul Mare si Mic. Debitul mediu anual al râului Mureş este de 184m3/s. Debitul maxim poate ajunge peste 2000 m3/s (de exemplu. Cricaul.. Ampoi. Muresul este un rau. Aries. Campia de Vest trecand prin municipiul Arad in Ungaria. strabate Depresiunea Gurghiului si defileul Toplita-Deda. Valea Galzii. de la Nord-Est la Sud-Vest si afluentilor sai (Sebes. Cugirul etc. Tarnave. Muntii Sureanu 3. Retea hidrografica Reteaua hidrografica alcatuita din: cursul mijlociu al Muresului care colecteaza pe malul drept: Ariesul. 2. În zona luncii Mureşului Inferior folosinţa apelor sale este restricţionată de calitatea lor şi de faptul că râul se apropie aici de zona de drenaj.330 m3/s în timpul inundaţiei din 1975). Izvoraste din Muntii Hasmasu Mare. – Iezerul. strabate culoarul Alba-Iulia – Turda. Aiud. Valea Teiului. in Carpatii Occidentali separa Muntii Apuseni de Muntii Poiana Rusca. unde se varsa in Tisa. in lungime de 761 km si se varsa in Tisa. 2.3 km raul marcheaza frontiera romano-ungara. Cursurile de apa: sunt uniform repartizate . Sebes si Cugir care se varsa in Mures. Secasul. apartin bazinului Muresului. Sebesul. strabate Dealurile de Vest. Galda. Geoagiu. Ampoiul. Cugir).Fig. Raurile principale sunt: Aries. traverseaza Transilvania separand Podisul Tarnavelor de Campia Transilvaniei. Pentru 22. Vintul etc. iar pe malul stang: Tarnava (Mare si Mica). Pianul. preluând . care curge in Romania si Ungaria.

Tarnava Mica (din Carpatii Orientali) ce se unesc la Blaj judetul Alba. Afluenti de dreapta: Ciban. Sebesul izvoraste din Muntii Cindrel.4. în acest sector în ultimii ani Mureşul şi-a îmbunătăţit calitatea parametrilor săi. – Raul Mures Fig. Prigoana. Valea Botei. Costisa. Valea Mare. Afluenti de stanga: Valea Stanii. Afluenti: Tarnava Mare. Cursul superior al Sebesului este cunoscut si sub numele de Frumoasa. etc. Nedeiu. se varsa in Mures. Strei. Strabate doua judete (Alba si Sibiu).poluanţi care îl fac inutilizabil doar pentru industrie şi agricultură. – Baraj de priza pe Mures Raul Sebes este un curs de apa. Paraul Gardului. (din Carpatii Meridionali). Valea Varului. Bistra. Galceag. Martinia. 3. Secas. . Aries si Ampoi (din Muntii Apuseni). Sipotelu. afluent al raului Mures. Mirasul. Totuşi. Sebes. Fig. Neagu. Valea Mierlii. etc. Dobra.

Curge prin judetele Alba si judetul Cluj. Cugir-ul are un debit mediu de 4. Fig. Se varsa in Mures in aval de Ludus. o regiune rustica pitoreasca. Teritoriul strabatut de Raul Aries se numeste si Tara Motilor. Are o lungime de aproximativ 164 km. debitul minim inregistrat fiind de 0.170 (dec. – Raul Sebes Raul Aries izvoraste din Muntii Bihorului. Baia de Aries.5(apr. iar debitul maxim inregistrat de 60. Bucium). – Ariesul Raul Cugir izvoraste de sub Varful lui Patru (2130m) de la o altitudine de 1900m. . Orasele Turda. argint etc. Campia Turzii si Baia de Aries se afla pe raul Aries. bogata in aur.1990) m³/s. Ariesul se formeaza in zona localitatii Mihoesti la confluenta a doua brate Ariesul Mare si Ariesul Mic. Bazinul raului cuprinde o regiune miniera foarte importanta (Rosia Montana.Fig.2001) m³/s.140 m³/s. care fac parte din Muntii Apuseni. Lungimea cursului de apa este de 61 km.6.5.

Sibot. Vinerea. Raul Cugir Raul Ampoi se varsa in raul Mures in apropierea orasului Alba Iulia. Raul se formeaza la Blaj din Tarnava Mare si Tarnava Mica.7. Tiur. Ampoiul Tarnava este cu 249 km cel mai mare afluent al raului Mures. Afluenti de stanga: Tarnava Mare.9. Soimus. Fig. Fig.8. Izvorul Iezerului. Dupa 28 de km se varsa in raul Mures. Secas. Afluenti de dreapta: Tarnava Mica. Raul Tarnava Mare .Principalele localitati traversate: Cugir. Fig.

iepuri. dihori. Fauna este reprezentată prin mamifere.Fig. Acestea sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ( Festuca rupicola). lupi. vioreaua (Scilia biofila). vrabia. căprioare.10. mohorul (Gallium verum). . bureți iuți. nevăstuici. ghebe etc. Vegetația forestieră este modest reprezentată prin stejar (Quercus robur). colilie (Stipa lessingiana). ruscuța de primăvară (Adonis vernalis). vulpi. rața sălbatică etc. bureți galbeni. mai puțin brad și pin. păsări: cucuveaua. macul (Papaver orientalis). ciuperci. Fondul turistic biogeografic -VegetaţieVegetația este specifică zonelor de dealuri colinare și luncă. În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul (Galantus nivalis). Acumulare nepermanenta pe Tarnava Mica 4. lăcramioara (Convalaria majalis). Suprafețe relativ întinse ocupă pajiștile naturale din luncă și de pe versanți cu expunere estică și nordică. coțofana. porcul mistreț. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ( Artemisia). – Acumulare nepermanenta pe Tarnava Mare Fig. arțar tătărăsc (Acer tataricum).11. rogoz (Carex humilis).

aluvionare. multe specii avand o valoare cinegetica deosebita. lipan. regosolurile. Dealul cu Melci-rezervatie paleontologica (la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de Vidra) pe Valea Ariesului.200 m altitudine). pe teritoriul administrativ a trei judeţe (Cluj 40%. 89 de specii de pasari si sase specii de animale ocrotite de lege. rezervatie geologica formata din doua varfuri de bazalt vulcanic: 'Detunata Goala' si 'Detunata Flocoasa' (la 1. 31 de specii de flora. judetul Alba ocupa primul loc: 25 de rezervatii naturale complexe. veverita dintre mamiferele mari. întinzându-se pe o parte din masivele Bihor la sud şi Vlădeasa la nord. Pestera Ghetarul Scarisoara. mreana. Cele mai reprezentative exemplare faunistice ce traiesc in paduri sunt: cerbul. Parcul Natural Apuseni. adaposteste resturile a mii de melci ramasi din marile calde cretacice. etc -Rezervatii Prin numarul de rezervatii naturale protejate si al monumentelor naturii. 23 de rezervatii speologice. în general moderată. gresii şi şisturi violacee. Cateva din rezervatiile naturale ale judetului Alba: Rapa Rosie. Piatra Corbului. etc. -Fauna-este diversa si bogata. Alba 28%). Zonele inalte ale muntilor reprezinta domeniul caprei negre. 28 de rezervatii geologice. Bihor 32%. Apele sunt bogate in pastrav. rasul. negru de fâneață. solurile gleziate. fluturaşul de stanca dintre păsări. capriorul.Solurile reprezentative sunt cele de luncă. În nord (în Muntele Măgura Vînătă) apar astfel conglomerate şi . solurile acide. Aici predomină calcarele masive ce alternează cu pachete mai subţiri de conglomerate. brune. Cheile Caprei. Parcul Natural Apuseni Este situat în vestul României. ursul brun. Pietrele Detunatei-(la 20 km de Abrud si la 1 ora distanta de Bucium). şopârla de munte dintre reptile şi ierunca. podzolurile cu fertilitate. vipera cu corn. Pestera Ursilor. Pestera Vanataile Ponorului. dar si al acvilei de munte. adaptata in cea mai mare parte domeniului forestier. cocosul de munte. în partea central-nord-vestică a Munţilor Apuseni. mistretul. Este unul din cele mai bogate locuri fosilifere din Romania. ocrorita prin lege. Taul fara fund de la Bagau.

carpen (Carpinus betulus). Cetăţile Ponorului. salcia de munte (Salix caprea). există zone unde etajul coniferelor dispare cu totul fiind înlocuit de păduri de fag (Fagus silvatica) care se învecinează direct cu pajiştile montane. între altitudinile de 1 200 şi 1 600 m. climă şi topografie. Vegetaţia se diferenţiază pe verticală în următoarele zone: pajişti montane. paltin de munte (Acer pseudoplatanus). perturbări şi inversiuni. substrat şi microclimat. Datorită condiţiilor locale de sol. frasin (Fraxinus excelsior). jugastru (Acer campestre). ulm de munte (Ulmus montana). în funcţie de relief. mesteacăn (Betula verrucosa). Ca şi o particularitate a platourilor carstice din Apuseni. din ce în ce mai noi. Toate acestea înclină de la nord spre sud. şi mai la sud. nucul (Juglans regia). o a doua fîşie de calcare (valea Sighiştel. valea Galbena. Pădurile montane sunt bine dezvoltate în partea superioară a văilor. mai la sud se dispun calcare şi dolomite (zona Padiş—Scărişoara). păduri de molid (Picea abies) şi păduri de foioase în care se întâlnesc următoarele specii: fag (Fagus silvatica).valea Cetăţilor. iar speciile care participă la alcătuirea covorului vegetal sunt în majoritatea lor specii cu răspândire montană. apoi urmează. de la nord spre sud. În această zonă de vegetaţie predomină molidul (Picea abies) şi bradul (Abies alba).gresii. Flora Întreg teritoriul Parcului National Apuseni aparţine etajului montan-subalpin. Zonele calcaroase constituie un peisaj special. o a doua fîşie de gresii şi şisturi (Groapa de la Barsa. etc. care duc uneori şi la inversiuni de vegetaţie. stratele fiind. depresionare. în vreme ce marginile platourilor sunt aproape întotdeauna . distinct de cel al platourilor şi al zonelor stâncoase. Există de asemenea asociaţii vegetale deosebite găsite în aceste pajişti montane. şi de asemenea se întâlnesc mai rar laricea (Larix decidua) şi tisa (Taxus baccata). în sfîrşit. scoruş de munte (Sorbus aucuparia). Limita între pădurile de foioase şi cele de răşinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m. ca rezultat al inversiunilor termice. valea Gârdişoara) şi. cireş sălbatic (Cerasus avium). valea Gârda). Pajiştile montane din platourile carstice sunt mai dezvoltate în zonele centrale. acest cadrul general schiţat prezintă unele modificări.

se întâlnesc mlaştini de turbă la altitudini ridicate. În dolinele de dimensiuni mari. se dezvoltă rapid sub formă de perniţe compuse înainte de toate din specii de Sphagnum. împreună cu unele specii alpine. mai ales prin edificatorii lor şi cea mai cantitate de turbă). Salix triandra). Ele ocupă azi locul fostelor păduri de fag defrişate în trecut şi aparţin formaţiei de păiuşcă cu diverse specii. un număr ridicat de specii endemice au fost identificate. plopul (Populus nigra). fiind identificate până în prezent. Un tip distinct de vegetaţie se întâlneşte în zonele umede de-a lungul râurilor. cum ar fi: liliacul transilvănean (Syringa . Carex pauciflora. iar dintre cele ierboase rogozul (Carex sp. etc. Eriophorum vaginatum. Fitocenozele analizate în 1987 de către Pop şi colaboratorii au fost încadrate în următoarele asociaţii vegetale: Eriophoro vaginato – Sphagnetum (care au generat. Depinzând de asemenea de prezenţa apei. Scheuchzeria palustris. Salix purpurea. Caricetum limosae.). La gurile de intrare ale peşterilor se întâlneşte o vegetaţie caracteristică zonelor umbroase şi umede. chimismul. Speciile lemnoase caracteristice luncilor sunt: sălciile (Salix alba. care prin felul său de viaţă decide reacţia. care alcătuieşte fundamentul întregii flore. Pajiştile montane se caracterizează printr-o diversitate floristică deosebit de ridicată. Carex rostrata etc. Această vegetaţie de luncă însoţeşte mai ales râul Arieşul Mare. Aceste perniţe sunt străbătute mai ales de Vaccinium microcarpum. Datorită unor condiţii speciale de microclimat. Drosera rotundifolia. De pe tinoave au fost descrise asociaţii vegetale deosebit de interesante.acoperite de păduri. Carici rostratae – Sphagnetum şi Carici stellulatae – Sphagnetum (fitocenoze de tranziţie spre mlaştinile mezotrofe. Datorită condiţiilor specifice în diverse ecosisteme din PNAp. Sfagnetul. Flora acestor tinoave este compusă din plante oligotrofe. Carex limosa. de asemenea. cu creştere înceată. Rhynchosporetum albae. apare un tip de vegetaţie nordică ce creşte la latitudini neobişnuit de sudice. care cresc aici la o altitudine neobişnuit de mică. datorită stratificării termice a aerului. Andromeda polifolia. în partea inferioară începutul sezonului vegetativ este întârziat. Vaccinio – Pinetum mugi. fizionomia şi în general condiţiile de viaţă ale tinovului. dar mai ales din specii ale muşchiului Sphagnum. un număr de 420 specii de plante. dezvoltate la marginea tinoavelor). arinul negru (Alnus glutinosa). stânjenelul de baltă (Iris pseudaccorus). mai ales în păduri de molid.

Dintre amfibieni sunt de menţionat speciile: salamandra (Salamandra salamandra). vioreaua (Viola josi). H. Pe lângă cursurile de apă se întâlnesc mierla de apă (Cinclus cinclus). T. iar dintre reptile. În zonă trăiesc toate speciile comune de păsări montane. scobarul (Chondrostoma nasus). kotschyanum etc. şopârla de munte (Zootoca vivipara). piţigoiul moţat (Parus cristatus). Fauna O atracţie deosebită în cazul Arieşului şi majorităţii afluenţilor săi o prezintă fauna piscicolă. codobatura de munte (Motacilla cinerea) şi fluierarul de munte (Actitis hypoleucos). mreana (Barbus barbus). sturzul de vâsc (Turdus viscivorus). ciocănitoarea cu trei degete (Picoides trydactilus). Edraianthus kitaibelii. babuşca (Rutilus rutilus carpathorossicus). zvârluga (Cobitis taenia taenia). în poieni şi păşuni sunt prezente: porumbelul gulerat (Columba palumbus). huhurezul mare (Strix uralensis). lipanul (Thymallus thymallus). şarpele de sticlă sau năpârca (Anguis fragilis colchicus). izvoraşul (Bombina variegata). ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius). boişteanul (Phoxinus phoxinus). forfecuţa (Loxia curvirostra). cinteza (Fringilla coelebs). sparsum ssp. biharicum. speciile: vipera comună (Vipera berus). cu o zonalitate bine evidenţiată. moioaga (Barbus meridionalis petenyi). corbul (Corvus corax). şopârla de ziduri (Podarcis muralis).josikaea). piţigoiul de munte (Parus montanus). skarisorensis). .). păstrăvul curcubeu (Salmo irideus). Triturus vulgaris ampelensis). omagul (Aconitum calibrotryon ssp. păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis). tritonii (Triturus alpestris. alunarul (Nucifraga caryocatactes). pănţăruşul (Regulus regulus). În ecosistemele acvatice din Parcul National Apuseni se întâlnesc următoarele specii de peşti: păstrăv de râu (Salmo trutta fario). cristatus. cleanul (Leuciscus cephalus). şarpele lui Esculap (Elaphe longissima). grindelul (Noemacheilus barbatulus). etc. ierunca (Tetrastes bonasia). multe forme de vulturică (Hieracium bifidum ssp. H. În cele de foioiase. mugurarul (Pyrrhula pyrrhula). şarpele de alun (Coronella austriaca). porphiriticum. piţigoi de brădet (Parus ater). zglăvoaca (Cottus gobio). În pădurile de conifere sunt frecvente: mierla gulerată (Turdus torquatus). garofiţa (Dianthus julii wolfii). Două dintre aceste specii au fost introduse antropic (păstrăvul fântânel şi păstrăvul curcubeu). o plantă descrisă aici pentru prima dată şi miază-noapte (Melamphyrum bihariense).

minutus). Rh. şoarecele de pădure (A. Rh. M. chiţcan de apă (Neomys fodiens). şoarecele de pământ (M. daubentonii. mistreţ (Sus scrofa). anomalus). chiţcan pitic (S. hipposideros. chiţcan de munte (S. brandtii. etc. acvila de munte (Aquila chrysaetos). bechsteinii. sunt bine reprezentate. mamiferele mici insectivore. şoarecele dungat (A. şoarecele de câmp (Microtus arvalis). vinderelul roşu şi cel de seară (Falco tinnunculus şi F. Câteva peşteri prezintă o importanţă deosebită şi datorită populaţiilor de lilieci pe care le adăpostesc: liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum). blythii. care trăieşte în familii. agrarius). liliac de amurg (Nyctalus noctula). în PNAp fiind identificate până în prezent un număr de 8 specii (excluzând dintre acestea liliecii): chiţcanul comun (Sorex araneus). M. euryale. cârtiţa (Talpa europaea). alpinus). prin populaţii bine consolidate de lup (Canis lupus). ariciul (Erinaceus concolor). austriacus. Barbastella barbastellus. Ca exemplu. M. De asemenea. nattereri.: şoarecele scurmător (Clethrionomys glareolus). cerb carpatin (Cervus elaphus). vespertinus). Plecotus auritus. au fost semnalate existenţa a câtorva familii pe cursul superior al râurilor Gârda Seacă Mamiferele mici rozătoare sunt reprezentate de 10 specii. Myotis myotis. căprior (Capreolus capreolus). şoarecele gulerat (Apodemus flavicollis). chiţcan de mlaştină (N.Păsările răpitoare sunt reprezentate de următoarele specii protejate prin legislaţie naţională şi internaţională: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina). sylvaticus). M. emarginatus. agrestis). Vidra (Lutra lutra) este o specie protejată prin legislaţia naţională şi internaţională. şoarecele de casă (Mus musculus). veveriţa (Sciurus vulgaris). mystacinus. M. chiţcan de câmp (Crocidura leucodon). M. Pipistrellus pipistrellus. P. uliul păsărar (Accipiter nisus). dintre care . şorecarul comun (Buteo buteo). râs (Lynx lynx). dihorul (Mustela putorius) şi vidra (Lutra lutra). Tot printre mamiferele carnivore se mai enumeră şi pisica sălbatică (Felis silvestris). Fauna de mamifere mari este bine reprezentată. M. pârşul mare (Myoxus glis). pârşul de alun (Muscardinus avellanarius) (DH). dasycneme. pe lângă apele curgătoare mai izolate de impactul antropic. Miniopterus schreibersii. M.

Acum aparţine comunei Garda de Jos. Myotis myotis şi Miniopterus schreibersii reprezintă o mare valoare ştiinţifică. deschiderea unui muzeu cu punct de vânzare lângă Peştera Scărişoara.190 de locuitori. judetul alba. Apa a sapat aici in lutul colinei. De aici îi vine şi numele de Gheţar iar Scărişoara vine de la comuna Scărişoara situată 16 km mai jos. de care aparţinea administrativ în vremea cănd a fost botezată. turnuri. lasand in urma ei forme ciudate. coloane. Rezervaţia naturală Cheile Ordâncuşei (10 ha).efectivele speciilor Rhinolophus ferrumequinum. Are în componenţă un număr de 17 sate. inedite cu aspect de piramide. Garda de Sus: comuna este situată pe valea superioară a Arieşului. la nord-vest de Câmpeni. fiind străbătută de drumul naţional DN 75. reabilitarea unor drumuri comunale şi amenajarea unei gospodării tipic moţeşti. cu o populaţie de 2. Locuitorii comunei îşi asigură locurile de muncă şi principalele venituri din agricultură. silvicultură şi creşterea animalelor. Rezervatia naturala geologica Rapa Rosie este situata la o distanta de 3 km de orasul Sebes si se intinde pe o suprafata de 10 hectare. . toate avand culoare rosiatica. Rezervaţia naturală Pojarul Poliţei (1 ha). Peştera Scărişoara sau Gheţarul de la Scărişoara adaposteşte cel mai mare gheţar subteran din România. Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru lucrări de infrastructură. programe de promovare a turismului şi acţiuni cu caracter ecologic. Rezervaţia naturală Peştera Scărişoara (1 ha).

comuna Ponor şi satul Dumesti. afluent pe stânga al Ampoiului. marne şi marnocalcare cretacice (straturi de Brãdesti). Administrativ este împărţită între satul Vale in Jos. cu 5 ha de narcise.2 ha). Rezervaţia naturală Peştera de sub Zgurăşti (1 ha). Ulterior. comuna Salciua. rezervatie geologica si arheologica unde se afla vestigiile exploatarilor aurifere din timpul dacilor si romanilor. cunoscută în regiune. Rezervaţia naturală Izbucul Poliţei (0.5 ha). Cetatile Romane de la Rosia Montana-(la cîtiva km de gara Campeni). pe o suprafaţă de 3. în calcarele caracteristice acestei unităţi montane. în vest interpunându-se o fâsie de bazalte mezozoice.Rezervaţia naturală Hoanca Apei (1 ha). după numele celor două coloane stâncoase denumite Pietrele Caprei. Cheile Fenesului ( Cheile Caprei ): denumirea corectă a rezervaţiei este Cheile Feneşului. Rezervaţia naturală Avenul de la Tău (1 ha). după numele râului care o străbate. Rezervaţia naturală Izbucul Coteţul Dobreştilor (0. Poienii si Seacă. iar cheile au fost sculptate de pârâul Feneş. a apărut pentru aceeaşi cheie. Rezervaţia este formatã din calcare masive de vârstã jurasic superioarã.2 ha). Rezervaţia Vânătarile Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din Muntii Trascaului la confluenţa văilor Ponorului. Rezervaţia naturală Peştera Poarta lui Ionele (1 ha). gresii. Rezervaţia naturală Avenul din Şesuri (1 ha). numele impropriu de Cheile Caprei. . Rezervaţia naturală "Tăul fără fund"de la Bagau (lac de acumulare la 450 m altitudine. Sesul Craiului de la Scarita-Belioara-rezervatie botanica. judetul Alba. Negrileasa-rezervatie floristica. La vest şi est se întâlnesc conglomerate. Rezervaţia face parte din sectorul de sud al Munţilor Trascău.

iar pe .Blaj. Fondul turistic cultural-istoric Este așezat în valea Mureșului. de vinficație. dintre dealuri însorite .Fagul Împaratului-(langa Muncelu).. încurajat de dealuri și de munți.. conductele subterane cimentate acum optsprezece veacuri sunt și ele mărturii ale dezvoltării urbanistice a vechiului Apulum. 5. cel mai însemnat nod de drumuri din Dacia. I-II. cu o fabrică de produse refractare. pe DN 1.alte săpături au dat la iveală vestigii ale unei așezări și ale unei necropole din sec. Așezare veche. Mozaicul descoperit de curînd lângă Mureș. se deschide o veche largă de jur împrejur.în cartierul de azi . statuete și bazorelifuri.Lumea Nouă. Nenumărate inscripții pe lespezi de granit și marmură. . unelte și producție și multe alte descoperiri atestă o viață activă și prosperă. întreprinderi de morărit. După distrugerea ei în timpul migrației popoarelor. așezarea este atestată în evul mediu. acoperite cu vii și livezi. negoțu și dezvoltarea meșteșugurilor au determina înflorirea unei vieți citadine puternice. Cetatea dacică menționată de Ptolemeu sub denumirea de Apulon. . Stejarul lui Avram Iancu -copac ce are peste 500 ani. piatra și lemnul. Teiul lui Eminescu . o frabrică de încălțăminte. unde a fost temelia cetății dacice. sub numele de Bălgrad. instrumente chirurgicale și scule de scris. abundența de grine. Urme ale vechiului Apulum sau găsit între Mureș și suburibia Partoș a orașului de azi și pe Platoul Romanilor din apropriere. un copac batran de mari dimensiuni ale carui frunze nu cad niciodata. podgoriile de înprejurimi. Din această epocă există încă urme ale unei cetăți construite din pământ.. . devine în sec. la confluența acestuia cu Ampoiul. însemnat centru economic. romanii au ridicat un puternic castel în care a staționat garnizoana legiunii a XIII-a Gemina. În acest loc.De pe dâmbul scurt de deasupra Mureșului. lemn și piatră..săpăturile au descoperit urme din epoca neolitică. peste șesul Mureșului și al Ampoiului. Este un oraș frumos. politic și militar al Daciei romane.Dealul Furcilor. a) Obiective istorice și de arhitectură cu valoare atractivă Vecinătatea minelor de aur și de sare . al II-lea cel mai important centru economic.

b) Vestigii și obiective turistice istorice și arhitecturale Intrând în A. la 1 noiembrie 1599. iar Transilvania principat autonom sub suzeranitate otomană. După ce o parte a Ungariei a devenit pasalîc turcesc (1541). la începutul secolului al XIIlea. La 1 decembrie 1918 la A. aici. se construiește o cetate de mare amploare . Cloșca și Crișan (1784) . cu câte un baston triunghiular la fiecare din cele șapte colțuri. Zidul înalt este înconjurat din toate părțile de un șanț. Horia și Crișan au fost executați. Construcție monumentală din cărămidă și piatră după sistemul Vauban. la 28 februarie 1785.realizânddupă înfrângerea domnului Moldovei Ierenia Movilă (1600). pivotul rezistenției împotriva expansiunii maghiare. În această cetate au fost închiși capii răscoalei iobagilor din Transilvania. . fortăreață puternică. Până la urmă fiind cucerită. îl dau cele patru părți de intrare în cetate. Între 1714-1738 în A. două pe latura dinspre oraș ăi două pe . aspect de adânc și lat.I.Cetatea Bălgradului a fost din jurul anului 1000. unde se țineau și adunările dietei Transilvaniei.I.I. cetatea poartă în decorația ei amprenta stilului baroc. și de un val abrupt de pământ . Mihai Viteazul a intrat triunfal în A. a fost până la 1690 capitală a principatului. caracteristice stilului baroc. A. zdrobiți cu roata.I. privirea turistului este atrasă de construcția cetății de pe deal – cetatea Alba Carolina -. Este de plan heptagonal. ridicată de habsburigi entu a asigura dominația asupra Transilvaniei. iar la 1177-reședința unui comitat regal. Alba Iulia a devenit reședința episcopiei romano-catolice a Transilvaniei. Adevăratul monumentalitate și de bogăție decorativă. a avut loc adunarea populară la care au fost prezenți 100 000 de oameni și care au proclamat unirea Transilvaniei cu România. -unirea pentru scurtă vreme a celor trei țări române sub o singură ocîrmuire. după biruința de la Șelimbăr. Horia. În acest interval de timp.I.

în forma sa actuală. Această păstrează titlui renașterii din Italia de nord. Una dintre cele mai vechi este catedrala romano-catolică (Str. dar bolta ei poartă amprenta goticului tîrziu. amenajat de vechiul bastion al cetății. ridicată între 1090 și 1149. În celula de deasupra acestei părți a fost închis Horia până la execuție. iar în 1849 întreaga clădire a fost bombardată). Ana . Peste cea de intrare în cetate. Karl Marx... în colțul nord-estic al cetății. până la încăperea mică unde se află acum o placă de marmură și bustul lui Horia. dinspe oraș. De dimensiuni mari. Pe locul actualei catedrale se află o biserică romanică. O sacară de piatră urcă deasupra porții. 27) care. privind reparații și adaosuri în secolele al XIV-lea și XV-lea. se află un remarcabil monument de arhitectură: Palatul episcopal (Str. Cloșca a fost încalcerat în partea opusă a fortăreței. precum și sarcofagele reginei Isabela (1559) și al fiului ei Ioan Sigismund (1571). cuprinde câteva interesante monumente epigrafice romane.partea opusă. Deși biserica a trecut prin multe încercări și transformări ( un turn de la vest a ars. În fața porții a treia. unde au fost frânți cu roata Horia și Cloșca. În interiorul catedralei se află monumentele funerare ale lui Iancu de Hunedoara (1456). între ani1247 și 1290. al fratelui său Ioan Miles (1446) și al fiului său Ladislau Corvinul ( frate cu Matei Corvin). Alături de catedrala romano-catolică. tot în stil roman. catedrala a fost construită. Cloșca și Crișan – realizat de scultorul Negrulea. În cetate se păstrează numeroase construcții. pe . . distrusă completă de tătari (1241).Dealul Furcilor. În 1512 arhidiaconul Ioan de Lazo a constrit la intrarea nordică o capelă numită mai apoi capela Sf. iar Crișan într-o cazarmă. se înalță un postament primaidal și deasupra acestuia statuia ecvestică a împăratului Carol al VI-lea. adevărate comori de artă. Karl Marx. se înălța obeliscul înalt de 28m – monument închinat lui Horia. totuși este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură din țară. 25). . altul aruncat în aer de explozia prafului de pușcă depozitat acolo la începutul sec. al XVII-lea.

1) și făcând parte azi din cardul muzeului. Unele piese amintesc de prezența lui Mihai Viteazul la A. . Construită în 1921-1922 după modul bisericii domnești din Tîrgoviște. . unul dintre cele mai vechi (1888) și mai bogate muzee din Transilvania ( are cea 55 000 piese). După biruința de la Șelimbăr. Restaurată și transformată special. construită în 1908 pentru cercul ofițerilor din garnizoană ( Str. fresce. a fost reorganizat în 1968. făntăne arteziene și grădini. aici s-au ținut 150 de adunări ale dietei Transilvaniei. cu scări de marmură. în mozaic. Din orînduirea feudală păstrează obiecte legate de activitatea breslelor. Amplificat în sec. al XVI-lea și al XVII-lea. Are și o secție de enografie și una de artă plastică. al XIV-lea ) la care s-a instalat regina Isabela. și cu patru plăci de marmură cu insccripții comemorative. Între 1542 și 1699. În pronaos se află portretul lui Mihai Viteazul și al doamnei Stanca soția lui.6 se află Palatul prineriar. precum și de revoluția de la 1848.Karl Marx. este un alt monument al orașului. Mihai Viteazul. dar după 1700 a fost transformat în cazarmă. Pridvorul deschis de la intrare este împodobit cu portretele evangheliștilor. a fost semnat la 1 decembrie 1918 actul unirii Transilvaniei cu România. a fost reședință de mare lux. În sala mare din clădirea alăturată. aici a avut reședința și Mihai Viteazul. catedrala ortodoxă (Str.I. 39).Ștefănescu și a pictorului Costin Petrescu. consemnînd semnificația istorică a monumentului.Pe strada Cehov la nr. 13 Decembrie. Avariat de turici și tătari. este cunoscută sub numele de Sala Unirii. Este o clădire veche ( sec. 14). transformându-l în reședință a principilor Transilvaniei (1546). de răscoala de la 178. palatul a fost reparat în parte. ilustrând drumul dezvoltării societății omenești pe aceste locuri în trecut. El cuprinde vestigii arheoloice. opra a arhitectului V. Muzeul Alba Iulia ( Str.

se ajunge la Izvorul . al XIII-lea. al XVII-lea). tipărită la 1482. Amintim că în anul 1779. (1699). .Având ca fond de bază biblioteca episcopului Ignațiu Battyany (1741-1793).Noul Testament de la Bălgard. cu exemplare de mare raritare și cu colecții de mare artă (Str. . . Este una dintre cele mi interesante biblioteci din lume . două din timpul lui Mihai Viteazul. Din A. o parte a acestui codex se află în biblioteca Vaticanului. 5 ).I. camerele acoperite cu bolți de cărămidă. Batthyany a instalat în clădirea bibliotecii un observator astronomic. obiecte de cult.. . din sec. în continuare. . 1).Pala de la Orăștie . Din vechile tipărituri românești păstrate de această bibliotecă cităm: . mai multe referitoare la revoluția din 1848.. Bibilotecii. operele lui Ovidiu . și multe altele.Istoria răsboiului cu Iugurtha. unele în manuscris... în fosta mănăstire a trinitarienilor. o colecție din 600 de biblii –una dintre cele mai bogate colecții de astfel de cărții din lume.Cosmografia..Heroidum epistolarum.În fața intrării la vest. dintre cae 1230 manuscrise. plus colecții de antichități. (1648). ( 1688). iar decorația exterioară și interioară conține elemente din stilul renașterii târzii din Transilvania. se aflăclopotniță cu turn înalt de 52m.. iar tartajele de fildeș pe care le-a avut. Un alt punct de atracție pentru turiști este biblioteca documentară Batthyaneum.. Dintre documentele. numără 56 000 de volume.Codex aureus. scris cu aur pe pergament. al XVI-lea ).. ridicat în stilul renașterii și al barocului (Str. . al X-lea. pornește o cale directă către zona de vechi exploatări de minereuri polimetalice. manuscris din sec.. Clădirea are o înfățișare sobră și solidă. (1582)... tipărită la Milano în 1494. unul se păstrează la Museo Sacro din Roma și altul la British Museum din Londra. palatul Apor și palatul Bethlen Miclos (sec. Este cel mai vechi observator astronomic din țara noastră.. Psltirea lui David cu călindar....13 Decembrie 13-15) care a fost școala de rang universitar din Transilvania medievală..Biblia lui Ștefan Cantacuzino.. a doa după ce a iezuiților din Cluj (sec. al VIII-lea. și Biblioteca păstrează .. . al XIII-lea. . lui Ptolemeu. numismatice etc.manuscris din sec. altele tipărite. manuscris . pe Ampoi la deal. Dintre exemplarele rare. înzestrat cu cele mai noi aparate din vremea sa.. unele chiar nice în lume. Pe dealul cetății se află și clădirea Colegiului reformat (Str. Tot în cetate se mai află blocul Babilon (1851). Dar cu autobuzul. Engels.Evanghelia cu învățătură. 580 exemplare tipărite înainte de anul 1500 (incunabule). pe linia ferată îngustă care duce până la Zlatna (38 km) (vezi : ZLATNA). construite în stil renaștere. Cităm apoi: . 19 000 documente.. din sec. cităm în primul rând . Epistole ex Ponto.

Trinitatea. Sf. dintre care menționam: Hervidum epistolarum (tiparit !a Milano 1494) si Cosmografia lui Ptolemeu (1482).  Obiective turistice din judetul Alba Alba Iulia • Biblioteca Batthyaneum: înființată de episcopul Ignat Batthyani. Capistrano. catedrala reprezintă o simbioza de vechi stiluri romanești. Treime din Maierii Bălgradului: a fost construită între anii 1713 1715 din materialele recuperate în urma demolării Mitropoliei Ortodoxe a Bălgradului și a Arhiepiscopiei Țării Ardealului ctitorita în anul 1597 de către Mihai Viteazul. Carol. Sf. • Biserica Sf. . Batthyani a instalat primul observator astronornic modern de pe teritoriul României (1779) înzestrat cu cele mai perfecționate aparate din acea epocă. a fost ridicată pe locul unei biserici distrusă de tătari in 1241. fiind considerată cea mai reprezentativă fortificație bastionară de tip Vauban din țara.Stefan. Sf. în urma izbucnirii unei epidemii de ciumă. fier).Ampoiului (8 km) – veche exploatoare de mercur. Iancu de Hunedoara este înmormântat în Catedrala Catolică de la Alba-Iulia. În clădirea bibliotecii. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri. de aceeași vârstă cu celebra Notre Dame. În 1992 a devenit Muzeul Națonal al Unirii subordonat direct Ministerului Culturii. Mihail. Sf. Sf. Elisabeta) configurându-i imaginea stelata caracteristică cetăților de acest tip. • Catedrala Romano Catolică: (1246-1300). acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi. în tabăra oastei sale. Muzeul prezintă publicului arheologie: preistorică(ceramică. • Catedrala ortodoxa a reîntregirii: construită între 1921-1922.) (vezi:ABRUD). iar pe piatra lui de mormânt scrie: „S-a stins lumina lumii“ • Muzeul Național al Unirii: este clădirea unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România. a fost instalată într-o clădire ce aparținea unei mănăstiri. • Mormântul lui Iancu de Hunedoara: acesta a murit la 11 august 1456. În fondul bibliotecii se află 1665 manuscrise rare printre care o parte din vestitul Codex aureus scris cu aur pe pergament (secolul al Vlll-lea) si Liber de bello Jugurthino (secolul al Xlea) precum si 609 incunabule.Cetatea este alcatuită din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia. bronz. dacică provenind de la cetățile dacice Craiva. • Cetatea bastionară: a fost ridicată între anii 1714-1738. unelte și arme din piatră. Cugir si Căpâlna (ceramică. cel mai valoros monument de arhitectură medievală din Transilvania. la Zemun. domnul Țării Românești pentru locuitorii din Transilvania și care a fost dărâmata de autoritățile habsburgice la începutul secolului al XVIII-lea.și la Abrud (30 km de la Zlatna și 65 km de la A.I.

Măsoară peste 20 m înălțime și are la bază un basorelief înfatișându-i pe cei trei luptători. Aici a avut loc la 3 aprilie 1848 adunarea revoluționarilor români din Munții Apuseni. țesături. gliptică. Golescu şi B. argint și bronz din secolele VIII . unelte și arme din fier. colecții de etnografie și artă populară (port. a locuit și a acționat pentru binele neamului românesc.X din necropolele dezvelite la Alba Iulia. ceramică. Casa memoriala loan Boeriu: viceprefect si primar al Abrudului în 1848 -1849. • Obeliscul lui Horea. Abrud • Casa lui Ion Buteanu: loan Buteanu a fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Avram lancu. Blandiana si Ghirbom. • • Casa tribunului Ioan Şuluţiu: creator al artileriei moţilor. Interiorul aparține stilului baroc. Alexandru Ciura a fost preot.cărți. biserica Reformată a fost construita în stil gotic în preajma secolului al XV-lea. argint). prozator si publicist român. Memorandum.administrativă a celor trei teritorii romanești și transformând Alba Iulia în capitala statului unificat.monumente. Iscovescu din Ţara Românească. îndeosebi din anii 1848-1849. vase ceramice. Mihai Viteazu. 5 Aiud • Biserica reformată calvină: amplasată în partea central sudică a Cetății Aiudului. • Palatul principilor Transilvaniei: în palatul principilor Transilvaniei. Ciura (1876-1936). istorie (documente. numismatică (antică. lucerne. obiecte din metal si lemn). medievală și modernă). Mărășești. arme. icoane pe lemn și sticlă. . periodice . numismatică.000 volume). sculpturale. aici a avut loc întalnirea dintre Nicolae Bălcescu și Avram lancu. cahle. realizând prima unire politico . opera a sculptorului lon Negrulea. gazdă a revoluţionarilor A. Cladirea găzduiește o expoziție permanentă de documente referitoare la istoria Abrudului. bibliotecă (55. • Casa memeoriala Alexandru Ciurea: Locuința părinteasca a scriitorului Al. bijuterii și obiecte din aur. Cloșca și Crișan: este situat în fata porții a treia a cetății. medievală (ceramică. obiecte de podoabă). unelte. a fost ridicat în 1937 din inițiativa Societații ASTRA. Adresa: Str. bronz. Unirea de la 1 Decembrie 1918). arme și podoabe din fier. sigilii nobiliare și ale orașului Alba Iulia). romana provenind din marele centru urban Apulum (monumente epigrafice. fotografii și obiecte memoriale legate de Revolușia de la 1848. nr.

Catedrala ortodoxă Sf. în gropi comune. Cetatea Aiudului . din Penitenciarul Aiud. Cimitirul Râpa Robilor: aici erau aruncate. a fost reședința stăpânilor feudali ai domeniului Blaj. i s-au facut reparații. asemănător celui al bisericii Sf. comuniștii au îngropat o bună parte din elita rezistenței românești împotriva comunismului. • . Clădirea are două etaje și ziduri foarte groase (peste un metru). Este primul edificiu baroc de pe teritoriul românesc. nici numărul lor. Castelul a adăpostit Muzeul orașului iar in prezent a fost preluat de Episcopia Greco-Catolică. In 1837. Catedrala greco-catolică: a fost zidită din inițiativa episcopului lon-lnocentiu Micu-Klein. impresionantă din punct de vedere artistic. victime ale regimului comunist.este cel mai important obiectiv turistic de pe teritoriul așezării.• Biserica romano catolică: monument istoric de factură barocă. după planurile arhitectului austriac Anton Eckhardt Martinelli. AD. de o linie simplă. Cetatea cu ziduri si turnuri de piatră este amplasată pe locul unei fortificații de pamânt mai vechi care la rândul ei se suprapune pe o asezare daco – romană din secolul al III . La Aiud. are cupola pictată în stil bizantin. Interiorul. adăugându-i-se aripa nordică. corurile și sacristiile laterale. printre acestea o pictura vieneză si orga. apoi a devenit sediul Episcopiei unite a Transilvaniei. loc de întemnitare si exterminare. Trei Ierarhi : catedrala ortodoxă poarta hramul Sfinților Trei Ierarhi. valoros monument istoric și de arhitectură. trupurile deținuților care mureau în închisoare. Grigorie si Ioan și a fost construită în anul 1927 într-un stil bizantin monumental. din cauza torturilor și a condițiilor inumane de detenție.un complex de arhitectură medievală cuprinzând mai multe edificii . Cetatea medievală: situată în zona centrală a orașului. coridoare boltite și scări înguste de lemn. Multe obiecte de patrimoniu se află în incinta bisericii. Monumentul Calvarul Aiudului : crucile acestui monument veghează somnul morților neidentificați. • • • • • Blaj • Castelul Bethlen: este cea mai veche clădire din Blaj. Biserica romano catolică din localitate a fost ridicată de călugări minoriți in decursul câtorva decenii începând cu anul 1727.Oradea. Nu se știe nici numele. între anii 1738 si 1765. Cel mai reușit element este catapeteasma de mari dimensiuni. datează din anul 1720. Sofia din Istanbul. În 1842. Vasile. la dreapta șoselei naționale Bucuresti . a fost mărită. Muzeul de Stiințe ale naturii : este cea mai veche instituție de acest gen din țară.lea. Primele documente scrise care atestă existența pieselor muzeale și a colecțiilor din Aiud. adăugandu-i-se cele doua turnuri și terasa. la aproximativ 30 km distanță de municipiul Alba Iulia și la circa 36 km de Turda. Până in 1737.

Treime a fost ridicată în anul 1808 și este monument istoric. protejată cu un acoperiș din tablă. Cugir • • • Biserica Sf. Arhangheli si Sf. fiind realizată din lemn de stejar și marmură. marele poet a străbătut lungul drum. Crucea a fost înălțată în anul 1922. realizată de Ion DimitriuBârlad. Câmpia Libertății: În lunca Târnavei Mari. Școlile Blajului: mănăstirea a fost construită între anii 1731 și 1747. statuia.În această mănăstire au fost deschise in 1754 primele școli românești. care leagă Bucovina de cetatea culturii transilvănene. • • • Câmpeni • Muzeul Avram Iancu . • Statuia ecvestră a lui Avram Iancu Inițial.În primăvara anului 1866. Pe fațada monumentului este următorul înscris: „În amintirea eroilor din timpul răscoalei de la 1907 și a celor căzuți pe câmpul de luptă în timpul Războiului de Independență de la 1877“. Expoziția prezintă obiecte de istorie. statuia lui Avram Iancu a fost mutată la Câmpeni. El dorea să vadă Blajul. Monumentul este de tip cruce memorială și este amplasat lângă Biserica Ortodoxă din orașul Câmpeni. cu ziduri groase si bolturi arcuite. Biserica Sfânta Treime construită între anii 1806-1809 Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel . Teiul lui Eminescu: la marginea nordică a orașului. despre care i-a vorbit atat de frumos profesorul său de limba română Aron Pumnul.aici și-a avut Avram Iancu cartierul general în timpul revolutiei din 1848. a fost ridicată la Târgu Mureș în 1924. se afla Teiul lui Eminescu. unde se află și în prezent. Treime: Biserica cu dublu hram Sf. se află câmpia unde s-a ținut Marea Adunare Naționala de la 3 . • Monumentul Eroilor. carte veche si arheologie . declarat monument al naturii. situată în spatele catedralei și a școlilor. în apropierea șoselei ce duce spre Târnăveni. originar de pe aceste meleaguri.15 mai 1848. pentru cinstirea memoriei eroilor jertfiți în Războiul de Independență.• Muzeul de Istorie Augustin Bunea: a fost înființat în anul 1939 și se află în castelul Geoagiu Bogdi care datează din secolul al XVII-lea. În 1940.

• • • •

Zonele de agrement Râul Mare și Râul Mic Apeductul Wasser Leine construit în 1906 de germani și italieni Cetatea dacică de pământ Biserica Romano-Catolică construită în anii 1824-1826 din cartierul Scăunel

Lancram • Casa memorială Lucian Blaga: casa copilăriei poetului si filozofului Lucian Blaga (1895 - 1961) oferă vizitatorilor o incursiune în viața familiei Blaga, reconstituită prin mobilier, fotografii, manuscrise, tablouri de familie, ediții princeps ale operei lui Blaga. • Monumentul eroilor: este realizat din marmură şi beton, având o înalțime de 4 metri și este ridicat în anul 1924.

Miraslău

Obeliscul ridicat în anul 1926, în amintirea luptelor lui Mihai Viteazul de la Mirăslău. Obeliscul este înscris pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Obeliscul este amplasat în partea dreaptă a șoselei București-Oradea, la km 420+421, și a fost ridicat în memoria eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial, în luptele ce au avut loc pe teritoriul localității. Monumentul are o înălțime de 6 m și este realizat din piatră cioplită, iar împrejmuirea este asigurată cu un grilaj metalic. Pe o placă din marmură încastrată pe fațada monumentului, este un înscris comemorativ: „Glorie veșnică eroilor ce s-au jertfit în lupta pentru eliberarea patriei“

Ocna Mureș • • • • Biserica catolica Sf. Carol Borromeo Biserica Greco - Catolica Sf. Fecioară Maria Castelul Teleky Monumentul eroilor din primul război mondial

Roșia Montană • Galeriile romane: Descoperite întamplator în anul 1968, în timpul unor lucrari de cercetare în Masivul Orlea și integrate, în 1981, în Muzeul Mineritului, galeriile sunt săpate manual cu dalta și ciocanul, având o lungime de peste 400 de metri. Situl arheologic Alburnus Maior

Sebeș • Biserica evanghelică: Partea veche, în stil romanic, a acestei biserici, exista din timpul invaziei tătare (1241), fiind o bazilica cu trei nave. Nava centrala a fost mult înălțată și boltită în timpul lucrărilor efectuate în secolul al XIIIlea, iar celelalte trei laterale, au fost lărgite și înălțate în secolul al XIV-lea. Astazi, ele sunt reunite sub un singur acoperiș. Vechiul cor romanic a fost înlocuit cu unul gotic, acoperit cu bolți care se sprijină pe arce de ogiva. Exteriorul acestei porțiuni este decorat cu statui de piatră, baldachine și fiale. În urma lucrărilor de restaurare din anii 1960-1964, a fost marcat în pardoseala corul vechii biserici romanice. Cetatea Sebeșului: a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. Se compune dintr-un zid de incinta, lung de 1700 m., în care s-au facut creneluri, metereze si guri de păcura care au ramas bine conservate. Cetatea prezenta patru turnuri de poarta, din care nu se mai păstreaza decât vestigiile celor de pe latura de nord si de vest. Turnul studentului: are formă pătrată cu laturile de 5 metri grosime.Are parter si 4 nivele.Denumirea vine de la evenimentul legat de atacul turcesc din 1438,când întreg sudul Transilvaniei a fost devastat.Din grupul de locatari ce au rezistat până la sfârșitul bătăliei făcea parte și un student cunoscut sub numele de studentul din Romos.

Biserica Evanghelică-Lutherană edificată în stil gotic în sec.XIII-XIV. A fost Turnul octogonal Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial . Monumentul este

renovată ulterior în stilul Renașterii.
 

amplasat în cimitirul romano-catolic din orașul Sebeș și a fost ridicat în memoria eroilor români din Primul Război Mondial. Obeliscul, cu înălțimea de

1,6 m, este realizat din calcar cioplit, fiind susținut de o bază simplă, de formă paralelipipedică. Pe placa din marmură aflată pe trunchiul monumentului se află un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în războiul mondial 1914-1918“. Înscrisul este realizat și în limba germană.

Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial . Monumentul a

fost dezvelit în anul 1958, fiind amplasat în parcul din centrul orașului, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial. Monumentul este de tipul placă memorială, fixată pe un soclu simplu din beton, înalt de 1 m. Pe placă este un înscris comemorativ: „În amintirea eroilor căzuți în lupta contra fascismului“. Teiuș • Biserica Ortodoxă: Ridicată în secolul al XVI-lea, această biserică a fost restaurată în 1964 prilej cu care s-au efectuat și săpături arheologice în cimitirul comunei. În urma acestora, au fost descoperite obiecte din secolele al X-lea si al XI-lea, atestand o intensă locuire a populației românești în aceasta regiune. Biserica Reformată: A fost inițial construită în secolul al XIII-lea, ca o basilică romană și refacută ulterior cu elemente caracteristice stilului gotic. Clopotnița și pereții navei centrale fac parte din prima faza a construcției. Biserica romano-catolică: a fost construită de regentul Iancu de Hunedoara și completată de fiul acestuia, Matei Corvin. Din adăugirile ulterioare, foarte valoros este portalul apusean. Inscripția de pe timpan dă ca data a construcției, anul 1448

6. Fondul turistic etnografic şi folcloric Toaca Paștilor
Un obicei des întilnit în zona Munților Apuseni este “Toaca Paștilor”, “Tocacii” sau “Prăgșorul”, după cum se mai numea în satul Bistra. În Joia Patimilor, feciorii merg la pădure să aleagă un paltin cu rezonanță din care să faca toacă, ce era atîrnată într-un par din curtea bisericii. Cu timpul, toaca nu a mai fost adusă din padure, ci pentru ca era mai comod, a fost coborîtă direct din turla bisericii. Focul din jurul toacei era aprins în Vinerea Mare, moment din care se va bate toaca neîncetat pînă la ora “Învierii”, iar după slujbele din ziua Paștelor, pîna la vecernie, cînd toaca va fi urcată în turnul bisericii. Ceremonialul se compune din mai multe secvențe ceremoniale si rituale: formarea cetei de feciori condusă de crai (vataf) si ajutată de un casier care stringe banii,

pentru ca atunci feciorii nu mai sunt plătiți și nu vor mai avea dreptul să joace până la Rusalii. ocazie cu care primesc daruri (bani. pentru a nu fi furata de oamenii casatoriți. pe care se taia piinea în bucatele patrate. La masa feciorii mai au misiunea de a “spala păcatele paștenilor si domnilor meseni”. Se cumparau doua sau trei oale mari și linguri. colaci. Aceste ciubere se umpleau în Miercurea Mare cu vin curat și apoi. acoperindu-se bine. nedînd oamenii peste el vreo trei zile. dar și o “cloșca” ce aduna si transporta ouale. dupa credința si spusele românilor. preotul. În satele de la poalele Munților Apuseni există datina ca în duminicile si sarbatorile din Postul Paștelui. este iertat si înmuiat în apa vaii. unde ei vor dărui fetelor oua roșii împreuna cu primele viorele sau ghiocei înfloriți.sa dea paștile. îi anunța pe cei care doresc . Cea mai mare grija pe care o aveau membrii cetei era păzirea toacei. Apoi este luat si dus la puntea vaii si de pe ea daca își ia păcatosul angajamentul ca nu va mai greși la anul și plăteste feciorilor. care în urma vinzarii lui Isus Hristos s-a dus de s-a spinzurat de o creanga si. framintate si coapte de prescurarita parohiei. Scrinciobul si datul paștilor Scrinciobul. A doua zi de Paște. . dupa încheierea serviciului religios.dintre săteni . oua rosii) de la fiecare gazdă.un “cal” care poarta desagii cu colacii. unde se așează în altar împreuna cu 7 sau 14 piinișoare de griu. Persoana care dadea paștile trebuia sa cumpere doua sau trei ciubere si donicuțe noi. care spun public păcatele fiecaruia. Satenii care au asistat la slujba din noaptea Învierii iau pastile la biserica. Piinea amestecata cu vin se aseza în oale acoperite cu năframi mari de par sau de matase cumparate din tirg. un cutit și un cirpator. Dupa -amiaza se organizează la marginea satului o petrecere. Vătaful feciorilor aduce în fața sătenilor alți “feciori acuzatori”. frumos sculptate si încrestate. este facut întru amintirea spinzuratoarei lui Iuda. iar pentru cei ce au ramas acasa le duc în pahare sau ulcicute înfasurate în merindete sau batiste. Ei dau în schimb cite un ou rosu sau bani. feciorii colindă din casă în casa pentru a face urări. se duc în dimineața Joii Mari la biserica. vintul îl clatina dintr-o parte într-alta.

Pomeana copiilor
Luni, a II-a zi de Paste, se slujeste Sfanta Liturghie dupa randuiala stramoseasca, dupa care slujitorii impreuna cu credinciosii ies afara din Biserica. Pe latura de miaza-zi a bisericii la cativa metri de peretele bisericii, prescurarita, ajutata de cateva femei din sat, imbracate in haine populare, aseaza colaceii pe doua randuri, jos pe iarba. Deasupra (fiecarui colacel) interiorului gol al fiecarui colacel, femeile din sat pun cate un ou rosu. Distanta intre randuri este de cca.1,5 m Pe rand colaceii se aseaza la o distanta de cca. 0,4-0,5 m unul de altul, in asa fel incat sa poata sta copiii comod unul, langa altul. Toti copiii din sat incepand de la cei care abia merg in picioare, pana la cei din ultimele clase al Scolii Generale sunt prezenti la biserica si se aseaza fiecare in fata unui colacel cu ou rosu. Mamele copiilor stau in spatele acestora spre a-I supraveghea. La capatul dinspre apus al randurilor se aseaza o masa. Pe acea masa se pun cartile de slujba, colacul-parastas, un litru de vin si cativa colacei. In jurul mesei sta preotul si ceilalti slujitori, pentru a face slujba indatinata. Multimea credinciosilor inconjoara acest cadru de un pitoresc deosebit, iar dupa ce a avut loc sfintirea tuturor colaceiilor si a oualor, toti copiii isi ridica colacul si oul, cel mai adesea colacul este mancat de copii, chiar la biserica in timp ce are loc cel de-al doilea obicei foarte vechi "fugaritul mirelui". Obiceiul "pomeana copiilor" imbina utilul cu placutul, deoarece este frumos pentru toata lumea, dar are si o intrebuintare bisericeasca, deorece este ca o pomana data in numele celor morti si care nu au fost pomeniti niciodata la biserica.

Fugaritul mirelui
Si originea acestui obicei se pierde in negura vremii, chiar daca acesta a mai fost intrerupt cativa ani. Obiceiul consta in faptul ca baiatul din sat care s-a casatorit in ultimul an (de la pastele anterioare pana la cele cand are loc obiceiul), trebuie sa fie "fugarit" de catre doi feciori (necasatoriti) din sat. Se da ca punct de plecare locul unde are loc pomeana copiilor (mirelui I se da un avans de cca. 50-100 m, semn ca este casatorit, are greutati si trebuie sa aiba un avans, fata de cei doi feciori, care sunt alesi de feciorii satului in prima zi de paste. In trecut cei doi feciori se alegeau chiar la nunta celui care s-a casatorit. "Mirele" trebuie sa alerge pana la un loc stabilit de comun acord cu cei doi feciori, dupa care trebuie sa se intoarca in acelasi loc. In tot acest timp satenii satului stau adunati langa biserica pentru a vedea spectacolul oferit de cei 3 protagonisti, adeseori se intampla sa se faca galerie cu indemnuri asupra celor 3. Daca "mirele" este prins de feciori, acesta trebuie sa de-a de baut celor doi, care ii vor spune ca l-a tinut prea bine nevasta, ca s-a

ingrasat, ca a facut burta si ca s-a "ramolit". Pentru feciorii care il prind pe mire, pe langa ca primesc de baut, este o mandrie si se spune ca acei feciori in vara care urmeaza vor fi foarte buni la lucru, vor termina muncile campului foarte repede, dar si ca s-ar putea sa se insoare in anul care urmeaza. Daca mirele nu este prins de feciori, el primeste de baut de la acestia si este o mandrie pentru el ca a ramas tanar si ca, chiar daca este casatorit nu se da pe "fecioria" celor necasatoriti.

Jucatu’ loptii-n bata
Acest obicei se desfasoara in partea sudica a cimitirului si are loc atat in prima zi de paste, cand are loc intre feciorii din sat, care se impartin doua echipe, dar si in a doua zi de paste, cand are loc intre localnici si fii ai satului, reintorsi acasa, sau mai interesant este faptul ca are loc intre localnici si oficialitati, presa, sau alti invitati. In ceea ce priveste jocul acesta se desfasoara astfel: Se aleg doua echipe formate din 5 pana la 8 persoane. Se traseaza terenul de joaca astfel incat exista un tarus de plecare si unul la care trebuie sa se ajunga, dupa care sa se intoarca inapoi, fara a fi lovit cu "lopta" (minge confectionata din carpe). O echipa este la "prindere – ochire" iar o alta la "bataie – fugire". Cand o echipa este la bataie, fiecare jucator are dreptul sa de 3 ori cu o bata in "lopta", pe care i-o serveste un jucator advers, dupa care se duce la tarusul de start si trebuie sa fuga pana la tarusul din capatul terenului, pentru ca apoi sa ajunga inapoi, fara a fi "ochit" cu "lopta". Daca este "ochit" de vre-un jucator din echipa care se afla la "bataie – fugire", cele doua echipe isi schimba rolul, iar echipa celui lovit trece la "prindere – ochire". Pierde echipa care se afla cel mai mult timp la “prindere – ochire”. Daca toti jucatorii echipei aflati la "bataie – fugire", dupa ce au dat de 3 ori fiecare cu "bata in lopta", nu reusesc sa fuga si sa se intoarca la locul initial, echipa acestora este blocata pentru ca nu mai are cine sa loveasca lopta, si este declarata invinsa, jucatorii acesteia fiind considerati "blegi" ca nu sunt in stare sa fuga. La tot acest spectacol care are loc atat in prima zi de paste, cat si a doua zi de paste, priveste tot satul, impreuna cu oaspetii, care vocifereaza pe margine cuvinte la adresa celor care nu pot fugi. Se spun cuvinte de genul: nu poate fugi ca bea prea mult, sau ca fumeaza prea mult, etc. Dupa ce au loc cele trei obiceiuri de o autentiticitate rar intalnita, tot alaiul de oameni merg catre caminul cultural, unde oaspetii sunt serviti cu o masa mocaneasca, ce consta in: miel fript la caldarusa, mamaliga si mai ales balmos, care este specific satului Presaca. Dupa ce se serveste masa, in incinta Caminului Cultural are loc un spectacol folcloric, la care participa Grupul Folcloric "Dor si Suflet Presacan", "Calusarul din Presaca", solisti vocali din satul Presaca, pe langa care sunt invitati si alti solisti vocali din zona Vaii Ampoiului. Sarbatoarea are loc pana seara tarziu fiind o reala sarbatoare pentru locuitorii

satului Presaca si a intregii Vai a Ampoiului, precum si a oaspetilor, care de la an la an sunt tot mai multi.

Șăzătoarea
Sazatoarea este un obicei foarte vechi in Presaca Ampoiului, care se pierde in negura vremii. Sazatoarea este un obicei care aduna mai multe femei, fete si feciori la o singura casa. Femeile isi aduceau lucru de mana: torceau canepa sau lana. Faceau legaturi pe raschitor (un par lung de cca. 1,5 m, la ambele capete terminat in forma de cruce), pe care se intindeau firele de pe fus, altele faceau ciorapi de lana. La sazatori se cantau cantece vechi, doine, balade si se povesteau intamplari de prin sat. Dintre cantecele foarte vechi, cantate la sazatoare in Presaca Ampoiului amintim: Cand vii bade-n sazatoare, la, la Nu sta la usa-n picioare, la, la Uitate-n casa de-a randul, la, la Si te-aseaza une ti gandul, la, la Asat-I casa de nuiele, la, la Fetile-s mai tinerele, la, la Dicolo-I casa de barne, la, la Fetele-s mai batrane, la, la. Scopul sazatorii era distractia, deoarece, dupa venirea feciorilor, incepea jocul si voia buna. Pana la sosirea feciorilor fetele stateau cu un ochi la furca si cu celalalt la usa sa vada daca vin feciorii. Dupa venirea feciorilor, se incepea jocul, iar tinerii se distrau de minune. Sazatorile se tineau iarna pana la prinderea postului de Pasti.

Obiceiuri la Craciun
In ajunul Craciunului, dar si in prima zi si a doua zi de Craciun se merge cu colinda, cu steaua, cu craii si cu calusarii. Colinda este un obicei care il practica oamenii maturi, deobicei se aduna mai multi feciori si fete intr-un loc si se duc la colinda prin tot satul, odata ajunsi la o casa in care sunt feciori si fete, acestia sunt luati in echipa si se merge mai departe. Nu se merge pe bani, dupa ce se colinda, colindatorii sunt serviti cu cozonac, prajituri si tuica sau vin.

in schimbul careia primesc bani si dulciuri. Unul dintre cantori are in spate si o pereche de desagi. in care baga graul pe care il primeste de la . incep dis de dimineata. cat si barbati insurati. Inchinarea treimii ni s-a aratat. Cantarea Iordanului In Iordan botezandu-te tu doamne. popa imbracat in negru. la fiecare casa canta cate o colinda. sunt in numar de cinci. mergand din casa in casa si cantand “Cantarea Iordanului”. Ca fiu iubit pe tine numindu-te…… Dupa ce se termina de cantat "Cantarea Iordanului" preotul sfinteste cu aghiasma. Obiceiuri la Bobotează In ajunul Bobotezei. calusarii fac joc la camin. Cu banii pe care ii primesc de la oameni. Calusarii sunt imbracati in haine populare. unde se spune mai intai piesa crailor. Cu craii merg feciori de la 14 pana la 20 de ani. dupa care se canta o colinda. in zilele de 4 si respectiv 5 ianuarie. Acestia merg din casa in casa avand cu ei o stea (facuta dintr-o sita) impodobita astfel incat toata straluceste. avand la picioare legati niste zurgalai care sa faca cat mai multa galagie. gaspar imbracat in albastru si valtezar imbracat in galben (cei trei crai si irodul poarta cu ei sabii). Obiceiul consta in faptul ca preotul cu ceilalti slujitori. insotit de crasnic si de unul sau doi cantori. merg "cu crucea". preotul satului. dupa care se incaseaza "contributia" cu care fiecare satean este dator preotului. Acestia sunt rasplatiti cu bani. casa oamenilor si ii boteaza cu apa pe cap pe cei care sunt acasa. melfior imbracat in roz. Caci glasul parintelui a marturisit tie. Cu calusarii merg atat feciorii de la 18 ani in sus. fiind ca aduc in case vestea nasterii Domnului Isus Hristos. repartizati astfel: irod imbracat in haine rosii.3 baieti de 6 pana la 12 ani.Cu steaua merg cate 2. iar calusarii joaca piesa calusarilor pe muzica. Ei sunt insotiti de un instrumentist cu taragot. unde sunt invitati toti satenii care i-au primit in casa. pentru care sunt rasplatiti de catre sateni cu bani. Se merge din casa in casa. dintr-un capat al satului. sau acordeon.

fata era invitata la joc si apoi cantarita pe o scandura. unde era cuibul sau in care erau oua de aur. cand motii se ocupau cu extragerea aurului. Pe vremuri. La targ participau fetele de maritat si fetele mari care voiau sa fie petite. Una dintre legende spune ca inainte. in balans. se sfinteste apa adusa de femei. Dupa ce cadeau la intelegere. la capatul careia era pusa zestrea.In prima zi a targului. Targul de fete de la Muntele Gaina Exista mai multe legende legate de zona muntelui. dar gaina a fugit. in caz de boala la oameni si animale si se spune ca apa sfintita in casa este buna pentru ca fereste casa acea de rele.sateni. care dupa ce are loc slujba cuvenita acestei zile. targul incepea cu doi delegati din partea motilor din Vidra de Sus si doi delegati din partea crisenilor din Bulzesti ( sate aflate la baza muntelui)care trageau o linie de despartire intre moti si criseni. Locuitorii comunei Vidra de Sus au vrut de multe ori sa o prinda. luand cu ea si aurul din munte. In ziua de boboteaza toate femeile din sat duc in diferite vase.Fetele care luau parte la targ se pregateau ani intregi pentru ca trebuiau sa ia cu ele si zestrea Cel mai important moment era targuirea fetelor. apa la biserica. Aceasta apa sfintita este folosita pe tot parcursul anului in curs. feciorii veneau sa petreca si abia a doua zi veneau fetele si nevestele si atunci se incingea dansul. o gaina de aur venea din mina si se aseza in varful muntelui.Motii .

baie si telefon. Unirii. dar are probabil o vechime mult mai mare.credeau ca numai o incredintare pe culmea Gainei poate sa aduca noroc. Alte servicii: · sala de conferinta. Baza materială turistică Baza de cazare Municipiul Alba Iulia HOTEL CETATE.7 camere cu un pat . in ziua in care crestinii il sarbatoresc pe Sfantul Nicolae. nr 3 Situat in centrul orasului Alba Iulia. Targul de pe Muntele Gaina a fost inregistrat de Consiliul Judetean Alba ca marca la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. "Targul Caciulilor". in colaborare cu Primaria si Consiliul Local Blaj. in special in ceea ce priveste confectionarea traditionala a caciulilor din piei de animale. ar putea deveni marca inregistrata si promovata cu sprijinul Consiliului Judetean Alba. Targul de fete este de fapt o nedee populara. Targul Caciulilor de la Blaj este o manifestare cu traditie de peste 100 de ani.Str.102 camere duble .2* Alba Iulia. 7.Targul de fete testat documentar in 1816. manifestare anuala in care sunt valorificate multe elemente ale traditiilor mesterilor populari din judetul Alba. Duminica va fi vernisata expozitia mesterilor populari prezenti la targ si va avea loc un program artistic. in imediata apropiere a celor mai importante centre comerciale. care are loc inainte de Sfantul Ilie. Romania . Hotelul dispune de: . Hotelul Cetate a fost complet renovat si modernizat pentru a le oferi clientilor sai tot confortul necesar. · restaurant .4 apartamente Toate camerele cu TV. care are loc anual.

Romania . Ambianta discreta si calitatea serviciilor va vor oferi o binemeritata relaxare in timpul unei zile petrecute in Alba Iulia. Restaurantul si taverna. Adaptata ultimelor standarde in vara anului 2005. va ofera o gama diversificata de preparate culinare romanesti sau din bucataria internationala. Vila Elisabeta este o unitate turistica situata in imediata apropiere a stadionului Cetate. prietenos. Vila Elisabeta va pune la dispozitie 24 de ore pe zi personal calificat. petreceri. Alba Iulia.158 Va oferim o 'oaza de liniste' si relaxare si un climat optim pentru intalnirile dumneavoastra de afaceri. nr.· parcare VILA ELISABETA 3*. Servicii · Salon restaurant · Salon conferinte · Decor intim · Servire de calitate · Taverna · Preparate culinare cu specific national si international . insotite de bauturi selecte si o atmosfera intima. capabil sa satisfaca cele mai inalte exigente. evenimente speciale.Calea Motilor.

· Bauturi selecte Agrement · Piscina exterioara luminata noaptea · Piscina interioara · Sezlonguri pentru plaja · Teren de sport Hotel Parc 2* Situat in parcul central al orasului. Locuri de cazare sunt dotate cu toate utilitatile in conformitate cu standardele internationale. degustari de vinuri locale in pivnitele cetatii din Alba Iulia. Confortul dumneavoastra este completat de linistea parcului si panorama superba a vechii Cetati. Hotel Parc dispune de 72 locuri de cazare la standarde internationale. Cetatea de Balta. Aiud. circuit cinegetic pe Valea Sebesului. salon de masaj. a Prefecturii si a Camerei de Comert a Judetului Alba. . centrala termica proprie. · 70 de locuri in camere single/duble/apartament. bar. cofetarie proprie. in vecinatatea Primariei Alba Iulia. un restaurant. etc. La cerere asiguram circuite turistice.

Str. Nici cea mai mică parte din eforturile noastre nu a fost şi nu va fi precupeţită pentru a ne mulţumi clienţii. telefon cu serviciu naţional şi internaţional.· parking propriu. 20 Prin amplasarea sa Hotel Hermes imbina intr-un mod util şi comod necesitatea unui confort ridicat cu dinamismul oferit de zona specifică unui mic centru comercial. Toporasilor nr. De la banala conectare la televiziunea prin cablu. Restaurantul dispune de 60 de locuri si 2 rezerve (18 respectiv 10 locuri). Camere De la îmbinarea plăcută şi perfectă a modernului cu luxul şi liniştea interiorului şi până la o contopire a culorilor plăcute şi liniştitoare. grupuri sanitare proprii utilate la un . Infiinţată în 1991 societatea care gestionează şi administreaza Hotel Hermes se confundă practic cu istoria post-decembrista a judeţului Alba. organizarea unor întâlniri de afaceri sau alte evenimente reuşite. Camerele dispun de toate dotările necesare turistului sau omului de afaceri. Alba. cu posibilitatea de amenajare la cererea clientului. HOTEL HERMES 3*. Alba Iulia. oferind astfel siguranţa şi garanţia unui profesionalism de necontestat. care alege oferta noastră. Romania . Sala de conferinte: 180 de locuri cu sistem de amplificare. Nimic din toate acestea nu scade însă din oferta spaţiului ambiental interior care reprezintă practic reţeta completă pentru odihnă. Hotel Hermes vă pune la dispoziţie 40 de locuri de cazare în camere single. double şi apartamente. minibar.

standard de calitate superior si până la conexiunea la Internet. Restaurant Placerea vieţii şi a oricărei clipe de relaxare nu poate fi împlinită decât prin perfecţiunea gustului. a determinat statornicirea aici a unor asezari omenesti din cele mai vechi timpuri. toate dotarile stau oricînd la dispoziţia clienţilor. legat de numeroase evenimente din istoria tarii.Alba Iulia este o unitate de traditie. · 83 camere .Piata Iuliu Maniu. Minunata sa pozitie in centrul Transilvaniei. 22 Alba Iulia este cea mai importanta asezare de pe cursul mijlociu al Muresului. juridice si bancare de interes pentru locuitori si vizitatori. Alba Iulia. fiind urmasa O. Romania . Hotel Transilvania . Municipiul Alba Iulia are un trecut milenar. Hotel Transilvania Hotelul beneficiaza de un vad comercial bun fiind amplasat in zona centrala a municipiului Alba Iulia in vecinatatea unor institutii financiare. Hotel Transilvania . imagine şi gust în care se realizează servirea. Am combinat pentru clienţii noştrii perfecţiunea meseriei de bucătar cu specificul culinar şi bucuria de culoare. Pentru ca toate acestea să fie împartăşite clienţilor noştrii cât mai complet am pus la dispoziţie un restaurant cu bar şi 180 de locuri. Resedinta Judetului Alba.T.Alba Iulia este una din cele mai vechi unitati hoteliere si de alimentatie publica din zona. la rascrucea unor importante drumuri comerciale. nr. si monumente valoroase care il situeaza printre localitatile de mare interes turistic din Romania. intr-o regiune fertila si bogata in aur si sare.J. HOTEL TRANSILVANIA 2* . se transmite cel mai bine turistului prin ospitalitatea exprimată printr-o masă îmbelşugată. Tradiţia fiecărui popor şi a ficărei zone. Utilizarea serviciilor se face cu personal bine calificat.

cablu · telefon · internet · minibar · cabina de dus sau cada Pensiunea MaryLou 3*. .micul dejun inclus in oferta de cazare.parcare privata in curte. sala de conferinte . 18 Pensiunea Marylou dispune de 8 camere. Servicii: . sauna. plata cu cardul. spatioase si elegante: 4 camere duble in regim single si 4 camere duble cu pat matrimonial (fiecare camera dispune de o canapea extensibila). . gradina/curte. restaurant. internet prin cablu. .acces la micul nostru spa gratuit . sala de mese. parcare.internet-inclus in tariful de cazare Facilitati cazare: internet wireless.Strada Lalelor nr. confortabile. spalatorie.· lift · magazin de cadouri Facilitati in camera · TV color.

.vizionare filme/intreceri sportive in aer liber (cinema) .iaz cu barcute. .livada cu fructe specifice fiecarui sezon. carti de joc. camera cu TV Complex Turistic Terra Mythica La doar 10 minute de Alba Iulia aveti posibilitate de a descoperi o superba locatie.terase acoperite: capacitate 120 de persoane. . minibar in camera. table. Este locul ideal pentru organizarea de tabere. . . . incalzire centrala. Pensiunea Terra Mythica va v-a intrece orice asteptare. rummy. frigider in camera. baie in camera. traininguri./60 pers/40 per.cu nocturna.biliard. Fie ca sunteti doar in trecere prin oras sau doriti sa petreceti o minivacanta in acesta frumoasa zona.Facilitati camere: internet in camera. . .crama veche de 200 de ani. cei 5000 m2 oferindu-va nenumarate posibilitati de relaxare si de petrecere a timpului liber intr-un mod activ.jocuri la dispozitia oaspetilor: sah. . . Facitati: . team-building-uri.piscina pentru adulti si pentru copii (gonflabila) .teren de voley/bedminton/baschet/fotbal/lap tennis . . . aer conditionat.tir cu arcul. uscator de par.masa de ping pong.loc de joaca pentru copii cu leagane. baie cu cada. conferinte sau intalniri de protocol.

baie in camera.acoperire Gsm toate retelele Facilitati cazare: frigider in unitate. TV in living. camere cu balcon. loc amenajat de joaca. ecran proiectie.sala de conferinte pentru 100 pers cu toate dotarile (videoproiector. sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera. parcare. sezlonguri. crama. flipchart) . piscina.Internet wireless . bar. masa de ping-pong. living. terasa. se accepta animale. internet prin cablu. rau in curte. foisor in curte. room service. incalzire centrala.. gratar/barbeque. . uscator de par. camera cu TV Hotel Astoria 3* .oaspetii au la dispozitie: hamace. . gradina/curte. teren de sport. biliard.DN1 km 387 Hotelul este amplasat in Alba Iulia la ieşire către Cluj Napoca. sala de mese. balansoare. livada.

Hotel Rustiq 3* . 8 camere sunt cu 2 paturi si alte 9 camere au paturi duble. Alba Hanul Sfântul Gheorghe se află la o distanţă de 12 km de Alba Iulia. plus o terasa de 60 de locuri amplasata pe malul unui lac. dotate la standarde europene.5 km faţă de municipiul Alba Iulia. Capacitate: 38 locuri in 18 camere Hotel Hanul Sfântul Gheorghe 3* . Alba Iulia Este situată la o distanţa de 200 m de şoseaua principală si la 2000 m de obiectivele turistice importante ale oraşului Alba Iulia. Alba Hotel Rustiq este amplasat la o distanţă de 3. iar restaurantul 300 de locuri. 51.Complexul dispune de 18 camere cu 2 paturi. Pensiunea MA 3* – Strada Ariesului (Stefan Manciulea) nr. 11 camere cu pat matrimonial si 1 apartament. În cele 18 camere si un apartament.Strada Principala nr.DN1 localitatea Sântimbru. localitatea Ighiu. se pot găzdui peste 40 de persoane. Capacitate: 28 locuri in 14 camere. în localitatea Ighiu. 15. .

Alba Pensiunea Vila Steaua Nordului 3* . uscător de par. Sală de conferinţe cu o capacitate de 30 de locuri şi restaurant cu o capacitate de 95 locuri.Pensiunea Vila Precioasa 4* . 5A. nr. 10.Strada Republicii. Alba Iulia Cazare: 13 locuri in 7 camere matrimoniale lux. minibar.Strada Lucian Blaga. în zona Trei Poduri. conexiune internet. nr. aer condiţionat. Pensiunea Drumul Dragostei 4* . Alba Iulia . frigider. dotate cu: telefon. TV cablu. baie cu cabina de duş.Drumul spre Vinţu de Jos.

baie proprie cu duş. Confortul dumneavoastră este completat de liniştea oferită de pescăria proprie situată pe malul râului Mureş unde se poate pregati un grătar in aer liber. curate şi personalizate. dotate cu baie proprie.Vila Steaua Nordului a fost construită special pentru servicii complete de cazare. pretabile pentru organizarea unor evenimente deosebite. Nr. mult prea puţine faţă de necesarul actual. Alba Iulia Pensiunea Neptun Alba-Iulia dispune de 12 camere duble.Regimentul 5 Vânători. servirea mesei şi relaxare. . bar. aer condiţionat şi internet in fiecare cameră. respectiv 120 de locuri. fiecare având paturi duble. duş. Alba Iulia Hanul cu Berze pune la dispoziţia clienţilor săi 30 camere dotate la standarde europene. Pensiunea Neptun 3* . Hanul cu Berze dispune de trei restaurante: unul in incinta hotelului cu o capacitate de 50 locuri şi alte două restaurante separate. in funcţie de preferinţă. într-un municipiu dominat de cateva unităţi de cazare cu tradiţie. Nr. Hanul cu Berze 3* . 83-85. TV. elegante. frigider. cu două paturi sau pat matrimonial. având cate 250. televizor.Strada Iaşilor. 95.

Pensiunea Mihaela 3* . dotate cu TV color şi cablu. inainte de podul de peste raul Mures. Pensiunea dispune de restaurant cu bucstarie traditional romaneasca unde se pot organiza mese festive si alte evenimente. la intrarea in municipiul Alba-iulia. Parcarea proprie. Nr. televizor si internet. Constructia este noua si are 10 camere cu 2 paturi si pat matrimonial dotate cu baie proprie. . nr. Pensiunea Perla Muresului 3* .Strada Biruinţei. Alba Iulia Se află intr-o zona rezidenţială a oraşului Alba Iulia. locul pentru agrement cu gratar si cuptor de paine. terasa.39. si sala de conferinte echipata corespunzator. Se invecinează cu dealurile din zona Schitului. intregesc oferta noastra. unde aerul rarefiat si proaspăt al pădurilor ii aduce o nota de eleganţă.Strada Iederei. 1 cameră dublă cu baie proprie. 6 Pensiunea Perla Muresului este situata in inima Transilvaniei. Cazare: 2 camere duble cu sufragerie si 1 baie.

camera cu TV Pensiunea Casa Traiana 3* .Strada Arieşului. incalzire centrala. amabilitatea si profesionalismul nostru sunt atuurile pe care ne bazam atunci cand spunem ca odata ce ne veti fi trecut pragul o sa reveniti. internet. Alba Iulia Pensiunea are la dispoziţie atât apartamente pentru găzduire. baie in camera. cât şi camere duble. . gradina/curte. Camerele dispun de baie proprie. jacuzzi. parcare. simple şi matrimoniale. De asemenea dispune de un restaurant cu o capacitate de 60 de locuri. foisor in curte. Ca servicii suplimentare. televizor. sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera. televiziune prin cablu.balcon. gratar/barbeque. Facilitati cazare: TV in living. salon de masaj şi saună. 49. Nr. bar. internet wireless. sala de mese. terasa. restaurant. telef on.Simplitatea. plata cu cardul. pensiunea dispune de o sală de fitness.

. Abrud Pensiunea Filonul de Aur *** . 3.Str. de câte 2 persoane.Dragasani 15d. Abrud. Alba Pensiunea Filonul de Aur dispune de 8 camere. cu pat matrimonial sau 2 paturi. Pensiunea Ara 3* . pe malul râului Sebeş. şi 3 camere cu pat matrimonial. Restaurantul are o capacitate de 70 de persoane şi oferă o ambienţă placută pentru servirea mesei. la pensiunea noastră agro-turistică “Cerbu Arini” se îmbină armonios calitatea aerului puternic ozonat cu calitatea de excepţie a confortului oferit. zgomot şi stres.Pensiunea Cerbu Arini 3* . Lucian Blaga. fiecare dobândind personalitatea proprie prin coloratură. Pensiunea dispune de 9 camere: 6 camere cu 2 paturi single.Lancram. departe de poluare. Alba Pensiunea Ara se află la ieşirea din Alba-Iulia către Zlatna. Nr. Alba Având o amplasare privilegiată chiar la liziera unei păduri de tei.

De asemenea. personalizat.Fiecare camera este dotată cu televizor. creând un spaţiu unic. Pensiunea Şilinel 3* – Strada Lucian Blaga. toate fiind in armonie. baie proprie. la Pensiunea Filonul de Aur se gaseşte un frumos restaurant cu o capacitate de 60 de locuri. Abrud. Alba Pensiunea Comfort 3* Adressa: Traian 2 Telefon: 0258/780117 Aiud .

Tenis de masă. Nr. Acces gratuit la Internet. în apropierea localității Aiud. Grădină. Zona este una pitoreasca cu piscuri semețe care ies din frunzișul codrului. cascadă artificial Pensiunea Bodrogeni 3* Pensiunea este situata în satul Poiana Aiudului. Piscina are 30 m2. Restaurant. Zonă pentru fumători. Terasa. elemente care formează cadrul natural și armonios în care stresul citadin va fi dat uitării. Fax/Copiator.Strada Transilvaniei. Mic dejun. Ciclism. Permis animale de companie. Bar. . Apartament nupţial. Terasă. cu un număr total de 30 locuri de cazare. Drumeţii. Acces la Internet este disponibil gratuit.120. Singura piscina acoperită din Aiud. Camere nefumători. Facilitati: Recepţie 24 de ore. aparat masaj bule. Piscina este dotată cu jacuzzi. Parcare gratuită. Camere pentru Familii.50 m.Pensiunea Mobis-AL 3* . Teren de joacă pentru copii. cu o adâncime de 1. Grătar. Camere/Facilităţi pentru persoane cu handicap. Alba Pensiunea Mobis-AL dispune de un număr de 14 camere. nchirieri biciclete. cu izvoare limpezi și iuți. Săli de conferinţă şi petreceri. case țărănești simple. Aiud.

se pot plimba cu sania sau caruţa. locuri de parcate disponibile pentru turistii cazati la aceasta pensiune. Turiştii pot participa la activităţile fermei. petrecerile câmpeneşti. cramă. echitaţie. piscina interioara.Sat Cioneşti. loc de joacă pentru copii. excursii cu ghid la obiectivele turistice. Pensiunea Poiana Verde 4* . terasă acoperită. pensiunea dispune de zece unităţi de cazare. pavilion exterior. sala de conferinte (50 de locuri). sala de fitness. Alba Pensiune agroturistică. sauna. Clasificată la nivelul de confort de patru margarete. . pescuit si vânătoare. Albac. dispune de 28 de locuri de cazare.Albac Pensiunea STEAUA ARIESULUI 5* Pensiunea "Steaua Ariesului" 5 margarete. mai precis şase apartamente si patru camere duble. partie proprie de schi langa pensiune (~500 m). spaţiu pentru servirea mesei.

judeţul Alba la aproximativ 500 de m de centrul staţiunii.Pensiunea Aurora *** . 30. Albac. posibilitate de campare in curte. Albac.36. maşina de spălat etc. 2 holuri mari ce pot fi folosite pentru distracţie. precum Peştera Scărişoara. pe Valea Arieşului si este compusă din două construcţii: o construcţie tradiţională din piatră. curte mare. Alba Pensiunea "Vila Rustică" se gaseşte în staţiunea Albac. cu elemente de artizanat locale. sau trofee de animale. 15. la ieşirea spre Arieşeni. Pensiunea Eugenia ** . Pensiunea dispune de 6 camere duble cu baie. foarte aproape de punctele de interes turistic. din lemn. Alba Pensiunea Aurora este situată in centrul comunei Albac. Groapa Ruginoasă.Strada Cloşca. Albac. Nr. Arieşeni. Pensiunea Vila Rustică ** . Gheţarul Vârtop. pârtia Arieseni. Peştera Coiba Mare. . bucătarie utilată la dispoziţie. loc pentru servit masa. magazin alimentar. cu interioare frumos decorate. Casa tradiţională are 17 locuri de cazare in 9 camere iar casa rustică are 12 locuri de cazare in 5 camere. loc de parcare.Strada Crişan nr. si una nouă. Alba Pensiunea Eugenia este aşezată într-o zona foarte frumoasă de pe Valea Arieşului Mare.Strada Crişan nr. servicii de călcat.

bucătarie cu loc de luat masa. terasă . o bucătarie tradiţională cu acces din curte. şi cuprinde două cladiri noi. şi o casă noua cu 12 locuri de cazare in camere duble. o bucătarie echipată. cu acces la terasa. terasă. Alba Pensiunea Fely Vis este situată pe DN 75. Albac. 10 băi cu duş la fiecare. 1 baie modernă comună cu cadă pe colţ. Prima construcţie are la parter sufragerie mare cu mobilă modernă. la 2. 37. Alba Pensiunea cuprinde o casă tradiţionala cu 15 locuri de cazare in camere duble si triple. băi moderne cu cazan cu lemne. 2 camere cu 3 paturi. Albac. TV color. cu 7 camere cu baie proprie si respectiv cu 5 camere si 3 băi: 10 camere cu două paturi (single). lemnul şi barnele aparente. 16.3 km după intrarea in Albac.Strada Crişan nr. 1 salon de 25 de persoane pentru servirea mesei şi diverse ocazii.Pensiunea este compusă din două corpuri de clădire. hol mare decorat in stil tradiţional cu broderii. ce imbină in mod armonios piatra. conferind un aer aparte intregii construcţii. 2 băi moderne comune. Pensiunea Fely Vis ** . Pensiunea Corina & Cristi ** – Strada Crişan nr.

Alb O pensiune cochetă. TV color cablu. Cabana Ancuţa ** . Albac. cablu TV. Pensiunea Ursoaia va ofera cazare in 5 . un loc perfect pentru relaxare si vânătoare de fotografii pentru că aici peisajele sunt ameţitoare si te farmecă din prima clipa.exterioară acoperită. Albac. A doua construcţie are 1 cameră cu baie proprie si TV color cablu. terasă. cu băi comune pe hol.Câmpeni – Ştei pe DN 75.Strada Crişan nr. 61. sală de mese pentru 10 persoane. cu legende si poveşti care nu te plictisesc. Alba Cazare: 18 de locuri in 8 camere cu 2-3 paturi. hol. Alba Pensiunea Albaceana ** . plină de caldură. Pensiunea URSOAIA 3* Situata intr-o zona pitoreasca cu un peisaj deosebit a panoramei muntilor Apuseni. iar la etaj 2 camere decomandate cu baie proprie. inconjurata de verdeata si cu multa liniste. iar la etaj doua camere decomandate. Pensiunea Steluţa Păltinişului – Albac.

Albac. nu departe de locul in care râul Albac se varsă in Arieş. dispune de 50 de locuri de cazare. Vila PERLA ARIESULUI 2* Vila Perla Ariesului. Pensiunea Cerbul Apusean 2* . gratar. pensiunea incearcă sa pastreze rusticul specific ţării moţiilor . Cazare: 10 locuri. apa calda si caldura permanent. Tv cablu in fiecare camera.camere duble cu bai proprii (din care una cu baia pe hol). 5 camere cu paturi duble . Alba Situată in centrul comunei Albac. baie. Accesul la pensiune se face pe un drum pietruit pe o intindere de aproximativ 3 km.Strada Crişan nr. fiecare camera avand televizor. living. ca tot aici concertele de muzica populara si dansurile specifice zonei va fac sa va simtiti intr-o lume de vis. In restaurantul vilei se pot servi atat mancaruri traditionale cat si preparate ale bucatariei occidentale. Mentionam. curte mare cu locuri de parcare. 27. reuşind sa îmbine stilul modern cu cel clasic . 2 si 3 margarete.

loc de parcare. TV cablu in fiecare camera. bucătarie complet utilată. sala de mese tip living. foisor.Pensiunea Lenuta 2* . Albac. bucătarie. gratar.Strada Crişan. încălzire pe centrală cu lemne. Cel de-al doilea corp beneficiază de 5 camere spaţioase. baie si un hol mare. Nr. este incalzită cu două sobe de teracotă amplasate in camere. 20. bucatarie utilata la dispozitie. Alba Primul corp de clădire este compus din 2 camere. Pensiunea LA JIANU 2* Departe de zgomotul strazii intr-un peisaj pitoresc. Pensiunea va ofera cazare in 8 camere duble cu bai proprii (dintre care 2 camere cu baie pe hol). 2 băi. .

cu bucate specifice (cârnaţi uscaţi.o crama de 60mp. . jambon. Alba Cazare: 28 de locuri de cazare in: 11 camere (5 duble si 6 matrimoniale) si 1 apartament (3 camere cu pat matrimonial). frigider. caltaboş. etaj 4 .3 camere duble (una cu balcon). Arieseni.living-room de 60mp cu şemineu din piatră masivă si bucătaria pensiunii. 76 / A. Arieseni. etaj 2 . TV color. mobilier rustic nou din lemn masiv de stejar. slănină. parter . mamaliguţă cu tocană.3 camere duble şi o cameră triplă cu balcon. dotate cu grupuri sanitare cu duş. balmoş) Pensiunea Casa Noastră **** . Restaurant cu o capacitate de 50 locuri. Alba Pensiunea Casa Noastră este compusă din demisol + parter + etaj 1 + 3 mansarde: la demisol . etaj 3 .3 camere duble (2 cu balcon) şi o camera triplă. telefon.DN 75 Campeni + Stei. etaj 1 .nr.Arieşeni Pensiunea Vraja Muntelui 4* .2 camere duble (una cu balcon). dotate cu baie. TV. uscător păr.

Arieşeni. fiecare cu baie proprie: 6 camere a câte 2 locuri. Arieşeni. nr.Centru. etaj şi mansardă 8 dormitoare cu grupuri sanitare proprii si 2 apartamente. la KM 28. precum şi două apartamente. . Alba Hanul cu Noroc este o pensiune dotată astfel încât să vă ofere confortul unui oraş modern într-un cadru specific satului din Munţii Apuseni. a câte 2+2 locuri.Pensiunea Hanul cu Noroc 3* .str. chiar in Pasul Vârtop. o cameră de 2+2 locuri şi 2 apartamente cu living. Nr. Pensiunea Gianina 3* . în total 24 de locuri şi o sală de restaurant cu 30 de locuri. 3 sau 4 persoane. Arieşeni. la 28 de km de Ştei şi 45 km de Câmpeni. 29 A. 31A. Pensiunea Vila Vank 3* . Alba Vila dispune de 41 de locuri de cazare în camere pentru 2. Centru. Alba Pensiunea agroturistică Gianina vă pune la dispoziţie la parter. Hanul cu Noroc se află pe DN 75. 7 camere a câte 2+1 locuri.

2 camere de 2 persoane cu baie comună. 2 apartamente. dotate cu TV reţea TVS. Fata Lăpuş . Pensiunea Aries 3* Pensiunea Aries. Alba Cazare: 10 camere.Pensiunea Iuliana 3* .str.Arieşeni. terasă. saună. Structurata: . Arieşeni. sală şedinţă 40 persoane. nr. 2 camere de 2 persoane cu baie proprie. Alba Pensiunea Iuliana are 20 camere cu 2 sau 3 paturi cu baie. cabinet masaj. 6 camere de 4 persoane cu baie proprie. Pensiunea Vila Giulia 3* . situata in Arieseni. televizor.352b. grup sanitar propriu. ofera cazare in 6 camere dotate cu internet. sală de sport la 2 km şi restaurant cu o capacitate de 70 de persoane.

Alba Situată într-un cadru permanent verde. deosebită. . baie proprie cu cabina de dus. camera cu TV Cabana Miramonte *** . parcare. foisor in curte.etaj I: 3 camere duble (baie proprie). gratar/barbeque. sala de mese si foisor. . living cu televizor. bucataria complet utilata cu aragaz (electric+gaz).parter: living. . frigider. living.etaj Ii: 3 camere duble (baie proprie). incalzire centrala. Fiecare camera este spatioasa avand 20 mp. . internet Digi Mobil. bucatarie. baie in camera. Pensiunea Aries dispune de: . Facilitati cazare: frigider in unitate. chiuveta. rau in curte. Tv Lcd(lg diagonala de 48cm). sala de mese Facilitati camere: internet in camera. microunde.living (18 locuri). gradina/curte. TV in living.terasa interioara. terasa. oglinda. telefon in camera. Arieşeni. cuier. expresor de cafea. acces la bucatarie. baie.. care va rămâne permanent vie în mintea celor care i-au călcat pragul.terasa exterioara. vas Wc. Dispune de parcare.Vârtop. curte cu loc pentru gratar. terasa inchisa. la baza unei păduri imense de brazi traversate de Pârtia de schi de la Vârtop. . dulap pentru haine. Cabana Miramonte oferă o privelişte inconfundabilă. dulap de pantofi. internet wireless.

Facilitati cazare: frigider in unitate. Livingul este un loc in care va simtiti ca si acasa. foisor in curte. TV in living. Fiecare camera are baie proprie cu apa calda si cabine de dus. 2 fotolii. restaurant. Alba Cabana Ada din Arieşeni este o super cabană de munte. dotate cu dulap pentru haine. o roată de tors. 88 B (lângă pârtia Vârtop). Pensiunea Iara 3* Un loc de relaxare in inima muntilor Apuseni in comuna Arieseni! ! Pensiunea Iara va ofera cazare in 6 camere confortabile. coarne de cerb. se accepta animale. internet wireless. sala de mese. terasa. televizor. Puteti sta pe canapele in fata semineului. să serviti masa sau sa va alegeti muzica preferata. terasa. frigider. loc amenajat de joaca. Pensiunea dispune si de un restaurant cu circuit inchis doar pentru clientii pensiunii. sa va uitati la televizor pe ecranul Lcd.Vârtop. 2 noptiere. uscator de par. Parcare proprie. cu interioarele frumos decorate cu obiecte tradiţionale din zonă : strachini pictate. Nr. spatioase. internet wireless. vase rustice. parcare. living. gradina/curte. tichete de vacanta . intimă si primitoare. masa. bar. gratar/barbeque. Arieşeni. crama. semineu.Cabana Ada 3* .

Str. incalzire centrala. bar. Arieşeni. Pensiunea Viorica 2* . bun gust. Centru. Alba Dispune de 12 camere si 4 apartamente. Nr. dar ceea ce face ca această locaţie să fie deosebită este îmbinarea dintre rafinament. parcare. Centru. sală de conferinţe. Pensiunea Rock 3* . minibar in camera. uscator de par.sat Vârtop. Arieşeni. Alba . frigider in camera. Alba Pensiunea este o construcţie nouă finalizată la începutul anului 2009. nr. 16. Arieşeni. 28. terasă. sală de mese. confort cu aerul misterios al naturii montane sălbatice şi vitalitatea apei pure de izvor. un restaurant. living. camera cu TV Pensiunea la Vasile 3* .Facilitati camere: internet in camera. baie in camera.str.

parcare. traversati podul peste raul Aries si mai parcurgeti 500 de metri. bucătarie complet utilată. parcare în curte. 2 apartamente cu 2 camere şi baie proprie. Nr 383. Alba Pensiunea dispune de 4 camere cu 10 locuri. Alba Cazare: 20 de locuri. grătar în curte. apă caldă non-stop.Cazare: 7 camere. Arieşeni. 2 camere duble cu baie proprie. încalzire centrală. Pensiunea la Milu 2* . loc pentru foc de tabară. o terasă acoperită.la 1. acces auto. o sufragerie mare cu cablu tv si calculator. sufragerie. tv. Pensiunea Casa Mona 2* . Cabana Denisa Cabana este situata in comuna Arieseni. ghid turistic pentru grupuri organizate. 4 camere duble cu baie proprie.8 km faţă de pârtia de la Vârtop. grătar in curte. 2 băi de servici. cu bucătarie complet echipată.Sat Galbena. la parter se află un living mare cu 30 de locuri la mese. satul Dealul Bajului. Arieşeni. o bucătarie utilată. . Pentru a ajunge aici mergeti din centrul comunei Arieseni spre comuna Garda de sus (dn 75) pana in dreptul pensiunii Iuliana.

baie pe hol. camera cu TV Pensiunea Sofy 2* . parcare. fiind compusă din două corpuri. livada. gradina/curte. sala de mese. living. aerul este tonic. in departare se vad muntii. . o bucatarie utilata si doua bai. Alba Pensiunea Sofy este situată pe drumul care duce la Padiş. gratar/barbeque. loc amenajat de joaca Facilitati camere: baie cu cada. camere cu balcon. transport auto. o construcţie în stil local. terasa. Facilitati cazare: frigider in unitate. ferma proprie. 288. 2 camera cu 2 locuri.Sat Fata Cristesei. sanie trasa de cai. foisor in curte. Locatia dispune de 6 camere: 3 camere cu 4 locuri. spalatorie. TV in living.Locul e linistit. amenajată rustic şi o cabană din lemn cochet aranjată. Va punem la dispozitie doua living-uri mari cu capacitate de 10 locuri fiecare. Arieşeni. echitatie. incalzire centrala. 1 camera cu 3 locurisi. Amplasarea pe deal va ofera o priveliste incantatoare. Nr. acces la bucatarie.

nr. 392.sat Galbena. dotate cu incălzire centrală. Alba Cabana dispune de 32 de locuri de cazare în 16 camere.Centru nr. la 110 km de Oradea si 150 km de Deva. Pensiunea este clasificata la 2 margarete si este construita in anul 2004. loc frecventat de turisti atat iarna cat si vara. pe Dn 75. avand in total 20 locuri de cazare. 7 bai. este situata in Satul de Vacanta Vartop . bucatarie.Cabana Vârtop 2* . unde puteţi gusta din preparatele tradiţionale de pe Valea Arieşului. restaurant cu 160 de locuri. Servicii: . Arieşeni. Arieşeni. fiind dotata cu 9 dormitoare.bucatarie utilata .Arieseni. bar la parter. iar celelalte au la dispozitie cate o baie pe fiecare etaj. Pensiunea Heidi 2* Pensiunea Heidi. Tv. din satul Galbena comuna Arieşeni.5 km distanţa de pârtiile de schi Vârtop. living. la limita dintre jud. Dintre camere 5 sunt dotate cu baie proprie. 8 camere cu cate 2 locuri si 1 camera cu 4 locuri. Constructia este asezata la 200 m distanta de Partia de ski Vartop ( veche ) si 100 m distanta fata de "Partia Piatra Graitoare". telefon. Alba. Bihor si jud. 14. Pensiunea Geo 2* . Alba Pensiunea turistică Geo este amplasată la aproximativ 2 km distanţă de centrul comunei Arieşeni şi la numai 6.

de aici puteti inchiria Atv-uri pentru excursii si iarna echipament de partie. living. Pensiunea Oana 2* . TV in living. 139. foisor in curte. restaurant.Centru Nr. sala de mese. Facilitati cazare: frigider in unitate. . Alba Pensiunea Oana este un loc retras pe valea Arieşului in Arieşeni.televizor cablu in fiecare camera.incalzire centrala. camere cu balcon. ATV. la aproximativ 70-80m. parcare. acces la bucatarie. gradina/curte. Arieşeni. Arieşeni.gratar si balansoar in curte. . Alba Caracterizată printr-un design modern Cabana Lidia este situată vizavi de pârtia de la Vârtop. .. gratar/barbeque. tichete de vacanta Facilitati camere: baie pe hol. baie in camera. . incalzire centrala.apa calda si rece permanent. . camera cu TV Cabana Lidia 2* . încalzire cu sobe de teracotă.staţiune. terasa. cu două camere cu baie proprie. loc amenajat de joaca.

incalzire centrala.Pensiunea Moara Titului 3* Asezata pe un picior de plai mirific. 1 camera cu pat dublu şi 2 camere cu câte 2 paturi (2 cu balcon şi 1 fară) cu calorifer şi încalzire cu aer cald. Alba Cazare: nivel 1 şi 2: câte 3 dormitoare. inconjurata de brazi. gradina/curte. . Cabanele noastre amenajate in stil rustic va ofera tot confortul. pensiunea va ofera condisii excelente pentru a va bucura de natura. gratar/barbeque. terasa. loc amenajat de joaca. obiectivele turistice si ospitalitatea motilor o sa va determine sa va indragostiti de Muntii Apuseni si de Tara Motilor. rau in curte. parcare. minibar in camera. camere cu balcon. bar. parchet laminat. room service. Arieşeni. baie in camera. iar peisajele. restaurant Facilitati camere: internet in camera. televiziune Dolce. baie cu cada şi încalzire în pardoseala şi wc de serviciu. camera cu TV Pensiunea Vila Daria * . se accepta animale. Facilitati cazare: internet wireless.Vârtop.

Vila Speranţa *** . o frumoasa locatie turistica. departe de drumul principal care leaga satul de Baia de Aries. Alba Pensiunea este situată în comuna Lupşa. amplasata intr-o pasune imensa. odihnă şi relaxare. Alba Baia de Aries Pensiunea Casa Apuseana *** . Arieseni. Cazare 2 corpuri de cladire: cladirea veche: 1 camera cu 4 paturi. living . fosnetul pomilor sau talagile vacilor ar putea sa va disturbe.Str. spre libertate veti regasi Pensiunea Shanti. Mănăstire 1035. 26A. Pensiunea agroturistica Shanti 2* Acolo unde incepe drumul spre inima Muntilor Apuseni. spre creste. şi 1 cu 3 paturi. Este locul pe care vi-l recomandam atunci cand vreti sa evadati departe de zgomotul si aerul poluat al oraselor pentru ca aici doar susurul apei. Baia de Aries. Arieşeni. 3 dormitoare cu 2 locuri cu 2 bai. Cazare: 35 de locuri dispuse în 17 camere: 16 cu 2 paturi.Comuna Lupşa. str. nr. cu baie. o camera amenajata pentru servirea mesei (20 persoane) si o bucatarie complet utilata cladirea noua: 5 dormitoare cu 2 locuri cu baie proprie. dotate cu baie proprie cu duş sau cabina de duş. lângă Mănăstirea Lupşa şi oferă multiple posibilităţi de cazare în Apuseni.

. aragaz) living cu receptor TV prin satelit.Parcare pazita.Bar. videorecorder. . . .Strada Izvor nr. coltar si fotoliu extensibil excursii. Facilitati: . . Brazesti. vizitare pesteri cu ghid si echipament adecvat Pensiunea President 3* Pensiunea President este situata in Satul Brazesti din Comuna Baia de Aries si va asteapta sa va petreceti timpul liber cu 23 de locuri de cazare. 40 .Televizor + Cablu TV.Servicii doua bucatarii (frigider.Baia de Aries Blaj Pensiunea MontAna Popa 3* – Strada Gheorghe Bariţiu nr. excursii organizate.106. telefon international.Restaurant. pentru vizitarea punctelor turistice din Muntii Apuseni trasee cu masina de teren pe drumuri de munte.Aer conditionat. Hotel Parliament * . drumetii in munti. cuptor cu microunde. casetofon. videoteca.Terasa.

apartamente( 3 locuri ) toate amenajate cu gust si dotate cu baie proprie. uscator de par. in cadrul restaurantului Montana Popa. intr'un cadru minunat al Muntilor Carpati. Alte facilitati : salon de servire a mesei(mic dejun. TV color şi televiziune prin cablu. . si telefon. Campeni. minibar. clientului i se asigura micul dejun intr-o atmosfera placuta. De asemenea. sapun. Pensiunea dispune de camere duble. minibar. cat si prin facilitatile pe care. Câmpeni Hanu Motilor 2* Pensiunea Hanul Motilor este situata in inima Ardealului. . televizor. sampon). uscator de par. camerele pensiunii le pun la dispozitia clientilor sai: baie cu utilitatile aferente (prosoape. TV cablu. frigider. parcare. primitoare.m. relaxante. tocmai pentru a te face sa uiti de grijile cotidiene si sa te bucuri de sederea ta aici. seif pentru obiecte de valoare.Conditiile ideale de relaxare sunt asigurate atat prin calitatea serviciilor.securitatea vehiculelor parcate in curtea interioara permanent supravegheata . Culorile folosite sunt culori calde. camera media ( birou echipat complet si acces la internet ). Camerele ofera urmatoarele dotari standard: baie cu cabina de dus. pranz si cina).micul dejun care se serveste intre orele 06:30 – 09:30 a. Pensiunea detine 14 camere duble. Servicii de cazare incluse in pret: .internet gratuit . aer condiţionat. acces la internet Wi-Fi.asistenta transport feroviar . internet wireless.pastrarea obiectelor de valoare.

. botezuri.acces la internet. asiguram mic dejun sau pensiune completa in restaurantul complexului cu o capacitate de 160 de locuri la mese sau pe terasa de vara cu o capacitate de 100 de locuri la mese unde organizam mese festive. 3 si 4 locuri dotate cu baie. . .sala de conferinte cu o capacitate de 40 de locuri.parcare.Cameni sau Alba-Iulia Abrud . frigobar. nunti.Campeni.Comuna Almaşu Mare. incalzire centrala proprie si televiziune prin cablu. Complex Turistic Tulnic ofera urmatoarele servicii: . capitala Tarii Motilor si se poate ajunge pe soseaua DN 75 pe ruta Cluj .Hotel Tulnic 2* Hotel Tulnic este situat in centrul orasului Campeni. Cib.Campeni sau pe soseaua DN 75A pe ruta Deva .Brad . Alba .Turda . fax sau telefon international In ceea ce priveste servirea mesei. Cib Pensiunea Casa David 2* .36 de locuri de cazare in camere de 2.

baie cu cadă. bar de zi .str.care insumeaza in total 100 de locuri. Cugir. Cazare: 62 de locuri în: 10 camere single. linie telefonică.. Gârda Pensiunea Mama Uta 2* situata pe malul raului Aries dispune de o curte de 3000 mp cu posibilitate de campare avana dusuri si apa si pentru cei care campeaza.Moara Turcului Între Ape . dotate cu: cablu TV. Cugir Hotel Drăgana 2* .. Alba Hotel Drăgana este amplasat în centrul oraşului Cugir.Curmatură Prisaca . 20. . Alexandru Sahia nr. bar de noapte.Cabana Şureanu.dintre care unul de nefumatori. 14 camere double. 8 camere triple. un punct foarte important de convergenţă a drumurilor turistice din Munţii Şureanu: Cugir .Poarta Raiului .Pensiunea Casa David dispune de 10 camere duble. Pensiunea are: restaurant.Dispune de restauranr cu 3 saloane.In timpul verii .

. moderna. intr-un loc feeric. kitchineta pentru pregatirea micului dejun. terasa.mansarda cu acces separat. pestera Poarta lui Ionele. etc.5 Km din centrul comunei. din Garda de Sus pe valea Garda Seaca.Pensiunea Marinarul Constructia este relativ noua. . leagane . cascada Varciorog. Pensiunea este situata pe drumul spre Ghetarul Scarisoara. din vecinatatea pensiunii (circa 2 Km pe sosea) . fiecare camera cu iesire pe terase protejate. 1/matrimonial. Izbucul Tauzului. compusa din 3 dormitoare ( 2/2 paturi.Accesul cu auto este posibil permanent . si. Si iarna se pot face drumetii mai scurte. cafea. sau sanius pe dealurile din imediata vecinatate . Coiba Mare. ca de exemplu : Ghetarul Scarisoara. living cu cablu tv. foarte curand pe o partie noua.Pescuitul sportiv la pastrav si lipan..Acesta este totodata si singurul loc inchis in care fumatul este permis . Groapa Ruginoasa. . Engleza. 1/XXL) cu grup sanitar pe hall . si este structurata astfel : .Pensiunea dispune de curte mare. gratare. destinata exclusiv oaspetilor. pe Ariesul Mare sau chiar pe valea Garda Seaca.parterul cu hall. in imediata vecinatate a padurii . 1/XXL) cu baie comuna pe hall. se poate practica (in baza obtinerii unui permis special). baie cu cabina de dus . unde se pot prepara mancaruri de orice fel . trasee de drumetii in alte zone cu fenomene carstice de-a dreptul minunate. Gazde primitoare pot oferi informatii ( in limbile Romana. se poate practica skiatul pe partia de la Vartop (circa 15 Km pe sosea). Franceza si Italiana) despre obiectivele de interes turistic din zona. la circa 1.Tot la parter exista un alt spatiu cu acces separat.etajul cu acces separat. compus din 3 dormitoare (1/2 paturi. unde auto pot fi parcate in siguranta.Pe timpul iernii.

Pensiunea este dotata cu sala de mese. televiziune prin cablu si internet. wc. . dus. Aceste camere sunt utilate cu grup sanitar propriu.la sosea cu intrare in parcare chiar din DN 75. televizor.este la distanta de pestera lui Ionele de 3 km si de pestera Scarisoara 11km.Pensiunea Onelia Capacitatea maxima de cazare este pana la 33 de persoane in 11 camere duble. Pensiunea are o capacitate de 16 locuri in camere duble si triple. Pensiunea Marydor Pensiunea MARYDOR este amplasatain localitatea GARDA DE SUS. Pensiunea are centrala termica proprie cu apa rece/calda permanent. Aveti asigurate locuri de parcare in incinta pensiunii sic ale de acces cu iluminare in nocturna. Toate camerele au baie proprie.

living cu semineu.Dealul cu melci. Pestera Ursilor Ighiu . 2 baii si parcare in curte.Cascada Miresei. Obiective turistice: Gambul lui Gaf.Obiective turistice in zona:Casa Memoriala a lui Horea. Casa memoriala a lui Avram Inacu. Cascada Varciorog. bucatarie cu sala de mese.Horea Pensiunea Daria Este situata la 7 km de Albac in localitatea Horea-judetul Alba. bucatarie utilata.Cetatile Ponorului. Muzeul de artizanat de la Patrahaitesti. Cheile Galbenei.Casa memoriala a lui Horea de la Fericet. sa gatiti singuri. 2 bai. mama Viorica asteptandu-va in fiecare dimineata cu lapte si oua proaspate. dispune de 6 camere cu 2 locuri.Are 4 camere. curte mare cu verdeata. avand posibilitatea sa petreceti.Galeriile de la Rosia Montana. accesul se face cu masina pana in curtea pensiunii. Muzeul lemnului de la Horea. aceasta fiind inchiriata in totalitate. Detunatele. Muzeul lui Horea si posibilitate de drumetii Pensiunea Padurea Verde Pensiunea Padurea Verde este situata in localitatea Horea .Pensiunea este ideala pentru reuniuni de familie sau cu prietenii. Dambul lui Gaf. La cerere se pregateste masa cu mancaruri traditionale si naturale 100% obtinute din gospodaria parintilor. .

restaurant tradiţional românesc cu 30 locuri. la obiective ca: Platoul Bedeleu. Huda lui Papară. . cu băi proprii si 1 apartament familial cu baie. grătar. Ighiu. Cheile Văliăoarei. 316. Peştera Poarta Zmeilor. Livezile Pensiunea Cucului 3* Pensiunea Cucului vă oferă zile plăcute de concediu. parcare cu 15 locuri. grădină de 5000mp. Pentru cazare Pensiunea Cucului va ofera 3 camere de 2 paturi. dar şi o ambianţă relaxantă pentru întălniri familiale sau ale grupurilor de prieteni in weekenduri şi sărbători. foişor şi loc de joacă pentru copii. Piatra Secuiului. Alba Pensiunea Sunflower Inn dispune de 9 camere duble. Atat bucataria mobilata si utilat complet cat si livingul stau la dispozitia turistilor pentru a completa pachetul de servicii oferite de pensiunea noastra. 3 apartamente. Camerele sunt dotate cu televizor si cablu tv. beneficiaza de incalzire centrala si apa calda permanent.Strada Principală Nr. Pasionaţii de drumeţii au posibilitatea parcurgerii unor trasee marcate. sală conferinţe. Curtea generoasă dispune de parcare.Pensiunea Sunflower Inn ***** .

Loc ideal pentru drumetii si excursii de o zi la Cheile Turzii. rau in curte. loc amenajat de joaca. living. Pensiunea Demeter Bela va ofera cazare in camere confortabile cu 2 sau 3 paturi. Salina Turda. Cetatea Coltesti. Pestera Scarisoara. gradina/curte. camera cu TV . 115. Facilitati cazare: frigider in unitate. internet prin cablu. Poiana Aiudului. fiecare cu baie proprie si demipensiune cu doar 9 euro/persoana. la doar 11 Km de Aiud. masaj. parcare. Alba Pensiunea Bodrogeni este situată la poalele Munţilor Trascăului. spalatorie. TV in living. sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera. Rimetea Pensiunea Demeter Bela Situata in Apuseni in localitatea Rimetea. Va asteptam in Muntii Apuseni. terasa. foisor in curte. internet wireless. Manastirea Rimet. manastirile din Buru si multe alte locuri de o frumusete rar intalnita. semineu. gratar/barbeque. sala de mese. baie in camera. acces la bucatarie. singurul sat din Romania castigatoare a medaliei internationale Europa nostra si aflata sub observatia unesco world heritage.Poiana Aiudului Pensiunea Bodrogeni 3* . se accepta animale. incalzire centrala.Nr. in Rimetea. uscator de par. masa de ping-pong.

TV cablu .cafetiera .cuptor cu microunde .Pensiunea Kiraly Maria Pensiunile turistice Kiraly Maria sunt situate in Muntii Apuseni la poalele Muntelui Trascau.parcare in curte .frigider .grill .incalzire cu lemn .10 camere a cate doua persoane. Dotari:-fiecare camera are baie proprie . unele putand fi extinse pana la 4 persoane .aragaz .sala de masa in stil rustic . in comuna Rimetea. Pensiunile sunt amenajate in case vechi de 130 de ani.terase . construite din piatra si medaliate cu premiul Europa Nostra pentru arhitectura.gradina .personal calificat pentru deservire si menaj permanent . unde soarele rasare de doua ori.telefon .internet .

1 Vă stau la dispoziţie 6 camere: 1 cu 4 paturi. televizor. Sălciua Pensiunea Sub Piatra In inima muntilor Apuseni. darts. la gura pesterii Huda lui Papara. sala de sport. dotate modern. sala de mese. Nr. grătar. inconjurata de rezervatii naturale. Dispune de o sala de conferinte cu o capacitate de 70 locuri. Ofera cazare in 19 camere cu doua paturi. mici. masa de tenis. Există deasemenea loc de foc în curte (pt. sub platoul Bedeleului. dar în caz de nevoie putem adăuga paturi suplimentare (1). baie proprie si televizor si o camera cu 6 paturi cu baia pe hol. Fiecare cameră dispune de baie separată. gulyas.Pensiunea Bitai Magda Str. 2 cu 3 paturi şi 3 cu 2 paturi. Avem masa de ping-pong. teren de mini fotbal. În total sunt deci 16 locuri. . se afla Pensiunea Sub Piatra. biliard. Principală. etc). Există posibilitate de parcare în curte pentru 5 autoturisme.

pensiunea Larix este castigatoare a numeroase premii nationale si internationale.Camerele sunt dotate cu grup sanitar propriu. Pe langa cazare va punem la dispozitie restaurant. incalzire centrala. loc amenajat de joaca. biliard.3 camere cu pat dublu . salon de recreere cu semineu. tenis de masa. Pentru iubitorii de sporturi extreme relieful din apropierea pensiunii ofera posibilitatea alpinismului si traseelor pentru Atv Facilitati cazare: masa de ping-pong. gradina/curte. restaurant. terasa. sala de conferinteFacilitati camere: baie pe hol. living. televizor. De asemenea fiecare apartament dispune de o terasă proprie de peste 25 mp cu ieşire dinspre dormitor. sala de conferinte. asigură acestor spaţii un aspect unic. bar. Soluţia arhitecturală aleasă precum şi finisajele din lemn natural. TV in living.un apartament cu 2 paturi (Sufrageria apartamentelor este dotata cu o canapea extensibilă pentru 2 persoane) . Structura de cazare a pensiunii este urmatoarea: . Punem la dispozitia turistilor parcare. camere cu balcon. rau in curte. gratar/barbeque. incalzire centrala. discoteca. gratar in aer liber si multe altele. bar. darts. baie in camera. deosebit de plăcut.3 apartamente cu pat matrimonial . sanie trasa de cai. camera cu TV Pensiunea Larix Situata in comuna Salciua. sala de mese. echitatie. . living cu televizor. biliard. teren de sport. şi dormitor situat la etaj. terasa.3 camere cu 2 paturi Apartamentele sunt compuse din sufragerie situată la parter. parcare. restaurant.

sala de mese. se accepta animale. spalatorie. minibar in camera. loc amenajat de joaca. bar. camere cu balcon. incalzire centrala. camera cu TV Pensiunea Poarta Zmeilor Pensiunea turistica Poarta Zmeilor. minibar. televizor. gradina/curte. sala de conferinte Facilitati camere: frigider in camera. fiind inconjurata de un peisaj montan unic prin . baie cu cada. uscator de par. (in Muntii Apuseni. TV in living. demifotolii. uscător păr. Restaurantul este situat pe 2 nivele şi are o capacitate totală de 50 persoane. gratar/barbeque. masa de ping-pong. semineu. biliard. restaurant. covoare. Facilitati cazare: frigider in unitate. terasa. Dispune de mese extensibile pentru 4-6 persoane. baie in camera. piscina. linistit. clasificata 2 flori este situata la munte in localitatea Salciua judetul Alba. pe Valea Ariesului) intr-un loc retras. parcare.Dotări: cadă baie. usor accesibil auto. living.

. .Documentatie privind obiectivele turistice din zona (pliante.Vizita la stana sau mutatura unde se poate organiza si servirea mesei.Doua terase in fata si spatele pensiunii. . Se poate opta si pentru transport. .Program artistic formatie locala.Organizare mese festive.inchiriere pensiuni. etc. semineu. bun cunoscator a imprejurimilor. vanatoresti. Este compusa din doua corpuri: Prezentare Corp 1 Parter . combina audio. . specialitati. gratar/barbeque.1 baie. Facilitati cazare: frigider in unitate.Living cu spatiu de dans si loc pentru servit masa pentru maxim 20 persoane. . . . terasa. gradina/curte. parcare.Televizor. . prinz. Revelion. ale agentiei de turism sau ale pensiunii. . etc. . carti.Folosirea parcului de joaca. sala de mese. foisor in curte. acces la bucatarie. Meniuri: traditionale. . . harti).Organizarea de jocuri distractive si Jocuri de tabara.1 bucatarie. incalzire centrala . transport auto.pitorescul sau. camere cu balcon. semineu. .Activitati de vinatoare si pescuit sportiv in apele de munte.Organizarea de excursii cu mijloace de transport ale turistilor. . . loc amenajat de joaca Facilitati camere: baie cu cada.Cazare in camere cu doua si trei paturi. baie pe hol.Ghid.Drumetii in zonele pitoresti din jurul pensiunii sau vizitarea obiectivelor turistice. . . cina.Transport auto.Servirea mesei (mic dejun. pachet de drumetie). telefon fix. Servicii: .Parcare auto in conditii de siguranta. TV in living. living. livada. .

sala de conferinte Facilitati camere: internet in camera. hotelul dispune de parcare proprie pazita. internet wireless. minibar in camera. baie in camera. restaurant. fax. camere cu balcon. living. foisor in curte. se accepta animale. room service.Sebeş Hotel Fan 3* Hotel Fan a fost deschis in decembrie 2007 si dispune de 90 de locuri de cazare structurate in 38 de camere si 3 apartamente finisate in ultimele tendinte si cu mobilier elegant. parcare. plata cu cardul. aer conditionat. Camerele sunt dotate cu Tv. loc amenajat de joaca. Pentru clienti. bar. terasa. si alte doua saloane a cate 80 respectiv 60 de locuri sunt doar unele dintre motive pentru care clientii revin cu placere la noi. frigider in camera. baie. TV in living. Facilitati cazare: frigider in unitate. spalatorie. internet prin cablu. Restaurantul principal de 250 de locuri. internet. camera cu TV . balcon si alte dotari. minibar. gratar/barbeque. uscator de par. sala de mese. incalzire centrala. gradina/curte.

2 camere cu 2 locuri (pat dublu.Sebes 2* Casa Faur isi primeste oaspetii in familia sa punandu-le la dispozitie 17 locuri de cazare in 8 camere aranjate cu eleganta: . baie.1 camera cu 3 locuri (pat dublu + pat single.posibilitate folosire dotari pentru copiii mici . balcon) . statie HI-FI.5 camere cu 2 locuri (2 paturi single.Pensiunea Casa Faur . baie.terasa si parcare luminata . baie) .pensiune completa . balcon) .posibilitate utilizare bucatarie si a salonului pentru diverse evenimente (DVDplayer. TV) .

Clubul este. Pentru relaxare va stau la dispozitie piscina si terenul de tenis cu nocturna al Clubului. Anglia si care va pot introduce in tainele acestui nobil sport. oaspetii pot comanda meniuri personalizate si cine festive pentru 12 . si loc de relaxare pentru insotitorii calaretilor care. . ai carei instructori au fost scoliti in stilul britanic de la Shobdon. Clasificat la 5 margarete de catre ANTREC. imediat langa drumul european care face legatura cu Sibiul. pornind de aici. cu nume de flori. franceza si englezeasca. iar dupa o partida de tenis sau de inot nimic nu este mai potrivit decat o sauna si un jacuzzi. La Mesteceni este o oaza de liniste la poalele dealurilor ce se ridica molcom spre masivele muntoase Sureanu si Cindrelul. pe langa meniurile fixe. la care se adauga feluri de mancare din bucataria italiana. Situat la doar 5 kilometri de Sebes. pot atinge usor multe din atractiile turistice ale zonei. Una din facilitatile speciale ale Clubului La Mesteceni este Scoala de calarie. La restaurantul Clubului. Din oferta nu lipsesc preparatele traditionale romanesti. locul de start in aventurile calare pe care le organizeaza in muntii Transilvaniei. Clubul va ofera cazare in mai multe apartamente luxoase. Mai mult decat un simplu spatiu de cazare si de petrecere a timpului liber.24 pers. in acelasi timp.Complex turistic Country Club La Mesteceni 5* La Mesteceni Country Club este un loc in inima Transilvaniei unde linistea si confortul va sunt oferite pentru relaxare.

Pensiunea Boema 3* Pensiunea Boema se afla in localitatea de bastina a marelui ganditor Lucian Blaga, in Lancram, la cateva sute de metri de impresionanta rezervatie geomorfologica " Rapa Rosie", loc ideal si foarte cautat de parapantistii de pretutindeni. Cazare 20 de locuri in 10 camere duble, dotate cu bai cu jacuzzi, cablu TV, minibar Servicii restaurant cu o capacitate de 65 de locuri, sala de conferinte cu o capacitate de 65 persoane, crama, terasa, parcare excursii pe Valea Sebesului, pe urmele lui Mihail Sadoveanu, Lacul Oasa, lacul de acumulare Tau, Manastirea Oasa, Manastirea Tetu, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului, Iezerul de pe Varful Surianu

Hotel Leul de Aur 3* "Leul de Aur" cel mai nou, dar totodată cel mai vechi hotel din Sebeş, a fost construit in anul 1255, fiind ani la rand singurul han din vechiul targ al Sebeşului, unul din cele mai importante oraşe ale Transilvaniei medievale. Micul burg este astăzi unul din cele mai traversate oraşe din ţară fiind nod rutier pentru cei care vor să ajungă la Bucureşti, Cluj sau Arad şi este situat la 50 km de Aeroportul Internaţional - Sibiu. In prezent clădirea, aflată in centrul Sebeşului, este in totalitate renovată păstrandu-şi insă caracteristicile care au făcut-o celebră, imbinandu-se in renovarea ei trecutul cu dotările şi finisajele de ultimă generaţie, neschimband nimic din aerul arhitectural al acelor vremuri. Hotelul Leul de Aur oferă clienţilor săi cazare in cele 21 camere, de trei stele, atat single matrimoniale cat şi double. Dacă timpul nu vă permite prea mult şi sunteţi grăbit sau in trecere, ne-am gandit şi la dumneavoastră dragii noştrii prieteni şi am realizat pt dvs o linie rapidă de restaurant autoservire cu o varietate largă de preparate, de la ciorbe la deserturi, in care timpul lor de servire depinde doar de decizia dumneavoastră.

Stremţ Pensiunea Ramet Pensiunea Rameț se afla in Muntii Apuseni, Muntii Trascău,la 2,5 km de Mănăstirea Rameț și la aproximativ 3,5 km de Cheile Ramețului. Pensiunea e localizata in satul Geoagiu de Sus, Cătun Fața Pietrei, comuna Stremţ, judeţul Alba, la 30 km de Alba Iulia, 15 km de Teiuş şi 65 km de Turda, pe Valea Mănăstirii. Pensiunea Rameț, datorită orientării sud-est, este expusă soarelui doar in orele dimineţii, ceea ce inseamna un regim termic agreabil in timpul verii. De pe terasa pensiunii i se ofera turistului o priveliste panoramică incantatoare asupra zonei. La parter se afla un restaurant cu o suprafaţa de 69mp+grup social videoproiector. La etaj 12 camere + grupuri sociale+televizor(restaurant). La mansardă e sala de conferinte, capacitate de 80 de persoane.

acces internet. Fiecare cameră este dotată cu baie proprie cu duş. Alba Cazare: 14 camere de cazare dintre care 12 cu 2 paturi iar celelalte 2 cu pat matrimonial. . uscător de par. telefon. televizor.Vadu Moţilor Cabana Cotulul Arieşului 3* comuna Vadu Moţilor. mini-bar.

gradina/curte.Pensiunea Motilor Comuna Vadul Motilor este localizata in partea nord . baie in camera. teren de sport. semineu. camera cu TV . loc amenajat de joaca Facilitati camere: camere cu balcon.Iulia pe Dn 75 si la 13 km de capitala Tarii Motilor . living. livada. TV in living. cazare Muntii Apuseni. La cererea dumneavoastra organizam mese festive. parcare. acces la bucatarie. cu acces din Dn75. ferma proprie. terasa. asigurand deasemenea servicii complete de cazare.Campeni. piscina. rau in curte. sala de mese. 90 km de Alba .vestica a judetului Alba. la poalele Muntelui Mare. cu posibilitatea de a va oferi produse traditionale din productia proprieFacilitati cazare: frigider in unitate. Construita pentru cazare Valea Ariesului. la o distanta de aprox. foisor in curte. Pensiunia Motilor se gaseste la iesirea din comuna Vadul Motilor spre Albac. in inima muntilor Apuseni si strabatuta de valea Ariesului. pe partea dreapta. Pensiunia Motilor va asteapta intr-o zona turistica foarte atractiva pentru ca dumneavoastra sa va petreceti timpul in mod cat mai placut. transport auto. incalzire centrala. gratar/barbeque.

avem in ingrijire si un ponei. bar. restaurant. sauna. sala de mese. loc amenajat de joaca. sanie trasa de cai. sala de conferinte. multitudinea de obiective turistice din zona va asteapta! De asemenea. foisor in curte. echitatie. semineu. parcare proprie supravegheata video. teren fotbal. curte mare amenajata. uscator de par. la doar 600 m fata de partia de schi Vartop Arieseni. restaurant. respirand aerul curat de munte. Este situata in Muntii Apuseni. camera cu TV .Vârtop Pensiunea Panoramic Pensiunea Panoramic va ofera posibilitatea petrecerii unor zile de relaxare si odihna sau de distractie de neuitat. gratar/barbeque. camere cu balcon. masa de tenis. teren de sport. parcare. incalzire centrala. living. inconjurat de veveritele jucause si ciripitul pasarilor. la o altitudine de 1250 m. sala de conferinta dotata cu aparatura corespunzatoare. tichete de vacanta Facilitati camere: internet in camera. bai proprii cu dus si uscator de par. televizor. internet wireless. gradina/curte. terasa. internet prin cablu. Daca va plac drumetiile. sauna. teren de tenis de camp. TV in living. Pensiunea dispune de 10 camere (minibar. bar. baie in camera. terasa. internet. balcon). Va puteti relaxa intr-un cadru mirific. Facilitati cazare: masa de ping-pong. spre bucuria copiilor.

televizor (cablu Tv). cu vedere spre munte. . .2 camere cu un pat pentru o persoana.restaurant 110 locuri plus o terasa generoasa.Cabana Hanul cu Noroc Hanul cu Noroc este o cabana cu specific rustic. crama.in prezent se fac demersuri pentru dotarea unui nivel . Cabana este localizata pe Dn 75.sala conferinte 40 locuri cu toate dotarile necesare. Fiecare camera este dotata cu: baie proprie. la cinci minute de mers in clapari (sau 350 m) fata de partia de schi Arieseni-vartop. mai putin la camerele din mansarda si 18 si 19 de la et. papuci de casa.14 camere cu pat matrimonial. bar. . uscator de par.sauna finlandeza (umeda sau uscata! ). + 10 paturi suplimentare.cu spatii de distractie dotate cu doua piste de Bowling. dotata astfel incat sa va ofere confortul unui oras modern intr-un cadru specific Satului din Apuseni. etc. cu 48 locuri. .masa de ping-pong. 1. jacuzzi.sala fitness. biliard. . Pentru cei care doresc in unele camere mai putem adauga cite un pat suplimentar cu saltea proprie si pe rotile. . Dispune de 66 de locuri de cazare structurate astfel: . Turistii gasesc la noi: .2 apartamente.parcare gratuita-privata. .subsolul .8 camere cu cate doua paturi pentru o persoana. . De asemenea exista balcon la fiecare. . . etc. Conexiunea la internet in tot Hanul este de tip Wireles. pliabil. la Km 28.

camere cu balcon. living. sanie trasa de cai. baie in camera. gratar/barbeque. masa de ping-pong. gratar/barbeque. gradina/curte. televizor. fax. Dispune de parcare proprie cu acces direct din Dn 75 Oradea-alba Iulia. internet prin cablu. sauna. internet wireless. Facilitati cazare: frigider in unitate. baie cu cada. incalzire centrala. internet wireless. acces la bucatarie. parcare. restaurant. cu cate 4 camere pe etaj dotate cu mobilier modern. internet prin cablu. incalzire centrala. Este o constructie noua cu 3 etaje( dat in folosinta doar un etaj si parterul ). schimb valutar. spalatorie. uscator de par. minibar in camera. Facilitati cazare: frigider in unitate. bar. camere cu balcon. sala de conferinte. baie in camera. room service. transport auto. la 300 m de partie. gradina/curte. Camerele sunt la standarde de 3 margarete. tichete de vacanta Facilitati camere: internet in camera.Va asteptam cu caldura. parcare. living. frigider in camera. fiecare cu baie proprie dotata cu cabina de dus cu hi Dromasaj. echitatie. sala de fitness. Va Asteptam. fiecare camera avind terasa care ofera o priveliste deosebita. incalzire centrala. terasa. TV in living. camera cu TV . camera cu TV Pensiunea Maria Pensiunea Maria se afla intr-un loc propice pentru iubitorii de sporturi de iarna in statiunea Vartop-arieseni. internet si terasa. rau in curte. sala de mese Facilitati camere: internet in camera. uscator de par.

sala de conferinte.Pensiunea Skipass Pensiunea este situata in apropierea partiei de schi de la Vartop si a fost data in folosinta in octombrie 2007. intr-un cadru natural feeric. bar. situata in comuna Vidra de Sus. restaurant. completat de incarcatura istorica a meleagurilor si de voiciunea oamenilor . parcare. tichete de vacanta Facilitati camere: camere cu balcon. camera cu TV Vidra Pensiunea Vidra de Sus 3* Pensiunea Vidra de Sus. Dispune de cazare in 10 camere. loc amenajat de joaca. Asteptam sa ne fiti oaspeti! Facilitati cazare: internet wireless. judetul Alba este locul ideal de petrecere a unor momete de liniste si relaxare. gratar/barbeque. baie in camera. incalzire centrala. terasa.

internet wireless. ca o combinatie inedita intre rustic si modern: confortul unei bai moderne. restaurant. sala de conferinte Facilitati camere: frigider in camera. gratar/barbeque. camere cu balcon. camera cu TV . Un spectacol deosebit la care puteti fi martori. Situata in apropiere de Muntele Gaina unde se organizeaza anual "Targul de fete de la Gaina". se accepta animale. in care se incadreaza un ciubar. sala de mese. terasa. parcare. Bucataria traditionala. cu preparate culinare deosebit de gustoase intregeste atmosfera deosebita pe care Pensiunea Vidra de Sus doreste sa v-o ofere cu bratele deschise. foisor in curte. Pe langa toate acestea. cu pat dublu si baie proprie. bar.locului. Restaurantul pensiunii dispune de 50 de locuri si atrage tot mai multi clienti deoarece reprezinta un punct de atractie prin originalitatea si serviciile oferite. Facilitati cazare: TV in living. chiar cu mana libera. gradina/curte. semineu. discoteca. ferma proprie. room service. living. pensiunea dispune de un numar de 5 camere. baie in camera. in locul cazii. loc amenajat de joaca. Localul ofera o mica oaza de liniste intr-o atmosfera rustica. Gazdele dumneavoastra au amenajat baia unei camere. pensiunea mai aduce o noutate si da inca un motiv vizitatorilor sa ramana cat mai mult: propria pescarie. de unde dumneavoastra puteti pescui patravi. incalzire centrala. rau in curte.

ferestre antifonice. Toate camerele sunt dotate cu aparate TV color. la intrarea in Muntii Apuseni. telefoane moderne.Zlatna Pensiunea Simona 2* Strada Tudor Vladimirescu nr 14. singura locatie de clasa din zona. Pensiunea Simona este. frigider si aer . prin arhitectura sa deosebita. Zlatna. eleganta si rafinament. Oferta de servicii de turism este generoasa. asigurandu-se 30 de locuri de cazare. camerele fiind cu un cu grad de confort ridicat. Alba Amplasata intr-un cadru natural cu totul deosebit.

salon pentru servirea mesei. Gratie amplasarii sale la altitudinea de 258 m. se afla situata localitatea Ocna Mures. solariu cu amenajari . Pensiunea Simona mai cuprinde bar de zi. datorita lacurilor aflate pe masivul de sare. Baza terapeutică Ocna Mures La 55 km distanta de Alba-Iulia si la 22 km de Aiud. Este un loc cautat de turisti. in partea de Znord-est a judetului Alba.conditionat. crama in stil rustic cu mese de biliard pentru crearea unei atmosfere cat mai relaxante pe timpul sederii turistilor. Ocna Mures a oferit multe instalatii de tratament. cu temperaturi medii anuale de 9 grade C (veri cu peste 20 grade C si ierni sub minus 4 grade C). In trecut. statiunea balneoclimaterica Ocna Mures dispune de un climat moderat.

Lacurile de la Ocna Mures au o concentratie deosebit de mare de 266 gr/litru. apa minerala sarata concentrata.Vârtop Vârtop . neurologice periferice. etc. acestea fiind utilizate in trecut in tratarea unor afectiuni precum cele reumatismale articulare si degenerative. bai clade. postraumatismale. etc. instalatii pentru electroterapie.Pârtia Mică Nivel de dificultate uşor Lungimea 450 m Lăţime 50 m Diferenţă de nivel .pentru aeroterapie si helioterapie.Pârtia Mare Nivel de dificultate mediu Lungimea 1000 m Lăţime 90 m Diferenţă de nivel 250 m Iluminare nocturnă este Transport Teleschi Vârtop .  Amenajări pentru sporturi de iarnă  Pârtia Arieşeni . ginecologice.

101 m Iluminare nocturnă este Transport Teleschi  Pârtia Garda De Sus Ghetarul 1 Nivel de dificultate dificila Lungimea 1100 m Lăţime medie 54 m Diferenţă de nivel 350 m Iluminare nocturnă este Transport Teleschi .

Ghetarul 2 Nivel de dificultate medie Lungimea 1600 m Lăţime medie 20 m Diferenţă de nivel 350 m Iluminare nocturnă este Transport Teleschi Ghetarul 3 Nivel de dificultate usoara Lungimea 2200 m Lăţime medie 15 m Diferenţă de nivel 350 m Iluminare nocturnă este Transport Teleschi .

 Pârtia Sugag Curmatura 1 Nivel de dificultate usoara Lungimea 1700 m Diferenţă de nivel 175 m Iluminare nocturnă nu Transport Teleschi Curmatura 2 Nivel de dificultate medie Lungimea 650 m Diferenţă de nivel 175 m Iluminare nocturnă nu Transport Teleschi Curmatura 3 Nivel de dificultate medie Lungimea 650 m Diferenţă de nivel 175 m Iluminare nocturnă nu Transport .

Teleschi Curmatura 4 Nivel de dificultate usoara Lungimea 800 m Diferenţă de nivel 175 m Iluminare nocturnă nu Transport Teleschi Sureanu 1 Nivel de dificultate usoara Lungimea 600 m Diferenţă de nivel 75 m Iluminare nocturnă nu Transport Teleschi Sureanu 2 Nivel de dificultate medie Lungimea 1200 m Diferenţă de nivel 250 m Iluminare nocturnă nu Transport Teleschi Sureanu 3 Nivel de dificultate dificila Lungimea .

Alba Iulia. judetul Alba Restaurant Pensiunea Mama Uta . Alba Iulia.Str. judeţul Alba. judeţul Alba Restaurant Rustiq . Pianu. Alba Iulia. Alba Iulia. .DN1 Drumul Blajului 8 km de Alba.Strada Arieşului 51.Strada Parcului 3. judeţul Alba Restaurant Simy Petreşti . Blaj.539. judeţul Alba Restaurant Leo & Grill . Alba Iulia. strada 1 Mai nr. Alba Iulia.Strada Morii 5. judeţul Alba. Alba Iulia. Restaurant Clubul Oamenilor de Afaceri Alba . Alba Iulia.Bulevardul Republicii 1. judeţul Alba Restaurant Parc . judeţul Alba Restaurant Pensiunea Prichindelul Horea . Restaurant Lutsch 2000 Plus SRL Pianu .Strada Primăverii 4. Gârda de Sus. judeţul Alba Restaurant Transilvania .Strada Traian 2.Strada Avram Iancu 56 A. Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Milenium . Alba Iulia.Strada Nicola Vasile Ursu 50. Sebeş. judeţul Alba Restaurant Târnavele Blaj .Strada Mihai Viteazul 6. judeţul Alba Pensiunea Detunata Abrud – Restaurant .DN 7 km 337+480 Vint nr. Abrud.Strada Munteniei 1. 55. judeţul Alba Restaurant Flamingo Comp SRL Alba Iulia . Aleea Capistrano (Cetatea Medievală). judeţul Alba Restaurant Interkonecting . judeţul Alba Restaurant Pub 13 .Piaţa Iuliu Maniu 1.Strada Zăvoiului 1bis. judeţul Alba Restaurant Pensiunea M. Petreşti. Alba Iulia. judeţul Alba . judeţul Alba Restaurant Chinezesc . Alba Iulia.Piaţa Iuliu Maniu 22. Horea.1200 m Diferenţă de nivel 150 m Iluminare nocturnă nu Transport Teleschi Baza de alimentaţie publică Restaurant Casa Demian – Petreşti.A. judeţul Alba Restaurant Amenţa .Strada Centru 97.Strada Arini 1.Strada Vasile Goldiş 9. judeţul Alba Restaurantul Cerbu .Strada Ogorul Nou 2. judeţul Alba Restaurant Firtam SRL Sebes .

judeţul Alba Restaurant Sarlea . judeţul Alba Restaurant Pasaj Cetate – Bulevardul 1 decembrie 1918. Alba Iulia. Alba Iulia. Alba Iulia. Blaj. 19 – Sebeş. judeţul Alba Restaurant Hanul Moţilor . Alba Iulia. Alba Restaurant Ulpia Traiana – Strada Toporaşilor 20. Alba Iulia.Bulevardul Transilvaniei 27. 6 – Câmpeni.Drumul Sibiului 45. 50. judeţul Alba Cofetăria Michelle ma Belle – Bulevardul Lucian Blaga nr. Alba Iulia.Strada Tudor Vladimirescu 55 A.Str. judetul Alba Restaurant Magnolia – Piaţa Unirii Nr. 50. judeţul Alba Cafenea Coroana – Strada Blaga Lucian.Calea Moţilor. judeţul Alba Cofetăria Corina – Calea Moşilor nr.Restaurant Romcan – Şoseaua Clujului km 384. judeţul Alba Cafenea Bliss Cafe – Strada Gării nr 49. Alba Iulia. judeţul Alba Pizzeria Tortuga – Bulevardul Transilvaniei. judeţul Alba Cafenea Chic Cafe – Strada Unirii. judeţul Alba Restaurant Mioriţa – Comuna Şugag. Alba Iulia. Alba Iulia. Nr. Alba Restaurant Zorbas – Petreşti 1 mai nr 55. judeţul Alba Restaurant Preciosa – Strada Lucian Blaga 10. judeţul Alba Cafenea Antiq – Piaţa Iuliu Maniu. judeţul Alba Cafenea Majestic Cafe – Calea Moţilor. 36.Piata Avram Iancu. Alba Iulia. judeţul Alba Pizzeria Erol – Pasaj Unirea. Alba Iulia. Alba Iulia. judeţul Alba Pizzeria Del Baffo – Calea Moţilor. judeţul Alba Restaurant Cerbul Arini – Alba Iulia DN1. judeţul Alba 8. Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Fan . Alba Iulia.2. judeţul Alba Cafenea Vista Cafe – Piaţa Iuliu Maniu 16.Horea Nr. judeţul Alba Restaurant Elisabeta . Alba Iulia. judeţul Alba Cofetăria Mio Delicia – Strada Arnsberg nr. judeţul Alba Cofetăria Maroon – Bulevardul 1 Decembrie 1918. Alba Iulia.2 – Zlatna.2 – Cugir. judeţul Alba Cafenea Ariel . judeţul Alba Pizzeria Roberta – Bulevardul Transilvaniei. judeţul Alba Restaurant Sapimex . 2 – Câmpeni. Alba Iulia. Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Boema – Strada Principală 276. Alba Iulia. Nr. judeţul Alba Cofetăria Laura – Bulevardul Victoriei nr 125. 7. judeţul Alba Restaurant Express – Strada Constructorilor Nr. Alba Iulia. Nr. 158. Sebeş. Alba Iulia. Potenţialul de comunicare . Alba Iulia. Alba Iulia. judeţul Alba Restaurant Hanul Sfântul Gheorghe – Strada Principală nr. judeţul Alba Cofetăria Mio Delicia – Strada Traian nr.

361 km Drumuri comunale .Podisul Tarnavelor/raul Mures la varsarea raului Ampoi – Deal Aiudului . Turda -> Salciua -> Baia de Aries -> Lupsa -> Bistra -> Campeni -> Vadu Motilor -> Albac -> Garda de Sus -> Arieseni -> iesire in Nord-Vest inspre judetul Bihor 74 . 21 km linii secundare simple si 48 linii înguste.dinspre judetul Cluj.intrare dinspre Nord din judetul Cluj.Alba Iulia -> inspre judetul Hunedoara.intrare dinspre Vest din judetul Hunedoara -> Sebes -> iesire inspre judetul Sibiu 75 . Deva . 056 m împartita astfel Drumuri nationale .Cai rutiere Judetul Alba este strabatut de o retea totala de drumuri de 749 km.209 km Cai ferate Judetul Alba este strabatut de o retea totala de cale ferata de 133 km din care 64 km linii principale simple.Campeni -> Abrud 14B .Teius -> Blaj -> iesire inspre judetul Mures.Teius -> Blaj . Aiud.intrare dinspre Nord din judetul Cluj.Muntii Trascau . Statii importante : Teius.Muntii Apuseni . Brad 74 A . Campia Turzii -> Baia de Aries -> Campeni -> Abrud Trasee turistice in judetul Alba Alba Iulia – resedinta de judet . inspre judetul Hunedoara. Copsa Mica Drumuri judetene .178 km E81 (DN1) . Zlatna. Turda -> Ocna Mures -> Aiud -> Teius -> Alba Iulia -> Sebes -> iesire inspre judetul Sibiu E68 (DN7) . Abrud. Linii de cale ferata: .Alba Iulia -> Ighiu -> Zlatna -> Abrud -> iesire in Vest. Alba Iulia. Vintul-de-Jos.

capela "Lazo". Lazar". Muzeu istorie.Valea Muresului .Colegiul confesional Bethlen (carti rare). Bihor (V) – pe raul Abrud la varsarea raului Cernita si Buces .punct de plecare spre Detunatele (rezervatie naturala) Aiud – oras – zona: Muntii Trascau . Treime".394m alt) – Ampoita (sat) – Remetea (sat) – Cheia Ampoitei – Pestera Liliecilor – Lunca Ampoitei (sat) – NV – Vf. Biblioteca Batthyaneum. Baiesul (1300m alt) – Vf.13. Ioan Botezatorul " (M) 1924/1937/Valea Popii-Mircesti Abrud – oras – Muntii Metaliferi (E). Lacustii – Pestera Gaura Calului (la 1190m alt) – ( varianta spre Vf.'Alburnus Minor' nume roman .Cetatea "Alba Carolina" Catedrala "Sf. pe Dealul Furcilor/Platoul Romanilor -Obeliscul "Horia.F. Cultura . bustul lui Horea (din 1963) . Schitul "Sf. Ciuha – Pestera Bisericuta (la 1150m alt)) – Valea Galdita – Necrilesti (sat) – aval pe raul Galdita . Albii (1275m alt) – Valea Galdita (panorama) – Vf.cetate/centru religios "Apulum" (Balgrad-vechea denumire) la 3 km de Alba Iulia (Valea Popii) sos.Biserica romano-catolica (1270).Dealurile Aiudului/raul Aiudu de Sus – Deal Paza (367m alt) . Prislopului (1029m alt) – N – Lacul Ighiu – Platoul Ciumernei – Vf. "Mocanita" .Muntii Apuseni .V pe Valea Ampoitei – Pietrele Ampoitei (Stogurile Popii .C.2-3). Penitenciar comunist.Podisul Tarnavelor – Deal Aiudului/raul Mures si Ampoi Manastirea "Sf. Muzeu de stiinte ale naturii.Piatra Craivii. statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul (1968 sculptor Oscar Han). Campeni (SV).Cheile Galditei – Intregalde (sat) Alba Iulia sat Micesti (Mircesti) .spre NV – Sard (sat) – SV pe Valea Ampoiului – confluenta – Gura Ampoitei . Palatul princiar sec. Cetatuia (fortificatii romane sec. Muzeu raritati. Biserica "Petru si Pavel" 1787. Biserica reformata. Closca si Crisan” (din 1937 sculptor Ion Negrulea) Trasee spre Muntii Trascau: . Palatul Apor .

Piatra Cetii. Pleasa Rametului (1250m alt) – (de pe varful de langa drum se vad muntii calcarosi . Pleasa Rametului (1250m alt) – Vf.Vf.13-16 cu biserica reformata. de-a lungul coastei – releu tv – campuri de lapiezuri .Aiud" Trasee spre Muntii Trascau: spre V – (spre com.Fata Pietrei.asezare romana. Piatra Craivii. Rachis (779m alt) – pesteri accesibile numai profesionistilor . 5m adancime) campuri de lapiezuri spre SV – Padurea Uscutii (658m alt) – Cabana Sloboda – Deal Saltan (914m alt) – bazinul Garbovei – sosea . Sfredelasu ) – Ramet (sat) – Izvorul carstic "Fantana Felut" –(obarsia raului Garbova) – poteca dr. Ramet) – Padurea Sloboda (rezervatie naturala) – cabana Sloboda – Ramet (sat) – Vf. 8m lat. Pleasa Rametului (1250m alt) – (de pe varful de langa drum se vad muntii calcarosi .Vf.Cetate urbana "Aiud" sec.Cotofeni. Bulzul. Piatra Cetii. "Brucla" .Valisoara (sat) – N . Bulzul. Sfredelasu ) – Ramet (sat) – Izvorul carstic “Fantana Felut” –(obarsia raului Garbova) – Creasta Prisecii (1150m alt) – paraul Plesii – Manastirea Ramet – Cheia Manastirii . Palat (princiar) voievodal sec. Bedeleu (1200m alt) – Bradesti (sat) – trasee spre Vanatarile Ponorului si Huda lui Papara spre NV pe raul Aiudu de Sus – Cheile Valisoarei ( Cheile Aiudului) – pesteri spre SV – Padurea Uscutii (658m alt) – Cabana Sloboda – Deal Saltan (914m alt) – bazinul Garbovei – sosea . Manastirea "Inaltarea Sfintei Cruci .Vf.16 (muzeu istorie) . Pleasa Rametului (1250m alt) – crucea din lemn – belvedere – coborare in lungul crestei – (se vede satul Valea Uzei) – relief rezidual – grohotis – dolina de prabusire (40m lg. Piatra Craivii.Coltesti (sat) – N pe Valea Trascaului – Coltii Trascaului (1129m alt) – Piatra Secuiului (1090m alt) – pesteri Rimetea (sat) – Cheile Trascaului – confluenta cu Ariesul .Cabana Ramet traseu rutier NV pe Valea Aiud – Livezile (sat) – Poiana Aiudului (sat) Cheia Aiudului – Vf.Oase de mamut . Manastirea Minorita 1728.Buru (sat) – Pietrele (sat) Albe – NV – Cheile Iarei – Surduc .Fata Pietrei.

Aiud sat Magina – Muntii Trascau .Podisul Tarnavelor .Tara Motilor .18.Deal Aiudului/raul Aiudu de Sus la varsarea raului Neau . Ansamblul "Adunarea de la Blaj".Muntele Mare/raul Aries si Izvorul Calugarului . Statuia ecvestra a lui Avram Iancu (din 1940 sculptor Ion Dimitriu-Barlad). statui. Treime" 1738 . bustul lui Avram Iancu (1992 sculptor M.'Campia libertatii' pe malul raului Tarnava Mare (marea adunare nationala din 3-15 mai 1848 in care s-a cerut egalitatea in drepturi a romanilor cu celelalte nationalitati din Transilvania) – cea mai veche Gradina botanica .Manastirea "Martirii Neamului . Piatra Galbena (1210m alt) .20m adanc .Magina" (M) 1611/2002 Baia de Aries – oras . case vechi. Palat Episcopal. Ierarhi Ilie Iorest si Sava Brancovici " 2002 la 600m altitudine.lac de alunecare) .Confluenta Tarnavelor (Tarnava Mare cu Tarnava Mica si Secas – formarea raului Tarnava) – Lacul Chereteu (1ha.Muncel" (F) 1993 Blaj – oras . 2. Catedrala greco-catolica. Treime si Sf.Manastirea "Sf.Masive: Ticului (1332m alt).Biserica"Invierea Domnului" 1769 .Muntele Mare/raul Aries si raul Izvorul Calugarului .Piatra Galbena (1210m alt). Academia teologica (Manastirea bazilienilor) sec.Tara Motilor – Muntele Mare/raul Aries . Schitul "Sf. Buculei).variante de . Cladirea legiunii romane Trasee spre Muntele Mare – Gilau: spre NV pe Valea Bistrei – Deal Nedeia (1594m alt) – canton Steaua – variante de trasee – N pe Valea Racatau – canton Dobrus .Muzeul "Avram Iancu" 1989. Muntele Mare/raul Aries la confluenta cu paraul Valea Caselor .Biserica din lemn "Invierea Domnului" 1769 Baia de Aries sat Muncelu .Tara Motilor – Muntii Bihor.mimetism (nu-si pierde frunzele iarna) – aur Trasee spre Muntii Metaliferi: spre SE pe Valea Cioara – Samulesti (sat) – Vf. Carbunari (1256m alt) .Muzeu. Trascau. Catedrala "Sf. Evanghelist Ioan .'Teiul lui Eminescu' (monument natural) Campeni – oras ."Fagul Imparatului" . Tulburelu (1304m alt) Baia de Aries sat Brazesti – Tara Motilor .

Avenul din Batrana – NV – Padis – SV – Izbucul Ponor – Pestera Caput – Cetatile Ponorului – Izbucul Galbenei – Pestera din Peretele Gardului – N . Balaleasa (1146m alt) – Pestera Ghetarul de la Barsa – Pestera Zapodie – Pestera Neagra – Vf.variante de trasee – N – Crucea Iancului – SV – Valea Belis – Poiana Horea (sat) Albac sat Albac – zona Tara Motilor.Pestera de la Varseci – Ghetarul Focul Viu – N – Pestera Neagra – Pestera Zapodie – Ghetarul de la Barsa – traseu spre N – pe Valea Albacului – Matisesti – N – Poiana Horea – V – parau Beles (amonte) – Vf.Manastirea "Sf. Batrana (1579m alt) . Cerbu (1132m alt) .trasee – N – Crucea Iancului – N .Satul lui Horea (Horea.620m alt. drumetii spre Sfoartea si Poiana Horia. Cocuti (1457m alt) – Calineasa – NV – Vf.Bustul lui Horea (din 1967 .Avenul din Batrana – NV – Padis – V – Pestera Padis – Pestera Sura Bighii – S – Vf. Cocuti (1457m alt) – Calineasa – NV – Vf.Albac" (F) 1990 .Lacul Belis-Fantanele – Belis Fantanele (statiune) – Calatele spre NV pe Valea Bistrei – Deal Nedeia (1594m alt) – canton Steaua – variante de trasee – N pe Valea Racatau – canton Dobrus .Avenul din Batrana – NV – Padis – NV – Avenele din Varasoaia – Cetatea Radesei – Pestera Cuculeu – Pestera Dosul Capitei – traseu spre N – pe Valea Albacului – Matisesti – N – Poiana Horea – V – parau Beles (amonte) – Vf. Batrana (1579m alt) . Cocuti (1457m alt) – Calineasa – NV – Vf. "Cheile Albacului" rezervatie naturala. Piatra Galbena (1234m alt) – Cetatile Ponorului . Batrana (1579m alt) .sculptor Romulus Ladea) . pesteri Trasee spre Muntii Bihor: – traseu spre Padis iar de aici numeroase trasee spre pesteri – traseu spre N – pe Valea Albacului – Matisesti – N – Poiana Horea – V – parau Beles (amonte) – Vf. Prooroc Ilie . Muntele Mare/raul Ariesul Mare la confluenta cu raul Albac – Masive in apropiere: Ciocului (1227m alt). Closca si Crisan) .Muntii Bihor.

Biserica "Buna Vestire" 1418 – misterul Muntelui Marul Rosu.Manastirea "Buna Vestire . misterul picturii "Iuda-sfant" Almasu Mare sat Cheile Cibului . drumetii spre Cetatile Ponorului. Sala Minunilor. "Cascada Varciorog" rezervatii. Plesa Ardeului (855m alt) . Fericelii (1171m alt).Ghetarul de la Vartop . Baba (1104m alt) .Cheile Cibului" 2002 Arieseni sat Arieseni – Parcul Natural Apuseni zona Podisul Padesului/raul Ariesul Mare la confluenta cu Raul Alb. Valea Varciorog. pesteri. izvoarele Crisului Negru Trasee spre Podisul Padesului: – traseu NV pe Valea Lapusului – sat Coblis – Cornul Ponisa (1151m alt) – intoarcere pe la Bubesti – – Coblis traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) – Bubesti – traseu spre Groapa Ruginoasa – traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) – Bubesti – traseu spre Pestera Muncelului – Pestera Dracoaia – Pestera Coliboaia – Pestera Magura – Pestera Corbasca – Pestera Tibocoaia (Valea Sighistel) – traseu NV pe Valea Ariesul Mare (amonte) – de la izvor stanga traseu spre Pestera Izvorul Crisului – Pestera Portile Bihorului – sat Baita – E – sat Baita Plai – traseu E spre Piatra Graitoare (1657m alt) – SE – Tarnita Bihorului – sat Flocosi . Trampoiele (1030m alt).Tara Motilor .Depr.840m alt. formarea raului Ariesul Mare din confluenta Raului Alb cu Coblesul ."Padurea Dosu Biharia". Padis.defileul Ariesului – drumetii spre satul Casa de Piatra – Masiv Cristesei/raul Ariesul Mare (izvor) – Pestera “Ghetarul de la Vartop” (1200m alt) monumente naturale din pestera: Sala Domului.Colectia "Achim Emilian". Valea Iarba Rea (Ghizghitului). Sala Mare Biserica din lemn din "Inaltarea Domnului" 1792 monument istoric si de arhitectura . Poiana Florilor. Marul Rosu. Valea Bucinisului spre Muntele Gaina. Zlatna/raul Cib – zona: Cheile Cibului Dealuri: Cerchez (882m alt).Almasu Mare sat Almasu Mare – Masiv Fericelii/raul Ardeu – Masive in apropiere: Breaza (1121m alt). Cobles (Coblis/Lapus).Defileul Ariesului . Valea Cepelor / Muntii Bihor . " Cheile Gardisoarei" si "Cascada Varciorog" rezervatii naturale.Arieseni . Valea Galbena. Groapa Ruginoasa.

Muntele Mare-Gilau/raul Aries. Coiba Mica pe Valea Gardisoara. Sala Minunilor. Parau Prisaci.Muntii Metaliferi/raul Acmariu Biserica din lemn "Sf.o ora pe poteca acces catre monumentul naturii ‘Detunata Goala’ 1170m alt.Tara Motilor – Muntii Bihor/raul Ariesul Mic la confluenta cu Valea Utului. Oilor (langa sat). Huda Orbului pe Paraul Orbului (aproape de confluenta cu Valea Garda Seaca) Pestera “Ghetarul de la Vartop” (1200m alt) este monument al naturii (Sala Domului.Deal Bucium/raul Bucium si raul Abruzel .Rezervatia botanica "Molhasurile Capatanei" Trasee spre Muntele Mare – Gilau: spre NE pe Valea Mare – Valea Devii – Piatra Grosilor (1756m alt) – N Piatra Alba – Vf.Detunatele: Detunata Goala . . P.Cheile Gardei Seci . P.punct de plecare spre Muntele Gaina . Crisan eroii anului 1784 Bucium sat Valea Sesii – Muntii Trascau/Muntii Metaliferi .deal Geamana Bucium Sasa . Gaina (1486m alt) – "Dealul cu melci" rezervatie naturala . Valea Mare – Masiv in apropiere: Vf. Valea Dobrani. "Poiana cu narcise de la Negrileasa" rezervatie. Glavoaia (1426m alt).Castru roman . Batrana (1579m alt). Bistrisoara. Horea. Ghetarul de la Vartop si P. Dumitreasa (1638m alt) – Lacul Negruta – Valea Somesului Rece – Maguri Racatau (sat) Blandiana sat Acmariu .specific: Avram Iancu (1824-1872) – Muzeu memorial Avram Iancu .Arta lemnului Bistra sat Bistra – Tara Motilor .Culoarul Muresului . P.Detunata Flocoasa" monument al naturii. Nicolae" 1768 Bucium sat Bucium – Muntii Trascau/Muntii Metaliferi . si "Detunata Flocoasa" 1265m alt. Sala Mare) Avram Iancu sat Avram Iancu . Chicera (1244m alt) – Pesteri: Corobana de la Coiba.Arieseni sat Casa de Piatra – zona: Tara Motilor . Coiba Mare si P.Gardisoara Podisul Padesului/Garda Seaca (Gardisoara) – Masive in apropiere: Cristesei (1426m alt). Ocoale (1325m alt). Vartopasu.Numele vechi-Vidra de Sus . P. Balomireasa (1632m alt) . Closca. Valea Ciorasa – Masive in apropiere: Stiubeiului (1327m alt).

Butanului (1052m alt) – Vf.Podisul Secaselor/izvorul raului Spatac "Cergaul Mic" (M) cu biserica "Sf. Cultura Petresti-ceramica mil.Podisul Tarnavelor/raul Tarnava Mica Ruinele Cetatii de Balta 1197-refacuta de Matei Corvin. Negrileasa (1364m alt) – parau Mlacii (izvorul Galzii) – Vf. Castelul 'Bethlen Haller' 1570/1615. Ampoi) – Vf. Piatra Secuiului (1090m alt) – NE – izvorul paraului Pietroasa – Vf. Baiesului (1300m alt) – NE . Ciresului (1239m alt) – N – Cheile Paraului Muntelui – Vf. Galda.3 I.Muntii Metaliferi/pe raul Buces .Podisul Secaselor/raul Calnic . Sfredelasu (1133m alt) – E – Piatra Craivii (1078m alt) – NE – Cheile Cricaului – Vf. Cergau sat Cergau Mic . Cornului (1238m alt – vs. Negrileasa Mogosului (cumpana de ape a patru bazine geografice: Aries.cariera de alabastru – Deal Dumbrava (785m alt) – NE – Deal Bisericii (794m alt) – Cheile/Cheia Turzii (pesteri) Calnic sat Calnic . Prisacii (1150m alt) – Fata Pietrii (sat) – Cheile Manastirii (cheia) – Manastirea Ramet – NV pe Valea Manastirii – N pe Valea Uzei – Valea Uzei (sat) – Valea Inzelului – confluenta cu paraul Dragoi – Cheile Plesii (cheia) – Vf.Cetatea medievala Kelling 1200monument UNESCO cu biserica. Buza Magurii (1264m alt) – SE – Vf. V) – Vf. Trascau Traseu intre Muntii Trascau si Muntii Metaliferi (traseu de culme): spre E – Vf.Vf. Biserica reformata sec. Valcoi (1348m alt) – izvorul raului Valcoi – izvorul Fenesului – Vf. Petru si Pavel" sec.Poiana Ascunsa (pesteri) – Deal Albii (1275m alt) – Deal Hulmurilor (1252m alt) .Muntii Metaliferi. Ramet.Pasul Bucium – 915m alt . Stermina (1144m alt) – Vf.spre Pasul Vulcan din Masivul Vulcan (1257m alt) Manastirea . Bedeleului (1227m alt) – Platoul Bedeleu – Vf.13 Ciuruleasa .Hr. Piatra Bulzului (941m alt) – Cheile Intregalde – N – Deal Dostina (898m alt) – Piatra Cetii (1233m alt) – raul Cetea – Cheile Tecsestilor – Vf. Ardascheia (1250m alt) – NE – Rimetea (sat) – numeroase pesteri – Vf.17 Cetatea de Balta sat Cetatea de Balta . ziduri si turn de aparare (donjonul Siegfried). Torsa (898m alt) – Moldovenesti (sat) – Cornesti (sat) – NV – Cheia (sat) .Bucium . Ap. Arsurii (1151m alt) – Platoul Ciumerna (numeroase pesteri) – Pestera Bisericuta – Vf.

Biserica reformata-bazilica romanica sec. Negru (1862m alt) – SE . Rachita (1236m alt) – Deal Molivisului (1460m alt) . Lupsea (1487m alt) – Saua Prislop (1100m alt) – N – Vf.Biserici "Sf. Comarnicel (1894m alt) – N – Vf.Muntii Sureanu/Sebes . Scarna – NE – Culmea Certezului – Vf. Dragului (1177m alt) – (variante de traseu) – N – raul Turcului – Cheia Galditei Cugir – oras .Craciunelu de Jos sat Bucerdea Granoasa – Podisul Tarnavelor/raul Tarnava Biserica reformata sec. Molivisului (1460m alt) – NV – Vf.13 Cricau sat Cricau – Muntii Trascau . Fata Batrana (1124m alt) – Deal Frasinei (904m alt) – Valea Raul Mic . Molivisului (1460m alt) – SE – Nisipiste – SV – Vf. Batrana (1792m alt) .13 Trasee spre Muntii Trascau: spre NV pe paraul Cricau – Cheile Cricaului – Piatra Craivii (1078m alt) – V – Vf.Saua Sinca – S . Negru (1862m alt) – Saua Sinca – NV – Vf. Biserica sec. Punctul "Cetatuia" urme geto-dacice (Singidava) Ptolemeu. Arh.Deal Cetatii/Raul Mare (Cugir) la confluenta cu paraul Raul Mic . Sureanu (2959m alt) – Lacul Sureanu – Poarta Raiului – E .Colonia Fetita – Lacul Oasa traseu – SE – pe Culmea Scaunel – Bucuru – Bocsitura – Vf.Inaltimea Piatra Craivii (1083 m alt) . Sureanu (2959m alt) – NV – Vf.Vf.Hr. Hodinilor (815m alt) – Culmea Mistretul – E – Goasele – S – Moara Turcului – Lacul Canciu – izvorul raului Cugir – Culmea Prigoana (varianta spre SE – Colonia Fetita – Lacul Oasa) – SV – Poarta Raiului – Lacul Sureanu – Vf. tezaur de argint si aur .Hr-1d. Sfredelasu (1133m alt) – NV – Vf. Mihail si Gavriil" 1808 si "Sfanta Treime" 1808.16 Cricau sat Craiva – Muntii Trascau.Mv Piatra Craivii/raul Cricau .Vf.2 i.Cugir traseu spre S pe Valea Raului Mic (amonte) – spre izvoare – Vf.Iezerul Sureanu (rezervatie naturala) Trasee spre Muntii Sureanu: traseu spre SE pe Valea Raului Mare (Cugir) – Vf.urme de cetate sec. Masiv Piatra Craivii .

Cugir sat Calene – Muntii Sureanu - Schitul "Calene - Acoperamantul Maicii Domnului" (F) 1991 Cugir sat Goasele – Muntii Sureanu/raul Cugir – Mv. Goagele (Goasele – 1098m alt) Daia Romana - Podisul Secaselor/raul Daia - "Paraut" urme asezare neolitica (Cult. Petresti), "Turnu" urme asezari suprapuse (Cult. Wietenberg) - epoca fierului (Cult. Hallstadt si La Tene) dacica si romana, Biserica "Sfanta Treime" sec.17 Dostat sat Boz - Podisul Secaselor - Cetate cu biserica evanghelica 1523 Farau Podisul Tarnavelor/raul Valea Farau si Drumu Podului - Mana stirea

"Sfanta Treime - Farau" Galda de Jos sat Benic – Muntii Trascau -Dealurile Aiudului/raul Galda - ruine biserica sec.13-16 - monument istoric Trasee spre Muntii Trascau: spre N pe Valea Cetea (amonte) – Magura Stremt (461m alt) - Cetea (sat) – V – Cheia Cetii (Baile Romane) – Piatra Corbului – NV – Cheia Tecsestilor – Tecsesti (sat) – Piatra Cetii (1233m alt) - Stanca Calugarii - Avenul Gaura Calului –(varianta spre S – Valea Galzii – Cheia Intregaldelor) - SV – Modolesti (sat) – Valea Galzii – cabana Intregalde Galda de Jos sat Galda de Jos - Muntii Trascau - Dealurile Aiudului/raul Galda Biserica "Nasterea Maicii Domnului" 1715 cu picturi murale din 1752, castel feudal sec.17 Trasee spre Muntii Trascau: spre NV pe raul Galda – confluenta – SV pe raul Cricau – Cricau (sat) – amonte la izvorul raului Cricau – Vf. Piatra Craivii (1078m alt) – Ighiu (sat) – NV pe raul Ighiu - Iezerul Ighiel (lac de baraj natural pe Platoul Ciumerna la obarsia raului Iezerul) spre NV pe raul Galda – confluenta – amonte pe raul Galda – Mesentea (sat) – Benic – confluenta (cu raul Cetea) – amonte pe raul Galda – Cheile Galdei (300m lungime dar foarte abrupte si inguste) – Poiana Galdei (sat) –

Cheile Intregalde (3km lungime – rezervatie naturala – numeroase pesteri mici) spre NV pe raul Galda – confluenta – amonte pe raul Galda – Mesentea (sat) – Benic – confluenta – amonte pe raul Cetea – Cetea (sat) – Masivul calcaros Piatra Cetii (1233m alt) unde se afla, sapate in calcar, “baile romane” si Avenul din Piatra Cetii Garbova sat Reciu - Podisul Secaselor/raul Reciu – Muntii Cindrel (N) - Biserica 1491 Garda de Sus sat Garda de Sus - Valea Ariesului Mare – Muntii Bihor – Mv. Curcubata Mare/raul Ariesul Mare la varsarea raului Garda Seaca - Pesterile Coiba Mare (pestera la 1000m alt. - la 12 km N de comuna pe valea Gardisoara - pestera activa - greu accesibila), Pestera Ghetarul Scarisoara (1165m alt) intre raul Garda Seaca si Valea Ocoale-ghetar (3000 ani-monument natural si rezervatie speologica-accesibil), Pojarul Politei (pestera-monument natural) - Biserica din lemn "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" 1792 cu picturi interioare din 1804

Imagine din Garda de Sus Trasee spre Muntii Bihor-Vladeasa: - traseu Garda de Sus – N – Mununa – de aici se desprind doua trasee care se intalnesc la Calineasa iar de la Calineasa NV catre complexul carstic Padis spre N – Cabana Scarisoara – Poiana Ursoii (cu varianta pe la Ghetarul Scarisoara – Avenul din Sesuri - Ocoale) – Vf. Catanilor (1480m alt) – Calineasa

-

spre NV pe Valea Garda – sat Garda Seaca – Pestera Cotetul Dobrestilor – La Turci – Vf. Chicera (1244m alt) – Casa de Piatra (confluenta cu Valea Gardisoara – Pestera Coiba Mare) – NE – Calineasa

Ghetarul Scarisoara Trasee spre Muntii Gilau: de la Cabana Scarisoara (1108m alt) – NV - Ocoale (sat) – Poiana Ursoii – Valea Ordancusii pana la izvoare – Vf. Clujului – Poiana Marsoaia – canton Ursoaia (sosea) – Vf. Ursoii – Vf. Petreasa (1564m alt) – Sa – Vf. Varfului – intersectie de trasee – aval pe Valea Racatau (vs. stg.) – pod – Vf. Chicera Baicului – canton Maguri Suseni – coborare pana Valea Somesului Rece – cotul mare al Somesului Rece – vs. dr. – Racatau (sat)

Cheile Ordancusei

Valea Albacului izvor (vr. Gilau/raul Albac .Vf. Darnancii. P."Joamba fericirii" natalitate Dambul lui Gif-mister Ighiu sat Ighiel . Iezerul Ighiel-nume vechi al lacului Ighiu (alge verzi si albastre) Trasee spre Muntii Trascau: spre NV pe raul Ighiu – Cheile Ighiului – Piatra Taiata – confluenta – SV pe Valea Ighiel – Vf. Unelte epoca bronz.Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1750 pictata in 1783 cu fresce colorate .pasi feerici spre Pestera lui Ionele Horea sat Horea .Dealul PleiuluiLocul "Fleiu" .Rezervatia complexa .Muntii Trascau/raul Ighiu . Runcului (878m alt) – Lacul Ighiu – Platoul Ciumerna (pesteri) – NV . dr.Muntele Mare.Lac Ighiu (Iezerul Ighiel) . din Peretele Darninii) acces spre Muntii Bihorului . un obelisc – aici s-a nascut Horea in 1731 (Vasile Ursu Nicola -principalul conducator al Rascoalei taranesti din Transilvania din 1784) – pestera Darninii (P. Baiesului (1300m alt) – variante de trasee .casa memoriala si bustul lui Horea.Muntele Mare.Pestera Bisericuta – NE – Poiana Ascunsa (pesteri) – Valea Galdita – Cheia Galditei – Intregalde (sat) .brau de calcare in jurul Muntilor Trascau.) Horea sat Zanzesti . Gilau/raul Albac .

Podisul Tarnavelor .Cheile Intregalde (rezervatie floristica) Trasee spre Muntii Trascau: spre NE pe Valea Galda – confluenta – N pe Valea Galcerului (Modolesti) – Deal Geoagiului – Valea Pravului – Cheia Pravului (pesteri) – Cheia (sat) – variante de trasee Jidvei sat Balcaciu .Schitul "Livezile" (2002) Necropola tumulara din epoca bronz.- spre NV pe raul Ighiu – Cheile Ighiului – Piatra Taiata – confluenta – SV pe Valea Ighiel – Vf.Muntii Trascau/raul Ighiu la varsarea in raul Bucerdea . Ilie" 1774 pictata in 1789 .15 Ighiu sat Sard .2-3. Frasinului (1111m alt) – Lunca Metesului (sat) Ighiu sat Ighiu – Muntii Trascau/raul Ighiu – asezari romane sec. Sfredelasu (1133m alt) – NV – Vf.Biserica din lemn "Sf.Deal Poiana Aiudului (699m alt)/raul Aiudu de Sus la confluenta cu Rachis .necropola romana sec. Dragului (1177m alt) – (variante de traseu) – N – raul Turcului – Cheia Galditei Intregalde sat Intregalde ."Cheile Valisoarei" rezervatie naturala Trasee spre Muntii Trascau: spre N – defileul Vaii Rachisului (lung de 8km) – Rachis (sat) – Podeni (sat) – numeroase trasee – cariere de calcar – campuri de lapiezuri – NV – . Biserica cu zid de incinta sec.Muntii Trascau/raul Galda .Muntii Trascau/raul Aiudu de Sus .15-18 Trasee spre Muntii Trascau: spreN pe paraul Bucerdea – Bucerdea Vinoasa (sat) – NV – Piatra Craivii (1078m alt) – V – Vf. Biserica cu zid de incinta sec.Muntii Trascau .Vf. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1611 Livezile sat Poiana Aiudului .Cheile Valisoarei .2-3.14 Livezile sat Livezile . Runcului (878m alt) – Lacul Ighiu – SE .Biserica fortificata-evanghelica sec.

asezare romana "Legiunea XIII-a Germina" – Calcarele de la Ampoita.Necropola sec. . Dumitreasa (1638m alt) – Lacul Negruta – Valea Somesului Rece – Maguri Racatau (sat) Lupsa sat Valea Lupsii .Biserica din lemn "Sf.Defileul Ampoiului – Muntii Trascau (S)/raul Ampoi la confluenta cu raul Ampoita . Theodor Tiron" 1733 .Tara Motilor .variante de trasee – N – Piatra Grosilor (1756m alt) – Vf. Sesul Lupsanului (1636m alt) .Coltii Trascaului (1129m alt) – SV – Coltesti (sat) .Podisul Tarnavelor/raul Ratu . "Piatra Boului". Muntele Mare (1826m alt) – V – Vf. Nicolae" 1429 cu candelabru din lemn. Sesul Lupsanului (1636m alt) . Muntele Mare (1826m alt) – Cabana Muntele Baisorii – variante de trasee – NE .Valea Muresului/raul Mures . Margaia/raul Aries Manastirea "Lupsa" (M) 1421 cu Biserica "Sf.intoarcere la Poiana Aiudului (sat) Lopadea Noua sat Bagau .."Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului". "Piatra Varului".Defileul Ampoiului – Muntii Trascau (S)/raul Ampoita – Cheile Ampoitei . asezare Wietenberg.asezare Cotofeni . poiana cu narcise Metes sat Metes .Campia Turzii . 3 i.Hr.18.Tara Motilor . Nicolae” 1429 Trasee spre Muntele Mare-Gilau: spre N – Vf. Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" 1799 Metes sat Ampoita .Muntii Metaliferi – Muntele Mare/raul Lupsa . Gheorghe" 1421 ctitor Cneaz Vladislav. Piatra Corbului/Pietrele Ampoitei" Izbuc si rezervatie geologica monumente ale naturii.Baisoara (sat) spre N – Vf. "Calcarele de la Valea Mica" rezervatii paleontologice-monumente ale naturii .Biserica din lemn "Sf.NE – Vf.NE – Vf.5ha rezervatie naturala) Lunca Muresului sat Lunca Muresului . muzeu etno. Prislop (1729m alt) ."Tau fara fund" (lac de alunecare la 450m alt – 3.Biserica din lemn "Pogorarea Duhului Sfant" 1723 cu picturi interioare din 1810 Lupsa sat Lupsa . Biserica “Sf.2500-I.Muntele Mare – Mv.Hr. colectie icoane sec.

Muntii Trascau (S)/raul Ampoi .Terasele Muresului/raul Mures . capela din 1296 si Biserica romanica sec.Dealurile Aiudului/raul Mures la confluenta cu raul Miraslau – pe Dealul Dambu Rotund la 18 sept 1600 a avut loc Batalia intre Mihai Viteazul si armata imperiala ungara condusa de gen.2-4. Alba in jud. Mihail si Gavriil" 1803 cu picturi din 1822 Nucet pas Vartop – Muntii Bihor – Masive Piatra Graitoare.Metes sat Tauti .Castelul Teleky-1742.Biserica romano-catolica sec.16-13 I. Giorgio Basta care s-a soldat cu infrangerea voievodului roman Mogos sat Mogos – Muntii Metaliferi . 3 i. 2-3. lacuri formate pe masive de sare (guri de ocna) in lunca Muresului Ocna Mures sat Uioara de Jos .Podisul Tarnavelor .Podisul Tarnavelor . Necropola Wietenberg. Biserica "Sf. asezare daco-romana sec.Lunca Muresului . inflamatorii.Ruinele cetatii Uioara sec.Hr.Ruinele Cetatii Tauti 1276/pe varf de munte – “Piatra Corbului” – monument natural (calcare fosilifere) Mihalt sat Obreja . neuro-periferice.14 Ocna Mures sat Uioara de Sus . ginecologice.Cheile Aiudului . Biserica reformata sec.Icoana Maicii Domnului-facatoare de minuni . Cultura Wietenberg sec. urme necropola sec.18 .4-7 cu inventar. castelul Wesselenyi din 1901 – “21 mai-2 iun 1848 .Macelul de la Mihalt” Miraslau sat Miraslau . Arh.exploatari de sare.Hr. asezare romana.Piatra Graitoare (1658m alt) . ape minerale indicate in afectiuni reumatologice.Lunca Muresului/raul Mures – balneoclimat sedativ. Ceatea Uioara sec.trecerea din jud.Cultura Petresti – mil. posttraumatice. Tapul/raul Crisul Baitei .Muntii Trascau/raul Geoagiu (Stremt) "Chemarea narciselor" etno-folclor (luna mai) Noslac sat Noslac .12.Podisul Tarnavelor .12 .Lunca Muresului .Defileul Ampoiului . Nicolae".15.Podisul Tarnavelor (V)/raul Tarnava – asezare neolitica-cultura Petresti. abarticulare. Ocna de sare .Podisul Tarnavelor . Nicolae" . asezare romana sec. Bihor Ocna Mures – oras .Biserica "Sf. Biserica din lemn "Sf.

lemn incrustat Pianu sat Strungari . Ugerului (1244m alt) si Vf. doline.Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" sec."Padurea Vidolm/Laricetul de la Vidolm" padure de larice/zada (rezervatie forestiera cu arbori seculari de 35-40m).Obarsiei" 2000 Pianu sat Pianu de Sus .Manastirea "Sf. Curcubata Mare/Muntii Bihor si spre Muntele Gaina Ponor sat Ponor – Muntii Metaliferi .Deal Varatec/raul Valea Tonii la confluenta cu paraul Ghenea .Podisul Secaselor/raul Secas . drumetii spre pestera.Masiv Gosa (1053m alt). Citera Lespedarului (1352m alt). Poienita (1437m alt) . Ardascheia (1250m alt) – cumpana de ape – Paraul Muntelui – Cetatea Coltestilor – Coltesti (sat) spre SE pe Paraul Vidolm pana la obarsie – Rezervatia de larice “Vidolm” – Saua dintre Vf."Vanatarile Ponorului" zona calcaroasa-rezervatie naturala. Mihail si Gavriil . Ardascheia (1250m alt) – cumpana de ape – varianta NE spre Rimetea (sat) Ohaba sat Secasel . " Cheile Runcului si ale Pociovalistei" Trasee spre Muntii Trascau: spre SE pe Paraul Vidolm pana la obarsie – Rezervatia de larice “Vidolm” – Saua dintre Vf. Ioan Botezatorul .Muntii Sureanu . Ugerului (1244m alt) si Vf. pesteri.Punct plecare spre Vf.Manastirea "Sf.18 – "Oul Arsitei" rezervatie naturala de goruni seculari.Muntii Sureanu/raul Pianu .Ocolis sat Vidolm – Muntele Mare/raul Aries – Defileul Ariesului .Strungari" (F) 1990 lemn incrustat Poiana Vadului sat Poiana Vadului – Muntii Bihor/raul Neagra la confluenta cu raul Magura . cascade (rezervatie naturala) Ponor sat Valea Bucurului – Muntii Metaliferi – Muntii Trascau .raul Valea Bucurului .Muntii Trascau/raul Cheia si Geogel – Pestera Dalbina . Arh.

traseul ocoleste dolinele – locul unde converg cele trei paraie .Pestera Vanatarea (inaccesibila) .Valea Cheia – Piatra Nicaia (1099m alt) – punte – obarsia paraului Cheia (unirea paraielor Geogel cu Valea Bradestilor) – N pe Valea Bradestilor – urcus greu – Bradesti (sat) – variante de trasee . Raului Ramet la 425m alt) – se trece podetul – V defileul sapat de Valea Ramet – Cheia Rametului (1189m alt) – grote – cascade – “Portal” (arcada) – “La Cuptor” .cascada paraului Poienii – Valea Cheia cascade de 2m inaltime cu zgomot asurzitor . Bedeleu – confluenta Vaii Morilor cu Ariesul – Salciua de Jos (sat) . Muntele Mare (E) Valea Ariesului pe raul Aries la confluenta cu raul Posaga . Trascau (1217m alt)/raul Stremt (Geoagiu) si raul Mogos Manastirea "Ramet" (F) 1376/1982 hram "Izvorul Tamaduirii" si Biserica dublu hram "Adormirea Maicii Domnului si Sf. in anotimpul ploios. Sala Tacerii.Vf.- Posaga sat Posaga de Jos – Muntii Trascau (N). Ap. Cascada Evantai.Cheile Rametului.Culmea Rametului .Muntii Trascau (N) .pinten calcaros – cascade de 4m inaltime – marmite ."Cheile Manastirii" (chei deosebit de salbatice. Sala Virgina.ocolire pe la baza versantului – sector periculos – balti adanci prin care se trece anevoie – sectorul tunel – cascade – bulboane – rupturi de pante – Cheia (sat) – confluenta – N . Lumea Framantata… sifon la 20m de fundul dolinei Vanatara) – coborare pe Valea Morilor – defileu – Mv. guri de pesteri) rezervatie naturala Trasee spre Muntii Trascau: Cabana Ramet (pe stg.varianta periculoasa .80m adancime) pe fundul careia. Petru si Pavel" 1992 . Sala Minunilor. Inima de Piatra.reintoarcere deasupra dolinei (punct de intersectie al traseelor) – Sub Piatra (sat) – Valea Morilor – lumea de basm Pestera “Huda lui Papara” (lacuri.Schitul "Izvoru Posaga" (M) 1935 cu Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1935. se formeaza lac cu adancime pana la 25m . muzeu etno ."Sesul Craiului" de la Scarita Belioara (rezervatie raritati floristice) Ramet sat Valea Manastirii .Valea Poienii – Valea Poienii (sat) – Vanatarea (dolina .muzeu icoane pe sticla .Biserica de piatra din 1214 (cazare) – mister: "Izvorul Tamaduirii" .

fortificatii epoca de fier sec."Piatra Despicata" rezervatii geologica. Ardascheia (1250m alt) ."Piatra Corbului" . Ciresului (1239m alt) – relief carstic de platou – SV – Vf.Ion Oarga 1747-1785 – Muzeu memorial Horia. muzeu etno . – urcus greu . mine de aur. Taul Cornii (lac).Muntii Metaliferi (N)/raul Rosia . case vechi-memoriale – muzeu etno .Munceii Rosiei Montane.Taul Brazilor (lac). ruinele Cetatii Coltestilor sec 1315. Monumentul eroilor din I-ul razboi mondial.Manastirea "Rimetea" (Remetea) (F) 1998 .Muntii Metaliferi (N) . galerii de mina din epoca dacica.Cheia Urdasului – Padurea Gradina Cetatii (1213m alt) – Vf. muzeu minerit.Rimetea sat Coltesti – Muntii Trascau (N)/raul Paraul Muntelui. Gheorghe" 1727 . Rimetea – formarea raului Trascau .Hr.castru roman sec.18.2-3. Taul lui Anghel (lac) "Alburnus Maior" Traian-asezare romana. punct de plecare spre Detunatele .Closca ."Cheile Silosului" rezervatie naturala Trasee spre Muntii Trascau: spre V – ruinele Cetatii Coltestilor – stg. Taul Mare (lac).5 I.punct de plecare catre Cheile Rimetilor (pe poteca 1h) Trasee spre Muntii Trascau: spre SV – Vf.case vechi-taranesti . lacuri antropice.cabana Rimet .Cheile Rimetilor – Muntii Trascau (N)/raul Rimetea si raul Sireatului – Piatra Secului (1129m alt).. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sec. Biserica "Sf. Ardascheia (1250m alt) – urcus greu – Saua dintre Coltii Trascaului (1129m alt) si Piatra Secuiului din care se pot face ascensiuni catre varfuri – S pe platou – Valea Gusteagului – SE – Paraul Muntelui – Coltesti (sat) Rosia Montana sat Carpinis . Bedeleu (1227m alt) – variante de trasee – SV – Vanatara Rimetea sat Rimetea . Cornului (1238m alt) – Vf.Munceii Rosiei Montane . Closca si Crisan Rosia Montana sat Rosia Montana .

Rachis (779m alt) – Cheia Aiudului – Poiana Aiudului (sat) Trasee spre Muntii Metaliferi: spre V (traseu rutier) – Baia de Aries spre S pe Valea Larga – Dealul Caselor (sat) – Dealul Fetii (728m alt) – spre izvoare Salciua sat Sub Piatra – Muntii Trascau. sifoane . marmite torentiale) Vf.Salciua sat Salciua de Jos – Muntii Trascau. – panta deosebit de accentuata – grota (popas) – Vf. Bedeleului – traseu foarte greu – defileul Ariesului . Plesii (1130m alt) – traseu periculos – Izvoarele (sat) – SE pe Valea Aiudului – Valisoara (sat) – pesteri (accesibile numai alpinistilor si specialistilor . muzeu istorie Trasee spre Muntii Trascau: spre NE pe Valea Ariesului – gura Vaii Morilor – SE – Pestera Huda lui Papara spre NE pe Valea Ariesului – gura Vaii Morilor – S – Vanatara – Cheia Rametului – cabana Ramet – Manastirea Ramet spre NE pe Valea Ariesului – gura Vaii Morilor – coborare peste rau . Muntele Mare.Sala Minunilor .ascensiune dificila – “La Balcon” – “Sipote” – “Cascada de travertin” – bifurcatie (marcaj) – varianta dr.platoul Bedeleu (lipsa marcaj si numeroase poteci pastorale – apelati la calauze din partea locului) – Pestera de la Poarta Zmeilor – spre E – zona cu doline si dalme – Izvorul Bedeleu – NE – Valea Pietrelor – lacuri formate pe fundul dolinelor – Cheile Vaii Pietrelor (cascade. cu sali. repezisuri.greu accesibila.drept inainte (perpendicular pe Valea Morilor) – urcus pe Mv. Bendii (1217m alt)/raul Aries si raurile Salciuta si Valea Morilor – Pestera Huda lui Papara strabatuta de raul Ponor (4km S de sat).Manastirea "De Sub Piatra / Sub Piatra . Muntele Mare/raul Salciuta – Pestera Huda lui Papara . Bedeleu (1227m alt) .Salciua " (F) 1450 cu . pestera de la Grosi "Poarta Zmeilor" (monument al naturii). cascade. Cornului (1238m alt) si Vf.orientate invers decat sensul de curgere al raului Aiud) – Vf.

16/1975 Biserica "Sf. Casa Zapolya.Deal Varatec/raul Cioara la confluenta cu paraul Freman .Iancu de Hunedoara a invins turcii in 1442 Sasciori sat Capalna – Muntii Sureanu . casa breslelor sec."Fetele de la Capalna" ansamblu folcloric Sasciori sat Sebesel .13.reformata sec. Arh.Muntii Sureanu – Deal Varatec/raul Cioara .Podisul Secaselor/raul Sebes . monumentul eroilor Sasciori sat Sasciori .13 cu picturi murale sec. ruine cetate Sebes.Dealurile Tarnavei Mici – Dl Chirei (468m alt)/raul Tarnava Mica la confluenta cu Panade – Taul Panade (Taul fara Fund – 1.Muntii Sureanu .ruinele Cetatii medievale din sec.Podisul Secaselor pe raul Sebes . Constantin si Elena" (Cioara) (M) sec. Orastiei . Iacob.Biserica veche . Manastire dominicana sec.5ha si 2. Sala Tacerii. Sala Minunilor.13 . Biserica evanghelica 1241. Manastirea "Afteia .1 I.Podisul Secaselor/raul Mures la confluenta cu raurile Sebes si Secas – Muzeu istorie.17.Hr. Capela Sf.Valea Sebesului .Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1798 – mister: la Pestera Huda lui Papara-soarele apare de 2 ori/fenomen optic (lacuri. Inima de Piatra. Biserici: "Sf.14.Tezaur dacic-sec.Valea Sebesului .14. Imp.Valea Sebesului .Podisul Secaselor .de la Cioara"/ (Sihastria Plaisor) (M) sec. ceramica rosie Sebes – oras . Mihail si Gavriil" 1798-cazare.Podisul Secaselor .Deal Capalna/raul Sebes – vestigii cetate dacica sec. Bartolomeu" romano-catolica sec.Manastirea "Afteia ."Rapa Rosie" rezervatie geologica-monument al naturii .vestigii cetate medievala sec. "Adormirea Maicii Domnului" 1778 . Sala Virgina. Cascada Evantai.Muntii Trascau .Hr . Lumea Framantata) rezervatie naturala Salistea sat Margineni .15 .80m adancime – lac de baraj natural) pe Dealul Chirei Santimbru sat Santimbru .Muntii Sureanu .icoane pe sticla. Casa "Barcsay"-sediul Primariei Sancel sat Panade .Deal Bilag/raul Mures .Sf.16 Salistea sat Salistea – Depr.casa pictorului Sava Hentia 1848-1904 .2 I.

Podisul Secaselor/raul Sebes .Manastirea "Poiana Sohodol” Sohodol sat Valea Verde .Biserica "Adormirea Maicii Domnului' sec.18.Podisul Tarnavelor/raul Broaga – 3 lacuri de alunecare Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1790 Spring sat Spring . Pogoana (1424m alt) – Vf.Tezaur din aur din epoca de bronz Sona sat Valea Sasului .Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) – Rezervatie naturala "Cheile Manastirii" Culmea Ramet Stremt sat Geoagiu de Sus – Muntii Trascau .poet (18951961) – iconari Sibot sat Sibot .13-14 Sugag sat Dobra . Maura (1335m alt) .obelisc pentru eroii celui de-al II razboi mondial Stremt sat Fata Pietrii .Biserica "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1724 Stremt sat Stremt .Podisul Secaselor/raul Spring ."Pintenii din Coasta Jinei" rezervatie Trasee spre Muntii Candrel (Cindrel): SE pe Raul Dobra pana la izvoare – Vf. Candrel (Cindrel) – Raul Sebes la confluenta cu raul Dobra .Muntii Sureanu (Sebes).Lucia Mica. Lucia Mare (pesteri ocrotite) .Cheile Sugagului .Tara Motilor – Muntii Bihor/raul Sohodol .Dealurile Tarnavei Mici/raul Tarnava Mica – Taul cel Lung si Taul fara Nume (lacuri) .Muntii Trascau .Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) Ruinele cetatii Diodului sec.Sebes sat Lancram .Proiectul german “Natura pura” Sona sat Biia .Manastirea 1521-Radu de la Afumati (ruine) .Dealurile Aiudului/raul Stremt (Geoagiu) .Lucian Blaga . monumentul lui Pavel Chinezul -erou al luptei de la Campu Painii in 13 oct 1479 Sohodol .Muntii Trascau .Tara Motilor – Muntii Bihor .Lunca Muresului/raul Mures la confluenta cu raul Cugir .

- SE pe Raul Dobra – confluenta – SV pe raul Sugagu – Vf. Mc.Nicolae Cernat (1892-1962) sculptor in lemn (casa memoriala). Ivanusu/raul Sebes la confluenta cu raul Bistra . Paltineiu (1588m alt) Sugag sat Sugag ."Tinoavele din luncile Prigoanei" rezervatie botanica.Manastirea "Tet" (F) 1955 iar la 10km se afla Manastirea "Oasa" (M))/punctul Tau/pe deal la 1400m alt . Pantelimon" la 1300m alt.M. Tomnaticel (1375m alt) – S – Magura – Lacul Canciu – SV pe Valea Bosorog (amonte) .Muntii Sureanu/raul Sebes .Sebes = sosea transalpina.M.Biserica din lemn ctitorita de Ionel Pop si Mihail Sadoveanu stramutata din cauza lacului de la Fetita (Alba) – "Zi-i bade cu fluiera" manifestare folclorica anuala (luna mai) . Muntisoru (1353m alt) – Mocirlele – SE – Vf.Lacul Oasa – Colonia Fetita – Poarta Raiului – Lacul Sureanu – Vf. prelucrare artistica a lemnului . lui Patru (2130m alt) – SE – Vf. Ausel (2009m alt) – E – Vf. Sf. "Pintenii din Coasta Jinei". Porumbelu (1366m alt) – Vf. Smida Mare (1774m alt) – Vf. pe marginea Lacului Oasa (cazare) . Salanele (1709m alt) – Poiana Muierii (1756m alt) – (varianta spre S la Obarsia Lotrului ) – E – Pasul Tartarau – Vf. "Masa Jidovului" si "Stanca Grunzii" rezervatii geomorfologice (monumente naturale) . Tartarau (1777m alt) – spre N pe Valea Frumoasa – Lacul Oasa – N – Sugag Sugag sat Tau Bistra . Piatra Tomnatecu (1280m alt) traseu spre V – Vf.Manastirea "Tet" (F) 1995 hramuri: "Sf.Oasa . hidrocentrale: Galceag-1980. Sureanu (2059m alt) – S – Curmatura Sureanu – Vf.Cheile Sugagului . Sugag-1984 si Sasciori-1987 Trasee spre Muntii Sureanu: spre S pe raul Sebes – Masa Jidovului – Lacul Tau Bistra – V . Gheorghe.Novaci .Manastirea "Oasa" (M) 1990 hramuri: "Adormirea Maicii Domnului.Tau Bistra (lac) . Nasterea Maicii Domnului" (cazare) la 20km de Oasa Trasee spre Muntii Sureanu: drumetii spre Muntii Sureanu – Lac Oasa/raul Sebes-izvor – Vf.Cheile Sugagului – Muntii Sureanu – Dealuri: Tet.

Steflesti (2244m alt) – Vf. Lotrului. Latoritei .Culmea Runcu . Piatra Alba (2178m alt) – Vf. Contu Mare (2080m alt) – Vf. Salanele (1709m alt) – Vf. Tomnaticel (1375m alt) – S – Magura – Lacul Canciu – SE – Saua Prisaca – SV – Poarta Raiului – Lacul Sureanu – Vf. Negovanu Mare (2135m alt) – Vf. Smida Mica . Sureanu (2059m alt) Sugag pas Tartarau (1777m alt) – Muntii: Sureanu. Smida Mare (1774m alt) – NV – Gura Potecului – Vf. Voinesita (1848m alt) – SE – .Dambul Sarpelui – Colonia Fetita spre NE – Poiana Muierii (1756m alt) – V – Culmea Sterminosu – Cabana Voievodul (trasee pe vaile raurilor spre izvoare) spre NE – Poiana Muierii (1756m alt) – N – Vf. lui Petru (2130m alt) – Vf.Valea Salanele (aval) . Piciorul Tampei (1831m alt) – Vf. Tomnaticel (1375m alt) – S – Magura – Lacul Canciu – N – Preluca Grosilor - traseu spre E – Valea Sebesului (N) – Masa Jidovului – La Turloaie – Sugag Sugag – Colonia Fetita – Muntii Sureanu – Lacul Oasa: NV – Culmea Prigoanei – SV – Luncile Prigoanei pe Valea Prigoana – Poarta Raiului – V – Cabana Sureanu – Lacul Sureanu – Vf. Ausel (2009m alt) – N – Curmatura Sureanu – Lacul Sureanu – Vf. Clabucet (2054m alt) – Plaiul Clabucet – Curmatura Buceciu – Poiana Tiganului – Vf. Sureanu (2059m alt) - traseu spre V – Vf. Tampa din Parau (1809m alt) Trasee spre Muntii Sureanu: spre NE – Poiana Muierii (1756m alt) – NE .Obarsia Lotrului. Sureanu (2059m alt) Trasee spre Muntii Steflesti (Lotrului) spre NV . Balindru Mare (2207m alt) – Vf.Lacul Oasa – N . Masiv Salanele (1709m alt).Vf. Cristesti (2233m alt) – Vf. Tampa din Parau (1809m alt) – Curmatura Balu – Vf.- traseu spre V – Vf.Culmea Principala a Muntilor Steflesti (Lotrului) – Vf.

Priseaca (1150m alt) – Cheile Rametilor – Mv. Mare Mc.Campia Turzii .Dealurile Aiudului . Candrel (2244m alt) – Lacul Iezerul Mare – Cabana Canaia – SE – canton Serbanei – SV pe Valea Sadu – Curmatura Steflesti – aval pe paraul Steflesti – Culmea Tarnii – canton Tartarau Teius – oras . Schitul "Sf. Serbota Mare (2007m alt) – Lacul Iezerul Mic – Vf. lui Vlad (1352m alt) – Plaiul Vladului – Valea Oltului – Rau Vadului (sat) spre NE – aval pe Valea Tartarau – cantonul Tartarau – Vf. Podele (1670m alt) – Gura Curpatului – Lacul Oasa – Vf. Parcalabu (2060m alt) – Culmea Stanisoara – Coasta Cainenilor (1916m alt) – Vf. Uzmezeu – Pestera de Cuart – Cheia (sat) … in apropiere se afla Vf. Fundoi – Mv. Biserica reformata sec 13/18. Dimitrie . Pleasa Rametilor (1250m alt) – Vf.Manastirea "Sf. Muntele Mare/raul Lazesti . Sterpu (2142m alt) – Vf. Oasa Mare (1771m alt) – Cabana Oasa Trasee spre Muntii Candrel (Cindrel): spre NE – aval pe Valea Tartarau – cantonul Tartarau – Vf.18 cu picturi din 1749. Slimoiu (1509m alt) – Vf. Biserica "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1597 Trasee spre Muntii Trascau: spre NV pe Valea Geoagiu (numita si Valea Stremt sau Valea Manastirii sau Valea Mogosului) – Stremt (sat) – Geoagiu de Sus (sat) – ( varianta spre Manastirea Ramet la 8km de sat ) – Cheile Manastirii – Vf. Trascau (1217m alt) Unirea sat Dumbrava . Biserica romano-catolica 1449-ctitor Iancu de Hunedoara. Oasa Mare (1771m alt) – Cabana Oasa – E – Vf. Siluan Athonitul" (F) 1994 .Biserica din lemn "Sf. Arh.Dumbrava" (F) 1997 Vadu Motilor sat Lazesti . Cibanu (1885m alt) – Vf.Dealurile Aiudului/raul Geoagiu (Stremt) .Valea Ariesului Mare – Muntii Bihor.Cacacea – Vf. Mihail si Gavriil"-sec. Podele (1670m alt) – Gura Curpatului (variante de trasee pe vaile Curpatu Mic si Curpatu Mare) – Lacul Oasa – Vf. Oasa Mare (1771m alt) – Culmea Domnilor – Vf. Slimoiu (1509m alt) – Vf.Platoul Cetatuianecropole.

Jidovu.Biserica "Sf. Magura Dudasului/raul Ampoi . Magura Dudasului/raul Fenes – Biserica "Nasterea Maicii Domnului" 1754 pesteri .Vf. Runcului (878m alt) – Cheile Ighiel – Ighiel (sat) spre N pe raul Valtori – spre izvoare Zlatna sat Fenes .Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1424 cu picturi interioare originale.Muntii Bihor/raul Ariesul Mic la confluenta cu paraul Slatina "Dealul cu Melci" (650m alt) rezervatie paleontologica . Ciumerna (1282m alt) – Vf.Podisul Tarnavelor/raul Valea Lunga . 18 (icoane pe sticla.Dealuri Dambau.Vf. Biserica reformata fortificata sec.Manastirea "Acoperamantul Maicii Domnului . aici a invatat Avram Iancu. Baiesului (1300m alt) – Pestera Bisericuta – SE – izvoarele paraului Ighiu – Lacul Ighiu – aval spre E pe Valea Ighiel – Vf. Dambau (1369m alt) – Cheia Fenesului – Lacul Fenes – (variante de trasee) – E – Poiana Magurii (1235m alt) – N – Pestera Haldahaia . Metaliferi – Dealurile Dambau. muzeu).depresiune tectonica Trasee spre Muntii Trascau: spre NE – Valea lui Lal – La Homoroci – Vranita Plesii – Platoul Dambau – pesteri – Vf.Gabriel Bethlen a colonizat mineri germani si slovaci .intre Muntii Trascau. 1619 . Metaliferi . Breaza.13.punct plecare spre Muntele Gaina Vidra sat Vidra . Breaza. Rachita . Nicolae" sec. Jidovu.17 .13 Vintu de Jos sat Vurpar – Muntii Metaliferi–Masiv Gorganu Culoarul Muresului/raul Mures . in 1838 prima masina cu aburi din Transilvania. castel sec. Mihail si Gavriil" sec.16 Zlatna – oras – intre Muntii Trascau. Arh. "Sf. conacul "Kendeffy-Horvath" sec.zona etnografica si folclorica.Tauni" (F) 1992 Vidra – comuna .Cetate sec.18.Muntii Bihor/raul Ariesul Mic .Valea Lunga sat Tauni . "Nasterea Maicii Domnului" sec.16.

Dealuri Dambau. Poiana Magurii (1235m alt) – intrare in traseul de culme – variante de trasee spre N pe paraul Bradu Mijloace de transport pe cablu Teleschi .raul Fenes .Biserica "Schimbarea la Fata" 1822 Trasee spre Muntii Trascau: spre N izvoare – Vf. Magura Dudasului/raul Ampoi . Breaza. Breaza.Dealuri Dambau.Arieseni: Partia Vartop – mica Teleschi – Sureanu: Noul complex de schi Sureanu Teleschi . Dambau (1369m alt) spre N pe paraul Calineasa – Vf.intre Muntii Trascau.17 Zlatna sat Suseni . Metaliferi .minereu de cinabru – drumetii spre Pasul Bucium Zlatna sat Patrangeni – intre Muntii Trascau. Dosul Blidarului (1094m alt) .Manastirea "Buna Vestire . Magura Dudasului/raul Ampoi .Trasee spre Muntii Trascau: spre N pe Valea Fenesului – Cheile Fenesului – Lacul Fenes – Deal Devii (1226m alt) spre N pe Valea Fenesului – Cheile Fenesului – Lacul Fenes – baraj – SV spre Vf. Jidovu. Magulita (1262m alt) Zlatna sat Izvoru Ampoiului .Arieseni: Partia Vartop .Muntii Trascau .Castelul regelui . Magulita (1262m alt) – Culmea Piatra Caprei – pesteri – Vf.Cheile Fenesului .mare Teleschi . Metaliferi . Jidovu.Masive: Dambau (1369m alt).Negreaia Patrangeni" (Patranjeni) (F) sec. Corabia (1307m alt) – N – Vf.Curmatura: Noul complex de schi Sureanu .

arieseni-apuseni.1.carpati.hu/foldrajz/RO/dictionar.ro/specific.ordogborda.org/geografie_articol/2.vilarustica.php?lit=R http://www.wikipedia.padis.php? option=com_content&view=article&id=93&Itemid=70&lang=ro http://www.ro/index.turismalba.parcapuseni.ro/referate/Valea_Sebesului_cf692.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Alba http://www.php? option=com_content&view=article&id=90&Itemid=67&lang=ro http://ro.1.wikipedia.arieseni-apuseni.antena3.ro/?p=4640 http://www.Bibliografie 1.ro/index.php http://www.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Apuseni http://ro.ro/index. Fondul morfoturistic http://stiri.php? option=com_content&task=view&id=68&Itemid=79&lang=ro http://www._relieful_muntilor_apuseni/182/ http://www.ro/obiective/rezervatia_detunata.html http://www.referat.ro/action/viewphoto/10781/Apuseni---Valea-AriesuluiMare/ .html http://videonews.

ro http://www.ro/detalii/stiri/obiceiuri-unice-in-tara-motilor-437712.infomontan..carpati.evz. Bucureşti. pp.ro/index.clubromania.html http://www.didactic.htm http://www.clubromania.tourismguide.ro/modules. Vol. DIMIAN M. Inst.ro/romania/counties/alba/index_ro. CETM ALBAMONT (2002): Arii Protejate în Munţii Trascău şi Munţii Gilău din Judeţul Alba.romserv.funromtour.php Mocean Ioan – Alba: monografie 6.tititudorancea.ro/materiale-didactice/descarcare/136773 BLEAHU M.plus.sate-comune. BLEAHU M..ro/rauri http://www.ariiprotejate.arpm7c.ro/documents/radioactivitatea 4.ro/atractii_zona_208/Etnografice_in_Apuseni_Tara_Motilor. Geol.plecatdeacasa.ro/ro/lacuri http://www.romaniahighlights.ro/ 5. D. S. d. că..php?name=News&file=article&sid=90 http://www.(1976):Rezervaţii naturale geologice din România. BRADESCU VL.hartaturistului.balti.html www.php? option=com_content&task=view&id=27&Itemid=49 http://geocaching.htm 3. Fondul turistic hidrogeografic http://www. TehniMARINESCU FL. 293-297.calatoreste.com/Alba_1_Turism_6.ro http://www.alea.albaiulianul.ro/romania/counties/alba/index_ro.ro/2006/jurnale-de-calatorie| jurnal/journalID_19/locationID_40/Valea-Sebesului.Ed..html . Fondul climatoturistic http://www.29-32.http://www.ro/turism-in-alba/355-cheile-cetii-. Fondul turistic etnografic şi folcloric http://www.ro/x/judetul_alba/ http://info.com/z/climatoterapia.net/2010/09/cascada-pisoaia-din-apuseni. Fondul turistic cultural-istoric Wikipedia http://www.ro http://www..ro http://www.com http://www. pp.html http://www. Bucureşti. Proiect finanţat prin programul PHARE-ACCES.cjalba.ro http://www.focuseco.(1967) :Studii stratigrafice şi tectonice în regiunea Feneş-IghielIntregalde(Munţii Metaliferi).parcapuseni..3x.htm#tourism http://www.org http://www.pp 2527. http://clubapuseni.ro/turism.h tml http://www. Fondul turistic biogeografic http://www.html 2. L III/1.

ro/index. Baza materială turistică www.turistinfo.viaromania.html http://www.ro www.ro http://ro.ro/DPT/images/jpg/cai_ferate. Potenţialul de comunicaţie http://www.ro http://stiri.ro www.primariametes.php?afiseaza=trasee-turistice-alba Harta rutiera: http://romanialivewebcam.html 7.romaniaturistica.wikipedia.kazare.ro/?p=4640 8.mareea.ro/presaca_ampoiului.com/2007/08/harta-rutieraromaniei.eu/index.e-calauza.turismalba.ro www.org/wiki/Ocna_Mure%C5%9F http://www.cfm/param/ski-Partii_de_schi.schisureanu.blogspot.http://www.jpg .igpr.html Harta feroviara: http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful