You are on page 1of 708

Preot Nicolae Grebenea

AMINTIRI
DIN NTUNERIC
















Preot Nicolae Grebenea
2







VOLUMUL 1
AMINTIRI DIN NTUNERIC
3

!"#$%

Trim ntr-un veac agitat, plin de mari prefaceri si
Irdelegi.
Luminat de dumnezeiestile nvtturi ale Mntuitorului
nostru Iisus Hristos, lumea, din beznele n care era, s-a ridicat
treptat la cunoasterea adevrului, a binelui, la respectul omului,
la un frumos progres moral si spiritual.
S-a putut realiza o cultur si o civilizatie crestin. S-a iesit
la lumin. Omul nu mai e idolatru; nu mai e jertIit zeilor.
Femeia nu mai e roaba brbatului. Toti au devenit Iii ai lui
Dumnezeu.
National, progresul a mers lent si cuceririle spirituale si
sociale s-au Icut cu jertIe mari. Bunoar, romnii ardeleni abia
n 848 au iesit din iobgia austriac. i Romnia abia n 878 a
iesit de sub suzeranitatea Turciei.
Un salt enorm s-a Icut n 98, dup primul rzboi
mondial, cnd s-a proclamat principiul autodeterminrii
popoarelor, n urma cruia s-au format statele nationale.
Dar dup al doilea rzboi mondial s-a produs o cdere
neasteptat, o prbusire care ne-a dat napoi cu sute de ani: 100
de milioane de oameni au Iost vnduti sovieticilor Ir stirea lor.
Poate Ii ceva mai nedrept si mai nspimnttor?
i totusi, trei oameni de stat, cinici si mari betivani, au
putut face acest act rusinos. Socotindu-se atunci stpni ai lumii,
s-au suprapus puterii lui Dumnezeu pe care L-au tgduit prin
actul lor.
Cutremurtoarea Irdelege s-a Icut din necredint si
tgduirea existentei lui Dumnezeu. Deci au venit marile dureri
si suIerinte ale popoarelor care au ptimit n temnitele si lagrele
comuniste. Prin aceasta s-a restabilit echilibrul spiritual al lumii.
Detinutii au ajuns n asupriri si mari cazne, n marile lor triri
Preot Nicolae Grebenea
4
interioare s nlture ndoielile, si s capete pas cu pas
certitudinea existentei lui Dumnezeu. n conditii extreme de
distrugere, ei au rezistat si zeci de ani, desi toat stiinta lumii
arat c ntr-un astfel de regim nu se poate rezista mai mult de
un an. Cum au putut rezista att? Prin puterile lor? Nu! Ci prin
ajutorul ce l-au primit de la Dumnezeu. Prin harul Sfntului
Duh. Ei au trit sub scutul lui Dumnezeu si au ajuns la
convingerea deplin, desvrsit, c Dumnezeu este. Dar nu
numai c El este, ci si c El ajut, apr, sprijin pe cei ce-L
iubesc. i st si de vorb cu ei, cci L-au adus pe Dumnezeu n
inima lor.
Supravietuirea detinutilor, dup dramaticele suIerinte prin
care au trecut, este o dovad peremptorie a existentei lui
Dumnezeu. Ei sunt niste martori ai existentei lui Dumnezeu si ai
nebuniei tgduirii existentei lui Dumnezeu, ei aduc lumii
mrturia lor, si ea e adevrat si sincer, cci nu numai cuvntul,
ci ei nsisi sunt aceast mrturie.
Aceast mrturie o aduc si eu care abia dup 3 ani de
temnit am ajuns s am dovada existentei lui Dumnezeu si s m
conving de realitatea existentei Lui. i s pot spune: eu nu mai
cred, ci stiu c exist Dumnezeu. Nimeni nu-mi poate zdruncina
aceast convingere rezultat din Iapte trite, autentice.
Azi nori negri se ridic la orizont. Forte oarbe, satanice,
sunt n plin desIsurare si lupt. Dumnezeu e tgduit de ele
mai mult ca oricnd. SInta Lui Biseric, stlpul adevrului, e
amenintat cu distrugerea ei. nssi rasa uman, care merge
acum napoi, e amenintat n existenta ei. Acum ea se distruge,
lent, biologic si spiritual. Viitorul apare nesigur. i nici un proIet
nu apare s arate lumii calea salvrii ei.
Cutnd n Biblie, gsim cuvintele lui Iisus: Eu sunt
calea, adevrul si viata... cei chemati spre mntuire stiu de
acum calea. i Hristos e Dumnezeu; atotputernic, nebiruit,
stpn peste toate. (Isaia cap. 43, vers 3 si urmtoarele).
AMINTIRI DIN NTUNERIC
5
Prin acest jurnal dau si eu lumii o mrturie despre
existenta lui Dumnezeu, nu spre lauda mea, ci spre slava lui
Dumnezeu si ntrirea oamenilor.
Sursum corda!
1
Ridicati-v! Dumnezeu e viu n vecii
vecilor.
La planurile ntunecate care se pot tese n diferite oficine
ascunse, neamul meu poate gsi singurul sprijin, statornic si
nedezmintit, numai n Dumnezeu. ntoarce-te la El cu toat
inima si puterea, mrite Neam Romnesc! Lipeste-te de El, cci
El este viata ta. Caut-te pe tine si fii ce ai fost.
Priveste drept n sus, spre lumin, Ir a lua seama de
zarva din jur. i vei Ii mntuit. i vei Ii lumin pentru altii.

Pr. Nicolae Grebenea
Piatra Neamt, 18 august 1997

1
Sus s avem inimile!
Preot Nicolae Grebenea
6
NCEPUTURI

M-am nscut n Rsinari, vechiul sat romnesc de la
poalele muntilor Sibiului, situat pe dou ruri de munte
cobornd din prti deosebite, Rul Caselor si Rul tezii, la o
deprtare de 2 kilometri sud-vest de Sibiu-Rsinari.
La nasterea mea, 25 octombrie 905, satul Rsinari mai
era nc un sat frumos si vestit n Transilvania. Prin secolul al
XVII-lea, dup ct se pare, era cel dinti sat romnesc din toat
Transilvania.
Asezat ,n lturi, sub munti, dincolo de valul de miscare
a populatiei, ca mrime a Iost ajuns si ntrecut de satele, asezate
pe cmpie si la drumuri, din Banat, Arad sau alte locuri din
Transilvania; dar vechea lui Iaim nu era nc depsit.
Cel mai mare mitropolit al romnilor ardeleni si poate al
tuturor romnilor, Andrei, baron de aguna, macedonean de
origine, iubise aceast asezare neaos romneasc cu ciobani si
negustori, cu muncitori la pdure, harnici si isteti, toti plini de
credint, cu unul dintre preoti cu totul luminat, de vesnic Iericit
pomenire - Sava Popovici Barcianu, dintr-o Iamilie vestit prin
preocuprile ei de cultur national. Marele mitropolit, dup ce
avusese multe legturi cu oamenii acestui sat, a dorit s Iie
nmormntat printre ei, sub deal, ntre brazi. Cu pietate i-au
asezat truditul trup lng ,biserica cea nou, asa cum a voit.
ranii acestia mndri l iubiser si l ajutaser cu bani, n
cteva rnduri, att pentru drumurile lui la Viena la mpratul,
ct si pentru tipriturile sale: Biblia, ,TelegraIul Romn - foaie
sptmnal pentru popor, etc. Multumiri ale ,Mriei sale,
cci asa se adresa atunci poporul din Transilvania vldicilor,
mitropoliti sau episcopi, s-au gsit n turnul bisericii vechi.
Mormntul lui aguna era mndria Rsinarilor. Nimeni
din tot Ardealul nu mai avea astfel de sfinte moaste ce
strluciser deopotriv pe trmul stiintei, culturii si luptei
AMINTIRI DIN NTUNERIC
7
nationale. Numai satul Avrig, tot din apropierea Sibiului, se mai
putea mndri cu ceva asemntor: mormntul marelui dascl
romn Gheorghe Lazr.
Aveau si motii niste moaste considerate sacre: ale celor
trei trani: Horia, Closca si Crisan, care s-au ridicat singuri, s
sIarme jugul iobgiei absolutismului habsburgic.
Motii mai au si pe Avram Iancu, Craiul Muntilor, eroul
nenvins n timpul luptelor din 1848-1849.
S nu uitm pe Simion Brnutiu si pe Andrei Muresanu ce
vor fi si ei, ca si altii de dinainte de ei si altii de dup ei, marea
mndrie a locurilor unde sunt nmormntati. Fiecare cu mndria
lui.
Doctorul Ilarie Mitrea, colonel, ce ani ndelungati trise n
Indonezia, Sumatra, Java, Celebes, insule sub stpnirea
Olandei, si de unde adusese la Bucuresti o grmad de
minuntii, psri si animale mpiate, precum si diIerite pentru
muzeul de arheologie al trii, era si el atunci o alt mndrie, mai
mic, a Rsinarilor.
La nasterea mea, ncepuse s se remarce tnrul poet
Octavian Goga. El aprea la un moment suprem, tocmai cnd
lupta maghiarilor de deznationalizare a romnilor era n toi. Ea
era dus cu Iurie de prim-ministrul Ungariei, teIan Tisza (Tisza
Pistea, cum l porecleau romnii), asupritorul tuturor
minorittilor din Ungaria, romni, cehi, slovaci, srbi, croati,
evrei, ce constituiau majoritatea populatiei din Ungaria Mare,
cum era numit atunci, tara n care, ciudtenie istoric rar
ntlnit, ungurii erau minoritari: /3.
Condeiul lui era o arm de lupt mpotriva tiraniei
asupritoare si o mngiere pentru poporul asuprit. Versurile lui
si tot scrisul lui erau ca o cuminectur cu care se mprtsea tot
romnul ardelean spre ntrirea trupului si a suIletului. Goga era
acum o nou mndrie a Rsinarilor si nu numai a lor, ci a
ntregii Transilvanii si Romnii.
Preot Nicolae Grebenea
8
Tatl meu, Dan Grebenea, nscut n anul 845 n Rsinari,
de mic trecuse cu oile peste munti pe la Rul Doamnei-Muscel
n ara Romneasc si a ajuns cu oile pn n Dobrogea. Trziu
s-a putut ntoarce acas, n Transilvania, cci era delicvent la
legea recrutrii la armat; numai cnd mpratul amnistiase pe
cei ce nu se supuseser ncorporrii, a ndrznit s se ntoarc
acas si s-a nsurat ndat la Rsinari cu biata mam. El avea
vrsta de 44 ani, iar dnsa era Iat tnr de 6 ani si jumtate,
Iiic a lui Nicolae si a Stanci Olariu, si nu voia s se mrite cu
un om mult mai n vrst ca ea.
Dintre cei nou copii ai mamei mele eu am Iost al optulea.
Dar numai cinci dintre noi am ajuns mari, la cstorie.
Tatl meu era de origine macedonean si se trgea din
orasul Grebena din Macedonia. Strmosii lui emigraser din
Macedonia n veacul al XVII-lea, din cauza asupririi turcesti, ca
negustori de vite. Acest lucru l-am nteles din povestirile tatii,
care si el era al optulea dintre cei nou Irati ai si.
Bunicul meu dup tat, Bucur, om aspru si viIoros s-a
nsurat cu Nuta, Iiica ,directorului cel mare, Hmbsan, cum
numea tata pe directorul de atunci al scolii primare din Rsinari.
Mama avea si ea frati pe Ion Olariu, cstorit n Sliste,
unde avea o prvlie, si pe Nicolae, ce a Icut studii universitare
la Budapesta si a ajuns avocat, judector si notar public n
Petrosani, iar ca sor pe Dobra, tranc, tot ca si mama, care
tria n Rsinari.
Neamurile dinspre tata: Hmbsenii si Ciucenii; cele
dinspre mama: Nicolae Giurcoi si Comse Mitrea.
Din cauza unui foc de la vecini ce ne-a aprins si nou sura
si casa, mama a murit de tnr, suIerind de inim, n anul 9,
n luna august, n vrst de 38 de ani; iar eu am rmas orIan
cnd nc nu aveam sase ani.
Copilria mi-a Iost grea, Ir mngieri, avnd un tat
aspru, sever si nenduplecat, dar aveam totusi toate cele de
AMINTIRI DIN NTUNERIC
9
trebuint pentru hran si o viat modest.
coala primar am Icut-o n satul meu, cu nvttori
romni, unii consteni, si cu un director, Frtil, de o asprime
iesit din comun. Pe lng loviturile cu trestia cu noduri aplicate
pentru greselile la citire, la limba maghiar, de la 5 la 20 lovituri
pentru citirea gresit a unei litere, mai aplica si lovituri n cap cu
cheia de la cancelarie, care erau ngrozitoare si datorit crora
tot capul era numai trepte care nu au disprut dect dup anul
1925.
Din cauza acestor lovituri, la sfrsitul clasei a patra m-am
mbolnvit att de grav, nct tata si cei ce m vizitau se temeau
c voi muri.
Aveam Iebr mare. Directorul voise s cumpere niste
lemne de la noi, dar nu se nteleseser la pret si acesta se
rzbuna acum pe mine, desi aveam note mari. Tata, care nainte
se artase indiIerent la btile neobisnuite ce le primeam, attat
si de niste colegi de ai mei ce veneau s m vad si spuneau:
Bade Dane, de-l mai lasi pe Nicolae la scoal, l omoar
directorul, s-a dus Iurios la director acas si i-a spus:
- Domnule director, ti-am dat copilul c s-l nveti scoal,
dar dumneata, pentru c nu ti-am dat lemnele cum ai vrut, te-ai
rzbunat pe copilul meu. Acum el e Ioarte bolnav, s stii: de
moare copilul meu, ti sucesc gtul ca la o gin; de mna mea
nu scapi.
Dar a scpat, Iiindc dup vreo trei sptmni de suIerint
mi-am revenit.
Izbucnise rzboiul si unii nvttori au Iost dusi pe Iront.
Altii, ca Frtil, au Iost arestati si dusi n temnit la Seghedin si
la Vatz ca trdtori, cci romnii cu sentimente mai accentuate
romnesti erau socotiti de unguri drept trdtori.
Am continuat clasa a V-a si a VI-a tot n sat, cu preotul
Maniu Lungu, la Iizic, si cu cellalt preot din sat, Emilian
Cioran, la istorie. Ambilor preoti le port o vie recunostint. Ei au
Preot Nicolae Grebenea
10
Iost nu numai dascli de carte, ci si de inim. La muzic cntam
cntece romnesti totdeauna cu Ierestrele nchise, s nu ne aud
cumva jandarmii.
Am terminat cu bine clasa a VI-a primar cu nota
Eminentiam. Examenul de stat l-am dat n limba maghiar.
n anul 1919 Ungaria Mare era distrus. Asupritorul
minorittilor, Tisza, Iusese ucis n revolutia izbucnit n Ungaria
sub conducerea lui Bela Kun. Ungaria se micsorase de ajunsese
de numai 93.000 kilometri
2
.
Principiul politic al autodeterminrii popoarelor, pus n
circulatie de marile puteri biruitoare de dup primul rzboi
mondial, Franta, Anglia, America si Italia, a dus la
dezmembrarea Austro-Ungariei. Croatia, Bosnia si Hertegovina
deveneau ale Serbiei, care a primit un nume nou, Iugoslavia,
adic slavii din sud. Romnia mostenea Transilvania cu o parte
din Banat si Bucovina. Cealalt parte din Banat a trecut la
Iugoslavia. Cehii si slovacii Iormar un stat nou: Cehoslovacia.
Austria, ce Iusese un imperiu, deveni ceea ce trebuia s
fie: un stat ce cuprindea austriecii, cu o supraIat de aproximativ
83.000 kilometri
2
.
n 1919 m-am dus la scoala normal din Sibiu. Era nevoie
de Iunctionari romni. Functionarii unguri, ca s saboteze
Romnia Nou, au reIuzat n toat Transilvania s depun
jurmntul de credint noului stat romn si au reIuzat s mai
lucreze. Era greu.
Ungurii, cu morga lor veche, erau n expectativ. Voiau s
vad cum va putea merge noul stat n care de jure
2
erau cuprinsi.
Criticau. Se ndoiau c Romnia va putea merge nainte. Dar ea
a mers.
Unii profesori de liceu au trecut la universitate, unii
nvttori au Iost promovati proIesori si trebuiau s Iac cursuri

2
De drept
AMINTIRI DIN NTUNERIC
11
de pregtire pentru ei.
S-a Iormat n cadrul armatei un regiment de ci Ierate ca
s asigure mersul trenurilor si aprarea acestora de sabotaje.
Toate mergeau ncet, dar bine.
Din aceast necesitate de slujbasi romni am intrat la
coala normal din Sibiu mpotriva dorintei tatlui meu care
voia s m Iac cioban sau negustor, care, dup prerea sa, era
un om independent si nu pndea Irancul la lun ca Iunctionarii.
Am fost primit n clasa a II-a, ca unul ce Icusem sase
clase elementare.
coala, neavnd o cldire a sa, trebuia s Iunctioneze ntr-
o Iost cazarm de honvezi
3
, pe malul Cibinului, rul ce trece
prin oras.
Directorul, Vasile Stan, mot, profesor de pedagogie, avea
si un doctorat n filosofie luat la Jena n Germania. Era un om
excelent, cu principii pedagogice evoluate. coala era
conIesional, cu bieti si Iete n aceeasi clas. Desi scoal mixt,
s-a putut observa o atmosIer serioas, de bun purtare si respect
ntre sexe, ce ar putea uimi astzi. Mai toti eram tineri sraci, dar
cei mai multi aveam burse. Mai trebuia totusi s pltim unele
taxe, lucru care pentru mine a fost foarte greu cnd am trecut n
clasa a V-a. Era o plcut emulatie ntre bieti si Iete si pot
spune c n genere Ietele erau mai silitoare dect noi, bietii.
Nu pot uita o excursie pe care am Icut-o n anul 1922 n
cadrul scolii, pentru uniIicare cultural si national, n unele
orase ale trii. Am plecat vreo 82 de elevi, bieti si Iete,
mbrcati n costume nationale transilvane din diIerite regiuni,
condusi de directorul scolii si de ctiva profesori. Dirijorul
corului era talentatul compozitor Timotei Popovici, profesorul
nostru de muzic. Atunci am cunoscut o parte din tar. Pn
atunci nu cunoscusem dect Sibiul, orasul Drgsani si

3
Infanteristi unguri
Preot Nicolae Grebenea
12
Rmnicul Vlcii. n toate orasele prin care am trecut am dat
concerte de cntece nationale, foarte audiate si apreciate. Traseul
nostru a Iost: Focsani, Bacu, Roman, Iasi, Galati, Brila, Ismail
si Tulcea. Pentru mine totul a fost foarte instructiv. Asa am
cunoscut Regatul: Moldova, Muntenia, Basarabia si Dobrogea,
cu locurile si cu oamenii ei. Multimea evreilor n Moldova si
Iaptul c stpneau comertul n cea mai mare msur acolo, mi-
au atras atentia n chip deosebit.
PreIectii judetelor si notabilittile orasului ne ntmpinau
la sosire si ne spuneau cuvinte de bun venit, dndu-ne cel putin
o mas pe spezele lor. Iar noi le aduceam salutul Irtesc al
Transilvaniei.
Desi scoala noastr era de 8 clase (n vechiul regat atunci
scolile normale erau numai de 6 clase), ne-am mirat c pe la
mijlocul anului scolar 1924-1925, pe cnd eram n clasa a VII-a,
am Iost anuntati c vom termina clasa a VII-a si, din nevoia de
cadre didactice, ne vom prezenta la examenul de diplom de
nvttor odat cu clasa a VIII-a. Astfel, n iunie 1925 am
terminat dou serii de elevi: clasa a VIII-a si clasa a VII-a si la
diplom am dat examenul mpreun. Am absolvit
Toamna, din dorinta de a cunoaste tara, nu am luat un post
de nvttor n Ardeal, ci n Moldova, n comuna Vleni din
judetul Roman.
Aici si avea mosia Baronul Strcea. Rezervat si distant,
nu avea relatii cu nvttorii din sat. Cstorit cu Vleanca,
boiereasa locului, romnc bun ce tinea legtura cu poporul, el
era un nstrinat. Un contact cu cei trei nvttori si cu preotul ar
fi fost rodnic pentru popor. Dar el a lipsit. Mi-a plcut cariera de
nvttor si cu drag am nvtat un an pe copiii din clasele I-a si a
V-a. Rezultate frumoase.
Dar nevoia de a nu mai nvta pe altii si de a merge mai
departe m-a Icut s m nscriu ca student la Teologie, la Sibiu,
n toamna anului 1926.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
13


&'()#*'+ ,%+ %-%)#./%+ '#0,01/-+
2%*)"#/%*3

Teren nou de lucru, profesori noi.
Cursurile au nceput s m pasioneze de abia n anul III.
Dar proIesorii au Iost excelenti. Niste adevrati printi, iar
unii stiau si mult carte.
Rectorul, Eusebiu Rosca, un btrn proIesor de drept
canonic, era de o corectitudine dus la ultima limit.
Cnd a fost nlocuit cu profesorul Nicolae Colan, m-a
chemat s-mi ridic actele si mi-a dat si ultimele drepturi acolo:
un timbru de 25 de bani.
Aurel Crciunescu, bntean, avea cultur german, preda
Isagogia
4
Vechiului si Noului Testament si Arheologia, era
blnd si smerit ca un sInt. Ilie Belent, profesor de istorie,
savant n istoria universal a Bisericii Ortodoxe, cunosctor n
multe domenii, mare ortodox, caracter Ierm, credint mare. IosiI
Hradil, proIesor de dogmatic, de origine ceh, catolic trecut la
ortodocsi, cstorit, spirit luminat, conducea si internatul
teologic, manifestnd deosebite tendinte de detectiv si de
spionare a studentilor ce uneori mai sreau peste ziduri,
ntrziind noaptea n oras. Nicolae Colan, profesor de
hermeneutic si de exegeza Noului Testament, brasovean, cu un
talent literar deosebit, unea severitatea cu blndetea si
bunvointa. A ajuns episcop la Cluj, apoi Mitropolit al
Ardealului. Grigore Cristescu, proIesor de moral, oltean, cu o
inteligent sclipitoare, predicator de nalt clas, dar putin
statornic n atitudini mari. Nicolae Neaga, proIesor de ebraic,
om modest cu o inim de aur si cu o serioas pregtire

4
Studiul
Preot Nicolae Grebenea
14
proIesional. Nicolae Terchil, proIesor de IilosoIie, tnr, abia
sosit cu o nemtoaic de la Jena, sotia lui. Caracter Irumos, nici o
preIctorie, sincer si limpede ca cristalul. n ultimul an ne-a
venit si Dumitru Stniloae, strlucitul scriitor si dogmatist de
mai trziu. Tnr entuziast, spirit viu, era o Iigur care promitea.
Candid Popa, un om cu adevrat candid, a predat patru ani
muzica bisericeasc. Nicolae Oancea, cunoscutul compozitor,
ne-a predat si el muzica proIan. Scund, slbut, era plin de nerv,
vesel si plcut. Ambii ne-au lsat Irumoase amintiri. Spiridon
Cndea, ncepnd cu anul II, a fost economul Academiei
noastre. El supraveghea si masa n refector
5
.
Masa studentilor era bun, gustoas, totdeauna curat
pregtit, dar uneori insuIicient pentru a satisIace cerintele unor
tineri nc n dezvoltare. Studentii erau proveniti din absolventi
de scoal normal cu 7 si cu 8 clase, din absolventi de liceu si
din absolventi de liceu cu bacalaureatul.
Academia teologic avea o societate de lectur la care se
prezentau lucrri literare sau teologice ale studentilor. Ea ddea
si o serbare public n sala de la preIectur n Iiecare an, n
ajunul zilei Sfntului Andrei, care era patronul Academiei
noastre.
Societatea de lectur era condus de un comitet condus de
un presedinte activ, ales de studenti dintre studentii din anul IV,
dintr-un bibliotecar prim si un al doilea bibliotecar, un casier,
doi notari de sedint, numiti si secretari, si o comisie literar
compus din cte doi membri studenti din Iiecare an, toti sub
presedintia unui profesor al nostru ca presedinte de onoare.
Din anul II si pn la terminare eu am Icut parte din
comisia literar ca reprezentant al anului meu mpreun cu un alt
coleg de an.
Am terminat facultatea cu bine, ncntat de frumusetea

5
Cantin
AMINTIRI DIN NTUNERIC
15
teologiei; nu am fost totusi aprins de un zel sfnt de cunoastere
si de trire crestin. M pasionau unele probleme dar nu
ndeajuns de mult. Eram cald, dar nu nc Iierbinte. De aceea,
risipeam destul timp si cu sahul sau cu alte jocuri, uitnd de linia
mai nalt pe care trebuia s m avnt.
Terminnd studiile n anul 1930, am fost trimis ca profesor
de religie la gimnaziul din Lupeni, pe considerentul c am
vocatie didactic. Ca proIesor am Iost Ioarte activ si am predat
religia si n scolile primare din oras.
Am condus societatea crestin ,Oastea Domnului, avnd
dou sedinte pe sptmn, cu subiecte religioase si cntri cu
acelasi caracter. Societatea Oastea Domnului era un organ al
Bisericii creat de Mitropolia Sibiului pentru nviorarea credintei
la noi. Am organizat conferinte publice, n cadrul Oastei
Domnului, cu subiecte cultural religioase, cu serbri si cntece.
Dar si n afara Oastei Domnului am mai tinut unele conferinte
cu subiecte adecvate mediului muncitoresc al orasului care era
de atunci un oras muncitoresc de 16.500 locuitori. n anul 1933
mi-am pregtit Ioarte grbit diIerenta de liceu mpreun cu
Minerva Dncsiu din Rsinari. Tot atunci, toamna, ne-am luat
si bacalaureatul nvtnd tot mpreun. n perioada 1933-1934
eram profesor la Petrosani.
n intervalul 1934-1935 mi-am Icut stagiul militar
deoarece nc nu eram preotit. Am Iost elev al colii Militare de
InIanterie din Ploiesti. Dup ce am terminat-o cu bine, n 1938
mi s-a dat gradul de sublocotenent, ,oIiter n rezerv.
Delegat de Mitropolia Sibiului, ncepnd din anul 1936 si
pn n septembrie 938, am organizat o parohie ortodox n
Bicazul ardelean, judetul Ciuc. Aici a trebuit s m zbat, s alerg
si s lupt mult. Am lucrat cu rvn si avnt si am obtinut
Irumoase rezultate. Am obtinut loc pentru biserica ortodox ce
urma a se cldi n Bicaz-Centru. Ctre aceast biseric ortodox
s-au ndreptat multi credinciosi de la greco-catolici si de la
Preot Nicolae Grebenea
16
baptisti, acestia din urm Iiind peste dou sute de Iamilii.
Era o atmosIer duhovniceasc plin de avnt, pentru
trecere la Ortodoxie. Se astepta doar momentul prielnic trecerii.
Influenta duhovniceasc moldovean se simtea n Bicazul
ardelean.
Acolo am ntlnit romni n vrst de peste 50 de ani care
stiau c au Iost nscuti si botezati ortodocsi, dar nu stiau
momentul cnd s-au trezit c n acte erau de acum greco-
catolici. Rezult c ei au Iost trecuti n confesiunea greco-
catolic dup anul 894, n perioada btioas a primului
ministru ungur teIan Tisza, cel mai aprig dusman asupritor al
minorittilor din Ungaria Mare, mpreun cu tatl su, Koloman
Tisza.
Prin nemaipomenite presiuni si asupriri ungurii luptau cu o
Iurie slbatic pentru deznationalizarea minorittilor, spre a
ajunge la majoritate si a putea justifica dreptul lor de guvernare
si stpnire.
Ungurii au considerat c trecerea la biserica catolic e un
prim pas pentru maghiarizare. Totusi multi romni greco-
catolici s-au dovedit buni romni, patrioti si lupttori plini de
avnt pentru idealul national si interesele neamului romnesc.
Prin intermediul bisericii greco-catolice au cunoscut cultura
apusean si institutiile ei pe care le-au pus n slujba neamului
lor.
n anul 936 am luat contact cu Miscarea Legionar si am
devenit membru al ei. Nu Icusem nc politic. Asistam la
luptele politice dintre diferite partide de la noi ca un observator
neangajat si eram cu totul nemultumit de coruptia
politicianismului romnesc de dup primul rzboi mondial.
Fusesem solicitat s intru n marile partide de atunci:
Partidul Liberal si Partidul rnesc, dar Ielul lor de lucru nu m
satisIcea. Ele erau partidele de guvernmnt si intrnd n ele
puteai astepta, cnd veneau la putere, avantaje materiale. Dar eu
AMINTIRI DIN NTUNERIC
17
nu urmream astIel de avantaje.
Partidul National rnesc, provenit din Iuziunea
Partidului National (compus mai ales din ardeleni) si Partidul
rnesc, condus de Ion Mihalache (compus mai ales din
regteni) cu revendicri sociale serioase si voind un stat trnesc
la noi - Iusese o mare sperant a trii. Se spunea: ,vor veni
ardelenii cei cinstiti si va Ii o redresare moral a ntregii tri.
Dar, venit la putere n 1928, prin cstigarea alegerilor, el a fost o
deceptie.
Presedintele partidului, Iuliu Maniu, avocat de profesie,
lupttor nationalist n timpul ungurilor, combativ si energic, bun
lupttor, era acum n opozitie. La putere s-a dovedit Ir
initiativ, moale, protocolar; presedinte, dar nu comandant. Iar
unii dintre ministrii lui s-au artat coruptibili si aIaceristi dornici
de mbogtire.
Visul cinstei si al onestittii s-a stins repede.
Maresalul Alexandru Averescu, cel mai mare general din
rzboiul nostru de ntregire 96-1918, ce iesise din rzboi cu
un prestigiu enorm si guvernase de cteva ori tara, dup venirea
la putere a regelui Carol al II-lea n iunie 1930, lund o atitudine
deschis contra abuzurilor regelui Carol al II-lea, si-a nlturat
orice sans de a mai guverna. De aceea, Octavian Goga, omul
lui cel mai de valoare, vznd cum dispar sansele unei guvernri
n urma conflictului cu regele, l-a prsit.
Celelalte cteva partide, ca: Partidul Lupist al doctorului
Nicolae Lupu, Partidul Agrar cu Argetoianu, Liga Cultural a lui
Nicolae Iorga, fractiunea din Partidul Liberal a lui Gheorghe
Brtianu, proIesor de istorie si Iiu nelegitim al lui Ionel
Brtianu, Liga Aprrii Nationale a lui A. C. Cuza, ce se unise
cu Octavian Goga, ca si Legiunea Arhanghelului Mihail a
avocatului Corneliu Zelea Codreanu, erau la acea dat, n 936,
prea mici ca s ia singure puterea.
Nimic deosebit nu vedeam la aceste partide, cu exceptia
Preot Nicolae Grebenea
18
ultimului.
n ce priveste Partidul Comunist de la noi ntemeiat n
1921, era interzis prin lege si functiona subversiv. Venea cu
revendicri sociale revolutionare si doctrina materialismului
istoric, cu dasclii socialismului Marx si Engels, si cu Lenin, ca
ultim doctrinar, sub influenta Rusiei - care nu acceptase
revenirea Basarabiei la patria mam si dorea s o reanexeze la
Uniunea Sovietic. Partidul Comunist Iusese silit s introduc n
programul su un articol prin care luptau s se distrug granitele
trii noastre, asa cum se constituiser prin tratatele de la
Versailles si Trianon, ca unele ce nglobau teritoriile strine
trii, lucru ce a dus imediat la punerea partidului n ilegalitate si
interzicerea Iunctionrii lui. Dup reluarea Basarabiei de ctre
Uniunea Sovietic si a Cadrilaterului de ctre Bulgaria, acest
articol a Iost scos din programul partidului, dar atrsese pe multi
strini care vroiau prbusirea granitelor noastre.
*
Dar spre a ntelege aderarea mea la Miscarea Legionar,
Garda de Fier numit acum, datorez cteva explicatii prealabile
cu privire la starea de coruptie din tar, Carol asasinul si
camarila, Elena Lupescu si evreii.
La sIrsitul primului rzboi mondial numrul evreilor n
Romnia era mare dar nu de temut. El a crescut prin adaosul
celor din Transilvania, Banat si Bucovina, dar nici acum nu era
nspimnttor. ns n mai putin de doi ani si jumtate ei au
devenit o primejdie national: numrul lor a crescut imens nu
prin nasteri, ci prin ,inIiltrri n tar peste granit, cumprnd
organele administrative de stat. Evreii de la noi au devenit dup
1921 o mare primejdie din mai multe motive:
. Numrul lor prea mare spre a putea Ii suportat de noi: n
decursul 1930-1940 tot al saptelea locuitor al patriei era evreu.
2. Sprijinul extern imens dat lor de francmasonerie si de
AMINTIRI DIN NTUNERIC
19
evreii de pe glob.
3. Solidaritatea lor intern exceptional si ajutorul dat la
sate de Cahal, organizatie pe judete a negustorilor evrei sraci,
spre a concura neloial pe negustorii romni din locurile
respective si a-i ruina prin vinderea mrIurilor sub pret,
pierderea acoperind-o Cahalul pn l doborau pe romn, si apoi
urcau din nou preturile.
4. Pentru lipsa de scrupule si coruptia pe care o ntindeau
ca o pecingine peste toat tara, cu o vitez neasteptat.
5. Pentru ndrzneala cu care voiau s ocupe locurile n
barouri, n medicin, n institutiile bancare si mai ales n toate
sectoarele economice lucrative.
6. Pentru cutezanta de a voi si a lucra pentru dominarea
presei la noi si dorinta de a ndruma neamul romnesc pe directii
materialiste, ateizante, nepotrivite cu duhul su crestin iubitor de
Dumnezeu si de oameni.
7. Cumprarea romnilor slabi de nger, coruptibili,
creduli.

Dar aceast mare primejdie s-a accentuat dup primul
rzboi mondial si a dus la mari lupte ntre studentii romni si
studentii evrei. nceputul luptei s-a Icut la Cluj de ctre
studentii de la Medicin, ce nu vroiau s Iie coplesiti de evrei,
iar cu ei s-au solidarizat, sesiznd primejdia, toti studentii
romni de la toate Iaculttile si universittile trii, cernd
numerus clausus pentru intrarea n Iacultti. Deja n 936
primejdia devenise imens, evreii erau stpni peste 60 din
comert si 80 din industria trii.
Jumtate din pres era n minile lor. Unii intraser si n
universitti.
Mai adugm un Iapt Ioarte important: din 930, odat cu
venirea regelui Carol al II-lea la crma statului, romnii nu mai
aveau o regin: aveau o cvasi-regin, evreic, pe Elena Lupescu,
Preot Nicolae Grebenea
20
ibovnica si ntretinuta lui Carol al II-lea si prin ea influenta
evreilor a crescut enorm.
Desi bogati, la noi multi evrei, unii miliardari, ca
Auschnit, Aristide Blan, sefii presei evreiesti de la noi (de la
gazetele ,Dimineata, ,Adevrul, ,Lupta), apoi Fildermanii,
Calmanovicii (cu cea mai mare moar din Romnia), si altii, nu
se gseste n Romnia nici o institutie evreiasc pentru toti
locuitorii trii si nici o Iundatie, nici o bibliotec public, nimic
de interes public. Nimic pentru altii, totul numai pentru ei. Unde
te uiti nu vezi nimic de la ei; orice asezmnt, cnd l gsesti, e
romnesc.

STATUL EVREIESC ISRAEL

Astzi exist un stat evreiesc chiar n vechiul pmnt al
Canaanului, stat cunoscut sub numele de Statul Israel, dar
numit de evrei ,Eret Israel, adic ,Pmntul sInt al lui Israel.
Acest stat s-a ntemeiat n anul 1948, cu sprijinul Statelor Unite
ale Americii si se ntinde pe o supraIat de doar 20.000
kilometri
2
, adic nici o zecime din supraIata Romniei. El a Iost
recunoscut ca un stat independent.
Dar el nu a Iost plnuit de marele sinedriu al evreilor s se
ntemeieze pe locul strmosilor lor, ntre arabi, verii lor islamici,
care i contest azi, le Iac mari necazuri si vor s-i distrug.
Atunci unde au vrut s Iie asezati? ntre aIricani si
asiatici? Nu, ei pretindeau c merit mai mult, ntre popoarele
civilizate: n Europa, ca unii ce se pretind a fi cei mai destepti
oameni din lume; mcar att doreau s li se dea.
Dar unde? n Moldova si Galitia, provincie din Polonia.
Acestea laolalt trebuiau s Iie teritoriul Statului Israel.
Astzi se stie c Chamberlain, prim-ministru al Angliei,
le-a oIerit n 9 Uganda ca s ntemeieze statul lor, spunndu-
le c ei, cu posibilittile si cu spiritul lor de organizare, vor
AMINTIRI DIN NTUNERIC
21
putea Iace din acel pmnt o tar minunat.
Dar marele rabin al Londrei, care a dus oferta Marelui
Sinedriu al evreilor, ntrunit la Amsterdam n 1912 spre a
dezbate aceast oIert, a Iost dezarmat si, mai mult dect att,
asupra lui s-a rostit blestemul pentru c a putut s coboare att
de jos aspiratiile poporului evreu. ntors acas la Londra, n-a
mai avut nici o trecere si ntr-un an a murit de tristete.
Atunci, n superbia lui, Marele Sinedriu a artat c ei
merit a Ii asezati n Europa si au si Iixat locul spre a ntemeia
statul lor.
Dar visul lor nu s-a realizat. n 93 a izbucnit rzboiul
balcanic si n luna august 94 primul rzboi mondial si apoi
datele problemei au nceput s se schimbe. Vntul nu mai btea
n pnzele aspiratiilor marilor rabini evrei.
Un lucru aparent ciudat: evreii tin la profetii lor si i
cinstesc ca pe niste oameni inspirati de Dumnezeu. Au profetit
c ei ,din cele patru vnturi se vor ntoarce acas, adic unde
au astzi statul. Marele rabin de atunci nu a vrut s urmeze
proIetia si pregtea locul altundeva. Dar ea s-a mplinit peste
capetele lor, si cnd nu au mai putut face altfel, au acceptat
ultima solutie.
Iat cum cuvntul lui Dumnezeu se mplineste peste vointa
si mpotrivirea noastr.
Dar cine a mpiedicat crearea statului evreiesc la noi?
Miscrile studentesti din 922, Miscarea Legionar, si
ctiva gnditori ce au creat curente de opinie: filosoful Nae
Ionescu, poetul si marele eseist ortodox Nichifor Crainic cu
revista ,Gndirea de orientare spiritualist, ortodox, si primul
poet si filosof antimaterialist Lucian Blaga. Apoi ivirea lui
Mussolini cu fascismul n 1922, n Italia, si a lui Hitler n 1933
n Germania, ambii antisemiti.
*
Preot Nicolae Grebenea
22
Dup primul rzboi mondial, evreii de la noi, sprijiniti de
Apus, au cerut ,mpmntenirea la noi si absolut toate
drepturile romnilor, Ir nici o deosebire. Dar n 92,
Parlamentul a maniIestat o mpotrivire sustinut. El a spus: au
Iost cetteni romni; am avut rzboiul; s vedem cum s-au purtat
n rzboi. Au aprat ei pmntul trii ca si cnd ar Ii Iost al lor?
S se aduc actele de la Statul Major al Armatei.
Maresalul Averescu, prim-ministru, a citit actele: din
25.000 de evrei mobilizati, 20.000 au fost dezertori, dar nu
numai dezertori, ci multi au Iost si spionii nemtilor, artndu-le
unde ascund romnii alimentele n pmnt, semnele de
recunoastere ale acestora, etc.
n fata acestor acuzatii dovedite li s-a nchis gura, dar nu
au renuntat. Tenacitatea lor sub zmbete blajine era mare.
Au fost prinsi n Moldova 159 de crciumari evrei
vnznd spirt negru, metilic, cu scopul de a mbolnvi pe
moldoveni. Asta n 1929.
Un proces mare care a nceput, nu a putut Ii dus la capt,
din cauza presiunilor foarte mari exercitate asupra procurorului
si judectorului de instructie. Irancmasoneria a avut aportul su
n stingerea acestui proces ce dezvluia planurile monstruoase
evreiesti.
tiind c Traian a adus n Dacia cu legiunile sale si ostasi
din Orient, evreii au nceput s pretind c ei au venit n Dacia
cu legiunile lui Traian si deci au drepturi vechi aici la noi. Dup
rzboiul cu romanii n 70 d.Hr., condus de mpratii romani
Titus si Vespasian, evreii au fost spulberati din Palestina din
pricina deselor lor rzvrtiri.
*
O miscare de ntoarcere a evreilor n ,Pmntul SInt, se
nscuse nc din secolul trecut. Aceasta era ns ca un zeIir
subtire ce adia inimile simtitoare ale evreilor la citirea Thorei, a
AMINTIRI DIN NTUNERIC
23
Psalmilor, a sfintilor si marilor lor profeti si a tuturor crtilor lor
sacre, pline de atta mister, n care Dumnezeu era amestecat att
de mult n viata acestui popor, att de deosebit de toate celelalte
popoare, cum nu s-a ntmplat cu nimeni altul n istorie pn
acum.
Aceast miscare s-a numit Miscarea Sionist dup
vechiul Sion, Ierusalimul, centrul spiritual al evreilor, unde acest
popor att de paradoxal, att de plin de credint si de patimi
totodat, a ucis pe Hristos, Dumnezeu-Omul; iar pentru noi
rmne ca locul cel mai sInt din lume, unde s-a Icut pe Cruce
rscumprarea neamului omenesc prin jertIa lui Dumnezeu
pentru noi, unde a Iost minunea nvierii Domnului, nltarea,
Pogorrea Sfntului Duh si toate faptele minunate si pline de
slav ce au dus la nceputul unei vieti noi pe pmnt.
Dar aceast miscare nu era la nceput o miscare real, ci
doar un vis, o aspiratie vag a inimii, nu o actiune si organizare
ci o sperant numai de viitor.
Evreii se simteau bine n diaspora, n risipirea n care au
ajuns. Dup asuprirea n care au stat tcuti, ca mortii, n Spania
si alte state din Apus, cnd au putut iesi la supraIat de la
subsolul existentei n care au stat cteva secole, au uimit
lumea prin Iorta lor. Deodat au devenit mari si puternici,
dispunnd n mare parte de destinele popoarelor de pe glob.
Fiind puternici, cum ar Ii putut atunci s renunte la lume,
la puterea si gloria lor, pentru un vis?
Dar numrul vistorilor crestea. Speranta prinse contur,
vistorii se organizar si de acum iat o miscare vie n actiune.
Ea pregti pasii lent, si mai trziu cu Iurie Ianatic, crerii
statului Israel.
Nici cei mai destepti evrei rationalisti ca ,printii
comunismului, nu au prevzut mplinirea acestui mare act
istoric al lumii, care azi d att de mult de lucru lumii.
Dar profetii l-au prevzut si el s-a mplinit la sorocul su.
Preot Nicolae Grebenea
24

Piatra Neamt, 2 august 1987

CAROL AL II-LEA

Ca fiu mai mare al regelui Ferdinand si al reginei Maria, n
chip Iiresc el trebuia s urmeze la tron tatlui su.
Dar ca tnr se dovedise un destrblat si un stricat dintre
cei mai lipsiti de orice Irn si scrupule, el se vdea violent,
extrem de voluntar, trecnd peste orice lege.
n rzboiul nostru de ntregire el a avut n Moldova
comanda unui regiment. Ne gseam n cea mai critic situatie,
presati de nemti s Iim cuprinsi cu totul. Orice greseal ne putea
Ii Iatal, de aceea toti erau cu o atentie mare. Dar cnd generalul
Averescu inspect Irontul n sectorul regimentului printului,
oIiterii lipseau din transee. Surpriz, nebunie sau inconstient?
De toate! Printul i adunase ntr-un transeu si jucau crti. Un
atac neasteptat al nemtilor, ce ar fi pornit n acel loc, i-ar fi putut
surprinde si ar Ii czut prizonieri, iar apoi ce ar Ii dus la ruperea
frontului.
Apoi a dezertat de pe front si a fugit la Odessa, unde s-a
nsurat cu o moldoveanc Irumoas, Zizi Lambrino, cruia
ndat i-a Icut un copil ce a cptat numele de Radu.
Dar dup rzboi Iu silit s divorteze, cstoria Iiind
morganatic si nepermis de statutul Iamiliilor regale. Acestea
urmau a se cstori ntre ele si nu cu persoane din clase mai
inferioare.
Spre a-l reeduca, a Iost dus s Iac ocolul lumii cu un
colonel distins, dar nimic nu s-a prins, tot robul simturilor a
rmas: desIrnat si betiv, neasculttor, pretentios si obraznic. S-a
nsurat oficial cu printesa Elena, sora regelui Greciei. Dar nu-si
iubea sotia. Cunoscu pe evreica Elena Lupescu de care se
ndrgosti nebuneste si de atunci sotia lui l pierdu ca sot, desi i
AMINTIRI DIN NTUNERIC
25
Icuse un copil, pe regele Mihai.
Temndu-se c el ar putea Ii un rege neIast, cum spre
nenorocul nostru a si fost, regele Ferdinand fiind bolnav ntruni
un consiliu de coroan n 1926, n care sefii marilor partide de
atunci si nsisi printii lui constatar c printul Carol e nevrednic
s se suie pe tronul tatlui su si hotrr alungarea lui din tar.
La un an regele muri. Fiul lui Carol al II-lea, Mihai, nscut
n anul 1921, n luna octombrie, copilas, fu proclamat rege, sub
o regent tripartit: Ion Buzdugan, presedintele Curtii de
Casatie, Miron Cristea, Patriarhul Romniei, si unchiul lui,
printul Nicolae. Regina Maria nu intr n regent.
Regenta ns mergea prost: unul singur voia s urmeze o
linie mare, dar era majorat de ctre ceilalti doi: Patriarhul, om de
lume si printul Nicolae, care s-au dovedit sub nivelul marilor
rspunderi ce le incumba.
Dar ce Icea n acest timp Carol care se stabilise la Paris?
Chefuri si orgii. Nici o revenire, se stricase si mai mult.
Totusi, mpotriva oricrei logici, doar cu ideea c s-ar
putea potoli mai trziu si s devin ,om de treab, unii
demnitari chiar dintre cei mai inteligenti, voiau s se ntoarc si
i pregtir calea acestei ntoarceri.
La 6 iunie 1930 el descinse n Bucuresti venind cu avionul
si la aranjamentele Iratelui su, printul Nicolae, nu Iu arestat si
trimis napoi. Parlamentul trii l accept ca rege n 8 iunie.
Ah! Zi Iatal, 8 iunie, zi plin de nenoroc, zi de doliu
pentru neamul romnesc. Cum ai putut s apari n istoria
neamului meu? Ce slbiciuni omenesti si interese josnice ti-au
permis sosirea?
*
Deci Carol al II-lea era rege.
De la nceput s-a pus pe jeIuirea trii. ara
Hohenzolernilor: arghirofilia s-a manifestat n el cu putere. Din
Preot Nicolae Grebenea
26
toate voia s Iac bani. Bugetele trii erau pentru el o vac de
muls.
De prin 929 pn n 938 media bugetelor statului romn
a fost ntre 29 si 32 miliarde de lei. Numai n 1940 a atins cifra
de 40 miliarde lei. El si-a fcut o list civil pentru el si Iamilie
astfel: pentru el 180 milioane lei anual, pentru regina Maria 60
milioane lei, pentru Mihai ca print mostenitor 40 milioane lui,
pentru Iratele su Nicolae 20 milioane lei si pentru sora mai
mic Ileana 20 milioane lei. Erau zece domenii ale coroanei pe
care le exploata el, cu terenuri agricole, vii, pduri, helesteie, si
mai exploata si Iamilia regal nc dou domenii. Era n total o
supraIat de 63 mii de hectare, dac retin exact ciIra.
n acel timp un nvttor primea 800 lei pe lun iar un
profesor sub 4000 lei.
n general salariile functionarilor erau mici. Dar regelui nu
i erau de ajuns. Desi avea datorii externe de pltit, din bugetul
trii el si aloca diverse sume Ir justiIicare.
Ca s nu se observe Iurturile lui camuIlate se obisnui s se
pun aceeasi persoan si la Ministerul Finantelor si la cel al
Economiei Nationale.
Prin 1934 izbucni un mare scandal public: afacerea Skoda.
Ce se ntmplase? Guvernul comandase din Cehoslovacia, de la
uzinele Skoda, armament de tot Ielul pentru narmarea trii. Dar
doctorul N. Lupu, ntr-o sedint a Parlamentului, tinut cu ,usile
nchise, dezvlui Iaptul cel mai grozav: regele cu ctiva
demnitari Iuraser banii. Stupoarea si durerea a Iost imens.
Unii parlamentari nu-si putur tine lacrimile.
Dezbaterile acestea din Parlament, care de obicei erau
stenograIiate si se publicau n extenso, nu se publicar. Unii
luar cunostint de ea din cartea doctorului Lupu ,AIacerea
Skoda.
Dar el nu era multumit cu o Romnie ce se conducea dup
o constitutie a trii, dorea mai mult, o dictatur. Constitutia i
AMINTIRI DIN NTUNERIC
27
ngrdea libertatea de actiune. Era ns greu s o ndeprteze si
s proclame dictatura.
Cumnatul su, regele Alexandru al Iugoslaviei, ajunsese la
dictatur dar nu cu voia sa ci silit de mprejurri. ntre srbi si
croati izbucnir lupte si ca s nu se distrug unitatea trii, regele
gsi ultima solutie: dictatura. Dar n 936 Iu ucis.
Carol l ntreb pe regele Alexandru dac nu ar Ii bine s
introduc si el dictatura, dar Iu sItuit s nu Iac asa ceva: ,n
dictatur intri, dar nu stii cnd si cum iesi din ea i se rspunse.
Carol ns nu renunt. El cuta s se ajung la o situatie n
care s par c e justiIicat a o Iace. Din neIericire gsi si oamenii
de mare calitate si prestigiu ce l ndemnar s o Iac, cum a Iost
marele istoric Nicolae Iorga. Acesta l-a adulat tot timpul n
chipul cel mai josnic si i-a Icut propunerea direct: ,Trebuie s
Iii mai ndrznet. Cuza a Iost mai ndrznet si era doar un
domnitor, tu esti un rege.
Celui ce clca toate legile i se Icea o astIel de propunere
nebuneasc. De ce? Din gelozie! Renumele si reputatia lui
Corneliu Zelea Codreanu crestea mai ales n ochii tinerilor si el,
Iorga, nu suporta s-l ntreac cineva: i se prea c e umbrit, att
de mare era la acesta pcatul mndriei.
ntre timp regele astepta prilejul. n timpul guvernrii
Goga-Cuza, din decembrie 937 si 0 Iebruarie 938, ncerc s
creeze lupta ntre legionari si cuzisti, prin omul nefast care a fost
ministrul de interne Armand Clinescu, dar nu reusi: legionarii i
dejucar planul.
Atunci acest pungas, derbedeu, Carol al II-lea, a avut
nerusinarea s-i cear lui Corneliu Z. Codreanu s-l Iac seI al
Miscrii Legionare, iar Codreanu s Iie primul lui aghiotant.
Acest stricat n adncuri, om al masoneriei, dorea s Iie seIul
unei miscri curate, care avea n vedere tocmai asanarea moral
a Romniei: cresterea unui om nou, cinstit, corect, credincios,
viteaz, care s Iac totul pentru tar.
Preot Nicolae Grebenea
28
Codreanu i-a rspuns c el nu are acest drept. Miscarea a
creat-o el si legionarii i-au jurat lui credint si deci nu poate
ncredinta conducerea altei persoane.
Dup acest rspuns, ndat Carol al II-lea a si hotrt
distrugerea Miscrii Legionare si uciderea Cpitanului.
Dup aceasta nltur guvernul si instaur dictatura,
suspendnd Constitutia. Prigoni puternic pe legionari, ucise pe
Codreanu si pe multi alti legionari si guvern dur. La nceput,
spre a nu nspimnta poporul si a strni o mpotrivire prea
mare, l puse prim-ministru pe slabul, nevolnicul si prea-
btrnul patriarh Miron Cristea, care dup ce schit o slab
mpotrivire regelui, sfrsi prin a accepta. Mustrat de Goga, de
Maniu, ca si de multi alti ardeleni vechi prieteni, guvern chinuit
un an si apoi, voind s vorbeasc contra crimelor ce se Iceau,
Iu trimis la Cannes, n Franta, unde muri ncrcat de regrete,
otrvit de rege.
Regele si continu actiunea. Lu n mn politica extern
a Romniei si Icnd pe ambasadorul trecu prin diIerite tri ca
Franta, Anglia, Germania. Ddu asigurri trii c e aprat si c
e ncins la mijloc cu un ,bru de Iier.
Veni si anul cel greu 940. La 0 mai Germania atac
Franta, care n sase luni Iu dus la capitulare printr-un armistitiu.
Anglia se temea s nu Iie invadat si ocupat de nemti. Belgia,
Olanda, Danemarca, Norvegia erau ocupate de nemti.
Sovietele, printr-un ultimatum grbit, ne somar la 26
iunie 940 s predm Basarabia si n decurs de trei zile s ne
retragem din ea. Gsir c e cel mai oportun moment de a ne
soma, tocmai cnd Irancezii capitular, temndu-se ca nu cumva
mai trziu ntorcndu-se armatele germane din Franta, s
intervin. La Consiliul de Coroan ce se adun n grab se
constat c acest sarlatan Carol al II-lea nselase tara. Laudele
lui Iur un bluI: nici un bru de fier, nici narmare: gloantele nu
ajungeau mai mult de cteva sptmni. Totul se dezumIl.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
29
Veni apoi dictatul de la Viena, 30 august, cnd se ceda
Ungariei jumtate din Transilvania si tot acum se ceda Bulgariei
dou judete: Caliacra si Durostorul. Inimile tuturor plngeau.
Erau lacrimi peste lacrimi. Dar regele nu suIer.
La Consiliul de Coroan pentru cedarea Transilvaniei,
martorii au spus c regele Iuma calm si linistit, burtos si obtuz si
nici cel mai mic semn de durere nu se observa pe fata lui. Nu-i
psa! ara nu era a lui, el Iusese numai exploatatorul. S-a
apreciat c Iurturile, mpreun cu economiile lui, atinseser ciIra
de 66 miliarde lei. Nici toti hotii laolalt nu au putut s Iure ntr-
o viat ct Iurase un om ce purtase coroana n zece ani.
La acest dezastru tara vuia n furie. Unii sefi de partide nu
mai acceptau. Legionarii se ridicar organiznd demonstratii si
ncercnd s-l atace cu armele n palat. Garda personal nu a
vrut s trag n multimi, cum ceru el.
Chem pe Ion Antonescu, generalul de cel mai mare
prestigiu. Acesta i lu o seam de prerogative si apoi sub
presiunea strzii l convinse s plece, asigurndu-l de paza
personal si a bunurilor cu care pleca, de care era Ioarte grijuliu.
Fugi noaptea. Dar legionarii l asteptau la Timisoara veniti cu
avionul, cu gndul s-l scurteze cu un cap, considernd c acest
cap de trdtor nu st bine pe gtul lui de brut. Dar scp.
Trenul nu opri n gar si trecu ca Iulgerul. Antonescu se tinuse
de cuvnt. Aventura se ncheia. Rezultatul? Dezastrul de la noi.
Usurinta noastr ne-a pierdut.


!%"'/)#,#+ !0,/'/-#+ /+ !0,/'/-/%*/&.(,+ )#+
LA NOI

n 1918 se mplini un vis de veacuri scump tuturor
romnilor: unirea tuturor ntr-un stat national, unitar si
independent.
Preot Nicolae Grebenea
30
Romnia, n conflictul ce izbucni n Europa n 1914, care
angaj mai trziu si alte continente, dup doi ani de neutralitate,
intr n lupt cu toate Iortele sale, alturi de Franta si celelalte
popoare ce se ridicar pentru aprarea dreptului si liberttii
popoarelor mpotriva brutalittii germane ce proclama ,dreptul
fortei.
Trecnd granita pentru dezrobirea Transilvaniei, ea se
vzu izbit deodat de trupe cu totul superioare: maghiare,
bavareze si prusace, iar dinspre sud-est de trupe bulgare si
turcesti.
6
Coplesit, armata noastr se adun cu greu si se retrase
n Moldova, prsind pas cu pas teritoriul trii. Doar la Oituz
stvili avntul puhoaielor nvlitoare.
La Mrsti inamicul primi niste lovituri cutremurtoare,
ce-l nspimntar, iar la Mrsesti Iu izbit de Iuria si ura
soldatului romn ntr-un avnt att de neasteptat, c-l uimi.
Frontul se stabiliz cu mici rectiIicri n Iavoarea noastr.
Armata romn ddu dovad de un eroism surprinztor si de o
rezistent nesperat ce o remarc n Iata Europei ca pe una
dintre cele mai bune armate.
Jertfele romnesti au fost mari, ba chiar imense pentru o
trisoar de 7 milioane de locuitori: aproape 800.000 morti, unii
ucisi de gloante, altii de tifosul exantematic. Dar urmarea a fost
unirea cu ara a Bucovinei, Basarabiei si Transilvaniei. Era o
tar unitar, armonioas, cu Carpatii la mijloc, cu dealuri si vi,
munti si sesuri, cu ruri sprintene. O plcere s o privesti! O
desItare s o strbati n orice anotimp!
Dar bucuria realizrii i-a orbit pe multi, cci s-au apucat
de petreceri si desItri n tar si n aIara ei: la Paris, pe Coasta
de Azur, Italia si alte locuri. Uitar de unde au iesit si cu ce
jertIe, uitar mortii si schilozii si lacrimile ce au curs, uitar

6
La intrarea noastr n rzboi n 96, Franta si Anglia ne-au dat asigurri c
vor aduce trupe de la Salonic, ca noi s nu Iim atacati de turci si bulgari, dar ei nu s-au
putut tine de cuvnt.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
31
tragedia prin care trecurm. Petreceau sau se luptau pentru
putere, Ir scrupule si cu mult nversunare.
Politicianismul de la noi ddea un examen urt n Iata
natiunii. ara se mprti n partide ce-si disputau n alegerile
electorale puterea prin lupte serioase. ranul, ,talpa trii, ce se
dovedise n rzboi exact cum Iusese poreclit, nu era destul de
rspltit pentru eroismul si devotamentul lui. Iar apoi nu i-au dat
nlesnirile ce le merita. Evreii se ntreau, pozitiile economice
intrau tot mai mult n mini strine din tar si din aIar.
Cu regele Carol al II-lea, din anul 1930 ncoace, situatia se
stric si mai mult; el se ocupa cu divizarea si nmultirea
partidelor.
Subsolul intra tot mai mult n mini strine. Societti
strine franco-anglicane, belgio-olandeze, franco-americane
intrar n exploatarea lui. Petrolul reprezenta una din marile
bogtii ale trii. Romnia era socotit atunci a treia tar din lume
posesoare de petrol. Doar Venezuela si Mosul (Iranul si Irakul
de astzi) o ntreceau. Exploatarea petrolier anual ntrecea
dou bugete ale trii, cam 80 miliarde lei, iar capitalul strin
participa la exploatare n proportie de 94%, numai 6% era
romnesc. Deci de acest bun al nostru se bucurau altii.
Multe mine au avut aceeasi situatie. Numai societatea
,Petrosani de exploatare a minelor de crbuni din Valea Jiului,
Lupeni, Petrila, Vulcan, Aninoasa, Petrosani etc, avea capitalul
romnesc n proportie de 52 iar cel strin unguresc de 48.
n industrie evreii atinseser cifra record de 80%, iar n
comert reprezentau 60. Cele mai mari bnci erau pe mna lor,
jumtate din pres la Iel.
Populatia Romniei n 1940 atinse cifra de 20 milioane
locuitori, iar numrul evreilor se bnuia a Ii cam de 2,3
milioane. Dar seful statisticii de la noi, doctorul Sabin Manuil,
prezenta o ciIr sub 900.000. Toti cei inIormati stiau ns ct de
departe de adevr era aceast ciIr.
Preot Nicolae Grebenea
32
Se pare c evreii nu renuntaser nc n anul 940 la
gndul de a-si crea statul lor n Moldova si Galitia, provincie a
Poloniei. Pozitiile lor erau nc puternice n Romnia, cel putin
n prima parte a anului: regele Carol al II-lea francmason,
ntretinuta lui, Elena Lupescu-WolI, evreic, Ioarte inIluent si
puternic, multe vrIuri intelectuale ca Sadoveanu si
Argetoianu - captati de francmasonerie. Toti erau iudeofili si
sustineau interesele evreiesti, unii n mod deliberat, altii n mod
inconstient.
Ca s nu creeze panic si s Iie cunoscut numrul lor mare
n Romnia, evreii din Basarabia de declarau ca rusi, n
Dobrogea ca bulgari, n Ardeal ca unguri, n Banat ca srbi.
Numai cnd Franta pierdu rzboiul si n iunie 940
capitul, cnd teama ocuprii Angliei de ctre nemti printr-o
invadare prin surprindere era iminent, numai atunci acest plan
al nteleptilor Sionului de a-si face aici statul se dovedi cu
neputint de realizat.
*
Multi din tar nu-si ddeau seama dup primul rzboi
mondial de primejdia ce o reprezentau evreii de la noi pentru
dezvoltarea trii si siguranta ei, datorit Iaptului c pe lng
evreii suportabili ce se gsir n Romnia dup primul rzboi
mondial, multi se nIiltrar n tar clandestin. Romnia devenea
noul Canaan, unde fiii lui Israel o duceau de minune.
n minile lor intrau mereu noi sectoare de exploatare a
trii. Foarte uniti, toti lucrau pe o singur directie: cucerirea
lent a trii. Dar ei nu voiau s o cucereasc prin numr, aceasta
era cu neputint nc, ci cucerirea se Icea economic si spiritual.
i ntr-adevr, multi romni intelectuali se jidoviser, spiritul lor
era dominat de gndirea ebraic. Crestinismul li se stinsese sau
se alterase profund prin datele Talmudului si ale creatiilor
stiintifice si literare evreiesti.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
33
Desi aprea la noi ,Buletinul antimasonic ce demasca
mereu situatia evreilor de la noi si planurile lor perfide, precum
si metodele lor de lucru, cu toate c marele doctor Nicolae
Paulescu, fost profesor universitar la Bucuresti, i demascase si
el n mai multe crti dintre care cea mai important cu privire la
evrei este Spitalul, Cahalul, Coranul si Francmasoneria, lumea
ezita nc s ia o atitudine; dormea Iericit c este o Romnie
Mare. Uita c Ir o atent grij, pndit din toate prtile, putea
Ii rsluit si chiar pierdut, si vai de poporul care nu are o tar a
lui!
Desi asa numita Generatie din 1922 deschidea lupta
contra evreilor din Universitti, ca s nu ocupe ei posturile n
stiint si n cultur, si dduse un semnal de alarm impresionant,
lumea si vedea Iericit de aIacerile ei: nici o tresrire mai
proIund nu se observa la marile multimi.
Totusi imnul studentesc ce apruse atunci:
Studenti crestini din Romnia Mare
Se mbrac-n doliu neamul romnesc
Jidanii ne sugrum natiunea
i-avutul trii noastre-l jefuiesc
Din nepsare azi s ne trezim.
a aprins multe inimi si puse pe gnduri pe unii dintre cei
mai buni si dezinteresati Iii ai trii.
Desi n 927 apru n Romnia o miscare nationalist cu
titlul ,Legiunea Arhanghelului Mihail, cu un program de lupt
mpotriva evreilor de la noi si mpotriva politicianismului venal,
alctuit mai ales din tineri, evreii cu propaganda lor mincinoas
stiau Ioarte bine s adoarm lumea, iar prietenii lor din Franta si
Anglia, unde erau marii lor protectori europeni, interveneau
totdeauna la nevoie.
A Ii nationalist si traditionalist prea multora ca ceva
ntrziat, ca ceva vetust. Cum s te ntorci napoi cnd lumea
mergea nainte? Evreii din lume si propovduiau nationalismul,
Preot Nicolae Grebenea
34
cci pentru ei valorile trecutului si traditiile lor nationale si
religioase nc mai pstrau caracterul sacru din trecut. Faptul c
evreii mai sunt astzi un popor n lume, dup attea secole de
trire a lor ,n risipire n lume, se explic numai prin aceea c
ei si-au pstrat cu sIintenie, n cea mai mare parte a lor, traditiile
nationale si religioase. Faptul c ei sunt azi ceea ce sunt e
aproape un mister. Aderarea lor mistic la Thora si la Talmud si
n parte la Cabal, i-a salvat. Totusi ei sunt campionii
internationalismului. Aceast contradictie se explic prin spiritul
lor machiavelic. Cum ai putea altIel s-i Iaci pe ceilalti s nu
mai Iie ceea ce sunt, iar tu s rmi ceea ce esti? Pentru evrei
acesta este un mijloc de lupt, de rzbatere si de biruint printre
popoare. Ei stiu prea bine c tu nu valorezi ceva dect dac
rmi ceea ce esti, dac pstrezi ce-ti este propriu si deosebit de
altii, dac rmi original si pstrezi nealterate caracterele proprii,
adic dac esti tu nsuti.
A Ii antisemit e incontestabil o greseal, un punct de
vedere Ials. Tot asa e o greseal a ur orice popor sau neam, cci
sunt niste entitti pe care asa le-a lsat Dumnezeu s se dezvolte.
A le ur nseamn a lua o atitudine contra lui Dumnezeu.
Atunci cum a putut apare n Romnia o miscare
antisemit? Vedeti, situatia din tar i-a dat nastere, conditiile
speciale n care se gseau romnii si evreii n acel ceas. Ca
dovad, astzi schimbndu-se conditiile nimeni nu mai e
antisemit. Ba cei mai multi romni au un sentiment de cald
simpatie pentru ei, oriunde s-ar gsi ei acum. Antisemitismul azi
apare ca Ir obiect la noi si Ir justificare.
Dar atunci ce era? Cum a aprut o miscare antisemit la
noi? Din ur? Nu. Din Ianatism romnesc? Nu! Dintr-o exaltare
a sentimentului national si un sovinism romnesc? Nu! Dar din
ce atunci? Din instinctul de aprare al neamului romnesc. Ea a
aprut ca o reactie la puterea crescnd a evreilor de atunci, la
noi. Dar ea ura evreul n sine? Nu. Ura moravurile, coruptia lor,
AMINTIRI DIN NTUNERIC
35
tendintele lor de dominatie, spiritul lor de Iraud si de distrugere
a valorilor nationale. Asa cum ura pe politicienii romni corupti,
tot asa ura si pe evreii corupti. Nu ura omul, ci atitudinea lui,
felul de a lucra. Erau si destui evrei la noi foarte cumsecade, iar
ntre ei si unii romni s-au stabilit raporturi de sincer si
statornic prietenie.
A mai fost ceva deosebit. Evreul de la noi nu era ca cel din
Franta, Anglia sau Ungaria. Cel de acolo se identifica ntr-o
mare msur cu interesele acestor tri. Era evreu, dar era
totodat Irancez, englez sau ungur. Adera n mare msur si la
interesele acestor popoare n care triau. Erau cu alte cuvinte
evrei-francezi, evrei-englezi, nu numai evrei-evrei.
La noi nu se identificau deloc cu interesele romnesti; ba
multi se identiIicau cu interesele altor neamuri, desi triau la
noi. Aceast lips de loialitate e de nenteles la ei. Cum nu si-au
dat seama c vor trezi o reactiune?
Astfel, cnd la 26 iunie 1940, noi am fost somati de
Soviete s cedm Basarabia si o parte din Bucovina, evreii s-au
identificat perfect cu interesele sovietice si s-au artat de-a
dreptul dusmanii nostri n aceste teritorii, iar nu indiferenti.
AstIel la Cernuti n prima zi de retragere a noastr au primit n
triumf pe sovietici, cu drapele rosii, cu flori, cu discursuri de
mare laud si au maniIestat atitudini dusmnoase Iat de romni.
Iar la retragerea noastr din Basarabia au uimit lumea prin Ielul
cum s-au maniIestat. Pe soldatii ce ntorceau acas nu n vreo
Iormatie, ci singuri, au ncercat s-i prind si s-i dezarmeze si
asta nu numai brbatii, ci chiar si grupuri de Iemei; au spart
sticle si le-au asternut pe drumurile de retragere ca s se taie caii
la picioare si s nu poat trage tunurile. Au dat inIormatii gresite
unora ce se retrgeau cu materiale, ca s ntrzie si s Iie prinse
de rusi. i ceea ce a Iost mai grav: n locuri ascunse grupuri de
evrei civili cu mitraliere, si pusti au ntmpinat unitti ale
noastre n retragere cu Iocuri n toat regula, ca ntr-un rzboi
Preot Nicolae Grebenea
36
declarat, nct unittile noastre au trebuit s ia pozitii de lupt cu
ei ca pe front.
n toate orasele basarabene sovieticii au fost ntmpinati
cu flori si discursuri ca cei mai mari prieteni. Acest lucru s-a
repetat si cu ocuparea oraselor noastre de sovietici n al doilea
rzboi mondial: evreii le-au artat o simpatie deosebit si i-au
Icut s nteleag c erau asteptati.
Aceasta arat deplin c evreii de la noi nu erau cu nimic
legati de interesele neamului romnesc.
n Franta evreii n ultimul rzboi au luptat subversiv
alturi de Irancezi contra nemtilor ocupanti; la noi l sabotau pe
Antonescu si noaptea artau cu oglinzi prin hornuri rusilor,
americanilor si englezilor ntreprinderile industriale ce trebuiau
bombardate. Acolo erau cu tara n care triau; aici erau contra
trii n care triau, ns prieteni ai celor ce o loveau.
Ce-ar fi zis si ce-ar Ii Icut Irancezii si englezii dac acolo
evreii ar Ii Icut asa? I-ar mai fi luat n brate? Sau i-ar fi strpit
definitiv?
Unde mai pui c dup rzboi, n prima parte a guvernrii
comuniste la noi, n posturi foarte puternice, ca ministri, prefecti
de judete, deputati, etc., tot ei au fost, si s-au artat dusmani de-a
dreptul ai neamului romnesc, rusoIili pn-n mduva oaselor,
voind alterarea culturii noastre, slavizarea ei si a noastr? Iar
unii prefecti evrei n-au vrut s primeasc ordine de la Bucuresti,
ci cereau n judetele lor ordine din Moldova de sub administratia
sovietic. Iar n Ioametea din Moldova din 946 vagoanele cu
gru si Iasole trimise ca ajutor nIometatilor moldoveni de ctre
romnii milostivi erau dirijate de evrei spre Constanta pentru a
merge n Israel, desi Israelul nu ducea lips de alimente. Dar
evreii nu uitau c sunt evrei si nu romni.
n acest timp obrznicia lor era imens. Romnii erau
intimidati. Ei, asociati cu ungurii din cadrele de sus ale
Partidului, dictau treburile la noi. Evreul tipograf Teohari
AMINTIRI DIN NTUNERIC
37
Georgescu era ministru de interne si omul ce nspimnta mai
mult lumea la noi. Evreica Ana Pauker, o desIrnat notorie, era
ministru de externe de-o impertinent si nerusinare Ir egal.
Vasile Luca, secui din judetul Trei Scaune, maghiarizat,
prietenul evreilor, era ministru finantelor. Emeric Sipos, ungur
de la Oradea, jidovit, era seful Ardealului. Liuba Chisinevski de
la noi era verisoar primar cu doamna Stalin (si aceast evreic
era din familia Cagnovici) si avea telefon direct cu casa lui
Stalin. Ea cu brbatul ei, simtindu-se ,tari la noi prin aceast
relatie, au Icut n acest timp un ru enorm neamului romnesc.
Ei agitau, presau si cereau noi si noi condamnri la nchisoare
pentru ,curtirea atmosIerei si pentru asigurarea bunei
dezvoltri a ,vietii noi n Romnia.
Toti cei ce servir n diIerite Iunctiuni si demnitti erau
pasibili de a Ii arestati acum Iiindc au servit regimurile trecute.
Evreii, la cererile rusilor, struiau s Iie arestati toti Iostii
senatori, deputati, primari ai capitalelor celor 72 de judete ale
Romniei Mari care nu s-au aranjat cumva cu Partidul Comunist
pn n anul 946. Toti cei ce au servit n politie si erau n viat,
orict de mare ar fi fost gradul lor, au fost ridicati si nchisi,
nimeni n-a scpat. Evreii erau rzbuntori, tiau n noi ca n
brnz; nselasem sperantele lor. Nu mai putea Ii vorba acum de
un Stat Israel n acest spatiu.
Profesorul Roller dispunea ca un satrap de istoria
neamului romnesc si o ndruma pe directii noi. Profesorii
universitari de istorie si cei de arheologie erau tinuti la posturi si
mai ales scosi din posturi dup gustul acestuia. Se Icea o istorie
nou. Nu trebuia s mai Iim daco-romani, ci s cutm n istorie
originea noastr slav. Fanatismul lui slavizant, orb, a mers att
de departe nct i-a suprat si pe rusi; se mersese prea departe cu
sacriIicarea adevrului cunoscut de lumea civilizat. Iat, se
spune c n dezbaterile lui Roosvelt cu Stalin la Ialta acesta ar Ii
spus: ,Romnia, tar de origine slav, dar Roosvelt l-ar fi
Preot Nicolae Grebenea
38
corectat si ar Ii scris pe harta Romniei: ,tar de origine latin,
dar de moravuri slave. Deci si el stia de originea noastr. n
sIrsit, Ilie Grmberg de la Bacu era spiritus rector al
Partidului n problemele juridice.
Momentul le-a permis: ndat dup 944 august, evreii s-
au suprapus peste neamul romnesc. Ei dirijau toate. Marile
reforme ce s-au Icut mai ales n 948 poart amprenta spiritului
lor extremist. Multi evrei de la noi, rusofili n extremis, credeau
la acel ceas al istoriei c soarta lor si viitorul lor Iericit de
stpni ai lumii, visul lor neschimbat, aceast himer dup care
au alergat si mai alearg nc, si care i-a zpcit si i-a mpins la
excese, sunt legate de soviete; deci ntrirea acesteia trebuia
urmrit peste tot. Ialta, cu sacrificarea Europei, a fost rezultatul
acestei conceptii deoarece toat conducerea Statelor Unite ale
Americii era atunci evreiasc sau dominat de evrei.
n anii 1945-1946 un refugiat moldovean ce fugise din
cauza rzboiului n Oltenia sau Transilvania, nu se putea
ntoarce acas n Iasi, bunoar, sau n alt oras moldovean Ir o
autorizatie special a evreilor care erau stpni la PreIectur, la
Primrie, la Iisc, la Politie, peste tot. Toat viata de la noi era
ndrumat de ei.
Atunci, la ndemnul ungurilor cu care colaborau perfect la
noi, ne-au schimbat numele dup Iorma maghiar: nti numele
de familie, apoi prenumele (numele de botez): Antonescu Ion si
nu Ion Antonescu, Goga Octavian si nu Octavian Goga, Petrescu
Gheorghe si nu Gheorghe Petrescu cum erau si trebuie s Iie
numele noastre ca la toate popoarele neolatine.
Tot atunci unii dintre ei, nestiind limba romn si nuantele
ei, dar venind din Germania si stiind c ,von nseamn ,din l-
au generalizat la noi peste tot; astfel avem ciocan din lemn,
ciocan din Iier, cmas din mtase, etc., nestiind c noi avem si
pe din si pe de. Astfel romneste este: ciocan de lemn,
cizme de piele, ghete de cauciuc, vin de struguri, nu
AMINTIRI DIN NTUNERIC
39
din Au creat o confuzie si o falsificare a limbii noastre de
care pn astzi unii nu s-au dumirit.
Iat: voind s arate nceputul unei lucrri ei au introdus
termenul de la bun nceput; dar acest termen produce confuzie
pentru c acel nceput poate s Ii Iost bun, dar poate s Ii Iost si
ru sau prost inspirat; si atunci cum mai faci deosebirea ntre
nceputul bun si nceputul ru? De aceea romnii au Iorma
simpl pentru nceput: ,La nceput, ,La nceput a Icut
Dumnezeu cerul si pmntul (Facere ,); n latineste ,ab
initio, simplu, Ir complicatie: ,la nceput.
Dar ca s se vad cu ce suIlet lucrau evreii la noi, n acei
ani de grbite transIormri de dup rzboi, relatez un caz ce mi
s-a comunicat de un prieten avocat din Iasi, Gheorghe
Marcovici. Au Iost invitati trani din judetul Iasi s vin pentru
a primi pmntul ce s-a luat de la boieri. Dup ce au venit vreo
dou mii de oameni au Iost dusi si bgati ntr-un tren de vite si
nchisi acolo; trenul urma s plece n Uniunea Sovietic;
oamenii ar Ii trebuit s Iie acolo mn de lucru. Dndu-si seama
de nselarea si situatia n care se gseau, oamenii au nceput s
urle si s bat n vagoane; un cpitan auzind si aIlnd despre ce
este vorba s-a dus la seIul grii si l-a silit s descuie vagoanele si
s dea drumul oamenilor. Faptul era opera evreilor: le trimitea
rusilor mn de lucru.
Aceast atitudine a evreilor a durat pn ctre sIrsitul
anului 1948, cnd niste rabini din Apus trecnd pe la noi si
vznd ce Iac conIratii lor, speriati de urmri, i-au ndemnat la o
corectare a atitudini lor Iat de noi, ceea ce mai multi au si
nceput a face, dar nu si cei din conducere. Abia n 1952, cnd
Stalin, datorit dezvoltrii n Uniunea Sovietic a unor
sentimente profund antievreiesti, tinu un discurs fulminant
contra evreilor au mai ncetat excesele. Atunci evreii din spatiul
est european au intrat n panic, socotind c un pogrom contra
Preot Nicolae Grebenea
40
lor poate ncepe ndat; doar atunci s-au mblnzit si au renuntat
la atitudinea lor obraznic sIidtoare.
ndat dup aceasta au czut de la putere Ana Pauker,
Teohari Georgescu, Vasile Luca si altii.
Conditiile n care se dezvolta viata la noi, cnd statul Icea
totul, si comertul si industria, evreii nemaiputnd face ei acestea
pe cont propriu, au dus la lichidarea evreilor din Romnia. Azi
abia se mai gsesc vreo 33.000 de evrei la noi. Unii au plecat n
America, altii n patria lor, ca mnati de o putere creia nu-i
putur rezista. AstIel Partidul Comunist a rezolvat n chip Iericit,
Ir msuri represive, problema evreiasc n Romnia.

Piatra Neamt, 31 iulie 1989.


./-%"#%+,#1/0*%"+- GARDA DE FIER

Dup aceast digresiune necesar m ntorc acum la
Miscarea Legionar Garda de Fier.
Ea exercita n 936, dar si nainte, o inIluent
extraordinar asupra tineretului liber si necorupt.
Corneliu Zelea Codreanu, seIul ei, avocat cu o licent n
drept luat la Facultatea de Drept din Iasi si cu un doctorat n
drept nceput n conditii grele de trai, n lipsuri, la Grenoble n
Franta, era privit de tineret cu o admiratie crescnd din an n
an. Era un erou, robul unei cauze: salvarea Romniei din minile
evreilor, salvarea sufletului romnesc ce se pervertea lent de
pres, de scrierile evreiesti si de tot duhul ebraic ce desIsura o
actiune de desprtire de valorile romnesti autentice, mpingnd
la un materialism deghizat si la ateism.
Forta lui moral uimea. Un aer mistic mpresura actele lui.
Brbat Irumos ca un print de legend, bine legat, mbrca
costumul national, cu suman n loc de palton, avea o privire
AMINTIRI DIN NTUNERIC
41
ptrunztoare care te sIredelea pn n adncul suIletului. Multi
oameni ce au stat linistiti n fata altor semeni sus-pusi, n fata lui
aveau trac. Era un om uimitor!
Trecutul lui de lupt, nc de cnd terminase Liceul Militar
de la Mnstirea Dealu, eroismul lui n atitudini, demnitatea lui
nalt, toate actele lui strneau interes si entuziasm.
Vorbea putin. Geniul lui a fost organizarea.
n 936 avea n jurul lui un numr impresionant de oameni
de mare calitate spiritual si de o Iort moral rar ntlnit. Toti
erau lupttori. Trebuiau s cucereasc masele la programul
legionar nationalist si crestin.
Corneliu Zelea Codreanu nu publicase nc un program al
Grzii de Fier, dar toat lupta lui se ducea pe directia crerii
unui nou tip de romn: viteaz, energic, corect, dezinteresat, ce
trebuia s lupte pentru reintegrarea romnilor n drepturile lor si
cucerirea puterii economice din minile evreilor foarte bogati.
Miscarea avea un caracter antisemit, antimaterialist. Ea
lupta mpotriva tuturor politicienilor corupti din Romnia.
Corneliu Zelea Codreanu spunea: ,Vrem s ntoarcem
neamul cu privirile spre Dumnezeu.
Miscarea a nceput n 1936 un comert romnesc care se
impusese si mergea minunat. eIul lui era Viorel Trifa, licentiat
al Faculttii de Teologie de la Chisinu. n Bacu si n alte
cteva locuri erau ntreprinderi ale comertului legionar ce se
ntindea treptat si n alte locuri. ,Vnztorii erau de multe ori
studenti sau licentiati. Cteodat doamna X rmnea mirat cnd
aIla c cel ce i vnduse marIa si s-a oIerit s-i duc pachetul
acas era licentiat sau chiar doctor n vreo stiint.
La tejghele s-au vzut atunci, pentru prima dat la noi, Iete
si doamne din familii princiare, bogate, vnznd n secret si Ir
publicitate, ca niste anonime, mrIurile ce se gseau n prvliile
n care lucrau Ir plat.
Era ceva cu totul nou n societatea romneasc si strnea
Preot Nicolae Grebenea
42
surprindere si admiratie.
*
Deci am intrat n Miscarea Legionar n 1936. Eram de 31
de ani, plin de vigoare, dornic de munc si de aIirmare.
nvinsesem rezervele si am intrat plin de avnt si cu tot sufletul.
Legionarii erau constituiti atunci n unitti mici numite
cuiburi. Am organizat n Bicazul ardelean primul cuib
legionar. Eu eram seIul cuibului. Ne ghidam dup ,Crticica
sefului de cuib.
Era o crticic plin de principii morale, politice, sociale,
toate de o rar Irumusete. Era o crticic educativ, ce trebuia s
creasc un ins menit s Iac totul pentru tar. Deci nu pentru el
si pentru Iamilia lui, ci pentru tar.
Cuibul era alctuit din 2 membri plus seIul.
Propaganda se Icea mai ales prin marsuri si cntece. n
cntece erau uneori expuse telurile legionare. Am plecat si eu la
cuceriri prin sat si satele vecine.
Marsurile le Iceam dup-masa, dup programul scolar,
cci aveam si un post de nvttor n Bicazul ardelean, pe lng
cel de organizator al parohiei ortodoxe ce urma a se nfiinta aici.
Mergeam cntnd. Cntecele erau frumoase si variate, cu o tent
nationalist eroic.
edinta se deschidea cu un jurmnt ce se Icea cu bratul
sus, ndreptat simbolic spre nltimi si care exprima hotrrea de
a nu Ii trdtor.
El se termina cu exprimarea: ,Triasc Legiunea si
Cpitanul. inuta oIicial legionarului era cmasa verde si cu
centura cu diagonal.
Cntecele erau creatiile mai multora, dintre care cele ale
marelui poet Radu Demetrescu Gyr erau mai presus de celelalte
si de un avnt deosebit.
Poezia lui ,SInt tinerete legionar, de o vigoare
AMINTIRI DIN NTUNERIC
43
tinereasc si de o lumin angelic, a Iost declarat drept imn
legionar. Nici o sedint nu se tinea Ir a se cnta acest imn.
Iat-l:

&$4*'+'/*#"##+,#1/0*%"

Sfant tinerete legionar,
Cu piept clit de fier si sufletul de crin
Cu iures neinfranat de primvar
Cu fruntea ca un iezer carpatin,
Cu bratele suim n soare
Catapetesme pentru veac;
Le zidim din stnci, din foc, din mare
i, dar: le tencuim cu sange dac.
Refren:
Garda, Cpitanul
Ne preschimbn soimi de fier.
ara, Cpitanul
i Arhanghelul din cer

Moartea, numai moartea legionar
Ne este cea mai scump nunt dintre nunti,
Pentru Sfnta Cruce, pentru tar
nfrngem codrii si supunem munti;
Nu-i temnit s nenspimante,
Nici chin, nici viforul dusman;
Preot Nicolae Grebenea
44
De cdem cu toti, i:biti in frunte,
Ni-i drag moartea pentru Cpitan'
Refren

Sfant tinerete legionar,
Suim biserici, stm vitefi n nchisori
n prigoana orisict de-amar
Cantm si ne gandim la Nicadori,
Purtm in crivt si in soare
Lumini pentru biruitori,
Pentru cei viteji zidim altare
i-avem doar gloante pentru trdtori'
Refren

Cnd legionarii au avut morti n lupt, cum au fost
avocatii Ion Mota si Vasile Marin, care au murit n Spania n
1937 n lupta contra comunismului, s-a hotrt ca n deschiderea
sedintei s se Iac pomenirea mortilor care cu suIletele lor erau
prezenti si mergeau n lupt cu cei vii.
De aceea se spunea: Mota prezent! Marin prezent!.
Mortii totdeauna n rnd cu viii. AstIel o sedint aprea ca o
cuminecare cu tot sufletul neamului romnesc din totdeauna si
de acum. Era aici o not mistic ce lega pe cei vii de toti cei
morti din snul neamului: o nIrtire cu strmosii nostri.
Pmntul patriei primea un nimb de sIintenie, pentru c n
el erau ngropati toti naintasii si n el a rnduit Dumnezeu s se
nasc neamul nostru. Dac Dumnezeu ar Ii voit altIel, atunci
neamul nostru s-ar Ii nscut n alt parte.
Dar Iiindc el s-a nscut aici, nseamn c asa a binevoit
AMINTIRI DIN NTUNERIC
45
Dumnezeu s Iie, si deci a apra acest pmnt era o necesitate: a
mplini o hotrre a lui Dumnezeu. Deci lupta pentru aprarea
patriei, pe lng celelalte motive, ca bunoar nevoia unui
teritoriu pentru existenta si trirea neamului, primea si un
caracter religios - mplinirea voii lui Dumnezeu.
Trebuie s amintesc c cei cinci membri ntemeietori ai
Legiunii Arhanghelului Mihail, ce s-ar putea numi printii
fondatori, purtau la piept un sculet cu pmnt luat din locurile
n care s-au dat luptele mari ale voievozilor nostri pentru
aprarea patriei.
Din cuibul meu Iceau parte trei nvttori din satele
vecine cu Bicaz-centru, unul bun cntret si organizator de
coruri, altul un bun viorist, iar al treilea, un constean, toti plini
de visul crerii unei Romnii legionare, Irumoase si pline de
lumin.
Mai era un vice-notar la primrie, iar ceilalti erau trani
tineri. Ajutat de ei, pregteam sptmnal un program cultural
religios, cu serbare ce se tinea pe sate pentru luminarea mintii
poporului si pentru cunoasterea noastr.
Nu am adoptat n propagand metoda criticrii altor
partide si a laudei Miscrii Legionare. Am considerat c e mai
bine a expune programul nostru numai pentru a arta situatia
trii coplesit de jidani, care erau sprijiniti de cei din aIara
Romniei.
Artam metodele evreilor de corupere a administratiei
judetelor: prefecti, legiuni de jandarmi, deputati si senatori, care
prin Cahal
7
le cumprau bunvointa prin daruri, invitatii la mese
bogate, iar dac erau masoni, prin ordine ce le primeau de la alti
masoni evrei superiori n grad. Astfel ei deveneau inofensivi n
raport cu tribulatiile lor. Artam c trebuie s aprm valorile
nationale, culturale si credinta noastr, c unii romni s-au

7
Organizatie evreiasc avnd misiunea de a apra interesele tuturor
evreilor din zon.
Preot Nicolae Grebenea
46
jidovit si sunt pierduti pentru neamul romnesc, sunt ca niste
evrei ,sintetici, c trebuie s crem un om nou, deosebit de cel
de azi de la noi, dar si de cel din Apusul Europei, precum si de
cel creat la rusi, un romn adevrat, care trebuie s ntrupeze
toate virtutile mari ale neamului: vitejie, spirit de sacrificiu,
credint, corectitudine, iubire de Dumnezeu, de oameni si de
tar.
Au Iost sptmni n care am Icut zilnic marsuri de
propagand de 20 si 25 kilometri, dup ce Iceam orele de
scoal, Ir s Iiu obosit, desi rmnea putin timp de dormit.
Ce nseamn tineretea entuziast robit de un ideal Irumos
si dezinteresat! Nici oboseal, nici tristete, ci bucurie si voie
bun.
Nu am reusit s Iormez n multe locuri ,cuiburi noi,
ntregi, dar am cstigat adeziuni active si nu sentimentale, si
ntelegere pentru problemele legionare. Pn si secuii din Mures
si Ciuc priveau cu atentie si admiratie fenomenul legionar.
N-am amestecat politica n scoal. Am considerat c un
copil e cu totul nevinovat si el nu trebuie s simt o asuprire
pentru c e evreu. El poart chipul si asemnarea lui Dumnezeu
n el si pentru asta trebuie privit cu respect.
Cum s-l prigonesti atunci! Pe de alt parte, socoteam c
problema evreiasc la noi nu se poate rezolva asuprind niste
copilasi.
Printii lor erau mirati cci vedeau c Iac propagand
legionar si totusi vedeau c copiii lor m iubesc. De aceea se
ntrebau: ,cum e cu putint aceasta? De mai multe ori mi-au
adus multumiri.
Evreii din satele Bicazului ardelean nu erau niste oameni
bogati. Ei aveau niste prvlioare sau lucrau la joagrul Iorestier
din localitate. Deci nu Iceam o propagand contra acestor
oameni simpli.
Lupta se ddea contra marilor industriasi si comercianti
AMINTIRI DIN NTUNERIC
47
evrei, contra spiritului lor distructiv mercantil si abject.
Marile transIormri pe care le urmrea Miscarea
Legionar nu urmau a se Iace printr-o revolutie violent si
agresiv, care era metoda comunistilor de peste tot, ci printr-un
proces lent al adoptrii ideilor legionare de ctre poporul romn,
printr-o ntrire a constiintei nationale, prin crearea unui om nou
ce nu admite compromisuri cu evreii. Dac acest proces poate Ii
numit o revolutie, atunci aici este o revolutie a spiritului
romnesc, o ntoarcere a romnului spre el nsusi, cu cresterea
virtutilor lui nationale si crestine.
Cum propaganda legionar o Iceam si n aIara Bicazelor,
de la Centru a venit naintarea mea la gradul de sef de sector.
Eram seful sectorului Tulghes.
eIul judetului era proIesorul IosiI Duma, proIesor n
Gheorghieni, ce preda romna si franceza si care la examenul de
capacitate a iesit primul pe tar.
Cu el ntretineam relatii camaraderesti si de la el luam
ordinele ce veneau de sus, precum si materialul de propagand
legionar. Era un om plcut si ntelept, cumptat si neexcesiv, si
tenace.
La Miercurea Ciuc, capitala judetului Ciuc, ca sef de
sector era Horatiu Comnici, de proIesie avocat. Alte sectoare
legionare nu erau n judet, cci n satele secuiesti noi nu Iceam
propagand legionar.
Materialul nostru de propagand era Ioarte atractiv: Ioi
volante mari cu Ieciori mbrcati national ce plecau la sap sau
fete tinere care n costumele lor albe cu seceri n mini. Erau
colorate viu si Iceau plcere. Se vedea n ele vigoarea tineretii.
Dar mai erau si cteva gazete si reviste legionare.
Prestigiosul ziar ,Cuvntul, al crui director era marele
Nae Ionescu, proIesor de logic si metaIizic la Bucuresti,
sprijinea acum pe legionari.
ncrederea n legionari crestea treptat. Spiritul legionar se
Preot Nicolae Grebenea
48
infiltra lent n masele romnesti. Dar n multe sate opozitia de a
ptrunde era att de mare nct trebuia s Iii un viteaz ca s risti
s pleci n propagand si s te lupti cu jandarmii, ce primeau
ordine ca peste tot s mpiedice propaganda legionar. De aceea
legionarii plecau n grupuri, n echipe, ca s poat nIrunta
jandarmii care le interziceau accesul n sat.
A Iost si o echip a ,mortii n care cei ce au intrat erau
hotrti s mearg pn la sacriIiciul suprem n propaganda lor.
Ei au nceput s Iie temuti Iiindc aIirmau c vor pedepsi sever
cnd vor veni la putere pe toti trdtorii poporului romn, pe toti
,vndutii. Se zvonea, (cci niciodat conducerea legionar n-a
declarat oIicial aceasta), c legionarii au Iormat ,listele negre
cu numele celor ce urmau a fi ucisi la venirea la putere a
Miscrii. Acest lucru a nceput s umple de spaim pe unii
potentati din clasele de sus ale societtii si, ca urmare, s-i
nversuneze s lupte cu Iurie, contra legionarilor.
Legionarii n deveniser 937 o Iort. Aveau organizatii n
toate judetele, un corp legionar muncitoresc, o pres a lor, o
disciplin sever, un tineret care rspundea unitar si imediat la
orice comand a Cpitanului. Regele Carol al II-lea, privind
unele maniIestri legionare, ar Ii spus: ,Nu mi-e team de
numrul lor, dar m ngrozeste ordinea lor.
n Miscarea Legionar era si o organizatie a tineretului:
elevi, studenti, etc. Tinerii alctuiau ,Frtiile de cruce, cu o
conducere a lor, subordonat conducerii generale. Educatia lor
se Icea n chip deosebit de restul Miscrii si un comandant
legionar nsrcinat special comanda Frtiile de cruce. Tnrul
nscris n Frtii trebuia s cugete ca n Iiecare zi s Iac o Iapt
bun.
Urma s se Iac alegeri. Toate partidele erau n campanie
electoral Iebril. AstIel, n 937, spre sIrsitul anului, era
termenul alegerilor. Liberalii lui Ttrscu conduceau. Am intrat
si eu ntr-o activitate sustinut de zi si noapte spre a avea n
AMINTIRI DIN NTUNERIC
49
Bicaz ct de ct, un succes electoral.
Regele tinea cu Ttrscu si dorea s ias n alegeri.
Spre a mpiedica agresiunile dintre partide n propaganda
lor si n alegeri, ca s Iie pace ntre oameni, Codreanu a propus
un cartel tuturor partidelor politice: s nu se combat n
propagand, s nu se lupte ntre ele, ci Iiecare s aIirme
programul su si astIel s asigure libertatea alegerilor si s se
sprijine mpreun cei cartelati. Era ceva nou si binevenit.
Partidul National rnesc, Gheorghe Brtianu cu Partidul su
Liberal, si nc cineva, nu-mi mai amintesc exact, au ncheiat
acest cartel.
Cu toate strduintele si unele ingerinte oIiciale, liberalii n-
au reusit s ia 40 din voturi care le-ar fi asigurat guvernarea, si
au czut n alegeri. Ei au obtinut 39,6, trnistii 24 si
Miscarea Legionar 6, iar toate celelalte partide, restul. Deci
Miscarea se apropia de guvernare ca al treilea partid din tar.
Cei ce reuseau n alegeri s ia 40 luau o ,prim, adic 20
din voturi.

OCTAVIAN GOGA - PRIM MINISTRU

Regele nsrcin pe Octavian Goga cu Iormarea noului
guvern ce trebuia s Iac alegeri noi. El era unit cu A. C. Cuza,
seIul Ligii Aprrii Nationale Crestine, partid de dreapta. Regele
ns i-a impus lui Goga ca Ministru de Interne pe Armand
Clinescu, rupt de la trnisti, si pe nc dou persoane.
Alt propagand electoral ncepu n tar, dar cam agitat.
Ministrul de interne provoca. Asta era misiunea lui cerut de
rege.
Regele dorea ca n alegeri s se nasc o lupt ntre
legionari si cuzisti, si el, n numele pstrrii ordinii, s declare
dictatura, visul lui: s guverneze el. Dar n-a reusit. Codreanu a
nteles gndul miselesc al regelui si a ndemnat pe legionari s
Preot Nicolae Grebenea
50
nu se lupte cu nimeni si, unde nu se poate altIel, s se retrag,
cci el avea inIormatori chiar de la Palatul Regal.
Am nceput si eu actiunea cu Iervoare si cu o nou
pasiune. Am fost impresionat de Iaptul c chiar unii secui m-au
ntrebat dac pot vota cu legionarii si ,dac pot Ii primiti si ei n
legiune. n satul Ditru, jud. Mures, trei Iamilii de secui au
trecut la Biserica Ortodox ca ,s poat Ii mai aproape de
romni, mi-au spus, si s poat Ii primiti n Legiune.
Propaganda electoral mergea n liniste, cu toate
provocrile lui Clinescu, iar dezordini mari nu se mai
produceau. n dou ntlniri dintre Goga si Codreanu, Goga a
fost informat de intentia si planul perfid al regelui si astfel au
fost evitate dezordinile. Regele turba. Paranoic, a intrat ntr-o
furie de om nebun si la 9 februarie 1938 l-a rsturnat pe Goga de
la guvern, cnd abia mplinise 40 de zile de guvernare, Ir a
mai face alegeri.
Proclam dictatura la 0 Iebruarie, suspend Constitutia,
puse pe Patriarhul Miron Cristea prim-ministru, iar pe Armand
Clinescu ministru de rzboi, de interne si de instructie public.
Puse Statul s nIrunte Natiunea.
Acest act politic s-a datorat fricii de legionari, interventiei
francmasoneriei si dorului de putere al lui Carol al II-lea.
Protestele partidelor politice si ale opiniei publice n-au contat.
Patriarhul era un paravan al dictatorului.
Fruntasii legionari au Iost arestati si bgati n dou lagre:
unul la Vaslui, iar al doilea la Miercurea Ciuc. Aceasta s-a
produs n aprilie (cnd au fost arestati si Nae Ionescu si Mircea
Eliade care erau ncadrati n Miscare, Nae Ionescu de prin 1932-
1933, iar Mircea Eliade de prin 1935-1936). S-a declarat starea
de asediu si a urmat un regim dur.
Am ncetat activitatea politic, dar am sporit activitatea
scolar si cultural religioas. Multi preIecti militari. Un nceput
de teroare.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
51
Se gsi prilejul ca seIul legionarilor, Corneliu Zelea
Codreanu, s Iie dat n judecat de ctre Nicolae Iorga pentru
ultragiu si s Iie condamnat la 6 luni de detentie. Iar ticlosul de
Clinescu i-a nscenat un proces de nalt trdare si l-a
condamnat la zece ani de temnit grea. Lumea vuia, dar era
tinut strns; Armand Clinescu Iu numit ,omul de otel. Sutele
de avocati din tar ce voiser s vin s apere pe Corneliu Zelea
Codreanu au Iost mpiedicati s se prezinte. L-au judecat
militarii. inuta lui la proces, demnitatea atitudinii, tria aprrii
nevinovtiei sale, toate au Iost zadarnice. Nemernicii l judecau,
dusmanii exaltau, legionarii plngeau.
Cine era cel ce l aducea la judecat si la moarte? Armand
Clinescu, mare elector si demagog n Arges. Avocat chior,
pirpiriu, avnd ca sotie evreica Adela, om gata la orice tranzactie
murdar, inteligent, cu o licent si dou doctorate, dup cte se
spunea.
Motii din Muntii Apuseni au avut un mare proces cu niste
evrei ce exploatau pdurile din muntii lor Ir s mai Iac
plantatii, muntii devenind golasi, si au cerut s intre n posesia
muntilor ca s nceteze aceast exploatare nesocotit. Grupul de
evrei se numea Tishler-Mor. Procesul mergea de ani de zile si,
desi motii aveau dreptate, nu-l cstigau. Se amna mereu.
Avocatii romni considerau o rusine s apere pe acesti evrei
mpotriva motilor. S-au gsit totusi doi oameni care s o Iac:
Armand Clinescu si Petru Groza. Petru Groza, avocat Ioarte
bogat din Hunedoara, satul Bcia, la care venea ajutorul rosu
pentru comunisti si care n 1945 va fi prim-ministru n primul
guvern comunist. Romnii i-au numit: doi netrebnici.
Desi n cercurile legionare, Codreanu a condamnat atacul
Abisiniei de ctre italieni si ocuparea ei; desi el nu a mers n
Germania ca nu cumva s se trag concluzia c este Iinantat de
Germania, a Icut aIirmatia: ,Cnd Miscarea Legionar va birui,
n 48 de ore va intra n Axa Roma-Berlin. Asta o spunea cu
Preot Nicolae Grebenea
52
privire la lupta contra comunismului
n momentul acela Germania se ridicase foarte mult. n ea
se dezvolta un spirit nationalist si revansard. Filosofii national-
socialismului german, doctrina Statului German de atunci, au
aIirmat ideea superiorittii rasei germane Iat de celelalte rase,
superioritate ce vine, spuneau ei, din sngele nobil al poporului
german. Aceast idee, sau mai bine zis doctrin, si-a nsusit-o
integral Hitler si partidul su.
Dar ea constituia o amenintare a stabilittii mondiale, a
pcii, a status-quo-ului lumii. Era de fapt premisa unui nou
rzboi mondial. Din moment ce esti superior ti se ridic, ipso
facto, pretentia s conduci, s te ridici deasupra celorlalti. Presa
german vorbea de nevoia Germaniei de ,spatiu vital, deci de
terenuri din afara Germaniei. Ea formulase dictonul: Drang
nach Osten
8
. Deci Polonia si alte state de acum erau vizate.
Unde mai pui cntecul care suna pe buzele nemtilor
Deutchland ber alles.
9

Desi Hitler declara: ,Sunt proIet, nu va Ii rzboi, el
pregtea asiduu rzboiul, iar lumea si ddea seama de aceasta,
mai ales c n Mein Kamf
10
Hitler artase nevoia Germaniei
de a se revansa.
n aceste mprejurri, pozitia Romniei era urmrit cu
interes din toate prtile.
Franta si Anglia, state ce ne garantaser granitele prin
ntelegeri speciale, se temeau de Miscarea Legionar. Se temeau
de un rzboi dar nu erau pregtite pentru el.
Miscarea Legionar era urmrit de Franta si Anglia cu o
team crescnd cnd o vedeau apropiindu-se de guvernare.
Ca urmare, la ndemnul francmasoneriei, dictatura si-a

8
mpinge spre est.
9
Germania peste toate.
10
Lupta mea
AMINTIRI DIN NTUNERIC
53
ndreptat Iorta contra Grzii de Fier, declansnd prigoana.
Codreanu a fost arestat. Din nchisoare a transmis ordinul: La
pmnt! Nimeni nu atac si nu rspunde la atacuri. De aici
mpotriviri ale unora si ncordare. Vasile Cristescu, comandant
legionar, proIesor, ce urma s ia comanda Miscrii dup
Codreanu, nconjurat n cas de politie, n-a voit s se lase arestat
si a fost mpuscat.
Horia Sima, ascuns, a luat comanda. Profesor de filosofie
Ioarte capabil avea din pcate, un spirit nclinat spre terorism.
n acest timp eu am ncetat orice activitate politic, ca s
nu m expun si mai ales s nu expun pe altii prigoanei. Pentru a
m supune ordinului Cpitanului de a nu activa, continuam
activitatea de organizare a parohiei ortodoxe din Bicaz si
activitatea scolar.
Vacanta de var o Iceam n Rsinari, iar n septembrie
m rentorceam la Bicaz.

5*+,%1"+,%+6%&,(/

Clinescu ordon noi arestri n septembrie. Pe
neasteptate, am fost arestat de jandarmii din sat, permitndu-mi-
se s iau cteva haine de schimb, dar nu si ceva de mncare, si
scuzndu-se - cci am avut raporturi bune cu ei - am pornit pe
jos, cum era ordinul, spre Gheorgheni. Ploua. M-a udat tot. Ne-
am oprit la sectia de jandarmi dintre Bicaz si Gheorghieni, unde
plutonierul major m-a mustrat si m-a ocrt mult c Iac parte
dintre niste derbedei. Am dormit acolo ntr-un frig neasteptat
la sfrsitul lui septembrie. A doua zi m-am dus la Legiunea de
jandarmi din Miercurea Ciuc. Comandantul, locotenent-
colonelul Georgescu, om pe care l cunosteam si cu care am stat
mpreun la mas si dovedise o atitudine de omenie si
bunvoint, m anunt c voi merge n lagr la Vaslui. Mi-a
cerut s renunt la Miscare, c m elibereaz. Eu ns am reIuzat
Preot Nicolae Grebenea
54
a da o asemenea declaratie. Mi se prea josnic, neloial, era ca
o dezertare si n-am putut-o da. n dub, spre Vaslui, erau
prietenul meu Horatiu Comnici, doctorul Bucur din Mures si
multi altii, toti tineri. Rcisem si tuseam. Doctorul Bucur
constat o congestie pulmonar.
Horatiu avea un rucsac si o traist de alimente si, printre
acestea, medicamente si injectii pentru plmni. Dar doctorul
Bucur a spus c nu e demn de un lupttor s-si sparg vinele cu
injectii. El se va vindeca cu hran de la Horatiu, cu voie bun,
entuziasm si cntece. Am fost de acord si am refuzat injectiile.
Curnd m-am reIcut.
Lagrul era ntr-o scoal cu curte larg si loc de plimbat
prin grdin. Aici am dat de primii ,conIiscati: vreo sut
optzeci. Cu noii veniti numrul, cred c trecea de 400.
Seria venit cu mine era alctuit din legionari de mna a
doua.
Cei gsiti aici erau de mna nti: comandanti legionari
plini, comandanti ajutori, lupttori decorati de Cpitan, proIesori
universitari, ctiva colonei, poetul si profesorul universitar Radu
Gyr. ntre ei si domnul avocat Georgescu, originar din Poiana
Sibiului, Icnd parte dintre cei cinci ntemeietori ai Legiunii
Arhanghelului Mihail din 1927. i priveam cu un respect
deosebit si mi-am dat seama c eu nu Icusem nimic deosebit
pentru Miscare. Nu luasem parte la nici un mars de lung durat
pentru vestirea doctrinei legionare, nu luasem parte la nici o
tabr de munc dintre cele initiate si actionate de legionari.
Eram Ir nici o distinctie si Ir nici un merit. Eram un simplu
membru al Miscrii.
Regimul de lagr era aspru datorit mncrii de slab
calitate ct si a patului, lipsit de orice confort pentru unii. Eram
ns liberi s ne plimbm toat ziua prin curte si gradin, de la
deschiderea cldirii si pn la nchiderea ei seara. Puteai vorbi
cu oricine si lega prietenii. Convorbirile nu erau supravegheate.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
55
Dimineata, nainte de ceaiul simplu si cu putin pine, se Icea o
rugciune comun. Seara, la Iel. Uneori se Iceau si ziua slujiri
de patru preoti, toti comandanti legionari. Exista si o camer de
rugciune care era permanent cercetat.
Masa de la amiaz si seara era simpl si de un singur Iel:
un polonic, ca la puscriasi.
Nu era voie s scriem si nici s Iim cercetati. La arestare,
tocmai m pregteam s m cstoresc cu domnisoara Silvia
Davidescu, nvttoare din Bacu. Eram ndrgostit de ea.
Desprtirea mi-a produs o mare durere. Sufeream foarte mult
pentru lipsa ei, pentru c nu ne mai puteam ntlni ca dragostea
noastr s decurg ntr-un mod firesc. Ah! Ct e de greu s Iii
smuls de lng o Iiint pe care o iubesti, cnd esti tnr, iar
sngele nIierbntat ti bate tmplele si te pregtesti pentru viitor
cu ea!...
M-am adresat unui locotenent din personalul de paz, cnd
l-am gsit singur: ,Domnule locotenent, sunt ndrgostit de o
Iiint plcut si vistoare; am Iost ridicat pe neasteptate tocmai
cnd pregteam cununia noastr. Nu stie nimic ce e cu mine. Ce
gnduri, temeri si nelinisti i se pot aduna n inim datorit
acestui fapt si n-as vrea s-o fac s suIere. Poate c si
dumneavoastr ati iubit sau poate iubiti. De aceea v rog s
Iaceti o exceptie de la regula de aici si s-mi permiteti s-i
scriu. S-a artat Ioarte ntelegtor si mi-a dat o carte postal.
n lagr administratia Icea o vast propagand pentru ca
legionarii s se lepede de Miscarea Legionar. Dar se gsir
putini care s Iie convinsi ca s renunte. E drept c grijile de
familie i nelinisteau pe unii.
De asemenea, prin pres, se ducea o mare campanie contra
legionarilor si mai ales a Cpitanului si a Iamiliei sale. Tatl lui,
btrnul proIesor Codreanu, era artat ca un strin, un polonez,
un Zelinschi ce n-are nimic de-a face cu sufletul neamului
romnesc. Se uita c el se dovedise a Ii un mare romn, c
Preot Nicolae Grebenea
56
avusese o prietenie strns cu Nicolae Iorga si cu marele
proIesor nationalist A. C. Cuza, c n rzboiul de ntregire a
primit decoratia Mihai Viteazul, cea mai mare decoratie de
rzboi ce se ddea oIiterilor.
Se ducea o politic de intimidare. Regele Icea ce voia.
Criticat aspru de fostii lui prieteni: Goga, Maniu, Vaida
Voievod si altii, patriarhul Miron Cristea nu cuteza s se retrag
din aceast coalitie murdar si sngeroas n care intrase.
Erau putine crti n lagr. Puteai s studiezi, dar gndurile
oamenilor erau nelinistite: Cpitanul arestat si condamnat. Dar
acum era toat conducerea legionar arestat. S nu uitm c
mai era un lagr si la Miercurea Ciuc. Nu era aici timpul prielnic
pentru studiu. Oamenii erau ngrijorati: ce va mai putea urma?
Eu ns aveam rbdare. Eram singur, n-aveam nc sarcina
unei familii. Petreceam timpul mai mult n discutii, n
nesIrsitele preumblri prin curtea lagrului, cu diIeriti
camarazi, cu care am nceput s m mprietenesc. Jucam mult
sah.
Timpul trecea greu si apstor. O miscare ce se ridicase
pentru mntuirea neamului si care promitea att de mult era
Irnt acum. O puteai compara cu un pom Ioarte roditor cruia i
s-au tiat crengile cnd tocmai nIlorise. Evreii se bucurau.
Ungurii, care duceau n Ungaria o propagand mincinoas de
denigrare a Romniei, se bucurau enorm. Miscarea era singura
Iormatie politic din Romnia care i speria.
Toti eram ntr-o ngrijorat asteptare.
La decembrie a ajuns n lagr ziarul ,Romnia,
oficiosul dictaturii, n care era anuntat mpuscarea Cpitanului
si a nc treisprezece legionari Iruntasi, pentru c, transportati
spre nchisoarea Jilava, se spunea c ar Ii ncercat s Iug de sub
escort.
tirea a czut ca un trsnet peste capul celor din lagr. A
fost cu adevrat coplesitoare. Cei mai multi au czut n genunchi
AMINTIRI DIN NTUNERIC
57
ca s se roage. Mai toti plngeau. Era o durere ce pornea din
strIunduri. Acum se vedea ct de mult a Iost iubit acest om.
Am aIlat mai trziu c si n tar zguduirea a Iost proIund
si a cuprins toate straturile societtii romnesti.
Conducerea a anuntat pe un ton ameninttor c cei care se
apropie la o anumit distant de zidurile lagrului vor Ii
mpuscati Ir somatie. Tendinta de intimidare era evident.
Unii, de durere, nu mai ieseau n curte. Nimeni n-a iesit s Iac
prohodul cpitanului si al celor ucisi odat cu el. Se vedea bine
c povestea cu Iuga de sub escort e o minciun.
Eu, cum nu eram nc preot, am considerat c trebuie s se
Iac rugciunile prohodului pentru moartea Cpitanului si le-am
citit ntr-o nduiosare si liniste senin; dar numai jumtate din
cei ce veneau altdat la rugciune au ndrznit s asiste.
Apoi, mereu, rugciunile n comun nu s-au mai Icut cu
atta insistent ca nainte.
Pe multi lovitura i-a frnt, dar totusi nu cedau. Altii, ns,
au nceput s Iac declaratii de desolidarizare. Pe acestia
legionarii, nainte de a pleca, i-au izolat ntr-o parte a lagrului
numit ,lgrut, ca pe unii ce puteau inIecta si pe altii cu
,virusul slbiciunii lor. A-i privi era un spectacol foarte trist si
dureros. Fiindc ei nsisi erau ndurerati c au Iost pusi n
situatia s renunte la un crez pentru care unii luptaser ndelung.
Iar pe lng aceasta vedeau pe camarazii lor aruncndu-le priviri
mustrtoare si chiar dispretuitoare. Grija familiei i-a Icut s
cedeze.
Zpada a venit curnd si plimbrile prin curte nu se mai
puteau face din pricina frigului.
Nasterea Domnului, marea srbtoare a pcii si a marilor
ndejdi crestine, a sosit aici cu vnturi si viIor, cu o crestere a
apsrii conducerii lagrului si Ir nici o ndejde ntr-o
schimbare apropiat.
Camera de rugciune era mereu plin, zi si noapte, pn
Preot Nicolae Grebenea
58
trziu. Aici si gseau mai toti mngierea. Rezistenta era drz.
Cei ce au rmas erau hotrti s reziste pn la limita extrem:
moartea. A te lepda de Miscare se considera ca o trdare de
neiertat.
ncepusem un jurnal al evenimentelor din lagr pe care-l
continuam cam pe ascuns si pe care-l tineam aproape la zi.
Acest jurnal l-am gsit n septembrie 940, dup Iuga lui Carol
al doilea, mpreun cu nc vreo trei-patru jurnale. El prezenta o
icoan Iidel a lucrrilor si Iaptelor de atunci si ar Ii Iost necesar
azi pentru reconstituirea atmosferei ncordate de atunci. Din
pcate s-a pierdut.
Timpul trecea greu Ir corespondent si Ir stiri din
aIar.
Se simtea totusi n aer miros de praI de pusc. Hitler
anexase la Germania frumoasa Austrie si apoi a ocupat
Cehoslovacia. Anglia si Franta ddeau dovad de slbiciune.
Ungurii si sporeau propaganda lor revizionist. Comitagii
bulgari atacau noaptea cetteni romni din Dobrogea. Carol al
doilea ns petrecea si Iura tara.
Odat cu primvara a venit marele post al Presimilor si
odat cu el si sperantele eliberrii.
Rugciunile se Iceau acum cu atta Iervoare si cu lacrimi
Iierbinti n ochi senini nct vedeai c pentru unii singura
sperant rmnea Dumnezeu.
Mi-a Iost dat s vd acum un Ienomen ce m-a uluit. Era n
Vinerea Patimilor. n camera de rugciune erau ntr-un vas niste
petunii ce se uscaser. Acestea au nceput ns s nverzeasc n
vzul tuturor si apoi s nIloreasc. Treptat, treptat, n vreo patru
ore s-au deschis si petalele si artau ca si cnd ar Ii Iost rupte
atunci. Dumnezeu era deci cu noi.
SIintele Pasti au venit Ir pachete si scrisori, dect
rarisime, dar cu sperante nnoite.

AMINTIRI DIN NTUNERIC
59
ELIBERAREA

n tar starea de tensiune durase prea mult. Regele cuta s
se apere si s strng n jurul lui un Iront de unitate national.
Goga refuzase postul de consilier regal si orice colaborare cu
Carol al II-lea. Maniu si altii la fel. Iorga, speriat de mersul
lucrurilor pe un Igas sngeros, spre care le mpinsese si el,
regreta acum si se desolidariza de sngele ce se vrsa. Dar nu
iesea din coalitia cu Carol al II-lea.
Patriarhul Miron, prim-ministru, soptea prietenilor c va
Iace declaratii publice de condamnare a actelor ce se Iceau de
ctre rege si de Clinescu (care era fac totum n guvern), dar,
bolnav, a fost trimis n Franta la Cannes, pentru tratament, unde
muri repede, otrvit nainte de a-si deschide gura. Aceasta
tocmai acum, dup Pasti.
Regele, presat din interior, simti nevoia unei usoare
destinderi. Cu o precautie deosebit, ncepu s plece cte unul
dintre noi, dintre cei socotiti mai blnzi, mai nensemnati si mai
putin Ianatici, ce nu puteau pregti cumva o rzbunare.
Chiar la sfrsitul Sptmnii Luminate m vzui chemat
pentru plecare. Zi Irumoas, cald, n care mugurii se
deschideau lsnd s apar mndrele petale ale merilor si ale
altor pomi. M-am mbrtisat cu o seam de camarazi, i-am
salutat pe toti cu o bucurie deschis si am plecat.
Dar bucuria eliberrii mele era umbrit de regretul c unii
rmneau n aceeasi situatie grea de lagr. Destinele nu sunt la
Iel. Fiecare dintre noi are drumul su pe care nu-l cunoaste nici
el deplin si n care pe lng vointa lui sunt attea elemente care
l determin si care uneori au un caracter inevitabil.
n grab am mers la Bicazul ardelean. Tinerii intelectuali
dintr-un grup m-au remarcat si au alergat s m mbrtiseze. Cel
dinti a Iost un doctor evreu, cci orientarea mea politic nu
alterase bunele raporturi dintre noi. Apoi am Iugit la Rsinari,
Preot Nicolae Grebenea
60
satul meu iubit. Cred c putini si-au iubit satul lor natal mai mult
dect mine si, fiind departe, i-au simtit lipsa cu o durere mai
mare. Desprtit, prea a Ii o Iractur din adncuri sIsietoare.
Rudele si prietenii m-au primit cu drag. Fratii erau la Drgsani,
iar tata murise din 937, n vrst de 93 de ani.
La Gheorghieni am vizitat acas pe domnisoara
Davidescu. Era Ioarte bucuroas de revederea noastr si am
Icut din nou planul cstorie noastre care trebuia s aib loc n
cel mai scurt timp si nu mai era dependent dect de primirea
unei parohii pentru mine.
Am mers la Drgsani la Iratii mei Dan si Bucur. Sotiile
lor, Opreana si Mimi, s-au bucurat tot att de mult ca si fratii de
ntoarcerea mea. Cumnata mea Ana, vduva Iratelui mai mare,
la fel s-a bucurat si ea. Ei vroiau s m ntremeze cci slbisem
mult ct am stat n lagr.
Dar dup dou sptmni de la eliberare, Clinescu a tinut
s Iiu concentrat si s Iiu trimis pe granita noastr de vest n
judetul Slaj, la Srmsag. Am mbrcat haina militar si am
plecat la regimentul meu din Sibiu, 3 grniceresc, cu numrul
90. Eram sublocotenent si am fost repartizat la compania a opta
de mitralier
Am avut o bun primire. Toti oIiterii erau atenti si
binevoitori cu mine. Comandantul regimentului a propus
sporirea cotei de plat la popota oIiterilor, Iiindc ,unul dintre
noi e prea slbit. Acela eram eu.
Pe granit Iceam instructie militar si lucrri de
amenajare a terenului pentru aprarea, n eventualitatea unui
atac unguresc: amplasamente de arme automate si santuri de
aprare. Soldatii concentrati, unii cu 3-4 copii, nvtau s trag
cu armamentul nou cehoslovac, mitraliere Sveno-Bruno si cum
s se ascund n teren. Constatam acum c unele sate prin care
treceam erau maghiare, ns se vedea bine c ele Iuseser cu
romni, dar au fost maghiarizate n ultimii ani nainte de unire.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
61
Acum nu mai stiau romneste si li s-a dat si religia catolic.
Se putea deduce Ir gres c satele de la granita noastr
pn la Tisa au Iost toate romnesti, dar au Iost maghiarizate
fortat n ultimii 50-60 de ani.
Seara era scoala oIiterului. Rezolvam teme de lupt,
momente tactice. Citeam o carte maghiar ce strnea mult
curiozitate. Ea era destinat numai ungurilor de ncredere si a
Iost prins de Statul Major al armatei noastre. Dup ce expunea
c ungurii nu vor accepta niciodat luarea Ardealului de ctre
romni, aIirma c va Ii o conjunctur Iavorabil cnd vor veni,
dar nu singuri, si vor intra n Ardeal. Cartea recomanda ca, n
tumultul luptei, ei s ucid cti mai multi romni, ,s nu le Iie
mil, s ucid ,n numele strmosilor, cci Dumnezeu i va
ierta. Uciderea romanilor e o datorie patriotic. Ea vine ca o
porunc a strmosilor si trebuie mplinit pentru asigurarea
viitorului Ungariei. Problema Ardealului, se mai spunea, e o
problem de numr, cine are numrul mai mare acela stpneste
Ardealul. De aceea ucideti, ucideti cti mai multi romni spre a
se schimba proportia numrului dintre romni si maghiari.
Aceste lucruri se spuneau nu acum 2000 de ani, ci n
decada a patra a veacului XX, nu de ctre niste barbari de cine
stie unde, ci de un popor civilizat crestin, ce tria n centrul
Europei.
Ah! Unde era cultura, civilizatia, crestinismul acestui
popor? Vechea barbarie se ridica de sub crusta usoar de
civilizatie a corpului hunic al acestui popor nc barbar si
nencadrat n spiritul european.
.i cartea era scris sub ndrumarea conducerii statului
maghiar, nu a vreunui particular extremist. Era unui guvern cu
mentalitate barbar.
Dup o lun si jumtate de concentrare, m-am ntors
acas, lsnd regrete unora si mai ales plutonului pe care l
comandasem. n acest scurt timp de instructie militar mi-am
Preot Nicolae Grebenea
62
ntrit convingerea n legtur cu necesitatea unei bune armate
ca scut al patriei. Acum o iubeam mai mult, i ntelegeam mai
bine rostul si o apreciam mai mult.
Acas mi-am mbrtisat neamurile si prietenii.
Dintre toti, n Rsinari, suIletul meu cuta mai mult pe
domnisoara Minerva Dancsiu, Iiica preotului Emil Dncsiu. E
cea cu care pregtisem diIerenta de liceu si bacalaureatul:
harnica si distinsa Minerva. Era acas, tocmai venise de la
Bucuresti, unde era student la doctorat n tiinte Naturale.
ntlnirea a Iost emotionant. Ne-am plimbat prin sat, am iesit n
cmp singuri si uneori cu altii, am Icut IotograIii singuri si n
grup, am cules flori. Se maturizase. O priveam cu admiratie si
avnt. Ardea de iubire, niciodat nu o vzusem att de aprins,
tot sufletul ei era ntr-o mare vibratie, era foc aprins. Ct de
Irumoas o Icea iubirea! Era plin de lumin n priviri, iubea cu
adevrat.
n Iata acestei maniIestri pstram, nIrngnd pornirile
interioare, o rezerv: promisesem domnisoarei Silvia Davidescu
c o voi lua de sotie, iesisem cu ea pe strad si lumea stia c ea e
logodnica mea.
Dar acum s-a aprins un Ioc n mine ce m prjolea.
Ardeam n tain, dar privirile spuneau tot. Minerva astepta
demersul meu. A o mbrtisa nsemna a nu mai putea rezista, a-
mi pierde orice cumpt, a Ii coplesit. Vorbeam si ne tineam de
mn, dar cuvntul care trebuia.
Acum iat-m iubind nebuneste pe Minerva.
Cuvntul ce-l ddusem Silviei l considerasem sInt.
n dou zile m-am limpezit si am luat o dureroas
hotrre: voi lua pe Silvia de sotie. Cine stie ce s-ar putea
ntmpla dac as lsa-o
La nceputul lui septembrie Mitropolitul Ardealului
Nicolae Blan m-a hirotonit diacon n Catedrala din Sibiu.

AMINTIRI DIN NTUNERIC
63
STUDENT

Am fost student la Cernuti pentru a da o diIerent de
studii la Facultatea de Teologie.
Firesc era ca s iau imediat o parohie, dar o nentelegere s-
a ivit ntre mine si naltul prelat, din pricina unei atitudini
arbitrare a nalt Prea Sfintiei Sale, cu privire la numirea mea la o
parohie.
Mitropolitul Blan era un mare mitropolit, cu mult
prestant, cu o cultur aleas si cu o nalt constiint a rolului
Bisericii n cadrul neamului nostru.
Cnd m-am dus la sfintire, el mi-a spus c a Icut
demersuri speciale pentru eliberarea mea din lagr, direct la
Armand Clinescu, cu care s-a certat n dezbaterea cazului meu
si al nc vreo doi legionari lgristi, cci el apra un principiu:
considera c el, ca seI al clerului ortodox ardelean, nu poate
admite s Iie arestat cineva dintre subalternii SIintiei Sale si s
Iie tinut n lagr. Dac e vinovat, atunci trebuie s Iie judecat.
Dac nu e vinovat, atunci trebuie s Iie eliberat imediat.
Atunci cnd m-am dus la sfintire el m-a primit privindu-
m cu ironie si a izbucnit n rs:
- Asa sunt eroii: cnd n aer miroase a praI de pusc, vin la
sIintire ca s scape de Iront.
- Dac credeti c de Iric vin acum la sIintire, iar nu
pentru c a venit momentul s intru mai adnc n slujirea sInt
pentru care m-am pregtit, m ntorc imediat la regiment, pe
zona de vest.
- Te sIintesc, te sIintesc, relu el, cum s nu te sIintesc? si
m privi cu aceeasi atitudine ironic.
De Iapt, el nu ntelegea atitudinea mea legionar.
Mitropolit distins, ca profesor de teologie nutrise mari
sentimente nationale de unire a Ardealului cu patria mam si, n
1918, nainte de Unire, a dus guvernului de la Bucuresti un
Preot Nicolae Grebenea
64
mesaj al Partidului National Ardelean, trecnd muntii cu riscul
vietii, prin Vama Cucului.
Dorea ca o parte a clerului s actioneze si politic, ca
principiile crestinismului s Iie irizate n gndirea politic, s o
Iecundeze si nnobileze. Recomanda ca oricine s lucreze dup
cea mai bun constiint a sa si nu admitea nici o presiune Iizic
sau moral asupra cuiva din cauza ideilor sale. Considera c unii
reprezentanti ai Bisericii trebuie s Iie prezenti n viata politic a
trii ca nu cumva s se iveasc un guvern cu atitudini
anticrestine si antinationale. M-am desprtit de Sibiu putin
ntristat.
La Cernuti am intrat ntr-o pensiune cu mas si cas
mpreun cu un alt student ardelean ce terminase teologia la
Sibiu, Simion Tudor.
mi trebuia o diIerent de studii la Facultatea de Teologie
din Cernuti, pentru Academia Teologic din Sibiu, desi avea un
nvtmnt teologic ca si celelalte Iacultti de teologie din tar,
statul nu recunostea titlul de licentiat absolventilor ei.
Mitropolitul Blan voia o autonomie a scolilor cu caracter
teologic, ca proIesorii lor s Iie numiti de el sau cu
consimtmntul lui, iar nu de Senatul universitar. El se temea ca
nu cumva Senatul universitar s-i trimit, respectiv impun, ca
proIesor, oameni necredinciosi, atei sau liber cugettori.
Cernutiul era un oras mare si Irumos, cu 25.000 de
locuitori romni si ruteni. Pe strada Flondor, care era cea mai
Irumoas, m plimbam adesea.
Luam parte la cursuri pentru toti anii de teologie.
ProIesorii erau savanti n materie; cu dou exceptii, toti erau si
preoti.
n zilele de lucru aveam 8-10 ore de cursuri, iar n a doua
jumtate a anului slujeam duminica Sfnta Liturghie la o
biseric din cartierul Clocusca, ca diacon, mpreun cu
proIesorul de ebraic, Vladimir Prelipceanu.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
65
Acesta m-a impresionat n chipul cel mai plcut. Era plin
de credint, smerit, aproape sInt. Vorbea cu toat lumea la
nivelul Iiecruia.
Nu vedeai n el pe profesorul universitar, ci pe omul,
prietenul si Iratele Iiecruia. Cum n Europa ncepuse rzboiul la
1 septembrie, cu Germania contra Poloniei, iar n mai 1940
contra Frantei, multi romni erau concentrati pe zona de vest sau
n Basarabia, iar acas erau multe necazuri, lipsuri si lacrimi.
Uneori copiii cu tatii lor plecati nu aveau ce mnca. Bunul
proIesor ns nu stia cum s deschid punga ca s astmpere
foamea la ct mai multi. Toate aceste acte de caritate le Icea cu
o nobil discretie. l admiram. n ultimele dou luni am tinut eu
predica la acea biseric, el Iiind Ioarte ocupat cu diIerite servicii.
Mi-au plcut cursurile. nvtam cu Iervoare si cu gndul s
m nscriu la doctoratul n teologie dup ce voi lua licenta.
Totusi n-am renuntat nici pasiunea mea: jocul de sah. I-am
rezervat dou ore pe sptmn, smbta dup-mas.
Acestea la cel mai ales local restaurant de pe Flondor,
unde venea elita orasului. Am rezervat dou ore pe sptmn
plimbrii pe Flondor ca s vd doamnele, Ietele si n general
societatea cernutian. Colegul meu, mai serios dect mine,
rmsese numai la studiu, acas sau n vreun loc retras,
considernd c nu trebuie s piard nici o clip cu astIel de
preocupri inutile. Eu, dimpotriv, consideram c e o necesitate
a vedea lumea bucovinean la ea acas.
Atunci strluceau n Cernuti doi mari proIesori care
tineau niste conferinte foarte audiate: profesorul ardelean
Romulus Cndea, din Avrigul Sibiului, profesor de istorie a
Evului mediu, si proIesorul I. D. teInescu, de istoria artelor si
de limba greac. Acesta tinea cursuri de istoria artei bizantine si
la Sorbona.
Eram nelipsit de la conferintele lor.
n Cernuti era cel mai mare templu evreiesc din tar.
Preot Nicolae Grebenea
66
Erau srbtorile de toamn ce tineau o sptmn. M-am dus s-
l vd seara, cu Tudor Simion, si am rmas la slujb. Templul era
impresionant, cu dou etaje, unde intrau Iemei si Iete.
Jos erau cei doi cantori cu voci baritonale de artisti. Cam
cu un metru mai sus de naos era altarul unde oficia rabinul, si el
cu o voce exceptional. n templu intrau evreii si se asezau n
bnci la locul scris pe o carte de vizit: doctorul Itic loi,
avocatul X etc.
Toti rmneau cu plriile pe cap. Omul de serviciu
aducea Iiecruia dintr-un dulap un Pentateuh, cele cinci crti ale
lui Moise. Ne-am asezat si noi ntr-o banc, am rmas cu
plriile pe cap si am cerut cte o Thora.
Ne-am uitat la vecini unde e deschis si am urmrit slujba
cu emotie.
Prea c e o atmosIer sumbr, cerul era ntunecat, o
Iurtun de tunete strbtea vzduhul. Aceasta tinu mult. n acest
timp, participantii la aceast dram se aplecau, se bteau cu
pumnii n piept si strigau: Oai, oai, oai!, ca un fel de vai al
nostru - era ceva impresionant, prea c orice ndejde s-a dus...
Dar nu! Dintr-o dat prea c cerul se deschide, o gean de
lumin apare si toat slujba si muzica iau alt curs. O not de
ncredere si biruint apare. Cerul s-a deschis peste tot, cci
Dumnezeul lui Israel, Iahve, a intervenit si a salvat pe poporul
su.
N-as Ii crezut c evreii au o slujb att de Irumoas. Am
ndrznit s m duc si a doua si a treia sear. Colegul meu n-a
mai ndrznit s mai vin, cci slujba se Icea pn noaptea
trziu si-i era Iric s nu Iie ucis, cci circula zvonul c evreii
ucid crestini ca s le ia sngele si s-l Ioloseasc la unele slujbe
ale lor, cu deosebire la Iacerea pstii. A Iost tot att de
impresionant ca si n prima sear.
Crciunul si SIintele Pasti le-am petrecut la Bacu, la
sotie, care era n stare binecuvntat si n septembrie 940 urma
AMINTIRI DIN NTUNERIC
67
s nasc.
Ea nscu la 5 septembrie o Ietit creia i-am dat numele
de Mariana si care a rmas, din pricina mprejurrilor
neasteptate ce s-au ivit, singura noastr Iiic.
Sfrsitul lui iunie a adus examenul nostru pe care eu si cu
Simion Tudor, colegul meu, l-am luat cu distinctie. Abia am
plecat, c a doua zi au si intrat rusii n Cernuti.
Franta capitulase n fata nemtilor la 22 iunie, iar la 26
iunie 1940 Romnia a primit o not ultimativ de la Molotov,
ministru de externe al Uniunii Sovietice: n termen de trei zile
veti preda Uniunii Sovietice Basarabia, teritoriu al Uniunii
Sovietice, si n compensatie, Iiindc l-ati folosit ilegal peste
douzeci de ani, veti preda din Bucovina teritoriul pn la
aceast linie si cu o linie rosie groas era mprtit aproape n
dou Bucovina.
Spaim, nimeni nu ne apra. Tratatele nu mai valorau doi
bani. Franta si Anglia nu-si puteau onora obligatiile Iat de noi.
Nemtii ne-au ndemnat s nu ne opunem, ca s nu distrugem
tara. Ungurii si bulgarii stteau la pnd, iar iugoslavii, ce aveau
un tratat de aliant cu noi, ,Mica ntelegere, din care Icuse
parte si Cehoslovacia, acum distrus, au trimis pe granita lor de
rsrit 5 divizii.
Nu uitaser c sunt slavi. Singuri, siliti, am capitulat.
Chiar din prima zi a ultimatumului acceptat, rusii au intrat
n Cernuti. Dar, uimire: evreii i-au primit cu flori, cu discursuri
de laud, cu steaguri rosii. Uitaser c au Iost cetteni romni si
c au trit minunat n Romnia. Aceeasi primire a rusilor le-au
Icut-o evreii n toat Basarabia. Dar ceea ce a Iost cu totul
monstruos si de neasteptat a fost sabotarea retragerii armatei
romne din Basarabia.
Nimeni dintre noi nu se asteptase la atta miselie. i s nu
se uite c dup primul rzboi mondial ceruser drepturi egale cu
noi, romnii. Iar acum, iat care era atitudinea lor Iat de tara n
Preot Nicolae Grebenea
68
care triser si n care unii se nscuser.
n felul acesta si-au dat evreii arama pe Iat, cum ar zice
poporul. Cam tot asa si-au mncat si tiganii biserica.

ANUL 1940. TRAGEDIA ROMNIEI

Anul 1940 n-a fost numai anul pierderii Basarabiei, a
Bucovinei de Nord si a Cadrilaterului, ci anul durerilor neamului
romnesc, anul tragediei Romniei.
n graba cu care ne-am retras din Basarabia (cci rusii au
atins granita n cele mai multe locuri din prima zi, desi erau
stabilite trei zile pentru retragere), am avut pierderi imense de
materiale de constructie: ciment, Iierrie, var etc.
Hitler era acum n culmea gloriei sale. Franta era nvins
si ocupat, Anglia amenintat cu invazia german. Belgia,
Olanda, Danemarca, Cehoslovacia ocupate de Germania.
Cum ungurii si bulgarii n primul rzboi mondial au mers
alturi de nemti, acum cereau nemtilor un ajutor pentru
fidelitatea lor. Ungurii cereau Ardealul, iar bulgarii Dobrogea.
Francezii si englezii garantaser granitele noastre, dar acum ei
erau la pmnt. Hitler a cerut s ne ntelegem cu vecinii n
privinta granitelor. Acest lucru era imposibil. Obrznicia
ungurilor era imens: ei cereau tot Ardealul. Romnii nu puteau
ceda de bunvoie teritoriile lor. n cele din urm cu bulgarii a
mers: ne-am nteles s le cedm Cadrilaterul, dou judete din
sudul Dobrogei: Caliacra si Durostorul. Cu ungurii nu. Atunci
Hitler si Musolini ne-au obligat s semnm la 30 august la
Viena, un Dictat, extrem de dureros: cedarea ungurilor a
ntregului Ardeal de Nord; judete si jumtate ce urmau a fi
ocupate ntre 1 si 15 septembrie 1940.
Mare jale, dureri imense. Unii romni din Basarabia si
Bucovina de Nord au fugit aproape cu minile goale n
Romnia. De asemenea si din Ardealul de Nord unii au fugit n
AMINTIRI DIN NTUNERIC
69
Romnia.
Ungurii ns cum au intrat n Ardeal au nceput uciderea
romnilor. Au ucis preoti, intelectuali, trani, n mari chinuri.
Dau aici datele suIerintelor romnilor dup ocuparea
Ardealului de Nord, dup pretioasa carte ,Administratia hortist
n nord-vestul Romniei: 1 septembrie 940 pan la noiembrie
1944 de Gheorghe I. Bodea, Vasile Suciu si Ilie Puscas, Cluj
Napoca, 1988.
Numai n primele trei luni au fost ucise circa 5.000 de
persoane, peste 70.000 au fost nchise n nchisori si tabere de
internare, n jur de 100.000 de muncitori au luat drumul
emigrrii n Cehoslovacia, Austria, Rusia.
Furturile bunurilor romnilor ardeleni din teritoriul cedat
s-a Icut prin actiuni particulare si prin legi. n primele sase luni
de guvernare strin au Iost peste 500 de devastri a populatiei
romne.
Iat lista Iormelor de atrocitti si crime Icute n timpul
ocupatiei maghiare a Ardealului de Nord:

- omoruri 9.919
- schingiuiri 1.126
- bti 4.126
- arestri 15.893
- proIanri 124
- devastri colective 78
- devastri individuale 447

La toate acestea se adaug o asuprire permanent a
romnilor tot timpul ocupatiei maghiare, maghiarizarea numelor
si alungarea n Romnia a unui numr de aproape 200.000 de
romni, uneori cu minile goale, alteori cu o traist n mn.
Au drmat vreo zece biserici romnesti, iar pe altele le-au
preIcut n magazii. Presa aproape total interzis. Ce s spun?
Preot Nicolae Grebenea
70
CiIrele vorbesc destul; o nou barbarie ncepuse. Noii barbari
veneau din Europa Central: erau ungurii.
Fat de acest dezastru, romnii l-au silit s plece din tar
pe nevrednicul rege dictator Carol al II-lea si generalul Ion
Antonescu a luat conducerea n conditii extrem de grele.
Pentru linistea trii l-a instalat ca rege pe Mihai I cu
prerogative reduse.

PREZENT N GUVERNAREA LEGIONARO-
%*'0*#&-/%*

Adio, studentie! Cum mai puteam continua n aceste
vremuri de dezintegrare a trii?
Schimbarea granitelor era un dezastru. Ion Antonescu
ncerc a-l opri cu o hotrre demn de admirat. Fcu apel la
partidele politice s-l ajute, dar ele reIuzar. Ceru ajutorul
legionarilor. Ei primir, desi abia iesiser din temnite si lagre,
iar capii lor, n proportie de 90%, erau ucisi.
Cadrele rmase nu erau verificate.
AstIel se Iorm la 6 septembrie 940 un nou guvern cu
Antonescu prim ministru si cu profesorul Horia Sima, ce s-a
impus ca sef al legionarilor, vice prim ministru, cu ctiva
ministri legionari.
Doream cu tot dinadinsul s iau o parohie, dar am fost
rugat struitor: ,Amn preotia, ajut-ne acum s guvernm.
Am acceptat ca o concesie trectoare pn se vor pune
lucrurile pe roate.
Am luat postul de secretar al organizatiei legionare din
judetul Bacu.
Era al treilea post ca nsemntate. nti era seful judetului,
al doilea era preIectul si al treilea secretarul organizatiei. Munc
nencetat. Drumuri pentru organizarea judetului... edinte
pentru Iormarea cuiburilor si unittilor legionare. Nu mai
AMINTIRI DIN NTUNERIC
71
ajungea timpul si acum, la 15 septembrie, Silvia a nscut pe Iiica
noastr Mariana.
Cei alungati din teritoriile cedate, Ilmnzi, Ir posturi,
cutau o angajare, o bucat de pine.
S-a organizat un ajutor legionar la toate sediile legionare,
pentru cei necjiti: haine, mai ales, dar si alimente. Dup
cuvntul SIintei Scripturi: cel ce are dou haine s dea una celui
ce n-are. Multi au nteles si si-au deschis punga.
Dar n programul legionarilor era prevzut trecerea
treptat a averilor si ntreprinderilor evreiesti n minile
romnilor. Trebuia Icut ceva n aceast directie.
Bacul era cel mai mare oras din Moldova, dup Iasi:
43.000 de locuitori, dintre care 15.000 de evrei. Era un oras
industrializat. Marile ntreprinderi Filderman erau aici, fabrici de
stofe, de piele, de ciorapi, pestelci si de tot felul. Toate erau n
minile evreilor, aIar de o Iabric de ghete. Vestita moar
Calmanovici era aici.
M-am dus s vizitez ntreprinderile s vd cum triesc
muncitorii. Nu m-am dus ca legionar, ci cu o delegatie de la
Ministerul Muncii. M-am prezentat mai nti la Fabrica
Izvoranu, de stofe care avea cam 1.100 muncitori.
Exista o lege, din 937, propus de D. R. Ioanitescu,
ministrul muncii din acea vreme, care se numea legea pentru
protectia muncii si personalului romnesc n ntreprindere.
Ea prevedea ca din personalul tehnic si administrativ 50%
s Iie romni de origine iar dintre muncitorii necaliIicati 75 s
fie romni.
I-am ntrebat pe cei trei frati Izvoranu cum stau cu legea
aceasta.
- n regul, mi-au rspuns si mi-au adus procese verbale
semnate de vreo trei inspectori generali din care se vedea c
totul e n regul. S vd pe teren, am zis, dup ce am cerut s mi
se dea cte o copie a proceselor verbale.
Preot Nicolae Grebenea
72
La veriIicare am gsit 5 de Iunctionari administrativi
dintre care numai trei erau romni, iar personalul tehnic cu 49 de
insi avea numai 7 romni. La ntrebarea de ce n-au respectat
legea, mi-au spus cu viclenie c n-au gsit romni.
- Vreti s v dm un ajutor pentru gsirea oamenilor?
- Da! au zis.
- V vom da.
M-am dus n atelierele ntreprinderii. Era cald si putin
miros. Lucrau Iemei, Iete si brbati. Erau pltiti cu trei lei ora,
iar unii cu 3,50 lei ora. Smbt la orele 3:00 se Icea plata.
Piata era n scumpire. De aceea, am convenit s li se ridice
salariul cu jumtate, si aceasta de la data de a lunii precedente.
Am ntrebat ce plngeri au lucrtorii si ctiva mi-au spus
c au avut dreptul la concediu cu plat, dar nu li s-a pltit de
zece ani. Am dispus s li se calculeze drepturile cu dobnda
respectiv. Apoi am stabilit ce loc ar putea fi ocupat de un
romn n ntreprindere ca persoan administrativ sau tehnic ca
s nu dezorganizm munca. Am propus dou locuri si au Iost de
acord.
I-am trimis cu urmtoarea adres:

,Ctre Fabrica Izvoranu

Dorind a veni n ajutorul dvs., pentru a intra n prevederile
legii nr. ... din 937 v trimitem pe N. N., n postul cutare, cu
salariul de ....
V rog s-i nlesniti ca s-si nsuseasc ndatoririle de
servici ct mai repede. V rog s conIirmati acceptarea.

Cu stim,

Secretarul organizatiei legionare a judetului Bacu,
N. Grebenea.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
73
Data ...

Dup numire, angajatul se ntorcea cu conIirmarea primiri
pe care o puneam la acte. Asa am procedat la absolut toate
ntreprinderile.
La o lun si jumtate am vizitat din nou ntreprinderile, pe
toate. i am ridicat din nou salariile muncitorilor cu un sIert din
salariul ridicat ce-l aveau acum.
N-am ntlnit opunere n demersurile pentru aceste
schimbri.
Remarc un caz curios. La o Iabric de pungi, cu numai 20
de muncitori, nu am gsit patronul la sediul Iabricii, ci numai pe
o domnisoar evreic de o rar Irumusete si de o elegant
exceptional. Dup ce am ridicat salariul muncitorilor am
ntrebat:
- Dumneata ce salar ai?
- 2.500 lei, a Iost rspunsul.
- Poate nu te pricepi la meserie, am zis.
- Nu, patronul e multumit de mine.
- Atunci cum poti sta la o Iabric cu un salar att de mic?
- Sunt srac, a spus.
O priveam admirativ pentru eleganta vesmintelor ei.
- Vreti ca si dumneavoastr s v ridic salariul?
- Oh, v-as Ii recunosctoare!
- Ei, duduie Irumoas, aveti un salar de 8.000 lei.
- Multumesc din inim.
Dup dou sptmni am nlocuit-o cu o Iat Ir serviciu
de la Oradea, care nu avea cu ce tri. Am zis: eleganta evreic
are cu ce tri, nu moare de Ioame, pe cnd cealalt.
Unor muncitori li s-au putut da locuinte, iar unora s ia
masa la cantin. Ctorva li s-au dat ajutoare de Crciun, pn la
25.000 lei, de ctre Miscarea Legionar.
eIul judetului, Andrei Costin Tescanu, si pregtea acum
Preot Nicolae Grebenea
74
cstoria cu o Irumoas Iat din Bucuresti. Datorit acestui Iapt,
mai mult lipsea din Bacu. De aceea, n acel timp am condus eu
judetul. Prefectul judetului era Vasile Stoianu, profesor, apreciat
de toti pentru corectitudinea lui, ntelept si cumptat, cu mare
credint legionar.
Evreii din judet, cu gndul captrii bunvointei lui, i-au
oferit 500.000 lei, dar el le-a zis: ,V multumesc pentru ajutorul
ce mi-l dati, ns el nu-mi apartine, ci Statului Legionar - si n
fata lor i-a depus la Administratia Financiar. Am colaborat
perfect cu el.
Cnd cineva i-a propus: trebuie s l mpuscm pe cutare,
el a rspuns: ,Pentru ordinea n judet rspund eu. Dac vii cu
astfel de gnduri, te mpusc pe tine.
eIul legionar pe toat Moldova, 3 judete, era
comandantul legionar Eugen Dragomir. El era originar din
judetul Bacu. Bun avocat, energic, cu un trecut Irumos de
lupt, Icut n lagr la Vaslui. Spirit practic, cu nclinri
nnscute pentru organizare pe teren economic. Capabil, n unele
momente ale vietii lui a fost viteaz si si-a asumat total
rspunderea unor actiuni ale sale.
Fiindc unii legionari aveau atitudini oIensatoare Iat de
unii functionari ce au fost corupti sau dusmani ai legionarilor,
am trimis cteva circulare pentru reglementarea lucrurilor. Am
dispus: atta vreme ct cineva e n serviciul statului, n orice
Iunctie, el trebuie s Iie respectat si nimeni nu are dreptul a-l
blama. Dac e vinovat, s Iie dat n judecat si justitia s
hotrasc dac e vinovat sau nu. Dar pn atunci s se bucure de
toat cinstea oIiciului su.
eIul corpului muncitoresc din tar, Dumitru Groza, Ir
s cer, a trimis o echip de sase muncitori, caliIicati ctiva, s
m ajute la romnizare.
I-am lsat s discute cu unii patroni de ntreprinderi. Dar
ndat am primit telefoane peste telefoane de la fabrici. Patronii
AMINTIRI DIN NTUNERIC
75
speriati m chemau la Iata locului. Ei nu erau obisnuiti cu tonul
agresiv si chiar foarte violent pe care l-au folosit acestia n
dezbatere pentru unele schimbri ce pretindeau s se Iac
imediat.
Doi dintre ei puseser pistoalele pe mas, la discutie,
pentru amenintare. Evreii tremurau. Eu m obisnuisem s tratez
toate schimbrile ce doream a se Iace prin discutii pasnice,
amiabile, si totusi cu hotrre.
Mi s-a prut c maniera lor nu corespunde stilului legionar
si nu e potrivit pentru rezolvarea problemelor de la Bacu.
Am teleIonat lui Nicolae Ptrascu, secretarul general al
Miscrii Legionare, care era un prieten al meu, i-am spus
situatia si i-am spus c nu am nevoie de astIel de ajutoare ce
compromit actiunea si c pot s rezolv singur problemele de la
Bacu. A doua zi nici unul din ei nu mai era la Bacu.
Aceast manier dur, excesiv, si cu o tent terorist pe
care au avut-o acesti muncitori, a Iost recomandat peste tot n
tar de Dumitru Groza.
Eram uimit de ce auzeam despre felul cum lucrau unii n
unele judete. Nu semna cu nimic din ce stiam eu si din ce
nvtasem eu despre legionari, eram ngrozit de ce auzisem c se
petrece bunoar n judetul vecin, Neamt, unde conducea un
ardelean: Crciunas. Acestia nu sunt legionari, mi ziceam. Sunt
niste intrusi. Conduce oare Miscarea Legionar sau niste
netrebnici ai ei? m ntrebam.
Eram nelinistit si ndurerat: nu mergea bine. Tineretul,
prea ndrznet si nepoliticos, cei n vrst, prea agresivi. Lipsea
la multi eleganta n atitudini pe care o d cultura, civilizatia,
studiul.
Unii erau de o corectitudine dus la limita extrem, dar
tonul lor era dur, intimida. Iar oamenii aveau nevoie de liniste,
pace, ncredere. Mai mult rbdare si o bunvoint calm ar Ii
dus la o descretire a fruntilor.
Preot Nicolae Grebenea
76
n vreme ce unii se zbteau n toate prtile s ajute, s
mngie, s dreag lucrurile, s astupe gurile, s uniIice, s
ntoarc privirile tuturor spre Dumnezeu - altii au dat drumul
unor porniri lacome de mbogtire, prin lipsa de scrupule si
agresivitate. Dar ei erau putini, intrusi, neverificati.
mi spuneam: se vor ndrepta lucrurile. Se vor face unele
veriIicri ale cadrelor si se va Iace o curtire.
Nu ntelegeam de ce merg lucrurile prost, cnd ele
trebuiau s mearg, dac nu Ioarte bine, mcar multumitor. De-
abia prin 977 am aIlat un rspuns: Dumitru Groza ar Ii Iost un
agent al Rusiei, comunist, infiltrat n conducere. Lucra pentru
compromiterea Miscrii Legionare, pentru distrugerea ei, ca
naltul spirit de sacriIiciu s nu se maniIeste. Unii sustin ns
desvrsita lui corectitudine.
n 966 am aIlat si de Crciunas, care Icea
monstruozitti n judetul Neamt, c era agentul Angliei si lucra
pentru distrugerea Miscrii. Dup ,rebeliune a fugit la Londra
cu banii Miscrii de la Ajutorul Legionar, si a deschis un birou
de import-export. i cti nu vor Ii Iost ca ei! Asta pentru c
Antonescu a cerut: deschideti usile s intre si altii n miscare. Au
intrat, dar neverificati.
N-am acceptat s intre cineva ntr-un post numai pentru c
era legionar. Acel ,scoal-te tu ca s m asez eu nu l-am
acceptat. Cel ce urma a nlocui pe cineva trebuia s Iie destoinic,
pregtit, eIicient imediat si ptruns de cele mai curate
sentimente si cu dragoste de mai bine.
Pe aceast chestie am creat unele nemultumiri si chiar
adversitti.
Astfel, ntr-o zi m-am trezit cu un mare grup de preoti ce
veniser s schimbm pe protopopul Zota. Acesta era un om
btrn, mai avea doi ani pn la pensie, nu aveai ce-i imputa. M
inIormasem amnuntit despre el. Era un om vrednic. As Ii voit
ca el s rmn n postul lui pn la pensionare.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
77
Mare a fost deceptia tuturor cnd le-am spus c ntruct
Conducerea, seful judetului, prefectul si cu mine, nu a examinat
aceast problem, nu putem Iace aceast schimbare.
nssi soacra mea, institutoare, dorind s ajung directoare
la scoala unde Iunctiona, desi mai capabil dect directoarea ce-i
era prieten, a Iost respins pe motivul c aceea, din veniturile
grdinii scolii ntretinea o sor Ioarte bolnav, iar soacra mea era
bogat, cu dou grdini.
De asemenea, l-am respins si pe socrul meu de la un post
de director la moara Calmanovici, post pe care-l ceruse pentru
c era pltit cu 60.000 lei lunar, sum Iantastic si, motiva
dnsul, pentru c are experient si e capabil. Dar nu l-ar fi putut
primi, pentru c acolo trebuia un om incoruptibil si m temeam
c nu va putea rezista ispitelor evreilor de a-l cumpra.
*
Mi s-a prut curios c la mai toate ntreprinderile evreiesti
directorii erau pltiti cu 8.000 de lei si toti ceilalti Iunctionari cu
salarii mai mici. Am intrat la bnuial. Cineva mi-a soptit c
evreii lucreaz cu state de plat duble: unele reale - cu salariul
adevrat, iar altele cu salarii mai mici ce trebuie prezentate
fiscului pentru impozitul pe salariu. Acest impozit era atunci la
noi de 10%.
Un functionar de la fabrica Izvoranu, pus de mine, mi-a
adus statele reale de plat ale Iunctionarilor. Le Iurase pentru
scurt timp. Uimire: trei directori cu cte 60.000 lei fiecare,
juristconsultul 47.000 lei si toti functionarii coborau de la
60.000 lei la 15.000 lei. Numai doi functionari romni n functii
administrative erau cu trei mii de lei ca s nu aIle Iurturile ce le
Iceau ceilalti. innd cont c erau 00 Iunctionari, putem vedea
cu ce sum enorm pgubeau statul evreii de la Iabrica Izvoranu
prin aceast Iraud Iiscal. Toate ntreprinderile procedau la Iel,
n tot regatul.
Preot Nicolae Grebenea
78
Numai cu sumele de bani cu care pgubeau Iiscul toate
Iabricile din Bacu, ct si la ntreprinderile din Moldova si
Basarabia s-ar Ii putut dubla salariile nvttorilor si
Iunctionarilor si ale proIesorilor din toat tara. Acum am nteles
de ce ardelenii se plngeau c ei pltesc 63 din impozitele pe
tar si tot restul trii abia 37.
Cu astfel de plti la Iabrici am nteles de ce evreii preIer
s Iie Iunctionari comerciali, administrativi, n Iabrici, sau
Iunctionari la bnci, dar nu Iunctionari la stat. Ca s poat Iace
aceste matrapazlcuri, evreii au trebuit s corup mai nti pe
functionarii fiscului si pe inspectorii de control.
Ct de departe erau de visul legionarilor! ,Va trebui s
crem un om drept, cinstit, corect, incoruptibil, plin de avnt n
lupta pentru binele patriei. El va trebui s Iie nzestrat cu un nalt
spirit de jertI si cu un nemrginit dor de desvrsire. n acord
cu spiritul strmosilor, el va trebui s Iie un lupttor cu privirile
ndreptate spre cer si cu gndul: totul pentru tar.
Cu acest om de azi va trebui s lucrm, Icndu-l s
nteleag c binele general e mai presus de cel particular si s
lum treptat din minile evreilor comertul, industria si prea
multele bunuri la care au ajuns prin coruptie si Iraud. Ei le
mentin si le cresc prin aceeasi metod: coruperea romnilor.
Deci influenta lor e neIast. Va trebui treptat sczut pn ce ei
singuri se vor adapta unei tinute de alt nivel sau vor pleca.
n nici un caz nu vom putea adopta metoda turcilor care, n
plin secol XX, au prins pe armenii ce acumulaser acolo cele
mai mari avutii si, pe cei ce nu au putut scpa cu Iuga, i-au ucis
Ir mil. Numrul celor ucisi, dac mi amintesc bine, era de
1.600.000. Era ceva grozav si monstruos.
Prea crestini, suntem departe de gndul vreunei ucideri.
Hristos s-a rstignit pentru toti. Romni constienti, nu-i putem
lsa s ne subjuge si s devin stpnii nostri. Ungurii mai duri
i maghiarizeaz. Toat clasa de sus a groIilor unguri e corcit
AMINTIRI DIN NTUNERIC
79
cu evrei din care cei bogati s-au pierdut n masa contilor unguri.
Noi i lsm s rmn evrei, dar nu va trebui s-i lsm s Iie
stpni pe avutiile noastre.
Este bine c n-au acaparat nvtmntul cum au Icut n
Franta si n Anglia precum si n alte cteva tri. Spiritul lor nu se
potriveste cu spiritul nostru. Monoteismul lor uscat nu i-a
nvtat s vad si pe tu si pe el, ci numai pe eu si pe noi.
De aici vine exclusivismul lor. Trinitarismul crestin ce s-a Icut
cunoscut clar la Epifane, Botezul Domnului, a artat un
Dumnezeu Tat, un Fiu si un Duh SInt, o unitate a Iirii n
treimea ipostaselor. El a deschis perspectiva ntelegerii tuturor
oamenilor ntre ei, nlturnd orice exclusivism ebraic.
Cum ne-ar putea ntelege evreii crescuti n Thora, n
Vechea Aliant, n Talmud si rabinism, pe noi, cei crescuti n
Noua Aliant, ntr-un crestinism care-i mbrtiseaz pe toti, n
care Dumnezeu e Tatl tuturor si toti oamenii, ca Iii ai lui
Dumnezeu, sunt frati ntre ei?
Niciodat nu ar Ii putut aprea n crestinism, n
interpretarea Evangheliei de vreun mare dascl crestin, ceea ce a
aprut n Talmud n interpretarea marilor rabini: Pe cel dinti
dintre crestini ucide-l! Ct deosebire ntre mretia sublim a
crestinismului si aceast conceptie inIerioar a evreilor, n care
ndemnul de a ur pe altii devine doctrin a religiei. n crestinism
Dumnezeu nu exclude pe nimeni, El e Tatl tuturor, nu numai al
evreilor, si pe toti i iubeste si pe toti i cheam la desvrsire.
Hristos S-a jertfit pentru toti.
De aceea, mi ziceam, noi nu trebuie s ne lsm cuceriti
de spiritul evreiesc, care e cu totul contrar felului nostru de a
gndi si a Ii, credintei noastre, stilului nostru de viat.
,Romnizarea mergea totusi nainte, la Bacu, Ir
convulsiuni, dar cu pasi lenti, nu cum ar Ii dorit unii, mai grbiti.
Tot asa si n orasele Moinesti, Trgu-Ocna, Comnesti, ct si la
tar.
Preot Nicolae Grebenea
80
*
Colaborarea cu Ion Antonescu schiopta, dar totusi
mergea. Cnd, deodat, s-a comunicat stirea c legionarii au ucis
la nchisoarea Jilava 64 de detinuti. Antonescu, revoltat, a
denuntat faptul si s-a desolidarizat de el. Atrase atentia c acest
lucru nu trebuia s se ntmple si nu va mai trebui s se ntmple
n viitor si c el va pedepsi aspru orice alt Iapt de acest Iel.
Aceasta se ntmpla la 28 noiembrie.
Ce se ntmplase?
Legionarii au prins pe cei care Iuseser marii lor dusmani,
dintre care unii politisti, care au btut si au ucis legionari: pe
unii i-au spnzurat cu sIoar de mtase n timpul dictaturii lui
Carol al II-lea, pe altii i-au aruncat de vii n Ilcrile
crematoriului. Generalul Argesanu era ntre ei, prins cnd voia
s Iug n Bulgaria. Armand Clinescu, care a Iost pus de Carol
al II-lea, regele asasin, trei zile prim-ministru ca s reprime pe
legionari, a fost ucis. El omorse peste 250 de legionari, floarea
conducerii legionare, oameni de mare valoare. Mai erau si altii,
toti asasini si trdtori.
Acum se gseau n asteptarea judectii: la cei mai multi,
cercetrile vinovtiei erau ncheiate si procesele lor ncepute, iar
ctiva erau nc n cercetri. Procesele ns se tergiversau. ntre
ei era si generalul Gabriel Marinescu, fost sef al Prefecturii
Capitalei timp de 10 ani, temut si prea stiut asasin, om al Elenei
Lupescu, al lui Carol si al ocultei europene.
Desi Irdelegile lor erau vdite si stabilite, justitia amna
darea hotrrilor de condamnare. AIar de 2-3 exceptii, oameni
ce poate urmau a Ii eliberati dup terminarea cercetrilor, toti
erau niste brute, oameni ncrcati de Irdelegi, dar Ioarte
inIluenti. Acum, prin rude si cunostinte, cutau s scape.
Antonescu a cerut, probabil influentat de neamurile lor, s
Iie mutati la o nchisoare militar. Dar legionarii, temndu-se c
acolo vor gsi o modalitate s Iug, au luat repede hotrrea ca
AMINTIRI DIN NTUNERIC
81
mai bine s-i predea morti unittii militare ce urma a-i lua n
primire.
Fapt neasteptat, dureros, nedrept, dar fapt.
Discutnd mai trziu, n timpul detentiei mele, cu niste
Iruntasi comunisti, iat ce au spus cu privire la acesti detinuti:
,Dac e s v Ielicitm pentru ceva, e c le-ati ucis pe bestiile de
la Jilava. Acestia erau niste brute. Dac nu-i ucideati, ati fi dat
dovad c nu sunteti lupttori. Dac scpau, v-ar fi ucis n
continuare si ne ucideau si pe noi. Nici chiar asa, nu trebuie s
Iim Ielicitati, ci s regretm momentul Iatal.

UCIDEREA LUI NICOL%#+ /0"1%+ /+ %+ ,(/+ 6/"1/,+
MADGEARU

n a doua noapte, 29 noiembrie, a fost ucis marele profesor
Nicolae Iorga. Savant n istorie, cunoscut de o lume ntreag.
tirea a zguduit pe toti care au aIlat-o. Antonescu a intrat n
Iurie: tuna si Iulgera contra asasinilor. Se pare c uciderea s-a
Icut Ir stirea lui Horia Sima si spre marele lui regret. Ea a
stricat mult Miscrii Legionare.
Iorga avea vina lui; ea nu putea Ii tgduit. Avea
rspunderi pentru ndemnul dat lui Carol al II-lea s instaleze
dictatura si pentru uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu. Horia
Sima l-ar Ii ndemnat s mearg n Italia, la adpost, pn mai
,aseaz lucrurile la noi, dar el a reIuzat.
Crima s-a produs asa: trei tineri, s-au prezentat noaptea la
locuinta lui de la Vlenii de Munte si l-au smuls Iamiliei ca s
dea o declaratie. El a nteles c i-a venit sfrsitul si a acceptat.
mpotrivirea ar fi tulburat prea mult familia lui. Toti trei erau
absolventi ai Academiei Comerciale. Acestia l-au suit ntr-o
masin si au plecat cu el n satul Strejnic de lng Ploiesti.
Acolo l-au mpuscat. Discutiile de pe drum nu sunt cunoscute.
Se spune c a primit moartea senin si mret. El le-ar fi spus
Preot Nicolae Grebenea
82
cteva cuvinte ce le-au ptruns la inim si c-i iart pentru urta
Iapt ce urmeaz a o svrsi. Dar inima lor era mpietrit si nu l-
au putut ierta.
ProIesor de mare calitate, n viat a dat multe lectii pn la
vrsta lui de 70 de ani. A dat si prin moarte o mare lectie: nu
cum s trim, ci, dac moartea este inevitabil, cum s murim
Irumos. Vanitatea lui neocolit l-a pierdut.
n aceeasi noapte, aceeasi insi l-au ucis si pe profesorul
universitar Virgil Madgearu. Din rzbunare, cci ani de zile a
reIuzat s-i treac la examen pe nedrept, ntrziindu-i s intre n
viata activ ntr-un post potrivit cu pregtirea lor.
Mari crime, mari Irdelegi, mare miselie! Din ce adncuri
obscure instinctuale au izbucnit aceste porniri bestiale pe care nu
le-au putut nfrna?
Horia Sima i-a dezaprobat si a cerut s plece imediat n
strintate, c altIel i bag imediat n temnit.
M obisnuisem s tin unele conIerinte publice, pentru
dezbaterea problemelor legionare si lmurirea telurilor Miscrii
pentru marele public, la care veneau cei interesati si uneori cei
mai de elit oameni ai orasului.
ndat dup terminarea conIerintei, primul presedinte al
Tribunalului Bacu mi-a pus ntrebarea:
- Ce credeti despre uciderea marelui profesor Nicolae
Iorga?
- Sunt uluit, am rspuns. De dou ore am aIlat si eu
aceasta. Nu cunosc prerea oIicial, ns pornirile celor care l-au
ucis le pot ntrevedea: rzbunarea. Consider c uciderea e nu
numai o prostie, o greseal, ci o crim politic urt care n-ar fi
trebuit s se ntmple, cu urmri dintre cele mai rele pentru
Miscare si pentru noi toti.
tiam c ntre Nicolae Iorga si Corneliu Zelea Codreanu
nu erau raporturi bune. Iorga l critica cu asprime pe Codreanu,
numindu-l n mod consecvent putintelul om. Cum Codreanu
AMINTIRI DIN NTUNERIC
83
era voinic ca un brad, cum ar zice poporul, era evident c
epitetul nu se referea la fizic ci la mintea lui. Dar acest lucru nu
era cu nimic justiIicat. Se deduce din tot ce stiu si nteleg eu c
profesorul Nicolae Iorga era gelos pe marele prestigiu al lui
Corneliu Zelea Codreanu ce crestea din zi n zi, pe prestigiul lui
moral imens, pe iubirea tineretului care se ndrepta tot mai mult
spre Codreanu, tineret care, chemat de Iorga, refuza a-l urma.
Toate acestea i se preau lui Iorga c-l umbresc. Asa c cu orice
ocazie, ani de zile, tuna contra putintelului om, Ir ca acesta
s rspund.
Dar, n pragul proclamrii dictaturii de ctre Carol al II-
lea, n Iebruarie 938, Iorga a scris dou articole mpotriva
legionarilor si a unui nceput de comert legionar ce mergea
foarte frumos. Dar acest comert legionar s-a nceput si la
ndemnul lui Iorga care, ntrebat ,Ce s Iacem ca s scpm de
evrei?, a rspuns: ,Faceti ce Iac ei, Iaceti comert ca ei.
Revoltat, Corneliu Zelea Codreanu i-a trimis o scrisoare n care
i-a spus c e ,necinstit suIleteste. Att i-a trebuit lui Iorga; l-a
dat n judecat pentru ultraj. La cele peste 200.000 de scrisori
trimise din tar n care era rugat s-si retrag plngerea, Iorga a
rspuns cu un reIuz. La judecat Codreanu a Iost condamnat la
sase luni detentie. Ulterior i s-a fcut de ctre Armand Clinescu
un alt proces n care a Iost condamnat la 0 ani temnit grea,
dup care Armand Clinescu, prin uneltele sale, l-a ucis
miseleste. Deci, uciderea lui Nicolae Iorga vine ca o rzbunare
pentru asasinarea Cpitanului.
Dar ea nu e justiIicat din punctul de vedere crestin si
legal, n nici un caz.
Nu se justiIic nici din punct de vedere politic. Iorga era o
mare personalitate cu un prestigiu enorm, att n tar, ct si n
strintate. De conIlictele lui cu legionarii stiau putini. Multi l
iubeau pentru marele lui patriotism, pentru munca lui
neobisnuit si prestigiul lui stiintiIic. Ucigndu-l, loveai n
Preot Nicolae Grebenea
84
iubirea celor care l admirau. Acestia erau multi si nu meritau
aceast lovitur. Apoi mai era nevoie de el, de condeiul su
inspirat, de pasionata lui iubire de tar. Mai ales acum, cnd
ungurii au ocupat Ardealul de Nord si, cu o slbticie demn de
barbari, ucid mii de romni Icnd cele mai neasteptate si
grozave crime si Irdelegi.

!"/.%"+,%+&,*/--MOLDOVA

Simtindu-m obosit si slbit, mi-am luat un concediu de
odihn de o lun si cteva zile, pentru a m putea reIace Iizic.
Mi-am zis totusi s Iac ceva si am luat postul de primar la
Slnic-Moldova, care tocmai era liber.
Statiunea era o frumusete. Poate era tot ce avea Romnia
mai Irumos la acea or, ca statiune climateric. Deasupra
orselului-sat mai ridicat pe deal, ntre brazi, se ridicau cteva
vile, constructii n stil romnesc, foarte variate ca aspect si
colorate deosebit. Era o statiune Iermectoare. Cu ape minerale
pentru ochi, stomac, rinichi si alte organe. Erau ape vestite n
puterea lor vindectoare. Aerul era reconfortant. Soarele era
blnd si bineIctor.
Cunoscusem si alte statiuni: Ocna Sibiului, Olnesti,
Govora, Herculane, Pltinis, toate cu speciIicul si Iarmecul lor,
dar mai putin atractive ca Slnicul. Unele erau prea la ses, Ir
aerul ozonat al Slnicului. Pltinisul era prea sus: 200-1400 m
altitudine si aerul su prea tare nu-l puteau suporta toti.
Slnicul era bun pentru toti: nici prea sus, nici prea jos.
Noua granit dintre noi si unguri era acum aproape. M-am
dus s o vd. Priveam cu gndul dincolo, n Ardealul pe care l
prsisem .
Ajutorul de primar ce l-am gsit si cu care trebuia s
colaborez la conducerea primriei era un rus, Iiu de general.
Fugise n timpul revolutiei din tara sa. Antonescu l cunoscuse
AMINTIRI DIN NTUNERIC
85
pe tatl lui ce luptase alturi de noi n 1916-1917 si, aflnd de el,
generos, a tinut s-i dea o pine. A fost foarte politicos si
muncitor. Fat de mine avea o atitudine prea supus, slugarnic,
lucru care nu mi-a plcut.
Spre sIrsitul sederii mele la Slnic am nceput s m
ndoiesc de corectitudinea lui. Simteam c nu e curat, c n el se
ascunde un comunist camuflat.
ntr-adevr, pe multi Iugari din Rusia ce se gseau n
emigratie, oameni de omenie dar care triau n greutti,
serviciile secrete rusesti i-au captat si i-au angajat n serviciul
lor. Acum el trebuia s joace un joc pe care nu-l mai jucase
nainte. La multe lucruri neasteptate ne mping mprejurrile!
Slujba de primar ntr-un orsel e usoar si plcut. Esti la
dispozitia nevoilor unor oameni dar, cu bunvoint, toate se pot
Iace spre bucuria tuturor. Totul e s Iii cinstit. i dac
constructiile edilitare care cer pricepere, control si alergtur
lipsesc, totul e usor si plcut.
Simteam c aici m reIceam din toate punctele de vedere.

REBELIUNEA: 21-23 IANUARIE 1941

Crimele de la Jilava si uciderea lui Nicolae Iorga si a lui
Virgil Madgearu au zdruncinat mult ncrederea lui Ion
Antonescu n legionari.
La o ntrunire legionar n Iasi, Antonescu s-a prezentat nu
numai n cmas verde, ci si n pantaloni verzi. Dorea s plac si
s cstige pe legionari, dar acestia nu l-au aclamat cum ar fi
dorit. L-au aclamat frenetic pe Horia Sima si prea putin pe
dnsul.
A cerut s i se dea comanda Miscrii, dar legionarii n-au
avut ncredere n el, l-au reIuzat. Poate c voia numai s Irneze
abaterile legionare, s-i stpneasc mai bine, sau poate c avea
si alte gnduri, nu stim. ns legionarii s-au temut s nu abat
Preot Nicolae Grebenea
86
directia general de orientare de la telul lor Iundamental:
romnizarea, crearea unui nou spirit romnesc si a unei Romnii
legionare, n care romnul s Iie stpn deplin n casa lui.
Legionarii se temeau de influentele din jurul lui Ion
Antonescu. Cel mai apropiat sItuitor al lui era Misu Antonescu,
profesor universitar, pe care legionarii l-au prins la o sedint a
francmasoneriei si l-au fotografiat. Asta chiar n timpul
guvernrii. Masoneria era cea mai mare dusman a legionarilor.
Un lucru neplcut s-a ivit pe drum la luarea unor
ntreprinderi din minile evreilor. Populatia de limb german,
sasii si svabii au cerut s preia unele ntreprinderi. Hitler a trimis
capital german si l-a pus la dispozitia acestora pentru a participa
la ntreprinderi alturi de romni. Dar ei aveau pozitii
economice mult mai tari dect romnii, pozitii pe care le
mosteniser n urma situatiei privilegiate avute n Austro-
Ungaria. A le da lor aceste avantaje nsemna a schimba pe evrei
cu nemtii.
Fireste, legionarii au refuzat orice ingerint german n
aceste treburi. Refuzul a dus la nemultumiri si conflicte ntre
acestia si legionari. Lcomia german i-a revoltat pe legionari.
Mai grav a Iost cererea lui Hitler ca la marile
ntreprinderi industriale ce trebuiau a se romniza nemtii s
participe cu o mare cot de actiuni.
Asta nsemna de acum nfeudarea unor bunuri din
Romnia nemtilor. Cererea a Iost respins cu indignare.
Hotrt! Legionarii n-au gsit n germani niste prieteni si
sprijinitori, ci mai curnd niste dusmani. Asa si comunistii din
Romnia au gsit n comunistii rusi niste dusmani deghizati.
Pe de alt parte, Ir s o poat spune tare, legionarii erau
nemultumiti c trupele germane din tara noastr cumprau zilnic
mrIuri de la noi cu preturi mult ridicate, mai ales alimente, si le
trimiteau acas la ei, scumpind piata si destabiliznd tara. Mai
trziu s-a aIlat c germanii IalsiIicaser banii nostri si emiteau n
AMINTIRI DIN NTUNERIC
87
serie cti bani vroiau, binenteles Ir a avea vreo acoperire n
aur.
Deci lucrurile nu mergeau bine nici cu Antonescu, nici cu
nemtii care aveau mai mare nevoie de armat dect de legionari.
n tain Antonescu cugeta si plnuia o eventual nlturare a
legionarilor de la guvernare, dac va Ii cazul. n acelasi timp si
legionarii se gndeau s-l nlture pe Antonescu.
Dar pe ct vreme ei nu au ntreprins nimic, Antonescu
aIlnd gndurile legionarilor, a pregtit ,lovitura: a luat
asentimentul lui Hitler si a multor generali din armata romn.
La 2 ianuarie 94, la cteva zile dup conIiscarea de
ctre legionari a arhivelor si documentelor fracmasoneriei, el a
dat ordin s se ia din minile legionarilor preIecturile judetelor,
radioul, posta, telegraful, sediile legionare, toate institutiile de
stat. Fireste, legionarii s-au opus n multe locuri si de aici lupte
ntre soldati si legionari. Mai ales la prefectura capitalei, la
post, la teleIoane. n Bucuresti opozitia a Iost extrem de drz.
ManiIestatii pe strzi ale tineretului legionar si n alte
locuri pentru aprarea pozitiilor lor si pstrarea puterii. n cele
mai multe locuri, att militarii, ct si legionarii, n ntelegere
ntre ei, asteptau ce se va ntmpla la Bucuresti. Aici legionarii
se opuneau la predarea celor cerute de Antonescu. Ziua de 22
ianuarie a Iost cea mai ndrjit zi. Situatia era neclar. Oamenii
asteptau s vad de partea cui vor trece unittile germane din
Bucuresti.
n acest timp, radioul era n mna lui Antonescu si el
vorbea mereu c legionarii pe care i-a adus la putere au fost
abuzivi, nerecunosctori si c e silit s-i doboare de la putere
spre a stabili linistea si ncrederea. Desi unii sunt de treab,
spunea el, Horia Sima i-a mpins spre crime si Irdelegi.
n acest timp se comunic o stire care i-a rsturnat pe toti
cei ce nu cunosteau pe legionari. Legionarii n strad, n vzul
tuturor, au uns cu petrol un soldat si l-au aprins de viu. Iat ce
Preot Nicolae Grebenea
88
fac ei cu soldatii patriei, se spunea. N-am crezut o clip aceast
informatie, dar ea s-a ntins repede n toat tara si cei mai multi
au luat-o ca real.
ansele legionarilor n aceast lupt scdeau treptat. n
Bucuresti, dar si n alte cteva locuri au nvlit tiganii si au
nceput s prade si s devasteze unele magazine evreiesti, dar si
ale altora. Era o tulburare urt si primejdioas.
Legionarii se plimbau n grupuri pe strzi cntnd
revolutionarele lor cntece si strignd lozincile lor. ns din
diferite locuri s-a tras asupra lor de la ferestre sau balcoane n
timp ce manifestau pasnic. S-au urcat si i-au descoperit. Erau
evrei. Furia era prea mare cci ndrzneala ntrecuse orice
msur. S-a spus c legionarii i-au luat, i-au trt la abator unde
i-au njunghiat si i-au asezat n crlige. Ar fi fost vreo 200 de
cazuri. Dar aceasta este o versiune sustinut de majoritatea
dusmanilor legionarilor. O alt versiune o contest integral si e
sustinut de multi si chiar de dusmani ai legionarilor.
Petre Pandrea, Iruntas al miscrii comuniste din Romnia,
mi-a spus personal c s-a dus anume la abator dup stirile ce
circulau, s vad evreii spnzurati, dar nu a gsit nimic. Deci,
concludea el, era un zvon pentru compromiterea legionarilor.
Pn azi mai circul acest zvon si unii neinIormati, sau cei
crora asa le place, spun c aceste ucideri monstruoase nu s-ar fi
Icut n timpul rebeliunii, ci chiar n timpul guvernrii legionare.
Ca unul ce am fost pe teren n acel timp si cunosc lucrurile,
dezmint din tot suIletul si cu cugetul curat c spun adevrul,
aceast monstruozitate nu s-a produs nicidecum. Toate dovezile
arat c e inventie pur jidoveasc.
11

n acele zile tragice, cnd auzeam de furturile din
Bucuresti comise de intrusi, m lua groaza. Lacrimi mari

11
S-a publicat un proces verbal ncheiat dup rebeliune, la Abator,
semnat de tot personalul acestuia, care arat c nimeni nu a Iost ucis la
Abator.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
89
curgeau din ochii mei. Nu m puteam linisti. Ah, aceast mare
ndejde de mntuire a neamului meu se drma terIelindu-se
astIel! Era ceva greu de suportat Ir mari dureri. O miscare
Irumoas care se ridicase greu, prin mari lupte, murea acum
necinstit n acte josnice si mi ziceam: Neamul meu s-a nscut
ntr-o zodie Ir noroc. i e nedrept. El a stat atta vreme scut
Crucii Domnului si tot el a oprit cu pieptul lui uraganul ridicat
de semilun, ca s nu ajung n Vest, dup cum spune
Eminescu. i iat, Doamne, tu l lasi?! Cei mai buni fii ai lui ce
ncepur a-l mntui: Mihai Viteazul, Horia, Tudor pandurul,
Corneliu Zelea Codreanu, tu ai ngduit s Iie ucisi nainte de
vreme? i acum lasi s cad si ultima rmsit a celui din urm?
Ah, Doamne, miluieste neamul meu si va fi iarsi scut Crucii
Tale!
i m rugam: ,Nu ngdui, Doamne, s curg snge, acum
n lupta dintre Irati, c a curs destul n trecut, n lupt cu
dusmanii. Fii milostiv. Opreste valul nIruntrii dintre noi si ad
pace.
ConIruntarea a tinut pn n a treia zi, 23 ianuarie, cnd
divizia de tancuri german ce era n Bucuresti, condus de
generalul Hansel, a comunicat c intervine n Iavoarea lui
Antonescu.
Fat de aceast grav hotrre, ca s se evite un rzboi
civil, legionarii s-au retras. Ei au nteles c lupta e pierdut,
chiar Ir aceast interventie german, ntruct armata era n cea
mai mare parte cu Antonescu.
n noaptea de 23-24 ianuarie legionarii au predat toate
institutiile ce erau n mna lor. n urma ciocnirilor ce au avut loc
n tar, au Iost ucise 607 persoane, dintre care foarte putini erau
soldati, ceilalti erau legionari.
Antonescu s-a ludat c a lichidat pe legionari cu numai
607 morti. Dar acest lucru nu se datora lui, ci patriotismului
legionar. Ei au nteles c un rzboi civil ntre noi e nepermis, e
Preot Nicolae Grebenea
90
tot ce poate Ii mai ru si, imediat ce au nteles c nemtii sprijin
pe Antonescu, s-au retras.
Dup aceasta, o prigoan crunt s-a ndreptat contra
legionarilor. Un val nestvilit de minciuni s-a pornit contra lor,
c au Iurat, au Icut asupriri si Irdelegi.
Hainele de la ajutorul legionar erau fotografiate si se
comunica n pres c sunt lucruri Iurate. n unele locuri, aceleasi
haine aranjate altIel se publica acum c ,sunt alte lucruri Iurate.
n cteva locuri s-au predat banii de la Ajutorul legionar, dar n
pres s-a comunicat c X, Y au Iurat acesti bani. Nu aveai
putinta s dezminti.
Trebuie s amintesc c, dup sase sptmni de la asa-zisa
rebeliune, un comisar al politiei orasului Bacu, care avea o sor
mritat cu un legionar, mi-a comunicat aceasta: n 21 ianuarie
am primit ordinul: Devastati dou prvlii evreiesti si dati vina
pe legionari. Dar din cauza ordinii pe care ati tinut-o noi n-am
putut mplini acest ordin.
Acest ordin trebuie s se Ii dat la toate politiile din tar si,
unde s-a putut, a fost executat. Ordinul venea de la Ministerul de
Interne.
Cu o Iurie slbatic, Antonescu a ordonat arestri. Au Iost
arestati 42.000 de legionari ce au intrat n cercetri. Multi au Iost
eliberati, dar la cteva mii li s-au Icut procese grele. Cei cu
crimele de la Jilava au fost condamnati la moarte. Toti sefii ce
intraser n rebeliune, care de Iapt e lovitura de stat a lui Ion
Antonescu pentru schimbarea regimului legionar si preluarea
puterii, au fost condamnati la peste 0 ani de temnit grea.
Francmasoneria a avut un rol Ioarte important n urmrirea
legionarilor si arestarea lor. Nimeni nu putea interveni pentru un
elev sau vreun student, cci Iormula care era lansat peste tot de
ctre aceast maIie neagr era: ,asear s-a descoperit un
complot legionar pentru uciderea generalului Antonescu si
cnd vreo biat mam auzea asa ceva pleca nIricosat si nu mai
AMINTIRI DIN NTUNERIC
91
ndrznea s cear ntelegere pentru Iiul ei.
Cu aceast Iormul s-a mers tot timpul guvernrii lui
Antonescu. Acesta a venit cu niste legi draconice pentru
pedepsirea activittii sau organizrii legionare.
Ceea ce era cel mai grav era Iaptul c nu aveai dreptul de
apel. Orice nedreptate se putea Iace Ir a putea rspunde.
Antonescu era de o duritate extrem: musca din legionari cu
dinti de fier. Neprietenii lui nu-l numiser n zadar ,cinele
rosu. n actele ce le Icea el acum contra legionarilor era
incontestabil un cine ru.
E adevrat c el pregtea rzboiul si voia s aib liniste si
sigurant. Dar aceasta totusi nu-i ddea dreptul ca, pentru nimica
toat, adic acte ce altdat ar Ii Iost trecute cu vederea sau
condamnate cu cteva luni, s admit pedeapsa de la 0 ani n
sus.
Cu att mai mult cu ct legionarii nu Iceau si nu au Icut
nici o actiune contra lui.
Antonescu a nceput rzboiul alturi de nemti pentru
reluarea Basarabiei si a Ardealului de Nord. Dar el tria cu grija
c Horia Sima, care Iugise n Germania, ar putea eventual urzi
un complot contra lui cu sprijin german, Icnd unele concesii
nemtilor.
Atunci Horia Sima i-a trimis dou scrisori n ascuns n
care i arta c el, Antonescu, trebuie s stea tare n Iata
nemtilor, s nu se team de el, Iiindc patriotismul l mpiedica
s treac la o actiune contra lui.
Trebuie s art aici c din zecile de mii de procese ale
legionarilor nu s-a gsit o singur sentint dat pentru Iurt
vreunui membru al Miscrii Legionare si, n privinta valului de
minciuni ce circula asupra lor, acest lucru e lmuritor.

)(!+"#7#,/(*#

Preot Nicolae Grebenea
92
Antonescu si consolida zi de zi pozitia si pot spune c tara
era cu el. Adversarii declarati, comunistii de la noi, cteva sute
de persoane active si nenduplecate, nu contau. Goana mare era
dup legionari: procese, insinuri si minciuni sIruntate.
Dou sptmni dup cderea legionarilor, la Bacu nu s-a
luat mit. Apoi ea s-a introdus din nou. Teama de legionari
apusese.
La o sptmn de la cderea legionarilor s-a prezentat
acas la mine, la Bacu, Leon Grad, seIul comunittii israelite a
judetului Bacu, cu urmtorul act pe care l-a citit tare: n
numele comunittii israelite a judetului Bacu, aducem
multumirile noastre domnului profesor Nicolae Grebenea,
secretarul organizatiei legionare a judetului Bacu, pentru
corectitudine si omenie Iat de noi.
Ne-a multumit verbal si a plecat.
Am rmas mirat. Ce e cu evreul acesta, de-mi
multumeste? Nu cumva am Icut evreilor concesii ce nu se
cuveneau? Nu cumva m-am abtut de la linia legionar? Acest
fapt m-a pus pe gnduri. Mi-am examinat situatia.
Nu! Nu gresisem. Fusesem corect cu mine, cu Miscarea
Legionar si cu ei. M-am linistit.
Dar a opta zi de la rebeliune am fost chemat la prefectura
judetului. n fruntea ei venise un colonel de artilerie, colonelul
Drajna.
M-am prezentat n fata lui. El avea n dreapta alt colonel,
n stnga tot un colonel, iar n stnga un maior, comandantul
legiunii de jandarmi a judetului.
Prefectul mi-a spus cam acestea:
- Domnule proIesor, v bucurati de un Irumos prestigiu si
mult simpatie aici n oras si judet. Sunteti ludat de toti c ati
Iost cinstit si drept. M bucur c v cunosc si v-as face o
rugminte: numiti primari n satele din judetul nostru.
Cunoasteti oamenii, eu nu-i cunosc, de aceea fac apel la
AMINTIRI DIN NTUNERIC
93
dumneavoastr pentru aceasta.
- Scuzati-m, i-am rspuns, acum camarazi de-ai mei sunt
arestati si nc se aresteaz si deci n-as vrea s colaborez cu
dumneavoastr.
- Lsati, mi-a zis, hai s Iacem noi aici o treab bun. V
dau cuvntul meu de onoare c ce veti Iace dumneavoastr e bun
Icut atta vreme ct sunt eu aici.
- Permiteti-mi, am zis, s m sItuiesc cu niste camarazi ai
mei.
Dup vreo or si jumtate m-am dus cu rspunsul.
Consimtisem. n orase erau numiti, rmsese s-i numesc pe cei
de la sate. I-am numit aproape n toate comunele judetului, aIar
de unele sate n care nu eram sigur c l cunosc pe cel mai bun
om pentru acest post.
Colonelul Drajna, om de onoare si de nalt tinut, dup
cum m-am convins mai trziu, mi-a multumit si m-a rugat s tin
legtura cu dnsul ca s ne sItuim mpreun cu privire la
msurile ce urma a le lua n noua lui calitate de preIect de judet.
ntruct la Trgu Ocna nu erau numiti primarul si vice-
primarul, l-am rugat s-l numeasc pe avocatul si proIesorul
Teodor Anastasiu, fost primar n Gheorghieni si director la
Gazeta Ciucului, acum refugiat. Dar el mi-a spus c au acolo
un colonel n rezerv, Enescu, si va trebui s-l numeasc pe el,
Iiindc Antonescu a dispus ca acolo unde sunt militari s
numeasc dintre ei. Mi-a spus s-l numesc eu pe Teodor
Anastasiu ca vice primar ceea ce am si Icut ndat.
M-am trezit apoi cu o scrisoare de la el n care mi
multumea c l-am Icut ,vice-rege la Trgul Ocna. ns mai
trziu s-au inversat rolurile: Teodor Anastasiu a fost avansat
primar, iar Enescu cobort la rangul de vice primar, pentru c nu
a dat dovad de calitti de conducere.
Trebuie s remarc Iaptul c domnul colonel Drajna s-a
tinut de cuvnt si n-a schimbat primarii pusi de mine, care au
Preot Nicolae Grebenea
94
rmas pn dup 23 august 944.
Tot la 4-5 zile eram chemat s-mi arate ce a mai Icut si s
m ntrebe ce msuri ar mai trebui s Iie luate. Era un om
energic, capabil si bun romn.
Antonescu continua prigoana legionarilor cu nversunare.
La aceasta era attat mai ales de Misu Antonescu, care era cel
mai influent dintre ministrii din guvern, el nsusi francmason.
De asemenea, masoneria lucra puternic mpotriv. Se crea n
tar un curent puternic antilegionar. Antonescu, extrem de
inteligent, justiIica la radio msurile ce le lua contra legionarilor,
mergnd mult prea departe si atacnd pe Horia Sima n chip
deosebit.
Considernd c pentru linistea trii e nevoie de un rege n
tar, dup Iuga netrebnicului Carol al II-lea, Antonescu cItni
pe Mihai I ca rege cu prerogative reduse, el pstrnd de Iapt
conducerea si primind calificativul dat de Nichifor Crainic:
,Conductorul.
Discursul lui la ntronarea lui Mihai a rmas clasic:
,Dumnezeu s ajute Romniei, Maiesttii tale si mie!
Antonescu se instalase bine n scaun, instaur o dictatur
personal, conducea Ir parlament, prin decrete. n jurul lui
stteau multi oIiteri ce mergeau cu simpatia pn la un mic cult
al lui. Era Ir ndoial omul ce s-a impus prin forta caracterului
su, dovedit n atitudinile antiregale si prin capacitatea sa
deosebit de militar, omul cel mai ,tare.
Ca sef al serviciului secret, Antonescu a asezat pe Eugen
Cristescu, semi-evreu: tatl romn, mama evreic, un mare
dusman al legionarilor. Acesta struia a se Iace mereu arestri
legionare si nsela pe Antonescu n chip josnic asupra
legionarilor.
Trupele germane erau n tar si se spunea c instruiesc
armata romn. Ei, evident, Iceau si spionaj aici, de tot Ielul.
Iar Kilinger, ministrul Germaniei la noi, vorbi de cteva ori cu o
AMINTIRI DIN NTUNERIC
95
ndrzneal obraznic ce m nIurie grozav. Impertinenta lui nu
a primit rspunsul necesar dect prin pamIletul lui Tudor
Arghezi Baroane.

"870/(,

n noaptea de 2 spre 22 iunie 94 armata noastr a
primit ordinul: ,Ostasi, v ordon, treceti Prutul. Aveam de
revendicat de la rusi Basarabia luat n iunie 940 si Bucovina
de Nord.
n aliant cu nemtii, Antonescu spera s ia nu numai
Basarabia, ci si Ardealul de Nord ocupat de unguri.
Pregtit pentru a ncepe n mai, atacul contra Sovietelor a
fost ntrziat printr-un act neasteptat: Statul Major al armatei
iugoslave a rsturnat guvernul, ce ncheiase o ntelegere cu
nemtii, rupnd ntelegerea. Astfel, n aprilie 1941 nemtii au
atacat Iugoslavia si au ocupat-o ntr-un rzboi de 3 zile n care
n a sasea zi au intrat italienii si n a zecea zi au intrat ungurii.
Ungurii, acolo unde e de cstigat ceva, intervin
ntotdeauna. Prea putin i intereseaz ,dreptatea. Asa au
intervenit si la ocuparea Cehoslovaciei de germani n 1938.
Din cazemate nestiute de noi din Basarabia, mai ales la
Tighina, rusii au rspuns cu Ioc puternic, producnd pierderi
destule romnilor. ns la 6 octombrie noi am ocupat Odesa.
Mare izbnd. Am naintat apoi spre inima Rusiei.
Nemtii naintau cam cu 35 kilometri pe zi. Dar n
noiembrie, la 40 kilometri de Moscova, tancurile germane Iur
oprite printr-un Ienomen natural: marele Irig ce czuse a
nghetat benzina n tancuri si frontul s-a stabilizat. Planul
german de a ocupa si rpune Rusia n 00 de zile a Iost rsturnat
si premisele eventualei pierderi a rzboiului de nemti se
conturau atunci. Iar soarta noastr era legat de a nemtilor.
Trecnd prin Ardeal, am aIlat de la niste ssoaice,
Preot Nicolae Grebenea
96
indiscretie nesperat, c sasii se pregteau n ascuns s preia
functiile pentru conducerea Ardealului, urmnd ca romnii de
aici s Iie mutati n Transnistria. AstIel nemtii nselau si pe
romni si pe unguri, tinndu-i cu speranta c vor lua si restul
Ardealului. De fapt, cum s-a aIlat mai trziu, ei vroiau s creeze
un nou stat german numit Donau-Land, cu teritorii din Ungaria,
Iugoslavia si Ardeal.
Doream si m rugam ca nemtii s piard rzboiul,
considernd c izbnda rusilor va Ii mai putin primejdioas
pentru noi si pentru multi dect a nemtilor. Nu prevedeam c
rusii se vor aseza att de puternic cu picioarele pe pieptul si pe
gtul nostru si ne vor fura petrolul si alte bunuri ntr-o
jecmneal necunoscut n istorie. Tehnica naintat a dat
putinta acestei jeIuiri nemaipomenite a Romniei de ctre
Soviete.

GNDURI ALE MELE. TEMERI

Cu ct trecea timpul, cu att atmosIera antilegionar
crestea. francmasoneria era la lucru si alti dusmani ai
legionarilor la fel. Nici un cuvnt de aprare nu venea de
nicieri. Toti puteau acuza oricum, cci stiau c nu li se putea
rspunde. Legionarii erau cu gura legat.
Pentru felul cum lucrasem n rezolvarea unor probleme
muncitoresti mi s-a propus insistent s iau post de inspector
general n Ministerul Muncii. Dar am refuzat din consideratie
c, atta vreme ct camarazii mei Iac temnit grea, eu nu trebuie
s sprijin o guvernare ce i asupreste.
ReIuzul meu a Iost ru considerat si m-a Icut suspect de
adversitate Iat de Antonescu si dictatura lui. Legionarii, dup
cte stiu si dup un rspuns dat lui Ion Mihalache, Iost seI al
Partidului rnist, Iuzionat cu Partidul National al lui Iuliu
Maniu, au Icut aIirmatia c dup sase luni de guvernare
AMINTIRI DIN NTUNERIC
97
dictatorial, cerut de rsturnrile de la noi, vor introduce o
guvernare constitutional n care partidele de la noi vor putea
activa.
Antonescu l critica mereu pe Horia Sima spunnd c e
vinovat si c trebuie judecat, iar eu, la o mas cu vreo 30 de
persoane, nestpnit, am spus:
- Pot s vorbeasc 00 de generali, legionarii numai dac
se vor convinge ei nsisi c Horia Sima e vinovat l vor
considera ca atare.
Faptul a Iost o greseal, dac tinem cont de presiunea ce
era atunci asupra legionarilor. ncepusem s m tem. Cugetam:
oricnd mi se poate gsi un pretext s Iiu arestat si s primesc un
an-doi de nchisoare. Triam cu grij si neliniste.
La Bacu erau ctiva macedoneni cu Iamiliile lor. Aveau
un mare suIlu legionar. mi plceau: erau energici, ndrzneti si
ncreztori. Erau si buni muncitori. Vorbeam deseori cu ei. Am
cerut s mi se dea o list a tuturor macedonenilor din Bacu, s
stiu ce prieteni am n acest oras, cci pe toti i consideram
prieteni de idei. De fapt si erau.
ntr-o sear, Iiind n bodega unui macedonean, s-a Icut o
razie, cum se obisnuia, si pe toti ne-au dus la politie pentru
perchezitie. Tuturor li s-a dat drumul ns mie nu, Iiindc era la
mine acea list de macedoneni. Deci am Iost retinut pentru
investigatii ntr-o camer a politiei. Dormeam pe o mas.
Nu se gsea nimic contra mea, dar retinerea mea continua.
De fapt nu actionasem si nu organizasem ceva pe directie
legionar. Legile erau draconice si se aplicau cu o mare strictete.
Fusesem ntrebat n scris de unii legionari ce s Iac n
noua situatie, dup izgonirea de la putere, si le-am dat un
rspuns pe larg si documentat. n esent: s nu actioneze
nicidecum; dar s-si pstreze spiritul lor legionar pn cnd,
legal, se vor crea conditii favorabile pentru a se manifesta.
ntrziind detinerea mea, mi-am spus: vor, poate, s-mi
Preot Nicolae Grebenea
98
Iac un proces. Nu voiam nicidecum s Iiu condamnat. M
temeam mult de temnit. M-am gndit s evadez si s Iug din
tar n Italia sau n Germania.
Aici a Iost greseala. Am luat hotrrea s evadez. Nu era
prea greu, cci nu eram Ioarte bine pzit. n acest caz evadarea
nu era un act eroic, ci mai curnd poate unul de lasitate: frica de
a nu fi condamnat.
Am pregtit evadarea pentru ziua n care era de serviciu
comisarul ce era cel mai mare dusman al legionarilor, ca nu
cumva s suIere cineva de acuzatia c mi-a nlesnit evadarea
fiind prieten al nostru. Dar si consecintele erau mai grele n
acest caz, dac as Ii Iost prins.
Deci am evadat seara, cnd se lsa ntunericul, si era de
serviciu comisarul Dnescu. Totul a mers bine. M-am ascuns
cteva zile la Comandantura german din oras. Apoi m-am
ascuns n niste barci germane la ctiva kilometri distant, unde
am stat cteva sptmni cu destul team. Purtam un nume
nou: Ion Mnescu, proIesor. Am reusit s mi se ticluiasc toate
actele, cu stampilele respective pe acest nume nou. Evident, si
actele militare erau pe acelasi nume.
Evadarea mea a constituit o circumstant agravant
extraordinar. A dat motiv tuturor s cread c eram vinovat, c
aveam ceva pe suflet, de aceea am evadat. Psihologic, toti erau
justiIicati s judece asa. Dar, totusi, nici un act de activitate nu
se putea constata. Aceasta inIirma prezumtia vinovtiei.
Rmnea ceva neclar.
Din actul acesta necugetat pe care l-am comis, si cu urmri
att de dramatice, cum se va vedea, am tras concluzia ca
niciodat s nu lum o hotrre important sub imperiul Iricii,
cci ea va Ii aIectat de Iric si va Ii irational, rea, gresit,
nedreapt.
Nesigur la Bacu, am Iugit la Iasi, n cartierul Pcurari,
dup ce aranjasem cu niste prieteni s-mi pregteasc un
AMINTIRI DIN NTUNERIC
99
pasaport pentru Italia.
La Iasi am gsit prieteni ce m tineau la curent cu ce se
mai ntmpl n tar. Triam cu team. Cel mai mult timp l-am
petrecut acolo la Biblioteca Universittii. Citeam mereu. Acolo
am gsit cele sapte volume de memorii ale lui N. Iorga, textele
autentice, nefalsificate de familie, ca cele de mai trziu.
Se apropia timpul plecrii mele peste granit unde
credeam c voi Ii n sigurant. Dar, cu o sptmn nainte de
cderea mea, am visat un vis nspimnttor: prea c, noaptea,
un om mbrcat n haine negre a intrat n camera mea si mi-a
spus cu glas rspicat: ,Cnd totul va Ii gata pentru plecare, vei
cdea si ca s te ncredintezi deplin de aceasta, o scriu cu litere
mari! si cu mna lui a scris pe perete, aproape de tavan,
ngrozitoarea sentint: ,Cnd totul va Ii gata pentru plecare, vei
cdea. Ea era scris cu litere negre.
M-am trezit nfiorat. Tot zbuciumul meu pentru plecare
era parc n vnt de acum. N-am mai dormit. M-am apucat s
citesc dintr-un Nou Testament n frantuzeste, format mic, texte
din Sfntul Pavel. Ah! Ct de odihnitoare sunt textele sfinte
cnd esti nelinistit!
Desi nu credeam c va Ii chiar asa, ngrijorat, a doua zi m-
am mutat la alt cas. Nu puteam totusi s nu tin cont de acest
anunt. mi ziceam: poate va Ii asa, poate c nu va Ii. S Iie cum
va rndui Dumnezeu. Suntem liberi, facem de attea ori ce
vrem. Dar se poate ntmpla cteodat ca la vreunii s intervin
mna nevzut a lui Dumnezeu si s ndrume viata cuiva pe o
directie necugetat de el, cu o Iort de nenvins. El devine atunci
ca un agent al unei forte ineluctabile lucrnd n conformitate cu
vointa acestei Iorte si, intrnd n planul ei de actiune, e prins Ir
a i se spune si, pe drumul dramatic ce i se deschide, el lucreaz
lucrul lui Dumnezeu.
Este el un prooroc? Nu! Cci proorocii sunt nstiintati c
sunt alesi si li se spune precis si misiunea ce au de ndeplinit. Ei
Preot Nicolae Grebenea
100
sunt trimisi s spun solia lui Dumnezeu la un loc precis. Icoane
ale viitorului se arat mintii lor prezente; ele nu sunt nc, dar
vor Ii la sorocul hotrt. ns pentru ei ele sunt prezente de-
acum si n misiunea lor intr si anuntarea lor.
Atunci ce e, dac nu e prooroc? E un ins cu totul ne-
nsemnat, dar care simte c mna lui Dumnezeu st protectoare
peste el si c n clipele cele mai grele l ajut direct, Iiindc el,
Ir s cugete la aceasta, Iace lucrul Domnului n chip Iiresc
ntre ceilalti oameni. El nu-si atribuie nici un rol deosebit si
merge nainte n conditia n care se gseste, Ir s cugete c e n
drumul lui alturi de Dumnezeu. Numai dac reIlecteaz n
urma ajutorului primit n momentele cele mai grele ale existentei
lui poate deduce c st lng Dumnezeu si Iace lucrul voit de El,
fapt pentru care Dumnezeu l sustine.

ARESTAREA

Sosise momentul plecrii n Germania. Era seara de joi, 2
februarie 1942. Pleca un grup de nemti n Germania. Cu ei urma
s plec si eu a doua zi. M-am dus s iau geamantanul de la
vechea gazd. Era un ger cumplit. n camera mea soba de
teracot ddea o cldur Ioarte plcut. M-am asezat pe dormez
pentru cteva clipe si am adormit.
Gazda nu m-a desteptat cci ea nu cunostea situatia mea,
c sunt un Iugar.
La orele seara. Bti puternice n us. Politia.
- Nu ncerca s Iugi c esti nconjurat: suntem multi!
Am deschis. Erau sapte politisti.
- Pe cine cutati? i-am ntrebat.
- Pe profesorul Nicolae Grebenea, mi-au rspuns.
- Cred c ati gresit adresa, domnilor. Eu sunt proIesorul
Ion Mnescu, si scot buletinul si actele militare doveditoare.
M-au luat cu binisorul m-au privit lung si apoi au scos
AMINTIRI DIN NTUNERIC
101
cteva IotograIii de ale mele. Le luaser de acas. Nu semnau
tocmai bine. n ele apream mai brunet, nu cu tenul meu alb-roz
la Iat. Dar tgduirea nu putea merge prea departe. Eram n
minile lor. Era limpede c nu-i puteam nsela. Am recunoscut.
M-au perchezitionat. Au bnuit c poate aveam si un
pistol, ns nu aveam. Nu purtam pistol nici n 940, cnd eram
secretarul Organizatiei legionare a judetului Bacu.
Toate au durat pn la ora unu cnd m-au dus la politie.
Acolo, anchete. Am dezvluit toate cum erau. Le-am
artat c n-am clcat legea activnd ca legionar sau organiznd
oamenii. i iubeam prea mult ca s-i bag ntr-un asemenea foc.
- Atunci de ce ai Iugit? Struiau ei.
- Mi-era Iric s nu m arestati, vznd cu ct struint
sunt cutati si ridicati legionarii.
Cercetrile au durat toat noaptea pn a doua zi la
amiaz, Ir ntrerupere, Iiind uneori mai multi la anchet, iar
mai des cte unul singur. Totul a mers pe un ton civilizat si Ir
violent.
Cnd i-a venit rndul politistului din Iasi nsrcinat
problemele legionare, acesta mi-a spus:
- Regret Ioarte mult, domnule proIesor, c ati czut. tiam
de dumneavoastr, dar nu voiam s v arestez. V stiam plecat.
De aceea i-am adus aici pe acesti cinci politisti din Bucuresti.
De stiam c te-ai ntors, te anuntam s pleci si apoi veneam cu ei
s vad c nu esti la aceast locuint unde te-am gsit. i, cu
mult bunvoint, mi-a dat s mnnc o bucat de salam si
pine.
Cum dup trei zile ancheta nu a putut descoperi nimic mai
mult dect ce spusesem, m-au dus la Bucuresti la Ministerul de
Interne.
Deci, cnd totul era gata am czut, dup cum spunea
anuntul fatidic.
n 947 cnd, Iiind detinut la Aiud, am Iost scos la munc
Preot Nicolae Grebenea
102
cu un mare numr de detinuti ca s demontm linia de cale
Ierat dubl ce urma s Iie dus n Rusia n contul armistitiului,
un tnr pe care-l cunoscusem la Bacu se strecur cu grij si-mi
aduse un pachet de alimente: brnz de putin, slnin, pine, o
bucat de carne si un Irumos cojocel de piele. El era acum
student n ultimul an. Dar ce mi-a spus m-a impresionat mult. n
noaptea n care am Iost arestat, la orele dou noaptea, a sosit cu
pasaportul ca s plec n Italia. Dar eram ridicat. A Iugit repede la
camarazii din oras. La ora trei noaptea politia a pus paz la casa
n care am fost arestat. Dac venea la alt or, ar Ii Iost arestat si
el.
Precizia cu care s-a mplinit anuntul: cnd totul va fi
gata... m-a uluit.
Aductorul pachetului a Iost nenIricatul si viteazul Petru
C. Baciu din Bacu, un drz si mare lupttor legionar.

,%+7(-("#'/9+%,'#+%*-:#'#

La Bucuresti m-au bgat ntr-o celul umed. Stteam pe
un scaun lung n forma unei laite asa cum eram mbrcat.
Noaptea mi se da o ptur ce se lua ziua. Dimineata, camera era
plin de ap. Aerul devenea greu, peretii erau umezi pn sus.
Celula era nclzit cu ap Iierbinte ce trecea printr-o teav.
Respiratia era grea.
Dimineata eram scos n curte, unde m splam cu ap rece
si m Irecam, dezbrcat de cmas, pe tot bustul, desi Irigul era
cam ntre -18C si -29C . Un soldat venea s scoat apa ca s
nu vin cineva s vad conditia n care sunt tinut. Soldatul
scotea 15-20 cldri de ap.
Noi anchete cu alti detectivi. Dar nici o schimbare n
declaratiile mele.
n mine ns s-a produs o schimbare. Mi-a crescut curajul
neasteptat, enorm. Fusesem fricos, dar acum nu-mi mai era Iric
AMINTIRI DIN NTUNERIC
103
deloc. M hotrsem: trebuie s nu trag dup mine pe nimeni,
chiar dac ar Ii s Iiu ucis. Nimeni nu trebuie s suIere n urma
mea. Smuls de la Iamilie, eu trebuie s Iiu gata de suIerint si de
moarte. i, dup aceasta, un curaj necunoscut crescu n mine si o
liniste deplin mi inund suIletul si chiar o bucurie si o
multumire simteam la gndul c nu voi putea Iace ru nimnui.
Anchetatorii considerau c m vor slbi mult tinndu-m
n acea celul cu ap n timpul noptii.
Dup 5 zile, vznd c respiratia mea devine prea grea,
am cerut hrtie spre a scrie declaratia pentru greva Ioamei, dac
nu m vor muta n alt celul. Declaratia cu greva trebuia s
nceap chiar din clipa anuntrii.
N-a Iost nevoie s o mai scriu. Ea ar Ii creat complicatii,
poate trebuia s vin medicul sau alti responsabili. i nu
trebuiau s vad cum se poate ucide lent un om a crui vin era
numai presupus, dar nicidecum dovedit. Dup dou ore m-au
mutat ntr-o celul lipsit de umezeal. DiIerenta era att de
mare, c nu-mi venea s cred.
Ancheta mergea Ir rezultatele asteptate de anchetatori,
cu unele amenintri sau promisiuni, dar Ir btaie. Hrana era
insuIicient: un ceai dimineata, iar la amiaz si seara, o mncare
cald de Iasole sau arpacas, destul de subtire, la care se aduga
un codru de pine.
Dup un timp, anchetele au ncetat. Detectivii au plecat cu
alte treburi si ca s caute, la Bacu si Iasi, dovezile vinovtiei
mele.
Celula n care eram acum era prietenoas si puteam privi
aIar.
n ea am gsit nsemnarea scris de poetul legionar Radu
Gyr E ger cumplit si Dumnezeu ne-a trimis zpada ca s ne
aduc aminte de ngeri.
Meditam la conditia mea: lsasem o sotie tnr, ce
sperase s Iie Iericit cu mine, si o Ietit de un an si ceva. Acum
Preot Nicolae Grebenea
104
toate sunt departe si cine stie cnd le voi putea vedea. Dar nu
trebuie s le iubesc prea mult, ca s nu Iac greseli n anchete si
n viata ce va trebui s o duc de acum nainte. Cci va trebui s
stau pe o linie de demnitate si onoare, orice ar trebui s suIr.
M rugam lui Dumnezeu: ,Doamne, I ca ispitele si
povara s nu depseasc puterea mea de rezistent. ntreste-m
Tu si Iii cu mine. Cci odat ce sunt cu Tine mi-e de ajuns.
Frnturi din psalmi treceau prin memoria mea. Eram
linistit si senin. Frigul si foamea le suportam ca pe ceva normal
n conditia n care m gseam. De Iapt, se desprimvra, aerul se
nclzea si numai Ioamea mai musca din mine.
Cum stteam n celul n liniste si n asteptarea terminrii
strii n care m gseam, ntr-o noapte, n vis, mi-a aprut o
cruce mare de marmur la Iel ca acelea din cimitir. Totodat,
pieptenul meu, care era negru, elastic, mi-a czut n vis din
buzunarul hainei si s-a sIrmat n bucti.
Dimineata am examinat visul; el era un alt anunt de ce va
urma: Crucea era semnul unei mari si lungi suferinte, iar
zdrobirea pieptenului spunea c tot norocul meu s-a dus.
n povestile noastre romnesti, SInta Vineri ddea lui Ft
Frumos o perie, un pieptene si nc ceva ca mijloace de salvare
n momentele cele mai grele.
Acum, n vis, pieptenul meu se sIrmase. Eram deci ca
un om Ir noroc n Iata unei mari suferinte.
Acest vis nu m tulbura nicidecum. Am rmas senin si
hotrt s-mi duc n liniste suferinta ce mi se anunta. Nici o
imputare nu-mi Iceam, nici un regret, nici o rzvrtire sau Iurie.
Nimic. Toate erau primite cu deplin liniste, ca ceva ce asa
trebuia s Iie.
Cugetam: de-acum toate cele dinainte sunt departe, ele
rmn n urm. Eu intru n alt timp, n alt conditie, n ceva nou,
ca ntr-un nou eon.
De acum, privirile napoi trebuiau oprite spre a pstra
AMINTIRI DIN NTUNERIC
105
pacea luntric ce se asezase deja n mine.
Timpul trecea Ir ca detectivii s mai vad de mine.
Am intrat n mai. Chiar la nceput, Ir alte demersuri,
probabil nu descoperiser nimic nou, m-au trimis cu duba la
Penitenciarul Galati. Aici urma s Iie procesul.
Ziua m-a scos n curte cu alti detinuti legionari; erau vreo
38 de studenti si elevi legionari, arestati din trei judete din
Moldova, care nc nu erau judecati. Mai erau trei persoane:
inginerul Mihai Tanco, constructor de nave, Ion Mondoc si nc
o persoan. Acestia erau condamnati la 0 ani temnit Iiindc
inginerul Tanco de la antierele navale de la Galati, Iiind dus la
antierele navale de la Turnu Severin, primise o carte postal n
care i se comunica c e asteptat s se ntoarc, c treburile merg
bine n munca la santier si, Mondoc salutndu-l mpreun cu cel
ce semna cartea postal, aduga: T.L.C. ceea ce nsemna:
Triasc Legiunea si Cpitanul. Toti trei au Iost condamnati la
aceeasi pedeaps, 0 ani: cel ce trimitea cartea postal, cel ce
saluta pe destinatar si cel ce primea cartea postal. Am relatat
aceasta spre a se vedea ct de neserioase erau condamnrile
atunci si pentru ce motive se primeau 0 ani de temnit.
n curte era cald si ne-am dezbrcat de cmas. Era o
plcere, o mare plcere. Dup Irigul ce l-am ndurat, a primi
acum razele calde ale soarelui, aceast bineIacere a lui
Dumnezeu dat tuturor era o mare satisIactie. Eram vesel si vioi,
m bucuram sincer de acest dar al lui Dumnezeu neluat n seam
de atta lume.
Se vede c nu apreciem binele dect dup ce ne-a lipsit un
timp.
Am intrat n vorb unii cu altii si repede ne-am
mprietenit. Erau tineri elevi si studenti, buni la carte, frumusei,
ce intraser n Frtiile de Cruce legionare si au Iost descoperiti.
Acum erau ngrijorati de viitorul lor. Le-am imputat lipsa de
prudent cu care au intrat n actiune n acele timpuri grele, cu
Preot Nicolae Grebenea
106
rzboiul gata nceput si cu niste legi att de dure mpotriva lor.
Un tnr trebuie s nvete, s-si termine studiile, s aib un rost
social si apoi s intre n actiuni politice pe care legile nu le
permit. Numai n cazuri cu totul exceptionale, cnd tara este n
primejdie si contributia lor e necesar, atunci, numai atunci,
trebuie s intre si ei n lupt. Altminteri ei ntrerup, Ir
necesitate, drumul ascendent al vietii si cine stie cnd l mai pot
gsi. C ei reprezint cu adevrat ceva numai cnd au terminat o
scoal oarecare, iar nu cnd au rmas niste neisprviti.
M-a mirat Iaptul c, n conditiile date, cu dictatura att de
sever a lui Ion Antonescu, nu s-a gsit cineva s-i ndemne si
s-i opreasc a activa politic. Bietii tineri! Gustau acum, prea
devreme, pinea amar a temnitei.

PROCESUL

Foarte grbit, ntr-o dup-mas, am Iost dus la Tribunalul
militar din oras s iau cunostint de procesul meu. Eram dat n
judecat pentru ,activitate legionar si organizare, lucru Ioarte
grav. Urma s caut avocat si martori. Trebuia s iau legtura cu
Iamilia si s organizez aprarea.
Peste trei zile, iat-m dus la proces, n boxa detinutilor,
Ir s Ii Icut cel mai mic demers pentru aprare. Era de mirare
atta grab.
Sala era plin de oameni. Erau adusi n sal si elevii si
studentii, cei 38, ce erau atunci la penitenciarul Galati.
Erau adusi si printii si rudele lor, precum si avocatii ce
urmau a-i apra. Numai eu nu aveam pe nimeni.
Dup Iorma procedural a identiIicrii s-a citit actul de
acuzare: scrisoarea ce o trimisesem din Iasi chestorului
prefecturii politiei din Bacu, n care protestam c au Iost btuti
pe nedrept, destul de tare, de ctre comisarul Dnescu, trei elevi,
care la judecat au Iost gsiti nevinovati si achitati. Artam c
AMINTIRI DIN NTUNERIC
107
nu e bine c se petrec astIel de lucruri ce pot duce apoi la lupte
ntre noi, romnii, si la rzbunri, ce n-ar trebui s se petreac
vreodat; c Antonescu a comunicat trii c ,cercetrile
legionarilor se fac ntr-un spirit de omenie si civilizatie; c
purtarea inuman a comisarului Dnescu atinge prestigiul si
rspunderea ntregii chesturi de politie Bacu.
C acest comisar Dnescu a gsit un pistol la o Iabric
evreiasc din Bacu, ntr-un sertar, si nu a actionat nicicum
mpotriva evreului, desi pentru asta era pedeapsa cu moartea, dar
pe niste tineri nevinovati, romni, i-a snopit n bti sub
bnuiala unei activitti interzise. Artam c vinovtia lui
Dnescu o pot dovedi cu martori oculari.
Ceream n ncheiere ca Dnescu s Iie luat de mn si
adus la omenie si bun simt.
Acum, n Iata mea, scrisoarea era btut la masin.
Presedintele a constatat c nu am avocat. Atunci a rugat pe
avocatul Veja din Galati ca, n 5 minute, s pregteasc
aprarea dup care completul (Curtea) s-a retras.
Avocatul nu m cunoscuse si m-a ndemnat s tgduiesc
c am scris acea scrisoare. Tot asa m-au ndemnat si unii avocati
bcuani ce erau angajati s apere pe unii dintre tinerii ce erau
acum n sal.
Eu am respins sugestia ce mi s-a dat pentru c, de Iapt, eu
am scris acea scrisoare si nu m puteam degaja de rspunderea
ce decurgea din ea.
La deschiderea din nou a sedintei, presedintele m-a
ntrebat dac mi apartin cele citate. Am rspuns:
- Am scris o scrisoare si liniile mari ale ei le recunosc n
ce s-a citit, dar nu stiu dac cuprinde expresis verbis tot ce am
scris eu si nu s-a strecurat ceva n plus sau s-a omis ceva, fapt ce
ar altera sensul celor exprimate de mine.
Atunci presedintele a scos originalul si mi l-a trimis s-l
vd. L-am recunoscut imediat: era scrisoarea scris de mine cu
Preot Nicolae Grebenea
108
mna.
A Iost o surpriz. Multi din sal credeau c nu au
originalul scris si c am Icut o greseal c am recunoscut c
scrisoarea mi apartine. Acum am recunoscut cursa ce mi s-a
ntins. Au adus o copie a scrisorii ca s m pun n situatia s nu
o recunosc si apoi s aduc originalul si s arate tuturor din sal,
si mai ales tineretului: ,Iat dup cine v luati. Iat ce oameni
lasi si Ir rspundere sunt legionarii si chiar seIii vostri, etc.
Deci a Iost bine c am recunoscut.
n aprare, avocatul din oIiciu Veja a cerut achitarea. El a
motivat asa: ,Cum poate Ii acuzat de activitate legionar si
organizare clientul meu din pricin c a aprat trei tineri?
Acestia au Iost dati n judecat si justitia a constatat c ei n-au
dezvoltat activitate legionar si nici nu erau organizati. De aceea
ea i-a achitat.
Cum e acuzat proIesorul Grebenea c i-a organizat de
vreme ce justitia i-a gsit neorganizati? Cum poate Ii acuzat pe
aceeasi baz de activitate legionar dup ce s-a constatat c
elevii nu dezvoltaser o activitate legionar? Cer cu toat
struinta achitarea cci e nevinovat. Dac vreti s-l condamnati
nu-l puteti condamna dect la maximum trei luni, dac i veti
Iace un proces de ultraj la adresa comisarului Dnescu.
Mi s-a dat si mie cuvntul. Nu-mi mai amintesc ce am
spus. De bun seam m-am aprat. Trebuie s Ii Iost ceva
Irumos, cci n temnit elevii au spus c a Iost ceva Irumos si
onorabil, iar directorul penitenciarului, care asistase si el la
proces, mi-a spus: ,Ai Icut o aprare inteligent si
convingtoare. Credeam c vei Ii achitat. i s-a dat o sentint la
care nu m asteptam.
Curtea s-a retras spre deliberare si, cnd s-a ntors
presedintele, colonel, grav si senin, a pronuntat sentinta: 25 de
ani munc silnic. M-a uimit, iar lumea a plecat consternat din
sal. Atunci mi-am adus aminte de cuvintele Eclesiastului: i
AMINTIRI DIN NTUNERIC
109
am mai vzut sub soare c pe scaunul drepttii st Irdelegea si
n locul celui cucernic cel nelegiuit. i am zis n mintea mea:
Dumnezeu va judeca pe cel drept ca si pe cel nelegiuit, cci este
timp pentru orice punere la cale si pentru orice Iapt.
(Eclesiast, cap. III, 16-17).
M-am ntrebat: cum a fost posibil ca un complet de
judecat alctuit din oIiteri superiori s dea o astIel de sentint...
ce inim au putut avea acesti oameni? Ce cap, ce cuget? Ce i-a
putut orbi att de mult? Functia, ordinul ce l-au primit, erau ei
niste robi cumprati ca s execute orice ordin, orict ar Ii Iost el
de nedrept? E adevrat, era rzboi, era nevoie de liniste. Te
temeai de cineva, voiai s Iie pus la poprire.
Bine! Dar cu o condamnare enorm? 25 de ani? Exista
lagrul, loc de retinere. Sau o condamnare mic satisIcea
necesitatea.
De ce s-a dat atunci aceast sentint? Ea a avut un caracter
pedagogic. S sperie pe cei 38 de tineri Iedecisti
12
, precum si pe
altii ce vor auzi de astIel de sentint grozav. i pentru aceasta
trebuia sacriIiciul unui om. Punerea n cumpn a vietii lui.
Ct de departe suntem de legile lui Dumnezeu, de legile
justitiei omenesti, chiar si de legile vietii!
Un judector nu are el un rol social? Nu trebuie s tin un
echilibru social? Dac puterea executiv aduce niste legi
draconice, nu trebuie el s le reduc caracterul excesiv prin niste
sentinte mai blnde si mai conforme cu dreptatea, cu binele?
Dac sunt niste legi prea blnde ce ncurajeaz pe
ruIctori prin aplicarea lor, el va trebui s dea dovad de
severitate. Ce intereseaz: legea n sine, sau triumIul binelui,
adevrului, drepttii? Aprarea ordinii desigur, dar n care s Iie
aplicat dreptatea.
Dar ce au Icut judectorii mei? Unei legi excesive i-au

12
FDC: Frtiile de cruce
Preot Nicolae Grebenea
110
dat o aplicare excesiv si nedreapt la punctul cel mai nalt
excesiv. Ei au uitat c: ,Justitia est fundamentum regnorum
13
,
si c ordinea ntr-un stat nu se poate tine prin mari nedreptti.
Lipsa lor de constiint e evident n cazul meu si n alte cazuri
de acest gen.

AIUDUL

Dup cteva zile de la procesul meu a urmat procesul
elevilor si studentilor. 11 dintre ei au fost condamnati iar ceilalti
eliberati. i condamnrile lor au Iost mari, ntre 5 si 25 de ani.
i ei au primit pedepsele senini, socotind c nimeni nu va
executa o pedeaps mai mult de 2-5 ani. Aceasta era psihologia
general, asa credeam si eu. Conducerea era interesat s
acrediteze aceast idee ca pedepsele s Iie ct mai aspre Iiindc
ele vor dura putin. Acum pedepsele pentru o activitate ct de
mic erau mai mari dect cele de la rebeliune.
Pe la jumtatea lui iunie 942 detinutii legionari
condamnati au fost mutati la marea nchisoare Aiud. Drumul l-
am Icut cu duba, un vagon special pentru detinuti.
Acolo ne-a luat n primire domnul Vucea, primul gardian.
Penitenciarul Aiud este, cred, cel mai mare penitenciar din
Romnia. El ocup o supraIat de sapte hectare si are ziduri
groase si nalte de patru metri. Are o cldire, ,Zarca, cu 60 de
celule: 30 la parter si 30 la etaj. Apoi ,Sectiile: o cldire cu
vreo 25 de camere mari unde de obicei erau tinuti detinutii de
drept comun si ,Celularul Nou, cldire mare cu trei etaje, cu
308 celule si cu cteva camere pentru militieni. El e n Iorm de
T si camerele au o supraIat de 24 metri.
Aici am fost adusi noi, grupul de la Galati. Aici trebuia s
ne ducem viata cu un regim celular sever, adic s stai singur n

13
Dreptatea este temelia crmuirii.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
111
celul, de la sase luni - pentru pedepsele mici, la trei ani - pentru
pedepsele maxime: munca silnic pe viat.
Am Iost mbrcati n haine vrgate, sure - cei cu pedepse
mai mici, rosii - cei cu pedepse de la 20 de ani n sus.
n celul erau tineta, pentru nevoile naturale, gamela si
lingura, precum si cana de ap. Nou, detinutilor politici, ni s-a
admis si o msut, crti, caiete, cerneal, toc si creioane. Patul
era de Iier cu o saltea de paie, ptura si o pernut.
Hrana: dimineata un ceai de chimen, la amiaz Iasole,
zeam de cartoIi sau arpacas, un singur Iel. Seara ca la amiaz.
Erau admise si pachete pn la 30 kg.
Ni se ddea drumul pe rnd la preumblare, celul de
celul, cte o jumtate de or dimineata si o jumtate de or
dup amiaza. Trebuia s iesi n ordinea n care ti s-a deschis, s
nu schimbi locul si s nu vorbesti. Dar se ddea drumul la
ducerea tinetelor si atunci detinutii se ntlneau si, n cinci
minute ct era permis s stai, puteai vorbi.
ntlnirile constituiau o bucurie enorm. Unii se
mbrtisau si-si spuneau intimitti, aveau timp s dea din
pachetul lor si altora.
Eram aici, la Aiud, cu vreo 800 de detinuti legionari,
aproape toti intelectuali, elevi si studenti. ntre toti s-a stabilit o
legtura strns de dragoste. Cei tineri aveau un mare respect
pentru cei mai n vrst si admiratie pentru unii ce se
distinseser n actiuni legionare.
Prin noiembrie 1942 au sosit la Aiud vreo 28 de tineri
elevi de clasa a VIII-a de la liceele din Brasov, ,aguna,
,Mesot si liceul industrial ,Astra n Irunte cu Ioan Agapie,
instructor legionar.
Venirea lor a nsemnat un eveniment n Aiud, cci ei au
fost niste tineri de cea mai bun calitate si n toate mprejurrile
temnitei au avut o tinut deosebit de Irumoas. Erau plini de
avnt si entuziasm si au strnit simpatia tuturor.
Preot Nicolae Grebenea
112
Citez nume care mi-au rmas n memorie: Vasile Ciocil,
Rduc Marin, Grigore Pop, Ion Varz, Gheorghe Creang.
Directorul penitenciarului era cpitanul magistrat Aurel
Munteanu, om voinic, cu o Iat Irumoas si cu o inim urt si
perIid. i ura pe legionari si-i btea ru cu o bt si la Iel pe unii
comunisti, cci era la Aiud si un grup de vreo 60 de comunisti.
Gardienii se purtau frumos si chiar binevoitor. Erau
slujbasi corecti si la locul lor. Nu ne asupreau.
Era o plcere s-l auzi pe unul dintre ei spunnd
detinutului de drept comun ce deschidea celulele la ntoarcerea
de la plimbare: ,Bag-i la camere s nu-i muste cinii, sau
seara, la culcare, la orele 9: ,Domnisorule, bag-te sub plapum
c sting lumina, sau: ,Domnisorule, bag-te sub plapum s nu
te apuce ploaia.
Toti s-au apucat s citeasc, s scrie, s studieze Iranceza,
engleza sau germana Ir proIesor, s scrie poezii sau altceva, s
traduc ceva.
Elevii trebuiau s Iac n Iiecare zi o Iapt bun, acum,
nemaiIiind liberi, trebuiau s cugete mcar la un gnd bun n
fiecare zi.
Familiile noastre s-au purtat admirabil cu noi, detinutii:
aduceau pachete de alimente, haine s nu rcim, crti, caiete si
vorbe bune, sperante.
Unele doamne, n atitudinea lor, au atins sublimul.
Devotamentul si puterea lor de jertI au Iost peste orice asteptri
si posibilitti.
Doamna Goilav de pild, sotia lui Tudor Goilav, avocat n
Bucuresti, era n divort cu sotul ei. Dar el e arestat si condamnat
la 5 ani detentie si adus la Aiud. Ea veni ndat cu pachet la
dnsul. El, mirat si extrem de Iericit, o ntreab:
- Cum de ai venit la mine?
- Esti ntr-o conditie grea si la necaz. Cum as putea s te
las? i a venit lun de lun sau a trimis cte un pachet cu de
AMINTIRI DIN NTUNERIC
113
toate n chip regulat timp de 5 ani.
El a tradus n acest timp din limba german Cntecul
Nibelungilor si l-a dedicat sotiei sale o traducere
exceptional. A tradus apoi greaua carte Der Wille zu Macht
Vointa de putere, de Nietzsche si a dedicat-o tot sotiei sale.
Autorul era cu totul ncntat de atitudinea sotiei dar, cnd s-a
eliberat, ea i-a spus: ,i acum, dragul meu, Iiindc nu mai esti n
greutti, acum pot s plec.
Mie mi-au trimis, alternativ, pachet, sotia si fratele meu,
Dan; o lun el, o lun sotia.
Antonescu si acum dorea ca legionarii s intre sub
comanda lui. n scopul acesta ne adunam de dou ori pe lun n
curte ca s ni se vorbeasc si s ni se arate care e dorinta
Maresalului cci, dup cderea Odesei, ocupat de trupele
romne, Antonescu si-a luat gradul de maresal. Dar legionarii au
rmas constanti mpotriva unei astIel de dorinte.
Ni s-a cerut, dac vrem, s plecm pe Iront. Am cerut si eu
imediat s mi se permit s plec si s mor pentru patrie dect s
zac la nchisoare. Dar cnd mi s-a spus c nu pot merge dect cu
gradul de soldat si nu de ofiter, cum eram, am refuzat a pleca.
Cum, mi-am zis, n-am fost degradat, cum as putea pleca astfel?
Ar nsemna s recunosc c sunt vinovat si s conIirm prin
atitudinea mea valoarea sentintei ce mi s-a dat.
Unii au plecat. Dar ei au Iost bgati n unittile de soc,
precum am auzit mai trziu, si nu stiu dac a mai scpat vreunul.
La 19 noiembrie 1942 rusii au rupt frontul german la Cotul
Donului. De-acum ncepe retragerea germanilor din Rusia.
Retragere treptat. Presiunea rusilor e mare. Nemtii sunt mpinsi
mereu napoi.
Acest Iapt a avut la Aiud urmri grele asupra legionarilor.
Acum maiorul Munteanu a nceput o con-strngere a
legionarilor, o oprire a corespondentei si a pachetelor, atacuri
verbale adresate tuturor celor adunati n curte la ordinul lui,
Preot Nicolae Grebenea
114
bti, atitudini ndrznete si vexatoare Iat de membrii familiilor
legionare ce veneau s viziteze pe brbatii, Iratii sau Iiii lor, si
alte rutti.
n schimb, a nceput s se poarte mai bine cu detinutii
comunisti, s Iie amabil si s le aprobe chiar un miting n curtea
temnitei.
n acest timp socrul meu Victor Davidescu se ocupa
insistent de eliberarea mea. A discutat cu Antonescu la Bacu si,
dup inIormatiile ce i le-au dat unii oficiali din oras despre
mine, a promis eliberarea mea.
i doamna Antonescu, dup discutii cu soacra mea,
Florica, si, dup cte am nteles, la cererea unor doamne din oras
a promis si ea c va sprijini, pe lng sotul ei, eliberarea mea. n
acest scop am fost adus n 1943 la Ploiesti, unde se mutase
socrul meu. M-a vizitat la Penitenciarul Ploiesti plin de
ncredere si mi-a vorbit deschis despre demersurile lui si c
eliberarea mea e sigur. Naiv si de bun credint, a discutat
despre toate si cu directorul nchisorii Ploiesti. Dar acesta era si
informatorul Sigurantei Statului.
Repede mi s-a pregtit un nou proces. Scopul era acesta:
s mpiedice pe Antonescu s m elibereze. Cum ar Ii putut el
elibera un detinut ce primise o condamnare de 25 de ani si acum
avea un nou proces? i apoi o nou condamnare. Socrul meu nu
stia vicleniile omenesti. Auzind de un nou proces, se mir mult
si angaj imediat un mare avocat pentru aprarea mea. Auzise de
procesul de la Galati si stia de la cei ce Iuseser asistenti la
proces c nu aveam vreo vin.
Avocatul ceru o mare sum de bani pentru aprarea mea,
socrul i-o promise. Dar eu l-am sItuit s renunte la aprarea
mea n proces cci tot voi Ii condamnat. El reIuz, se nIurie si
mai angaj doi avocati.
Procesul trebuia s se tin la Ploiesti. De ce se mutase de
la Galati? Fiindc aici era cel mai nedrept presedinte de curte
AMINTIRI DIN NTUNERIC
115
martial din tar: colonelul Cristea Manea, un armean stricat n
strIunduri. De la el se astepta condamnarea n chip sigur. Nici
un detinut nu scpa de la el necondamnat, iar pe legionari i ura
n gradul cel mai mare. Dorea s-si bat joc de noi, proIitnd de
sotiile noastre ce se interesau de procesele noastre. De aceea,
prahovenii plteau cte o prostituat ca s se prezinte ca sotia
vreunuia si s primeasc propunerile lui amoroase. Atunci
sentinta era micsorat mult.
Chemat Iiind s vd dosarul, am Iost mirat c el putea
constitui un proces; erau trei piese n el: o chitant n care un
muncitor din Bacu semnase c a primit de la mine 25.000 de lei
ca ajutor de Crciunul anului 940, alt chitant n care un tnr
intelectual recunostea c a primit ca mprumut 400 de lei, si o a
treia chitant de acelasi gen, pentru cteva sute de lei.
Presedintele a tinut s vad inculpatul. M-am dus la el si am
auzit cele mai murdare si grele insulte ce mi s-au adresat
vreodat. Mi-e rusine s le reproduc.
A grbit si el procesul. Deci Ir martori. Dar nici nu
trebuiau martori. Cel mult, eventual, niste magistrati din Bacu
care m cunosteau si puteau arta probitatea mea.
Procesul a nceput cu identificarea mea, la care, fiind eu
legionar, a nceput el un atac fulminant contra legionarilor, apoi,
Iiindc eram preot ca pregtire, mi s-a adresat asa:
- De ce n-ai stat, m, la biseric s cnti: Doamne
miluieste, popa prinde peste? Te-ai uitat n oglind? Urtule!
Voiai s Iii deputat, prostnacule?
Nu am rspuns nici un cuvnt. Cum ar fi meritat acest om
un rspuns?
Procurorul a spus doar pentru ce sunt trimis n judecat,
nespunnd nici c sunt vinovat, nici c sunt nevinovat. Desi el
vedea doar c sunt nevinovat.
Dup ce primul meu avocat a nceput aprarea artnd
onestitatea mea, a fost ntrerupt cu cuvintele:
Preot Nicolae Grebenea
116
- Destul! Nu mai e nevoie de nimic. Curtea e lmurit si
sentinta este scris, si pe loc a citit sentinta, 20 de ani de munc
silnic, dup care curtea s-a retras. Toti au rmas consternati.
Magistratul e probabil nebun.
Socrul meu a rmas moIluz. Cheltuise banii degeaba cu
avocatii. Prin niste rude din Ploiesti el mai Icuse si niste daruri
mitocanului care la una din rudenii luase o mas bogat si
darurile pregtite si crora le-a spus c neaprat voi Ii achitat,
cci nu sunt dovezi de vinovtie n dosarul pe care l-a scos din
serviet si l-a artat.
Nu mi s-a dat ultimul cuvnt, dar, cnd am auzit c
sentinta e scris, as Ii voit s m ridic si s spun cuvinte grele cu
privire la acest proces, dar socrul meu mi-a Icut semn s nu
vorbesc ,ca s nu-l supr, a motivat el apoi.
Eram umilit si plin de revolt. Ct turpitudine la acest
magistrat! Ce compromitere a justitiei! ,Ah, unde esti tu epes,
doamne!
Unul dintre avocati m cheam:
- Trebuie s mergi la presedinte ca s Iac actul de
contopire a pedepsei actuale cu cea veche. Te rog s-i
multumesti respectuos pentru aceast bunvoint.
M-a nfuriat:
- Cum! S-i multumesc acestui om Ir de lege! Nu,
domnule! Niciodat. Fac ce va vrea.
M-a dus la el n birou si Manea mi-a spus:
- M! i-au dat 20 de ani c asa am vrut eu. N-o s-i faci
toti. O s Iaci mai putin. ti Iac acum contopirea pedepsei ca s
ai o singur pedeaps. S stii, asa procedez eu cu legionarii,
bagu-i n . C l-am cunoscut pe l mare la Mnstirea
Dealului, bagu-l n - si acum s stai linistit s nu dai iar de
mine, c stii ce v Iac eu, bagu-v pe toti n .
Nu stiu dac am semnat ceva. N-am spus nici un cuvnt,
dar cugetam s iau sticla de cerneal din care scria s i-o arunc
AMINTIRI DIN NTUNERIC
117
n fat. ns soldatul era lng mine. I-a poruncit:
- Ia-l acum si du-l.
AstIel am Iost dus la Penitenciarul Ploiesti dup acest
proces de pomin. Asa s-a terminat orice sperant de eliberare a
mea de ctre Ion Antonescu. Eugen Cristescu, seIul serviciului
secret, a stiut s pun la timp n scen acest proces; ns socrul
meu se mai mngia cu iluzia c va reusi s rstoarne toate si s
m scoat aIar.
Peste cteva ore mi-am revenit. Linistea s-a asezat din nou
n inima mea.
Regretam c am Iost nIuriat si c am cugetat cele spuse
mai sus.

/%"+!#*/'#*-/%"(,+!,0/#'/

Uitasem s spun: cnd am sosit la Ploiesti, unde erau
cteva sute de detinuti de drept comun si vreo sase legionari, pe
cnd mi se Icea perchezitia, treceau unii detinuti de drept
comun si, dac nu erau vzuti, m salutau Ioarte respectuos. Nu
m cunosteau, dar m-au vzut n haine vrgate rosii. Asta
nsemna c am o condamnare mare si detinutii se bucurau de o
consideratie cu att mai mare cu ct aveau o condamnare mai
mare.
Detinutii erau mprtiti: ,cei mari si ,cei mici. Cei mici
erau cei de drept comun, iar cei mari erau cei politici. Cei verzi,
legionarii, si cei rosii, comunistii.
n ziua sosirii mele la Ploiesti, dup perchezitia ce mi s-a
Icut si asezarea mea ntr-o camer, s-a prezentat la mine Ric
Marghidescu, un tigan criminal, originar din Ploiesti si, cu o
IarIurie de Iriptur cald si cu o sticl de tuic si niste phrele,
m-a invitat s servesc spunndu-mi:
- Sunt seful detinutilor de aici. Toti mi se supun si, stiti,
am Icut rost cnd am aIlat c e unul din cei mari cu vrgate
Preot Nicolae Grebenea
118
rosii, noi, adic eu si Iratele meu Damian, suntem cu cei verzi.
V rog s serviti. Fceti-ne cinstea aceasta. i a umplut
phrelele pentru vreo 4-5 detinuti de care era nconjurat. Iat:
nchinm noi mai nti cum se cuvine. Era greu s primesti, dar
era si mai greu s reIuzi. OIensati erau rzbuntori. Am luat si
tuic si Iriptur, a struit si mi-a mai pus un phrel. Pe al treilea
l-am refuzat.
- V aduc n Iiecare zi Iriptur si tuic sau vin. i s-a tinut
de cuvnt.
- Cum poti Iace tu asta, Ric?
- Pi nu sunt seI aici, n judetul meu?
Deci el era sef. Binenteles, eu eram departe de a avea
astIel de posibilitti, dar peste cteva zile am luat legtura cu ai
mei si, sub pretextul c s-ar supra dac nu as primi hran de la
ei, am reIuzat s m mai serveasc.
M-am mprietenit cu el si am discutat multe lucruri
mpreun. Mi-a spus despre felul cum lucra. Avea sapte crime
si eu l-am ntrebat dac nu-i pare ru de aceste ucideri.
- Nu, mi-a spus el, n aIar de una.
- De ce? l-am ntrebat.
- S vedeti. Ddusem ntr-o noapte o lovitur si ne-a mers
bine si apoi, pe la amiaz, petreceam ntr-o pdure. Iat c trece
o motociclet cu atas cam la 600 de metri. Eram un trgtor bun.
Tovarsii mi-au zis: Tu-l iei sigur si de la distanta asta.
i m-a pus dracu si am tras. ndat a czut la pmnt. Mi-a prut
Ioarte ru si am njurat pe cei care m-au pus s trag.
- De ce?
- Fiindc, vedeti, am omort un om din joac si nu se cade
s omori un om din joac.
- Dar de ceilalti sase de ce nu-ti pare ru?
- Fiindc atunci cnd i-am omort eram n exercitiul
Iunctiunii. Trebuia s-i omor dac mi-au iesit n cale, altfel nu
reusea treaba. Dar sta, sracul, era nevinovat.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
119
Temnita de la Ploiesti Iusese bombardat si o parte nu mai
era locuibil.
Ziua stteam de vorb cu camarazii. Unii aveau procese n
curs. Am Iost ndurerat de rapacitatea avocatilor care Ir mil
cereau onorarii mari si asigurau pe clienti c vor cstiga
procesele pe care mai totdeauna le pierdeau la Cristea Manea.
Unii, ca s plteasc, vindeau grdini si livezi si apoi, dac
pierdeau, nu mai aveau cu ce s se ntretin.
Dup bombardarea temnitei din Ploiesti, Antonescu s-a
prezentat la Iata locului si a vzut dezastrul. Cei ce au lucrat la
stingere si la reparatii au fost mai ales cei sase legionari. Dar si
altii. Antonescu a dorit s-i vad si le-a multumit. Cnd a auzit
c ei sunt legionari, Antonescu a izbucnit ctre nsotitorii lui
ntre care si Eugen Cristescu:
- Ce tot spuneti, m, c legionarii vor s m omoare. Uite,
acum au avut ocazia si n-au Icut-o si au mai fost si alte ocazii.
i a cerut o list a celor ce au lucrat. Legionarii erau n Irunte,
cci ei au srit nti.
Dar Misu Antonescu i-a sters de pe list si maresalul i-a
gratiat doar pe cei pe care i-a gsit pe list.
ntre cei sase detinuti ploiesteni era un tnr ce venise din
rzboi rnit, decorat cu Mihai Viteazul. El Iusese Iunctionar la
un birou militar. Colonelul si ceilalti sefi i-au dat cele mai bune
referinte ce se puteau da unui subaltern. Ele erau acum atasate la
dosar. Dar Manea nu-i ddea totusi drumul pentru c s-a gsit n
sertarul lui o Iituic de patru rnduri cu un cuprins legionar
inofensiv; Manea nu-l lsa din mn. Tnrul a negat c-i
apartine fituica. Manea l-a chemat si i-a zis c trebuie expertiz
graIologic. Dar detinutul a rspuns c nu are cu ce o plti.
ns Manea i-a rspuns:
- O va plti curtea, nu noi. i tnrul a intrat n panic.
Mi-a spus temerea lui:
- Sunt pierdut. Fituica e a mea.
Preot Nicolae Grebenea
120
- nc nu esti pierdut, i-am spus. ncearc ultima sans. El
era logodit si si pregtea cstoria. Logodnica venea zilnic s-l
vad. Spune-i logodnicei s-l ntmpine pe marele grafolog
Henri Stahl, ce urma a Iace expertiza, si s-i spun c ai Iost pe
Iront, c esti rnit, decorat cu Mihai Viteazul, c ai cele mai
bune calificative care se pot vedea la dosar, dar acest om ru,
stricat, vrea condamnarea ta. S-i spun: noi plnuisem acum s
ne cstorim, l iubesc mult si poate-l nenoroceste. Poate-l va
ndupleca s-i Iie mil.
Mi-a primit sIatul si asa a Icut. Rezultatul expertizei: nu-i
apartine foaia ncriminat.
Chiar n seara aceea, dup expertiz, a Iost eliberat.
Marele grafolog stia bestialitatea lui Manea. Om de mare finete
suIleteasc, Henri Stahl a salvat o situatie grea. Mai erau deci si
oameni de inim.

/%"/+%/()

Rmnerea la Ploiesti nu mai era necesar. Orice sperant
de eliberare imediat era nlturat, cci Antonescu ridicase prin
lege dreptul la recurs. AstIel, judectorii abuzivi puteau Iace
orice, cci nu se puteau teme c vor Ii dezisi de o instant
superioar.
Lipsa dreptului de recurs este una din cele mai mari
nedreptti ce se pot imagina n aIlarea adevrului. Aceast lege
cu caracter criminal, aplicat legionarilor de la noi, trebuie s Ii
Iost adus de ura si spiritul machiavelic al lui Misu Antonescu,
inspirat poate de ,Iratii lui Irancmasoni.
Am Iost dus la dub pentru ntoarcerea la Aiud mpreun
cu un muncitor calificat, legionar ce mi s-a prut de o puritate
extrem. Era tnr, de vreo 23 de ani. Duba era plin de detinuti
de drept comun, unii mbrcati n haine civile Ioarte elegante.
Un grup de vreo 10. Ne-am asezat la un colt si ne-am pus
AMINTIRI DIN NTUNERIC
121
geamantanele alturea, pndindu-le cu atentie.
ndat unul dintre ei, Ioarte elegant, a scos niste tuic si
niste phrele de vreo 30 de grame si a nceput a servi pe
tovarsii lui. Ne-au invitat si pe noi s servim si eu nu i-am putut
refuza. Dar camaradul meu nicicum n-a voit s ia, desi a Iost
mult mbiat.
Au avut mncare bun si ne-au oIerit si nou. Eu am
primit, dar camaradul meu a reIuzat cu drzenie iarsi. Nu i-au
adresat nici un cuvnt agresiv, dar l priveau cu nemultumire. Pe
la jumtatea drumului au cobort. Noi ne-am uitat la
geamantane. Al meu era intact, al camaradului meu era gol-
golut, nedescuiat. Fusese tiat pe dedesubt si scos tot ce se gsea
n el. Detinutii de drept comun se rzbunaser. ReIuzul de a bea
cu ei Iusese considerat un dispret si o sIidare. i totusi el nu l-a
slbit din ochi. Cum i l-au tiat? Trebuie s spun c acesti
detinuti, hoti de buzunare sau banditi, au atta ndemnare nct
e cu neputint, orict ai Ii de atent, s nu Iii Iurat.
Duba nu e pzit de vreun gardian si n ea se pot petrece
tot Ielul de rele: bti, asupriri, omoruri si, trezind apetitul
sexual, unii sunt siliti s accepte s Iie violati. n toate drumurile
pe care le-am Icut nu am auzit ca ei s Ii ndrznit s Iac acest
act cu detinutii politici, dar cu altii, avocati, profesori, aceste
mrsvii s-au ntmplat de multe ori. Calitatea de detinut politic
era o pavz serioas. Ei stiau c acestia puteau s dispun ntr-o
zi de soarta lor. De aceea erau prudenti.
La Aiud am Iost bgat n aceeasi celul cu studentul
Constantin Bucur din Bacu. Regimul la Aiud se nsprea zi de
zi. Cu ct frontul german n Rusia mergea mai prost, cu att
Munteanu, directorul, strngea chinga la Aiud.
Dac pn la ruperea Irontului de la Cotul Donului, 9
noiembrie 942, btuse pe comunisti, acum, dup o perioad de
expectativ ce dura pn dup marea btlie din vara lui 943 de
la Tula-Orel, btlie hotrtoare pentru soarta rzboiului, venise
Preot Nicolae Grebenea
122
rndul s Iie btuti legionarii.
Munteanu crease o atmosIer de teroare si groaz.
Auzeam din cnd n cnd c unii au Iost btuti. Ne asteptam
Iiecare rndul. Amenintrile lui Munteanu cresteau din zi n zi.
Era un ins diabolic. Incontestabil, era sub influenta lui Eugen
Cristescu si a altor dusmani ai legionarilor.
Btaia se Icea cu ,Margareta, o centur lung si supl, si
cu ,Berta, dou centuri legate la mijloc cu o tinichea subtire.
Btaia cu Berta era zdrobitoare si se aplica dup ce
doctorul lua tensiunea. Nu era nevoie s Iii vinovat. Sub lovituri
puteai chiar muri.
Voind s manevreze mai bine celularul, Munteanu m-a
mutat n Zarca, vechea nchisoare cu un regim ceva mai dur
dect celularul. Acolo eram izolat cu nc ctiva camarazi mai
ru vzuti de Munteanu. Aiudul era deja o izolare, acum eram
izolat n izolare.
Dar, voind s scape de noi de la Aiud, ne-am trezit c ni se
pun lanturi, cte doi la un lant, la picioare. Eram legati si de
mn cu cellalt. Era o pozitie grea la miscare si mai ales cnd
mergeam la closet. Asa ne-a dus la dub cu destinatia Galati.
Cnd ne-a vzut directorul temnitei Galati, director cu
vreo 30 de ani de serviciu, a rmas uimit si a Iost revoltat la
culme. Nici pe cei mai mari criminali nu i-a vzut vreodat
transportati astfel. Ne-a spus ctorva n particular c la
ntlnirile directorilor de penitenciar Munteanu si d aere de
superioritate si e de o mare ndrzneal. Ne-a luat imediat
lanturile si ne-a izolat cte unul, n celule, la parter. Eram vreo
3 de insi. Ne bucuram c am scpat de Munteanu.
Directorul a comunicat procurorului de la Galati conditiile
n care am Iost adusi si el a venit s ne vad. Ne-a anchetat si
ne-a cerut s dm declaratii de conditiile inumane n care am
fost adusi. Era furios. Miselia lui Munteanu l revoltase la
culme. Vorbea de demersuri mai sus. Mi s-a prut a Ii un om
AMINTIRI DIN NTUNERIC
123
exceptional. Ne-a vizitat n dou rnduri.
La Galati, directorul s-a purtat frumos cu noi si legal,
adic corect.
Chiar a doua zi de la sosire aud: Deschide fereastra, aici
Beril. Ia pachetul, mnnc si apoi ascunde-l n horn. Cu o
funie se slobozea de la etaj un sculet cu mncare. L-am luat:
era pine, salam, carne, totul cam vreo 3 kg. I-am multumit. Am
auzit apoi: ,Fiti atent, o s v mai dm.
M-am mirat. Cine era acest suIlet generos care Icea
aceasta? Peste cteva zile am avut prilejul s-l vd si s stau de
vorb cu el cteva clipe. Era un brbat nalt, Irumos, Ioarte bine
legat, un Hercule. Am aflat si cine e. Era un ucigas, condamnat
la munc silnic pe viat. De ce? Iat nesansele vietii.
Era brutar la o Iabric de pine din Galati cnd patru
tovarsi au srit s-l omoare. Voiau s-l bage ntre malaxoare
dar nu au reusit. Lupta a Iost grea, dar la urm i-a omort el pe
ei. Era nnebunit. Venind stpnul s vad ce se ntmplase, i-a
dat si lui cu toporul o lovitur si l-a omort. A venit apoi sotia
stpnului si i-a dat si ei o muchie de topor, a mai venit apoi un
copilas, care vzndu-l Iurios a strigat: ,Nu m omor nene c
sunt mic, dar l-a lovit si pe el cu toporul. A venit si o pisic si a
omort-o si pe ea. i totusi n structura lui acest om nu era un
criminal. ,Ceasul cel ru a spus el, a adus toat nenorocirea. Eu
eram la om la locul meu si ceasul cel ru m-a scos din linia
mea. Apoi viata lui a Iost ntre criminali si iat ce maniIestri
are dup sapte ani de temnit.
De bun seam, n orice om ajuns ucigas din ntmplare,
rmne permanent o lumin divin, o pornire spre bine, o bucat
de aur pur, care se arat cnd se iveste acest prilej potrivit s se
arate.
Pe Beril l-am ntlnit si cu alte ocazii peste vreo doi ani,
arta c este un om pe care un prilej nefericit l-a scos din rndul
oamenilor.
Preot Nicolae Grebenea
124
De aceea, dac ne iese n Iat un criminal, s nu-l urm si
s ne deprtm de el cu dispret, ci s vedem mai nti ce
mprejurri l-au dus la crim, cum se aIl acum, msura n care
el s-a deteriorat sau a evoluat. S-l privim cu atentie si
bunvoint, s-i acordm nc un credit si dac se poate, putin
iubire. El are nevoie de iubirea noastr, dispretul l-ar nri, ns
dragostea l nalt si-l umanizeaz.
S ne aducem aminte de cazul lui Zaheu din SInta
Evanghelie, cinstea pe care i-a Icut-o Iisus intrnd n casa lui si
cinnd cu el l-a transIormat n adncuri si a Icut din el un om
nou, drept si mrinimos.
S nu uitm niciodat observatia Mntuitorului: ,Nu cei
sntosi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi (Matei 9, 12). Deci
spre acestia s ne ndreptm si atentia noastr. Recunostinta lor
cteodat e imens, dar pretul cel mare e uneori schimbarea lor
proIund.
Temnita era si la Galati cu alimentatie de temnit, cu
regimuri de celul, cu o or de plimbare pe zi. Dar era Ir
presiuni si observam destul omenie n atitudinea directorului.
n vreo trei luni ct am stat la Galati, att procurorul judetean,
ct si procurorul general ne-au vizitat de vreo trei ori artnd o
deosebit bunvoint.
Trebuie s relatez aici un caz interesant:
ntr-o dup-amiaz am Iost dusi s ne preumblm ntr-un
dos al temnitei; gardianul ne-a lsat singuri si iat o mas
ntins, pe care erau asezate hrtii, pine, IarIurioare cu jumri si
ou calde. Erau si scaune lungi pe care s stm.
Pe masa de lemn, la o margine, era scris: ,V rog nu m
reIuzati. PoIt bun!. Ric.
Era acelasi Ric Marghidescu, tiganul de la Ploiesti. El
aranjase ,osptul, cum era s-l reIuzm? Eram destul de
Ilmnzi. i nici mcar nu s-a artat apoi ca s-i multumim.
Administratia se Icea c nu stie nimic.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
125
Dar acest plcut intermezzo la Galati trebuia s se
ntrerup. Demersurile procurorului general contra lui Munteanu
s-au Icut la Bucuresti. Deci n-a Iost bine c ne-a mutat la
Galati.
Ne-a cerut napoi de la Galati la Aiud, unde eram n
sigurant, Ir putinta vreunei plngeri. Aici nici un procuror nu
a trecut s ne vad.
Aurel Munteanu era prieten cu directorul general al
penitenciarelor, colonelul Alecu Petrescu, cu care Icea la Aiud,
cnd acesta trecea n inspectie, niste chefuri monstru cu femei
frumoase din oras.
Munteanu obtinuse de la directorul general nu numai
reeducarea, ci si pedepsirea noastr, a tuturor, pentru ndrzneala
de a ne fi plns contra lui.
El ne-a ntmpinat la sosirea n temnit si pe doi dintre noi
ne-a si luat n primire imediat. Pe mine si pe locotenentul
Gheorghe Bleotu, un om Ioarte destept, care la scoala special
de la Sibiu se clasase primul ntre ofiteri. Era oltean, din Vlcea,
cu o sotie proIesoar. El, de la Crciunul lui 94, explica c
nemtii pierd rzboiul pentru c planul lor de atac a Iost gresit.
Ideea de atac principal al nemtilor a fost pe centru si pe flancul
stng. Dar, documenta el, ideea principal de atac trebuia s Iie
pe flancul german drept, pentru cucerirea spatiilor economice si
petroliere, si pe centru. Lucru pe care l-au si Icut nemtii n
ofensiva din 1942.
Pe Bleotu l-au luat cel dinti si l-au dus n alt camer
unde auzeam njurturile si cum l bate. El era bine legat, cu un
corp robust. Eu eram mai putin solid. M-au luat apoi pe mine.
Directorul general aprobase 15 lovituri. Mi-a artat aprobarea.
Doctorul mi-a luat tensiunea.
- Merge, a spus el. Apoi Munteanu a poruncit:
- ntinde-te!
Loviturile erau aplicate cu Berta.
Preot Nicolae Grebenea
126
- Ai grij s nu-l lovesti pe spinare, porunci el gardianului.
Loviturile veneau una dup alta, grele, sIsietoare. Eu ns
nu plngeam. OItam greu, numai, dup Iiecare lovitur. Un
gardian ce era si el prezent la aceast demonstratie, erau prezenti
vreo cinci, strig:
- D-mi mie, m, s dau si mai tare.
i i-a dat. ntr-adevr, loviturile lui erau mai grele cci era
mai voinic. Pielea se rupse si sngele tsnea din mine. Dup cele
5 lovituri oIiciale, Munteanu ordon:
- Mai d-i cinci lovituri de la mine.
i mi-a mai dat. Abia m-am ridicat si mi-am tras
pantalonii, c Munteanu m-a dus ntr-o camer unde eram numai
noi singuri.
- Cum ai ndrznit s te plngi la procuror? m-a ntrebat.
- Nu m-am plns. Ei ne-au ntrebat cum am venit, cum am
fost legati unul de altul si ne-au cerut s dm o declaratie scris.
- i de ce ai dat?
- Nu puteam s nu dau si am spus numai adevrul.
- Adevrul e s m prsti pe mine la niste banditi, la niste
legionari. O s-i bag n temnit si pe ei. i mi-a tras o puternic
lab care mi-a atins ochiul drept. M-am cltinat. S-a uitat.
Lovitura lsase urme pe obraz.
- Ce-i? a ntrebat el.
- Mi-ati atins ochiul si am vzut stele verzi.
S-a uitat la mine si s-a rzgndit. Loviturile pe Iat las
urme.
- i ai ndrznit tu s scrii contra mea? si au nceput
loviturile n piept, n coaste, n solduri, ploua cu lovituri. Nu se
putea opri din furie. Poate 50-60 de lovituri. Am czut jos. A
plecat si a nchis usa lsndu-m acolo. Apoi, peste cteva
ceasuri, a venit cu doi gardieni.
- Duceti-l n Zarc pe tlharul sta.
M-au dus lng Bleotu. M-au luat de brate si m-au dus n
AMINTIRI DIN NTUNERIC
127
Zarc, pentru c nu m puteam tine pe picioare. Btaia Iusese
zdravn. M sleise. Vreo trei sptmni nu m-am putut duce cu
tineta. Stteam ntins. Pachetele mi-au fost interzise. Citeam
Biblia n traducerea lui Gala Galaction. Citeam Psalmii. Ce
revelatie! Ce sensuri noi descopeream acum n ei! Eu i mai
citisem de 3-4 ori pe toti, i stiam, dar acum descopeream o alt
ncrctur n ei, alte Irumuseti, alt continut, alt bogtie. Eram
mirat si Iericit. Ct de bun e Dumnezeu c, iat, n durere ne
descoper ceva din tainele Sale. Gardianul de pe sal, Avram,
descuie si strig:
- S-mi Iaci celula lun ca spicul grului. Ia crpa.
i-mi arunc n pat o bucat mare de carne si una de pine.
Apoi Iace semn: s nu stie vecinul.
- Auzitu-m-ai? Lun.
i nchise cu zgomot usa. i ori de cte ori era la rnd mi
ddea cte o bucat de carne. Cnd venea detinutul de drept
comun cu ciubrul de mncare uneori i spunea:
- Vezi? E slbit. Poti s-i dai nc un polonic. Eu nu zic s-
i dai, dar dac vrei poti s-i dai.
i buctarul mi mai punea un polonic de Iasole sau de
zeam de cartoIi n gamel.
Am nteles c toti care am Iost adusi de la Galati erau
acum n Zarc, ca pedeaps. Pentru toti s-a obtinut o pedeaps
oIicial de mai multe lovituri, pentru unii cu Margareta, iar
pentru altii cu Berta.
Se spunea c un camarad, Ioarte robust, era luat din
Celular si btut sptmnal pentru c-l reclamase pe Aurel
Munteanu c trieste cu nevasta lui. Se auzise n Aiud c
Munteanu Icea niste cheIuri cu directorul general, Alecu
Petrescu, cu femei frumoase, dintre care una era sotia acestui
detinut: tnr, Irumoas si plin de Ioc.
Cderea acestei Iemei pe drumul desIrului s-a Icut usor:
si iubea mult brbatul, care si el era Ioarte Irumos si un brbat
Preot Nicolae Grebenea
128
ales, avocat, venea regulat lunar cu pachet la el. Dar ea, ca si
celelalte femei, trecea nti pe la Munteanu, unde de fapt treceau
toti vizitatorii. Ea va fi cerut lui Munteanu putin bunvoint
pentru sotul ei. El va fi promis si ea apoi i-a oferit, drept
multumit, gratiile ei.

TEROAREA

ncepnd din primvara lui 944, la Aiud, pentru legionari
s-a instalat o atmosIer de teroare Iizic si moral. ti era groaz
s privesti pe camarazii ti la plimbare. Munteanu tuna si
Iulgera. Ddea pedepse cu nemiluita.
Trecnd un general s se intereseze de un nepot ce era n
celular, Munteanu n-a vrut s-i descuie ca s-l vad. El a mintit
spunnd:
- Aici sunt o seam de criminali primejdiosi si am ordin
strict de la Antonescu ca s nu Iie artati nimnui.
Dac ar Ii deschis, s-ar fi putut afla miseliile si
Irdelegile lui. Deci iat cum lunec omul: mai nti Iace o
nedreptate, o Irdelege, apoi ca s nu se descopere e silit s
recurg la alte Irdelegi si de acum Irdelegile se tin lant. Cea
mai mare grij trebuie s-o avem s nu Iacem prima Irdelege,
cci, odat intrat pe drumul ei, ca o Iatalitate, celelalte urmeaz
de la sine.
Triam acum ntr-o mare lips de inIormatii. Evenimentele
zilei nu le mai cunosteam.
tiam de complotul din Italia contra lui Musolini n care
intrase nsusi ginerele su, contele Ciano. tiam cum cpitanul
de aviatie german Scorteni l-a Iurat din minile englezilor si c
a Iost reinstalat cu ajutorul nemtilor. tiam c o parte din Italia e
ocupat de trupe anglo-americane, c Irontul german merge
prost si c rusii se apropie de granitele noastre. Dar att! Mai
mult nu stiam.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
129
Frdelegile lui Munteanu se vede c s-au auzit la
Bucuresti, c a venit o anchet condus de Alecu Petrescu. Ni s-
a cerut s dm declaratii ,cum a Iost. Unii s-au Ierit s se mai
aventureze s spun adevrul si l-au ocolit. Altii l-au spus pe
jumtate. Altii au spus: ,Nu Iac nici o plngere mpotriva
faptelor ce s-au petrecut.
Eu am spus:
- Cele ce s-au ntmplat au dus la o btaie oIicial. C n-o
meritam, poate s o deduc oricine. Aprobarea btii a venit n
urma unor informatii ce n-au putut Ii juste; cci, dac s-ar fi
cunoscut n mod real faptele, nu s-ar fi venit cu o aprobare
oIicial de btaie. Cei ce cunosc mai bine situatia sunt directorul
Penitenciarului Galati si procurorii, cel judetean si cel general,
primul al judetului Galati. Pentru luminarea lucrurilor e bine s
luati declaratiile lor. Dar, dac s-a dat permisiunea unei bti
oIiciale pe considerente necunoscute de mine, atunci trebuie s
stiti c una a Iost pedeapsa ce s-a aprobat a mi se da si alta a fost
cea care s-a aplicat. Atta spun c, dup pedeaps, trei
sptmni nu m-am putut ridica s-mi duc tineta. Nu cele 15
lovituri oficiale m-au dobort, ci cele care au urmat, mai multe
si mai grave. Nu fac nici o plngere, nu cer nici o reparatie, nu
am nici o dusmnie contra nimnui. Dar, dac e s se repete,
atunci cer ca s Iiu mpuscat acum. E mai bine pentru
dumneavoastr s Iaceti aceasta, dect s ne chinuiti,
prelungindu-ne viata asta chinuit; mai bine ucideti-ne! Sau,
dac nu, lsati-ne s ducem regimul de temnit n conditii
normale. Nu cerem Iavoruri, dar consider c ce s-a ntmplat cu
noi a trecut orice msur si e ceva necunoscut pn acum n
regimul detinutilor politici din Romnia.
Colonelul Petrescu s-a artat interesat de cele ce aIla, a
promis ndreptri si Iat de mine, personal, s-a artat Ioarte
binevoitor. Am aIlat mai trziu c era rud cu o rudenie de-a
mea care intervenise pentru mine la dnsul.
Preot Nicolae Grebenea
130
Dar rufele s-au splat n Iamilie; lui Munteanu nu i s-a
miscat nici un Iir de pr din cap, si lucrurile au rmas cum au
fost. Munteanu nu era oare prietenul lui Alecu Petrescu? Cum
era posibil acum s-l acuze si s-l destituie?
Abia a plecat colonelul Petrescu si Munteanu a venit la
celula mea, a deschis-o si, pe un ton deosebit de agresiv, m-a
amenintat c e gata s repete ,Iigura ce se ntmplase cu mine.
Am primit amenintarea cu oarecare team, dar, totusi, cu
gndul c nu se va repeta, si nu s-a repetat.
Dar teroarea lui Munteanu continua. S-a auzit si la
Bucuresti ce Iace. Dar sttea bine n sea. Nu putea Ii rsturnat
nc.
Un camarad a reusit s-mi comunice: ,E o sperant...
Trieste ntre altele cu sotia lui X din oras. Sotul e pe urmele lui.
E un om influent. De-l prinde, scpm de el. Pstreaz tcere
desvrsit. Nu i-am mai comunicat aceasta dect lui cutare. De
s-aude suntem pierduti
Nu s-a auzit. Dar nici Munteanu n-a czut, cci n-a fost
prins. Era nc n zodia lui. Nu Icuse nc tot rul: urma a-l
continua.
Cercurile antonesciene cugetau la Bucuresti eliberarea
legionarilor. Elevii din multe locuri au fost dusi la Alba Iulia.
Directorul de acolo, tot militar, cu unele forme de sus i
eliber n perioada aprilie - iunie 1944.
Munteanu n-a vrut s trimit elevii ce-i avea la Aiud la
Alba Iulia, ca s nu-i piard. tia sau simtea c de acolo se vor
elibera.
A cerut tuturor legionarilor o desolidarizare de conducerea
Miscrii Legionare. Spera si dorea ca nimeni s nu se
desolidarizeze, ca n Ielul acesta s i mentin n temnit. Calul
lui de btaie era acesta: ,Sunt consecventi n hotrrile lor. Nu
renunt la Horia Sima. Cum s-i eliberez?
Mi-am zis: ,O s iau calul pe care clreste Munteanu s
AMINTIRI DIN NTUNERIC
131
vd pe ce va mai clri. O s dau declaratia cerut si motivul cu
care ne acuz o s-i Iie luat din mn. i am dat declaratia. A
primit-o cu regret.
Dar numai ctiva din Zarc au dat aceast declaratie. Cei
mai multi au rmas la o intransigent total, mai ales cei tineri.
Ei n-au nteles c Autorittii i trebuia totusi un motiv, o
justificare pentru eliberare.
Eu am judecat asa: cei de la Bucuresti, n mprejurrile
acestea, cnd frontul merge prost, au nevoie de o astfel de
declaratie ca s ne elibereze; nu vor s ne lase n minile
comunistilor care vor lua foarte probabil puterea. n fata
acestora, n mprejurrile grele ce vor urma, au nevoie de noi, ei
nsisi Iiind n situatia de a Ii trasi la rspundere si, eventual, unii
arestati. i, cum spuneam, mai voiam s-i fur lui Munteanu calul
pe care clrea. Fr noi, el trebuia s-si piard postul, s plece
pe Iront, sau s Iie mutat n alt post. Cci comunistii aici nu erau
dect vreo 60 de persoane, si ei puteau fi trimisi la Caransebes,
unde era un alt grup de comunisti arestati. i atunci de
Munteanu nu mai era nevoie la Aiud. Dar lui nici un post nu-i
convenea mai mult ca Aiudul, de aceea tinea la el cu dintii.

%'/'()/*/+/+"#,%//+5*+'#.*/

Cnd am sosit la Aiud, am gsit legionarii mprtiti n
dou tabere: unii, cam 4/5, erau loiali lui Horia Sima, iar altii,
cam 1/5, voiau o apropiere de dorintele lui Antonescu de a-l
prsi pe Horia Sima si eventual de a lucra sub comanda lui.
ntre cei ce doreau prsirea lui Horia Sima, cel mai activ
n disident era preotul Vasile Boldeanu, comandant legionar
din Focsani. Cu el mai erau si alti legionari cu studii frumoase si
cu o bun reputatie n trecut si ctiva tineri studenti.
De cealalt parte erau oameni de mare calitate moral,
fideli Legiunii si lui Horia Sima. Ei considerau drept trdare ca
Preot Nicolae Grebenea
132
acum, dup ce au intrat n temnit, s colaboreze cu Antonescu.
Lor li se prea c e o slbiciune s renunti la Miscare si s intri
sub cupola lui Antonescu.
Dimpotriv, ceilalti spuneau c o intransigent pe linie
legionar nu e recomandabil acum, e gresit din punct de
vedere politic si duce la rmnerea noastr n temnit. Tactica si
strategia de lupt cer o apropiere de cel puternic si chiar o
colaborare cu el.
Dar intransigentii spuneau: ce stim noi ce e aIar? Nu
putem trata din pozitia de detinuti. Antonescu s trateze cu cei
de aIar si chiar cu Horia Sima. ns Antonescu condamnase n
contumacie pe Horia Sima, se temea de el si ducea continuu o
lupt propagandistic dintre cele mai Iuribunde contra lui.
M-am afiliat imediat grupului celor intransigenti cnd am
vzut ce personalitti erau acolo. Trebuie s stm pe o linie de
demnitate si onoare, mi spuneam. Nu putem fi niste dezertori.
Aici se aIla printul Alecu Ghica, Iost eI al Sigurantei Statului
sub legionari, magistrat cu zece naintasi care sttuser pe
tronurile Munteniei si Moldovei. Era din Iasi, Iigur Irumoas,
bine pregtit, cu o tinut demn, senin si blnd, deloc distant,
avea o condamnare de 12 ani.
Traian Trifan din Brasov, fost prefect al judetului Brasov,
avocat bun si distins romn verde, cum se zice, nu lua procese
compromittoare, Ioarte credincios, vesnic cu Biblia n mn.
Citea mai ales crti de doctrin religioas. l atrgea ndeosebi
Paradisul pierdut al lui Milton pe care-l citea cu lacrimi n
ochi. l cunoscusem din lagrul de la Vaslui. Nu voia s aud de
o mpcare cu Antonescu.
Traian Marian, fost sef al judetului Brasov, cu totul unit
suIleteste cu Traian TriIan, erau mereu nedesprtiti. Aceleasi
gnduri au dus la ei la aceleasi atitudini, erau niste oameni mai
mult nclinati spre teologie dect spre politic si actiunile ei.
Fusese si el prietenul meu din lagrul Vaslui.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
133
Doctorul Ilie Niculescu, cu studii de economie politic si
Iinante din Bucuresti. Tnr activ, vesnic n miscare, ca argintul
viu, se bucura de un mare prestigiu si ntretinea o atmosIer
cald ntre cei de pe directia intransigentei.

<?> nu e n mss
Iacobescu, avocat bucurestean, care a pledat n
procesul cpitanului; Virgil Maniu - inginer electrician care
luptase la Bucuresti la Telefoane, om plcut, ndatoritor,
amabil, pregtire frumoas, bun juctor de sah. <?>


A sosit apoi Radu Demetrescu Gyr, poetul. Fusese pe front
ca soldat, dar a Iost decorat cu Virtutea Militar si Crucea de
Fier. Acum era adus lng ceilalti. Era conIerentiar universitar
de Irancez si romn la Bucuresti. Blond, orginar din Craiova,
cu tat artist, mam din Ardeal, Iirav, cu o aIectiune la intestine,
Ioarte cult, tcut si discret, atent cu toat lumea. n toti anii mei
de nchisoare n-am cunoscut vreun om mai politicos ca dnsul.
Era un punct de atractie. Senin si blnd, abordabil de oricine,
mprstia n jur un aer de sntate moral, de ncredere si
brbtie. Venea de la spitalul din Brasov. ntors de pe Iront,
scrisese niste poezii de rzboi Ioarte apreciate. Era nc n plin
vigoare creatoare si aprea mereu cu ceva nou. Creatia lui
variat a Iost ca o hran pentru toti, ca o cuminectur la
praznicele mari.
Mai erau proIesori, ctiva preoti, nvttori, ctiva studenti
si elevi.
Nu era o adversitate ntre cele dou nuante; dar o anume
rezerv ntre ele, cum era si Iiresc, s-a creat. Eu am pstrat
legtura cu toti, mai rezervat cu cei putini, mai intim cu
ceilalti.
Am reusit s iau legtura si cu unii Iruntasi comunisti, n
Preot Nicolae Grebenea
134
cltoriile ce le-am avut pn n 1944, precum si n 1944, cu cei
de la Aiud. M-am apropiat putin sufleteste de vreo doi medici si
doi avocati evrei ce se gseau n Aiud. Am purtat cu ei discutii
amabile si deloc controversate. L-am cunoscut pe vestitul
Nicolski de mai trziu, atunci seIul comunistilor din Aiud, Iigur
dezagreabil, repulsiv, deloc mbietoare, lucra la cizmrie si era
la parter la celula 57. N-am Iost ctusi de putin atras s port o
discutie cu el. Poate nici el n-ar fi voit.
Nu stiam atunci ce functie mare va primi n Romnia,
seIul serviciului secret, si c va Iace atta ru Romniei si
romnilor.
Prerea mea era aceasta: trebuie s ai legturi cu toti
detinutii politici, indiferent de nuantele lor. De asemenea,
trebuie s ai legturi si cu detinutii de drept comun, mai ales cu
seIii lor. Toti eram detinuti, soarta noastr pn la un punct era
comun oarecum. Mncam aceeasi mas si suportam acelasi
regim. Trebuia s Iim solidari si s ne sustinem unii pe altii n
unele revendicri de regim de temnit.
De aici necesitatea unor legturi cu seIii lor ca actiunile
noastre s Iie nsusite si de ei si sincronizate. Sunt dator s spun
c n unele hotrri discrete ce le-am luat cu ei pentru unele
mbunttiri de regim, pn n 949, am gsit oameni de cuvnt,
dintr-o bucat, gata de sacriIiciu si niciodat nu m-au dat de
sminteal.
Dimpotriv, au Iost mai hotrti dect multi detinuti
politici veniti dup 944.
i dup 949, cnd n-am mai putut pstra o legtur cu ei,
cnd au auzit c respingem ciuberele cu mncare, din motive pe
care ei uneori nu le cunosteau, si c intram n greva Ioamei,
ncercau s ne ajute respingnd si ei ciuberele.
Dac nu-l dispretuiesti, detinutul de drept comun poate
Iace lucruri mari pentru tine, de care, Ir aceast pretuire, nu ar
fi n stare.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
135
A-i arta ncredere, a-i da chiar si o sarcin alturi de tine,
aceasta l nalt, l umple de ncredere n sine, l Iace om si
uneori om de mari atitudini. A-l dispretui nseamn a-l mpinge
napoi, a-i spori nedreptatea, rutatea si ura.
Recunostinta ce ti-o pstreaz cnd l-ai apreciat e imens
si uneori l nsoteste toat viata. i dac ai timp s stai cu el,
adic dac esti pus n situatia s stai cu el si s lucrezi asupra lui,
atunci se pot produce n el schimbri n adncuri, psihologia lui
si toat orientarea lui devenind alta si Icnd din el un om nou
de calitate, pornit cu hotrre pe drumul binelui. Hristos nu are
pe nimeni de pierdut si i cheam s se mntuiasc pe toti.

REGIMUL LA AIUD N 1944

Acelasi dinainte cu o sporire a asupririi. Pot spune c era
teroare.
Auzeam btile si m ngrozeam. Este Ioarte greu s
suporti temnita auzind urletele unora ce sunt btuti. Astepti cu
groaz s-ti vin si tie rndul. Stai singur si ncepi rugciunile:
,Doamne, apr-m si apr-i pe toti. Cei btuti erau legionarii.
Comunistii se bucurau atunci de atentie si bunvoint. Cu
adevrat, Aurel Munteanu era un tip diabolic: stia s sporeasc
temerile, nelinistea, apsarea si groaza. Rar mai aIlam cte o
stire.
Totusi, stiam c americanii au ocupat Sicilia si o parte din
cizma Italiei, partea de sud. Nu prea stiam ce e cu frontul nostru,
rzboiul din rsrit. Evreii comunisti mai strecurau unele
informatii. Triam ntr-o incertitudine ce sporea temerile noastre
cu privire la viitor. Puneam n gnd si ipoteza c, dac nu ne
vom elibera pn la sIrsitul rzboiului, o s Iim luati de Stalin
si dusi n Siberia. Orice se putea ntmpla. Totusi, temnita se
suporta cu brbtie si vigoare, ntr-o mare tcere. Nici o
plngere, nici o cerere, nici o dezertare.
Preot Nicolae Grebenea
136
Pe unele polite de la Iereastr s-au spat discret si mai
putin discret cuvintele: Per aspera ad astra
14
.
Nimic n-am auzit de Ziua cea mai lung, 6 iunie 944,
debarcarea n Franta a 1.600.000 de americani adusi pe 5.000 de
vase si 12.000 de avioane - fapt nemaintlnit n istorie, dar care
ne-ar Ii dat convingerea c sIrsitul rzboiului e aproape.
Asteptam, evenimentele dar nu stiam dac vin.
Auzisem de faust-patron ce urma s se dea armatei
germane, glont care strpunge tancul. Triam oarecum un
moment tragic si chinuitor: eram nationalisti, si nemtii,
nationalisti, ne loviser.
Cu comunistii eram n conflict ideologic si nicicum nu ne
puteam mpca, si izbnda lor se apropia. tiam acum c nemtii
n-au fost sinceri nici cu noi, nici cu ungurii. Pe amndoi ne
tineau cu iluzii c vom lua Ardealul. i ei pregteau mutarea
noastr n Transnistria, din Ardeal; iar sasii si svabii erau pusi s
nvete s se pregteasc s ia Iunctiunile de conducere n Ardeal.
i ungurii trebuiau probabil s Iie sacriIicati n ntregime si
Ungaria s Iie nglobat n Donau Land, ara Dunrii, iar
populatia Ungariei, truIasii unguri ce asupriser popoarele din
Ungaria Mare pn n 98, s Iie acum spulberati n cele patru
vnturi sau s Iie ucisi. O parte din Iugoslavia urma a intra si ea
n Donau Land mpreun cu Transilvania.
Mult perIidie la Hitler si la national-socialistii germani!...
Eram zbuciumat. Doream ns ca nemtii s piard
rzboiul. Cum s dezrdcinezi pe romnii din Ardeal pe care
nici revrsarea popoarelor barbare nu i-au putut clinti din
vechiul lor teritoriu? Cum, n veacul al XX-lea, un popor att de
mare, cu o cultur att de mare si de Irumoas poate gndi si
hotr astIel de lucruri pentru alte popoare?
Se cdea ntr-o nou barbarie. ,Dreptul Iortei renvia la

14
Prin suIerint ctre stele.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
137
nemti sub euIemismul nevoii de ,spatiu vital. Da! M sIsiam
si doream cu regret nIrngerea Germaniei. Regret c au putut
gndi si plnui ce au plnuit: mutarea noastr din Ardeal.
nvtam cu totii la scoal, la religie, c trebuie s scpm cu totii
de lcomie, unul din pcatele capitale. Dar nu e de ajuns.
Trebuie s nvtm nu indivizii, ci popoarele s scape de acest
mare pcat. Numai atunci unul din motivele ce aduc rzboaiele
va Ii nlturat. i acest pcat l-a stpnit adnc si pe Churchill
care, cinic, ne-a vndut n 1944 rusilor.

23 AUGUST 1944

Asuprirea exercitat de Munteanu continua vrtos.
Plimbrile Ioarte supravegheate, vizitele rudeniilor ntrerupte,
pachetele la Iel. Supravegherea gardienilor asupra noastr,
sporit la celule. Nimic nu bnuiam din ce era aIar. Auzeam
din timp n timp niste Iocuri de arm. Eram mirati. Nu stiam ce
s credem. Focurile de arm erau trase aproape, probabil n
interiorul temnitei. tiam c erau vreo dou sute de dezertori de
pe Iront la etajul trei. Ei urmau s Iie mpuscati si zilnic se
mpusca cte unul. Dar acum erau trageri mai dese.
Ce se ntmplase? Linguraru, un tigan vljgan criminal,
potcovar, a pus mna pe cheile de la celular si i-a descuiat
noaptea pe toti detinutii de drept comun. Acestia s-au repezit la
ziduri s sar aIar, desi erau nalte de 4 metri si multi au reusit
s Iug. Un singur militian, Ioarte bun om altIel, trgea asupra
lor la ziduri. Am nteles mai trziu c a mpuscat 8 dintre Iugari.
Linguraru a deschis si cteva celule ale legionarilor si i-a
anuntat pe cei dinuntru:
-A czut clul Antonescu, acum conduce regele. E un
decret de amnistie pentru dumneavoastr si comunisti. Mergeti
acas, noi ns trebuie s Iugim. Nu uitati de noi.
Surpriza a Iost imens.
Preot Nicolae Grebenea
138
Totusi, Munteanu nu ne-a comunicat nimic. Stteam n
continuare ca si cnd nimic nu s-ar fi ntmplat. Comunistii se
plimbau liberi prin curte. Noi, la celul si plimbarea obisnuit.
n curte a venit un car cu pine, salam, sunc, pentru
comunisti. Acestia ne priveau cu simpatie, ns din bunttile ce
au primit nu ne-au dat si nou. Poate se temeau.
A trecut a doua zi, a treia zi si a patra zi si noi eram tratati
la fel. Nici o schimbare. Asteptam eliberarea. Comunistii ne-au
comunicat c Aurel Munteanu i-a chemat si le-a spus:
- Legionarii sunt dusmanii vostri, ei sunt aici, n minile
mele.
Uite aici pistoale, mergeti si-i mpuscati n celule...
Comunistii ns au reIuzat oIerta. Ei au motivat asa:
- Dac am nvins noi, ne Iaceti nou aceasta propunere;
s-i ucidem noi pe ei; dac nvingeau ei, le Iceati lor
propunerea s ne ucid pe noi.
A sasea zi, comunistii au plecat iar noi am rmas.
Munteanu amnase si eliberarea lor ca s vad ce se mai poate
ntmpla: nu cumva ,lovitura nu e reusit si nemtii l
reinstaleaz pe Antonescu?
Am aIlat c la Jilava si la alte nchisori, chiar n noaptea
de 23 august s-a lucrat la acte si detinutii politici au fost
eliberati.
Munteanu nu voia s-i piard pe nici unul.
O stire mai trzie arta c si la Deva, unde erau multi
detinuti legionari, s-a procedat la fel. Procurorul, nepot al lui
Petru Groza, nu a vrut s Iac actele de eliberare.
Nemtii erau respinsi si se apropiau de Aiud. Atunci
Munteanu, ca nu cumva n retragere nemtii s ne dea drumul, a
aranjat mutarea noastr la Alba lulia. A chemat pe doctorul
Victor Biris si pe Alecu Ghica si le-a vorbit de necesitatea
mutrii la Alba Iulia. I-a luat lui V. Biris, fost secretar general n
Ministerul de Interne sub legionari si prieten al lui Horia Sima,
AMINTIRI DIN NTUNERIC
139
asigurarea, sub cuvnt de onoare, c-i roag pe legionari s nu
evadeze pe drum si c nu vor evada.
Ceea ce s-a si ntmplat.
Aceasta a fost una dintre greselile lui V. Biris. El nu
trebuia s dea aceast asigurare unui criminal, asigurare care i-a
mpiedicat pe multi s evadeze. El trebuia s pledeze pentru
eliberarea noastr imediat, pe baza decretului, nu s-i dea
asigurri c nu vom evada.
Astfel, ntr-o dimineat, cu bagajele n spate, am pornit
spre Alba Iulia. Munteanu era cu noi. Mai erau vreo doi ofiteri
ce ne povesteau pe drum cum st Irontul, despre debarcarea
trupelor americane n Franta si c rzboiul e pierdut de noi si de
nemti. Nici o grij de paza noastr. Mergeam de-a valma.
Puteam s evadm n mas. Dar oamenii nu se gndeau la asta.
Din moment ce exist un decret de amnistie, de ce s mai
evadezi? i uite asa ne-am nselat. Dac nu exista decretul, eu
mi luam zborul. i ca mine cti?...
Am ajuns cu greu si foarte obositi la Alba Iulia. Munteanu
ne-a luat n primire: nu lipsea nici unul. Atta corectitudine l-a
impresionat si pe el. i aici tot el ne conducea. Dar, peste cteva
zile, i s-a luat comanda. L-am privit cu dispret la plecare.
Nimeni nu i-a reprosat nimic. A nteles c stiam chestia cu
pistoalele oIerite comunistilor pentru uciderea noastr.
Iat un om care se desprtea de noi n chip rusinos, care
Iusese ani de zile o canalie si care putea s devin om n
ultimele zile, dar care nu s-a putut ridica din decderea lui si a
rmas tot o canalie.
A avut ocazia regsirii sale, dar a pierdut-o. Ce era mai
usor dect s cheme procurorul si s aplice decretul? De ce n-a
Icut-o?
Deducem c cei necati n Irdelegi, cnd sansa vine ca s
se aseze pe linia de plutire, nu pot Iace eIortul ridicrii. De
aceea, cnd putem Ii drepti, de ce s ne lsm s lunecm n
Preot Nicolae Grebenea
140
nedreptate, Irdelege si asuprire din ndemnul cuiva sau din
propria noastr pornire, cnd e att de usor s stm linistiti, s
aplicm legea si, dac se poate, s artm si putin iubire?
AstIel, ca s nu ne pierdem, trebuie de la nceput s stm
pe linia binelui, cci orice abatere e o mn ntins diavolului
care ne duce mai trziu la fund.
La Alba Iulia ne-au vizitat ofiteri rusi superiori. Era
director acum un subdirector ce Iusese n timpul din urm la
Aiud, cu Munteanu, om cumsecade, dar care nu putea face de la
sine nimic. Se arta binevoitor. Ne-a comunicat c oIiterii rusi
au cerut s nu ni se dea drumul, ca nu cumva s le Iacem
greutti n rzboiul ce-l duceau.
Acesta era desigur un pretext. Ce puteam face noi cu
minile goale? Deci rusii s-au bucurat c eram ntre ziduri si
doreau s rmnem acolo. Trebuia s rmnem n ,depozit.
Peste o lun ne-am ntors la Aiud. Acum detinerea noastr
era ilegal; eram amnistiati. De aceea, ca s se intre n legalitate,
a trebuit ca peste o lun de la emiterea decretului s se adauge
un codicil: ,legionarilor nu li se aplic acest decret.
Acum conducerea napoi la Aiud s-a Icut cu cea mai
mare paz; evadarea nu a mai Iost cu putint. Pierdusem ocazia.
ns, dac rusii au cerut s nu Iim eliberati, noi stteam
nc sub puterea decretului si numai peste vreo dou luni am
aIlat de adaosul cu excluderea noastr. Cci noi am Iost dusi la
Alba Iulia si la Aiud la culesul viilor, la proprietari bogati si,
fiind la lucru, tot am fi putut evada. Dar nu ne venea n gnd
aceasta si tot mai asteptam aplicarea decretului.
Regimul era acum blnd si Ir asuprire.
Detinutii de drept comun deveniser puternici si Ioarte
turbulenti. Nou nu ne Iceau ru, dar tulburau Administratia. Ei
erau, ca si noi, liberi prin curte.
Unitti rusesti au mai trecut pe la temnit si erau osptate
cu admirabilul vin de Aiud al temnitei. Dar unii, beti, au
AMINTIRI DIN NTUNERIC
141
mpuscat butiile si vinul a curs pe jos, n timp ce soldatii l
sorbeau de pe pmnt.
Acest lucru s-a petrecut si la alte pivnite din oras si unii
soldati au murit necati n vin.
Se simtea lipsa alimentelor si ne bucuram de masa de la
culesul viilor.
Rusii luau turmele de oi ce le ieseau n cale, vacile, caii,
porcii. De aici instabilitatea alimentrii. Nu mai era carne, iar
culesul cmpului nu se putea Iace normal. Apru lipsa. Treptat,
ea se simti tot mai mult n temnit.
Detinutii dezertori erau acum scpati de pedeapsa ce o
aveau, ns nu eram nc eliberati.
Armata noastr colabora cu armata rosie pentru eliberarea
Ardealului; erau lupte grele. La 25 octombrie 1944 Ardealul fu
curtat de ostasii unguri si nemti, era eliberat. Cele mai grele
lupte s-au dat la Cheile Turzii. ase regimente ruse, Iortnd
trecerea, au fost distruse. Abia un regiment romnesc interveni
si reusi s le ocupe.
Dar armata noastr trecu mai departe spre a elibera
Cehoslovacia si Ungaria. Ei i trebuia mncare. Pe de alt parte,
chiar acum un mare numr de rusi au rmas n tar ca armat de
ocupatie. Ei trebuiau hrniti. Chiar la ocupatie, rusii au ridicat de
la noi toate semintele de soia ce se gseau n depozite ce
Iuseser cultivate n 360.000 ha. Asta a sporit lipsa uleiului n
tar iar multele prelucrri industriale ale soiei acum nu aveam s
le mai facem.
Administratia temnitei ncepu s nu mai poat asigura
deplin hrana detinutilor. Permise s se aduc alimente de acas,
prelucrate sau nu. Astfel, s-au adus cartoIi, Iain de porumb,
fructe, zarzavaturi, fasole si altele.
Detinutii legionari au reusit s inventeze un aparat, Ioarte
simplu, la care s Iac o ciorb, o tocan sau mmlig. Era
alimentat cu gaz, consuma putin, dar trebuia s stai mult ca s
Preot Nicolae Grebenea
142
Iaci o mmlig. Era o mare bineIacere. Era si un mijloc de a
nclzi putin camera.
M-am mprietenit cu un dezertor din Poiana Sibiului; m-a
cutat Iiindc eram conjudeteni. Era rosu, voinic, cu un cojoc
ciobnesc pe el, cu pantaloni de aba, cu opinci n care aveau
ciorapi, coltuni si obiele frumoase, tot de aba, care mergeau
pn la 0 cm peste glezn si cu pieptul gol. Nu-i psa de Irig.
M cuta si vorbea cu mult respect. Nevasta i-a adus o
Ielder de Iain de mlai, o burdusic de vreo 2 kg de brnz
de burduI, carne de porc, slnin, lapte acru gras de oaie. Venea
cu Iin s-i Iac mmlig. Pe la orele - 11 si 5 era gata. i
ddeam mmlig Iierbinte s plece cu ea. Dar el lsa cam /3
din ea si un bulgr de brnz sau o Ielie pentru mine si apoi
pleca la celula lui, vis - - vis pe T.
M cuta apoi iar s-i dau ceva s citeasc, c-i e urt.
Voia ori povesti usoare, ori ceva despre sfinti spunea el. I-am
dat Biblia, Mica Biblie, crticica de rugciuni.
ranii si ciobanii nu sunt obisnuiti s stea degeaba si vor
s lucreze. n celul, Ir lucru, pentru ei e greu de suportat,
nnebunesc. O carte, un prieten ce le vorbeste sunt o salvare.
Veni iarna cu ger. n lipsuri si frig unii detinuti mai mureau.
Gardianul deschidea celula lui Vasile al meu (ca si pe celelalte)
dimineata si striga:
- Tu, care mai triesti aici? Iar Vasile, cu un glas puternic,
pe care-l auzeam de la mine, striga:
- Io, domnule gardian!
Sosi si Crciunul, slvit srbtoare crestin a Nasterii
Domnului, zi mult cinstit de detinutii legionari. Acum liberi, n
cor la crucea Celularului s-a putut cnta pentru prima dat un
colind legionar si apoi altele, cunoscute. Toti, si gardienii,
ascultau n liniste si cu evlavie. Cci colindele trezesc n suIlete,
mai ales la cei ce suIer, sIinti Iiori de pace si ndejde. Ndejdea
alturi de credint e Iorta detinutului. Fr ele, detinutii se usuc
AMINTIRI DIN NTUNERIC
143
si mor. Rezistenta lor e redus enorm. Redau aici colindul de
Radu Demetrescu Gyr.

,A sosit si aici Crciunul
S ne mangaie surghiunul
Cade alb nea
Peste viata mea
Care aici se stinge
Cade alb nea
Peste viata mea
Peste suflet ninge.

Tremur albastre stele
Peste dorurile mele
Dumnezeu de sus
n inimi ne-a pus
Numai lacrimi grele
Dumnezeu de sus
n inimi ne-a pus
Plpiri de stele.

Maica Domnului curat
Ad-o veste minunat
Infloreasc-n prag
Zambetul tu drag
Ca o zi cu soare
Zambetul tu drag
Il asteapt-n prag
Cei din nchisoare.

L-am reprodus ntreg, pentru c a Iost ca un balsam peste
rnile osnditilor. S-a rspndit repede si se cnta, pe Iat sau n
ascuns, dup timp si loc, n toate temnitele trii. Am zis ,dup
Preot Nicolae Grebenea
144
timp si loc pentru c uneori s-a putut cnta n voie, iar alteori
cu mari riscuri. Sau chiar n acelasi loc n alt timp nu se mai
putea cnta. Iarna era grea dar o suportam cu brbtie, aproape
Ir s o simt. Eram tnr si deplin sntos.
Nu-mi psa de Irig. Discutam cu prietenii si uitam si de
foame, si de frig, si de conditia mea de detinut. Eram fericit.
mi amintesc de o discutie mai lung cu doctorul V. Biris
n ziua de Anul Nou. A Iost att de plcut, att de desIttoare,
c nici la cele mai alese petreceri la care am luat parte cnd eram
n lume nu am simtit atta Iericire. Stteam cu mantalele pe noi
ntr-un ger cumplit si discutam.
Cine mai putea gndi atunci la cas, la Iamilie, la nevoile
zilei?
Eram cu gndurile si cu inima n alt lume si uitam de
toate de pe pmnt. Eram cu adevrat Iericit. i astIel de
momente au fost putine.

"*//+5*+%/()+/+'"%'%.#*'#,#

Dintre cei vreo 200 de dezertori de pe Iront ce se gseau la
Aiud jumtate erau cu rni mari la picioare. Le degeraser
picioarele. La unii le-au czut clciele, la altii carnea de pe
tlpi. Administratia nu era acum n msur s se ocupe de
vindecarea lor. Inimosul doctor Dumitru Ut, ce ,czuse
tocmai cnd si lua doctoratul la Cluj, primi permisiunea s
mearg la Cluj dup leacuri. El reusi s aduc dou geamantane
de medicamente. Clujul fusese generos. El ncepu tratamentul
degeratilor cu o pasiune deosebit. Am privit si eu pe unii. El i
ungea cu niste alifii galbene, i pansa si i cerceta mereu.
Dar vindecarea, cu toat grija lui, mergea Ioarte greu. i
dup sase luni de tratament unora nu le crescuse toat carnea pe
tlpi. Se vindecaser, dar cu o lips de carne pe tlpi. M miram.
Cum e cu putint asta? Medicina clasic vindec mai slab dect
AMINTIRI DIN NTUNERIC
145
medicina empiric?
Vzusem la mine n sat cteva cazuri de degerturi
asemntoare. Dar ele au Iost vindecate deplin de Iemei din sat
dup 5-6 sptmni. Nu stiam exact cu ce. Dar mi-amintesc c
piciorul era nvluit n ceva ca un aluat dintr-un amestec de Iain
de gru, poate si de in, Iasole, grsime, plante ce toate au stat
mpreun la Ioc, si apoi l-au strns cu crpe. Nu stiu proportia
elementelor din compozitia aceasta. Dar rapiditatea vindecrii
m mirase. i acum asistam la aceste strduinte admirabile de
vindecare, dar cu efecte att de mici.
Dar admirabilul doctor Ut nu se multumea cu att. El
cuta s nu le lipseasc hrana suIleteasc nu dezertorilor, ci
tuturor detinutilor: cartea. El cuta s duc tuturor o carte, dou,
dup nevoile lui. Cerea de la altii, mprumuta, ducea napoi,
alerga mereu, dar ducea tuturor ceva.
i nimeni nu era uitat. Foarte credincios, el cuta mai ales
cartea religioas sau cu subiecte religioase, cea care era cerut
mai mult acum.
Cerea celor de acas s aduc astIel de crti. n temnit, la
cteva mii de detinuti, el era omul care se interesa mai mult de
fiecare.
Era neobosit. Eram n temnit ctiva preoti, dar nu eram
noi samarineanul milostiv care spal cu untdelemn si vin rnile
celui czut ntre ,tlhari, ci el, doctorul Dumitru Ut. i el le
Icea toate cu un suIlet smerit, ca si cnd era obligat s le Iac.
n lungul timp al detentiunii mele nu am ntlnit un alt om
att de devotat cauzei altora. E drept c, mai trziu, n izolrile si
controlul ce era, nici nu se mai putea Iace asta. Dumitru Ut,
acest legionar sublim, rmsese ca un model ales de druire, de
jertI si dragoste pentru altii.

)/"#-'0"+*0(+5*+%/();+1(%*

Preot Nicolae Grebenea
146
Dup Munteanu s-au perindat doi directori, oameni corecti
si de omenie, pn n 945, cnd a venit Gutan, om de partid.
Era un basarabean tnr, cam de 35 de ani, ce executase cinci
ani de temnit. Venise cu un suIlet curat. Se arta cu bunvoint
si Ir asuprire. Cred c avea la acest moment instructiuni n
acest sens. I s-a dat ca ajutor subdirector un muncitor calificat:
Mares. Acesta era un om aspru si dusmnos cu detinutii politici,
mai ales cu cei nelegionari. El era foarte activ si controla totul.
Perchezitiona pe cei ce veneau de la alte nchisori, le confisca
,cocoseii (niste monede de aur btute de Antonescu n 944),
banii, unele crti sau alimente ce depseau msura, msur ce
uneori o stabilise el.
El btea din cnd n cnd pe toti cei ce veneau cu unele
,curse Ir s Ii Icut vreunul ceva. Probabil c n aceast
ordine primea porunci speciale de la Bucuresti: cei din cursa
cutare s Iie btuti. Redau aici o ntmplare ca s se vad reactia
lui Gutan. Acesta a nsrcinat n 1946 pe cinci detinuti dintre cei
mai talentati ca scriitori s Iac un memoriu ctre guvern ca s
ne ierte. Acestia au fost: Radu Gyr, Gheorghe Cuza, Romulus
Dianu, Ilie Rdulescu (directorul ,Poruncii vremii ) si
Alexandru Hodos. Radu Gyr, Cuza si doctorul Ilie Rdulescu
Lptrie au reIuzat a-l redacta, dar Dianu si cu Alexandru Hodos
l-au redactat.
Cei ce au refuzat a-l redacta si-au motivat atitudinea asa:
guvernul stie prea bine situatia noastr, stie c unii suntem cu
totul nevinovati. A le cere iertare si mil nseamn a recunoaste
c am Iost si suntem vinovati. Pe de alt parte, el nu ne va
elibera.
Iar noi, punndu-ne sperante n ei, crem o miscare
interioar n noi, o ridicare; iar ei, reIuznd, ne vor produce o
deceptie, o prbusire de la nivelul la care ne-am ridicat. Aceste
,miscri din noi slbesc rezistenta noastr moral si chiar pe
cea Iizic. De aceea nu trebuie s cerem iertare. Prezentat
AMINTIRI DIN NTUNERIC
147
detinutilor politici, unii, vreo sut douzeci, l-au semnat, ntre ei
si persoane de calitate. Dar legionarii n-au vrut s-l semneze nici
unul. Iar Radu Gyr, ca s aduc la o linie de onoare pe cei ce au
semnat, a Icut un Iel de maniIest n versuri care ncepea asa:

Subsemnatii, care n-am avut de-a face cu vrsrile de
snge
Cum cer, fie, de pild, un Cu:a si-un Ilie Lptrie,
Care fruntea neptat ne-am purtat-o prin azur
i n-am tras mcar o palm sau vreun bobarnac mai
dur...

i continua ntr-o Irumoas versiIicatie: ,J cerem
iertare, v srutm frumos in spate si, pan la urm, facem si un
partid republican.
Acest manifest a trecut pe la unii si altii si cei mai multi ce
au semnat cererea de iertare si-au retras iscliturile. Directorul
Gutan l-a chemat pe Radu Gyr si l-a ntrebat de ce n-a participat
la alctuirea cererii cerute de guvern. El a motivat asa cum am
artat mai sus. Dar ceea ce intereseaz mai departe e rspunsul
lui Gutan. Nu l-a suprat reIuzul lui Radu Gyr si i-a spus: ferice
de cei ce rmn curati.
Cnd s-a ntors de la director, l-am asteptat pe Radu Gyr si
l-am ntrebat care a fost reactiunea lui Gutan si el mi-a povestit
toate acestea. Iat cine era Gutan la ora aceea. Vom vedea mai
trziu la el alte actiuni, contrare acesteia. Cci la comunisti
nimeni nu poate rmne curat, Iiindc ordinele ce vin sunt att
de nedrepte nct l corup si fondul lui bun treptat e alterat,
stricat. Drept urmare, sau si d demisia dup ce si d seama c
nu mai poate corespunde, sau se complace n situatia n care e si
Iace cele mai grozave Irdelegi, care-l duc n adncul
stricciunii. Iar dac aceste Irdelegi ,rsuIl prea mult la
marele public, atunci l trag la rspundere (ca si cnd el singur ar
Preot Nicolae Grebenea
148
Ii vinovatul), l condamn la ani de temnit, unde l tin n
mizerie ca inIormator, sau l condamn direct la moarte, ca s
dea satisfactie sentimentului public de nemultumire.

6/#+%-'/6/'%'#+5*+'#.*/

Dup 23 august, celulele erau deschise toat ziua. Puteai
sta de vorb cu cine voiai si puteai s te muti n celul cu cine ti
plcea, dac erai legionar. Directorul a recomandat tuturor s
lucreze.
Ctiva, cei mai tineri, erau dusi la grdin la munci
agricole.
Penitenciarul avea vreo opt hectare de pmnt pe care-l
lucrau detinutii. Ceilalti lucrau n celule. Era o activitate
surprinztoare n celule. Care mai de care cuta s Iac ceva.
Repede si-au cumprat scule sau le-au adus de acas. Lucrau
sahuri, table, casete din lemn de nuc, jucrii de tot Ielul.
Cutau oase si Iceau cruciulite cu chipul Mntuitorului
sau al Maicii Domnului, iconite si icoane. Sculptau n os, n
forme mici, pe Hristos, pe Maica Domnului sau vreun sfnt ca
Marii Mucenici Sfntul Gheorghe, Mina, Dumitru sau altii.
Cumprau material si l prelucrau cu un talent nebnuit pn
atunci. Era o activitate Iebril din noapte n noapte. Dar eu nu
aveam nici o nclinare si nici un talent la astfel de lucruri.
Produsele le-au vndut, prin cte un reprezentant, n piat,
pe bani buni. Dar apoi administratia a dispus s nu le mai vnd
nimeni acum, ci mai trziu, cnd vor Ii mai multe. i oamenii
lucrau de zor. S-a adunat marfa ce s-a vndut cu peste dou
milioane si jumtate. De acum detinutii ce lucraser sperau c
vor putea da familiilor lor banii ce-i cheltuiser pentru materiale
si scule si vor avea si ei bani pentru mbunttiri. Dar a Iost o
surpriz murdar: s-au confiscat toti banii precum si sculele cele
mai importante ce si le cumpraser detinutii. N-ai Ii crezut c
AMINTIRI DIN NTUNERIC
149
cineva e capabil de atta miselie.
Lucraser si detinutii comunisti sub Antonescu si li se
permitea s cumpere materiale si s vnd marIa sub paza
gardianului, lucru de care nu s-au bucurat legionarii, ns nimeni
nu le-a luat banii. Comunistii se dovedeau cei mai aspri, mai
nedrepti si mai murdari n raporturile cu detinutii.
La Bucuresti, posturile de conducere cheie le aveau evreii
si ungurii. Asa se pare c a Iost s Iie. O conjunctur Iavorabil
i-a sltat sus precum si slbiciunea anglo-americanilor le-a
permis o asuprire dintre cele mai neobisnuite a detinutilor si a
ntregului popor romn. Peste toate, comisarii sovietici
dominnd guvernul comandau toate si Iceau ce voiau.

%'#!'"/

Desi la 23 august cu decretul regal de amnistie n-am fost
pusi n libertate, asteptam. Asteptam sIrsitul rzboiului care
speram s ne aduc libertatea. Am auzit de extraordinara
oIensiv german din Franta ce tindea s-i arunce n mare pe
americanii ce debarcaser acolo cu Eisenhauer, vestitul strateg.
Maresalul germanilor Rundschtet ce conducea ofensiva ce se
dovedea tot att de mare ca si Rommel ce aprase AIrica. I-a
speriat si uimit pe americani. Era gata-gata s-i biruie cnd
tancurile germane s-au oprit din lips de benzin.
Doream, am mai spus, nfrngerea nemtilor pentru miselia
gndurilor lor. Acum aceast oIensiv esund, totul era clar.
SIrsitul rzboiului era aproape. OIensiva Irontului de rsrit
mergea bine.
Rusii mnau mereu spre vest. Romnii participau la lupta
spre vest cu o armat de peste 460.000 de oameni. Presiunea era
imens. Hitler mai spera doar ntr-o arm nou, o bomb
atomic, ca s-i pun la pmnt pe adversari. Dar marele lui
savant Heisenberg nu se grbise s i-o pun n mn stiindu-l ct
Preot Nicolae Grebenea
150
e de criminal si acum nu o mai putea face. Un complot al unor
mari generali si maresali germani contra lui Hitler a esuat:
bomba nu-l lovise, numai suflul l izbise usor.
Dar el nu descuraj, ci continu.
Urmream cu pasiune rzboiul. Armatele noastre mergeau
biruitoare nainte. Szalasi, seful Ungariei, a fost scos de nemti
din temnit si pus s conduc Ungaria. n martie 943 ungurii
care nu stiuser cum s-i mai laude pe nemti si s-i mai
linguseasc, acum, cnd au vzut c pierd rzboiul, Ir vreun
scrupul moral au ncercat s-i ,lase s ias din rzboi si nu au
reusit. Szalasi, seful unei formatii maghiare nationaliste,
conducea rzboiul ungurilor n continuare. Ca urmare, nemtii au
ocupat Ungaria cu o mare armat pe care ungurii erau obligati s
o ntretin si s plteasc salariile de la general pn la sergent.
Viteazul general Nicolae ova intr cu corpul su de armat n
Budapesta si a naintat 6 kilometri, dar a primit ordinul s se
opreasc ca s nu se spun c armatele romne au ocupat
Budapesta.
Trebuiau asteptate trupele rusesti. Eram bucurosi auzind
din comunicate de vitejia armatelor noastre. Planurile rusesti nu
au putut lua Pesta. Cteva divizii rusesti au Iost Irmate n
tentativa de a o cuceri.
A trebuit s vin generalul erou Nicolae Dsclescu ca s
o cucereasc cu planul su. Aceast mare izbnd l-a Icut pe
Stalin s trag 42 de lovituri de tun.
n sfrsit veni si ziua cea mare: 9 mai 1945, ziua victoriei.
Germania capitul total, dar Irontul american din Extremul
Orient cu japonezii continua. Acestia ddeau dovad de un
eroism nebunesc; se aruncau n vasele americane sau n avioane.
Era ceva Iantastic, dar ,Iiara din Apocalips cu numrul
666 czu, se sinucise. Era Hitler, asa au tlcuit-o unii. Dar altii
sub fiara cu numrul 666 l-au vzut cu aceeasi ndrepttire pe
Stalin. Mare bucurie si serbri. De acum armatele noastre urmau
AMINTIRI DIN NTUNERIC
151
s vin acas.
Acas era o mare schimbare. Dup cderea lui Ion
Antonescu, care fusese arestat la 23 august cnd s-a dus s-l
informeze pe rege despre situatia rzboiului, arestat mpreun cu
Misu Antonescu de nsusi regele, lu conducerea generalul
Constantin Sntescu. Antonescu a Iost luat de la rege si predat
unei grzi patriotice condus de Ceausu, numele subversiv al
comunistului Emil Botnras. Regele Mihai l-a predat rusilor.
Eu, cnd am auzit c a Iost predat rusilor, am socotit acest
act o lasitate. El nu trebuia predat dusmanilor lui care puteau
Iace presiuni asupra lui, cum de Iapt au si Icut, ci englezilor.
La 5 martie 1946 se formase un guvern nou, impus de rusi,
cu Petru Groza prim-ministru, n care comunistii erau
dominatori. Groza era mai mult un paravan; comunistii
conduceau. El era supravegheat pas cu pas de rusi, ca de altfel
ntreg guvernul. Principiul lui Stalin vigilent si nencredere,
principiu ce dezintegreaz societatea si duce la supravegherea
Iiecruia de Iiecare, nct nimeni nu mai are ncredere n cellalt
si societatea devine un iad, acest principiu se aplic pretutindeni
la noi. Guvernul cel nou nu a adus ns nici o schimbare a
conditiei detinutilor de la noi.
Nici ziua victoriei si nici zilele urmtoare n-au deschis
portile temnitei la noi. Evreii ce conduceau nu voiau s elibereze
pe legionari. Nici aceast zi a biruintei asupra celui mai mare
dusman al lor de pe planet nu i-a nduplecat s Iie mai largi si
mai umani cu legionarii din Romnia. Hotrt! Evreii sunt
neierttori cu dusmanii lor. Aceast lege a iertrii, pe care a
adus-o pe pmnt Domnul nostru Iisus Hristos, la ei e
neacceptat. i totusi este o lege ce poate mpca pe adversari si
poate aduce un imens bine tuturor, o lege de nenlocuit. i
Dumnezeu ne spune c numai dac o aplicm Iratilor nostri
oameni, El ca Tat al tuturor ne-o va aplica si nou. AltIel vom
fi de neiertat. Evreii nu s-au putut ridica nc la Hristos, la
Preot Nicolae Grebenea
152
dumnezeiasca Lui nvttur. Ei au rmas la legea talionului, la
neiertare, la urmrire si rzbunare, si chiar la ur.
Au rmas la legea lui Moise, care s-a dat cu 1.400 de ani
nainte de Hristos. Ei nu vor s nteleag c aceast admirabil
lege a corespuns unor epoci mai ntunecate, unui alt veac.
Dar acum ne gsim n alt timp, ntr-un alt veac al crui
nceput l-a pus nsusi Domnul nostru Iisus Hristos prin Nasterea
Sa. Stm acum cu mii de metri deasupra legii lui Moise.
Dumnezeu a lucrat ca un mare pedagog: a voit s lucreze treptat
ca s ridice lumea la lumina desvrsit. Prin revelatia sa Icut
lui Moise, Dumnezeu a tins s ridice lumea la un nivel potrivit
cu posibilittile de primire a lumii de atunci.
Legea lui Moise era mai presus de nivelul general de
pricepere al lumii; dar era o lumin n bezna veacurilor
ntunecate, idolatre, spre care toti trebuiau s se ridice si la care
s ajung ntr-o zi. ProIetii ce au venit dup aceea au reprezentat
incontestabil un nivel mai nalt: inim curat si duh drept
nnoieste ntru cele din luntru ale mele ne spune Proorocul
David. Deci nu jertfe de animale, de oameni sau de plante ci
jertIa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima nIrnt si smerit
Dumnezeu nu o va urgisi (Psalmul 50).
Iar Hristos este la un alt nivel, nivelul suprem. Dumnezeu
ne-a dezvluit prin Fiul Su Iisus Hristos tot ce ne trebuie pentru
mntuire. Respingnd pe Hristos ca Mesia, evreii au respins pe
nsusi Dumnezeu, pentru c Hristos este Fiul lui Dumnezeu, El
nsusi Dumnezeu dup Iire. Eu si Tatl una suntem, a spus
Iisus.
Neprimindu-l pe Hristos ca Mesia, cum timpul sosise
tocmai prin venirea lui pe pmnt, zadarnic declar evreii acum
c ntreg poporul este Mesia. Nimeni din cei neevrei nu le vor
recunoaste aceast calitate. Ei nu vor putea Ii un Mntuitor si nu
vor mntui pe nimeni; ba mai mult, ei nu se pot mntui nici pe ei
Ir Hristos. Zadarnic s-au adunat n anii nostri nteleptii
AMINTIRI DIN NTUNERIC
153
Sionului si au rejudecat procesul lui Hristos n Ierusalim n 25
iunie 1925 si l-au achitat ca nevinovat si l-au socotit mai mult
dect un om obisnuit, ca pe un profet, un profet al lor. Nu! El nu
e un profet al evreilor; El e un Dumnezeu al tuturor oamenilor.
Prin recunoasterea c Hristos n-a Iost ru si n-a meritat moartea
pe cruce, ncrcat de ocar, si c a Iost un proIet, au Icut un
pas mare nainte. Dar numai un pas. Le mai trebuia nc ctiva
pasi ca s se poat mntui: recunoasterea lui Hristos ca
Dumnezeu.
Superbia lor, de a se declara ntreg poporul ca Mesia i va
pierde, cci va duce la asuprire, la nedreptate, la pretentia de a
stpni lumea si de a o supune sub picioarele lor. Dar
Dumnezeu, prin Iisus Hristos, a voit nu robirea tuturor sub evrei,
ci libertatea tuturor prin Dumnezeu si sub el, prin adevrul lui.
De veti asculta cuvintele mele si veti pzi poruncile mele - zice
- veti cunoaste adevrul si adevrul v va Iace pe voi liberi.
Dar, dac superbia lor i va pierde, smerenia lor i va
mntui. Ei vor trebui s Iac ctiva pasi n sus, smerindu-se si,
recunoscndu-l pe Iisus Hristos ca Mesia, si atunci ei se vor
mntui. E singura cale, alta nu pot gsi. i e singura cale de a
tri linistiti mcar ntre popoarele crestine, dac verii lor, arabii,
nc nu-i accept.

%'#!'"/+5*+-0*'/*(%"#

Cum condamnrile legionare s-au Icut n chipul cel mai
abuziv si Ir drept de recurs, legionarii asteptau s se gseasc
un mod legal de rejudecare si de eliberare. Asteptam si eu. Dar
guvernantii reIuzar s ne dea dreptul la recurs.
Asteptam totusi...
Urmream cu atentie, pe ct se putea, evenimentele din
tar, precum si pe cele din strintate. InIormatii vagi. tiam c
Hitler declarase c, la Yalta, Apusenii au vndut Europa rusilor.
Preot Nicolae Grebenea
154
Nu ntelegeam ce nseamn asta. Dar, cnd rusii s-au instalat la
40 kilometri vest de Berlin, am nteles.
Stalin i-a nselat pe Apuseni, iar acestia ne-au sacrificat pe
noi. Un lucru att de grav nu se putea ntmpla Ir s Iie la
mijloc interese Ioarte mari. i ele au Iost. i anume interesul
evreilor de a-i ntri pe sovietici. De ce? Poate pentru c
socoteau c prin comunismul sovietic ei vor ajunge la stpnirea
lumii, deoarece la momentul acela ei conduceau n Rusia.
Tocmai atunci mi-a ajuns n mn cartea ,Asa a v:ut-o el
scris de Iiul lui Roosvelt. M-a uimit.
Din ea se vede ct de mult societatea american era atunci
dominat de evrei. Roosvelt era evreu pe jumtate, iar
administratia trii era plin de evrei. O mentalitate comunizant
se desprindea din paginile crtii. nsusi autorul se arta ca un
brbat inIlamat de spiritul comunist. Era colonel n AIrica, dar
n 1943, n calitate de fiu, a putut lua parte la ntlnirea celor
trei: Roosvelt, Stalin, Churchill, la Teheran si la hotrrile lor.
Cnd Stalin a spus la mas, nchinnd paharul lui de
vodc: ,Doresc s treac prin Iata plutoanelor de executie cel
putin 50.000 de nemti, Churchill a spus c nimic nu e mai
nepotrivit cu conceptia englez: nimeni nu trebuie ucis Ir s Ii
Iost judecat. ntrebat si Roosvelt junior, a rspuns: ,Doresc s
fie ucisi 200.000 de national-socialisti germani. Deci el Icea
pe comunistul mai mult chiar dect Stalin. Aceasta era
atitudinea americanilor, pro-rus, admirativ Iat de Stalin,
comunizant.
Aceast carte a Iost ca un dus rece peste capul meu. Am
dedus c americanii nu vor Iace presiuni puternice pentru
mbunttiri, respectul legilor, democratie, n sectorul estic
european.
Deci, dac ai nostri nu ne vor elibera ei nsisi, nc nu e
timpul s asteptm ceva de la americani. Deci pune-te pe
puscrie, biete, si las gndul eliberrii... Ceea ce am si Icut.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
155
i aceasta mi-a adus deplina liniste. Dar eram nedumerit: cum e
posibil ca un popor att de inteligent cum e poporul evreu s se
nsele att de mult si s cread c ntrind pe rusii comunisti vor
domina lumea prin ei. Dorul puterii i orbea. E adevrat, ei
stpneau n Rusia. Dar rusii Icuser un rzboi. Stalin a
mobilizat n Rusia toti brbatii pn la 60 de ani. Apoi a
mobilizat si femei. Nimeni dintre cei mobilizati n-a mai plecat n
concediu pn la sIrsitul rzboiului. Iar n rzboi oIiterii politici
erau evrei.
Pe de alt parte, rusii erau n 940 n numr de
180.000.000. Dintre ei, 15.000.000 erau detinuti n lagre de
munc. Iar lagrele erau conduse mai ales de oIiteri evrei. i n
rzboi oIiterii politici au mpins soldatii rusi n atacuri cu
pistolul de la spate. Pentru c soldatii rusi erau mnati n rzboi
de la spate, nu condusi. OIiterul st la urm mai la adpost.
Asa era de altIel toat societatea rus, mnat, si nu
condus. ns, n aceast situatie, cum n-au bnuit evreii c n
poporul rus se produce o preIacere, o ur mpotriva lor? Poti s
asupresti pe cineva si el s te iubeasc?
i cnd, dup rzboi, ostasii au mers acas, au spus si
celor de acas ce au Icut evreii cu ei. i atunci s-a produs un
sentiment antisemit general n Rusia. i conductorii de origine
rus nu mai puteau de acum s nu tin seama de acest lucru.
Nu peste mult timp, ci chiar n timpul lui Stalin, evreii au
putut s nteleag greseala lor cnd au vzut recrudescenta
sentimentului national rus si ura contra evreilor. nsusi Stalin a
tinut un discurs fulminant contra lor.
Azi cei mai mari dusmani ai evreilor sunt rusii si arabii.
Cum n-au dedus ei acest lucru? Cum n-au nteles ei c aici se va
ajunge? Dar, cum se vede, Dumnezeu rstoarn planurile
criminale ale oamenilor si acest plan al evreilor era criminal.
Yalta, actul conspiratiei evreiesti de dominare a lumii, a
Iost rsturnat de Dumnezeu nsusi prin dezvoltarea unui nou
Preot Nicolae Grebenea
156
spirit n Rusia si n lume. Unii dintre fostii detinuti comunisti s-
au mai ntors pe la penitenciar si am putut sta de vorb cu ctiva.
Erau foarte eleganti si plini de sperante. Unii au ocupat functiuni
n stat, altii urmau a le ocupa de acum ncolo.
Erau prietenosi. Unul dintre ei, btut prin 942 de
directorul penitenciarului Munteanu, mi-a spus c nu-l va ierta
nicicum si asa a Icut el, si poate si altii. Dup destituirea din
postul de director, el a fost pentru scurt timp magistrat, apoi
avocat n Alba Iulia si apoi arestat si condamnat la temnit n
Sibiu, unde foarte curnd, n 1946, a murit.
Cred c moartea i-a Iost pregtit. Am nteles c detinutii
comunisti, ajungnd acas si lund posturi importante, mai toti
si-au prsit nevestele ce-i ajutaser, veniser la ei, si le
trimiseser pachete. Acum, ,ajunsi Ir rusine, si-au prsit
sotiile ca ,necorespunztoare.
Era o mod s le asigure viata printr-o sum de bani si s
le prseasc si apoi s alerge dup Iemei tinere si cu studii. Ah!
Nimic sfnt nu era n acesti oameni! Temnita nu i-a transfigurat,
ci doar le-a mrit poItele de nltare. Plini de sperante, nu-si
ddeau seama ct de putin independenti vor Ii din cauza rusilor,
care controlau tot si comandau toate.
Nu pricepeau c vor Ii niste aserviti, niste unelte supuse,
trind sub o permanent, strict supraveghere. ntr-o zi,
Gheorghe Apostol, Iigur comunist de prim rang, cutnd pe
Vucea, primul gardian de la Aiud, m ntlni pe mine la parterul
nchisorii. M ntreb cine sunt. I-am rspuns. i atunci el
ncepu o discutie de vreo douzeci de minute. Mi-a spus cam
acestea: Noi am luptat pentru idealul comunist si am nvins.
Lumea se ndreapt spre comunism.Viziunea noastr a Iost
just. tiinta conIirm tezele comuniste, socialismul stiintiIic.
Suntem n pas cu vremea. Conducem acum. Avem greutti, dar
le vom nvinge. Anul viitor, n martie, vom face alegeri (eram n
vara lui 945) si le vom cstiga. Suntem convinsi. i nu v vom
AMINTIRI DIN NTUNERIC
157
uita nici pe voi, pe legionari...
Ati Iost lupttori pe alte baricade dect noi, dar lupttori.
Exist un cavalerism al luptei, al lupttorului. Acesta ne oblig.
Nu v vom uita. Aveti rbdare.
Poate era cinstit si asa gndea. Dar lucrurile nu depindeau
numai de el.
E adevrat, au Icut alegerile si le-au cstigat prin Iraud.
Dar nu n martie, ci n 19 noiembrie 1946, ziua cnd rusii au
strpuns Irontul german la cotul Donului n 942. Se mai
perindau sefi comunisti pe la nchisoare. Eleganti cum erau,
puternici si respectati de functionarii penitenciarului, strneau
mirare gardienilor simpli.
Redau o scen care ilustreaz acest Iapt.
ntr-o dup-mas, dup ce niste Iosti detinuti comunisti
erau condusi de director n penitenciar si li se deschideau
celulele, s vad detinutii, dup ce-au plecat, gardianul Pavel, un
gardian de treab si corect, iesi pe la orele dou dup amiaz din
camer, pe crucea celularului, la etajul nti si, cuprinzndu-si
Iruntea cu ambele mini, dup cteva minute de meditatie,
strig:
- Politica e mare!
si cuprinse iar Iruntea rezemat de balustrad si apoi
strig:
- Politica e mare!
si lu iar Iruntea n mini si, dup o meditatie suprem,
strig iar:
- Politica e mare...
i si desIcu minile cu bratele deschise, voind s arate si
prin gest c politica e mare. Asa si explica el saltul comunistilor
de la calitatea de detinut la demnitatea de ministru.
n tar erau acum condamnri, arestri, procese. S-a adus
si la noi legea criminalilor de rzboi, lege pe care au impus-o
apusenii pentru judecarea ,criminalilor de rzboi nemti, cu
Preot Nicolae Grebenea
158
dou articole:
. cei care au condus rzboiul;
2. cei care au Iost doctrinarii rzboiului.
O lege ce crea un precedent n istorie. Dup ea, cei ce au
Icut rzboiul si l-au pierdut erau trasi la rspundere ca
criminali de rzboi. Era ceva nou. n trecut cel ce a pierdut
rzboiul trgea consecintele nIrngerii, dar nu i se Icea un
proces. mpratul german Wilhelm al II-lea, cel care a provocat
cu Francisc IosiI primul rzboi mondial, dup rzboi a Iost
nlturat si nimic altceva. Nu i s-a Icut nici un proces. Acum
toti cei ce au Icut rzboiul si l-au pierdut urmeaz s Iie trasi la
rspundere ca criminali de rzboi.
Au nceput s vin criminalii de rzboi. AstIel a sosit
Alexandru Hodos, care nu avea nimic cu cele dou articole ale
legii criminalilor de rzboi, dar care, Iiind poet si scriitor de
nuant nationalist, a Iost bgat n aceast lege si condamnat.
Asa au venit multi. Rusii, proIitnd de aceast lege, au tinut s
intre n temnit ct mai multi romni care au Icut rzboiul sau
care au scris pe linie nationalist. i de unde legea, n spiritul ei,
trebuia aplicat marilor comandanti de armat si teoreticienilor
de rzboi, a Iost aplicat pn si sergentilor, astIel c soIerul
generalului Pantazi, ministru de rzboi, Iiindc l-a dus cu masina
pe seIul su, a Iost condamnat ca criminal de rzboi desi era cu
,marele grad de sergent. Cu Hodos am luat legtura imediat,
stiind c a Iost prieten intim al lui Octavian Goga.
Era un om amabil, foarte cult, distins, si cu o calitate
special: era cel mai nalt om ce l-am ntlnit n temnit, ,96
metri.
Mi-a spus c Goga a murit n bratele lui de un atac
apoplectic. Dar eu stiam c acesta era provenit de la o otrav
dat de sotia lui, Veturia, la cererea Irancmasoneriei, exprimat
struitor prin Carol al II-lea, regele de mai multe ori criminal.
Acest lucru mi l-a spus nepotul lui Goga, Pilu Bucsan, si
AMINTIRI DIN NTUNERIC
159
aceasta era prerea ntregii Iamilii a lui Goga, aIirma Pilu. Dar
Hodos a contestat acest lucru. Cu Hodos, amator de sah, jucam
sah si povesteam multe lucruri din trecut. Soseau la Aiud noi
musterii, pe rnd. S-a gsit repede coada de topor care i
mpingea n temnit. Era Zaharia Stancu, scriitor comunist,
schiop si ru, cel care a scris romanul ,Descult si a ajuns, ca
rsplat a trdrii, presedinte al scriitorilor. El denunta pe unul si
pe altul, ce era arestat, si el se prezenta ca martor al acuzrii.
Ceva josnic si chiar oribil. Asa a ajuns la puscrie
Romulus Seisanu, om n vrst, care Icea n timpul rzboiului
,Cronica de Rzboi. Tot el l-a denuntat pe Romulus Dianu,
unul din secretarii lui Titulescu, pe Ilie Popescu-Prundeni,
redactor la ,Porunca vremii, Ioaia nationalist, pe Radu Gyr, si
pe altii.
Veneau unii care au Icut niste acte n urma unor ordine
scrise. Dar justitia comunist i-a condamnat foarte sever, i-a
condamnat pentru c prin Iapta lor au nclcat dreptul natural.
Altii au venit chiar pentru ,omisiune de denunt, adic au stiut
c unii s-au ridicat mpotriva regimului si nu i-au denuntat, chiar
dac le erau prieteni, rude, sau camarazi. Erau adusi, unii Ir
condamnare, n lagr, dar cu regim de puscrie, cu termen de
detentie neIixat. Comunistii erau activi, vroiau s-i scoat din
aren pe toti adversarii lor.

5*'"#+7%*)//

Ca s-si bat joc de mine, probabil, conducerea temnitei
m-a dat la munc cu niste banditi, la mpletit nvelitori pentru
sticle, la Icut cosuri si pregtit nuielele. Nu eram singur, ci cu
studentul Mihai Tomus, mot din satul Cltele, de lng Cluj.
Erau vreo 36 de banditi, voinici si fiorosi, priviri aspre, fete
parc tiate cu barda. Crimele lor se ridicau de la una la 8. Dar
nu cel cu 18 crime era seful lor, ci Tudose, bandit care svrsise
Preot Nicolae Grebenea
160
doar 6 crime. El ns era cel mai voinic. Am intrat ntre ei cu
team. mi ziceam c orice pas gresit al meu poate Ii mpreunat
cu mari primejdii si chiar cu moartea.
Cu toat teama, voiam s-i studiez, voiam s cunosc viata
lor, Iaptele lor, psihologia lor. Nu ndrzneam s-i ntreb. M
pstram n rezerv s nu-i supr cumva. Era ceva nou, ceva
inedit, un grup asa mare de banditi lucrnd lng tine. Erau
tcuti. Minile lor vnjoase mergeau cu spor. nveleau o
damigean cu mult mai repede dect mine. Unii discutau ntre ei
nct aveam impresia c ntre unii e o strns prietenie, poate
pentru loviturile care le-au dat mpreun. Cum eu simteam
ntepturile reumatismului, am ndrznit s-i ntreb dac si ei
sunt reumatici. Dar ei au rspuns:
- Nu.
- Cum se poate asta dup attia ani de temnit?
- Iat cum, mi-au explicat ei, cnd ne musc reumatismul,
scriem acas, si ne trimite un preparat Icut din Iiere de vit sau
de porc, jumtate Iiere, jumtate alcool de 90 de grade. Se pune
sticla la dospit la soare 7 zile, apoi ne dezbrcm si ne ungem pe
tot corpul si ne ntindem la soare, unde stm vreo 2-3 ore. Asa
procedm pn terminm sticla. Asta ne ajunge pentru vreo
patru ani. Cu o singur sticl vindecm orice reumatism
proaspt. Cu dou sticle avem pace un an de zile cu un
reumatism vechi.
Iat un tratament original si necunoscut de marele public.
Seara, la culcare, i-am spus lui Tomus:
- Mi se pare c cu stia mi se nIund. Dar a doua zi,
Tudose strig:
- M! pe printele l-am luat sub protectia mea. De se
atinge cineva de dnsul, de-l supr, de nu se poart Irumos cu
el, nu scap de cutitul meu, auzitu-m-ati? Toti stteau smirn.
- Da... au rspuns cu totii.
- i asa trebuie s v purtati si cu tovarsul dumnealui,
AMINTIRI DIN NTUNERIC
161
domnul student.
Iat cum, pe neasteptate, Ir s Ii ncercat n vreun Iel s
cstig bunvointa lui Tudose, el a Icut aceast declaratie
binevoitoare. Trebuie s spun c timp de dou luni, ct am lucrat
mpreun, nimeni nu m-a suprat cu un singur cuvnt.
Voiam s-i studiez, dar nimic deosebit de alti oameni nu
observam n purtarea lor. Erau tcuti si putin tristi, nu se certau,
nu se bteau, lucrau n liniste, schimbnd putine cuvinte. M-am
Ierit s-i ntreb despre faptele lor, era un subiect delicat si
inoportun.
N-am Iost destul de ndrznet s le vorbesc despre
Dumnezeu, acum, cnd comunistii au nceput s prigoneasc
religia. Mi-am imputat mai trziu aceast lips de curaj. Departe
de a njura, am observat c mai toti si Iceau cruce la mas. Ct
de impresionant trebuie s Iie ca n nchisoare s porti povara
mai multor crime n spatele tu. Dar pentru aceasta trebuie o
trezire a constiintei morale, o zguduire, ca s produc o
rsturnare a eului, o nnoire n adncuri. Dar cine s o Iac, mai
ales acum, n regimul de temnit comunist?

VLAICU

ntr-o pauz de lucru la nuiele a aprut un tigan tnr de
vreo 22 de ani, Vlaicu. Era suplu si usor slbit. Fusese deportat
n Transnistria, cu alti tigani de-ai lui, de ctre Antonescu. n
Iata noastr ncepu un dans Iuribund, cu proIerri de blesteme
mpotriva lui Antonescu. Prea c e rpit ca ntr-o vraj, ca ntr-
un delir, se arunca cu picioarele, nchipuind o zdrobire a capului,
a trupului lui Antonescu. ti Icea impresia c e ntr-un extaz.
Palid, transpirat, a ncetat dup vreo 20 de minute, Irnt de
oboseal. A Iost cu adevrat impresionant si uimitor.
Cele mai mari momente din cele mai mari tragedii nu mi-
au produs atta zguduire. Toat creatia era opera lui Vlaicu,
Preot Nicolae Grebenea
162
textul si dansul erau opera lui. Hotrt! Vlaicu era genial. A
terminat nstrusnicul su dans cu un strigt puternic, stnd cu un
picior ndoit atrnnd n aer, iar cu cellalt apsnd tare n
pmnt, ceea ce voia s nsemne c Antonescu Iusese nIrnt
definitiv, ucis pe totdeauna, distrus total. Sensul dansului se
lmurea prin nIiortoarele blesteme ce le spunea mereu n
timpul dansului. O ur teribil si o rzbunare imaginar au Iost
resorturile din care a izbucnit. Orict simteam o durere c un om
ca Ion Antonescu e terfelit astfel de un tigan nenorocit, nu
puteam nIrnge impresia puternic ce mi-a produs-o dansul lui
si toat starea lui de spirit. Toti care l-au privit n maniIestrile
urii lui erau coplesiti.

,(-"'0"+,%+'"%6#"&#

Timp de sase luni am lucrat la traverse, la Fabrica de
Traverse din Aiud, ca seful unei echipe de zece persoane,
detinuti politici. Tot acolo lucra si o echip de detinuti de drept
comun. Munc grea.
Traversele de lemn trebuiau ncrcate n vagoane si
mpinse nuntru, unde Iceau o baie de mai multe ore spre a Ii
impregnate cu smoal, ca s le creasc rezistenta. Dup
impregnare, vagoanele trebuiau scoase, descrcate si traversele
asezate n stive. De acolo plecau, n trenuri, unde era nevoie.
Traversele erau grele, mai ales cele umede, scoase de la
baie. Erau unele de alt lungime dect cea normal, ca niste
stlpi de telegraf.
Trebuia putere ca s Iaci Iat. Nu-mi era greu. Lucram cu
plcere si voie bun. Era si putinta de a mai sta de vorb cu alti
oameni si aceasta constituie n temnit o mare plcere. Ddea
sentimentul unei oarecare libertti, desi tendinta administratiei
era s ne izoloze ct mai mult.
Gardianul care ne pzea era mai stilat si mai dornic de a
AMINTIRI DIN NTUNERIC
163
cunoaste. De multe ori ne ntreba pe noi detinutii ce se ntmpla
n lumea de aIar, n societatea ce se comuniza treptat.
Uneori, rugati, am Icut si cte o munc n plus,
descrcare de vagoane ce stationau n statie si pentru ntrzierea
crora se pltea locatie. Cu toate acestea, hrana noastr era
destul de slab, ca a celor din interiorul temnitei. Rar am primit
mbunttiri de la cei liberi cu care lucram. Se temeau s ne
ajute si cu cte un blid de mncare.
Noroc c puteam primi pachete. Fratele meu mi trimitea
pachet regulat, alternativ: o lun el, o lun sotia mea, Silvia.
Plata pentru munc o primea temnita, si pentru noi se plteau
asigurri sociale. Munceam cu drag si munca nu m-a slbit, ci
m-a ntrit. Cnd timpul permitea lucram cu bustul dezbrcat,
Icnd o plcut baie de soare. Pentru inIormatii puteam citi
,Scnteia, Ioaie oIicial a Partidului Comunist, dar si
,Dreptatea, Ioaie a Partidului National rnesc. Desi lng
noi lucrau detinuti de drept comun, eram prea ocupati ca s
avem o legtur cu ei.

BIBLIA

Veneau n temnit la Aiud, rnd pe rnd, tot mai multi,
unii condamnati, unii numai n lagr, dar toti cu acelasi regim de
temnit. Veneau Iosti senatori, Iosti deputati din diIerite
guvernri, burghezi cu oarecare stare mai bun, militari, etc.
Orientarea Partidului Comunist era ca toti senatorii si deputatii
ce s-au perindat ntre anii 98 si 944, dac nu s-au nscris
pn la Iinele lui noiembrie 945 n partid, s Iie arestati.
Veneau cu unele haine, dar si cu crti de rugciune, crti
religioase, si mai ales Biblia.
Aceast carte sInt, Cartea Crtilor, carte inspirat,
Dumnezeiasc, a Iost cea mai bun hran suIleteasc a
detinutilor crestini din toate timpurile si de oriunde. Ajutorul ei a
Preot Nicolae Grebenea
164
fost pentru ei imens. Unii s-au reIcut prin ea, s-au regsit, s-au
recules.
Multora le-a dat linistea. Pe unii i-a salvat de la nebunie.
Pe altii i-a cumintit si i-a Icut ntelepti, tuturor le-a fost de mare
ajutor.
Dostoievski, cinci ani ct a stat n nchisoare, n-a avut voie
s aib alt carte, dar i s-a lsat Biblia, SInta Scriptur. Cum a
lucrat SInta Scriptur asupra lui se vede din mreata lui oper
de dup aceea. Este, cred, cel mai mare romancier al lumii
alturi de Tolstoi si Balzac. Dar, de la sIrsitul lui 945, Biblia a
nceput s Iie vizat de administratia temnitei. I se permitea
intrarea n temnit dar nu era bucuroas de citirea ei. Biblia
sosea la Aiud n diIerite limbi. Pe lng romn, venea n limba
Irancez, englez, italian, german, maghiar si tot Vechiul
Testament n ebraic.
Din 946, dup ce Mares, subdirectorul, s-a instalat bine la
Aiud, a nceput vntoarea crtilor religioase si mai ales a
Bibliei. Noi, detinutii vechi, i-am ndemnat pe toti s le citeasc
cu grij si, pe ct se poate, s le ascund dup citire. Ascunderea
se Icea mai ales n salteaua de paie. Ea ti se conIisca dac te
gseau citind, dar mai apoi cutau si prin celul. Crtile
conIiscate se trimiteau la ars odat cu lemnele care nclzeau
celularul. Cu nclzirea a Iost pus atunci un sergent, soferul lui
Pantazi, Iostul ministru de rzboi.
M-am dus la el la subsol si i-am spus:
- Ce crti ai tu aici, la ars?
Mi le-a artat. Erau de tot Ielul. Am dat de cteva Biblii,
Noul Testament si unele crti de rugciuni. Le-am pus deoparte,
ascunse, si i-am spus:
- O s vin s le iau. Toate crtile de Ielul acesta le alegi si
le pui deoparte. i, pe msur ce vin, m anunti si eu vin s le
iau. S nu le arzi cumva ca s nu te ard Dumnezeu c ai ars
cartea Lui trimis oamenilor pentru nvttur.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
165
El a fost cu totul de acord si cu bucurie a primit ndemnul
meu. Eu le luam pe rnd si le ddeam discret oamenilor, cui se
nimerea, cci pe unii n a cror stpnire Iuseser nici nu-i
cunosteam. Asa am lucrat mereu. Le ascundeam n dulapurile
bisericii ortodoxe din Aiud, de unde le puneam n stran, de
unde Iiecare doritor era ndemnat s-si aleag ce poIteste si s le
ascund n celule si apoi s le pun napoi. Procedam ca primii
crestini care ascundeau crtile sIinte si nu le predau asupritorilor
pgni.

DECRET DE REDUCERE A PEDEPSEI

SIintele Srbtori ale Pastelui din 946, pe lng marea
bucurie crestin mult asteptat, au adus si o bucurie special: un
decret de reducere cu un sIert din pedeaps.
Decretul era general pentru toti detinutii. Ptrscanu,
ministrul justitiei, a Iost ntrebat de penitenciar cum s aplice
decretul.
- Tuturor, a Iost rspunsul, nici legionarii nu sunt exclusi.
i ndat avocatii nostri detinuti au nceput s lucreze cu
procurorul judetean la trecerea reducerilor n dosare si la
eliberarea celor ce prin aplicarea decretului si terminaser
pedeapsa.
Rmneam si eu numai cu 8 ani si nou luni de puscrie.
A fost o mare bucurie s-i vedem pe unii cum pleac. M
bucuram mai ales pentru elevi si studenti. Trebuiau s-si termine
studiile. Unii se apucaser n temnit s-si pregteasc
examenele pe care urmau acum numai a le sustine.
Altii au nceput s nvete singuri germana, Iranceza si
engleza, iar unii limba spaniol sau bulgara sau jargonul
tignesc.
Nimeni nu a Iost atras de limba maghiar pe care unii
ardeleni o cunosteau. Struiam si eu la nvtarea gramaticii
Preot Nicolae Grebenea
166
limbii Iranceze si a celei germane si la nvtarea conversatiei n
aceste limbi pe care le cunosteam n parte. M-am apucat, dar
Ir elan, si de limba italian. Continuam, ns, cu pasiune s
studiez graIologia, de care m apucasem nainte de arestare spre
a deveni expert grafolog. Cugetasem atunci: fac grafologia ca s
sporesc salariul de profesor cu unul de grafolog la un tribunal.
Dar, studiind grafologia, m-a atras n chip deosebit nu expertiza,
ci portretul grafologic, care e mult mai interesant.
Am dat la Aiud de cel mai bun curs de grafologie. Era al
lui Henri Stahl. Excelent! M pasiona grozav si am nceput s
Iac n temnit portrete graIologice. Am nceput cam cu
nencredere dar, pe msur ce naintam, cstigam tot mai mult
ncredere n ea.
nregistram succese, iar succesele erau o confirmare a
valorii ei. Pn n 948 am Icut cel putin 20 de portrete
graIologice. Ele au Iost Ioarte apreciate. Dou treimi le-am
lucrat singur. O treime cu un elev din Burdujeni, Alupoaiei, si
cu Octavian Popa din Fgras. Portretele erau Ioarte cutate,
Iiecare voia s stie ce e cu logodnica lui, cu printii, Iratii, etc.
i n graIologie, ca si n alte acte de temnit, am cutat s
nu tulbur linistea cuiva, ci s-i sporesc rezistenta. De aceea, la
cererea celor doi cu care am lucrat, c va trebui s spunem
tuturor ceea ce rezult din scris, adic adevrul pur, eu am
replicat c nu ne intereseaz adevrul, ci binele.
Ca la spital, dac adevrul spus pacientului l-ar ucide sau
l-ar slbi, nu i-l voi spune. Eu urmresc binele clientului; dac
gsesc ceva ce l-ar tulbura, nu-l voi spune, ci voi trece peste el,
ca si cnd nu l-am observat. Portretul graIologic mi se prea
ceva Ioarte pretios si consideram c-l voi folosi din plin n
viitor, adic n libertate, cci m ncptnam s sper c voi mai
ajunge libertatea, desi observam c chinga ncepe s se strng
mereu, pe msur ce comunistii se asezau mai bine n sea la noi.

AMINTIRI DIN NTUNERIC
167
SOSIRI IMPORTANTE LA AIUD

Deja de pe la Iinele anului 945 au nceput s vin la Aiud
Iiguri importante n viata public romneasc ; iar n 946
loturile au nceput s sporeasc mereu. Au sosit mai nti un
grup de ofiteri superiori n frunte cu generalul de corp Macici.
Apoi ministrii antonescieni si alti ministri. Auzind c suntem noi
n celular erau ngroziti. Ei ne bgaser n temnit. Se asteptau la
rzbunri. Nu ndrzneau s ias din celule. Stteau cu usile
nchise ca s nu intrm peste ei. Nu aveau saltele. Printul Alecu
Ghica a trimis lui Macici salteaua sa de paie, urmnd ca el s
doarm pe jos. A Iost o surpriz. Nu-mi mai amintesc acum cine
dintre noi a trimis si el salteaua sa unuia mai btrn dintre cei
sositi. Alt surpriz. Apoi cte unul a nceput s deschid
celulele si s stm de vorb. Era destul libertate n comunicri.
Puteam s-i vizitm; ei nc nu ndrzneau s vin la noi.
Treceau zilele si ntre noi si ei nu se ntmpla nimic ru.
Dimpotriv, au nceput s se Iac apropieri ,ntre noi. Atunci
Mares a spus cte unuia dintre noi:
- I-aveti aici, sunt dusmanii vostri. Nu v oprim s le cereti
socoteal... Dar nimeni n-a Icut un pas contra lor.
Cum s-i ataci, mi-am zis, cnd ei sunt ntr-o situatie att
de dramatic? Sunt att de nenorociti. Cum s-i lovesti acum,
cnd sunt dezarmati? Ei, mai putini, noi mai multi; ei tinuti mai
strns, noi mai liberi, Iiindc noi am trecut prin regimul n care
intr ei acum. Nu suntem n conditii egale. Unde ar Ii
cavalerismul dac i-am ataca acum? i apoi vorba poporului:
,Rzbunarea e arma prostului. Nimeni nu s-a gndit s recurg
la ea.
Mai nti c noi eram crestini si multi merseser departe
pe drumul asimilrii crestinismului. Mai era si altceva: s-ar fi
creat o atmosIer de iad ntre detinutii politici n temnit.
Acum toti sufeream, aveam aceeasi conditie de detinuti si
Preot Nicolae Grebenea
168
aceeasi oameni ne tineau pe toti n temnit. Trebuia s Iim
solidari. Ucigndu-i noi n celule, cte dusmnii si uri s-ar fi
nscut ntre Iamiliile lor si ale noastre de aIar?... i apoi ne-ar fi
acuzat c suntem criminali.
De aceea, am nceput nu a-i ucide sau prigoni, ci a-i ajuta.
Directorul, vznd c noi nu Iacem nimic, nici o miscare contra
celorlalti detinuti, si nestiind cum judecm noi n aceast
problem, ntr-o dup-amiaz a deschis usile celulelor si a tinut
un discurs tare celorlalti si le-a spus:
- V-ati ridicat contra noastr. Acum sunteti n mna
noastr. S stiti c aici nu aveti nici o aprare. Pe legionari i-ati
prigonit. Acum ei sunt n Iata voastr.
Era o incitare direct s-i atacm. Fireste, noi nu l-am
ascultat. Dac l-am fi ascultat, ne-ar Ii Icut apoi procese pentru
Irdelegile pe care le-am Icut n temnit. Iat-l, deci, pe
directorul Gutan n alt postur dect cea dinainte. Dar ea i-a
Iost comandat de seIii lui. Am spus c nimeni dintre slujbasii
comunisti nu se poate pstra curat, cci ordinele ce le primeste
sunt att de nedrepte nct dac le ndeplineste el Iace rul si
nedreptatea, iar dac nu le ndeplineste e destituit.

%*'0*#&-(+/+!"0-#&(,+&(

Din nchisoare din Rusia a fost adus la sfrsitul lui mai
1946 la Bucuresti, spre a fi judecat, Ion Antonescu, cu ctiva
colaboratori. Interesul tuturor era mare. Foaia comunist
,Scnteia intra n temnit si aIlam de proces.
Maresalul este socotit criminal de rzboi si procesul are
titlul ,Procesul marii trdri nationale. Misu Antonescu, Pichi
Vasiliu, Eugen Cristescu si Alexianu, guvernatorul Basarabiei,
sunt lng el.
eIul completului de judecat este un judector de origine
polonez, Woitinovici. Procesul e regizat ntr-o Iorm inedit,
AMINTIRI DIN NTUNERIC
169
josnic, lugubr, necunoscut la noi. La intrarea n sal a
inculpatilor un cor de copilasi cnt ntr-un colt Moarte
trdtorilor., iar la Ierestre au Iost asezate niste spnzurtori.
Maresalul intr n sal plin de demnitate si trecu n box
senin. Gazetari si scriitori strini sunt prezenti n sal.
Doresc din inim ca maresalul s ias plin de prestigiu din
acest proces. A Iost conductorul trii, toate privirile se
ndreapt spre el si cei mai buni l doresc ,mare cum a Iost si
nainte. Intr martorii: Iuliu trece si d mna cu el, ntins din
box. Rumoare n sal, proteste, ca si cnd Maniu ar Ii Icut o
greseal prin gestul lui.
n proces Antonescu si ia rspunderea pentru toate Iaptele
lui, nu tgduieste nimic, d explicatii largi pentru ce a Icut.
Este viu, energic, clar si stpn pe sine. tie s se apere bine. n
tot decursul procesului a rmas neobosit si a dat rspunsuri
prompte si inteligente, ca un om de mare tinut. Misu apare slab
ca atitudine; el ncearc ocolisuri si cu inteligenta lui vie
manevreaz spre a gsi o iesire, dar de prisos.
Cristescu apare ca o lichelut perIid, care probabil a Iost
captat de comunisti cu promisiuni ca s ncerce s angajeze n
rspunderile guvernrii lui Antonescu si pe partidele trnesc si
liberal de la noi, deoarece ctiva oameni din aceste partide au
Iost ministri si au lucrat cu Ion Antonescu. Maniu a lmurit c ei
nu au fost dati ca reprezentanti ai partidului, la guvernare, ci ca
tehnicieni.
Procesul s-a mentinut la acelasi nivel nalt si a Iost urmrit
cu nfrigurare de toti romnii.
Sentinta a constat n patru condamnri la moarte. Ion si
Misu Antonescu, Pichi Vasiliu si guvernatorul Basarabiei. Ea nu
a surprins pe nimeni. Din moment ce s-a putut gsi un complet
ca s judece un astIel de proces, de loc justiIicat, concluzia se
cunostea.
n Finlanda zadarnic s-a cutat un complet s-l judece pe
Preot Nicolae Grebenea
170
Manerheim care a condus rzboiul cu rusii. El nu s-a putut
constitui cci Iinlandezii au spus ,Noi nu avem criminali de
rzboi, ci numai eroi.
La executie Antonescu s-a artat mret. A strigat:
Trageti! Ochiti bine! si si-a ntins pieptul. Misu ns a lesinat.
in s spun c ostasii romni nu au vrut s trag n Antonescu,
au trebuit s pun niste strini de neam ca s trag n el.
mpuscarea lui s-a Icut la iunie 946. Ct rsturnare!
Cel ce lucrase cu ntelepciune, devotament si eroism pentru
salvarea trii, era condamnat pentru nalt trdare de niste slugi
josnice ale rusilor, cu adevrat trdtori.

CONTELE BETLEN

Iat un criminal de cea mai josnic spet, contele Betlen. E
ungur. A sosit cu duba la Aiud. Un conte cu reputatie mare. Aici
a sosit ca criminal dintre cei mai ordinari; fiind prefect al
Clujului n perioada septembrie 1940 - octombrie 1944 a pus
romni n jug la arat. Nobletea lui nalt l-a mpins la acest act.
N-am stiut motivul condamnrii lui cnd m-am dus s-l vd. Era
un brbat butucnos, nu slbise nc, si prea a Ii inconstient de
situatia lui. Am Icut cunostint personal. Priveam cu regret c
soarta i-a rezervat temnita. Dar cnd am auzit pentru ce e
condamnat, m-am ferit ca de un sarpe.
Ce l-a mpins la acest act att de josnic? A fost provocat
de romni?
A trit Ioarte bine din 98 pn n 940, sub romni.
Nimeni nu l-a suprat; poate la mproprietrirea ce s-a Icut n
toat tara s-o fi luat si ceva din mosia lui si s-o Ii dat tranilor.
Dar att si nimic altceva. De unde i-a venit atunci aceast
nebunie? Din ura lui rasial. Din sovinismul lui unguresc. Cci
Ungaria a Icut o propagand att de sustinut mpotriva
romnilor dup primul rzboi mondial, le-a exaltat ungurilor att
AMINTIRI DIN NTUNERIC
171
de mult nationalismul, originea lor ,nobil, nct i-a intoxicat
pe toti, cu rare exceptii, cu acest ferment distructiv. Fermentul a
dus la ur si ura la Iaptele ce au urmat. Cu Betlen a venit si
Kraus, primarul Clujului, si el pentru fapte josnice, si Maiay,
primarul Trgului Mures, o Iigur dintre cele mai ncptnate,
nchise si obtuze, din cte am cunoscut n temnit.
Dar Iaptul c ei au putut Ii condamnati n Ardeal, unde
conducea ungurul Emeric Sipos de la Oradea, care proteja pe
toti ungurii, m Iace s cred c Iaptele lor au Iost Ioarte grave.
Eu nu le cunosc.

*0/+&0&//+,%+%/()

Zilnic soseau la Aiud oameni noi. Erau variati. Evrei
nvinuiti c i-au vndut pe fratii lor, ctiva ofiteri nemti,
unguri criminali de drept comun, precum contele Betlen, cutare
general de 84 de ani, strlucitor n hainele lui de general, nalt si
Ioarte slbit, poreclit cu durere ,moartea n vacant, nchis
pentru c a dat n 927 o palm unui evreu, si altii.
AIlu c a sosit IilosoIul Mircea Vulcnescu, omul pe care-
l admirasem din scrisul su. M-am dus s-l vd n celul. l
admiram. mi sosise un borcan de vreo 5 kg cu pui. I-am
nfierbntat un pui si i l-am dus, Iierbinte, mpreun cu pine, n
celul. L-am rugat s-l primeasc. I-am spus c eram
entuziasmat de dumnealui si c l admir. A zmbit si a primit
prinosul dragostei mele si m-am retras ca s vin mai trziu. M-
am dus dup aceea. M-a primit bucuros. Pe dinuntru, usa era
scris cu date despre IilosoIi antici.
A Iost Ioarte deschis, ca si cnd m cunostea de mult. Mi-
a spus c dup procesul lui Antonescu rusii cereau noi arestri
de ministri.
- S-a format un lot nou de 18 insi din care, a zis el, nu
Iceam parte, dar, nvrtindu-se unul din lot, am intrat eu, pentru
Preot Nicolae Grebenea
172
completare, ca subsecretar de stat la Finante. La sosirea aici, toti
au Iost btuti de subdirector cu o coad de mtur, aIar de
generalul ova si de mine. Noi eram n lant legati de picior cte
doi. Mares a vrut s dea n ova, dar acesta i-a spus:
- N-am Icut nimic si s nu ndrznesti s dai n mine c
rspund, si nici n tovarsul meu s nu dai.
i ne-a lsat n pace. Vulcnescu era bine Icut, voinic si
cu o greutate de 106 kg. Poate l-a intimidat pe Mares.
n lot era si Cristea Manea, nefericitul magistrat militar de
la Ploiesti. El a Iost btut Ioarte tare pentru c la ntrebarea: ,Ai
cocosei, m? a rspuns: ,Nu, dar la perchezitie s-a descoperit
c tot spatele hainei era cptusit cu cocosei.
M-am dus apoi la generalul ova. l cunoscusem de cnd
era colonel, cci era atunci nsurat cu o consteanc de-a mea si
venise la socrii lui n Rsinari. Am vorbit mult cu el. Mi-a spus
c dup o inspectie pe Iront n sectorul lui, Antonescu l-a adus n
tar si l-a pus ministru al marinei, c romnii au luptat si pe
Irontul de Vest, ca si pe cel din Rsrit, cu eroism, ca s se
umple de glorie, si cu speranta c vor juca un rol important n
viata public de dup rzboi.
El, corpul su de armat, a ptruns n Budapesta si
naintase 6 kilometri cnd a primit de la rusi ordinul de oprire. A
luptat pn la sIrsitul rzboiului. A Iost ncrcat de decoratii.
Dar ce deceptii... Temnita. Iat rsplata. Rusii au fost prea haini.
Am tinut legtura cu ova, totdeauna artndu-se ca un om
plcut si de onoare. Aveam stim pentru dnsul. Era un om de
temei.
Am pstrat mereu legtura cu Vulcnescu. Era o perl, o
ntlnire cu el era o bogtie. I-au venit bani, ca si altora, pe
ascuns. Nu stia s-i ascund... Erau cutati si conIiscati. I-am
artat la el n celul locul unde trebuie ascunsi banii si de unde
nu i se vor mai conIisca. Nu vor Ii pierduti dect dac va Ii
mutat din celul Ir s aib timp s-i scoat.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
173
n temnit era o cantin nou nIiintat unde se vindea
salam, brnz, slnin, heringi, ceap, msline. Detinutii vechi
aveau dreptul la 600 de lei lunar. Cu acest ,drept i cumpram
lui Mircea Vulcnescu si altora din toate cte se vindeau. Era o
mare bineIacere, dar mpreunat cu unele riscuri: s Iii prins, s
ti se ia dreptul de cumprturi si s Ii pedepsit. Pentru acesti
oameni era nevoie si de hran suIleteasc. Doctorul Ut veni cu
o carte Irancez ,Les ammes genereuses si m ruga s o traduc
n grab pentru marele public de aici. Erau vieti de sIinti si sIinte
catolice. Cartea era de 428 de pagini, era Irumoas si instructiv.
Am tradus-o Ioarte grbit. Ut a luat manuscrisul n primire si l-
a dat unde a crezut de cuviint, la citit. n mna mea nu a mai
ajuns. Nu stiu dac a ajuns cumva aIar si, n acest caz, unde e.
Vietile lor apar ca niste triri n care naturalul se ntlneste
des cu supranaturalul. Cazuri n care harul divin a transformat cu
totul omul, l-a ridicat la noi dimensiuni si i-a dat noi calitti.
Boli grave si vindecri surprinztoare, n care medicina declar
c vindecarea a venit pe calea ,de sus. Deosebit de interesant
este prezentat moartea sIintei Tereza de Avilla. Contes
spaniol cu o vocatie religioas extraordinar nc de mic, mult
considerat ca sub inspiratiile diavolului de duhovnicii ei
nentelegtori, recunoscut mai trziu, dup lupte grele,
ntemeietoarea Ordinului Carmelitelor, la 62 de ani era obosit,
mbtrnit, plin de riduri. Ceasul mortii i-a sosit.
Era ntre clugrite. Pe msur ce moartea era mai
aproape, Iata ei se nIrumuseta, ridurile dispreau. O roseat
tinereasc se ivi pe Iata ei. Nu mai era btrn, obosit, Irnt de
marile poveri ce le purtase, ci era o Iat tnr cu o nItisare
prosper, plin de sntate si Irumusete. TransIormat astIel
trecu pragul existentei si nchiznd ochii trecu n lumea de
dincolo. O arvun a Irumusetii de dincolo a primit-o pe pmnt
n vzul tuturor, n clipa mortii.
Comunismul de la noi n-a crutat nici francmasoneria,
Preot Nicolae Grebenea
174
institutie care dup unii l-a creat, si dup prerea general, l-a
sustinut, si care sub titlul de societate de binefacere a fost
lsat de Lenin singura liber n Rusia. Mai multi Irancmasoni
au aprut la Aiud. Savel Rdulescu, prietenul lui Nicolae
Titulescu si subsecretar la ministerul de externe, e printre ei,
precum si ctiva evrei. Erau deocamdat lgristi.
Consumau si ei polonicul de arpacas sau fasole ca si noi
ceilalti. Se Iceau reparatii la zidrie, se spoia la Aiud. Ei lucrau
aici; nu degeaba erau zidari. N-aveau costumul, dar aveau n
mini mistria. Au aprut Iostii ministri trnisti, precum si
ofiteri, membrii organizatiei Sumanele negre si altii. Nepotii
lui Maniu, proIesorii Boil sunt aici, Ghit Pop, care a semnat
armistitiul la 12 septembrie la Moscova ca reprezentant al
Partidului rnesc, e si el aici ca si altii. Pe domnul Ghit Pop,
scriitor, l-am ntrebat cum a fost armistitiul. Mi-a spus:
- Am plecat imediat dup 23 august, dar am Iost opriti
ntr-o gar n Rusia pn ce rusii au ocupat toat tara. Apoi la
Moscova ne-a primit Molotov, ministrul de externe. Ne-a pus
conditii grele.
Am ntrebat:
- De ce?
A nceput s cnte cntecul soldatilor nostri ce-l cntau n
Rusia: ,Dou mere ntr-o basma, si am plecat la Moscova si
btea cu piciorul n pmnt.
- Ce-ati cutat aici? Acum semnati.
- Cum? Noi, care am mers cu rusii n rzboi contra
nemtilor, primim conditii de armistitiu mai rele dect
Antonescu?
- Fiindc el era tara, iar voi sunteti o aventur, a fost
rspunsul.

PASCAL

AMINTIRI DIN NTUNERIC
175
Cugetrile lui Blaise Pascal circulau n temnit n
originalul francez. Dar putini aveau acces la original. Doctorul
Ut interveni. Trebuie traduse, sunt de mare trebuint aici, si m
rug s le traduc. M-am asociat cu N. Manolescu, profesor de
romn si Irancez si avocat din Buzu, s le traducem
mpreun. Lucram ns numai trei pagini pe zi, cci dup acestea
el se declara obosit. Lucram frumos. ntorceam fraza mult,
uneori nceputul intra la sIrsit si sIrsitul la nceput. Dar, dup
ce am tradus prima parte a crtii, el se eliber. A trebuit s
lucrez cel putin dou ore pe zi, cteva sptmni, pentru
terminarea traducerii. Acum, cnd n tar tindea s se aseze
gndirea comunist, ,gndurile lui Pascal erau cu totul
trebuincioase pentru om si ntrirea credintei lui.
Cnd cei de la noi voiau s arate primatul ratiunii, Pascal
le arta calittile ratiunii, dar si insuIicienta ei si postula
necesitatea recunoasterii unei ratiuni superioare, care e
Dumnezeu. i apoi, spune el, si ,inima are ratiunile ei pe care
ratiunea nu le cunoaste. Traducerea era Ioarte cutat si se citea
pe Iascicole. Doctorul Ut o administra. Nu stiu dac n
noiembrie 1948, cnd s-au interzis crtile deIinitiv, doctorul Ut
a putut s o scoat aIar.
*
n tar se Icea acum o vie propagand pentru alegeri. Era
o lupt grea. Lumea si punea ndejdea n Partidul National
rnesc. Maniu deveni un simbol al salvrii. Legionarii liberi
au Iugit la el si organizau cu el lupta electoral. Comunistii erau
agresivi si-i atacau la ntruniri, dar masele erau cu el. La uzinele
Malaxa din Bucuresti unii muncitori s-au ridicat mpotriva
vederilor comuniste, dar Gheorghiu Dej a tras cu mitraliera n ei.
Comunistii cucereau mereu, cu ajutorul rusilor, pozitii noi. Eu
eram nelinistit si ngrijorat de cele ce se petreceau la noi, de
exploatarea trii de ctre rusi cu ajutorul comunistilor. Societti
Preot Nicolae Grebenea
176
ca Sovrom - lemn, Sovrom - fier exploatau tara n chipul cel mai
barbar.
n acest an 1946 s-a ncheiat ntre noi si rusi primul
contract comercial cu totul oneros pentru noi. El a fost impus de
Stalin cu niste metode ngrozitoare si de neconceput, pe care le-
am aflat mai trziu: 30 de bani kilogramul de Iin de gru, 5 lei
metrul cub de lemn si celelalte de asemenea. Se aIirm c rusii
au impus tuturor trilor de sub inIluenta lor Polonia, Germania
,democrat, Austria, Ungaria, Romnia, Bulgaria,
Cehoslovacia ca la orice vnzare la toate mrIurile 2 din
valoare revin lor, de asemenea si 2 la cumprare. Era ceva
grozav. Acum petrolul nostru exportat de noi pleca n cisterne cu
nemiluita n Rusia. Era o jecmneal nemaipomenit. Multi
sperau s scpm dup alegeri. Poporul se alinia treptat n
rndurile Partidului rnesc, care alturi de rege, a crui
situatie se cltina, rmnea singura sperant. Andrei Vsinschi
interveni la noi n lupta electoral mpotriva partidelor istorice,
liberali si trnisti, pe care le numi partide arhaice.
Eu personal simteam n acel timp o durere proIund c nu
sunt liber s intru ntr-o lupt cu comunistii pentru aprarea
pozitiilor crestine si anticomuniste. S stai nchis, cnd trebuie
s lupti si eventual s mori pentru aprarea unor idei si
convingeri profunde, era foarte greu de suportat.
Niciodat nu am simtit povara temnitei, a lipsei de
libertate ca atunci. Iat si alegerile ce se credeau c vor aduce
izbnda poporului romn si oamenii care s-l apere. 19
noiembrie, ziua alegerilor. La Aiud, comunistii, neavnd
oameni, l-au trimis pe Vucea ca reprezentant la o sectie de vot.
La alt sectie un student detinut. M plimbam prin curte cnd s-
a comunicat la radio rezultatul alegerilor. M-am oprit s ascult:
judetul Alba 75% national-trnistii, liberalii 9%, comunistii cu
cei cartelati cu ei 12%, etc. Au urmat asa patru judete cam cu
acelasi procentaj mare pentru celelalte partide si mic pentru
AMINTIRI DIN NTUNERIC
177
comunisti. Apoi emisiunea s-a ntrerupt. A doua zi s-a
comunicat rezultatul alegerilor n toat tara. Le-am ascultat din
nou. CiIrele erau rsturnate. Voturile trnistilor erau acum
trecute la comunisti si invers. Era o mare deceptie. Eram
pierduti. Poporul nostru nu mai putea face nimic. Se luptase
greu si biruise ntr-o unitate deplin, dar acum totul i era furat.
Iar anglo-americanii ddeau dovad de o slbiciune total n Iata
rusilor, desi aveau bomba atomic n mn.
Singurul reazem rmnea Dumnezeu. Oamenii nu mai
contau. Locotenentul Bleotu ne-a spus dinainte c, Iiind slabi,
comunistii vor declara voturile altora ca ale lor si vor iesi. i au
iesit.
Protestele Apusului n-au contat. Stalin Icea ce voia. n
Anglia laburistii erau la putere de la nceputul lui 1945 si erau
prieteni cu rusii, iar Truman n America se lupta cu debarasarea
administratiei sale de evreii ce o invadaser si cu msuri pentru
oprirea expansiunii comuniste n vest, mai ales prin asa-numitul
,Plan Marshall. Franta era acum dominat de spiritul comunist
si neredresat nc. Ea proIita de ocazie si Icea procese
nationalistilor Irancezi si celor de nuant spiritual, acuzndu-i
de colaborare cu nemtii si i ucidea n numele patriotismului
francez. Iar filozoful de atunci de mare reputatie, Jean Paul
Sartre, a plecat la ONU si a spus: Dumnezeu a murit trebuie
s ne conducem noi nsine. Recomand singura cale
comunismul.
Cine se mai uita la noi? Eram sacriIicati. Dup ce ne-au
dat n mna rusilor, cu o usurint nejustiIicat, acum ne lsau
din mn. Ah! cu ct usurint au putut popoarele mari s
dispun de soarta popoarelor mici...
N-aveau acest drept. i nici astzi ele nu Iac destule
demersuri ca s le scoat din adncul n care le-au scufundat.
Niciodat comunismul nu a avut un drum mai deschis.
Popoarele din Apus aveau destul putregai. Dup doi ani de
Preot Nicolae Grebenea
178
guvernare, partidul laburist englez a fost prins de Intelligence
Service cu spionaj pentru rusi: 7 ministri trdtori si 30 de
deputati spioni. Atta coruptie nu s-a mai ntlnit n Anglia si
noi asteptam ajutorul lor. Apusul era putred.

FOAMEA

Lipsurile se ntindeau n tar si se resimteau puternic la
Aiud. Foamea musca din nou puternic la nceputul lui 1947 si
dup. Hrana noastr era tot mai slab. Ni s-a admis s vin n
temnit vreo 60 de litri de lapte; era o concesie Icut
legionarilor, Iiindc Iceau temnit de mai de mult. Erau dirijate
cu grij spre cei bolnavi si spre cei mai btrni, Ir s se tin
cont de culoarea politic. Era o jertI pe care o Iceau legionarii.
Mi-amintesc c seIul biroului presei Partidului rnesc, un
preot distins, primind cte un litru, mi-a spus:
- Lng celula mea e Cristea Manea, bolnav.
I-am spus:
- Du-i si lui cte un litru zilnic si unii dintre noi ne vom
lipsi de el din timp n timp.
I-am zis s nu-i spun lui Manea cine i-l trimite, dar dup
cteva zile a vrut s stie cine i-l trimite. M-am dus la el, m-a
recunoscut si a nceput a plnge cu lacrimi mari. Nu se putea
linisti. I-am spus c, Iiind bolnav, i se rezerv cte un litru de
lapte zilnic. A spus:
- Am bani, s v dau niste bani.
- Nu! Dumneata nu pltesti dect kilogramul de lapte ce-l
consumi dumneata, care ti se va da atta timp ct administratia
va admite s intre el n temnit.
ntr-o zi m chem:
- O s plec cu duba, zise. Am bani, dar n-am mncare. Am
trimis un tnr elev, Marin Rduc, s-i cumpere niste brnz,
salam si pine. Mi-a multumit si nu l-am mai vzut.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
179

TIFOSUL EXANTEMATIC

Mares tinu s ne izoleze pe unii dintre noi: ne lu dup
tabel si ne dezbrc la piele tocmai la locul unde soseau cursele
celor ce veneau la Aiud. Ne perchezitionar amnuntit si ne duse
unul lng altul n celular. Dar n cteva zile izbucni tifosul
exantematic la Aiud. Iat-m si eu bolnav n mai 947. De la
cursa de detinuti de drept comun ce erau dezbrcati la acel loc,
si noi ndat dup ei Iiind dezbrcati, se vede c s-au luat
pduchii si unii dintre noi s-au mbolnvit.
Pe cei bolnavi ne-au dus ntr-o camer mare. Eram vreo
opt. Eram bine supravegheati mereu de doctorul Ilie Niculescu,
care nu era medic, dar ne ngrijea cu o dragoste deosebit;
doctorul Ut a Iugit la Cluj dup medicamente. A adus ceva.
Dup perioada de incubatie de 3 zile urmeaz perioada de
manifestare a ei, tot de 13 zile. Cine a trecut de 13 zile e salvat.
Mergeam ru, temperatur mare, delir.
Am simtit c lng mine murise avocatul Mntlut din
Ploiesti, iar peste dou zile murise si un muncitor calificat ce era
de cealalt parte a mea. Mi-am zis n gnd: moartea m ocoleste.
Veneau mereu s m vad unii prieteni nelegionari, ntre
care aproape zilnic Mircea Vulcnescu, precum si unii camarazi.
n delir, la temperatura de 40-41 grade, auzeam cum url niste
cini. Mereu mi suna n urechi urletul lor. Preotul Ioan Florea
veni cu o icoan a Domnului Iisus Hristos si o asez pe perete
ntr-o margine. Mi-aruncam privirile spre ea s m ntresc, dar
era obositor pentru mine. I-am Icut semn s o aseze n fata mea
ca s m reazem de ea. Eram slbit la extrem.
Cam ntr-a 11-a zi sau a 12-a zi m priveau mai multi si la
un semn al lor: ,cum e? doctorul Niculescu Icu un semn c
sunt gata. Eu am prins gestul lui si am rspuns miscnd un deget
ce semnifica: nu. A 13-a zi, extraordinar: toti credeau c voi
Preot Nicolae Grebenea
180
muri - lucru ce l-am aIlat dup aceea. Temperatura era mare si
pulsul abia mai btea. Dar n-a ncetat. n a 14-a zi eram salvat.
Dar att de slbit nct si cu ochii abia mai vedeam, ca prin
ceat. Nu puteam umbla. Cumnata mea, Opreana, sotia lui Dan,
Iratele meu, a venit s m vad la vreo 3 zile dup a 4-a zi grea.
M-au dus doi la ntlnire, pe un scaun, cci nu puteam merge.
Tifosul acesta ti suge toate puterile. A venit cu unele
medicamente pentru mine si cu alimente. Medicamentele au
rmas pentru altii. Le-a luat n primire doctorul Ut. Cumnata s-
a mirat ct de mult am putut slbi. Dar, treptat, treptat, m
ntremam. Acum somnul e leac minunat. Dormeam bine, dar
convalescenta n-a durat mai putin de dou luni. Preotul Florea
mi-a spus ce spuneam cnd deliram:
- Auzi cum url cinii noii democratii! Trebuie s avem
niste suIlete de sIinti ca s-i putem birui.
Peste cteva luni am iesit la lucru cu alti detinuti. Se
demonta linia Ierat dubl. Lucram la demontare. Nu prea eram
supravegheati. Cci ntre Miscarea Legionar si Partidul
Comunist intervenise o conventie de ntelegere: ea s nu atace
pe comunisti, iar ei s o lase n pace. Iat c se strecur un tnr
ce era elev la arestarea mea, Petru Baciu, si m mbrtis. Tip de
erou, era de o Iort moral imens si de o putere de jertI rar
ntlnit. Mi-a adus un cojocel Irumos, carne, brnz, pine si
putin slnin. El mi-a spus:
- Noaptea cnd ai fost arestat am venit cu pasaportul
pentru Italia. Am sosit la ora dou noaptea, dar erai ridicat. Am
Iugit repede. La ora trei au pus paz la poart. De soseam la alt
or, eram arestat si eu.
Comunicarea lui m-a uluit. Se mplinise, deci, cu precizie
uimitoare anuntul fatidic: Cnd totul va fi gata vei cdea.
Fantastic! Stm cu adevrat sub inIluenta si puterea unor Iorte
nevzute care stiu destinul nostru si poate l dirijeaz n vreme
ce noi credem c suntem deplin liberi.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
181
Ah, ct de mult atrnm de niste puteri de dincolo de
noi!

GENERALUL ION PETROVICESCU

Doream s-l cunosc pe generalul Petrovicescu. Era si el
condamnat de Antonescu dup asa-zisa rebeliune din 1941. Dar
n-a fost adus la Aiud. Admiram n el omul viteaz si drept,
energic si exceptional ca tinut moral. Plin de scrupule, mare
romn, care n 1934 a fost procuror n procesul intentat de
Partidul Liberal Miscrii Legionare pentru uciderea lui
Gheorghe Duca. Fost prim ministru, si a dovedit mpreun cu tot
completul de generali o Iort moral care i-a ridicat n admiratia
tuturor.
Auzisem c deja pe la Crciunul lui 94 ar Ii Icut
urmtoarea aIirmatie: ,Nemtii au Icut rzboiul gresit. Ei au
conceput si Icut eIortul principal pe centru si pe aripa stng,
adic cea de la nord, lucru care le-a creat diIicultti enorme mai
ales din cauza Irigului. Ei trebuiau s aib ideea de eIort
principal pe centru, spre Moscova si pe aripa dreapt spre a
cuceri obiectivele economice: Batum, Baku si alte centre
petroliere.
C generalul Petrovicescu a vzut bine se dovedeste prin
Iaptul c nemtii s-au corectat n primvara lui 942 si au Icut
efortul principal pe centru si pe dreapta. Dar era prea trziu. Nu-
mi amintesc momentul cnd l-am cunoscut, 1945 sau 1946.
Scund, Irumos, ochi vii, scprtori, plin de nerv, studios,
amabil si atent. Cu un accentuat simt al onoarei, suporta temnita
cu brbtie si demnitate. Spre cinstea si onoarea Romniei am
vzut pe mai multi generali Iosti ministri suportnd cu acelasi
eroism rigorile temnitei: C. Pantazi, N.ova, Dobre, Mardare
etc.
Prin 1946, cnd s-a permis intrarea n temnit a gazetelor
Preot Nicolae Grebenea
182
,Scnteia si ,Dreptatea i duceam aceste gazete s le citeasc.
Era scrupulos, le citea cu creionul n mn si sublinia ce i se
prea important si, dac era ceva cu deosebire important, atunci
o trecea ntr-un caietel. Vedeai n el omul de studiu care stie
cum s citeasc o gazet. Se interesa de toate.
Comunistii i-au Icut si lui un proces ca unuia ce a Icut
parte din guvernul lui Antonescu pn n ianuarie 94. Critica
pe Antonescu nu numai pentru lovitura de stat din 21-23
ianuarie 94, ci si pentru severitatea extrem cu care i-a
condamnat pe legionari dup niste legi draconice si Ir drept de
recurs, lucru ce a permis unor judectori ri s Iac ce vor.
,Nu era permis ca Antonescu s cear gratierea, spunea
Petrovicescu, de la niste ticlosi ce-l condamnaser. Demnitatea
lui trebuia s rmn mai presus de aceast njosire. Admira pe
mama lui Antonescu, care ca o leoaic a srit si l-a mustrat
pentru acest fapt pe fiul ei. Felicitndu-l, prin 1948 la o zi
Iestiv, mi-a rspuns: ,Nu, nu multi ani! Putini si s Iiu
sntos! Nu stiu nici cnd, nici cum a murit generalul
Petrovicescu. Probabil n 1949, n nfometarea de atunci.

'"%/%*+7"/,#%*(

A nu vorbi de distinsul proIesor Traian Brileanu, proIesor
universitar de la Cernuti, nseamn a uita de una dintre cele mai
frumoase figuri de filosof care a trecut prin temnita Aiudului.
Era proIesor de IilosoIie si a Icut parte din guvernul legionar
din 1940, ca ministru al Instructiunii Publice. De aceea a fost
condamnat. nalt, bine legat, uita de foamea Aiudului, preocupat
mereu de probleme IilosoIice. Avea o cultur vast si o minte
ptrunztoare. Despica problemele cu acuratete surprinztoare.
ndat ti dovedea c doctrina comunist e o utopie si nu se
poate realiza. Era senin si suporta cu brbtie temnita. Nu se
plngea. E interesant cum toti profesorii de filosofie s-au purtat
AMINTIRI DIN NTUNERIC
183
Irumos n temnit. Ion Petrovici, Mircea Vulcnescu, Grigore
Popa, N. Mrgineanu, toti au avut o tinut din cele mai Irumoase
n temnit, ca si Traian Brileanu.
Mutat n Zarc din celularul nou orice legtur cu aceast
exceptional personalitate a culturii romnesti, Traian Brileanu,
a Iost ntrerupt.

PROFESORUL ALEXANDRU MARCU

ntre cei 18 ministri ai guvernului Antonescu, condamnati
n lotul doi la cererea expres a Rusiei, ca generalul Stoenescu,
generalul Dobre, generalul ova, era si Alexandru Marcu,
proIesor la Academia Comercial si la coala Romneasc din
Roma. Toti erau distinsi. Dac l prezint deosebit pe Alexandru,
Marcu e pentru c avea si o nclinare religioas deosebit. Era si
literat si tradusese din limba italian un studiu despre Iisus
Hristos.
Dup ce a cunoscut lumea din temnit de la Aiud si a fost
frumos impresionat de purtarea detinutilor legionari, ne-a
ntrebat:
- Cum de au putut rmne n temnit acesti oameni att de
cumsecade? Cum de nu ne-ati anuntat si nu ati cerut s v
eliberm?
- Dumneavoastr nu stiati de noi? am ntrebat.
- Aici mi-e crucea, a spus el nchinndu-se. Noi nu stiam
ce e aici. Noi nu stiam dect c sunt numai ctiva oameni ri ce
au Icut Iapte condamnabile, dar nu stiam c sunt attia oameni
admirabili cu pedepse grele si nemeritate. I-am rspuns:
- Cererile noastre nu ajungeau la dumneavoastr. Misu
Antonescu si Eugen Cristescu se ngrijeau s le opreasc, s le
ascund si s prezinte cu totul alt imagine a legionarilor din
temnit dect cea real.
- Pcat, relu el. Cte greseli se ntmpl din neinIormare!
Preot Nicolae Grebenea
184

,(-""/+5*+/*'#"/0"(,+'#.*/#/

Numrul detinutilor crestea la Aiud. Vechiul canal de
scurgere nu mai era bun. Era ngust, cu o plac de ciment
deasupra. Trebuia un canal nou. Mares interveni n acest scop.
Ceru unor detinuti politici s lucreze la distrugerea vechiului
canal. Era o munc josnic: trebuia c scoti placa de deasupra,
s spargi plcile laterale unite cu placa de dedesubt si s le scoti
aIar.
Aceasta nsemna a te murdri cu ceea ce era n canal. Dar
toti au reIuzat. Pe ctiva, Mares a rupt o coad de mtur n
bti, dar nu i-a putut convinge s lucreze. Ei nu erau legionari.
Erau detinuti politici toti licentiati. Era la amiaz. Mares a plecat
la mas anuntnd c va veni s cear altora s lucreze. S-a auzit
n celular de isprava lui Mares. tiam c nu va renunta. El putea
pune detinuti de drept comun s Iac aceast lucrare dar, dup
obiceiul ce-l adoptaser, tinuse s o Iac detinutii politici, ca s-i
njoseasc.
tiam c btaia va continua. Pn cnd unii, nemaiputnd
rbda, vor accepta s lucreze. Ca s scap de bti pe ceilalti m-
am hotrt s intervin n aceast problem. Am iesit n curte
naintea lui Mares si i-am spus. S-a mirat. Nu se astepta. A
acceptat bucuros.
- Cu cine vrei s lucrezi?
- Organizez eu echipa de lucru.
- Bine! si ctre militian:
- S nu te amesteci n treaba lor. Lucreaz cnd vor si stau
ct vor. Numai i supraveghezi. Eram n curte. M-am adresat
celor ce m auzeau.
- Vreau s Iac lucrarea cutare. Cine vrea s lucreze cu
mine? Imediat s-au oferit ctiva tineri studenti. Nu era nevoie de
toti. Aveam nevoie de cineva puternic, cu brate tari, ca s ridice
AMINTIRI DIN NTUNERIC
185
plcile. Beril era mai ncolo. L-am chemat.
- Vrei s lucrezi cu mine? Iat ce avem de Icut.
- Da! Cum nu!
- Am nevoie de bratele tale la ridicarea plcilor.
- Bine, ne-am nteles! si imediat am si nceput lucrul dup
ce am luat sculele de distrugere. Cnd s-a auzit n celular, unii
comentau:
- S-a compromis printele Grebenea, si le prea ru.
La vreo zece zile opinia s-a modificat. Toti au nteles
motivele mele Ir s le Ii dat eu vreo explicatie. Lucrarea a
mers bine si n dou sptmni s-a terminat.
Se Iceau acum burlanele largi si lucram acum cu altii la
aducerea lor, pe un anume spatiu si n afara temnitei. Pentru
acest lucru l-am luat tovars pe preotul Ion Smrghitan, distins
si cu un suIlet curat, nou venit n temnit cu NichiIor Crainic, pe
care l-a ascuns n casa lui.
*
Admirabilul doctor Ghingold, fost sef al Centralei
Comunittilor Israelite din Romnia, a venit la Aiud, dat n
judecat de evrei si condamnat la munc silnic pe viat ca
criminal de rzboi. Omul care i salvase pe evreii de la noi de la
moarte printr-o strdanie deosebit de zi de zi primi de la evrei
ca rsplat nchisoarea pe viat. Atta orbire era de neconceput.
Acuza? A colaborat cu Antonescu la ducerea rzboiului, si ntr-
adevr a colaborat. Dar cum? Obligat, neputnd salva altIel pe
israelitii si. Ne-a explicat:
- M-a chemat Antonescu si a zis s Iac rzboiul.
- Nu v duc n rzboi, nici nu v dau nemtilor care v cer
s v ucid. V las acas s Iaceti comert. Romnii mor n
rzboi, voi triti si cstigati... Dati-mi bani din cstigurile
voastre, s duc rzboiul; altIel i supr pe romni.
- i ne-am nteles. Am impus comunittilor noastre o sum
Preot Nicolae Grebenea
186
lunar pe care s o dm lui Antonescu s duc rzboiul. Ne
mergea bine. Cstigam. Am deschis n acest timp si arene
sportive. Nemtii ns presau pentru predarea noastr, dar
Antonescu ne apra. Uneori am avut dou ntlniri pe sptmn
pentru interesele noastre.
Dup sosirea lui si dup ce l-am cunoscut, mi-a plcut si
ne Iceam vizite n celul. Ne ddeam din pachetele ce le
primeam. Era un om demn de stim. Era oarecum singur. Cu
evreii ce erau acolo nu putea Ii prieten. Ei Iuseser trdtorii
coreligionarilor lor. Cuta si el o prietenie. ntr-o zi mi-a zis:
- Hai s lucrm si noi n Iabric, la pictur, noi amndoi.
Am acceptat. ase luni am lucrat cu el pictnd jucrii pentru
copii. Ne-am mprietenit. Era un om cult si distins. Mi-a cerut
s-i fac un portret grafologic. I-am spus:
- Vrei s ne certm? Dac portretul nu corespunde Ielului
cum te vezi dumneata?
- l vreau oricum, mi-a zis, si i l-am Icut. A iesit un
portret frumos: cult, inteligent, cu suplete de spirit, echilibru,
cumptare, combativ, dar, not negativ, nu cu atacul direct,
cavalereste, Iat n Iat, ci pe la spate. I-a plcut. Mi-a cerut s-i
fac un portret si al sotiei. Ea era fiica unui rabin iugoslav. I l-am
Icut dup o scrisoare si ea a iesit ca o Iemeie bine nzestrat.
ntr-o zi, pe cnd lucram, o doamn Ioarte Irumoas, cu o
blan de astrahan Ioarte Irumoas, l cut. Au stat de vorb
vreo douzeci de minute.
- Cine era, l-am ntrebat.
- O jidoavc de-a noastr, sotia lui Gheorghe Apostol. Sub
Antonescu a Iost prins ntr-o sedint comunist. Era elev n
clasa a opta de liceu si, speriati, printii m-au rugat s o apr s
nu Iie condamnat greu. A primit datorit mie numai vreo trei
ani. A fost trimis la Caransebes unde l-a cunoscut pe Apostol
cu care s-a cstorit apoi. edeau n Bucuresti n acelasi bloc.
Dar, la o vizit ce mi-a Icut-o, ea mi-a zis:
AMINTIRI DIN NTUNERIC
187
- Ghingold, ai colaborat cu Antonescu. Nu te iertm, te
condamnm. Zadarnic i-am spus c numai asa am putut salva pe
evrei. Struia:
- Te condamn.
- De ce ? i-a zis brbatul, ce putea Iace?
- Au murit evrei n lagre n Rusia, e vinovat!...
- Pi dac nu i-a putut salva pe toti! Bucur-te c din dou
milioane si vreo dou sute de mii a salvat dou milioane.
- Pentru cei pierduti l condamnm.
- i, cum vezi, printe, m-au condamnat.
- Ah, ct ticlosie! Ce ingratitudine: cum pot Ii unii
oameni att de josnici... Dar cea subtiric si nalt ce era cu ea
cine era?
- Tot evreic, secretara Anei Pauker. Un politist cu grad
nalt ce lucra alturi interveni:
- O cunosc pe sfrijita asta. Am prins-o n activitate
comunist de dou ori si n-am bgat-o n temnit. I-am dat
numai cteva lovituri la spate. Dar cnd eram n cercetri la
interne a venit s m vad. Eram ntins jos, legat, si, insultndu-
m, un picior l-a pus pe pieptul meu si unul pe gt. Dar cnd m-
am nvrtit am azvrlit-o de pe mine. Eram nc tare. Putoarea
asa mi rspltea bunvointa. Era prea slab, cum s-o bag n
temnit? mi ziceam. i am iertat-o. Dar ea, acum?
Mai redau un caz ca s art spiritul neierttor evreiesc:
generalul Calotescu, guvernatorul Bucovinei. El mi povesti:
- Pe cnd eram la bi undeva, tnr locotenent, am
cunoscut o evreic tnr, Irumoas, cu care m-am mprietenit.
Nu eram cstorit. A devenit amanta mea. Ani de zile ne-am
ntlnit la Borsec si ne-am iubit. Apoi s-a mritat. Eu, Iiind
guvernator al Bucovinei, a venit la mine si a intervenit pentru
niste evrei ce urmau a fi ridicati. Am salvat multe grupuri de
evrei pentru ea. Nu puteam face tot ce voiam. Nemtii erau peste
noi. Arestat dup rzboi, am trimis pe sora mea la ea s-mi dea o
Preot Nicolae Grebenea
188
mn de ajutor. Erau puternici, si ea, cum am nteles, si brbatul
ei. Dar ea a spus:
- Spune-i lui Calotic asa: dac un singur evreu a suIerit si
el n-a intervenit, merit s Iie condamnat.
- Cum puteam eu s salvez pe toti evreii de la noi, adug
el?
Legturile cu doctorul Ghingold le-am pstrat si dup ce
n-am mai lucrat mpreun si ele au Iost dintre cele mai bune.
Mai trziu am aIlat c pedepsele criminalilor de rzboi s-au
redus la jumtate si astIel Ghingold s-a eliberat dup ce Icuse
vreo 4 ani de puscrie. M-am bucurat foarte mult. Port o
amintire dintre cele mai plcute.

SLUJIRILE RELIGIOASE N AIUD

n interiorul temnitei sunt trei biserici: una catolic, una
ortodox si una protestant (calvin). n ele s-a slujit tot timpul
Sfnta Liturghie, singura slujire pn n noiembrie 948. Mares,
spre sfrsitul lui 1947, m-a nsrcinat cu conducerea cultului
religios ortodox n temnit. Slujea un preot oIicial, iar eu Iceam
pe cntretul si organizam aducerea la biseric a tuturor
detinutilor ortodocsi, pe rnd.
n biseric, pe lng stran, mai erau si dou dulapuri cu
sIintele odjdii si unele crti religioase si crti de cult. Toti
detinutii politici erau Ioarte dornici s ia parte la slujba
religioas. Mai ales senatorii si deputatii, precum si fostii
ministri si ofiteri. n constrngerea si asuprirea de la Aiud,
slujirea religioas era ca un balsam. Multi o ascultau cu ochii n
lacrimi, multi mi multumeau c i-am dus la biseric Iiindc eu
stabileam cine s mearg, si uneori i amnam pe cei de drept
comun si duceam pe altii, deoarece ei nu erau prea interesati de
biseric.
Nichifor Crainic m-a rugat s nu-l evit, ci s-l chem
AMINTIRI DIN NTUNERIC
189
totdeauna cu titlul c e cntret. De aceea, oricine era la rnd, eu
ceream gardianului: deschide-l pe Crainic c am nevoie de el la
stran. Avea un glas baritonal Ioarte Irumos, dar de putine ori a
cntat, cci era prea Iricos si nu voia s Iie ru vzut de
administratie c el cnt la stran. M miram de aceast stare a
lui, care, pe mine, ca si pe altii, nu m preocupa nicidecum. Din
moment ce se admitea slujirea sfintei liturghii, cum m-as fi putut
teme s iau parte activ la ea?
Biserica era deschis mereu si unii intrau din timp n timp
s se roage. Pe lng unele crti de cult, eu puneam n stran si
unele crti profane, dar cu continut religios. Unele erau salvate
si aduse de la subsolul celularului ca s Iie citite. i ndemnam
pe toti cei dornici de lectur s-si aleag Iiecare ce-i place din
ele si s le duc n celule s le ascund si s le citeasc pe
ascuns. Un detinut din Sectii (o parte a temnitei cu detinuti de
drept comun) mi-a trimis vorb:
- Avem aici vreo 5-6 mii de crti pentru ars. Veniti de
alegeti din ele ce vreti. Era un fost ofiter. M-am dus. Am ales
cteva sute, vreo cinci sute. Dar cum s le aduci s nu te prind?
L-am rugat pe doctorul Ut s le crm mpreun n
celular si de aici n dulapurile din biseric. Am organizat putin
paz, mai ales pentru supravegherea lui Mares. Le-am crat cu
succes. Detinutul de drept comun ce ni le-a dat era foarte
bucuros de aceast isprav pe care o Iceam n comun. Crtile le
puneam, apoi, treptat, la dispozitia celor ce doreau lecturi
religioase. ntre ele erau si unele crti IilosoIice, precum si unele
romane cu un continut potrivit pentru nevoile celor ntemnitati.
*
Episcopul greco-catolic Ioan Suciu, mitropolitul nou ales
al Blajului, dar neconfirmat de guvernul nostru, si-a anuntat
vizita cu o slujire a sIintei liturghii n temnit. Era un act de
mare bucurie si sperant. Noi, ortodocsii, ajunseserm la
Preot Nicolae Grebenea
190
njghebarea unui cor religios ce cnta la biseric cntrile
liturghiei. Era compus din tineri, din care doi erau greco-
catolici. Ne-am hotrt s-l primim srbtoreste. Era prima dat
cnd un episcop romn urma s viziteze Aiudul cu centrul lui,
temnita, ce adpostea acum peste patru mii de oameni: cu
generali comandanti de armat, ministri din toate guvernele de
dup 98, senatori si deputati n guvernele trecute, ingineri,
medici si arhitecti, profesori universitari, nalti functionari ai
Bncii Nationale, proIesori, nvttori, elevi, studenti si cteva
sute de detinuti de drept comun. Venea cu autorizatia
Ministerului de Interne. La poarta intrrii n temnit l astepta
corul cu cntecul: ,Pe stpnul si arhiereul nostru Ioan, Doamne
pzeste-l ntru multi ani!
Cu corul l-am condus pn n biseric. Am adus la
biseric oameni ,din cei mai grei, s zic asa, ca s proIite de
aceast vizit. Pn niste preoti slujir SInta Proscomidie n
timpul Utreniei, trei persoane: Grigorie Baciu, fost prefect de
Alba, preotul Ioan Florea si eu, am putut vorbi cu episcopul n
calota unde erau tinute vesmintele sacre. Era om scund, pirpiriu,
plin de duh. Niste emanatii de sfintenie ca niste unde porneau de
la el si parc te atingeau Iizic. Aproape o or discutia a fost o
desItare.
Era un om foarte cult, predicator de calibru mare, romn
integru, propagandist greco-catolic foarte activ. Scrisese cteva
crti valoroase n care se arta Ioarte bun romn si crestin n
acelasi timp. Acum, la cei 42 de ani ai lui, la Crciunul lui 947,
a treia zi cnd oficia la Aiud, el era un nume impus n societatea
romneasc si apreciat de toti, dincolo de deosebirile
confesionale.
Cnd s-a retras s slujeasc SInta Liturghie, pn la
ctiva metri deprtare se simtea atmosIera de sfintenie ca un
magnetism ce iesea dintr-nsul. Slujirea Irumoas, predica
ziditoare, au umplut inimile marilor detinuti ce le ascultau. i
AMINTIRI DIN NTUNERIC
191
cnd a spus c a tinut s slujeasc la Aiud acestor oameni ,alesi
ce suport o dureroas lips de libertate n conditii grele, unii s-
au nduiosat pn la lacrimi.
Cnd a dat anaIura, a mprtit si iconite cu Domnul Iisus
Hristos. N-avea voie s poarte discutii cu detinutii, de aceea
anaIura o ddea tcnd. Trecerea episcopului Ioan Suciu, care a
murit mai trziu la Sighet, a lsat o proIund impresie la
detinutii n Aiud.
Evreii erau cercetati regulat la Aiud de rabinii lor. n
Iiecare an la srbtorile lor mari si de pasti li se aducea pasca
lor. Dar pe romnii ortodocsi nu-i vizita nimeni.
Biserica ezita, episcopii ei nu se sesizau. Unii erau
intimidati, altii erau nedumeriti de atitudinea ce urmau a o lua n
noua situatie politic de la noi, uitaser temnitele care erau pline
peste tot, uitaser c acum trebuiau s Iie mai activi pentru
necesitti noi ce se iveau n toate prtile: la Iamiliile ndurerate
pentru ridicarea unora dintre membrii lor si pentru cei ridicati,
acolo unde se gseau n numr mai mare.
Unii detinuti ortodocsi m ntrebau:
- Ce Iace Biserica noastr? Ne-a uitat? Dac statul ne
asupreste Biserica nu trebuie s Iie lng noi? Ne-a condamnat
statul si n restristea noastr ea e indiIerent?
M simteam jenat, cci toate conIesiunile vedeau ntr-un
Iel de credinciosii lor, iar la noi nu se Icea nimic. Am reusit s
trimit o scrisoare protopopului Emilian Cioran din Sibiu, pe care
s o dea mitropolitului Ardealului, Nicolae Blan.
n ea artam proportia detinutilor n Aiud, ortodocsi Iiind
peste 73%; cum ceilalti sunt cercetati si ortodocsii uitati, cum e
o necesitate ca detinutii ortodocsi uitati s Iie cercetati. Ne-a
condamnat statul, dar ne consider oare si Biserica osnditi? Nu
trebuie s vin ea cu mngierea si cu toate mijloacele ei sIinte
de usurare a durerilor?
Protopopul Cioran a transmis scrisoarea lui Nicolae Colan,
Preot Nicolae Grebenea
192
Episcopul Clujului, cci Aiudul era pe teritoriul eparhiei sale. S-
a sesizat si imediat a Icut demersuri la Ministerul de Interne si
a obtinut permisiunea vizitrii detinutilor din Aiud. A venit cu
ctiva consilieri la Aiud, ntr-o duminic, s slujeasc SInta
Liturghie si s dea ceva daruri detinutilor. Mare i-a fost mirarea
cnd Mares i-a reIuzat intrarea n temnit. Artarea autorizatiei
si protestul lui au fost zadarnice. S-a dus atunci si a slujit la
biserica din Aiud, si n predica ce a tinut-o a spus:
- Am venit pentru detinutii de aici, nu pentru
dumneavoastr. Am Iost mpiedicat. Nu protestez numai, ci urlu
de rpirea unui drept al meu. Urlu de nedreptatea ce mi se Iace.
Dar nimeni nu a luat n seam ,urletul si de atunci nici un
episcop n-a mai intrat n temnita Aiudului dect ca detinut. De
sosirea Episcopului Colan la Aiud am aflat mai trziu de la un
preot al Aiudului care a venit ca detinut.

FERICITUL AUGUSTIN

Doi fericiti catolici m-au impresionat mai mult n
lecturile de temnit: Iericitul Ieronim si Iericitul Augustin, ambii
considerati sIinti n biserica catolic. Fericitul Ieronim, tnr,
frumos, literat plin de talent, n glorie la Roma, adulat de femei,
pe neasteptate fuge n Orient, se ascunde de lume, citeste ntr-o
grot crti orientale si dup 20 de ani de izolare iese la lumin
cu toat Biblia tradus n limba latin n anul 405. E Vulgata, a
doua traducere n latin a SIintei Scripturi. Luase parte la
disputele dintre nuantele eretice si Ortodoxie, fiind un ortodox
tare si necruttor care n atacul ereticilor s-a caracterizat: Eu
sunt ca boul care unde calc sIarm.
Fericitul Augustin a Iost cel mai mare brbat al bisericii
latine din prima mie de ani. AIrican, cu o viat plin de aventuri,
cu un condei inspirat, cu o sensibilitate Iermectoare n toate
maniIestrile sale, cu o vdit sIintenie n trire n a doua parte a
AMINTIRI DIN NTUNERIC
193
vietii, a cucerit pe toti cei ce l-au citit, mai ales prin cartea sa
Confesiones - Mrturisiri.
Gsindu-se n temnit n Irantuzeste, mi s-a cerut s o
traduc. Cu gndul la traducere am aIlat c ea a Iost tradus de un
proIesor de latin, comandant legionar. Acesta a tradus-o din
originalul latin si a primit o preIat scris de Corneliu Zelea
Codreanu, dar nu a apucat s o publice. Era numai manuscris.
Am acceptat s o traduc, desi nu puteam compara o traducere
din limba Irancez cu una din originalul latin. Dar, Iiindc se
cerea aici, m-am apucat s o traduc. Cartea m pasiona. Lucram
mult si cu spor. Ea mi lua acum toate preocuprile.
Voiam s Iie o traducere bun, care s poat Ii publicat
ntr-o zi. Mi-am amintit c Sandu Mazilu, proIesor de IilosoIie
n Brila, ndrznise si el s traduc Fratii Karamazov, nu din
ruseste, ci din limba italian.
Portretul graIologic pe care l continuam Ir ntrerupere
era o alt destindere; de asemenea si convorbirile la plimbare cu
camarazii si cu alti detinuti.

SILE CONSTANTINESCU

ntre criminalii din Aiud era si Sile Constantinescu,
condamnat n 934. El a Icut o crim oribil. Fiind student si
iubind o evreic, ca s pun mai repede mna pe averea
printilor, i-a omort pe amndoi si ntr-o cldare i-a tiat bucti
si i-a dizolvat cu chimicale.
Acum liber prin curte, cci s-a mprietenit cu comunistii,
m-a cutat si mi-a cerut asistent duhovniceasc. Avea mari
nelinisti, tulburri, mustrri ale cugetului. Nu-l puteam refuza.
Stteam cu el de vorb, plimbndu-ne zilnic mai bine de o or.
Asta nainte cu cteva luni de a m apuca de traducerea
fericitului Augustin. Se linistea. Ca o compensatie a faptei sale
grozave a nceput s picteze sIinti, icoane. Pe Maica Domnului,
Preot Nicolae Grebenea
194
milostiv si ajuttoare tuturor celor din nevoi, pe Mntuitorul, pe
Sfntul Nicolae si alti sfinti. Am privit icoanele lui, erau oribile.
Cum puteau ele s Iie Irumoase cnd el nu avusese timp prielnic
s se schimbe?
Se mprietenise cu comunistii care l cultivau, dar ei nu i-
au putut crea atmosIera prielnic unei pocinte proIunde n urma
creia s se arate iertarea, izbvirea. Era receptiv la ndemnurile
mele, m cuta regulat, dar nu stiu n ce msur vor Ii avut
vreun efect asupra lui, fie si mai trziu. A fost luat de la Aiud si
trimis la munc la cmp, unde am aIlat c era aproape liber si
astepta eliberarea total datorit unei interventii a comunistilor
din temnit, care erau acum n posturi mari.
Dac cu astIel de criminali te tii la distant n discutii,
eIectul nu poate Ii dect sczut sau nul. Trebuie s te apropii de
ei, s nlturi distanta, s le arti ncredere; atunci ei pot renaste.
Cldura inimii tale o aprinde pe a lor, smerenia ta i nalt pe ei.
Recunostinta celor ce s-au renscut pentru mna ntins e mare.
Fericitul Apostol al Domnului, Iuda, fratele Sfntului
Apostol Iacob, n astIel de cazuri ne ndeamn s procedm cu
prudent: ,Pe unii s-i vditi de se vor desprti, iar pe altii cu
Iric s-i mntuiti, rpindu-i din Ioc, si s-i certati cu temere
urnd si haina de pe trup cea spurcat (Iuda , 22-23).

GENERALUL ION STAVRESCU

Printul Alecu Ghica m-a ndemnat s observ cursele care
vin spre a sti noii sositi n Aiud. Fireste, ne interesau mai ales
cele cu detinuti politici, cci puteau sosi si unii prieteni,
cunoscuti sau rudenii si, pn s se lmureasc cei din temnit,
puteau avea nevoie de ajutorul nostru. Astfel mai stiam ce se
mai ntmpl cu noii veniti, cine sunt, ce stiri aduc, etc. ntr-o zi
a sosit generalul Ion Stavrescu, fost comandant al corpului 7 de
armat Sibiu si cel ce a comandat armata a doua a noastr n
AMINTIRI DIN NTUNERIC
195
vest. N-am putut sta de vorb cu el imediat, ci mult mai trziu.
Era unchiul lui Mircea Nicolau, prieten al meu. Sotia generalului
era sor cu mama lui Mircea.
Vara, n closet, unde eram feriti, am putut avea prima
convorbire cu generalul. Era un om solid, nalt, chipes.
Se ntorsese plin de glorie de pe front. Rusii i-au dat cea
mai mare decoratie, aceea pe care o dduser si regelui Mihai.
Dar la Iasi l-au arestat evreii. Vina: fiind comandant de divizie
n Iasi, n-a intervenit n Iasi dup cedarea Basarabiei n 28 iunie
940 s opreasc un convoi de evrei ce au Iost arestati, nchisi n
vagoane de vite cu usile btute n cuie si plimbati asa prin tar.
Din acestia, vreo 40 au murit din pricina cldurii nainte de a li
se Ii dat drumul. Cei nchisi n vagoane, vreo opt sute, se aIirm,
au fost nchisi astfel pentru furia ce a strnit-o stirea c la
retragerea din Basarabia evreii au maniIestat acte de o crunt
dusmnie si n unele locuri au tras cu mitraliere si pusti n
armata romn. Dar Stavrescu mi-a spus:
- Eu habar nu aveam de acest fapt. Nu intra n atributiunile
mele de a interveni, ns mai nti nu stiam. n proces m-a
aprat, dac aprarea lui se poate numi aprare, marele penalist
Ionel Teodoreanu. El era att de intimidat de evrei, nct si-a
nceput pledoaria asa: Pe acest inculpat nu-l acuzm noi, cei
vii, prezenti aici. Pe el l acuz aceste victime nevinovate. Acesti
oameni cinstiti, morti din neglijenta noastr; ei ntr-un glas l
acuz pe clientul nostru, generalul Stavrescu. Eram uluit. Unde
m gseam? Pe cine pusesem aprtor? Am nteles tot ce va
urma. Nu mai speram nimic. i binenteles am Iost condamnat
greu.
Srmanul general, erou n timp de rzboi, moare n timp
de pace n temnit, osndit pentru acte din timp de pace ce nu-l
priveau. Ca atare era complet nevinovat. El muri repede. La
statura lui, mncarea era mult prea putin pentru a rezista.

Preot Nicolae Grebenea
196
AVOCATUL PETRE PANDREA

ntr-o dup-mas, printul Alecu Ghica m invit s gustm
mpreun ceva dintr-un pachet ce-l primise de la Iasi. La urm
am mncat si niste struguri minunati. El mi-a spus c un coleg al
lui de la Mnstirea Dealului a sosit n Aiud. tiu c i-am citit
cartea Portrete si controverse, care m-a nfuriat prin
nedreptatea ei, dar s nu Iiu suprat si s nu am un dinte ascutit
mpotriva lui. I-am promis. Dar, tocmai cnd s plec, intr Petre
Pandrea n celula printului Ghica. Primire Ioarte cald. M
prezent. Ins voinic, puternic, negricios, cu ochii scprtori,
doar dup cteva propozitii domnul Pandrea mi-a devenit
simpatic. Uitasem toat nemultumirea dinainte. Era incontestabil
un om agreabil, foarte inteligent. Peste cteva zile l-am ntlnit
n curte, undeva, cu o lopat n mn, rnind niste gunoaie lng
o bltoac. Era cu minile murdare.
El mi-a zis:
- Iat un scriitor ce a scris nou crti cum se prezint.
Astea-s mini de scriitor?
- Domnule Pandrea, i-am rspuns, dup ce veti iesi din
temnit, veti scrie cea mai bun carte a dumneavoastr.
Experienta de aici va rodi n productiile de viitor.
- Viata aici e grea. Te-as ruga ceva, vreau s cred n
Dumnezeu. D-mi un ajutor spiritual. Eu acum sunt ateu, dar
vreau s cred. Credinta e un mare ajutor n temnit. Iat, eram la
interne cu nc patru prieteni si un rabin. Prietenii toti erau cu
doctorate si erau atei ca si mine. Rabinul se ruga zilnic si era
linistit. Noi nu ne rugam, dar eram nelinistiti. Ne gndeam ce va
fi cu noi.
L-am ntrebat:
- De unde-ti vine dumitale linistea?
- Din rugciune, ne-a zis el, si din credinta mea. Vreti s
m rog si pentru voi?
AMINTIRI DIN NTUNERIC
197
- Nu. C noi tot nu credem. i el continua s Iie linistit, si
noi nelinistiti. El ncerca s ne conving n discutii c exist
Dumnezeu, dar noi l respingeam. Dar ntr-o zi unul din ei zise:
- Dar dac el are dreptate? c prea e linistit. Vreau s cred
si eu ca s ajung la liniste. Am nevoie de credint acum. E
adevrat c nu e cavalereste s ceri ajutorul lui Dumnezeu dup
ce ai tgduit. S recurgi la El cnd esti la necaz. i altdat s
nu stii de El.
Dup ce m-am minunat cum i aduce pe comunisti la
credint, i-am zis:
- De asta te-a asezat Dumnezeu n pozitia aceasta si te-a
adus aici, ca s-ti dea putinta s-L cunosti si s crezi n El. Nu
trebuie s ne rusinm s cerem ajutorul lui Dumnezeu cnd
suntem la nevoie, chiar dac nainte L-am tgduit. Dumnezeu
cunoaste slbiciunile noastre si pe cel ce vrea s-l salveze i d
putinta ntoarcerii si a cunoasterii Sale. Dumnezeu e singura
Iiint de la care toti putem cere Ir ca vreunul s se rusineze si
care poate da Iiecruia dup trebuintele sale. ti stau cu drag la
dispozitie cu slabele mele puteri.
Cum el Icuse studii universitare la Berlin si Paris, dup
ce-si luase licenta n drept la Bucuresti, i-am dat Biblia,
traducere n Irancez, s o citeasc si s nceap cu Noul
Testament si apoi cu marii Sfinti Prooroci Isaia, Ieremia,
Iezechiel, Daniil.
ntruct el sttea cu Iostii lui tovarsi de la Interne, l-am
mutat cu altii n celul, considernd c nu este potrivit s rmn
cu ei. I-am gsit tovarsi credinciosi, cu preocupri spirituale si
tari n suportarea suIerintei temnitei, dar el, iesind aIar si citind
Ir grij Biblia, l-a vzut un militian evreu, singurul militian
evreu dealtIel, si a vrut s i-o ia. El s-a mpotrivit, a Icut
scandal. Pandrea a spus:
- Eu v-am aprat pe voi si acum mi luati Biblia?
Pn la urm, directorul Gutan l-a chemat, l-a mustrat si i-
Preot Nicolae Grebenea
198
a luat Biblia. I-am dat imediat alta, n nemteste, rugndu-l s o
apere mai bine. ns se ivi alt incident: la pachetul ce i-a venit,
gardianul de la pachete, cotrobindu-i toate 5 kg, a lsat s cad
pe alimente niste Iire de tutun. El a Icut observatii si s-a certat
cu gardianul, care l-a njurat de mam. El a artat c nu merit
atitudinea aceasta, ci recunostint, pentru c pe toti comunistii
mari i-a aprat n proces. Dar gardianul l-a njurat din nou.
- Ce cauti aici, m, dac ai Icut astea ? Bagu-te n..., si l-a
prt directorului care l-a izolat n Zarc, la parter, n celulele cu
zarzavaturi pentru iarn; numai n celulele de deasupra erau
detinuti. Nu i s-a lsat nici o carte. Am aIlat de la altii de situatia
lui. Era scos o or pe zi, singur, la plimbare.
L-am rugat pe cel ce era seful echipei de scos zarzavaturi
pentru buctrie, un legionar, s-i pun zilnic un morcov crud la
locul de plimbare sau un colt de varz sau o ceap.
Totodat, cumpram de la cei ce Irmntau pine cte o
pine n Iiecare zi, cci pe Iiecare cuptor primeam o pine care
era de 250 de grame, si am reusit s Iac s o primeasc zilnic.
Dup o lun, a Iost scos din izolare, dar acum, la Iinele lui 948,
se nrutti situatia de la Aiud. Nu ne mai puteam vedea usor.
ntmpltor l-am ntlnit tocmai cnd se pregtea s Iie mutat n
lagrul de la Trgu Ocna si cnd, Iericit, mi-a spus:
- nc n-am intrat n biseric, dar sunt la us. ti
multumesc mult si rmi pe toat viata duhovnicul meu.
*
Pentru a completa datele despre Petre Pandrea trebuie s
spun c pn la izolarea lui am avut multe discutii cu el. l
ntrebasem:
- De ce ai Iost bgat n lagr?
- Fiinc am aprat unele procese pe care rusii le-au numit
procese antiruse, desi ele nu aveau nimic contra rusilor. Bieti
soldati de-ai nostri ce erau de paz naintea unittilor lor, au dat
AMINTIRI DIN NTUNERIC
199
n rusii ce-au dat peste ei cnd nu s-au supus somatiei s se
opreasc. Li se Icea proces si avocatii nu ndrzneau s-i apere.
Atunci lua procesele Pandrea, n ideea c toti trebuie s Iie
aprati si toti au dreptul la asistent juridic.
Alt motiv fundamental e acesta. Cnd Gheorghe Dimitrov
Icu o vizit n Romnia ca seI al Bulgariei, dup primirea
oIicial ce i s-a Icut si dup convorbirile cu guvernul nostru, a
spus:
- Vreau s vorbesc n particular cu un singur om: cu Petre
Pandrea, pe care el l convertise la comunism, ntr-o bodeg din
Berlin.
i vorbi cu el ntr-o cas particular. Dimitrov i-a spus:
- Rusii vor s ne rpeasc orice libertate de miscare. Vor
s ne subjuge total. Propun o conIederatie balcanic din
Romnia, Bulgaria si Iugoslavia. Uniti, vom fi mai puternici si
vom rezista mai bine.
ns dup plecarea lui Dimitrov, care era rezistent la
demersurile rusilor, veni un colonel rus si-l ntreb bnuitor si ce
au discutat, cci rusii aIlaser planurile lui Dimitrov.
Mai aprase si procesele unor Iruntasi trnisti. Mai era si
cumnatul lui Ptrscanu, care era suspect rusilor, si care
recomanda prietenilor si necomunisti s Iug din Romnia. n
martie 948, a Iost arestat, iar n 954, mpuscat. El, dup
convorbirea cu Dimitrov, deveni indezirabil si arestat naintea
cumnatului su. Despre cumnatul su Pandrea mi-a spus:
- ntr-un cerc intim a zis: ,Am Iost pn acum mai ales
megaIonul rusilor. Vreau de acum ncolo s devin mai ales
megaIonul neamului romnesc. Dar rusii au aIlat aceast
declaratie a lui. Ea e cauza arestrii lui, nu cea de la Cluj, cnd a
declarat: Mai nainte de a fi comunist sunt romn.

POEZIA N AIUD

Preot Nicolae Grebenea
200
Doi poeti mari ai trii se gseau acum arestati si
condamnati la Aiud: poetul legionar Radu Demetrescu Gyr si
Nichifor Crainic, profesor de teologie, mare gazetar si directorul
celei mai bune reviste din Romnia, Gndirea. Ambii scriau si
n temnit. Crainic a scris un poem Irumos, n vreo sut de
stroIe, cu titlul ,Baldovin si Mdlina, precum si alte poezii.
Dup o discutie cu niste unguri asupra Ardealului - cci ungurii
oriunde se gsesc pun problema Ardealului, obsesia lor - a Icut
noaptea, ca rspuns, poezia ,Eu. E o perl.
Mi-a spus-o a doua zi. E ceva superb. O pledoarie
minunat pentru Transilvania. Radu Gyr, mai tnr, era mai
productiv. A scris cntece extinse n versuri populare de zeci si
chiar peste o sut de stroIe ca de pild ,Cntecul olarului,
precum si poezii mai scurte. Ele erau Ioarte cutate si detinutii le
nvtau pe dinaIar. Poeziile erau o hran suIleteasc cu totul
necesar celor osnditi. Erau un mare reazem pentru ei, un pivot
de sustinere si un ndemn la aprare si lupt. Redau aici dou
poezii ale lui Radu Gyr.

Ciresul

Mi-e sufletul ca un cires n floare
i-nfloarea lui tot soarele l am,
Sunt mii de rami
i o privighetoare vrfit cant-n fiecare ram.

Furtuni ce-au smuls goruni din rdcin
Trecut-au si prin floarea de :pad
i scuturandu-i ramii ce se-nclin
Lui nici o floare n-a putut s-i cad.

O, Doamne, azi, cnd nimeni nu mai poate
S-nfrunte al ispitelor sudum,
AMINTIRI DIN NTUNERIC
201
Cnd nspre iad duc drumurile toate
Iar nspre rai un singur drum,

Trimite-mi ingeri astfel s m poarte
S nu m intine: la nici un pas
i sufletul s i-l aduc la moarte
Imbttor ca floarea de alcas.

Portret

i-atunci cnd nu voi mai veni nicicum
Cu pasi pe care nimeni nu-i asteapt,
Ci doar cu pasi ce nu ating vreo treapt
i-abia plutesc de-un dureros parfum,

Jechi filturi ce prin colturi se desteapt
mi vor ntinde brate moi de fum.
i ca o floare-n fiece album
S-o scutura o fra: sau o soapt.

Vor plnge-n aer pasii selenari,
Btranul scrib prin noapte o s geam
i-ntr-un portret uitat din ani scolari
Un licean ce-n vreme se destram
i-o ridica o clip ochii mari
i ochii mei m vor privi din ram.

Mai erau si alti poeti neconsacrati si unii care acum se
ntlneau cu muza, precum Constantin Dragodan din judetul
Teleorman, teIan Vldoianu din judetul Constanta, Nicolae
Borza din Slistea Sibiului. Redau aici o poezie a lui Constantin
Dragodan care circula la Aiud cu o Irumoas melodie:

Preot Nicolae Grebenea
202
Sitarii vin si-au nflorit castanii
In maiul trectoarei tinereti,
Curnd ca mine-o s ne-ngroape anii
Sub viscol de regrete si tristeti.

Refren:
si cerne-ncet :pada,
In faldurile noptii, luna plin
Ascult serenada
Ce-o inim rnit ti-o inchin.

O, vin la fereastr
Sub claruri vesperale
S-arunci o floare-albastr
Ca-n vremi medievale.

Refren:
si cerne-ncet :pada.

i o romant cu o Irumoas melodie, de studentul Nicolae
Borza:

"<=>?@

Ne desprtim si totusi te iubesc
mi ard n gnd frumoase amintiri
Trecutul vreau din nou s-l retriesc
M-ntorc n parcul primei ntlniri.

E parcul trist si frunze cad pe drum
In mine vise dragi se prbusesc
S strang o clip umbra ta de fum
Pe-alei uitate singur rtcesc.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
203

Ne desprtim si totusi te iubesc
Triesc acuma cel din urm dor
Din drumul tu as vrea s te opresc
Esti primul vis si ultimul fior.

Te vd cum treci prin palidul apus
Se-asterne nserarea peste noi
M uit, nu te mai vd, de-acum te-ai dus
i totusi te astept s vii-napoi.

Vldoianu avea multe poezii si traducea Ioarte Irumos din
Baudelaire.
Mai erau si altii care Iceau ncercri poetice. Crainic
obisnuia s-mi recite, cnd nu se putea altfel, noile sale creatii
sub dusul de la baie, unde stteam vreo 40 de oameni 20-25 de
minute. De la Radu Gyr le aIlam n celul. Ca destindere la Aiud
jucam sah, vechea mea pasiune. La un concurs pe temnit de la
care n-am putut lipsi, am luat premiul nti mpreun cu un
admirabil inginer basarabean, tnrul Sergiu Marcoci, despre
care am auzit mai apoi c a murit de Ioame la Aiud.
Era un om excelent si promitea mult. Continuam cu
traducerea Mrturisirilor. Pe cnd tradusesem dou cincimi,
Crainic le-a vzut si le-a ludat mult, dar apoi, artndu-le lui
Radu Gyr, acesta mi art un loc unde mi spuse c am srcit
sensul si m ndemn s Iiu mai atent si s nu m grbesc. Deci
nu era multumit de felul cum lucrasem. Am revenit asupra
ctorva locuri si am tinut cont de ndrumrile date. Lucram cu
spor, nu oboseam usor. Rezistam la munc lung.
Cte un portret grafologic ce-l Iceam ntre timp, ca
divertisment, mi aducea uneori ca rsplat ceva hran bun
dintr-un pachet nou sosit. ntr-o zi dup-mas, ntre cei cu
pachete a Iost si Mircea Vulcnescu. Detinutii trebuiau descuiati
Preot Nicolae Grebenea
204
s mearg s-si ia pachetele. Gardianul de pe crucea celularului
ntreb pe un altul:
- Care Vulcnescu? Rspunsul:
- Criminalul!
Dup ce si-a luat pachetul, domnul Mircea Vulcnescu m
chem s gust ceva din pachet si-mi spuse:
- Ai auzit cum m-a strigat? Criminalul.
Omul de o blndete deosebit si de o omenie ngereasc
era numit criminal, desigur, dup cum era caliIicat prin sentint:
criminal de rzboi. n ce situatie ingrat ne gseam amndoi si
mai toti detinutii politici de la Aiud si din alte locuri din tar.
n acest an 948, alungat Iiind regele din tar, comunistii
nostri au dat cele mai severe legi pentru ntrirea lor deplin la
putere: la 11 iunie au nationalizat n chipul cel mai radical
ntreprinderile, lund pn si morile mici si pivele din mna
oamenilor. Aici se vede spiritul iudaic excesiv si nemsurat.
Legea nvtmntului prevedea excluderea religiei din scoal,
toate ntreau pozitiile comuniste si restrngeau tot mai mult
liberttile si drepturile poporului romn.
n octombrie 1948 s-a dat o lovitur puternic si Bisericii
unite sau greco-catolice. Desfiintarea ei, interzicerea Iunctionrii
ei ca o conIesiune independent si trecerea ei la Biserica
Ortodox.
Lucrul s-a Icut cu mari convulsii si asupriri ce au rnit
adnc poporul romn. Legturile cu Apusul erau de acum rupte
total. Pe lng o multime de preoti ortodocsi arestati ca opozanti
sau indezirabili, sau pentru niste preri ce exprimau duhul
credintei ortodoxe, a venit acum rndul preotilor greco-catolici
ca s nIunde puscriile, pentru c nu voiau s devin ortodocsi
cu sila. Teroarea se ntindea n tar si efectele ei se vedeau si la
Aiud. Hrana slab dobora pe rnd pe unii detinuti politici mai
btrni. Cdeau jos din picioare la plimbare, erau dusi n celule,
li se da jumtate de litru de lapte, dar n 2-3 zile erau gata. Se
AMINTIRI DIN NTUNERIC
205
stia: a ajuns la lapte, moartea e lng el. Cci, n acest timp, n a
doua jumtate a lui 948, nu li se mai ddea lapte bolnavilor, ci
numai muribunzilor. ntre cei dinti czuti la plimbare n toamna
lui 948 a Iost Constantin Busil, ministru antonescian din
Piatra-Neamt.
Cei morti erau bgati ntr-o lad de brad si crati la cimitir.
Pe ctiva i-am condus si eu si le-am cntat prohodul ca dascl.
Mai trziu s-a interzis orice slujire Iunerar. Mortii, cte doi-trei
deodat n car, erau dusi grbit la cimitir, ngropati Ir cruce si
Ir vreun semn dup care s se poat aIla identitatea lor.
Fenomenul era impresionant: rnd pe rnd la plimbare cdeau
jos cei btrni, slbiti si lihniti de Ioame.
Era o durere tcut Ir imprecatii mpotriva celor ce
provocau aceste dureroase ucideri. Fiecare si astepta rndul.
Urrile la zile Iestive sau la zile onomastice nu mai puteau Ii
La multi ani!- ar fi fost de prost gust - ci ,V urm dac e
posibil iesirea de aici si nc vreo ctiva ani buni. Pe un ungur,
brbat tnr, tat cu sotie si doi copilasi, de alturi, mergnd s-l
vd ca s-i dau cteva cuvinte de mngiere, l-am gsit
mestecnd bucata de spun ce o avea n camer. Zadarnic
ncercam s l opresc. Foamea l rodea prea mult. Mnc toat
bucata si peste noapte muri. Dar cei din camer nu-l anuntar
dimineata ca mort, ca s-i poat lua turtoiul si terciul ce se ddea
dimineata la dejun.
Terciul, Icut din Iain de porumb Iiart n ap si ndulcit
cu 8 g de zahr pentru un detinut, din portia de 250 de grame pe
lun, cum era si uleiul, se prea c e att de bun nct unii oIiteri
ce comandaser osti se mirau ct e de bun si spuneau c ar trebui
s se introduc n dejunul trupei; ntr-att ddea Ioamea gust
terciului pe care numai oamenii cei mai sraci si numai
cteodat l iau dimineata la dejun.

Preot Nicolae Grebenea
206
'/*#"/+,#1/0*%"/+%"#&'%/+5*+ABC

Stpni acum pe putere prin nlturarea adversarilor n
Irunte cu regele, comunistii au emis o serie de legi ca s le
asigure succesul: legea cultelor, a instructiunii publice,
nationalizarea ntreprinderilor, reIorma monetar, proclamarea
trii ca republic popular si altele.
Scurta convietuire asa-zis pasnic dintre ei si legionari,
stabilit printr-o conventie din 946, ncet. Comunistii erau
tari, toate partidele politice ale trii erau interzise. Era un partid
unic: cel comunist, singurul admis. Deci, fiind tari, puteau acum
s atace si s distrug pe legionari. Conventia, se vede, a fost
necesar numai pn s-au organizat, perioad eIemer de liniste.
Fr vreo provocare legionar, ei au rupt conventia si au nceput
arestrile de tot Ielul: intelectuali, trani si muncitori, studenti si
elevi, bieti si Iete. Toti cu o Iurie deosebit au Iost arestati si
btuti. Btile erau la Interne, n capitalele de judet. Ele erau
crunte, mai nainte de a ncepe ancheta. Metoda era s te ia ntr-
o serie de lovituri, de nu mai stiai de tine - ,Ca s-i nclzim,
spuneau ei - si apoi strigau: Spune!
Anchetele tineau zi si noapte. Unele au tinut cteva zile,
altele cteva sptmni, iar altele cteva luni, chiar si 8 luni. Era
nspimnttor si cu totul neomenesc. Arestrile au nceput deja
n mai 1948, ca studentii si elevii s n-aib cum s-si ia
examenele, si-au continuat apoi mereu. Cel ce organiza
anchetele era ministrul de interne, Teohari Georgescu, evreu,
ajutat de o seam de evrei de alti la Ministerul de Interne, ntre
care Dulgheru era colaboratorul lui principal.
Excesele lor au rmas de pomin. Binenteles c au gsit si
romni excesivi si inconstienti, cozi de topor, care au uitat c au
de-a face cu oameni, si au trecut la atitudini bestiale.
Arestrile ce se Iceau acum nu erau pentru activitate
contrar Partidului Comunist, ci simpla calitate de legionar era
AMINTIRI DIN NTUNERIC
207
suIicient pentru a Ii arestat. Unii actionaser, e drept, dar altii
n-au activat dup 946, erau ridicati toti de-a valma, pentru c
Partidul Comunist voia s dispar orice opozitie, nu numai n
manifestare, ci si n felul de a gndi si de a concepe lumea.
Toti trebuiau adusi la unison, si unii considerau c a Iost o
mare greseal si chiar o crim Iaptul de a Ii gndit altIel dect
gndesc comunistii. Ei erau att de nfumurati, att de
ncreztori n ei nsisi, nct lumea parc ncepea de la ei.
Pretindeau c dezvoltarea stiintei conIirm justetea doctrinei si
vederilor lor si deci toti ceilalti se gsesc n eroare si dac
activeaz contra comunistilor sunt n contratimp.
Proclamau noul si urma de la sine c ceea ce era vechi era
ndoielnic sau chiar ru. Uitau c n Rusia se Icea o experient
tragic n aplicarea unei doctrine politice neveriIicate si care
nc nu reusise, desi se aplica Ir vreo opozitie a unor partide si
a constat pn acum numai din sperante si promisiuni.
Totusi ei o luau ca pe cel mai sigur lucru si militau pentru
el cu o nversunare nemaipomenit. Uitaser sau nu voiau s
vad c Iizica atomic ce se dezvoltase att de mult n secolul
nostru nu numai c nu-i conIirm, dar venea cu dovezi
ireIutabile si peremptoriu c n lume nu exist numai materia, ci
si spiritul, c spiritul e superior materiei. Ea aducea dovezi
precise despre existenta lui Dumnezeu; totusi comunistii o
tgduiau si combteau religia ca neIondat si chiar pgubitoare.
Dictonul lui Marx: Religia e opiul popoarelor era pe
buzele tuturor. AIirmau c materia e singura realitate, iar n ce
priveste viata erau evolutionisti. i desi puteau sti c un tran
rus i-a pus n ncurctur pe 92 de savanti rusi ce erau la un
congres stiintiIic cu urmtoarea ntrebare: ,Dac nu exist
Dumnezeu cum exist oaia? Voi spuneti c viata s-a dezvoltat
treptat, trecnd de la simplu la compus, de la nevertebrat la
vertebrat, c n lupta pentru existent, pentru spatiu, animalele
cele mai bine nzestrate au rezistat iar cele slab nzestrate au
Preot Nicolae Grebenea
208
disprut. Iat oaia e slab nzestrat. Ea Iat un singur miel, rar
doi, si are dusmani puternici: lupul care Iat cinci ctei si chiar
mai multi: ursul, leul, leopardul, vulpea, vulturul. Cum exist
deci oaia dac nu exist Dumnezeu? Cci numai trziu a Iost
mblnzit si protejat de om. Ei mergeau nainte ca si cnd
cele ce afirmau erau deja dovezi dovedite. Nimeni n-a mers
nainte cu ochii nchisi ca acesti oameni. Tgduiau evidenta.
Mii de oameni intrau acum n temnit. Culegerea lor se
Icea cu violent. Numai rareori s-a folosit subterfugiul: Mergi
pn la noi, e nevoie de o declaratie numai. Se va ntoarce
acas.
Dar nu luau numai legionari, ci si alti oameni. Orice
denunt, orict de nentemeiat, devenea motivul unei arestri. O
spaim a intrat n toti.
Cunoscndu-i pe multi dintre cei nou veniti, cunoastere ce
s-a Icut n decurs de mai multi ani, eram impresionat de
calitatea lor deosebit. Erau unii tineri nscuti n anii 922-1924,
toti exceptionali, buni, seriosi, blnzi, ndatoritori, amabili, bine
pregtiti, cu studii universitare, unii cu dou licente, plini de bun
simt si de omenie. Erau superiori celor veniti n 1941-l943. M
bucuram enorm privindu-i. M rugam lui Dumnezeu si-i
multumeam uneori cu lacrimi, spunnd: Ah, Doamne, ti
multumesc din adncul sufletului pentru acesti tineri
exceptionali... E oare cu putint s rsar n mijlocul neamului
nostru niste tineri att de minunati? Ei sunt rodul darurilor Tale.
Fii proslvit n veci.
n cursul verii au venit si ctiva tineri studenti din Partidul
Liberal si unii din Partidul National rnesc. Erau nc vioi,
plini de sntate si de sperant. Nimeni dintre ei nu bnuia c
stpnirea comunist se va ntinde peste tara pe o perioad att
de lung.
Stalin comunicase lumii urmtoarele: ,Am luat toate
msurile pentru 20 de ani. Nici o schimbare important nu se
AMINTIRI DIN NTUNERIC
209
produce n lume n acest interval. Unii stiau de aceast
nspimnttoare declaratie pentru cei ce se aIlau sub cizma
sovietic, dar Ioarte putini o puteau crede.
Mai toti speram ntr-o interventie american. Speram c ne
vor salva americanii. i asteptam s vin. Discutnd cu unii
generali, asupra perspectivelor de viitor, ctiva, plini de tristete,
au spus:
- Un rzboi mare se pregteste greu. Nu se cunosc n
istorie dou rzboaie mari unul dup altul. Trebuie s vin alte
generatii si s cugete a-l pregti si a-l Iace. E probabil c noi
vom muri aici.
Era prea grozav s spun adevrul ntreg. De aceea, au
spus probabil.
Preumblndu-m prin curte eram nIiorat vznd attea
mari personalitti ale trii plecnd la plimbare, n calitate de
detinuti, obligati s spun gardianului: ,S triti!. Erau noii
veniti, de la generali de armat la cpitani, proIesori universitari,
medici, arhitecti, ingineri, avocati: directorul uzinelor Resita,
presedintele consiliului de administratie al Societtii Petrosani,
Ion Bujoi, si directorul general al Societtii Petrosani, Gheorghe
Bals, Iunctionari superiori, nvttori, ctiva trani etc., crema
societtii romnesti. Ct de nestatornice sunt mririle omenesti...
Ct de trectoare... mai schimbtoare dect visurile... cum spune
o cntare bisericeasc.

ISTRATE MICESCU

Dac pentru unii termenul trecerii n cealalt lume nu era
Iixat, pentru altii, mai putini, acest termen trebuia grbit. Nu era
permis s moar oricine n liniste, topit de Ioame, Irig, mizerie si
asuprire. Unii trebuia s dispar mai curnd. Cei ,alesi erau
indicati de sus. i metoda se gsea: unii erau luati, dusi cu
trenul, dar nu se stia unde au ajuns, se aIla dar c nu au ajuns la
Preot Nicolae Grebenea
210
destinatie, c nu au ajuns nicieri, si c nimeni nu mai stie nimic
de ei. Ei erau ucisi. Cum si unde? Tain. Destui au disprut
astIel, cci numrul lor exact nu-l stie nimeni, dar li s-a pregtit
si la Aiud, deja n 948, o moarte grbit, iar n 949 se va
pregti aceasta tuturor. AstIel, generalul Topor, Iostul seI al
jandarmeriei, a Iost bgat iarna ntr-o camer numai n cmas si
chiloti si tinut n Irig, cu Ierestrele deschise dou ore. Fireste c
o congestie pulmonar l-a dus repede la moarte. Acesta nu a fost
singurul caz. Nu era voie s spui ce s-a ntmplat.
*
M plimbam prin curte cu colonelul Nicolae Evolceanu de
mai bine de o or si discutam cu dnsul; mi Icea mare plcere,
cnd avocatul Chislicercu, comandant legionar din Prahova,
veni la mine si-mi spuse:
- Vino sus, la etajul I, a venit Istrate Micescu, vino s-l
vezi.
Istrate Micescu era cel mai mare avocat al trii si seIul
tuturor barourilor din tar, era celebru.
- Mergem, domnule colonel? l-am ntrebat pe colonelul
Evolceanu.
- Da. Merg si eu.
Am intrat n camer. n mijlocul ctorva avocati oIiteri,
printre care si generalul Aldea, fost ministru n noile formatii de
dup Antonescu, se aIla un brbat nalt cu prul crunt ce sttea
astIel pe capul lui, nct aveai impresia c sunt dou cornite. Cu
Iata usor ptrat, cu ochii vii: era Micescu. I-am fost prezentati;
colonelul Evolceanu si cu mine, si ne-am ntins afectuos mna.
L-am ntrebat:
- Cum si cnd ati venit aici, maestre? si el ne-a rspuns:
- Eu la toate examenele ce le-am dat pentru studii am fost
ntotdeauna primul. M-am luat dup prostul de Robu si am dat si
un examen de prostologie: am iesit tot primul si la acest examen.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
211
Cum se zvonea c vin americanii, am Iost ndemnat s Iormm
un guvern ca s ne gseasc gata cnd vor veni, si l-am format
eu, ca presedinte. ntre noi era un informator, ne-a denuntat, si
iat-m, acum sunt aici.
i cum Iusese ntrerupt de la un discurs, cei ce-l
ascultaser i-au spus s continue.
- E discursul ce-l voi tine n curnd la procesul ce se va
Iace comunistilor, a spus domnul Istrate Micescu. i a nceput
pledoaria.
Era ceva deosebit, inegalabil. Ceva de mare, foarte mare
maestru. Dar peste vreo cinci minute am plecat. M-a urmat si
colonelul Evolceanu. Eram uimit. Pe ce lume trieste acest om?
N-as Ii putut crede c la un astIel de om se poate gsi atta
inconstient. Era la un pas de moarte si el vorbea de procesul ce
o s-l Iac comunistilor. Dar am plecat de lng el, nu pentru c
prpastia dintre realitate si visul acestui om era urias, ci pentru
c aveam impresia c niste emanatii necurate pleac de la acest
om si m murdresc atingndu-m. Am continuat plimbarea cu
colonelul Evolceanu.
Nu stiu ce discutasem nainte si ce discutam acum, dup
desprtirea att de grbit de Micescu. Dar ceea ce discutam
acum cu colonelul mi Icea o mare plcere si mi producea si o
mare liniste. Dup desprtirea de colonelul Evolceanu m-am
grbit s-i comunic domnului Mircea Vulcnescu impresia mea
si i-am spus:
- Am Icut cunostint cu un om ce mi-a produs una dintre
cele mai Irumoase impresii din viata mea. M bucur enorm c l-
am cunoscut, discutia cu el a fost o ncntare. Este colonelul
Evolceanu.
- E cumnatul meu, mi-a zis domnul Vulcnescu. E erou
national.
Nu m-a mirat. Frumusetea caracterului lui se arta si n
discutiile ce le purta. i apoi cum putea rmne aIar acest erou
Preot Nicolae Grebenea
212
luminos si att de distins si curat, cnd goana dup cei curati era
att de mare, iar cei evidentiati ca oameni alesi cum ar fi putut
scpa? Se pltea un mare tribut de suIerint rusilor. Clul Stalin
cerea noi si noi jertfe romnesti iar cei ce conduceau le ddeau
Ir ezitare si uneori cu supra-msur.
Nu era crutat nimeni, nici cei ce aveau merite deosebite -
nationale sau stiintiIice. Toti trebuiau s intre la ap.
n Transilvania i culegeau cu furie ungurii, n Vechiul
Regat, evreii si romnii inconstienti. Distinsul si marele profesor
Zenovie Pclisanu, specialist n istorie, si mai ales n istoria
Transilvaniei, cel ce n 946 a introdus lui Ttrescu
documentatia la Congresul de pace de la Paris, a trebuit s
plteasc si el acest tribut. A venit la Aiud din rzbunarea
mrsav a ungurilor. i altii, si altii ca el.
Dac vreunul arta c vreodat, ntr-o ocazie, a ajutat pe
comunisti, i-a iertat de o greseal, etc., comunistii spuneau cu
cinism:
- Pentru ce ne-ai Icut bine, ti multumim, iar pentru ce te
acuzm acum te bgm n puscrie, cci ai mpiedicat progresul
gndirii socialiste si ideologiei noastre prin activitatea si
gndirea dumitale.
La observatia:
- Dumneavoastr ati avut conditii mai bune n temnit
dect ne dati nou, detinutilor politici, ei rspundeau:
- Nu v-am adus ca s v crestem. Noi nu suntem att de
prosti ca s v dm conditii s v cultivati si apoi s luptati
contra noastr. Nu! Suntem mai destepti ca cei dinaintea noastr.
V tinem strns. Sunteti vinovati si dac muriti asta-i plata
greselilor voastre. Asta e! adugau ei cu un cinism necamuIlat.
Istrate Micescu s-a mbolnvit curnd de prostat. I s-a
propus operatie la Aiud n temnit. A reIuzat. A cerut operatie la
Bucuresti. I s-a refuzat. ntr-o jumtate de an de la venirea lui a
pregtit o oper juridic pe paragraIe: ,Ontologia Juris. Cei ce
AMINTIRI DIN NTUNERIC
213
au auzit-o, cci n-a scris-o, au spus c era o capodoper. Crainic,
cu care am vorbit mai trziu, era cu totul ncntat de aceast
lucrare si era ndurerat c aceast capodoper nu poate rmne
viitorului.

VALERIU GAFENCU

Este numele Ioarte cunoscut al unui tnr basarabean din
Soroca, absolvent al unui liceu militar. n 1942 l-am gsit la
Aiud. Frumos, nalt, cu ochi albastri plini de viat mi-a atras
atentia cnd l-am cunoscut. Smerit, cu preocupri spirituale
deosebite. Lecturi alese, prietenii cei mai buni, voia s rmn
pe o linie de onoare si a rmas tot timpul. Oriunde era ceva
deosebit si Irumos de Icut era prezent. Era tnrul care pe zi ce
trecea strnea admiratia tuturor. Erau n temnit si atitudini rele,
criticabile. Le stia. Era cu ochiul deschis, dar nu osndea pe
nimeni. Citea numai Biblia si crti religioase. Era Ioarte
inteligent si prindea repede sensul just al textelor sfinte.
Convorbirile cu el erau o plcere. L-am ndemnat s nu rup
legtura cu literatura noastr si cu unele crti stiintiIice de
valoare, adic s citeasc si altceva dect literatur religioas.
Dar el a reIuzat. ,Dac am cele mai bune bucate, de ce s recurg
la surogate? a spus el. ,Dac ceea ce citesc m satisIace deplin,
nu mai doresc nimic altceva. Dumnezeu se gseste oriunde, dar
mai ales n revelatia Sa scris, n Biblie. Aici avem privilegiul
s-l cutm pe El. AIar, de vom ajunge, vom mai vedea. i
mergea nainte pe drumul lui. La distrugerea canalului din
interiorul temnitei a lucrat n echip cu mine. n pauze, cnd ne
odihneam, eram ncntat privind pe acest tnr att de Irumos,
bine Icut, ca un brad, cu Iruntea lat, ochii senini si preocupri
att de frumoase.
Dup 948 a Iost luat de la Aiud. Nu stiu unde l-au dus. A
trecut prin Jilava. A ncntat pe toti care l-au cunoscut. Strinii
Preot Nicolae Grebenea
214
care l-au cunoscut, adic nelegionarii, evreii sau altii, vorbeau
de el ca de un sfnt. A murit, dar nu stiu unde. Poate la Pitesti, n
Ilcrile si marile patimi ale reeducrii pe care criminalul
Nicolski o aplica studentilor nostri. Rmne un nume pe care cei
ce l-au cunoscut l vor pomeni cu veneratie. i acum parIumul
minunat al ntlnirilor cu acest tnr mai struie n inima mea.
Mai retin doi din prietenii lui Gafencu la Aiud: Marin Naidin si
Nicolae Mazre, ambii eminenti, admirabili, cuceritori,
exceptionali. Nu stiu dac au mai scpat dup marele ,Ioc n
care au ars n anul 1949 si nceputul lui 1950, an n care au murit
mii de detinuti la Aiud si n alte lagre si temnite ale trii.
Nicolae Mazre, originar din Vlenii de Munte, era elev
cu opt clase terminate, dar cu o tendint de studiu deosebit.
Avea un mare talent la limbi. nvtase Iranceza, germana, dar si
bulgara si chiar jargonul tignesc. Era tipul cercettorului
stiintiIic, dar si cu preocupri religioase accentuate. Strinii care
l-au cunoscut l-au numit ,cel mai politicos dintre tineri, cci
din cei mai n vrst cel mai politicos era considerat poetul Radu
Gyr. Gafencu a mai avut si alti doi prieteni de care era
nedesprtit, dar ale cror nume, orict le caut n memorie, acum
mi scap. Da! Iat unul: Virgil Maxim, elev de clasa a VIII-a.
Frumos, bine dezvoltat, mai nalt ca Mazre si Naidim, Iata
prosper, meditativ, prin inteligent, bun simt si prin tinuta lui
strnea admiratia tuturor. Naidim era credincios, smerit, tcut,
pe linie nalt: un sInt ntre oameni.

!"#0-(!"/+!#"&0*%,#

Am continuat cu nfrigurare traducerea Mrturisirilor
Fericitului Augustin, si prin septembrie 1948 era gata. Cartea
plcea. Augustin unea talentul literar cu preocuparea si meditatia
IilosoIic. i apoi aventurile vietii lui sunt prezentate cu o
sinceritate cuceritoare si plin de duiosie. E o carte Ioarte
AMINTIRI DIN NTUNERIC
215
plcut, chiar Iermectoare, si bun pentru oricine, dar mai ales
pentru cei din temnit
M-am dus cu manuscrisul la Radu Gyr, care fusese
conIerentiar universitar la Bucuresti, la Irancez si romn.
Aveam oarecare team c voi Ii aspru cenzurat. Dar nu: el a
gsit c am reusit mai bine cu restul traducerii si s-a declarat
multumit. Nu stiu, din politete si ca s nu m supere sau pentru
c ntr-adevr a considerat c am lucrat multumitor. Dup ce
manuscrisul a Iost cteva zile la Radu Gyr si a Icut
consideratiile de mai sus, l-am luat si l-am dat doctorului Ut
spre a-l da cui va crede de cuviint despre lectur.
Dar n finele lui noiembrie regimul s-a nruttit brusc.
Toate crtile si caietele s-au luat. Nimeni nu mai avea voie s
aib hrtie, cerneal, creion si nici o unealt de scris. Pe mine m-
au mutat din celular n Zarc. Pe Ut nu l-am mai ntlnit
niciodat. Nu stiu dac a putut salva manuscrisul. tiam c avea
unele legturi cu cineva de aIar, dar nu stiu dac la ngreunarea
situatiei a mai putut face ceva. Trziu, n anii de eliberare, am
auzit c s-a eliberat si Ut, c s-a nsurat si e la Bucuresti, dar nu
i-am aflat adresa si n-am putut lua nici o legtur cu el. Am mai
aIlat doar c a murit. Soarta manuscrisului e nc necunoscut.
Probabil c el a Iost ars de administratia temnitei. Cci noii
barbari, comunistii, au dat ordin s se distrug peste tot n tar
toate crtile cu continut religios, regalist, nationalist, aIar de
crtile de cult.
S-au distrus astIel milioane de crti n tar. Am aIlat acum,
dup ce m-am asezat n Piatra Neamt, c numai de la un biblioIil
s-au ars 12.000 de volume, toate legate n piele unele rare si de
cea mai mare valoare. Cei ce Iceau curtirea, n loc s trieze
crtile, n unele locuri le-au ars pe toate, cci erau niste
semidocti si chiar analfabeti. La Piatra Neamt s-a distrus si
celebrul laborator Vorel, poate unic n Europa, ce avea o
vechime de 20 de ani si o corespondent pentru plante cu
Preot Nicolae Grebenea
216
cteva sute de localitti din lume.
Pe lng traducere m pasiona portretul graIologic si
lucram n aceast directie. Este interesant cum caracterul omului
se poate observa att de bine n scris. Am Icut n total peste 20
de portrete grafologice. La nceput aveam unele ndoieli n ceea
ce priveste valoarea graIologiei, dar pe msur ce naintam, mi-
am cstigat tot mai mult ncrederea n ea.

PE GOLGOTA

Cu sfrsitul lui noiembrie 1948 regimul la Aiud s-a
nruttit brusc. Comunistii strini evrei si unguri ceruser, lucru
ce l-am aflat mai trziu, uciderea a 30.000 de romni, spre a
instala n tar teroarea si ca s poat aplica programul lor de
reforme revolutionare. Dar s-au izbit la nceput de mpotrivirea
lui Lucretiu Ptrscanu si apoi a gloatei- cum spuneau ei- lui
Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Atunci au spus: Avem putinta sa-i reeducm, n temnite,
ca s mprtseasc ideile noastre si au recurs la arestri cu
nemiluita. Toate temnitele erau arhipline. Dar n martie au
arestat pe Ptrscanu si pe prietenii lui, evrei mai ales, toti cu
doctorate n strintate. Deci nu mai exista opozitia acestora.
Atunci au hotrt: ,Ce s mai asteptm reeducarea? Btrnii nu
se pot reeduca. Hai s-i ucidem cu foamea! si au instalat un
regim de crunt nIometare si asuprire. La Ierestre au pus
paravane din lemn ca s nu ptrund lumina soarelui, plimbrile
s-au redus simtitor iar masa a devenit catastroIal: 600 de calorii
pe zi la un detinut. Foamea a nceput s muste din noi. Era ceva
ngrozitor.
O simteam cu toate fibrele corpului. O simteam nu numai
cu stomacul, ci cu creierul si cu toat Iiinta. Sunt dureri si dureri.
Dureri ce vin din boal sau din chinuri suIletesti, din dorul dup
ceva ce nu poate Ii mplinit, cum a Iost la cei din strintate
AMINTIRI DIN NTUNERIC
217
dorul de tar, nostalgia patriei si a locurilor natale. Dar acestea
cu rare exceptii pot Ii depsite. Dar exist si durerea Ioamei. E
crunt. Simti cum zi de zi te topesti. Puterile scad mereu, te
stingi lent ca o lumnare ce s-a consumat. Stai jos, nu mai poti
iesi regulat la plimbare si mai trziu nu mai poti iesi deloc. i
apoi nu mai poti mnca putina mncare ce ti se d si,
nemairidicndu-te, ntr-o zi nchizi ochii. Cutam economia
Iortelor. Evitam tot ce ar putea slbi ct de putin organismul.
Nici o povestire despre mese bogate si petreceri. Nimic ce ar
zdruncina echilibrul psihic. N-am admis s ne plngem c vom
muri. Nu! Trebuie s privim moartea eroic, Irumos, n picioare,
ca pe ceva inevitabil, ca pe un destin implacabil impus de altii.
Trebuie s Iim veseli, senini si blnzi, Ir ur, Ir blesteme la
adresa asupritorilor, s depsim ideea de rzbunare n ipoteza
unei salvri, s ne ridicm deasupra mizeriei n care putrezim, s
Iim oameni dup chipul lui Dumnezeu. Am cerut partenerilor de
celul s nu povestim dect lucruri Irumoase, vesele, senine,
curate. S spunem si glume numai din acelea care nu murdresc
nici imaginatia, nici mintea, nici sensibilitatea noastr.
Controversele n discutii erau oprite. S nu slbeasc capitalul
de rezistent. Totul era bine msurat. Pentru liniste si ajutor de
sus, rugciunea n tain, Iiecare singur.
E interzis public, s o Iacem deci discret, ca s nu trezim
Iuria celor ce ne pndesc la vizet. De ni se cere s renuntm la
ea, s respingem cu hotrre cererea. De suntem btuti, cum s-a
ntmplat uneori Iiindc ne rugam, s primim btaia cu rbdare,
resemnare, liniste.
De ni se cere s renuntm la orice dezbateri si preocupri
politice, s primim imediat cererea. Dar de ni se cere s nu dm
nici un ajutor spiritual vreunui detinut ce are nevoie de el, s
respingem interventia aceasta cu hotrre. Dup ce ni s-a luat
totul, mcar putinta de a Iace putintel bine s o pstrm. Acesta
e dreptul nostru la care nu trebuie s renunte nici un detinut.
Preot Nicolae Grebenea
218
Acum, cnd unii mor sub ochii nostri, acum nevoile de ajutor
spiritual sunt mai simtite. Acum acest drept al nostru are prilejul
s se maniIeste. Nu numai un cuvnt de mngiere, ci uneori n
cumplita asuprire si un zmbet adresat cuiva ce are nevoie de el
are importanta lui. Important e s nu ne pierdem veselia,
bucuria, ncrederea, zmbetul senin. Cei ce ne vd astIel se vor
mbrbta. i asta e mult, Cci n mprejurri grele acestea sunt
ca o Iort ce se transmit celui care te priveste. i Iiecare are
trebuint de ajutorul celuilalt. Aceste stri trebuie s Iie Iiresti,
nu impuse de noi ca o poz, ci s rezulte din starea noastr
interioar ca o maniIestare Iireasc a ei. Am avut prilejul s trec
pe la jumtatea lui 949 pe la toate cele 30 de celule de la etajul
de sus din Zarc. Mi-a venit rndul s duc hrdul cu ciorb de
la amiaz mpreun cu colonelul de stat major, Constantin
Ciobanu, originar din Roman. Un ofiter distins si cult, cu un
nalt simt al demnittii. Erau cte 4-5 n celule. Scenele au fost
cutremurtoare. M-au zguduit profund. Locatarii erau generali,
colonei, fosti ministri, profesori universitari, preoti, etc.
Ciubrul l opream n Iata celulei. Detinuti livizi ieseau cu
gamelele s-si ia portia. Dar n Iata ciubrului parc toti erau
hipnotizati. Ciubrul exercita asupra lor o puternic vraj, toti
alergau s ntind gamela ndat ce detinutul de drept comun
scotea polonicul din ciubr, ca nu cumva cteva picturi s se
preling si s cad napoi n ciubr. Foamea i nnebunea. Era
ceva fantastic si umilitor.
Ct de mult te schimb Ioamea! S ne amintim de triburile
slbatice ce nvleau mpinse de Ioame si de alte triburi peste
populatiile statornice ce lucrau pmntul, cum rpeau totul si
ucideau
Cele ce vzusem mi-au adus aminte de niste versuri ale lui
Arghezi, care si el Iusese detinut un an si jumtate. Detinutii
,Livizi ca strigoii si sui/ Strmbati de la umr din sold si picior/
n blidul Iierbinte cu aburi glbui/ si duc parc sngele lor.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
219
ntr-adevr, aici o lingur de zeam pierdut era o pierdere
a vietii, o pierdere a unei prticele a vietii tale. Zguduit si trist
m-am ntors n celul. Tabloul ce-l vzusem parc nu era de pe
pmnt, ci din iad. Oameni chinuiti n ncordarea ultim de a se
salva cu cteva picturi de ciorb. Am descris jalnicul si
umilitorul tablou colegilor de camer. Era acolo Mircea Nicolau,
un tnr din Bucuresti, proIesor de IilosoIie. Mai era un tnr
student bntean de curnd arestat, colonelul Ciobanu si eu. Am
propus si, imediat, chiar cu nsufletire, toti am fost de acord: noi
nu trebuie s ne artm dominati de Ioame. Noi trebuie s
nvingem interior Ioamea. Flmnzi ca toti ceilalti, s o
reprimm, s stm deasupra ei ca si cnd nu am avea-o. De
aceea nu trebuie s ne grbim la iesire pe coridor si s ntindem
gamela. Chiar dac pierdem cteva linguri de zeam. i asa am
Icut.
Militianul, un ungur, striga:
- Da' haideti mai iute! Ce, vreti s v trimitem trsura?...
Dup o jumtate de an de astIel de regim, detinutii au
nceput s moar pe capete. Unul cte unul. Mai nti cei mai
btrni. Vrsta lor nu permitea o astIel de ncordare. Fenomenul
mortii se manifesta astfel: ncepea o umflare a picioarelor care
crestea treptat, ncepea s se umIle si burta, si Iata, de parc erai
pompat cu aer. Era distrofia, edemul. Inima, slbit,
neputincioas, nu mai putea pompa apa din tesuturi si asa se
producea moartea. Nu stiu numrul mortilor din Aiud din acest
timp. Probabil din 5.000 au dat ortul popii jumtate din ei. n
anul 950 au nceput s dea un regim special celor umflati si
unii au mai putut Ii salvati. Doctorul oIicial Icea dese vizite s
vad starea sanitar a detinutilor. Cred c n aprilie-mai toti erau
umIlati sau cu semne de umIlare. n iunie au nceput s mi se
umfle si mie picioarele. Dar nu m-au bgat n regimul celor
umIlati, pentru care se Icea ncercarea de a Ii salvati ci,
considerndu-se oIicial de la Bucuresti c au murit destui, a
Preot Nicolae Grebenea
220
nceput la Aiud o mbunttire a regimului alimentar pentru toti
detinutii. mbunttirea era usoar, dar totusi suIicient pentru a
opri procesul de umflare a detinutilor si a produce lent revenirea.
Cei cu regim erau mentinuti la regim, cci cu aceast mas
general nu si-ar Ii putut reveni. Sczu si asuprirea. Iesirile la
plimbare pentru aer si destindere devenir normale, adic
zilnice. Ne vedeam unii pe altii. Puteam afla cine s-a stins. Erau
mai ales btrni, dar erau si tineri. Moartea i-a luat de-a valma
dup criteriile ei necunoscute.
Concluzia nIometrii la Aiud: prpd. Jumtate morti,
cealalt jumtate Ioarte slbit si cu puterile reduse. Am aIlat c
si n alte locuri regimul fusese aspru n acest timp, dar nu de
proportiile celui de la Aiud.
La Pitesti, unde erau studenti, am aIlat c s-a aplicat din
decembrie 949 metoda lui Macarenco pentru splarea
creierului. Ceva att de josnic, de oribil, de ngrozitor si de
criminal, c depseste chiar Inchizitia. Dar despre aceasta voi
vorbi altdat.
n decembrie 948 am scris acas ultima carte postal. i
pe urm n-am mai scris si n-am mai primit nici o scrisoare pe tot
parcursul anilor, pn la eliberarea mea din 964.
Nimeni nu trebuia s mai stie de noi; eram ca niste morti
pentru toti. Ca s loveasc n Iamilia mea, prin noiembrie 948
mi-au trimis hainele civile acas Ir vreo comunicare special.
Sotia a crezut c am murit si a cerut primriei orasului Aiud s-i
spun unde e mormntul meu. I s-a rspuns s se adreseze
Penitenciarului Aiud. i ea a trimis o cerere la penitenciar.
Ca rspuns la cerere mi s-a dat o carte postal ca s scriu
c sunt viu, dar nimic altceva. Dar eu am adugat si cteva
cuvinte de aIectiune pentru Iamilia mea. Cci mi se prea grozav
s trimit o scrisoare pe un ton att de rece. OIiterul ce mi-a dat
cartea postal mi-a spus:
- Ai clcat cuvntul nostru, nu stiu dac vom putea trimite
AMINTIRI DIN NTUNERIC
221
scrisoarea. i n-au trimis-o, lucru ce l-am aflat mai trziu.
Familia n-a primit-o, m credea mort si n-avea nici
consolarea s stie unde e mormntul ca s depun o lacrim pe
el. Lipsa de corespondent cu Iamilia a constituit o mare durere
att pentru detinuti ct si pentru familiile lor. Unii erau
ndrgostiti si nici nu si-au putut lua rmas bun de la logodnicile
lor, desi ar Ii vrut s le spun un cuvnt c sunt statornici n
dragostea lor sau s-si ia adio, cci viata lor nu mai e sigur.
Altii si-aduceau aminte de clipele frumoase petrecute n bratele
sotiilor lor si ar Ii vrut s le spun un cuvnt de ndemn, de
multumire, de sperant, de adio, dac nu mai ntrezreau
eliberarea. Unii voiau s spun cuvntul lor ultim: testamentul
lor. Dar nimeni nu-si mai putea mplini aceste dorinte. Noi nu
mai eram niste oameni, ci un numr n registrele penitenciarelor.
Dorul de Iamilie era pentru multi o suIerint nentrerupt. n ce
m priveste, am ncercat s reIuz orice dorint dup cei de acas.
Trebuia s rmn n mintea lor c sunt mort. Iar eu nu trebuia s
mprosptez prin amintire parIumul clipelor Irumoase petrecute
mpreun. Regretul ar Ii Iost prea mare, cci sunt un sentimental
si inima bate puternic la amintirea oricror cuvinte sau clipe
frumoase ce le-am trit. Starea de dorint dup scrisori de acas
a descris-o frumos poetul Radu Gyr n poezia:

Scrisori nescrise

Jiata noastr ascunde adese
ntr-un biet colt de paradis
Scrisori ce nu ne-au fost trimise
De-o man care nu le-a scris.

Nu stim ce-am vrea pe foi s fie
Ce cnt de dragoste nescris;
Dar mna care nu ne scrie
Preot Nicolae Grebenea
222
O legnm mereu in vis.

Iar frazele ce n-or s vin
Prin asteptri mai scumpe ni-s
i mana ce ne-a scris lumin
n piept ni-e floare de cais.

i-asa tot stnd n usi deschise
Pndim cu-n dor nicicnd ucis
Scrisori ce nu ne-au fost trimise
De-o man care nu le-a scris.

)#+-#+%'4'#%+%"#&'"/+5*+"0.4*/%D

Incontestabil c n Romnia n timpul guvernrii
comuniste a avut loc un numr enorm de arestri. Proportional
cu numrul de locuitori, comparativ cu celelalte tri comuniste
din spatiu est-european, consider, desi nu am date sigure despre
celelalte state, c am avut cel mai mare numr de arestri si de
morti n temnite, la interne, la canal, n minele de plumb: Baia
Sprie, Nistru, Cavnic, n toate locurile de chin, n care intr si
Delta Dunrii si asa-numitul D.O., domiciliul obligatoriu.
Nu avem o evident a lor nc si nu stiu dac o vom avea
vreodat, ca s arate exact ce a Iost. Autorittilor de acum din
decembrie 990 nu le convine nc s arate tot dezastrul care a
Iost si usurinta cu care a Iost privit aceast problem de
guvernantii nostri comunisti. De bun seam ei nu erau liberi, ci
mai ales la nceput cei de sus erau ntr-o strict supraveghere din
partea sovieticilor.
Libertatea n aprecieri era minim, cci un grup mare,
enorm probabil, de peste 5.000 de consilieri sovietici, dirijau
toate.
E greu s lucrezi cu niste strini ce se erijeaz n situatia
AMINTIRI DIN NTUNERIC
223
de suprapusi, stpni, peste tine, numiti Irumos ,consilieri,
cnd ei sunt dictatori. Dar dac Tito, seIul unui stat comunist, cu
populatie de origine slav, cnd a rupt legtura cu Stalin, voind
el s conduc Iugoslavia n 948, a expediat peste granit 5.000
de consilieri sovietici si 5.000 de soldati, atunci trebuie s
presupunem c Romnia, insul latin ntre slavi, a Iost mult
mai puternic supravegheat si numrul agentilor sovietici mult
mai mare dect n Iugoslavia.
Stalin a lansat principiul ,Vigilent si nencredere,
principiu ce rstoarn orice logic si preIace societatea ntr-un
iad: Iiecare l supravegheaz pe cellalt, Iiecare se teme de
cellalt, toti se tem de toti. E ceva diavolesc. A scpat cineva un
cuvnt mpotriva doctrinei sau vreunui potentat comunist, poate
Ii n curnd arestat, si chiar dac nu va Ii arestat trieste cu
team c-l asteapt arestarea.
Ct de mult au fost supravegheati ministrii comunisti la
nceput, putem deduce din cele ce urmeaz. A venit n temnit
inginerul Stelian Ionescu. Sotia lui era verisoar primar cu
doamna Bagdazar, ministrul snttii dup moartea brbatului
ei. Eu l-am ntrebat:
- n ce raporturi era sotia dumitale cu verisoara ei, doamna
Bagdazar?
- Excelente, dar nu putea s se ntlneasc cu ea si s
vorbeasc dect la baie. Tot timpul era cu o rusoaic care nu o
pierdea din ochi, la servici, la plecare, la mas, acas. Orice
discutie se Icea n Iata ei.
Situatia doamnei Bagdazar era ca a tuturor ministrilor.
AtmosIera de spaim se vede si din aceste lucruri istorisite de
Petre Pandrea, petrecute nainte de arestarea lui de la finele lui
1947.
Era o petrecere dansant la Bucuresti unde erau prezenti
ministrii cu sotiile, era si corpul diplomatic strin. Era prezent
si Ana Pauker, ministru, de externe, care se tinea n rezerv si nu
Preot Nicolae Grebenea
224
dansa. Un englez i-a spus lui Pandrea: ,As dori s dansez cu
doamna Pauker, te rog I-mi cunostint cu ea. Pandrea i-a
comunicat, dar ea a zis: Nu! Nicidecum, ce vreti s dau loc la
bnuieli? Mi-e Iric. vezi c ministrul de interne e aici!. i
ministrul de interne era tot evreu ca ea.
Spre a ntelege starea de teroare ce au creat-o rusii la noi,
redau un caz:
n 1946 s-a ncheiat primul contract comercial dintre noi si
rusi. O delegatie mare de specialisti, n frunte cu Gheorghiu Dej,
a plecat la Moscova. Pe drum le-a spus: ,Eu nu m pricep n
aceste probleme, dumneavoastr sunteti specialisti, aprati cum
stiti mai bine interesele patriei noastre.
Convorbirile cu rusii au mers binisor si n Iiecare sear se
publica rezultatul dezbaterilor, si ntr-o lun toate datele
contractului erau gata. Ai nostri l-au semnat si urma s semneze
si Stalin. Dar cnd s-au dus, Stalin le-a spus:
- Nu acela e contractul. Acela a Iost pentru strintate.
Acesta e contractul, a zis, artnd contractul Icut de el. Pe
acesta trebuie s-l semnati!
Cnd delegatia noastr s-a uitat peste el, s-a ngrozit. Era
att de oneros, c nimeni nu a Iost de acord s-l semneze. Toate
mrIurile care le luau de la noi erau cumprate la un pret
derizoriu. Atunci ei au fost luati, li s-au pus niste ochelari la
ochi, au fost urcati cte unul ntr-o masin, i-au dus ntr-o
directie necunoscut, au Iost nchisi n masin si lsati singuri.
Dup vreo nou ore, cineva a deschis masina si se adreseaz
celui dinuntru: ,Mai esti tmpit sau te-ai desteptat?
Semneaz! Dac acesta reIuza, era nchis din nou. Erau ca n
mna unor banditi, toti se temeau c nu vor mai ajunge acas, c
nu vor mai vedea soarele. Pn la urm au semnat. Asa ceva nu
s-a mai cunoscut n relatiile dintre state. i atunci Romnia
strbtea o perioad de devalorizare a leului, de inIlatie. Vedem
de aici ce catastrofal era pentru noi acest contract.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
225
Chemati la Moscova, ministrii, cnd auzeau, intrau n
panic - nimeni nu stia dac se mai ntoarce. Aceasta era
atmosIera, Romnia aprea ca o tar ocupat iar ministrii ca
niste subjugati. Ei au fost pusi de rusi si executau ordinele lor. O
armat sovietic puternic a Iost permanent n tar pn n 954
cnd s-a retras. La nceput un milion, apoi cel putin 400.000. n
acest timp rusii extrgeau bogtiile trii si le duceau la ei acas:
petrol, lemn, cereale, stofe, carne, minereuri etc.
Comunistii nu au gsit n rusi niste prieteni, cum au sperat,
ci niste dusmani ai lor si ai Romniei, lacomi si agresivi.
Se putea guverna si altIel, sau din aceast situatie nu se
putea iesi? Se putea, negresit, dar pentru aceasta trebuiau alti
oameni la guvernare. n aceste conditii trebuiau s reIuze
guvernarea. Patriotismul i obliga. Desigur, unii ar fi fost ucisi,
dar cti? i uciderile lor nu trebuiau s Iie prea multe, cci
aceasta nu convenea rusilor. Se auzea n lume de crimele lor,
lucru ce ar Ii oprit probabil rspndirea comunismului ca
doctrin salvatoare. Aceasta ar fi dus la trezirea popoarelor din
visul fericirii comuniste. Pusi de rusi, nealesi de poporul romn,
ei au rspuns cu supunere la toate cererile rusilor. Pe msur ce
erau mai docili, si cererile rusilor sporeau mereu. i cnd rusii
au vzut ct sunt de asculttori, au ndrznit s cear totul, adic
distrugerea Romniei prin asa-numitul complex interstatal ce
urma s cuprind 00.000 kilometri
2
din teritoriul romnesc,
30.000 kilometri
2
din Bulgaria si 12.000 kilometri
2
din
Basarabia, complex n care trebuia s lucreze muncitori de-a
valma din cele trei state. Atunci, n 1962, guvernantii nostri s-au
trezit si au spus un hotrt ,Halt! si Gheorghiu Dej a oprit o
teav de aproape un metru diametru care ducea de 6 ani n
Rusia petrolul nostru. Trebuie s considerm acest act istoric ca
unul de cea mai mare important politic si mai ales economic
pentru noi.
Dar aceast trezire a Iost mult prea trzie si repara acum
Preot Nicolae Grebenea
226
mult prea putin. Marele ru se Icuse deja si aceasta cu
concursul slugarnic al guvernantilor nostri. Este adevrat c si ei
au avut o situatie ingrat. A sluji interesele poporului romn
nsemna a-i supra pe rusi si a aruncati de la putere. i ei nu
voiau s o piard. Aici trebuia mai mult Iort moral, mai
mult ntelepciune si inteligent, mai mult patriotism, mai mult
ndrzneal si riscul mortii, acestea le-au lipsit. i rusii s-au
ngrijit ca cei care aveau aceste calitti s nu ajung la putere, s
Iie marginalizati pe linii moarte, sau s Iie scosi din cadrul
social si bgati n temnite. De aceea tot ce era eroic si destept si
cu tendinte independente intra n temnit.
De la nceput rusii au cerut arestri n Romnia. i vznd
c sunt ascultati au Icut noi si noi cereri pentru arestri. Mereu
veneau cu cereri, pe motivul c asa se asigur ,construirea
societtii comuniste n Romnia. n Iond, cu aceasta voiau
slbirea si chiar distrugerea poporului romn. S-au Icut attea
arestri si pentru c posturile cheie din Partidul Comunist de la
noi, pn n 956, dup Revolutia din Ungaria, nu erau n
minile romnilor ci n minile evreilor sau ale ungurilor, crora
nu le psa de suIerintele poporului romn. Fiindc dintre ei nu
se Iceau dect Ioarte putine arestri.
La evrei, dac erau prinsi cu greseli, se striga: clement,
Iiindc au suIerit destul nainte. Dac trebuia arestat un ungur se
striga: e ur de clas. Numai dac erau arestati romnii nu era
ur de clas. Pe de alt parte s-au Icut attea arestri si din
cauza inconstientei unor fruntasi comunisti romni si
incapacitatea lor de a pricepe c prin attea arestri ei nu slujesc
comunismul, ci l compromit, dar distrug neamul romnesc. S-
au ivit prea multi delatori si informatori din multimile de jos.
S-a ntrit cea mai puternic securitate din spatiul de sub
controlul rusilor, ns cauza principal si generatoare altor cauze
a Iost intentia ascuns si nemrturisit a rusilor de a slbi
neamul romnesc.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
227
Apsarea lor cea mai mare a Iost asupra Romniei. Pot
spune c ei erau cu un picior pe piept si cu unul pe gtul
Romniei. A mai fost si un fanatism comunist la unii care au
luptat n ilegalitate, care socoteau c construirea comunismului
cere neaprat aceste jertIe si c e un act minunat si Iolositor
nou si chiar lumii ntregi. Astfel, Gheorghiu Dej a spus:
,Canalul a Iost mormntul burgheziei romne, dar aceast
declaratie arat pe lng un Ianatism comunist si marele lui grad
de prostie si inconstient, precum si lipsa lui de cultur.
i mai este o cauz. Pentru c au avut un trecut de lupt,
au ajuns n posturi mari multi semidocti, iar la promovarea n
locuri nalte nu se avea n vedere capacitatea, tria si Irumusetea
caracterului, nici eIicienta actiunii, ci dac esti membru de partid
sau dac ai ,origine sntoas.
Ca s se nteleag cu ct usurint se Iceau arestrile si
ct de putin conta omul si drepturile lui la niste oameni care
repetau mereu, ca niste papagali, cuvintele: Omul e cel mai
mare capital, redau urmtoarele:
ntr-o zi la Aiud m-am trezit n celul cu un profesor de la
Academia de Muzic, compozitor, nume cunoscut ce se bucura
de o anume celebritate. L-am ntrebat:
- Cum ati czut ? Mi-a rspuns:
- Eram ntr-o sear ntr-un restaurant din Bucuresti.
Securitatea cuta dou persoane. Cum probabil nu erau
cunoscute dect cu numele, ne-au arestat pe toti brbatii care
eram acolo, ca nu cumva s scape cele dou persoane. i eram
acolo 72 de brbati. Ei bine, toti am rmas arestati.
- i cnd s-au ntmplat acestea?
- Acum sase luni.
- i cu ce regim sunteti?
- Cum vedeti, cu regimul de nchisoare.
- M-am mirat si i-am spus:
- Aveti rbdare! Cred c n curnd v veti elibera, nu v
Preot Nicolae Grebenea
228
pierdeti curajul.
Dar, spre surprinderea mea, am auzit mai trziu c unii, n
cazuri asemntoare au rmas n temnit cte doi ani de zile.
Erau ca niste uitati, cci nici dreptul la scrisoare nu-l aveau.
Erau la rnd cu toti cei condamnati.

1950

Dac anul 949 si nceputul anului 1950 au fost anii de
groaz ai Aiudului, anul nIometrii si al uciderilor programate,
din iunie 950 au nceput mbunttiri ale hranei si ale ntregului
regim. Lumea, nc nspimntat de durerile Ioamei prin care
trecuse, se trezea acum la o nou sperant. Buimcit, slbit la
extrem, ca un bolnav ce zcuse lung de o boala grea, se nviora
acum zi de zi. Dar nviorarea era lent, abia simtit. Hrana era
nc cu totul nendestultoare.
Dar iat c suntem pe rnd chemati si anuntati c vom
merge la munc n mine. Ctiva colonei, ntre care si Teler,
evreu de la Oradea, Iormau o comisie n Iata creia era adus
Iiecare detinut ce trebuia dus la munc n mine. El era ntrebat
dac vrea s lucreze. Toti se angajau. A pleca din Aiud era ca o
nviere din morti. O astIel de propunere, dup cele prin care
trecuse Iiecare, cum ar Ii putut s Iie respins?
M-am prezentat si, la propunerea de a lucra, am ndrznit a
ntreba:
- n ce conditii vom lucra?
Mi s-a rspuns:
- Veti avea regimul muncitorilor din mine.
Eu am adugat:
- Se va tine seama de gradul de slbire al Iiecruia, de
uzarea n care se gseste?
Mi s-a rspuns:
- Da. Se va tine seama de starea de sntate si de puterea
AMINTIRI DIN NTUNERIC
229
Iiecruia.
Atunci am acceptat. Era n septembrie. Am fost luati si
dusi la mina de plumb Baia Sprie, min cunoscut ca Iiind Ioarte
vtmtoare. Erau acolo niste barci, n care intrau detinutii.
Erau vreo mie si mai bine. Dup o sptmn de regim de
reIacere, cu alimentatie bunisoar, cu pine destul, cu Iasole cu
carne, arpacas cu carne, dar Ir lapte, am Iost bgati n mine.
Eram mbrcati n salopete vechi, cu opinci cu obiele si cu
lampa de carbid n mn, ne-am urcat n lift sub supravegherea
unor ostasi si am cobort n min la orizonturile 11 si 12.
Orizontul 12 era la o adncime de 560 de metri. Eram
mprtiti pe dou schimburi. Un schimb de noapte si unul de zi.
Mai erau n lucru la aceast min si mineri liberi, cu care nu ne-
am ntlnit niciodat. Teoretic trebuia s lucrm opt ore la un sut
(schimb), dar de obicei ntrziam la nou ore si chiar la zece ore.
La iesire Iceam o baie cald, luam apoi masa, care ns nu era
destul, si apoi mergeam la culcare. La miezul sutului trebuia s
lum o gustare, pe care maistrul Pop, un miner cinstit, membru
de partid, cnd a vzut-o ct de slab si de putin este, a nceput
s njure de toti sIintii. Apoi, linistindu-se, a zis:
- Las' c m duc eu s vorbesc.
Dar nu i-a putut convinge s schimbe ceva. El ns aduna
niste resturi de la cantina minerilor si le aducea. Dar ele nu
ajungeau dect la ctiva dintre noi. Mina era n judetul Baia
Mare si noi am nceput munca la 27 septembrie 950. n min
erau emanatii de plumb si n aer plutea praIul de plumb, cci nu
se perIora cu ap, lucru care s-a Icut numai pe la jumtatea
celui de-al doilea an de intrare n min. Pentru a evita
intoxicrile cu gazele din min, obiceiul era de a se da minerilor
cte un phrel de rachiu la intrarea n min si o jumtate de
litru de lapte pe zi. Dar eu, precum si ceilalti tovarsi mineri, n
trei ani de zile, ct am lucrat, nu am but nici un phrel de
rachiu si nici un pahar de lapte.
Preot Nicolae Grebenea
230
*
Maistrul Pop, om nevinovat, cum nu se poate mai credul si
convins c regimul comunist va aduce Iericirea n tar, ne
vorbea cu pasiune de necesitatea de a lucra cu tragere de inim
,pentru binele patriei si pentru ridicarea trisoarei noastre
slbite dup rzboiul ce a Iost. ,Toti trebuie s punem umrul,
aduga el cu convingere, ,toti trebuie s slujim tara cu
dragoste. El ne-a nvtat cum s ne Ierim s ne cad ceva n cap
din cerul galeriei sau al abatajului.
El ne-a spus ca la orice mic rnire s Iolosim urina care e
un antiseptic puternic. Dar acest miner maistru devenea adorabil
cnd, cu cea mai mare convingere, ne spunea: S-ar putea s
moar cte unul dintre voi, dar s nu v par ru, minerii nu v
vor uita si v vor cnta la groap marsul.
Ah! Ct nevinovtie era n glasul acestui miner autentic!
El tinu s nvtam ndat marsul minerilor. L-a adus scris. Erau
vreo trei stroIe cu un cuprins adecvat muncii minerului. Muzic
sumbr, cu accente aproape Iunebre.
Ah! Ct bucurie simtea Pop cnd ne auzea pe toti cntnd
marsul cu energie, ca pe un bun al nostru pe care l iubim. Era
ncntat. El ne spunea: Scoateti ct mai mult minereu, c asa v
artati iubirea de tar si de partid. Trebuie s reIacem repede
tara.
Mai ntreba ce mncm, mai aducea pine si resturi de
carne de la cantina minerilor liberi. Mai controla portia noastr
de la mijlocul sutului si, cnd vedea ce era, njura, se nfuria si
striga: ,Nu v las. Sunteti mineri si trebuie s mncati ca
minerii. Ne iubea real si voia s ne ocroteasc. Dar ne-a lsat.
Peste cteva zile n-a mai venit. Cum era s mai vin, cnd avea
o astfel de mentalitate? Ne-am trezit cu un alt maistru, retinut,
tcut. Ddea numai ordinele, supraveghea si controla.
Ah! Ce s-a ntmplat cu tine, Pop, cinstitule miner? Chipul
tu de brbat voinic, parc l vd si acum n Iat. Iar suIletul tu
AMINTIRI DIN NTUNERIC
231
l mbrtisez cu respect. Amintirea ta rmne suav n inima
mea. Ai de-a pururi simpatia mea. Conducerea lagrului ne-a
cerut si ea s lucrm cu spor, c Iiecare an de munc va Ii
considerat ca un an si jumtate din executia pedepsei. Iar
guvernul a anuntat, spunea directorul, c n trei-patru ani toti
vom Ii eliberati pentru acest act de patriotism: munca noastr.
Dar ctiva dintre noi au prins frnturile unei discutii dintre unii
ofiteri care erau cu paza: n doi - trei ani toti trebuie s-si
scuipe plmnii aici. Nici unul dintre ei nu va putea ajunge
aIar. Acesta era gndul ascuns al conducerii comuniste. Noi
lucram cu spor Ir s ne gndim la planurile altora cu noi. Eu
am intrat n echipa de vagonetari.
Ei aveau rolul s ncarce minereul ce cobora din abataje si
s-l transporte la locul unde trebuia aruncat pentru ca niste
masini s-l sIrme si altele s-l selectioneze, desprtind
minereul de plumb de steril, precum si de alte minereuri cu care
era mbibat: cupru, Iier, argint aur si, rar, platin. Aveam atunci
45 de ani, m tineam bine pe vagonet, ddeam drumul la
rostogol s curg minereul Ir ca s se verse pe jos, ceea ce ar
Ii dat de lucru altora s-l adune, si mnam bine vagonetul pn
la locul de descrcare. Pe traseul vagonetului curgea ap
acidulat, dar eram ager si clcam mai ales pe linia Ierat, pe
care treceau rotile vagonetului, ca s m Ieresc de umezeal.
Atunci am ntlnit pe Iustin Prvu, vestitul clugr de mai trziu
de la mnstirea Bistrita din judetul Neamt, tot vagonetar. Era
un brbat tnr, voinic, bine Icut si foarte frumos. Suflet curat.
ase luni am lucrat ca vagonetar si am realizat norma ntre
25 si 60 lunar. Deci depseam norma stabilit. Dar dup
sase luni m simteam slbit si tuseam. Plmnul nu mergea bine.
Am Iost mutat atunci s lucrez pe galerie n echip cu Ilie
Popescu Prundeni, fost redactor la gazeta Porunca vremii. Era
un om excelent, cult, caracter frumos, harnic si ndatoritor si
care avusese multe relatii, ntre care si cu fratii Octavian si
Preot Nicolae Grebenea
232
Eugen Goga si cu doamna Veturia, sotia poetului. mi povestea
fel de fel de lucruri. Am lucrat tot pe galerie, dar si n abataj, cu
Romulus Dianu, unul din secretarii lui Nicolae Titulescu,
gazetar Ioarte bun si critic muzical. Era un om care strbtuse
Europa, dar fusese si n Africa si dincolo de continent. tia
multe.
Era Ioarte cult si vorbea Irumos. Trise n grupuri evreiesti
si era mult influentat de spiritul iudaic. Admira Talmudul si
considera c este mai pretios chiar dect Noul Testament. Nu
vedeam n el brbatul viguros, ci mai mult niste atitudini
Ieminine. De aceea, cu toat cultura lui, nu impunea. Era un
rationalist si un umanist dar Ir a Ii dominat de o idee Iort; de
aceea un tran dobrogean cu o cultur minim, dar care adera cu
tot suIletul la Miscarea Legionar avea mai mult Iort dect el,
era mai combativ si mai energic, lucru ce-1 uimea pe Dianu. Din
cunoasterea unor astfel de oameni simpli, dar plini de ardoare si
avnt, Dianu a tras concluzia c astIel de oameni Iac mai mult
dect zeci de oameni culti, dar Ir s Ii aderat puternic la o
idee, la o actiune. Acestia cad pe drum, dar ceilalti rmn, cci
Ilacra lor dinluntru i mentine.
M expusesem prea mult nainte, depsind norma cerut.
Am examinat situatia mea. Gresisem lucrnd prea mult. Trebuia
s m corectez. S te lupti cu muntii acestia de minereu si s
mori pentru comunisti depsind norma? De ce? Nu voi mai lucra
dect pentru ndeplinirea normei la care sunt obligat. i asa, tot
timpul ct am mai lucrat, nu am realizat dect procentajul de 98-
105%.
Am lucrat si cu un admirabil tnr avocat iesean Tudor
Popescu, brbat de nalte convingeri, ntelept si optimist, calm,
prevztor, blnd, caracter Ierm, orizont cultural deosebit,
memorie exceptional, un proIund crestin ortodox, un spirit ales,
modest, prea modest, fost sef al Centrului studentesc legionar
din Iasi, stimat de toti cei care l-au cunoscut, un mare prieten si
AMINTIRI DIN NTUNERIC
233
un talent poetic. Tot pe galerie lucram cu el. Duceam materialele
sus pentru lucru: sIredele, motorin. Cu Tudoric sttusem n
celul n anul 949. Era talentat, Iire meditativ; Icuse cteva
cntece Irumoase ce se cntau peste tot n temnit. El conducea
sania la ntoarcerea de sus cu o vitez ce m nspimnta. Era
plcut si munca ne-a apropiat suIleteste. Desprtindu-ne, am
rmas prieteni de suIlet si de suIerint.

/0*+:#1:#)(

Un om cu care am lucrat cteva luni a fost ungurul Ion
Heghedus. Multimea l socotea nebun. Era un om ncptnat si
dur. Nu avea prieteni. Czuse pentru niste portrete ce le Icuse
conductorilor din Rusia, dar si celor din Romnia. Se ocupase
cu stiintele oculte si spunea c l-a vzut pe Lenin, Stalin si alti
conductori comunisti n niste culori att de ntunecate, nct
nici o lumin nu putea Ii n ei. O atmosIer ntunecat era si
peste Moscova si mai ales Kremlinul era att de ntunecat, cel
mai ntunecat loc din lume, nct nici o lumin si nici o
binecuvntare nu se poate cobor acolo de sus.
Totul e ntuneric din cauza crimelor, iar conductorii de la
noi, erau la Iel nvluiti n umbre mari de ntuneric. Cnd i-au
gsit desenele l-au ntrebat:
- Cum le-ai Icut, m? Asa vezi tu pe lumintorul tuturor
popoarelor, Stalin? i d-i btaie.
- Asa mi s-au artat mie. Duhurile cu care stau de vorb
mi le-au artat.
- Ce duhuri m, smintitule?
- Cele mai mari duhuri care au cobort din cer pe pmnt,
ele sunt: duhul lui Asmodeos al treilea, faraon egiptean, duhul
chinezului Sin-Sin si cel mai mare duh din toate duhurile, duhul
lui Iisus Hristos. Ele mi s-au artat si mi-au spus: Ioane, tu esti
fratele nostru, du-te si arat-le oamenilor si vesteste despre noi.
Preot Nicolae Grebenea
234
Noi suntem cu tine. De acum nainte tu ai o misiune sInt de
mplinit. Du-te, iubite frate, si vesteste!
- i cum m, despre ai nostri ce ti-au spus, despre
Gheorghiu Dej si ceilalti?
- Mi-au artat cum sunt: ntunecati si nici o lumin n ei.
Vedeti c pe Iiecare cum mi l-au artat asa i-am Icut portretul.
Dar nici unul dintre ei nu este n lumin, toti sunt ntr-un mare
ntuneric.
i d-i btaie. si bate mereu la el.
- Ia vezi m, acum cum ti se mai arat? Nu-i vezi cumva
altfel?
- Nu domnule, tot asa i vd, ntunecati si ri.
i d-i iar btaie.
- M, nseli lumea, tlharule. Ia vezi mine, poimine, cum
ti se arat?.
i a doua zi Ion zice:
- Dati-mi ceva de mncare c sunt sleit si nu m pot
concentra. i i-au dat.
- Ia vezi acum cum sunt ai nostri, m pezevenchiule!.
- Nu v suprati, s v spun adevrul sau s v spun ce v
place?
- Spune-ne adevrul c apoi mai vedem noi!.
- Sunt mai ntunecati, c de cnd nu i-am vzut se vede c
au mai Icut si alte crime si chipul lor este mai ntunecat.
L-au mai btut, l-au declarat nebun si l-au bgat la
temnit. Lucram cu el.
Primeam cinci tigri pe zi si pentru c el Iuma i ddeam
trei dintre ele. Era ncntat. Prietenii mei m cinau c lucrez cu
un astIel de om, se temeau s nu m inIluenteze n ru. Eu le-am
spus:
- Stati linistiti, l studiez. Deja am ajuns la concluzia c
suIer de o hipertroIie a eului. Ion a nceput a m iubi si a-mi
Iace mrturisi:
AMINTIRI DIN NTUNERIC
235
- Esti ucenicul meu, m bucur. Dup ce vom iesi de aici
vom face la Budapesta un institut de noologie. Numele meu va
strluci ca soarele de la o margine a lumii la alta. i din lumina
mea va trece si asupra dumitale cteva raze, asa cum din lumina
lui Hristos au trecut niste raze luminoase si peste Sfntul
Apostol Ioan. C esti primul meu ucenic si cel mai iubit. tiu
multe, dar nu vreau s art ca s nu m mai bat. Las s se
cread c sunt nebun. Atunci ei zic: ,D-l ncolo, e un nebun, si
m las n pace.
- I-ai ghicit n palm lui V. Te pricepi?
- Da! ns numai la unii le spun adevrul, la altii nu, ca s
cread c nu m pricep. Ca s le spun exact trebuie s m
concentrez. Fiindc te iubesc ti spun si dumitale ce va Ii.
- Nu Ioane! Nu-mi spune ce va Ii, ci ce a Iost, pe urm
vom mai vedea.
i mi-a luat mna. M-a uimit precizia cu care descoperea
ce a fost, aproape an de an. Toate etapele importante le-a
subliniat. M-a convins.
- Acum vezi si ce ar mai putea fi.
- Vor mai Ii ani grei, multi, parc ai Ii ca mort ntr-o
vegetare trist. Apare apoi o mare cumpn, un prag ntre viat
si moarte. Nu e clar. Se pare c-l vei trece. Apoi se deschide o
perioad limpede de lumin. Vei avea Iamilie, vei tri bine,
totusi cu greutti si mai la urm vei Ii Iericit.
Dup ce am ,copturit pe galerie ne-am asezat unul lng
altul s ne odihnim pe niste pietre. i dintr-o dat mi s-a prut c
o bucat din tavan nu st bine si poate s cad peste noi. I-am
spus:
- Nu stm bine si iat o bucat din tavan st gata s cad
peste noi. Trebuie s o copturim si s plecm.
- Nu! Nu m scol de aici. Sunt predestinat! Cum mi-as mai
ndeplini misiunea dat de ,Iratii mei: Asmodeus al III-lea,
Sin-Sin si Domnul Hristos?
Preot Nicolae Grebenea
236
i nu voi s se ridice.
Eram n Vinerea Pastilor, zi de mare doliu, de meditatie si
reculegere. Asa ntr-o doar l-am ntrebat:
- Oare de ce va Ii Iost rstignit Hristos? Cum ti se pare?
- Hristos a vrut s dea un halou universal, un semnal de
alarm lumii: ,Alo, alo, aici Hristos, spiritul suprem. V anunt,
luati seama, e n Iat un popor criminal, poporul evreu. El vrea
s m omoare. Pziti-v de acest popor!. E un popor
criminal!
tiam c este un sovinist ungur, dar nu stiam c este si un
antisemit att de mare si c ar putea da jertIei Mntuitorului o
interpretare att de Ials. Declaratia lui m Icea s nteleg ct
de mult ntunec mintea sovinismul si o scoate de pe linia
realittii.
L-am ntrebat dac e salasist
15
, si a aIirmat: ,Da, am Icut
rzboiul cu gradul de cpitan.
Ne-am desprtit mai trziu n conditii Irumoase de
prietenie si apoi nu am mai aflat nimic despre el. Le-am spus
prietenilor concluzia:
- E un bolnav psihic, cu o rsturnare a eului, care l-a dus la
hipertrofia eului, dar nu e periculos dect prin sovinismul lui
unguresc extrem. n aceste ocazii ar putea Ii ru.

!"#0'(,+#"7%*

ntr-o zi, preotul dobrogean erban, mi spuse:
- Temperatura ridicat si eIortul de min, dup Ioamea
prin care am trecut, mi-a mbolnvit grav inima. De mai lucrez
n min, m distrug complet. M-am hotrt s nu mai lucrez si
s cer o munc la supraIat.
- Hotrrea e riscant, i-am spus. Suntem condamnati la

15
Partizan al lui Salaszi
AMINTIRI DIN NTUNERIC
237
travaux forcees. ReIuzul poate aduce mpuscarea. Esti hotrt s
mori?
- Da! Neaprat. E singura mea sans. AltIel si asa mor mai
trziu, distrus complet de boal, dar dac nu m mpusc pot s
mai triesc.
- Roag-te si pregteste-te.
Mi-a spus:
- Am lsat o nevast cu copil mic, te rog ngrijeste-te, de
scapi, si, dac voi muri eu, s aIle cum am murit eu. Nu din
lasitate am luat hotrrea mortii, ci n extremis: singura sans de
a mai fi bun de ceva.
I-am promis. Mi-a spus:
- nchin lui Dumnezeu un gnd bun pentru mine.
n noaptea ce veni, Nelu Rusu, un avocat legionar din
Bucuresti, vis c erau trei lumnri aprinse ntr-un loc n lagr
si una s-a stins pe neasteptate. El spuse visul si, Heghedus, ce
era n barac cu el, spuse: ,Astzi o moarte Iulgertoare se va
petrece printre noi. i au intrat n min. erban n-a vrut s intre
n min. A Iost pus s adune pietre n lagr. Pe cnd le aduna, un
soldat din cei cu paza a tras un glont n el si a czut mort.
Administratia a justiIicat moartea c detinutul a ncercat s Iug
peste gard. Prezicerea lui Heghedus s-a mplinit ntocmai. Dup
eliberare, eu n-am putut lua legtura cu sotia preotului erban
s-i art situatia dramatic n care s-a gsit sotul ei cnd a Iost
mpuscat. Dar erau unii dobrogeni n lagr care stiau de
mpuscare si de boala lui. Am aIlat c soldatul ce a tras a Iost
rspltit cu un concediu de sapte zile.

GABRIEL CONSTANTINESCU

La mina Nistru am cunoscut o Iigur cu preocupri
deosebite: Gabriel Constantinescu. E fiul scriitorului sibian Paul
Constant, cunoscutul romancier. Fost ofiter de cavalerie,
Preot Nicolae Grebenea
238
locotenent, dup epurare a studiat IilosoIia. Cu toat oboseala
muncii din min, cu toate c nu aveam acolo nici creion, nici
hrtie, el a reusit s gseasc putin hrtie si s nsileze cteva
mici eseuri filozofice.
Le-am vzut si eu, erau ncercri reusite. Dar nu aceasta e
interesant, ci preocuparea. Medita n liniste si-si exprima
gndurile n scris. Dup eliberare am cunoscut pe printii lui si
pe sotia cu cele dou Iiice. Sotia lui a Iost si ea condamnat la
ani de temnit.

IOAN ARGHIROPOL

Pedepsit ntr-o zi de srbtoare cu cteva zile de carcer,
m bucuram c voi avea cteva ore de liniste ca s meditez
asupra srbtorii. Dar alturi era cineva care era nchis mai
dinainte: Ioan Arghiropol. Tot timpul am conversat n soapt
amndoi. Era nvttor dobrogean din satul Ciocrlia, judetul
Constanta, care n timpul comunistilor ajunsese profesor. Arestat
legionar, fusese seful pivnitelor Murfatlar, pe la care a trecut si
Gheorghiu Dej. Scund, ndesat, era un om Ioarte plcut prin
inteligenta lui deosebit, tinut Irumoas, caracter Ierm,
hotrrea nedezmintit de a rmne pe o linie de onoare. A
primit multe pedepse pentru drzenia lui. De origine greac, el
si-a nsusit pe deplin idealurile neamului nostru si spiritul
romnesc. A cstigat stima tuturor si ura personalului
administrativ. El mi-a spus c ntr-o discutie cu Levente,
constntean, ajuns ministru comunist, acesta i-a spus: ,V
Ielicitm pe voi legionarii Iiindc v-ati mpotrivit cu hotrre
cererilor germane de a ocupa noi pozitii economice n Romnia.
Ati interzis ptrunderea capitalului german n marile
ntreprinderi industriale romnesti. Ati dovedit Iort si eroism.
Lucru care v-a costat si a dus la lovirea si doborrea voastr de
nemti. Noi nu am putut rezista presiunilor si lcomiei sovietice.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
239
Astfel ei au pus mna pe toate bunurile poporului romn si le
exploateaz n chipul cel mai nerusinat, ca si cnd ar Ii stpni.
Iar noi nu ne putem mpotrivi.

1/-+E101(F+,!(*#%*(

Ne-am trezit n lagr cu un nou venit, numit Gogu
Lpusneanu. Bucurestean, doctor n stiinte economice, fost
director al gazetei ,Seara, om Irumos si Ioarte bine Icut, de
vreo 40-45 de ani.
- Ce hram purtati ? Cum ati czut? l-am ntrebat.
- Se aduceau n tar niste elogii nemaipomenite lui Stalin,
si att de multi i Iceau ode, nct m-am nIuriat. Era o decdere
total. Clul era preamrit. N-am mai putut suporta si am
nceput s scriu n versuri la adresa lui niste atacuri Iulminante.
Am umplut un caiet si ncepusem altul. Trebuia s se ridice
cineva mpotriva acestei preamriri. i m-am ridicat eu. Dar s-a
auzit si mi-au gsit caietul.
M-au ntrebat:
- Despre el vorbesti? Despre lumintorul popoarelor?
- Da, despre el.
- Cum ai ndrznit? i d-i si d-i...
Btaia a Iost strasnic. i m-au condamnat la sapte ani. Nu
difuzasem poeziile mele contra lui, asa c mi-au dat o pedeaps
mic. Nu-mi pare ru; dac nu le scriam nnebuneam. Asa sunt
linistit.
Ne-am mprietenit. Avea o tinut demn si suporta cu trie
lagrul. Mi-a spus c el cstiga aIar, nainte de comunisti, bani
cu lopata. Din ce mi-a povestit l-am nteles: avea un creier
nclinat spre afaceri lucrative. L-am ntrebat:
- i dac vei iesi aIar vei mai cstiga?
- Da! Tot asa voi cstiga banii, cu lopata.
Prin scrisul lui anonim, acest om reabilita pe attia scriitori
Preot Nicolae Grebenea
240
ce au czut n cultul lui Stalin. Pentru scrisul si pentru tinuta lui
aveam pentru el stim si simpatie.

TONI VOICULESCU

E posibil s-l trec cu vederea? Ne-am veselit tot timpul cu
glumele lui. Era fost comisar de politie n Bucuresti. Era un
mare muzician si avea o formatie de jazz cu care mergea pe la
nuntile mari din Bucuresti.
Era nc tnr, sub 40 de ani. Noi, minerii detinuti eram
pltiti cu 00 de lei pe zi, din care peniteniciarul lua 80 de lei,
10 lei erau pentru mbunttiri de hran cu care se putea
cumpra biscuiti, bomboane, rahat si tigri, iar 0 lei se puneau
la CEC pentru fiecare.
Dou duminici pe lun nu intram n min. Seara n barac
ne suiam pe paturi si Toni ne cnta tangouri si tot felul de
cntece. Elisabeta trecea de la un cntec la altul cu atta usurint
nct ne uimea. Era o destindere pentru toti. La urm cineva
umbla cu boneta n care puneam pentru Elisabeta bomboane,
tigri, rahat, biscuiti. Militianul ne spunea cteodat: ,Toni, s
mergem n camer s tii un cuvnt. Intram n camer si Toni
ncepea: Ne-am adunat aici ca s ne ntlnim. si apoi
continua ntr-o astIel de Iorm nct toti ne prpdeam de rs.
Dac directorul i spunea:
- Toni, simt aici o durere sub sold, ce poate fi?
Toni ddea imediat diagnosticul:
- Congestie pulmonar la piciorul stng.
Toti cum l vedeau, nainte de a spune prostia ncepeau s
rd. Era plcut, vesel si pe nimeni nu ar Ii putut jigni cu vreun
cuvnt.
La iesirea din min n care uneori ntrzia peste jumtate
de or, Toni vzdu-m putin meditativ, venea lng mine si
spunea: ,Printe, eu am iubit gusterii si ncepea s danseze ca
AMINTIRI DIN NTUNERIC
241
s m nveseleasc. ncepea s cnte un catren, imitnd pe un
evreu:
Soacr-mi azi noapte
Cnd dormea n pat
Ciasul din purete
I-a c:ut in cap,
Ciasul din purete
I-a zdrobit ei nasul
Nu aduce anul
Ce aduce ciasul.
Toni era un om admirabil pe care att detinutii ct si
administratia l iubeau.

FEL/-/'"/,#+/+.(,(./"/,#+1(6#"*(,(/

Detinutii politici si-au nsusit repede munca. Lucrau cu
atta spor c i-au speriat pe minerii liberi. Ei lsau n min sub
bolovani cte o scrisoare: Ce faceti, ne omorti! Cum ridicati
asa norma?
Noi nu voiam s le Iacem ru, dar mi se spunea: ,Dac nu
dati astzi atta minereu, nu puteti iesi din min. i trebuia s
stm s dm vagonetele cerute. Oricum, de multe ori eram mai
priceputi dect minerii liberi. ntre noi erau ingineri, tehnicieni,
si stiam mai bine unde s dm gurile cu perIoratorul ca la
explozie s se Iac rupturi ct mai mari. Lucram din greu si
Ioarte constiinciosi. Unii lucrau n locuri Ioarte calde, lepdau
cmasa si cizmele dac aveau cizme (cci n unele locuri umede
se ddeau cizme n locul opincilor), acestea se umpleau de
sudoare n timpul sutului. Am depsit repede pe minerii liberi n
ce priveste productia si tindeam spre dublarea ei. ntr-adevr,
unii lucrau Ir socoteal, uitnd pentru ce lucrau si c trebuia s
si crute viata. Nici sabotaj, nici obstructie, dar nici exces. Unii
erau dusi de sloganele care circulau: ,Fiecare lopat de minereu
Preot Nicolae Grebenea
242
n plus este un pas spre libertate! sau Cel ce munceste bine
ajut la reIacerea trii! si altele.
Auzind de rezultatele muncii noastre, guvernul ne-a trimis
multumiri si Ielicitri. Am Iost adunati s ni se citeasc aceste
multumiri. Era un ndemn s continum n acelasi ritm c va Ii
spre binele nostru.
Unii erau ncntati de cuvintele primite si sperau c dac
vor munci mai mult vor putea s-si vad sotiile si copiii. n
cunoscutii n care aveam ncredere si i pretuiam le spuneam
discret:
- Cum poti lucra asa nebuneste? Te distrugi!
Dac el mi spunea plngnd:, OI! Mi-e dor de cas si de
copilasi. Vznd cum lucrez poate se vor ndura si m vor
elibera, atunci l strngeam la piept, l srutam si i spuneam:
- Nu! Ei nu se tin de cuvnt. Dac lucrezi asa atunci ntr-
adevr nu-i vei mai putea vedea. Lucreaz cumptat si cinstit
economisindu-ti Iortele, I-ti norma si nimic mai mult si astfel
poate vom mai ajunge s-i vedem pe cei dragi, altfel nu!
E de mirare cum unii, oameni n toat Iirea, se puteau
nsela att de mult n sperantele lor si n felul cum ntelegeau
lucrurile.

GHEORGHE JUNCU

Un tnr care m-a impresionat foarte frumos a fost
moldoveanul Gheorghe Juncu. Cu un corp robust si plin de
putere, lucra la perIorator cu o Iort surprinztoare. Arta mare
pricepere. Nu se cruta. A ajuns repede s Iac dou norme ntr-
un sut. Dezbrcat, corpul lui era att de Irumos nct l admirai
ca pe al unui cerb din pdure. Administratia l-a remarcat si l-a
ridicat repede la rangul de maistru. Se misca acum peste tot,
controla, ddea sIaturi, ajuta. Sprgea bolovanii cu barosul,
acolo unde unii ntrziau. Era un foarte bun camarad si un foarte
AMINTIRI DIN NTUNERIC
243
bun miner.
i ceilalti a trebuit s nvtm si s dm un examen ca s
devenim mineri. Am dat si eu acest examen la inginerul Ion
Bujoi si am reusit s ajung miner caliIicat. Dar priceperea mea
era att de mic... Dimpotriv, Juncu era ca un inginer de mine.
La iesirea din sut Icea situatia ca un inginer adevrat. Era iubit
de mineri pentru spiritul lui de druire. Ajuta pe toti. Condor,
ungurul, maistru oficial, l iubea mult.
Singurul lucru pe care eu i-l imputam era lipsa de grij de
sine.
Robit de rspunderile de maistru uita de sine, de nevoia de
a se odihni si de a-si cruta putin viata. Avem si obligatia de a
rspunde de noi nsine, de sntatea noastr si de pstrarea ei,
cci ceea ce ne-a dat Dumnezeu bun nu trebuie s-l distrugem
prin nesocotint,
Plecat de la Baia Sprie dup jumtatea anului 95, nu stiu
cum se va fi manifestat la ora aceea, deja unii l socoteau
vndut, dar eu nu stiu s Ii Icut vreun ru.

AUREL PASTRAMAGIU

Dintre tinerii ce au strnit admiratia mea, si pentru care am
dat slav lui Dumnezeu c n neamul nostru au putut creste niste
vlstare att de minunate, este si Aurel Pastramagiu,
bucurestean, nscut n 1922.
Fusese locotenent de marin si, epurat, Icuse apoi
IilosoIia. Plin de credint, stia texte ntregi din acatiste, pe care
le reproducea cu usurint, avnd preocupri literare deosebite.
Fcu cteva poezii Irumoase ntre care ,Aiudul. n ea descria
realist si cu talent atmosIera apstoare a Aiudului. Nu o pot
reproduce, ar fi fost ceva interesant. Discutam multe lucruri cu
el, despre conditia noastr de detinuti, despre patria noastr,
despre sovietici, despre tirania lui Stalin si despre viitorul lumii
Preot Nicolae Grebenea
244
si al nostru. El mi-a descris cum s-a predat Ilota noastr n mna
rusilor.
A treia zi de la 23 august 944 toat Ilota noastr de rzboi
si cea de transport era adunat n rada portului Constanta.
Amiralul Mcelaru, seIul Ilotei romne, a spus tuturor:
- Suntem n asteptarea rusilor cu care acum suntem
tovarsi de lupt contra nemtilor. Iat, se apropie Ilota ruseasc.
Cnd apare, ai nostri salut si rusii rspund. Apoi rusii trec pe
vasele noastre si comand: ,OIiteri, treceti n cabine!Am intrat,
iar ei au intrat peste noi, ne-au dezbrcat si ne-au luat cizmele.
Apoi ne-au trimis acas. Am plecat n ciorapi. Apoi au luat toat
Ilota noastr. N-au lsat dect trei vase de transport. Asa de
frumos s-au purtat. n astfel de conditii ncepeam colaborarea.
Ce puteam astepta, atunci, n viitor, dac acestia erau oamenii?...
Cum se explic acestea, m ntrebam? Poporul rus e un
popor blnd si omenos, iar aceste fapte sunt faptele unor golani,
unor hoti si derbedei. Sunt ele caracteristice poporului rus? Nu,
nicidecum. Ele sunt rezultatul comenzii criminalului Stalin. Iat
cum un criminal stric un popor si l mpinge la acte contra Iirii
sale, dar perIect potrivite cu rutatea celui ce le comand.

ION DUMITRU

Iarsi m-a impresionat n chip deosebit cpitanul
comandor Ion Dumitru, ofiter de aviatie. Era foarte credincios si
maniIesta o dorint mare de inIormare si de cunoastere a
problemelor religioase. Dat repede aIar din armat, a urmat
dreptul si filosofia. Cnd l-au arestat terminase dreptul, dar mai
era nc student la IilosoIie, teologie si biologie.
Cum ar Ii posibil lumea Ir un Creator? Cum ar Ii
posibil un ceas Ir ceasornicar? Exist numai materia? De ce
nu vedem n lume spiritul? E el un derivat al materiei? De ce
atunci e de alt natur? Cum materia las s plece din ea un
AMINTIRI DIN NTUNERIC
245
produs de alt esent dect ea si de o calitate superioar ei?
,Dac materia e cauza spiritului, atunci spiritul e eIectul ei.
Cum de efectul e superior cauzei si de alt esent? Oare nu
vedem n toate c eIectele sunt proportionale cu cauzele lor si de
aceeasi natur, de aceeasi calitate si asemntoare cu cauzele ce
le-au produs? O vac Iat un vitel, leoaica un leu, gsca o
gsculit, o Iemeie naste un om, nu un zeu. Cum materia s-a
abtut acum de la legile ei si n loc s produc un It material a
nscut unul spiritual? De unde acest bastard iesit din materie?
Poate explica materialismul acest lucru? Nu!
Atunci de bun seam c spiritul nu poate Ii Iiul materiei,
ci el trebuie s aib un alt tat, asemntor cu el si pe care noi l
numim Dumnezeu. S-a organizat materia singur? Dar cum ar fi
putut-o face?
Calittile ei sunt: greutatea, volumul si ntinderea, e neted
sau zgrumturoas, nemiscarea (cci numai n materia organic
vedem miscarea), lipsa de ratiune. Materia e oarb. Cum s-a
putut organiza neavnd ratiune? Cci organizarea presupune o
judecat, un plan, o imaginare a asezrii ei n spatiu si o putere
de a ntruchipa planul ntr-o realitate palpabil. Deci materia nu
s-a putut organiza singur, ci a avut un organizator ntelept si
puternic.
Discutiile noastre erau linistite si plcute. Acest oltean din
Dolj era nesturat de discutii. El mi-a descris marile lupte de la
Orel-Tula din vara lui 1943.
A luat parte la ele. Aici s-au ntlnit dou idei oIensive n
lupt: ideea comandamentului german de a sparge Irontul rusesc
si a comandamentului rus de a-l sparge pe cel german. Restul
frontului era n stationare. Aici nemtii au adus 8.000 de tancuri
si toat aviatia. Rusii au adus 7.000 de tancuri, toat aviatia, sute
si sute de tunuri, mitraliere, etc.
Lupta a tinut peste dou sptmni si a Iost
nspimnttoare. Nemtii au reusit s ptrund cu tancurile n
Preot Nicolae Grebenea
246
dispozitivul sovietic, Icnd o bres, dar nu au putut nainta. Au
trebuit s se retrag. Valuri dup valuri stucasurile germane si
aviatia romn, zi si noapte, treceau la atac.
Era o atmosIer de apocalips. Rusii n-au putut fi nfrnti.
S-ar putea spune mai justiIicat c tancurile cu tunurile rusesti au
nvins tancurile germane. Aceste lupte au artat c nemtii nu pot
pregti un eIort mai mare ca acesta, dar rusii pot aduna o armat
si s Iac un eIort la Iel sau si mai mare, deci, logic, nemtii au
pierdut rzboiul.
n aceste lupte - mi-a spus Ion Dumitru - unii aviatori
romni necstoriti, voind s crute viata unor camarazi ai lor
cstoriti, i-au rugat ca n locul lor, al celor cstoriti, s se duc
ei la atac, ceea ce de multe ori s-a si ntmplat.

PREOTUL NICOLAE PSLARU

Una din Iigurile cu Irumoas reputatie de temnit pe care
voiam s-o cunosc a Iost printele Nicolae Pslaru din judetul
Roman, fost sef al judetului Roman n scurta guvernare
legionar din 940-94. i iat, ne-am ntlnit n aceeasi echip
de lucru, ntr-un abataj unde trebuia s crm cu cte o trocut
minereu mrunt si s-l aruncm n rostogol.
Cele dou luni ct am lucrat mpreun au constituit pentru
mine o mare plcere. Am descoperit n el un preot de mare
calitate, teolog excelent, constiincios la limita extrem. Am
nvtat multe de la dnsul.
,Trebuie s Iacem lucrul cum trebuie si nu de mntuial,
s se vad c suntem popi, preciz el cnd am nceput munca
mpreun. Era linistit si senin, desi lsase acas o sotie si dou
fetite Ir bogtie, iar sotia Ir un serviciu. ,Dumnezeu va avea
grij si de ele, spunea, si le lsa si pe ele si se lsa si pe el n
voia Domnului.
ntr-adevr, nu puteam Iace nimic pentru Iamiliile noastre,
AMINTIRI DIN NTUNERIC
247
de aceea orice grij trebuia lsat deoparte.
ntr-o zi m-am ntlnit singur, pe galerie, cu un maistru
civil care m-a recunoscut.
- Nu sunteti dumneavoastr proIesorul Grebenea? m-a
ntrebat.
- Da, eu sunt.
- Ati fost profesorul fiului meu n Petrosani.
- Da?!
- Pi nou ni s-a spus c toti sunteti niste criminali dintre
cei mai ri.
- Toti sunt ca mine, i-am rspuns. Nimeni nu e criminal,
suntem toti detinuti politici.
- nteleg acum. O, domnule proIesor. Vreau s v ajut.
- Nu! Nicidecum. Acesta e un lucru foarte riscant pentru
dumneata. Binele ce l-ai putea face e mic n comparatie cu
primejdia la care te-ai expune. n astfel de cazuri ei sunt de o
duritate extrem. Nu numai c te-ar da aIar din serviciu, dar ar
urma si btaie mult, si cine mai stie ce. E de ajuns s stii c
suntem detinuti politici si s ai putin consideratie Iat de acesti
mineri. ti multumesc, si i-am strns mna. Cum puteam bga n
foc un astfel de om? Poate nu-si ddea seama de primejdia n
care intra.
Demni de remarcat pentru tinuta lor Irumoas la Baia
Sprie sunt multi si ei ar trebui elogiati, dar memoria mea
zadarnic le caut acum numele. De aceea, cer iertare pentru
aceast insuIicient a mea. Altii vor suplini aceast lips.
Prezint ctiva pe care nu i-am uitat.

NICOLAE GOGA

Arhitect din Craiova, era din formatiunea arhitectilor
legionari care n 940 plnuiser s Iac un tip de cldiri care s
reprezinte stilul autentic romnesc de case cu toate notele lui
Preot Nicolae Grebenea
248
caracteristice. Era un ins robust si plin de sntate Iizic si
spiritual. Vesel si senin, purta cu brbtie greutatea clipei si,
uneori, cu o not de umor care descretea Iruntile.
Cum Octavian Goga, marele poet, avea origini
macedonene, nu stim dac Nicolae Goga, arhitect distins, nu va
fi fost si el de origine macedonean.

NELU RUSU

Avocat ardelean czut n temnit cu unii arestati n
Bucuresti. Era cu vreo zece ani mai tnr dect mine, dar purta
notele unei nevinovtii, unei candori ale unui tnr de 20 de ani.
Un cuvnt mai liber, cu dou ntelesuri, l Icea s roseasc ca o
Iat mare. Anii nu-i alteraser nevinovtia Iunciar, nu-l
contraIcuser. Era omul condus de principiile moralei crestine
si legionare. Cuta ce e drept si cinstit. Retinut, n-ar fi fost n
stare s supere pe cineva cu un singur cuvnt. Avea o mare
credint legionar ascuns n inima lui, un om pasnic si ales.

LUCA DUMITRESCU

Originar din Dmbovita, profesor de filosofie, foarte
instruit; Icuse si istoria artelor. l admira pe Arghezi pe care,
liber, l vizitase de mai multe ori. Fcea dese expuneri literare
pentru cei tineri. Tot el a prezentat frumos pe pictorii Renasterii
italiene si pe alti pictori. Legionar, era prieten cu legionarii
bucuresteni. Purta bine temnita. Sufletul i era tare, dar trupul
mai slab. O tuse cu Ilegm nu prevestea nimic bun pentru el. Nu
stiu ce s-a petrecut mai trziu cu el. l asteptau o sotie proIesoar
si dou Ietite. O curiozitate: era nscut n aceeasi zi, n aceeasi
lun si n acelasi an, cu sotia sa, cu o diIerent de 6 ore.

AMINTIRI DIN NTUNERIC
249
DUMITRU SOLCAN

Un ins cu totul distins si care Icea o impresie deosebit de
Irumoas, chiar n salopeta de miner, a fost Dumitru Solcan.
Legionar inginer din Solca Bucovinei, el purta cu sine un
aer de tinerete si prospetime si de vigoare. Nu-mi amintesc de
vreo discutie cu dnsul, dar silueta lui distins mi struie n
amintire. tiu c se bucura de pretuire ntre cei ce l-au cunoscut.

SEBASTIAN MOCANU

N-ar Ii Iost de mirare s nu-l gsesti printre cei arestati? El
e nepotul lui HoriaNicola Ursu, eroul revolutiei din 1784.
ProIesor de IilosoIie. Ungurii, stpnii Ardealului, n prima
parte a guvernrii comuniste la noi, pn n 956, l-au cules,
dndu-i temnita.
Bine Icut, robust Iizic si suIleteste, prezenta o not de
ncredere si vigoare. Cult si meditativ, avea Iort n expuneri
literare sau filosofice. Era si el legionar. Aici trebuia s Iie de
bun seam locul lui. Din pcate timpul nu mi-a permis s-l
cunosc prea bine ca s-i Iac o prezentare mai deplin, cci am
fost mutat la mina Nistru.

PREOTUL ORTODOX VALERIU ANTAL

L-am cunoscut nc de la Aiud. Czuse cu ,Sumanele
negre. Cnd treceam s vrs tineta suIlam discret un salut, cnd
se putea, la usa lui.
Era nepotul patriarhului Miron Cristea, care era din
Toplita. Brbat robust, bine legat, preot de nalt constiint, tat
a patru copii. Iat-ne laolalt la Baia Sprie. Pe multi i-a ntrit cu
vorba lui nteleapt, pe multi i-a luminat prin explicatiile
teologice ce le-a dat, cci era un preot bine pregtit. Se bucura
Preot Nicolae Grebenea
250
de mult prestigiu. Cu un glas frumos desIta n clipele libere, si
mai ales duminica seara, n vreo barac, pe multi cu doinele
ardelene. Era plin de vigoare. Echilibrat si atent, toate le
desIsura cu ntelepciune si cu un gnd viteaz.
mpreun cu el si cu diaconul Teodor Bej am Icut slujba
nvierii n min n 95.

DIACONUL TEODOR BEJ

Bntean din judetul Arad, tnr plcut si cuminte, extrem
de evlavios, cu o memorie minunat. tia pe de rost nu numai
Sfnta Liturghie, ci si toate rugciunile ce le citeste preotul n
timpul ei. Sentimental. I-a murit logodnica, Voichita, tocmai
cnd urmau a se cstori. O iubise mult si n-o putea uita.
Cnd dou tinere surori svboaice mergeau, n urma
ordinului primit, s se predea rusilor ca s le duc la lucru, Ir
s stie cine sunt ele, ntlnindu-le pe drum, a luat imediat pe una
si s-a cununat civil cu ea ca s-o salveze. Apoi Icu si cununia
religioas si ea i deveni sotie.
Arestat ca legionar, am aIlat c sotia l-a asteptat cu toate
presiunile oIiciale de a se desprti. Muri nc tnr, nu stim n ce
mprejurri. E una din jertIele ce le-a dat preotimea romn pe
altarul durerii patriei. Dumnezeu s-i ierte pcatele si s
primeasc jertIa lui.

ION SCURTU

OIiter, maior de vntori de munte, romn din Brasov, din
romnii ,trocari. A Icut parte dintr-o unitate de aprare a
regelui Mihai.
Fidelitatea lui Iat de acest rege inIidel i-a adus temnita.
Brbat viguros si om de ndejde, nationalist, trocar adevrat.
Mi-a vorbit cu mndrie de junii brasoveni cu costumele lor
AMINTIRI DIN NTUNERIC
251
nationale care continuau o veche traditie romneasc n Brasov,
cu unele serbri la anume zile ale anului.
Era ndrgostit de muzic. Dar specialitatea lui n muzic
era Iluieratul. Ne retrgeam n min la un loc discret si Iluiera
fragmente din operele marilor muzicieni, balade, doine etc. Dar
Iluiera att de Irumos c n-as Ii crezut c e posibil acest lucru.
Era un artist, era cuceritor. Mare talent.
A czut ns prad unor minciuni; si anume: administratia
a primit de la Bucuresti gazete ca Scnteia si altele, scrise numai
pentru detinuti, si le-au introdus n min prin muncitorii liberi.
Le-am citit si eu. Unele gazete erau n ungureste. Toate artau c
armata american vine si ne elibereaz. Condor, un maistru
ungur care intra n min cu noi, protest la teleIon violent c
ntrziem cu iesirea din min chiar si acum cnd armatele
americane au intrat n Timisoara. Toate erau mincinoase si
pregtite s te induc n eroare. Unii credeau c acest lucru e
adevrat, altii nu, ntre care si eu. Dar am spus:
- Ei vor s vad reactia noastr. ns, dac e adevrat,
acum trebuie cea mai mare retinere si prudent. Acum nu trebuie
s suprm deloc pe asupritorii nostri care, n furie, cnd ar intra
armata american n lagr ne-ar putea ucide cu mitraliera ca s
ne predea morti.
Maiorul Scurtu a czut victim acestei viclenii. Nu era n
schimb cu mine, c-l preveneam si nu Icea aceast greseal.
Intrnd n lagr, de la ntoarcerea de la lucru, ar fi spus unui
cpitan: ,i-acum s vd ce veti Iace voi care ne-ati asuprit! si
ar Ii avut cu el o conIruntare n cuvinte, violent.
Dup aceea el a Iost btut att de tare nct nu s-a mai
putut reIace ca s reziste n viitor greuttilor de temnit si s se
elibereze. Cci nu cred c avea o condamnare mai mare de 0
ani.

Preot Nicolae Grebenea
252
DIACONUL ILINESCU

n lagrul de la Baia Sprie era si diaconul Ilinescu. Un om
de mult sensibilitate si puritate moral. Avea o voce
Iermectoare si o credint mare. Originar din Iasi, lsase acas
cinci copii mititei. Dar ducea temnita cu vigoare, cugetnd c
Domnul va avea grij de ei. tia s se insinueze n discutii cu cei
nelinistiti si s strecoare n inimi sperante si ncredere. Cald si
plcut, a Iost de Iolos multora, mai ales celor tineri.

NICOLAE SIMIONESCU

A Iost seIul studentilor legionari din lasi pn la arestare,
n noiembrie 1948.
SuIerintele lui n anchet au Iost multe si mari. i ele s-au
repetat si dup terminarea anchetei si condamnare. ntre anchete,
prin perete, am vorbit cu el si am nteles marile ncercri prin
care a trecut. A rezistat eroic si a rmas curat. A ptimit
muceniceste.
Mai e viu printre noi datorit milei lui Dumnezeu, a unei
constitutii Iizice puternice si a unei ereditti viguroase. Mi-a
produs o proIund impresie. El a rezistat printr-un puternic simt
al rspunderii, prin rugciune si printr-o constiint moral
sensibil.

.%"/*+'(-

mi cuta prietenia un tnr locotenent oltean: Marin Tuc.
Tot verde si el. Discutam mult cu el. Era cuminte de tot, ca o
Iat mare, cum se zice. Cred c era un oIiter de elit; am dedus
c era Ioarte capabil. Suporta greu asuprirea. Era tip de vultur,
nu se simtea deloc bine n cusca temnitei. Vedeam n el eroul,
lupttorul nenduplecat.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
253
- Va trebui s plec de aici, mi-a spus el ntr-o zi. Nu pot
suporta situatia aceasta. Vreau s evadez.
I-am spus:
- Asta-i conditia noastr acum si nu va Ii schimbat mult
vreme. Comunistii sunt tari si acum au crescut si mai mult n
putere: au comunizat China. Nu vd o schimbare curnd.
Venirea americanilor, pe care o asteapt att de mult unii, e o
himer. Au puterea, dar nu au Iorta moral s se miste pentru
noi. Nu ne putem rezema azi ctusi de putin pe ei. Nu uita c si
rusii au acum bomba atomic. Evreii le-au pus-o n mn. Mai
trziu si vor da seama ce greseal au Icut. Noi nu ne putem
rezema dect numai pe Dumnezeu. El e singurul reazem. Dar e
un reazem nebiruit. Hai s ne lsm n voia lui, va gsi El calea
mntuirii noastre. S mai avem rbdare.
Dar nu se linistea. Vorbeam n fiecare zi mpreun si din zi
n zi l pretuiam mai mult. Era un suflet mare. Nu se putea
potoli, nu renunta la gndul evadrii. Atunci i-am expus ce mari
riscuri cuprinde n sine o astIel evadare. Dac ai reusit s iesi de
aici si s ajungi undeva, aIar, oamenii sunt att de speriati c nu
te primesc, sau te primesc cu greu, sau te primesc pentru putin
timp.
- ncerc riscul acesta, mi-a spus.
- Nu te sItuiesc, dragul meu, din inim te rog, renunt.
- Nu! Nu pot!
- Dumnezeu s-ti fie ntr-ajutor. i l-am srutat. Apoi vreo
dou sptmni m-a evitat. Am nteles de ce. Voia s nu m
expun, s nu creeze bnuiala c l-am ndemnat eu.
Am auzit apoi c a evadat printr-un plan fantastic, greu de
imaginat. Iesirile din min erau pzite si nu se putea evada, iar
din lagr era imposibil. i totusi el din min a evadat. A iesit pe
poarta ce se deschide cnd un transport de vagonete cu minereu
trebuia s Iie scos aIar din carier. Planul a Iost extrem de
ingenios si ne-a mirat pe toti. Nu-l pot descrie, dar a fost ceva ce
Preot Nicolae Grebenea
254
numai o inteligent rar putea concepe.
Am auzit mai trziu c a ajuns ntr-un sat, c l-au primit
unii, dar c l-au silit, de Iric, s plece repede si c l-au prins si
l-au mpuscat.
Mi-am zis n inima mea: cu mintea lui att de ascutit a Ii
ajuns un general de mare calibru dac ar Ii avut alte conditii. i
ct de pur era acest om!
Se vede c cei curati trebuie s dea primele jertIe.

&$/*'#,#+!%'/+5*+./*%+7%/%+&!"/#

Se apropiau Sfintele Pasti, nvierea Domnului nostru Iisus
Hristos. Cugetam la acest mare si sfnt praznic. n iconomia
mntuirii, Domnul a rnduit s-i premearg Patima, chinurile,
jertIa cea izbvitoare nvierii. Trebuia si noi s trecem prin Iocul
suIerintei ca s ne curtim si apoi s asteptm nvierea.
Detinutii nostri lgristi erau vzuti tot mai des n atitudini
de meditatie si rugciune. Cu Iumul lmpilor de carbid, n
abataje sau pe stncile de pe galerie, Iceau pe pereti cruci,
unele mai mari pn la o jumtate de metru, altele mai mici.
- E semnul izbvirii, printe, si noi vrem s-l vedem peste
tot, spuneau. Noi suntem crestini si credem c si de la Crucea
Domnului putem primi un ajutor.
n sptmna Patimilor, unii detinuti au zis:
- Ce-ar Ii, printe, ca la SIintele Pasti s Iacem o slujb n
min? S serbm si noi nvierea!
- Nu e permis, dar, dac doriti, s ncercm s o Iacem.
Pstrati discretia, ca s nu aud agentii turntori.
De la om la om au Iost anuntati cei ce trebuiau s participe
la slujb, cci de unii ne temeam s-i anuntm.
Cu o bucurie ascuns se astepta Ziua nvierii.
Veni Vinerea - ziua marii si Sfintei Patimi - si
administratia ne-a dat dup ciorb cea mai bun mncare. Dar
AMINTIRI DIN NTUNERIC
255
detinutii au preIerat s posteasc. Unii n-au vrut s primeasc
friptura. Eu am primit-o si am pstrat-o pentru ziua nvierii.
Niciodat nu s-a mai dat Iriptur. Dar de acum se va da si
n viitor n Vinerea Patimilor la detinuti s se ,spurce cu
mncri de dulce.
La orizontul 12 unde lucram eu, la 560 de metri adncime,
mai lucra si preotul Valeriu Antal si diaconul Teodor Bej. Ne-
am nteles mpreun cu bucurie si entuziasm.
Am intrat seara n min, n noaptea Pastilor. Cei anuntati
stiau ce va fi. Mai nainte de ora 12:00 noaptea s-au tras
clopotele. Cum? Niste sfredele legate unul de altul n pozitie
vertical erau ciocnite cu un alt sIredel si sunetul trecea de la
unul la altul nct aveai impresia c sunt chiar niste clopote
adevrate. Tragerea ,clopotelor era anuntul ca oamenii s
coboare pe galerie la locul stabilit pentru sfnta slujire. Din toate
prtile coborau oamenii cu lmpile de carbid aprinse si luau loc.
Noi preotii nu aveam nici sIintele odjdii, nici sIintele
vase, ci eram n salopete si opinci. Asa am nceput slujirea.
Am cerut tuturor s se sting lmpile. Apoi s-a aprins
lampa printelui Antal care a strigat: ,Veniti de luati lumin!
toti si-au aprins lmpile. Slujba a continuat cu un avnt sublim.
Din toate piepturile rsuna cntecul de slav: ,Hristos a nviat!
Slujba era ascultat n genunchi. Memoria exceptional a
diaconului Bej ne-a nlesnit s cntm mai toate cntrile att de
frumoase ale utreniei nvierii.
Pe la mijlocul slujbei, veni spre noi seful informatorilor,
cpitanul de jandarmi Petrescu, detinut ca si noi. El Iusese prins
de camarazii lui de camer c Icea marea ,crim c se roag
cu ptura tras peste cap.
A Iost putin tresrire cnd a Iost vzut c vine. Colegii de
slujire m-au ntrebat:
- Ce facem?
- Continum, am rspuns.
Preot Nicolae Grebenea
256
i Petrescu vznd linistea noastr nu a ndrznit s zic
nimic si s-a asezat n liniste printre ceilalti ascultnd pn la
capt sInta slujb. Apoi toti s-au retras la locurile lor de munc.
A Iost ceva Iantastic. AtmosIera de tain a minei la 560
metri sub pmnt cu lmpile de carbid n mn a dat sIintei
slujbe o not att de intim, att de proIund si de mreat nct
toti am fost foarte miscati. Misterul credintei le-a trezit tuturor o
nIiorare sInt si o multumire negrit care le-au zguduit
suIletele pn n strIunduri. Au trit cteva clipe uitnd de
conditia lor de detinuti. Efectul slujbei a fost cuceritor.
Condor, maistru ungur care era cu noi n min, Iost seI
comunist peste ntreg Ardealul n timpul cnd comunistii erau n
prigoan si luptau subversiv, am aIlat mai trziu c s-a retras la
mic distant s nu Iie vzut si a ascultat slujba n genunchi.
La iesirea din min, n liIt toti cntau ,Hristos a nviat,
desi oIiterii lagrului si paznicii ne asteptau aIar si erau vzuti.
Bucuria era pe fetele lor si nimic nu i-a putut opri. Nu au
avut neplceri dup aceea pentru slujba aceasta.
Un om de mare calitate si de mare omenie, Cojocaru, fost
inspector al Sigurantei din Bucovina, care datorit greuttii
temnitei a devenit schizoIrenic cu maniIestri cnd de bucurie
cnd de tristete si tcere, mi-a imputat cu durere c nu l-am
anuntat de aceast slujb. Mi-a prut Ioarte ru. Aveam mult
stim pentru dnsul dar m-am temut s-l anunt. Ascultarea
slujbei i aducea mult mngiere si poate chiar nsntosirea.
Pctuim uneori Iat de Iratii nostri din lips de ndrzneal si
asta din prea putin credint, uitnd c mai poate veni si
Dumnezeu cu ajutorul su.

PREOTUL GRECO--%'0,/-+,#,(/(

Veneau cnd si cnd oameni noi n lagr. AstIel veni ntr-
o zi preotul clugr greco-catolic Lelutiu, doctor de Roma si cu
AMINTIRI DIN NTUNERIC
257
un doctorat n IilosoIie. Czuse cu Ajutorul Catolic. Era din
prtile Fgrasului.
M-am grbit s-l ntmpin cu inima deschis si cu o mn
de ajutor material: spun, biscuiti si rahat S tot fi avut vreo 50
de ani. S-a bucurat. O atentie de la nceput, n conditiile de
detentie, e ceva ncurajator si plcut.
L-am ntrebat ce mai e n Biseric. ndat mi-a rspuns:
,Cel mai bun clugr ortodox nu este Arsenie Boca, de la
Smbta, ci Ilie Cleopa de la Sihstria. Cea mai bun clugrit
ortodox e maica Veronica de la Vladimirestii Tecuciului. i cea
mai bun mnstire de maici din Romnia e cea de la
Vladimiresti, unde merg mii de oameni zilnic.
Avem si noi, greco-catolicii, la Blaj, o maic pe drumul
sIinteniei care e pentru noi o mare sperant.
A mai adugat cte ceva si mi-a spus c a czut cu
ajutorul catolic. Acesta era un ajutor de la Roma ce se da
preotilor greco-catolici care nu au acceptat trecerea la Biserica
Ortodox, care, dup desIiintarea Bisericii greco-catolice de la
noi, au rmas Ir salarii.
Desi nu eram de acord cu cei ce n-au trecut la Biserica
Ortodox dup desIiintarea lor, cci prseau astIel cmpul de
lupt activ pentru Hristos si ieseau din rnduri, tocmai cnd era
mai mare nevoie de ei, Iiindc comunismul se ntrea, totusi m
bucuram c primeau un ajutor pentru ntretinerea lor.
A intrat si el n min ca toti ceilalti.
Dar n timpul liber era cam mult asaltat de multi, cu multe
ntrebri. ncepuse s se cam laude si nu avea atitudinea cea mai
recomandabil pentru un preot: i lipsea smerenia si spiritul de
pace. Discuta de pe niste pozitii ce strneau controverse si
neliniste. Discutnd cu pasiune prea mare si Icnd prea mult pe
catolicul, ntr-un avnt nesocotit, a afirmat:
- Ardealul trebuie s Iie al ungurilor Iiindc sunt catolici.
Unii intelectuali ce-l ascultar l-au prsit deceptionati, vznd
Preot Nicolae Grebenea
258
cu ce fel de romn aveau de-a Iace. Dar a doua zi, ctiva trani
macedoneni au venit Iuriosi la mine si, dup ce au spus discutia
ce Iusese, au mai adugat: ,sta-i vndut, printe, sta-i Iuda.
Nu trebuie s mai stea printre noi. E sarpe veninos. Ne-am
hotrt s-l ucidem. l aruncm pe rostogol odat cu minereul,
cci nu e vrednic s mai triasc.
A trebuit s duc discutii lungi si discrete, s-i conving s
nu Iac o astIel de Iapt neplcut lui Dumnezeu si care ar putea
s Iie si aIlat de oamenii din lagr. I-am rugat s renunte, s nu
mai vorbeasc de acest lucru ca s nu aIle conducerea lagrului.
Greu au voit s renunte, att erau de ndrjiti. Niciodat nu a
aflat el prin ce primejdie a trecut.
Am dedus c dac n trecut cei ce au trecut pe la Roma si
au nvtat la Propaganda Fide si-au dat mai bine seama c
romnismul lor si sentimentul lor national s-a ascutit, unii dintre
cei ce se ntorc azi de acolo vin cu sentimentul national slbit
sau chiar pierdut. Cei din trecut erau buni romni si buni
catolici; cei de azi se ntorc foarte buni catolici, chiar fanatici -
ceea ce e o orbire - dar foarte slabi romni.
Deci, atentie unde Iaci studiile. i unii dintre cei ce au
nvtat la Paris s-au ntors de multe ori internationalisti,
comunizanti, liber-cugettori sau chiar atei.
Cei ce au venit de la studii din Germania s-au ntors mai
bine formati.
Dostoievski exagera prea mult cnd spunea c Apusul este
putred?

GG+&'()#*/+&0&//+5*+,%1"

Se auzea n lagr c la Pitesti, unde erau dusi studentii, se
petrec lucruri groaznice, nIiortoare. ,Mna neagr lucreaz
AMINTIRI DIN NTUNERIC
259
acolo - spuneau unii. Dar ce era aceast mn neagr si ce Icea
ea real nimeni nu stia.
i-acuma au venit la noi de acolo 100 de studenti.
I-am primit cu cldur, dar ei s-au artat de o rezerv
insulttoare si chiar cu dusmnie. ntrebati ce a Iost la Pitesti nu
voiau s vorbeasc.
ntre ei era si studentul Bucur Constantin din Bacu, cu
care fusesem prieten bun si aveam ncredere unul n altul. Cu
ncetul si cu mult team si Ioarte discret, deoparte la plimbare,
a nceput s vorbeasc. Ce spunea era ceva de necrezut. n
esent, ce a Iost acolo: pentru reeducarea studentilor s-a aplicat
metoda lui Macarenco, un pedagog rus ce ar fi aplicat-o cu
succes unor vagabonzi tineri rusi, pentru reeducare, dup
revolutia din 1917.
n metod, ca un element principal, intr btaia. Care ns
nu ti-o dau slujbasii temnitei, ci chiar camarazii ti. Mai nti
trebuie s-ti pierzi demnitatea si sentimentul onoarei si s ursti
si s socotesti ca pe niste banditi pe toti cu care ai lucrat. Ei,
dac nu sunt n temnit trebuie denuntati si adusi n temnit
pentru reeducare. Torturarea se face continuu, sub supraveghere.
ti sunt luate toate lucrurile cu care te-ai putea sinucide. Situatia
devine att de ncordat si de grea, nct moartea e nimica toat
si toti ar mbrtisa-o cu bucurie, ca pe o salvare, ns nu o pot
primi. Trebuie s triasc dar s nu mai Iie ,banditi.
Cea mai bun dovad de ntoarcere e s denunti pe cei mai
iubiti ai ti: pe printi, pe Irati, pe logodnice, pe prietenii cei mai
buni, care, dac nu sunt comunisti, sunt banditi. Trebuie s dai
lovituri grele prietenului tu cu care ai lucrat, care a rmas
bandit, iar tu, acum, care-l bati crunt timp mai multe zile, nu mai
esti bandit, esti reeducat. Deci demn de a tri liber n
societatea comunist. Trebuie s batjocoresti pe Iostii ti seIi si
toat ideologia lor banditeasc. Trebuie s ungi icoanele cu
Iecale si s le sruti asa, unse.
Preot Nicolae Grebenea
260
Pn mai esti ,bandit nu ai voie s mnnci la mas, ci s
stai pe brnci si s te trsti la ea n genunchi si s-o mnnci Ir
lingur, sorbind-o. Trebuie s sorbi din tinet urin si mai
trebuie s te arti ca porcul ce se tvleste n noroi.
Reeducarea aceasta a Iost Icut de Nicolski, evreu
basarabean, seIul Securittii, cu scopul descoperirii prin studenti
a dusmanilor ce ar Ii aIar, adic n tar, dar si pentru a aIla ce
gndesc studentii, pentru a-i avea n mn si a-i face cu totul
inofensivi sau unelte docile ale lor.
Nicolski a Iost ajutat de colonelul evreu eler din Oradea,
de un ofiter politic, Marin, si de Ion Dumitrescu, directorul
penitenciarului Pitesti.
Ei au pregtit mai nti o echip de studenti n Irunte cu
urcanu, Ptrscanu, nepotul lui Lucretiu Ptrscanu, student n
anul V la medicin, si nc vreo cinci. Acestia erau captati de
Securitate pentru planurile lor. Actiunea a nceput asa:
n noaptea de SIntul Nicolae din anul 950 au tbrt cu
btele peste cei dintr-o camer si au nceput o lupt cu acestia, i-
au nvins si i-au subjugat. Militienii se Iceau c nu aud
rcnetele. Echipa de soc a trecut apoi din camer n camer cu
acelasi procedeu. urcanu controla totul, era voinic si btaia lui
era grea: pumnii lui erau ca maiul.
Operatia a durat pn n anul 952. Toti cei ce erau n
penitenciarul Pitesti au trecut prin acest iad. Ea s-a extins si la
penitenciarul Gherla. Au fost chinuiti si au murit n aceste
Irmntri si unii ce nu erau studenti, dac s-au gsit n cele
dou temnite.
Rezultatul reeducrii de la Pitesti a Iost 64 de morti si 250
de studenti tuberculizati.
Bucur Constantin mi-a spus c urcanu le-a poruncit ca pe
oriunde ar merge s se arate ca niste reeducati, s Iie sinceri si
nu banditi ca ceilalti, s Iie activi pe drumul cel nou. El i va
controla mereu.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
261
Din cele ce relata Bucur Constantin rezulta c o spaim de
moarte i-a cuprins pe toti cei sositi n lagr. Toti asteptau s vin
urcanu si tremurau de team c va intra n noi ,probe de
btaie.
Am nteles: ei stteau ntr-o spaim de moarte. De aceast
spaim trebuiau scpati.
Deci i-am spus, tactic, asa:
- Acesti oameni au Icut niste crime nemaipomenite. Ei au
Iost pusi. Sunt ca niste martori vii ai crimelor svrsite, nsisi
autorii lor. Dar regimului comunist nu-i convine s triasc
acesti martori, cci ei artau cruzimea si criminalitatea regimului
comunist. Deci ei trebuie s moar. i-i vor omor. Pretexte se
vor gsi: ,au Iugit de sub escort, ,s-a surpat un zid peste ei,
s-au necat undeva sau alte pretexte. Dar vii nu vor rmne.
Iar dac vin aici s ne reeduce pe noi n-o vor putea face.
Dac ncep s cugete la aceasta noi i vom omor nainte de a-si
ncepe actiunea, cci nu vor putea suporta ca s se Iac cu noi ce
s-a Icut cu voi. Aici e lagr nu e temnit.
De intr n min, dac pstreaz gnduri necurate pentru
noi, i vom arunca n rostogoale si, la 40 de metri, unde vor
cdea, vor Ii piItie.
Fii linistit; aici nu le merge de vor veni. Ei nu vor putea
teroriza o mie si cteva sute de oameni cti suntem aici. i vom
ucide usor dac vor ncerca ,Iiguri cu noi. Dar poate nu vor
veni.
Noii veniti ne priveau cu dusmnie si mare rezerv. Cte
unu si mai deschidea gura si spunea cte unuia din noi ce a fost.
Era ceva de necrezut.
Le artam bunvoint, dar ne suspectau. Dar dup cteva
sptmni s-au mai mblnzit.
Se culegeau inIormatii pe barci si unul dintre ei le
strngea pe toate si le ddea conducerii lagrului. Dar ntr-o zi,
n loc s dea inIormatiile administratiei, ni le-a dat nou, la vreo
Preot Nicolae Grebenea
262
3-4 ce eram mpreun si discutam.
Nu ne-am mirat cnd unii au propus ntocmirea unei liste a
celor vreo 14 insi dintre noi care suntem cei mai periculosi si
care trebuie s Iim dusi la Aiud s Iim reeducati. ntre cei 4
eram si eu.
Ca s-i ajut, cota de mbunttire a hranei ce o aveam
lunar am dat-o la doi studenti. Dar ei m-au denuntat si mi s-a
retras dreptul de a o mai primi.
ncetul cu ncetul acesti tineri si reveneau.
Eu, n acelasi gnd de a-i scpa de team, urmream pe
orice detinut nou ce venea n lagr si-l ntrebam dac stie ceva
despre urcanu. Unul ce venise de la Aiud mi spuse c l-a vzut
pe urcanu cnd i puneau lanturile la picioare.
Am comunicat aceasta lui Bucur Constantin c s spun
studentilor stirea si s vorbeasc si ei cu detinutul nou venit.
Peste vreo lun veni un pantoIar si spuse si el acelasi
lucru: si el l-a vzut pe urcanu pe cnd i punea lanturile. Deci
steaua lui urcanu ncepea s apun.
Bucur comunic si celorlalti stirea. ntr-o zi, un tnr din
baraca noastr m opri si mi spuse:
- Printe, m-ati salvat de la moarte.
Dar eu i-am spus:
- i se pare, nici nu te cunosc nc bine.
i el adug:
- Sunt student, am terminat dreptul si continuam istoria
cnd m-au condamnat. Dup reeducare am rmas inIormator.
Dar venit aici, dup un timp, cugetnd la logodnica mea si la
mizeria n care am ajuns, m-am hotrt s nu mai dau inIormatii.
Constiinta nu-mi mai permitea. Dar, cum stau cu patul suprapus
patului celui care strnge inIormatiile din barac, acesta m
privea ca si cnd mi-ar imputa aceast nou atitudine. i m-a
cuprins groaza. Mi s-a urcat temperatura si am intrat n
infirmerie, aveam 41C. Doctorii mi-au dat fel de fel de leacuri
AMINTIRI DIN NTUNERIC
263
creznd c am ceva la rinichi. Dar temperatura nu ceda: 4C
timp de trei zile. Atunci seara a venit Bucur Constantin cu stirea
c urcanu a Iost vzut cnd i s-au pus lanturile. Fr altceva,
dimineata aveam 37C. Nu trebuia s mnnc dect un regim
prescris, dar am mncat de toate si nu mi-a Icut nimic ru.
M-am mirat si i-am spus:
- Vei auzi mai ncolo lucruri si mai rele despre urcanu: el
nu va putea tri, Iiindc e autorul si martorul unor prea mari
crime si Irdelegi!
Am auzit mai trziu c tnrul a Icut un cntec:
,Rapsodie maramuresean. L-am auzit. Textul era cu continut
legionar, iar melodia era adaptat textului. Iar despre tnr am
auzit trista veste c ar Ii murit. Ar Ii o mare pierdere, avea mare
talent. i apoi mai era si voinic si Irumos.
Cazul tnrului acesta, cu urcarea temperaturii la un nivel
insuportabil, e ilustrativ. Spaima ucide organismul; alungarea ei
aduce organismul n stare normal.
De aici se poate considera mretia domnului nostru Iisus
Hristos si a nvtturii sale pentru lume. Dorul Lui de a aseza pe
pmnt o imprtie a pcii: ,Pacea mea dau vou, nu cum d
lumea si apoi: ,Fericiti Ictorii de pace si nsusi salutul
Mntuitorului dup nviere: ,Pace vou!
Toat nvttura Domnului vizeaz pacea cu Dumnezeu,
pacea cu lumea si pacea noastr luntric.
,Mrire ntru cei de sus lui Dumnezeu si pe pmnt pace
si ntre oameni bun nvoire anunt si ngerul la sosirea lui
Iisus pe pmnt.
Prin contrast, puneti alturi principiul lui Stalin: ,Vigilent
si nencredere si trageti concluzia urmrilor dintr-o propozitie
si din cealalt. O pozitie divin si una diabolic.
Cele ce prevzusem cu privire la urcanu si echipa lui de
soc s-au ntmplat, dar nu n Iorma n care prevzusem eu.
Preot Nicolae Grebenea
264
Iat Iorma pe care au adoptat-o guvernantii.
Au multumit tuturor din echip pentru loialitatea lor si
pentru ajutorul pe care l-au dat n reprimarea banditilor. V-ati
cstigat merite deosebite - li s-a spus. Veti primi rsplata
meritat. I-au lsat s se mbrace n hainele lor civile, le-au dat
o mas bogat si li s-a spus: ,Veti primi Iunctiuni n stat dup
meritele pe care le aveti: descrieti Iiecare ce ati Icut ca s
putem aprecia exact meritele Iiecruia si dup aceea li s-au
dictat alte declaratii centrate, chipurile, pe actiunea legionar de
compromitere a P.C.R. ca ordin de la Horia Sima.
i ei au Icut o larg descriere a Iaptelor lor. Atunci li s-a
Icut un proces dup propriile lor mrturisiri si toti au Iost
condamnati la moarte.
n ce-l priveste pe directorul Dumitrescu, n-a scpat nici
el. A Iost vzut n dub plngndu-se de brutalitatea celor ce i-a
servit si de nerecunostinta lor. Apoi nu s-a mai auzit de el.
Desigur, a disprut. Nici eler ?~ n-a scpat. S-a auzit c s-a
sinucis. Dar el era un om Ir constiint, deci nu se putea
sinucide. Atunci ce s-a ntmplat cu el? Simplu: a fost ucis.
n disparitia lor n aceste Iorme trebuie s vedem nssi
rzbunarea divin pentru attea Irdelegi pe care le-au Icut
acesti oameni Ir de inim.
Numai Nicolski a scpat, seIul suprem, cci n-avea unul
mai sus ca s-l ucid.

,(-"'0"+5*+./*

Am Iost dat s lucrez n min ntr-un abataj foarte
primejdios: stncile pe ,cerul abatajului nu stteau bine.
Amenintau s cad pe noi. Eram cinci insi n echip. Nu-mi mai
amintesc dect de Sandu Mazilu si gazetarul Gabriel Blnescu.
Lucram cu team si gustarea n-o luam n abataj ci aIar. Tot
aIar ne odihneam. ntr-o zi s-a rupt o plac ca de vreo dou mii
AMINTIRI DIN NTUNERIC
265
de kilograme si a czut cu mare zgomot. Dar noi eram toti aIar.
Bunul Dumnezeu ne-a pzit.
Dar dup aceea am Iost dat la lucru n Iundul galeriei, la
locul unde se trgeau gazele de o instalatie ce trebuia s le
scoat aIar din min. Locul era extrem de poluat: toate gazele
treceau pe acolo. Era imposibil s rezisti. Am avut ca ajutor n
echip un cojocar bntean de vreo 40 de ani.
- De aci nu mai scpm, printe, aci murim, mi-a spus el.
- Nu! N-o s murim, i-am spus; dac esti cu mine n-o s
mori.
Un inginer a venit si ne-a fixat norma: adncirea galeriei
cu o jumtate de metru pe zi si naintarea cu 2 metri. Era ceva
mult prea mult. Eu i-am spus inginerului:
- Asta-i norm posibil de mplinit? Domnule, dac scap cu
viat din temnit, te dau n judecat pentru tentativ de asasinare
Iizic.
Dar el mi-a spus:
- Asta mi s-a dat ca norm si asta v-o dau. i a plecat.
Terenul era moale ca si caolinul din care se face portelanul. I-am
spus colegului de echip: cutm cte o scndur, ne asezm pe
ea, iar gazele vor trece pe deasupra noastr. i asa am Icut.
Va trebui s lum un vagonet si s-l umplem cu caolin, dar
nu-l vom vrsa, ci-l vom lsa pe linie ca, dac vine cineva, s
vad c lucrm.
Totusi, si asa, pziti de gaze, nu e destul. Vom Iugi de la
locul de munc de vreo dou ori n timpul unui sut si vom merge
departe, sub o scar, unde e aer mult si curat. Vom sta acolo
mult. Iar dac vedem pe galerie venind cineva, vom fugi la locul
de munc. Dar nu cred c vor veni, cci si ei se Ieresc s nu se
intoxice cu gazele din aer, cci nu vor putea veni pe brnci.
ntr-adevr, n timp de dou sptmni nimeni n-a venit s
ne vad. Apoi a venit un maistru si ne-a zis:
- Ce faceti?
Preot Nicolae Grebenea
266
- Uite, lucrm.
Iar el a zis:
- i eu sunt romn, nteleg. Faceti ce puteti.
i nimeni n-a mai venit s ne controleze ct am lucrat
acolo. N-am ncrcat pe zi dect un vagonet, dar au Iost si zile
cnd am lsat vagonetul ncrcat ca s-l avem pe a doua zi. i
asa, la viclenia lor, am rspuns si noi cu viclenia noastr.
*
Greuttile muncii cresteau mereu. Ni se ridica ntruna
norma. Eram nemultumit, dar nu ndrzneam nc s protestez.
Lucrnd cu Romulus Dianu ca s curtm o scar, am
atras atentia unor unguri, care lucrau alturi, s ntrerup munca
si s nu arunce minereu pn Iacem curat. Cci rostogolul n
care aruncau minereul era tocmai lng scar. Ei ne-au promis.
Dar, Iie cu voie, Iie Ir voie, au aruncat minereu cnd noi eram
pe scar, sus, cam la un metru mai jos de nivelul abatajului. Un
bolovan m-a lovit n cap, n frunte. Va fi avut un kilogram si
jumtate. Am avut norocul c el s-a lovit mai nti de fierul
rostogolului si i s-a micsorat viteza. Altfel muream. Asa mi-a
spart capul. Sngele curgea. M-au scos aIar palid. Se vede c se
scursese mult snge. M-a pansat doctorul legionar Dumitru
Moisiu care lucra la inIirmeria lagrului. El a Iost un om plin de
bunvoint si a ajutat pe multi. M-a ajutat si pe mine. Mi-a Icut
o custur a pielii care se vede si azi. E n Iorm de V tiprit, asa
cum are vipera un V. Port lui Dumitru Moisiu recunostint
pentru buntatea lui.
Mai erau si alti doctori n lagr, dar unii lucrau n min.
ntre ei era doctorul Corneliu Petrasevici, originar din Banat.
Desi tnr, el a Iost doctorul Comitetului Central. Om distins si
de o proIund omenie.
L-am ntrebat:
- Ce prere ai despre ei si n genere despre comunisti?
AMINTIRI DIN NTUNERIC
267
El a rspuns:
- Ei vor ajunge ntr-o zi s spun: Doamne, cine ne va
scpa pe noi de noi nsine?
Aceasta e o constatare Iormidabil, ca o sentint de
condamnare. ntr-adevr, comunistii sunt att de legati unii de
altii - prin activitatea pe care o duc mpreun, prin
supravegherea pe care Iiecare e pus s o Iac asupra Iiecruia si
a tuturor mpotriva tuturor, prin nencrederea unuia n cellalt ce
duce la o nencredere general, prin dezgustul si deprimarea la
care ajung oamenii ntr-o astfel de societate, nct toate acestea
Iac Ioarte grea, sau imposibil, Ir mari convulsiuni si lupte,
desprinderea din hora n care mpreun au jucat. Ei sunt
angrenati ca ntr-un lant puternic, la care verigile sunt bine
strnse si greu se pot desface din lant.

ION BUJOR

Inginerul Ion Bujor, considerat de mine unul din primii
sapte ingineri ai trii, Icea planul de munc la min mpreun
cu inginerul Bals. l cunoscusem de cnd eram profesor la
Lupeni, iar dnsul era director general la societatea Petrosani de
exploatare a crbunelui din Valea Jiului.
ntr-o zi i-am pus aceast ntrebare:
- Domnule inginer, n activitatea dumneavoastr ati simtit
vreodat prezenta lui Dumnezeu si ajutorul Lui?
El mi-a rspuns:
- Da, eu am fost un rationalist feroce si m-am condus dup
mintea mea. Dar uneori simteam c am intrat ntr-o Iundtur
din care nu mai puteam iesi. Atunci plecam genunchii si m
rugam. i dintr-o dat totul se limpezea naintea mea. O lumin
venea de sus si-mi lumina inima si mintea. De aceea eu am
crezut n rostul Bisericii si n functiunea ei sInt si am ajutat-o.
Eu stiu ce rol important joac preotul la poporul nostru, mai ales
Preot Nicolae Grebenea
268
n clasele de jos. Numai semidoctii si prostii dispretuiesc
biserica.

/*'#"6#*/#+!#*'"(+5.7(*'/"/

ntruct conditiile muncii din min se nrutteau mereu,
am nceput a m nelinisti. Cnd m-au trimis la munca de min
mi-au spus c se vor respecta unele conditii si se va lucra dup
posibilittile Iiecruia. i acum lucram de-a valma, Ir nici o
grij de posibilittile mele reduse de lucru.
Asta mai ales din pricina foametei prin care am trecut si
intrrii n munca de min nainte de a m Ii reIcut.
La controlul ce ni s-a Icut, doctorul Dumitru Moisiu m-a
gsit cu plmnii mult slbiti.
- Atentie, mi-a spus, n conditiile n care lucrm, plmnii
dumneavoastr pot ceda.
Acesta era un aviz binevoitor. M-am sesizat.
Am spus unor prieteni:
- Trebuie s cerem unele mbunttiri ale regimului de
munc, asa nu mai merge.
- Nu ni-l vor mbuntti si numai ne punem ru cu ei.
- Nu putem merge spre moarte ca niste imbecili, Ir s
ncercm o schimbare a situatiei. Avem dreptul s ne aprm.
- Nu ndrznim s Iacem un demers n acest sens, mi-au
zis, si numai dac am cere cu totii am avea un eventual succes.
Dar aceasta e imposibil. Unii nu ndrznesc s ridice capul,
stiind prin ce foamete au trecut.
- Voi ncerca eu.
- ncearc, dar nu credem c se va cstiga ceva. Pipie
totusi terenul.
i l-am ,pipit. Venise un director nou din Ocna-Sibiului,
avea gradul de maior, si un subdirector nou, un fost cioban luat
de la oi, era acum sublocotenent al Republicii.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
269
La o adunare a detinutilor am ridicat glasul. Am spus c
atunci cnd am plecat din Aiud si m-am angajat c voi lucra n
min mi s-au dat unele asigurri care vd c nu se respect: c
mi se va da un loc de munc dup puterile mele, c vom lucra n
conditii suportabile. Dar conditiile vd c se nruttesc si ntrec
peste puterile mele de suportare. Cer unele mbunttiri pe care
v rog s binevoiti a le cuta si a mi le da. N-am vrut s vorbesc
n numele tuturor si s-i angajez pe toti. De altfel nici nu aveam
consimtmntul lor pentru aceasta.
Directorul a spus:
- Nu noi, Bucurestii hotrsc regimul dumneavoastr.
Eu am spus:
- Aveti, v rog, bunvointa si artati-le greaua situatie n
care ne gsim.
La cteva ore am fost luat si dus ntr-un Iel de pivnit si
nchis acolo. n ea era un pat de lemn, Ir saltea, iar jumtate
din scndurile lui lipseau. Era n ea o gaur prin care venea
aerul, dar care nu era att de mare ca s poti trece prin ea. Am
Iost pedepsit s stau 0 zile n ea cu regim - mncare de
penitenciar. i am stat. Dar nu cum au socotit ei. Detinutii mi-au
adus o ptur pe care am tras-o pe gaur si, cnd luau masa,
furau pine si vreo bucat de carne si mi le bgau pe gaur. Dar
cam din a treia zi mi-au adus zilnic cam vreo 100 de grame de
zahr pe lng pine, desi noi nu primeam zahr separat de
alimentatia noastr, ci numai n ceaiul care mi se ddea.
Dup 0 zile, timp n care nu m-a vizitat nimeni, m-a scos
aIar. Subdirectorul a descuiat usa. El mi-a spus cu un ton
binevoitor:
- Asa-i, domnule, nu e bine, ce s-ti fac asa-i la noi acuma.
Fii si dumneata mai cuminte. Aud c esti pop. Roag-te. Poate
c Dumnezeu te ajut, c mi se pare c n-ai Ii un om ru.
i dup vreo trei zile m-au mutat la mina de plumb Nistru,
nu departe de Baia Sprie. Neavnd o min mai rea, m-au mutat
Preot Nicolae Grebenea
270
la o min mai bun. Cci ndat am constatat c era o min mai
bun dect cea de la care am Iost mutat.

LA MINA NISTRU

Lagrul de la min Nistru era condus de doi oIiteri secui,
locotenenti, ajutati de alti doi oIiteri ce vorbeau limba maghiar,
care puteau fi tot secui sau unguri.
Numrul detinutilor lucrtori era cam 00. Barcile erau
ntinse pe o pant usor ridicat. Detinutii erau romni si mai
erau ctiva unguri, vreo 10.
Regimul alimentar acelasi ca la Baia Sprie. Laptele ce se
d minerilor civili, precum si phrelul de rachiu pentru
protectia contra intoxicrilor cu gaze, lipsea cu desvrsire.
Mina nu e adnc precum cea de la Baia Sprie, ci aproape
la supraIat. Aici am ntlnit mult mai putine persoane
cumsecade dect dincolo.
Am nceput munca cu entuziasm, ca s nu par c sunt
recalcitrant dup ce Iusesem trimis aici ca pedeaps, si cu o
realizare aproape constant de putin peste suta de procente
cerute.
Am fost dat tot ca vagonetar, cum ncepusem si la Baia
Sprie. eI de echip, cu rspundere de mersul echipei.
Un timp am mers binisor si n liniste si multumire. Dar
ntr-o zi cteva vagonete ncrcate sriser de pe linie. Trebuia
Iort s le ridici. Un maistru ungur Ioarte voinic si lat n spate se
nIurie c ntrziam si nu puteam Iace norma. Se uit cum ne
zbteam s le ridicm. Eram nc slbiti. Ne ajut el si, cu Iorta
lui, ndat le-am pus pe linie.
Dar el se rsti la noi: ,Nu asa se lucreaz; trebuie s puneti
toate sIortrile cci asa cum lucrati puteti rezista si 0 ani.
Deci trebuia s lucrm ca s murim mai repede. Planul
autorittii era dezvluit.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
271
Nu m-am lsat inIluentat de maistrul ungur n Ielul de a
lucra si nici de apelurile perfide ale directorului de a spori
eIortul cum c ,Iiecare lopat n plus de minereu e un pas spre
libertate. Sloganurile comuniste erau de acum compromise si
stiam ce intentii se ascund sub ele.
Un militian ungur, scund dar Ioarte ru, dimineata, la
numerotare, ddea Ir motiv dou-trei palme la doi-trei,
suduind c nu intr mai repede n rnd. Pe mine nu m-a lovit
nc, dar mi Icea alte necazuri. Dup mas m punea s alerg
de dou-trei ori de la baza pantei pn la baraca cea mai de sus.
Lucrul acesta l mai Icea si cu alti ctiva.
De cteva ori am ascultat de el dar, vznd c se repet i-
am spus:
- Pentru ce, domnule? N-aveti dreptul s-mi cereti aceasta,
iar dac struiti anunt conducerea. M-a njurat si m-a lsat n
pace. Am observat c se cutau pretexte pentru pedepse n
timp ce nu eram n min. Un oIiter romn obisnuia s ne
pedepseasc des ca s stm cu Iata la perete un sIert de or ntr-
:ior- El ne ameninta:
- S stiti: v omor cnd vreau si nu m cost dect un
proces verbal. Att, m! Un proces verbal! Dar nu btea pe
nimeni, ameninta numai.
La aceast min am dat si de sapte preoti. Printre ei era si
Dumitru Iliescu-Palanca, protopop onoriIic, traductor al
predicilor lui Ilie Minat.
La cteva luni dup sosire, care s-a Icut n august 95,
am Iost dat s lucrez cu dnsul. Era preot n Bucuresti la
bisericuta, ca o bijuterie, Stavropoleos. l vzusem n lagr, n
reverend, o Irumusete. Nu-mi impunea deloc si nu simteam nici
o atractie spre el. Acum lucram mpreun numai noi doi. Avea
mult ncredere n sine. Mi-a mrturisit planurile sale:
- Vom iesi n curnd din temnit. Comunismul va cdea,
Preot Nicolae Grebenea
272
iar americanii vor domina lumea dup cderea comunismului.
Romnia va Ii atunci o tar liber si Biserica noastr va iesi de
sub jugul actual. Eu voi ajunge ministru al cultelor. M voi
ocupa atunci s scoatem si un ziar, el va trebui s treac si peste
hotare. As vrea s am si cte un om de isprav n Iiecare judet,
om al meu. Unde te vei duce, sfintia ta, vei fi omul meu de
ncredere. L-am captat si pe Nicolae Pslaru. E om foarte bun,
iar sIintia ta pari a Ii mai slab, dar totusi bun. Te rog intoneaz
cteva ectenii s vd ce voce ai.
Am spus cteva ectenii, al cror ecou se pierdea pe galerie.
- Convenabil, aprob el.
Tria cu acest complex al grandorii. M ntrebam: pe ce
lume trieste?
Conditia noastr era grea. Eram slbiti, condamnati.
Armata rus era n tar; guvern comunist subordonat rusilor.
Apusul era n imposibilitatea de a se misca din cauza slbiciunii
morale. Singur Germania la acea or era cu un conductor de
mare calitate. Mult putregai n Europa. Cum s cugeti astIel?
Singura noastr ndejde rmnea Dumnezeu, marele si bunul
Dumnezeu, Creatorul si Atottiitorul.
i n locul unor meditatii si rugciuni privind mizeria
noastr, inima noastr era nc ngmIat. Ah! Doamne, cnd ne
vei da mai mult lumin, Tu, lumina lumii, ca s pricepem
ntunecimea noastr, patimile si nedrepttile noastre si s ne
ntoarcem la Tine cu gnd smerit si cu inima nIrnt?
Nu l-am contrazis. Auzisem c e certret si era prea
nIumurat. Nu am voit s risc o ceart ntre noi, ci am Iost Ioarte
rezervat si i-am spus doar att:
- Printe, viata noastr e n minile lui Dumnezeu. Cine
stie ce drumuri ne va deschide El nou si neamului nostru? S
credem n mila Lui pentru noi.
i a trecut luna cu o colaborare ntre noi linistit.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
273
Luna viitoare am Iost dat s lucrez cu colonelul Ion
Popescu Pera. Fusese seful Institutului Cartografic din Romnia,
era un om foarte frumos si foarte voinic.
Trebuia s lucrm pe galerie si s crm materiale n min:
sIredele, motorin si altele, precum si s ducem napoi sIredele,
spre ascutire, si butoaiele de motorin spre reumplere. Cnd
prieteni de-ai mei legionari au auzit cu cine lucrez au nceput s
m cineze si-mi spuneau:
- E francmason, nimeni nu s-a nteles cu el, o s ai o lun
foarte grea.
Dar n-a Iost asa. Dimpotriv. Chiar de la nceput,
colonelul Popescu Pera a fost atent si ndatoritor, amabil si plin
de bunvoint.
Vzndu-m slbit, la locurile mai grele de urcare a
materialelor el a ncercat s Iug cu sania ca s o mping
singur. Dar eu am protestat:
- Multumesc Irumos pentru bunvoint, dar nu trebuie s
procedm asa. Dumneata nu trebuie s Iaci si munca mea. Dac
Dumnezeu mi-a dat aceast sarcin, trebuie s o Iac eu.
Dumneata nu trebuie s-ti slbesti puterea pentru mine. Dac e
s mor, atunci trebuie s mor eu pentru mine si nu dumneata.
Altfel n-ar fi drept.
Colaborarea cu dnsul era Irumoas si din zi n zi mai
plcut. Am discutat lucruri multe laolalt. Tatl lui cel de-al
doilea era profesorul Peret, procurorul Masoneriei Romnesti.
Patriarhul Miron Cristea uneori lua masa cu ei. Influenta
masoneriei era mare lucru, pe care l stiam si eu. Pera a avut o
tinerete nIlcrat si plin de aventuri galante. Dar nu s-a
dovedit Ir scrupule si lipsit de caracter. Dimpotriv.
Redau o situatie ca s-i vedeti reactiunea. Era locotenent
n Chisinu. Acolo multi locotenenti romni erau cstoriti cu
evreice. Au primit ordin s se evite cstoriile cu evreice. Dar el
tocmai atunci s-a ndrgostit de o evreic ce era n clasa a VIII-a
Preot Nicolae Grebenea
274
de liceu, Iiica unui rabin. Tnra evreic era Ioarte Irumoas. De
sfintele Pasti a dus-o la biserica noastr, unde au luat parte si
oIiteri superiori, mpreun cu generalul de corp de armat din
Chisinu.
Domnisoarei i-a plcut Ioarte mult slujba SIintelor Pasti si
a plns. Dup slujb locotenentul a Iost vzut cu iubita lui, nct
ofiterii i-au admirat. Atunci generalul de corp, felicitndu-i, a
zis:
- O pereche att de Irumoas n-o putem mpiedica s-si
realizeze iubirea; Iacem o exceptie: dau libertate pentru aceast
cstorie. Mare bucurie. Tinerii si-au jurat iubire pn la moarte
si au hotrt cstoria. Se ntlneau zilnic. Dar, la o sptmn
dup Pasti, tatl iubitei i-a Icut o vizit lui Pera si i-a spus:
,Dumneata iubesti pe Iiica mea. Dar ea este evreic si nu se va
mrita cu dumneata, ea trebuie s se mrite cu un evreu.
Zadarnic l-a implorat s nu ntrerup o dragoste att de
Iierbinte si att de curat. Rabinul a Iost nenduplecat. El a scos
200.000 de lei din buzunar si i-a propus:
- Ia aceast sum si renunt la Iiica mea.
Dar propunerea l-a umplut de revolt si a ripostat c
iubirea lui nu se poate vinde sau cumpra. i rabinul a plecat
nemultumit. Peste o sptmn, rabinul a venit din nou si i-a
propus:
- Dublez suma pentru a renunta la fiica mea, si a pus
400.000 de lei pe mas.
Dar el a rspuns:
- Niciodat.
Dar a doua zi si n zilele urmtoare Iata n-a mai venit la
ntlnire. La cteva zile a primit o scrisoare disperat de la ea
:,Sunt arestat; plecm n America. Vreau mcar s te mai vd.
Vino s te mai vd la trenul cutare; voi Ii la Iereastr. La
revedere sau mai degrab adio, dragostea mea, dup care urma
semntura.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
275
A doua zi pleca cu trenul. Tatl ei i-a permis s deschid
Iereastra la locul unde stabilise s-l vad. Doar cteva clipe au
reusit s se vad si s se mbrtiseze cu gndul.
Noi, dup ce duceam materialele sus, trebuia s lucrm pe
galerie. Dar unii camarazi tineri m rugau s nu Iacem munca
aceasta, ci s le spun cte ceva si apoi vor ajuta cu totii s Iacem
treaba ce o aveam de Icut. Eu am acceptat, dar ei au spus:
Masonul acesta periculos nu poate s Iie prezent la discutiile
noastre. i eu l-am rugat pe Popescu Pera s nu se supere si s
se retrag. M-a privit cu tristete si s-a retras.
Dar, peste cteva zile, mi-a spus cu lacrimi n ochi:
- De ce procedezi asa? Cine sunt eu? Sunt un criminal, m-
ati vzut Icnd vreo Irdelege? si a nceput a plnge.
Eu i-am rspuns:
- Ce pot s Iac, domnule colonel? Esti mason, esti
dusmanul crestinilor si al legionarilor, iar acestia sunt camarazii
mei. Poti s dai dovad c si dumneata crezi n Dumnezeu si te
rogi?
- Cred, a spus el, si dau dovad.
- Bine. Lum niste hrtie de la cei ce Iac situatia, ti dictez
dou-trei rugciuni si ai trei-patru zile s le nveti.
- Bine, a zis el. i i le-am dictat. Dar a treia zi mi-a spus:
- Iat: hai s recit rugciunile. Ele mergeau att de bine ca
memorizare si erau att de frumos exprimate, nct m-am mirat.
I-am spus:
- Nu e de ajuns. Trebuie s te si rogi nu numai s le stii.
- Cum s nu m rog, c am nevoie de rugciune?
Atunci l-am mbrtisat si l-am srutat cu bucurie si i-am
spus:
- Ah, domnule colonel, ct bucurie mi Iaci. Esti un om,
un om adevrat! Am toat ncrederea n dumneata.
- S mergem s spun camarazilor mei bucuria mea din
ziua de azi. Rmi deoparte si apoi te introduc ntre noi.
Preot Nicolae Grebenea
276
Camarazilor le-am spus cam acestea: e mason, dar e un
om cinstit si sincer, capabil, caracter Irumos, demn de stim. l
iau pe garantia mea.
i l-am adus ntre legionari si am spus:
- Cerem scuze domnului colonel dac, pn l-am putut
cunoaste, am avut unele rezerve Iat de dumnealui. i i-am Icut
cunostint cu toti.
Dnsul s-a bucurat enorm. El ns nu trebuia s aIle
niciodat puternica mpotrivire ce a strnit-o propunerea de a-l
primi ntre noi. A fost o dezbatere mai lung si, vznd c ei nu
cedeaz, le-am spus:
- Dac-l excludeti pe el, excludeti-m si pe mine. Eu nu
mai pot veni pe la voi dect cu el. Singur nu.
i atunci ei au zis:
- Bine. Veniti cu el.
Dar eu le-am zis:
- Fiti atenti; trebuie primit cu toat inima. V rog s nu
schiteze cineva vreun gest de retinere care s-l Iac s se simt
prost.
Asa a intrat ntre noi.
Trebuie s ntelegem ct de dureros este ca cineva, rupt de
Iamilie, Ir s aib un cuvnt de la ea, osndit la munc silnic,
trimis cu altii la munc, s Iie izolat ca un lepros, sub asuprirea
temnicerilor brutali si Ir mil, ct bucurie oIer primirea lui
n grupul colectiv! Un astIel de act e pentru el un adevrat
eveniment important n viata lui si poate fi o renastere.
De aceea, trebuie s ntindem, cu dragoste, o mn oricui
vrea s se ridice spre lumin. Iar nu s-l privim cu dispret pentru
trecutul lui vinovat.
Trebuie s spun c Popescu Pera a Iost apoi la nivelul
tuturor asteptrilor, spre cinstea lui. Ba le-a si depsit.
Un om care mi-a strnit un interes deosebit prin specificul
si originalitatea lui a fost plutonierul de sectie de jandarmi, din
AMINTIRI DIN NTUNERIC
277
Bucuresti, Bold. Acum era disperat si putin nfricosat. Corp bine
Icut, puternic. Oltean cstorit cu o olteanc.
- Printe, striga el, Vine potopul! Vine potopul, printeee!
Potopul, urgia lui Dumnezeu! Ce ne Iacem printe? Murim
printeee!
- Linisteste-te, domnule Bold. Dac-o vrea Dumnezeu, nu
murim. Dar te rogi dumneata lui Dumnezeu ca s te ajute, s nu
mori aici, ci s te eliberezi si s mergi s-ti vezi sotia si copiii.
- Am uitat rugciunile printeee! Nu le mai stiu.
- Ai uitat si Tatl nostru?
- Da, printe. Fiindc vine potopul.
- Nu mai stii nici o rugciune?
- Ba mai stiu una pe care o ziceam cnd eram n servici.
- Ia spune-mi-o si mie.
i el ncepu, dar reproduc cu mult aproximatie :
- Doamne Dumnezeule, ajut-mi mie, plutonierul Bold,
cnd sunt clare, cnd sunt n patrul, cnd sunt n escort.
Apr-m si m pzeste pe mine robul tu totdeauna. Amin!
- Foarte frumoas, plutonierule Bold, Ioarte Irumoas si
adaptat la nevoile dumitale de serviciu. Adapteaz-o acum la
nevoile de aici: ,Doamne apr-m si m pzeste pe mine,
plutonierul Bold, cnd sunt n min, cnd sunt pe galerie, cnd
sunt n abataj, cnd m culc si cnd m scol. Fii cu mine
totdeauna si pzeste cu dreapta Ta si pe sotie si pe cei patru
copilasi ai mei. Amin!
Dar mai Irumoas-i rugciunea ,Tatl nostru si ea ne-a
Iost spus de nsusi Domnul nostru Iisus Hristos. Hai s-o
renvtm. Am intrat ntr-un fost abataj de pe galerie si acolo i-o
spuneam cu glas tare, iar el o repeta dup mine plngnd. Dar
trei zile n-au Iost de ajuns ca s o poat nvta. A trebuit s vd
de dnsul nc patru zile ca s o renvete, ntr-att sufletul lui era
de zbuciumat.
ntlnindu-l mereu pe galerie, l-am ntrebat:
Preot Nicolae Grebenea
278
- Ei, Bold (cci mi-a cerut s-i zic pe nume), dar ai fost
dumneata cumsecade n timpul serviciului?
-Ei, cumsecade! Nu, printe, cte am Icut, mai ales n
Basarabia, dar oamenii nu i-am btut. Am Iost un ticlos,
printe, ticlos, taic, de aia vine potopul.
i mi-a povestit o seam de mici ginrii pline de haz pe
care le Icea n Basarabia, mai ales cnd avea inspectie sau cnd
era ziua lui onomastic.

PE GALERIE LA VAGONETE

Viata rezerv surprize neasteptate detinutului. Din trei sau
patru evrei care erau la min, unul mi-a Iost dat s lucrez cu el.
Era un cantor bisericesc evreu care avusese o slujb
important n Partidul Comunist, dar acum, din motive
nemprtsite, se gsea aici.
Poate anume a Iost dat cu mine, ca s ne certm. Dar dou
luni, ct am lucrat mpreun, ne-am nteles bine.
L-am rugat s-mi cnte cntece religioase evreiesti. Cnta
Irumos. Cu o voce baritonal si cu o plcere deosebit intona
versetele sIinte. Semnau Ioarte mult cu versetele de la Utrenia
noastr. Aveau o not de gravitate si proIunzime.
Mi-a spus: ,Numele Tatlui nostru nu e Israel, ci Eret
Israil - pmntul sInt al lui Israil. Mi-a vorbit de marile bogtii
ce le au n America evreii. Un singur bancher evreu din USA a
dat statului Israel ajutor n bani - l-a citat cu numele - mai mare
dect plata ce o datoram noi rusilor pentru despgubiri de
rzboi.
Avuseser mari bogtii si n China, dar acum nu le mai
aveau.
L-am ntrebat:
- Ce credeti voi, evreii, de ce nu s-a dus mprteasa Vasti
n sala unde era brbatul ei, mpratul Ahasveros, cnd a
AMINTIRI DIN NTUNERIC
279
chemat-o ca s-o arate comesenilor mpratului (cci, dup
obiceiul oriental, femeile la ospete petreceau separat, iar brbatii
la fel).
- Fiindc s-a rusinat cci i-a cerut s vin goal,
dezbrcat - asta e n traditia noastr, a zis el.
- Dimpotriv, n Biblie, la cartea Estera se spune c a Iost
chemat s vie mpodobit, cu coroan pe cap... De unde aceast
nepotrivire ntre traditia evreiasc si Biblie?
Sau evreul meu nu stia ce spune... Pe de alt parte nu
ntelegeam cum de mprteasa Vasti a ndrznit s reIuze pe
sotul ei, mpratul, dac a chemat-o s vie mpodobit cu
vesmintele ei mprtesti. Dar putem ntelege reIuzul ei dac a
chemat-o s se nItiseze dezbrcat.
Dar ceea ce este mai important, si de asta l-am introdus pe
acest cantor evreu aici n jurnal, e c el ne-a spus:
- Talmudul nostru, care e o interpretare a Torei, adic a
legii evreiesti, are textele cunoscute si asa s-au publicat. Acest
lucru l poate aIla toat lumea din moment ce el e scris. Dar sunt
lucruri ce nu sunt scrise si pe care era bine si noi cantorii le
nvtm pe de rost. Ele sunt transmise oral din generatie n
generatie. Textele acestea nescrise nu le stie lumea neebraic, le
stim numai noi. E un secret al nostru, al fiilor lui Israil.
Deci n Talmud sunt texte nescrise ce se transmit oral si la
care ajung numai evreii. De ce nu le scot la lumin? Probabil c
ele cuprind lucruri grave la adresa celorlalte popoare din lume,
lucruri pe care nu le pot publica s nu strneasc Iuria celorlalti
mpotriva iudeilor.
Ceea ce m mir atunci este textul ce se aIl n Talmud:
Pe cel dinti dintre crestini ucide-l. De ce si-au asumat acest
risc?

ORTINSKI

Preot Nicolae Grebenea
280
O Iigur deosebit care lucra la biroul lagrului ca detinut
era colonelul Ortinski.
Cine era el? Fost sublocotenent ntr-un regiment romnesc
de pe Irontul rus; pe o viroag, singur cu plutonul su a czut
prizonier. S-a ntors n tar cu divizia Tudor Vladimirescu dup
ce luptase la Debretin cu gradul de maior.
Avansat locotenent colonel, a cstigat ncrederea rusilor -
era de origine polonez - si a Iost pus s Iac o epurare a
oIiterilor din armata romn. A lucrat cu o duritate extrem, Ir
mil, ca cel mai temut executant. Dup vreo dou-trei luni de la
sosirea mea la Nistru, m-a cutat si mi-a spus:
- Printe, m gsesc ntr-o situatie grea. Am nevoie de
ajutorul dumneavoastr.
- Cu plcere Iac ce se va putea, dar uite, aici sunt preoti
care te cunosc mai bine Iiindc stati demult laolalt.
- Nu, de dumneavoastr am nevoie.
- Bine, te rog, dezvluieste-te si spune-mi care e necazul
dumitale. i si-a nceput mrturisirea.
- Pus n situatia s Iac epurarea oIiterilor, am lucrat strict
dup ordinele ce le primisem. Nici o abatere nu am Icut. Nici o
derogare nu am admis. Eram sever si dur. Am exclus mila. Multi
au suIerit enorm n urma epurrilor. M bucuram de un credit
deplin.
Atunci l-am ntrebat:
- Cum atunci ai ajuns totusi s Iii arestat?
- Iat, nu lucram singur, lucram cu unii subalterni. Dar
vznd ei ct de aspru, ct de dur lucrez n executarea ordinelor,
au nceput s se team de mine. Dac Iacem o greseal, si-au zis
ei, sta ne bag n puscrie; el nu stie de camaraderie,
colegialitate, el stie numai s execute Ir mil ordinele. i de
team s-au coalizat contra mea si m-au bgat n puscrie cci
mi-au gsit o chichit cu care m-au nIundat. i acum m gsesc
aici. Am mari regrete. Constiinta mi-e nelinistit. Dup cele ce
AMINTIRI DIN NTUNERIC
281
am Icut cu devotament, iat recunostinta: temnita. Caut linistea.
Ajutati-m dac puteti.
- Ai Icut greseli mari, i-am zis. Numai ordinele drepte,
cinstite si nempovrtoare trebuie s le aplicm ntru totul.
Celelalte, prin aplicare, le ndulcim, le aducem n acord cu
dreptatea, buntatea, adevrul si mila. AltIel promovm rul si
prin corectitudinea noastr instaurm pe pmnt nedreptatea,
asuprirea, teroarea si orice Irdelege. Dac ordinele vin de la
niste autoritti nedrepte si criminale, noi devenim instrumentele
prin care ei si mplinesc planurile lor nedrepte si asupritoare.
Nu suntem niste automate. Dumnezeu ne-a lsat ratiunea. Cu ea
noi putem aprecia si ordinele care ni se dau, dac sunt conIorme
cu Binele, cu Dreptatea, cu Adevrul, cu ideea de progres. i
dac nu sunt conIorme, nu le mplinim, ne retragem. i dac
rmnem, atunci, considernd c sunt interpretative, vom
introduce n aplicarea lor spiritul ce rezult din ideile de mai sus.
Dar ordinele ce le primeai dumneata stiai c vin de la rusi,
desi nu direct, ci prin medierea romnilor ce ti le ddeau. Dar
rusii nu voiau binele nostru. Asta s-a vzut din primele zile ale
ocupatiei Romniei de ctre ei. Deci ele trebuiau aplicate cu
rezerv si cu mbunttire substantial.
Dumneata le-ai executat cu asprime. i acum ai mari
regrete. C ai ajuns la regrete e minunat. Esti pe drumul bun. Ele
sunt ca o baie a suIletului. Cu ele splm pcatele noastre. Ne
usurm si mergem nainte, spre bine acum, spre mbunttire si
renastere.
Domnule Ortinski, ai ndejde. Mila lui Dumnezeu e mare.
El nu are pe nimeni de pierdut, ci vrea ca toti s ne mntuim prin
pocint si iubire. i s stii c nici un pcat al nostru, oricat de
mare, nu poate birui mila si iubirea lui Dumnezeu de noi.
Numai s ne ntoarcem spre El cu regretul pcatelor noastre. Cu
lacrimi si cu gndul de ndreptare. Cu aceeasi sinceritate cu care
ai lucrat n trecut pe calea pe care ai mers, cu aceeasi sinceritate
Preot Nicolae Grebenea
282
lucreaz acum pe calea ntoars spre mntuire, spre curtie si
sfintenie. Dumnezeu ti-a artat mila lui prin regretele si
nelinistea ce te-au cuprins. Departe de a fi pierdut, esti pe
drumul mntuirii. Mergi n liniste pe el. Ne vom ntlni de-acum
mereu mpreun ca s ne sItuim si s ne mngiem mpreun.
Sunt bucuros c m-ai solicitat, dragul meu, si cu bucurie ti
stau la ndemn.
Mi-a multumit. Apoi ne ntlneam zilnic si discutam ntr-o
discret retragere, cele ce mi se preau potrivite pentru mersul
lui nainte spre cstigarea linistii si pcii luntrice.
Fireste, a trebuit s nvete si cteva rugciuni pe care s le
spun zilnic de dou ori. Mergea bine si, treptat, si cstiga
linistea.
Mai trziu au intrat n lagr trei insi civili, care probabil
aveau rosturi importante n partid. Cnd au dat cu ochii de
Ortinski, unul din ei a nceput s-l njure. Apoi a Icut rost de o
nuia si a nceput s-l loveasc peste mini si chiar peste Iat.
Ortinski a nceput s Iug, dar acela l urmrea de la spate,
lovindu-l peste mini si njurndu-l.
Scen trist. Un strin cade peste tine, condamnat, si te
bate pe tine care esti lipsit de aprare. Acesta e un abuz
nepermis.
Dar aceasta arat si Iuria si revolta si dusmnia pe care
faptele ce le-a Icut Ortinski le-a strnit n cei ce le-au suportat
sau au auzit de ele.
De aceea, oriunde am Ii, n orice post, s ne purtm astIel
ca atunci cnd plecm s nu strnim preri de ru si, cnd ne
ntlnim cu cei cu care am lucrat nainte, rentlnirea s Iie ca o
srbtoare n care parIumul trecutului s se ridice si s ne
mping la calde si prea plcute mbrtisri.

/*&!#-/#+5*+,%1"

AMINTIRI DIN NTUNERIC
283
ntr-o zi, cnd toti lgristii eram acas, adic nu n min,
ne-am trezit cu o inspectie. Am fost asezati toti n rnd, n curte,
ca inspectorul s ne vad, s ne identiIice pe toti si s dea
dispozitiile lui.
Inspectorul era un locotenent major. El controla toate
lagrele de detinuti de la combinatul Baia Mare: Baia Sprie,
Cavnic si Nistru.
Citea dup tabel pe Iiecare, care trebuia s spun:
prezent.
Cnd a auzit numele meu s-a oprit si a strigat: iesi din
rnd, asa o grmad de reclamatii am mpotriva ta si art cu
minile nchipuind teancul: era mare ct dou-trei crti mari.
Cnd a terminat, a dat unele dispozitii ca s lucrm cu
spor, spre binele nostru si al patriei. ,Toti trebuie s iubim Patria
si s ne artm iubirea muncind cinstit pentru ea., a spus el. Din
tonul lui linistit si deloc ameninttor se putea deduce c nu e un
om ru.
Apoi m-a luat pe mine si m-a dus ntr-un birou si a nceput
a vorbi asa:
- Noi vrem s reeducm detinuti politici ca s nteleag
conceptia noastr social si de viat. Btrnii nu ne mai
intereseaz ca s-i cucerim. Ei au cunoscut multe, au alt
conceptie si ar Ii de prisos s ncercm. Ne intereseaz, ns,
tineretul. Pe el trebuie s-l cstigm neaprat.
ti Iac dou cereri pe care te rog s le mplinesti. Promite-
mi c nu Iaci aici o propagand politic contra noastr, c nu vei
dezvolta nici o activitate politic mpotriva noastr si promite-
mi c nu vei dezvolta nici o activitate religioas si c nu vei da
nimnui ndemnuri, sIaturi, lmuriri pe linie religioas, adic te
vei retine si nu vei da nimnui asistent spiritual.
- La prima cerere v spun c o accept imediat si c o voi
respecta cu strictete. De altIel, nici pn acum nu am Icut ceva
Preot Nicolae Grebenea
284
contra dumneavoastr. Cu att mai mult de acum nainte nu voi
dezvolta nicidecum o activitate politic contra dumneavoastr.
M voi retine total. V promit solemn.
n ce priveste cererea a doua, v rog s m iertati, nicicum
n-o pot primi. Noi suntem arestati, lucrm n conditii grele.
Suntem uitati de Iamilii, crti si gazete nu avem, moartea la tot
pasul e lng noi, iar regimul e sever. Rupti de toate, ne-a rmas
numai Dumnezeu.
El e ndejdea si singurul nostru reazem. Cum am putea,
prsiti de toti, s ne desprtim de El? El e azi totul pentru noi.
Toti l caut si au nevoie de lmuriri, de ajutor spiritual. Ca
preot crestin pot eu s resping pe cineva dac vine si mi cere un
ajutor spiritual? Pot eu s spun: n-am voie s vorbesc si s m
retrag? Acest lucru nu l-as face orice s-ar ntmpla.
Cugetati dac un preot cinstit ar putea primi cererea
dumneavoastr, si dac nu este n drept s o resping.
Ne cereti s lucrm cinstit si cu spor. Noi lucrm, slav
Domnului, cu spor. Acesti detinuti ar mai putea lucra ei cu spor
pentru binele Patriei, dac li s-ar lua aceast ndejde n
Dumnezeu?
Nu resping cererea dumneavoastr. din ndrzneal. Nu!
Ci din necesitate: mi-e imposibil a o primi si nu vreau s v
nsel. V spun deschis: Nu!
Dnsul a rspuns:
- Bine, Grebenea, sunt multumit si dac mplinesti cu
strictete si numai cererea mea cea dinti.
La aceasta am rspuns:
- Fiti sigur, o voi mplini ntocmai.
Atunci dnsul mi-a ntins mn si mi-a spus:
- Bine, Grebenea, sper ca la o nou ntlnire s-ti spun si
lucruri mai bune dect acestea.
Am plecat si mi-am zis: ,Iat un om cinstit, neabuziv, care
ntelege si pe altii si nevoile lor, nu numai pe ale sale si ale celor
AMINTIRI DIN NTUNERIC
285
pe care i serveste. Eram bucuros n inima mea c am
descoperit un astIel de om ntre oIiterii romni ai trii n acel an.
Trebuie s adaug c am gsit mai trziu si alti oIiteri de
militie si securitate cu inimi nefalsificate, obiective si de
omenie, cu dor de bine si cu atitudini alese, mai curnd de ajutor
dect de asuprire, si cu tendinta de a se ridica mai presus de
obligatiile lor oficiale.

ABUZURI OFICIALE

Nu stteam pe roze n lagr: munc mult, alergri, bti
pe Iat si mai ales pe ascuns, cnd btile trebuiau s Iie mai
grele, insulte. Acestea veneau mai ales de la personalul de paz
unguresc. Acestia dovedeau o ur pe care si-o manifestau prin
loviturile obrajilor si trupurile bietilor detinuti romni. Unii
spuneau: ,S te pzeasc Dumnezeu s stai ntr-un lagr cu
conducere maghiar!
Dac n alte locuri nu era justiIicat, poate, ns acest
strigt aici era justiIicat pe deplin. Aici asa era: ungurii si
Iceau de cap. Nu treceau 10-5 zile s nu se aud: ,iar a Iost
luat cineva si btut bine n dos, sus. Cei btuti erau amenintati
s nu spun c au Iost btuti si, de Iric, unii nu spuneau dect
celor mai intimi ai lor. Dar uneori erau vzuti cnd erau dusi sau
cnd veneau de la locul de btaie, rosii la Iat si cu urme
evidente ale loviturilor pe care le-au primit. Zadarnic tgduiau
cei n cauz, semnele de pe ei erau mai convingtoare dect
cuvntul lor.
Dar ce mi s-a ntmplat mie ntr-o zi? Eram de serviciu pe
lagr n ziua aceea. Cte un detinut era n fiecare zi de serviciu
pe lagr si el intra ultimul n min dup ce controla toate
barcile si le nchidea cnd curtenia n ele era gata. De
asemenea, trecea pe la buctrie s vad dac toate sunt puse la
Preot Nicolae Grebenea
286
punct pentru mas. El mtura si ducea gunoiul.
n acea zi, dup ce toate erau gata si m ndreptam spre
iesire ca s intru n min, un soldat, din locurile de paz de sus,
ncepu cu cteva ocri si insulte la adresa mea, cu privire la cine
eram eu si cine erau toti lgristii. Mi-am dat seama c el era
indus n eroare. Eu i-am zis:
- Las-m, camarade, suntem noi destul de necjiti, nu ne
mai necji si tu.
Dup iesirea din min si dup baia obisnuit, pe cnd m
pregteam s merg la mas si lumea se aduna n curte pentru
asta, ungurul mic si nenorocit, care zilnic btea la numrtoare
ctiva oameni si de care am aIlat c-si btea si sotia de dou-trei
ori pe lun, m chem si-mi spuse c am insultat soldatul si
trebuie s-mi iau pedeapsa. Eu i-am spus ce s-a ntmplat, c n-
am nici o vin si dac as avea una, nu el trebuie s o stabileasc,
ci directorul.
- Vino sus, mi-a zis, si m lmuresti acolo.
- Nu e nevoie de alt lmurire, lmurirea am dat-o deja.
Atunci el m-a prins de mn s m duc cu sila. Dar eu m-
am desprins si am scpat. Lumea n rnd pentru mas privea
scena. Atunci el ncepu s m izbeasc cu palmele si cu pumnii
peste cap, peste Iat si cu picioarele m izbea n Iluierele
picioarelor. M-a umplut de snge pe Iat. Atunci m izbea mai
ales n piept si pe picioare. Nemaiputnd suporta, am tsnit
Iurtunos spre sala de mese si am intrat nuntru rvsit cum
eram.
- Uitati, domnilor, ct de Irumos petrecem noi aici la min
si ct de bine se poart militienii unguri cu noi. M artam
tuturor plin de snge. Astea-s semnele vzute; numai dac m-as
dezbrca s-ar putea constata cele nevzute.
Cum un ofiter ungur supraveghea masa, i-am zis:
- Ce ziceti, domnule sublocotenent, nu-i asa c ne merge
bine aici?
AMINTIRI DIN NTUNERIC
287
Era Ioarte stingherit si n cele din urm replic:
- Cine a Icut asta?
- E omul care bate Ir motiv n Iiecare zi ctiva oameni si
nimeni nu-l opreste.
- Las, o s cercetez, a zis, iar eu, Ilmnd, m-am asezat la
mas.
Dar ce mi-au spus camarazii dup mas? Locul unde m-a
oprit militianul si au avut loc cele expuse era tocmai la liziera
dintre locul pe care puteam s ne plimbm si locul pe care dac-l
depseai soldatii aveau ordin s trag. El era desprtit de zid
numai de vreo doi metri. Nu sesizasem primejdia: ferindu-m de
loviturile militianului puteam depsi liziera si soldatul s trag.
Numai ntmpltor n-am depsit linia sau bunul Dumnezeu m-a
pzit, cci soldatul pndea cu pusca pregtit ca s trag. Deci
planul era pregtit ca s Iiu ucis dac...
Mai trziu, sublocotenentul ungur, artnd o atitudine
Ioarte binevoitoare Iat de mine, mi-a spus:
- Am cercetat si am aIlat c militianul e vinovat. Am cerut
pedepsirea lui.
Dar cine s-l pedepseasc, cci probabil directorul, l
ndemna s Iac ceea ce Icea, precum si pe ceilalti ce bteau
detinutii.
Militianul acesta ungur, cel mai abuziv, n-a fost mutat,
nici n-am putut deduce din ceva c el ar Ii Iost pedepsit pentru
abuzurile lui.
n acest timp, directorul ne aduna destul de des ca s dea
dispozitii si, poate spre a ne sustrage atentia de la greuttile prin
care treceam, spunea niste bancuri nesrate la care multi, spre a-l
satisIace, ncepeau s rd. Era viclean si perIid, altIel un om
mult prea simplu pentru a ntelege detinutii ce-i avea sub
comand. Cu totul simpli Iuseser si oIiterii de la Baia Sprie, dar
erau mai naturali si mai putin falsi ca acestia. Ei erau romni.
n ce-i priveste pe detinutii de la aceast min erau din
Preot Nicolae Grebenea
288
toate straturile sociale, ns numai un numr mic de tot erau
trani.
ntre detinuti s-au creat frumoase prietenii dup nclinatii,
proIesiuni, culoarea politic.
Erau si ctiva oIiteri superiori din marina romn ce se
pstrau destul de izolati de ceilalti. Unii spuneau c sunt masoni.
Nu am ntretinut relatii cu dnsii.
Aviatia l avea ca reprezentant al ei pe cpitanul Vasile
Ciobanu, socotit ca cel mai bun aviator al trii. El Icea
zborurile cu membrii guvernului n strintate, el zbura cu vreun
reprezentant mai important al partidului care trebuia dus peste
hotare. Cum a czut, nu stiu. Dar era Ioarte usor s cazi complet
nevinovat, Iiindc comunistii erau Ioarte bnuitori.
Am strns raporturi frumoase cu acest ofiter ales pentru
seriozitatea lui. Se bucura de un frumos prestigiu ca om pentru
judecata lui cumptat. n micile conIlicte ce s-au ivit uneori
ntre unii intelectuali din min el a intervenit totdeauna cu un
spirit de mpciuire deosebit. Nu-mi amintesc dac mai era n
lagr n 953, cnd s-a Icut o grev. Cci nu-mi amintesc de el
dac a Iost grevist si numai n ea credeam eu c i era locul.
Un om cu preocupri IilosoIice deosebite a Iost Gabriel
Constantinescu. Fost ofiter de cavalerie, epurat, era la arestare
profesor de filosofie. Originar din Sibiu, fiul scriitorului Paul
Constant, cultiva meditatia metaIizic. A reusit s capete ceva
hrtie si s scrie ceva, de-mi aduc aminte bine, a scris cteva
eseuri filosofice. Dar nu le-a putut scoate aIar. Era bine
nzestrat si promitea.
Cnd cineva, din conditiile grele de miner, evadeaz pe
terenul IilosoIiei sau al poeziei, strneste atentie si, dac are si
talent, admiratie.

GREVA

AMINTIRI DIN NTUNERIC
289
Lucrurile mergeau tot mai ru n lagr. Munca era grea,
dar o suportam si o Iceam chiar cu tragere de inim.
Ce nu se mai putea suporta? Btile ,discrete sus,
nmultirea pedepselor, carcera, btaia de joc. Inspectii nu veneau
ca s putem cere ndreptri si ungurii, directorul si subalternii,
si Iceau de cap.
Nu mai eram mineri, eram niste unelte de exploatat de
care-si bteau joc niste imbecili iresponsabili. La sesizrile si
cererile Icute de unii pentru a ne restabili n drepturile umane,
urechile celor ce le primeau erau nchise, iar inimile
nesimtitoare.
Am stat cu picioarele n ap rece attea ceasuri cte mi s-
au cerut, am stat ntr-un picior cu fata la perete n dese rnduri,
am primit carcera de mai multe ori si apoi intrarea n min. Am
suIerit si ocri si insulte.
M-am nimerit n zi de srbtoare n carcer si m-am
bucurat c am prilejul s meditez n liniste si s m rog.
Apsarea n lagr crestea. Viata noastr era n mna unor
neciopliti plini de ur, Ir scrupule si Ir team cnd Iceau
rul.
Militienii erau nriti; poate nainte Iuseser mai buni, dar
acum erau la aceast min ri, Ioarte ri. Poate i-a nrit regimul,
poate erau mai dinainte si regimul le-a sporit rutatea. Mereu li
se spunea cnd li se Icea educatia: ,Nimeni nu este demn s Iie
gardian dac nu urste din toat inima pe contrarevolutionari, pe
legionari si pe toti detinutii politici. Iar mai trziu li se spunea
c trebuie s urasc mai nti pe legionari si apoi pe toti ceilalti.
Poate fiind secui si unguri erau infectati de fermentul
sovinismului maghiar care li s-a inoculat de o propagand
maghiar timp de 20 de ani si le-a intrat n sucum et in
sancvinem ca o otrav ce i-a mbolnvit.
Nu stiu! Dar se purtau ca niste neoameni.
Am cugetat c trebuie Icut ceva spre a iesi din aceast
Preot Nicolae Grebenea
290
situatie grea. Era posibil s ne lsm ucisi ca niste lasi Ir a
schita o mpotrivire? Eram oare niste viermi peste care s calce
cu piciorul oricine vrea din cei ce erau deasupra noastr prin
posturile lor? Am discutat cu unul si cu altul; murim pe
ncetul n fiecare zi ca niste nevolnici, ca niste imbecili
inconstienti. Trebuie s ne ridicm n picioare si, dac e s
murim, atunci s murim Irumos, n picioare, n lupt, n
mpotrivire, ca niste lupttori ce am Iost.
Trebuie s organizm o grev. E singurul clopot de alarm
ce st la ndemna muncitorului cnd patronul nu vrea s stea de
vorb cu el ca s-i ndulceasc situatia. Probabil n aceast
ridicare vom muri; comunistii sunt duri; nu vor putea ierta
aceast ridicare. Dar vom muri demni, Irumos, senini ca unii ce
singuri am intrat n aceast eventualitate, acceptnd din
necesitate moartea.
Era n lagr un admirabil inginer ce Icuse rzboiul si la
23 August, cnd noi am ntors armele contra nemtilor si urma s
luptm alturi de rusi contra lor, colonelul comandantul
regimentului a spus: ,Mergem la sovietici ca s lum dispozitii
de la ei cum s ne ncadrm n dispozitivul de lupt.
Atunci acest inginer, cu un miros mai fin, care era
comandant de companie, a zis:
- Eu nu merg la rusi.
Colonelul i-a zis:
- Cum vrei.
- Cei ce nu vreti s mergeti la rusi veniti la mine, a strigat
inginerul si ctiva ostasi s-au atasat de compania lui.
Colonelul s-a dus si rusii l-au luat prizonier cu tot
regimentul. Asa au procedat ei si cu altii: i-au nconjurat cu
tancurile si i-au dezarmat si i-au Icut prizonieri. Altora care nu
mergeau la ei le-au tiat drumurile cu tancurile si i-au luat
prizonieri. Asa au luat n cteva zile - ca niste banditi -130.000
de prizonieri romni si pohod na Sibir.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
291
Dimpotriv, inginerul, cu admirabilul lui Iler, a intuit
situatia, a venit cu compania prin porumburi si pduri, evitnd
drumurile mari, si a ajuns cu ea acas.
Eu mi-am zis: cu acest om inteligent trebuie s organizez
greva. Ea trebuie organizat discret ca s nu prind de veste
informatorii. El a acceptat cu entuziasm.
Am discutat si eu si el cu unii pe care i-am crezut c vor
intra n grev. Dar situatia nu era coapt pentru grev. Unii nc
mai rdeau la glumele directorului. Deci nu ajunsese cutitul la
os. Pn cnd mai rd unii, nu putem da drumul grevei. Dar nici
n-o putem amna mereu pentru c ctiva srntoci se vor gsi
oricnd s rd.
Dar cum s-o facem? Eram condamnati la munc silnic. A
reIuza munca nsemna a te expune mpuscrii, justiIicat legal.
Atunci ne-am zis: reIuzm masa. Asta putem s o Iacem.
Ne pot mpusca si pentru asta, dar Ir o justiIicare legal. i,
dac nu mncm, nu putem s lucrm.
Asa am hotrt. Dar am prevenit oamenii: ,Fiti pregtiti
de moarte. S o primim hotrti si senini, ca strmosii nostri
daci.
Asteptam momentul ntelesi. Inginerul era n alt schimb
dect mine. El sau eu trebuia s dezlntuim greva la iesirea din
min si la venirea la mas.
A dezlntuit-o el. Flmnzi, oamenii mergeau la dormitor
si refuzau masa. M-am bucurat enorm. Abia asteptam s intru si
eu n grev. Unii oameni erau nc n expectativ. Dar cnd am
intrat si eu cu oamenii din schimbul meu ce se hotrser a intra,
atunci unii au iesit din expectativ si au intrat si ei n grev. Asa
c, din vreo mie o sut si ceva, mai bine de 600 au intrat n
grev.
Ctiva oameni de mare calitate n-au intrat n grev, nu
Iiindc erau nevolnici, ci Iiindc au considerat c nu e nc
momentul.
Preot Nicolae Grebenea
292
Inspectorul minelor, locotenentul major cunoscut, a venit
imediat la min, adic n lagr, si ndat m-a chemat.
- De ce ati nceput greva? m-a ntrebat. I-am descris
situatia insuportabil din lagr cu asuprirea de ctre unguri.
Acestei situatii i preferam moartea. Am fost uitati n minile
murdare ale unor oameni Iiar de inim.
Greva nu am Icut-o cu scopul unei opozitii Iat de partid.
Ea n-are acest caracter. n gndul nostru ea a vrut s Iie un
mijloc prin care s tragem organele superioare competente la
discutii cu noi, s le artm greaua situatie n care ne gsim si s
cerem o nou situatie si ndreptri. Nu greutatea muncii ne-a
mpins la acest act disperat, ci greutatea suportrii asupririi si a
obrzniciei ungurilor.
- Cine a organizat-o? Ai lucrat singur? A mai ntrebat.
- Nu! Ci cu inginerul cutare (i caut n memorie numele si
nicicum nu-l gsesc acum).
Nu m-a certat, nu m-a njurat, nu m-a amenintat, ci mi-a
spus:
- Situatia e grea.
N-am gsit un oIiter de sub comunisti mai ntelept, mai
bun si mai de omenie .
Cele spuse cu gura mi-a cerut s le scriu ntr-o declaratie.
Lucru pe care l-am Icut imediat. Dup mine l-a chemat si pe
inginer. A dat si el declaratia sa confirmnd cele spuse de mine.
Aceeasi atitudine admirabil a avut-o si Iat de dnsul.
Nu stiu cum l cheam si dac mai trieste ca s-i pot
multumi astzi cu recunostint acestui oIiter admirabil pentru
minunata lui tinut si pentru omenia deosebit.
Dup vreo 30 de ore ne-am trezit n lagr cu un colonel
care a intrat ca o Iurtun njurnd si tinnd n mn un pistol.
Ne-a scos n Iat pe seIii grevei, precum si pe alti ctiva pe care
administratia i considera c sunt periculosi si ar putea organiza
o alt grev. ntre ei era si colonelul Ion Popescu Pera care
AMINTIRI DIN NTUNERIC
293
intrase n grev cu hotrre.
- Aduceti pe cineva care s le pun lanturile.
i au adus un legionar ce lucra la Iierrie.
- Pune-le lanturile la banditii stia, a ordonat colonelul.
Dar el a rspuns:
- Pot s le port, dar s le pun la camarazii mei, nu!
- Bag-l si pe tlharul sta n lanturi, a strigat colonelul
directorului.
Peste dou zile am plecat la Aiud 82 de persoane. Ele nu
erau numai de aici, ci si de la celelalte lagre cu insi care nu
Icuser nimic, dar au Iost luati pe bnuiala c sunt suspecti si
deci ar putea si ei pregti o grev.
Colonelul, nainte de a ne expedia la Aiud, n-a Icut nici o
anchet, orict de sumar. Pe el nu l-a interesat, se vede, dect
ridicarea noastr de aici si curtarea terenului. Deci greva
noastr nu a avut efect pentru noi care am initiat-o.
Pentru cei ce au rmas la min nu stiu, dar, ntruct n-au
adus la Aiud pe sutele de grevisti ce au intrat n grev e de
presupus c au stat de vorb cu ei si le-au mbunttit conditiile
de lucru si de tratament dup aceea, adic n lagr.
Pn la eliberarea mea, eu, izolat la Aiud, nu m-am mai
ntlnit cu grevistii de la Nistru ca s aIlu ce s-a mai ntmplat
dup ridicarea noastr si aducerea la Aiud.
Am auzit mai trziu c s-a auzit la ONU de Iaptul c n
Romnia detinutii politici lucreaz n mine si de tratamentul lor.
Peste un an munca n mine a detinutilor politici s-a ntrerupt.
ntr-adevr, Romnia se pregtea s intre n ONU - ceea ce se
ntmpl n 955 - si ntre conditiile prealabile una va fi fost si
aceasta: scoaterea detinutilor politici din mine si poate cererea
eliberrii lor, cci, asa cum am spus, anul 954 a Iost ultimul an
n care detinuti politici au lucrat n min.
La Aiud am Iost dus imediat n Iata a trei tovarsi civili
care m-au ntrebat:
Preot Nicolae Grebenea
294
- Ce-ai Icut, m? De ce te-au adus aici?
Eu le-am explicat pe larg conditiile n care lucram,
climatul general, mpreun cu btile, c am Icut grev nu cu
gndul unei nIruntri a autorittii, ci cu gndul ca s o aducem
s ne vad si s stabilim noi conditii de munc si de existent la
min.
Situatia era insuportabil si ne-am ridicat s o schimbm.
Consideram c moartea e preIerabil continurii vietii n acele
conditii de asuprire si btaie dejoc.
- Bine, a spus unul dintre ei. Bine. Aici nu v va mai
tulbura nimeni. Veti avea liniste, mult liniste., a spus ironic.
Era 27 septembrie 1953. Erau trei ani de cnd am fost dusi
la min. M asteptam la o btaie. Dar nu. Nu m-au btut deloc.
Mi-au pus frumusel lanturile cu verigi groase. De la zala rotund
dintre picioare era legat un lant care mergea n sus spre mijlocul
corpului, care si el a fost ncins cu un lant. De lantul de la
mijloc, prin cte o verig, s-a anexat cte un lant cu care mi-au
cuprins minile. Minile mi-au fost prinse cu lantul nu peste
piele, ci peste zeghe. Lanturile erau, dup cte am nteles, de 8
kg n greutate. Totusi erau destul de lejere c puteam duce
tineta.
Eram izolat, singur, am purtat lanturile n aceast Iorm 24
de zile.
Apoi mi s-au scos lanturile de la mini. Am rmas ns cu
celelalte. Eram singur si nu m plngeam c sunt singur. Pentru
c nu aveam cui. Examinnd cele ce au Iost, eram bucuros c
am Icut greva. Departe de a m ntrista de pedeapsa ce mi s-a
dat, m bucuram. M asteptam si la btaie si eventual la mai
mult.
Eram foarte supravegheat si nu puteam vorbi cu vecinii.
nc nu nvtasem alIabetul morse cu care mai trziu vorbeam
cu cei din celulele vecine si puteam transmite prin vecini un
gnd, un salut, pn n celulele mai ndeprtate. Departe de a m
AMINTIRI DIN NTUNERIC
295
plictisi din cauza singurttii, Ir nici o carte, Ir nici o
legtur cu Iamilia, m simteam bine. SuIletul meu era linistit.
Nu-mi imputam nimic pentru prezent. Regretam c unii ani mai
tineri i-am petrecut Ir o orientare mai nalt, desi Icusem
teologie. Jucam table, sah, crti, timp n mare parte pierdut.
Acum eu repetam n gnd texte biblice, lectii de istorie, teme de
teologie, meditam si m rugam. Timpul trecea usor si eram
multumit.
La 50 de zile m-au dus la baie dup ce un detinut tigan mi-
a scos lanturile si am Icut o baie Iierbinte de 20 de minute. A
Iost o mare plcere. Un deliciu. Apoi mi s-au pus iar lanturile.
Dup aceea, tot la 30 de zile absolut regulat Iceam cte o baie
de 20 de minute iar la 27 martie mi s-au scos definitiv lanturile.
Deci, am nteles, pedeapsa mea a constat ntr-un regim de
izolare si de lant timp de 6 luni de zile. De acum ieseam din
pedeaps.
Cineva din conducere mi-a zis:
- Ai terminat cu pedeapsa. De acum te mut cu alti detinuti.
Dar la munc nu te scot. Nu meriti. Ai Iost un rzvrtit. Stai la
celul de acum. Munca e o onoare. Ea e un drept al detinutilor.
Dar tu ai pierdut acest drept. Poart-te de acum corect c noi
avem si alte pedepse dect cele pe care le-ai primit.
- Dar...
- Taci! N-ai dreptul s vorbesti. i oIiterul a nchis usa
celulei.
Peste cteva minute gardianul m anunt:
- F-ti bagajele.
i m-am mutat ntr-o celul cu alti trei camarazi. Erau
adusi si acestia de la Baia Sprie. Dar nu meritam paturi, nici
saltele, ci trebuia s dormim pe o rogojin Iiecare, cu cte o
ptur de om cu dou pernute ca cele de la armat pentru toti
Preot Nicolae Grebenea
296
patru.
Cu niste haine de puscrie dintre cele mai rele. Ni s-a
admis ca Iiecare s-si ia de la bagajele sale cte un pulovr si
cte o pereche de ciorapi grosi, dar eu nu aveam nici pulovr,
nici ciorapi grosi. ntlnirea cu ceilalti camarazi s-a Icut cu o
mare bucurie, cu mbrtisri si cuvinte calde. Dar eIuziunile
sentimentale le-am ntrerupt repede. Cci eram priviti prin vizet
n chip insistent si i-am fi suprat pe observatori. Nu e voie s te
bucuri prea mult n temnit.
O iesire din izolare dup sase luni e un eveniment. E o
schimbare de decor, desi tot n celul. Cu toate c nu e nici o
podoab vezi oameni. Nevoia de peisaj e o necesitate a
sufletului. Omul are si necesitti estetice.
Dar aici mai era ceva: intrai ntre camarazi care te primeau
cu cldur si inimi vesele.
Eram n Zarc. Regimul era sever, hran putin, plimbarea
era acum regulat, cldura minim: trei kg pe zi de lemne pentru
o celul. Uneori au bgat sobe rotunde ca s nclzeasc cu
rumegus. Atunci ne nclzeam mai bine. Militienii erau cu Iata
ncruntat.
Totusi nu ne simteam ru. Gseam bucuriile n noi nsine.
Fceam glume. Discutam literatur, IilozoIie, teologie, de toate.
Ungeam gamela pe ascuns cu putin spun si scriam pe ea cteva
propozitii din limba Irancez, german, englez sau alte limbi si
le nvtam: era lectia pe o zi. Toti Iceau lectii. Era o emulatie n
a nvta, surprinztoare, cci toti erau cu ndejdea eliberrii si
nimeni nu era disperat. Pe de alt parte, aceast preocupare era
si linistitoare: ti d sentimentul c te ridici, c, stiind, reprezinti
ceva, c nu pierzi timpul Ir Iolos acum si c nu vei Ii inutil
mine. Un sentiment stenic se aseza n tine. Acesta ti ntrea
sntatea.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
297
Se apropia iarna, frigul crestea, dar nu ne plngeam.
Noaptea ne nveleam ct mai bine, ca s nu ptrund Irigul pe
lng ptur iar cldura dintre ea si corp s nu se risipeasc.
Ne nIigeam cte doi unul n cellalt, ca dintr-o parte s Iie
cldura asigurat de ctre partener si numai din cealalt parte s
vin Irigul. De aceea nu ndrzneam s ne culcm pe spinare,
puteam amorti de frig, ci numai ntr-o parte. Fiindc la dormitul
ntr-o parte te trezesti mai repede, ca s te controlezi dac te-ai
dezvelit, dac ai nghetat putin, ca s te Ireci si s te acoperi.
A venit o iarn grea, dar regimul nostru era tot acelasi:
Ir pat si saltele, ci pe rogojina asternut pe podea.
n zilele cnd frigul era cel mai mare, gardianul spunea:
Nu avem lemne si trei-patru zile nu aveam lemne de foc. Apoi
iar erau lemne. Dar dac se ntetea Irigul iar nu erau lemne, cci
era o corespondent perIect ntre cresterea Irigului si lipsa
lemnelor pentru noi.
n zilele de frig mare noi ne puneam, ziua, spate n spate
cte doi ca s adunm putin cldur sau, mai bine zis, s o
pstrm pe cea pe care o aveam. Discutam zmbind si Icnd
haz de lipsa lemnelor si de conditia noastr.
Gardienii erau putin mirati c mizeria n care triam nu
aIecta buna noastr stare de spirit... Atunci ne-am adus aminte
de o poezie a marelui poet al temnitei si dureriilor, Radu Gyr.
Poezia se numeste Ca bozia, pentru c oarecum se potriveste cu
starea n care eram noi atunci:

Ca bo:ia de pe maidan, semeat,
Lupt indrtnic fr cer si ploaie,
Cu brncituri ntre hrburi si gunoaie
Fac loc pentru netrebnica mea viata.

Preot Nicolae Grebenea
298
i ca ur:ica sunt, m-ndes cu fierea,
Cu ticloasa mea amrciune,
Ce dulci mi-s tepii cnd nu le stiu puterea
Ce tare-s n superba-mi spurcciune...

Strivit sub tlpi mai iute dau seminte,
Mai viu duhnesc cnd mi se smulge-o foaie,
Cresc vrfmsit mai dar: din umilinte,
Ca bo:ia m-nalt peste gunoaie.

i ca ur:ica ies prin garduri sparte
Intratat de-o dusmnie sfant.
Tar:iu, cand voi muri in marea frant,
mi voi nfige tepii chiar prin moarte.


-(+'"%/%*+-0,:%*+5*+-#,(,

n primvara lui 955 m-am mutat n celul cu Traian
Colhan. Probabil conducerea a considerat c a Icut o prea mare
concesie c m mutase cu patru insi n celul. i m-a mutat n
doi, dar de ast dat cu cte o saltea de paie pe podea pentru
Iiecare si cu pernuta respectiv. Mare mbunttire era salteaua.
M-am bucurat mult. Traian Colhan era un muncitor calificat cu
liceul industrial. Lucrase la fabrica de avioane I.A.R. Brasov.
Era din satul Laz, judetul Alba. Era un romn ntreg si plcut.
Frumos Iecior, necstorit nc, energic si destept. Era legionar.
Scrisese o poveste n care el a ucis doi rusi. S-a gsit la
perchezitie manuscrisul cu povestea si Iictiunea sa a Iost luat
drept realitate. A fost arestat. Nu stia prin ce mprejurare au aflat
rusii c el a ucis doi rusi. L-au luat din minile noastre si urmau
s-l duc n Rusia s-l judece. L-au bgat ntr-o formatie de
tancuri ce mergea spre Rusia, dar el a evadat cnd erau aproape
AMINTIRI DIN NTUNERIC
299
s treac granita si rusii nu l-au mai prins.
Dar peste ctiva ani l-au prins ai nostri si l-au condamnat
la o pedeaps mare. Fiindc avea si el o evadare si eu una, de
aceea cred c ne-au bgat mpreun. Celula n care ne-au pus era
la etaj, n Zarc, lng camera militianului ce era la mijlocul
celor 60 de celule suprapuse ale Zrcii, iar alturi nu era nimeni.
Deci eram complet izolati.
Ne prea ru de aceast izolare dar nu aveam ce face. Cu
Traian Colhan am stat mult timp n doi, vreun an si jumtate.
Dar am gsit totusi cu ce s umplem timpul. Era un bun
povestitor. Mi-a spus multe, ntre altele trebuie s spun c el a
Icut o Irumoas isprav si iat cum: dup rzboi, sasii si svabii
din Transilvania, de la vrsta de 8 pn la 40 de ani, aIar de
Iemeile cu copii la sn, au Iost luati s Iie dusi la munc n
Rusia. A fost o mare nedreptate.
Colhan avea multi prieteni ntre sasi si ssoaice. El a
ndemnat pe multi sasi s Iug si s nu se supun acestui ordin.
Dar ei erau mai curnd dispusi s se supun acestui ordin dect
s Iug. ntr-att spiritul lor de conservare nu mai functiona
deplin dup marea nIrngere a Germaniei iar spiritul lor de
respect al legilor i mpiedica s vad c aici e un abuz ce trebuia
eludat.
Ca oile veneau bietii oameni s Iie ridicati si dusi la
moarte.
Colhan a ndemnat pe unii printi s-si ascund Ietele dar
ei au reIuzat pe motivul c atunci vor Ii dusi ei. Nu voiau s
riste; nfrngerea ce-au suferit-o le-a Irnt aripile. i asa, Iete
frumoase ca niste flori s-au predat singure spre a pleca pe
drumul exilului. Dup cinci ani, unele, de o proaspt Irgezime
la plecare, s-au ntors btrne.
Colhan a convins pe printii a patru Iete s le lase s le
ascund el. Le-a mbrcat n costume nationale romnesti si a
plecat cu ele n satul lui. N-a avut diIicultti dect la Sibiu, la
Preot Nicolae Grebenea
300
trecerea rului Cibin, unde rusii au cerut documente. Dar au
scpat.
n Laz le-a dus la o mtus a lui ce avea casa tocmai n
marginea satului si au rmas acolo un an de zile. Nimeni nu le-a
Icut vreo neplcere. De mncare trimiteau printii lor. i asa au
scpat toate. L-am Ielicitat pe Colhan pentru aceasta Irumoas
initiativ.
De la un timp am avut impresia c Traian se nelinistea, se
plictisea.
Atunci am Icut un program de munc ca la scoal.
Predam pentru el istoria Romniei cu reIerire special la istoria
Transilvaniei, geografia, romna, unde interesa literatura,
religia, cu povestiri ale pildelor si parabolelor Mntuitorului, etc.
Totul s-a ndreptat imediat.
ntr-o zi la closet am descoperit o coaj de spun pe care
erau scrise niste semne. Traian a ascuns-o n sn. Controlnd-o,
nu stiam ce e. Dar ndat o inspiratie: e alIabetul morse.
- Minunat! am strigat si n cea mai mare grab ne-am
apucat s-l nvtm. Am nvtat repede si cum s-l aplicm. La
perete sau pe teav.
Am lsat la closet o alt coaj de spun prin care am
anuntat c am primit alIabetul si multumeam. Anuntul era prin
morse. Am aflat mai trziu c cel care ne-a trimis alfabetul era
printul Alecu Ghica.
La locul unde eram nu puteam folosi alfabetul, dar am fost
mutati tocmai spre captul unde era closetul.
Mergeam bine. Am reusit s lum legtura prin morse si
cu altii. De la un timp se auzeau niste strigte grozave n latura
cealalt a etajului. Am aIlat c inginerul Sasu a nnebunit.
l cunoscusem la min pe Ion Sasu, inginer originar din
Dobrogea. Se spunea c e un ins exceptional, seI de promotie,
cu mult peste nivelul comun. Acum era nebun. Am aflat mai
trziu si cum nnebunise acest tnr.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
301
A Iost dus la Interne la cercetri noi. Dar n celul i-au
adus si pe Ioarte bunul lui prieten Ptrscanu, student la
medicin. Acesta era reeducat si lucra cu urcanu pentru
reeducarea altora. Dar Sasu nu stia nimic de aceasta. i-a
deschis inima si a vorbit de toate contra comunismului. Dar
Ptrscanu l-a divulgat. i apoi au urmat bti crunte de tot n
urma crora a nnebunit. Dar nu l-a nnebunit btaia, ci trdarea
celui mai bun prieten care l-a turnat. Aceasta l-a zguduit,
echilibrul lui interior s-a Irnt si n cteva sptmni era nebun.
Strigtul lui de om nebun n Zarc producea un eIect sinistru.
Poate de aceea l-au si adus aici, Iiindc la comunisti s-a observat
o preocupare constant s Iac acele acte care ar produce mcar
un mic ru detinutilor
Pe noi ne brbiereau la dou sptmni. Un detinut de
drept comun era adus s ne brbiereasc. Uneori militianul i
Icea semn s cresteze cu briciul pe vreunul ca s curg putin
snge. ntr-o dup amiaz, spre sear, scaunul de brbierit a Iost
adus si asezat drept n fata celulei noastre. Mare mirare cnd
aud: Ce-i cu serpii stia aici? Ah, ct sunt de Irumosi! Sunt
rosii! S-i prindem! Ia uite si puisorul acela...
Era Sasu. A Iost adus s Iie brbierit n Iata celulei noastre
si pn s-a terminat brbieritul mintea lui bolnav l-a Icut s
vad si s spun si alte lucruri neIiresti. L-au luat si ne-au scos
apoi pe noi. Ne-au dat apoi cina. Desi eram Ilmnd, abia am
putut nghiti de cteva ori. Eram profund miscat, eram zguduit.
Impresia ce mi-a Icut-o a fost att de mare nct ne-a cuprins o
tristete de moarte.
De cnd am Iost arestat pn acum niciodat nu am
cobort la o astIel de stare. O mil imens ne-a cuprins pentru
bietul Sasu. Ce om Iusese... i acum? Ah viat, cte surprize ne
dai! sta-i drumul pe care lunecm noi, detinutii!. M
perpeleam. Colhan era si el ntr-o stare asemntoare.
Administratia a tintit bine. A lovit unde trebuia. Ah, Doamne!
Preot Nicolae Grebenea
302
Ct suntem de slabi dac nu stm mai bine rezemati n tine!
Ndejdea noastr si puterea noastr... i parc perspectiva
nnebunirii si cderii la Iund se nItisa hidoas naintea ochilor
mei.
n dezndejde am czut n genunchi si am alergat la
Dumnezeu ca la un liman de salvare.
n ziua necazului tu cheam-m si voi veni si te voi
mntui, a spus Domnul Dumnezeu n Cartea Lui SInt.
M-am rugat lui Dumnezeu cu lacrimi vreo 20 de minute.
Nu stiu ce voi fi spus, dar mi-aduc aminte c am ndrznit. Ah!
Ct nebunie! s Iac o imputare lui Dumnezeu. Doamne noi
Iacem lucrul Tu. Noi ne credem slugile Tale si voia Ta vrem s-
o vestim si s o Iacem cunoscut oamenilor. i Tu ne lasi? Asta-
i soarta ce ne-o rezervi: nebunia? O, Doamne, ai mai mult mil
de noi, cei ce suntem sau mcar vrem s Iim ai Ti. i m-am
culcat.
Dar n cursul noptii, n vis. Cineva de forma unui om cam
la 50 de ani, mbrcat n reverend, mi-a aprut si mi-a zis cu un
glas blnd: Linisteste-te, nu vei nnebuni, auzi? Repet: nu vei
nnebuni.
Cuvinte ce le-a spus pe un ton mai accentuat dect cele
dinainte si a disprut. Dimineata m-am trezit ntr-o perIect
liniste si plin de bucurie. Era 16 iunie 1955.<?>
I-am spus si lui Colhan visul meu si comunicarea. S-a
nviorat. Eram altii, mai veseli si mai cu ndejde dect nainte de
ntmplarea cu Sasu. Am Icut ndat rugciunea si i-am
multumit lui Dumnezeu. i i-am zis apoi: ,Iart-mi,
Dumnezeule prea bun, ndrzneala. Am lunecat. Dar mna Ta
ne-a ridicat ndat. Fii preamrit, Tat! n necazul meu mi-ai dat
ncredintarea nu numai c existi ci si c esti lng mine. C esti
bun si ajuti pe cei ce vor s stea sub aripa Ta. Fii binecuvntat.
i o veselie senin si curat s-a asezat n sufletul meu.
Peste cteva zile ne-am mutat din nou ntr-o celul Ir
AMINTIRI DIN NTUNERIC
303
vecini. Din nou ntr-o deplin izolare. Nu ne simteam ru. n
acest timp Traian a avut o ncurajare de la Maica Domnului, dar
ea i-a aprut ntr-un cadru mret, ntr-un tablou deosebit. Nu mi-
l mai amintesc, dar era ceva frumos, chiar sublim.
Timpul trecea si eram tot n izolare si ntr-o sear m-am
rugat si am cerut Domnului s ne spun ce mai este. Am zis:
,Doamne, suntem att de izolati, att de desprtiti de realittile
de la noi si din lume. Nu mai stim nimic. Am vrea s mai stim
ce se mai petrece, ce mai este. Peste noapte, un vis: parc se
Icea c eram pe un munte. Pe panta muntelui. Dedesubt curgea
izvorul. Deodat s-a strnit un vnt puternic ca o vijelie. Duduia.
Departe napoi se auzea vjitul unei ape care cdea ca o
cascad n spume jos de la o mare nltime. Tot peisajul se
vedea clar. Cineva s-a apropiat de mine si mi-a zis: Ai
incredere. Jantul bate in pan:ele noastre. Atat trebuie s stii.
i s-a retras. Rspuns reconIortant.
Mare bucurie cnd l-a aflat si Traian.
Preocuprile noastre au rmas aceleasi: lectii. Traian era
un elev bun, recepta usor. Odat cu expunerea lor eu nsumi
renvtam. Le cutam n memorie si le aduceam la lumin si,
aducndu-le eu nsumi, mi le limpezeam.
Cu foamea o duceam destul de prost. Musca greu din noi.
La plimbare, am observat iarb gras pe traseul plimbrii. Era
bun de mncare asa crud. Cnd era la paz la plimbare un
militian mai bun rupeam din ea ctiva pumni si o bgam n sn.
Militianul ne vedea cnd o rupeam dar se Icea c nu vede.
ntr-o zi am avut un mare noroc si o mare bucurie: Traian
a gsit dou nuci, scpate de ciori. Le-a luat si, n camer, le-a
spart si le-am mprtit. Cum nucile nu erau egale, ci una mai
mic, Traian a mprtit egal: mi-a dat jumtate din miezul celei
mai mari si jumtate din miezul celei mai mici, desi eu o
cerusem pe cea mai mic. Au Iost un desert exceptional.
Eu continuam cu Iurtul Iirelor de iarb gras pe care o
Preot Nicolae Grebenea
304
mncam cu plcere mpreun cu Traian, dar militianul m-a
ntrebat ce fac eu cu ea. I-am rspuns: ,O mnnc. Atunci el
spus c directorul i-a dat ordin s nu m mai lase s o culeg ca
nu cumva s scriu ceva cu ea.
Deci administratia stia c am ajuns s mnnc iarb gras
si ntelegea marea noastr Ioame, si totusi nu lua nici o msur
de ndreptare. Se temea ea de scris? Dar nimeni dintre noi nu
avea hrtie, creion sau condei. i apoi pe unde s trimiti
scrisoarea? Aceasta arat cu ct grij luau toate msurile ca s
nu rsuIle aIar ceva din cele ce se petreceau la Aiud. tiau deci
situatia, nedreptatea, si n loc s o repare luau msuri ca s o
ascund. Dar ,toate cte sunt Icute la ntuneric vor iesi la
lumin ne spune Mntuitorul.
Nu au Icut comunistii crimele de la Pitesti contra
studentilor n ideea c se va pstra un secret desvrsit pentru
care au luat toate msurile? Au ucis studentii btusi, au ucis pe
directorul Dumitrescu, colonelul Zeller s-a sinucis sau a fost
sinucis. Toti acestia au fost martori ai faptelor si toti au
disprut. i totusi s-a aIlat, Iiindc Dumnezeu nu admite
continuarea Irdelegii la inIinit. i nici ascunderea ei...
ntr-o zi, un maior evreu ce lucra cu Zeller ar fi fugit cu un
avion n Apus, ducnd cu el un sac de acte cu faptele de la
Pitesti. Apoi reeducarea pe acea cale, metoda Macarenco, s-a
ntrerupt.

&!#"%*#

Timpul trecea la noi n acelasi fel: foame, frig, mizerie, cu
un tratament ceva mai bun al militienilor.
Directorul a vorbit detinutilor cam asa: S-au schimbat
lucrurile. S-ar putea ca n curnd s avem o alt atitudine mai
binevoitoare Iat de voi. Ceea ce a Icut Teohari Georgescu nu
se va mai ntmpla. A fost abuziv si extremist. Partidul l-a
AMINTIRI DIN NTUNERIC
305
dobort. Acum avem alt ntelegere Iat de voi. Umanismul
comunist ne impune aceast ntelegere nou. Desi ati Iost
dusmanii nostri, vom Ii cu mai mult ntelegere Iat de voi.
Celor nevinovati justitia le va stabili nevinovtia si se vor
elibera., etc.
Dar aIar de vorbele acestea bune, de o plimbare mai
regulat, de o mai blnd atitudine a militienilor, nimic nu se
schimbase. La geamuri aveam aceleasi paravane ca s nu vedem
n curte si s nu intre soarele n celule - si celelalte. Mai ales
masa, lucru esential pentru existenta noastr, au rmas
neschimbate.
A venit anul 956 cu mari sperante. Am aIlat c Romnia
a intrat la ONU si c aceasta ar putea Ii pentru noi cu adevrat o
mare sperant. Apusul 'ne-a bgat n Ioc, mpingnd pe Rusi
pn la vest de Berlin. Ei au obligatii Iat de noi. Ei ne-au bgat
n Iocul acesta nimicitor, ei ar trebui s se simt obligati s ne
scoat din el. i au Icut aceasta sub inIluenta spiritului iudaic
din America, dominator atunci acolo. Dar evreii si-au dat seama
de marea greseal ce au Icut-o si acum vor pedala n alt
directie si cu ei si altii. Se ,treziser si vedeau amenintarea
sovietic nspimnttoare si iminent.
Eisenhower era presedintele Americii, un militar de cea
mai bun calitate, un erou al rzboiului. Fcea s creasc multe
sperante n inimi. Dar aveam nc multe rezerve, nu Iat de el, ci
Iat de Apusul n care tria. tiam c Rusia e nconjurat de
baze militare americane din toat prtile. Presupuneam c
apusenii au Iort militar s ncerce s constrng Sovietele la
concesii. Rmneam nc la ideea c America si aliatilor ei nu le
lipseste Iorta material pentru un rzboi cu sovieticii, ci Iorta
moral. Nu stiam atunci c n America savantul Silard a putut
Iace bomba cu hidrogen, de o mie de ori mai puternic dect cea
atomic, si c Andrei Saharov, marele savant rus, a Icut-o si el
cam n acelasi timp.
Preot Nicolae Grebenea
306
Deci, nu speram ntr-un rzboi imediat, dar l consideram
inevitabil mai trziu.
Nu stiam nici de evolutia gndirii n ce priveste doctrina
capitalismului si comunismului, ce se gseau n conIlict. i
anume c ele pot rmne Iiecare la locul ei Ir s atace.
tiam c Apusenii nu admiteau nicidecum existenta
comunismului si c ei cereau insistent rzboiul pentru
distrugerea lui. tiusem si Iaptul c n Apus circula dictonul:
Inter duo malum minimum alegandum
16
. Iar n conceptia lor
comunismul era un mai mare ru dect rzboiul. Concluzia:
trebuie s Iacem rzboiul spre a distruge cel mai mare ru din
lume - comunismul.
i iat deodat alt orientare: coexistenta pasnic a acestor
dou conceptii. Fiecare s rmn n spatiul su si s nu se mai
bat.
Iat deci rzboiul evitat. Dar eu nu stiam de aceasta.
Totusi credeam c nu se va Iace nc din pricina, cum am mai
spus, slbiciunii morale a americanilor si a aliatilor lor.
Rmnea numai ndejdea n Dumnezeu; n oameni, deloc,
deocamdat.
Consideram c sovieticii au un dinamism si o voint mai
puternic dect cei din Apus. i se pare c experienta a artat c
nu rationalistii au biruit n istorie, ci cei ce au fost nzestrati cu o
mare voint si cu puterea unei hotrri imediate, dac situatia o
cerea.
Triam n celul cu Traian ca si mai nainte. El se ruga
mai mult ca mine si era linistit. i eu m rugam, dar mai putin
dect el. i eu eram linistit si senin si nici o team nu se insinua
n mine. Aveam o sInt pace.
Traian a fost nvrednicit din nou de o aparitie n vis a
SIintei si Preacuratei Fecioare Maria. Se pare c ea era cea care

16
ntre dou rele alegem pe cel mai mic.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
307
l ocrotea. Povestindu-mi aparitia ei Traian era fericit. M-am
bucurat de aparitia Maicii Preacurate si de fericirea lui. Deci
Dumnezeu era cu noi. Nu eram singuri. Unde doi sau trei sunt
adunati n numele Meu si Eu sunt n mijlocul lor. zice cuvntul
sfnt al Domnului nostru Iisus Hristos.
Eram acum n vara lui 1956 cnd, n urma unui vis, si eu
am avut o ncredintare a existentei lui Dumnezeu si a grijii Lui
pentru noi. Se prea c m aIlam n Dumbrava Sibiului, dincolo
de lac, spre Rsinari. Deodat remarc pe Domnul nostru Iisus
Hristos ntr-un stejar btrn. Era asezat cam pe la jumtatea
stejarului. l priveam din Ilanc. Dar ndat disting si o cruce de
lemn lipit de stejar n Iata lui Iisus. Apoi Domnul Hristos a pus
mna pe talpa crucii ca s-o ridice. i iat dincolo de Domnul, n
dreapta lui, un om. A pus si el mna la talpa crucii, odat cu
Iisus, si crucea a nceput s se ridice pe stejar n sus. n vrful
crucii era o gaur pe care era o Iunie groas, iar crucea se ridica
mpins de Iisus si de omul de dincolo de el si Iunia o trgea
pn ce a trecut de stejar - si a disprut din Iata ochilor mei.
Dimineata am ncercat s interpretez acest vis si am
socotit asa: copacul e copacul suferintei neamului nostru si poate
numai simbolul suferintei noastre a detinutilor. Pe el e Crucea
Domnului si Domnul e lng ea. nseamn c el a ngduit
aceste suferinte.
Acum Crucea cu Iisus e cam la jumtatea stejarului. Deci
numai jumtate din suIerinte au trecut. Mai avem de strbtut
nc jumtate din suIerintele ce au Iost. SuIerintele se vor isprvi
din pricina lui Iisus care a ridicat Crucea. Dar Crucea era lng
un om care o ridica mpreun cu El. Omul acela reprezint pe
toti oamenii care sunt cu Iisus, alturi de Iisus, ajutndu-L ca s
mntuiasc pe cei ce sunt n suIerinte. Deci vom scpa de
necazuri si de suferinte prin Iisus Dumnezeu si prin toti oamenii
care sunt lng Dumnezeu si lucreaz cu El.
DiIicultatea era acum s constat de cnd au nceput
Preot Nicolae Grebenea
308
suIerintele la noi care acum erau cam la jumtate. Mi-am zis: s
le pun din 1944, de cnd comunistii s-au instalat la noi, sau s le
pun din 1945 cnd s-a format guvernul cu doctor Petru Groza?
Am zis: Nu! Trebuie s le pun c ncep din 948 dup ce a
Iost alungat regele, dup ce comunistii au pus mna pe toat
puterea, dup ce au adus marile legi pentru reIorme
revolutionare, dup ce au Icut marile arestri si ucideri a
oamenilor prin foame si munci n temnite, n mine si la Canal. n
acest an trebuie s pun nceputul marilor dureri: 948.
Dac din 948 pn n 956 sunt opt ani si suIerintele sunt
numai la jumtate, cci ca la jumtatea stejarului era Crucea
Domnului, urmeaz c trebuie s mai asteptm nc opt ani ca s
treac toate suIerintele. Deci ele se vor termina prin 964.
Asadar, dac voi tri atunci m voi elibera n 964, lucru ce s-a
ntmplat ntocmai: m-am eliberat n iulie 1964, n ziua de 28.
I-am spus si lui Traian visul si tlmcirea lui pe care am
Icut-o noaptea. I-am spus c vom scpa, dar numai dup vreo
opt ani. S-a bucurat si nu prea. Era lung asteptarea.
Eu mi-am zis: ,Ei biete! Nu te grbi, mai ai de asteptat
nc opt ani de suIerinte. Dumnezeu ti-a descoperit sorocul
sIrsitului ca s nu-ti Iaci vise mai devreme de scpare, care
nemplinindu-se s cazi cumva n disperare. Ajut-i si pe altii ca
s nteleag timpul si s nu greseasc.
Curnd am Iost desprtit de acest bun si admirabil
camarad si dus n alt celul.

PREOTUL IOAN BERGHIANU

L-am cunoscut prin 1933, era profesor n Petrosani.
Caracter Irumos, om de ndejde ca proIesor. Apreciat si stimat,
cult, senin si integru.
Dup ultima grev a Ioamei la Aiud, ca pedeaps, peste
00 de insi au Iost dusi la Gherla la penitenciar. Dup vreun an,
AMINTIRI DIN NTUNERIC
309
la ntoarcere, profesorul Gheorghe Manu mi-a telefonat prin
morse: Am dus-o greu; regim sever. Am cunoscut acolo un
preot mare: Ioan Berghianu, profesor la Arad. Deci acum am
aIlat c Icea si el temnit.
Mai trziu l-am ntlnit n aceeasi celul. Era bolnav de
nervi si slbit. Dar ct cuviint, ct bun simt se observa nc la
acest om ales!
Boala nu-l mpiedica s rmn ce a Iost: un om distins.

0+)#&'/*(/"#+$"(.0%&

n noua celul n care am Iost mutat eram patru persoane.
Nu-mi mai amintesc cine erau. Scriu prea trziu aceste fapte si
nu le pot reconstitui mai deplin. Memoria nu m mai ajut. Iar
mai nainte nu le puteam scrie din motive cunoscute: Ceausescu,
Securitatea, etc.
Persoanele cu care m-am ntlnit n celul erau criminali
de rzboi, oIiteri, etc. Nu-mi mai amintesc cine erau ei.
Mi-amintesc ns bine Irumoasa destinuire a unuia dintre
ei. Era un colonel fost comandant al unui regiment vlcean. n
regimentul lui se aIla Ortinski cnd a czut prizonier la rusi cu
tot plutonul su.
Iat destinuirea colonelului: ,Era dup 23 august. M
aIlam cu regimentul la Sibiu. Noi mpreun cu rusii luptam s
mpingem pe unguri si nemti napoi ca s eliberm Transilvania.
Dar iat 40 de oIiteri germani. Erau cam speriati. Ei au
spus: ,Suntem urmriti de rusi s cdem prizonieri. Am reusit s
Iugim la dumneavoastr. Am Iost Irati de arme. Vrem s Iim
prizonierii dumneavoastr si nu ai rusilor. PoItiti sbiile si
pistoalele.
Eu ns le-am spus: ,Nu, domnilor oIiteri, cci noi n-avem
siguranta c v putem pstra ca prizonieri si c rusii nu vin s v
ia de la noi. S cutm o solutie prin care s Iiti salvati. S lum
Preot Nicolae Grebenea
310
mai nti o mas comun. Am pregtit o mas bun la care am
nchinat paharele cu vin pentru sntatea lor si pentru ca s
ajung cu bine n tara lor. Am Icut apoi niste IotograIii
mpreun. Pe o coal de hrtie mi-au lsat si numele lor.
Aveam la mine n subordine un sas care era sofer. I-am
Icut un ordin de drum pn la Deva. Am ncrcat pe acesti
ofiteri germani ntr-un camion ce pleca cu ei la Deva. oIerul
sas urma s-i duc.
Ne-am mbrtisat si le-am urat s ajung cu bine acas; i-
am rugat s nu se opreasc cumva si s lupte pe teritoriul
romnilor contra noastr. Drumul spre Deva era liber.
oIerul sas s-a ntors si a raportat c au ajuns cu bine la
Deva. Trebuia s Iac acest act umanitar cu acesti oIiteri germani,
Iiindc altIel rusii nu ni i-ar lsat nou, ci iar Ii luat ei.
L-am Ielicitat pentru acest gest mrinimos si i-am spus:
,El nu se va uita usor si dac timpurile vor permite s-ar putea s
v si ntlniti n viitor cu unii dintre ei. Acest act restabileste
ncrederea n oameni si nalt pe cel ce l-a Icut. Rmne ca o
dovad de mrinimie a romnilor n rzboi.

,%+/%/

n octombrie 1956 am fost dus la Iasi. Era vorba de
procesul meu, de rejudecarea lui. S-au sesizat, se vede, din
oficiu. nchiderea mea nu era deloc motivat legal. Am Iost dus
n Copou la nchisoare. De la gar am Iost cu duba la Copou asa
c nu am vzut orasul. Poate c nici nu l-as mai Ii cunoscut cci
nu mai era cel din anul 1941-1942.
Un ofiter m-a luat de brat si m-a dus ntr-o camer a unei
mari cldiri unde m-a nItisat la trei brbati civili. Toti mi s-au
prut a Ii tineri: ntre 35-40 de ani. Eram mbrcat prost, n
zeghe vrgat rosie si n pantaloni vrgati rosii. Toate erau cam
ponosite. Unul din ei m lu n primire.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
311
- Ce Irumos esti mbrcat, popo!... i ce bine-ti sade!...
- Te-ai putut desprti usor de banditii cu care-ai stat?
Eu am rspuns:
- N-am stat cu banditi ci cu niste oameni foarte
cumsecade.
- Dar nu esti legionar?
- Pentru activitate legionar am Iost condamnat.
- i nu ti-e rusine pentru ce-ai Icut?
- Nu! Nu mi-e rusine, cci Iaptele pe care le-am Icut nu
sunt Iapte ca s m rusinez de ele.
- Dar atunci ar trebui s te rusinezi de Iaptele altor
legionari si s te desolidarizezi de legionari. Esti om destept.
ntelegi, ei au Icut Iapte grave de care trebuie s rosesti.
- Da, am zis, multe Iapte rele, multe Irdelegi, dar ele nu
s-au Icut de legionari ci mai ales de cei care nu erau legionari
dar au Iost bgati ntre legionari si dati ca atare. Faptele lor rele
sunt reprobabile. Dar si mai reprobabile sunt faptele
dumneavoastr de la Pitesti. Cu adevrat acestea sunt Ioarte,
foarte grave.
- De unde le cunosti, m-au ntrebat.
- Am vorbit cu studentii care au fost la Pitesti si pe pare s-
a aplicat aceast metod. A Iost ceva uimitor si de neimaginat.
- Las astea, mi-au zis, acum ai fost adus aici pentru
proces... Vrei s mergi acas? Noi conducem... i-o fi dor de
cas, dup attia ani de temnit! Cti sunt?
- Din 942, am rspuns.
- Te-ajutm s-ti vezi Iamilia, s Iii liber. Dar ntelegi...
vrem si noi putin bunvoint din partea dumitale.
- n ce Iel, adic?
- Adic ne-ajuti n munca noastr.
- Domnilor, credeam c rejudecarea procesului meu n-are
a Iace cu cereri si angajamente. V pot spune c v pot ajuta n
tot ce e bun, n ce e cinstit si drept, dar nimic altceva.
Preot Nicolae Grebenea
312
- Bine, du-te... te mai gndesti. Te mai chemm noi.
i acelasi oIiter m-a luat si m-a condus la dubita cu care
am Iost dus la nchisoare la Copou. Am stat vreo dou
sptmni Ir s m ntrebe cineva de proces sau de invitatia la
vals, alturi de dnsii, ce mi se Icuse.
Era revolutia din Ungaria. Am nteles c ungurii au Icut
niste atrocitti enorme contra comunistilor pe care i-au prins.
Regretam c chemarea mea pentru proces a coincis cu acest
moment. Mi-am zis: stau n expectativ s vad ce e n Ungaria.
Dar, Ir nici o explicatie, m-au luat si m-au trimis napoi,
si n tranzit m-au oprit la Jilava.
La Jilava m-au bgat ntr-o camer mare cu vreo 30 de
detinuti. Pe ctiva dintre i cunosteam dinainte. Mare bucurie,
mbrtisri. Printre cei cunoscuti si colonelul Ion Popescu Pera.
M-a mbrtisat cu o cldur deosebit. Le-a spus tuturor c am
petrecut mpreun clipe suave de neuitat. n Iine m-a ludat
peste msur, lucru care venea din aprinderea simpatiei ce se
nscuse ntre noi.
Mai erau si alti cunoscuti cu care am avut ntretineri
frumoase.
ntre altele am aflat ce s-a ntmplat cu Mircea
Vulcnescu, acest om exceptional si ntru totul superior, filosof,
literat, chimist, matematician, sociolog. Dar calittile lui de
inim ntreceau marile lui calitti intelectuale.
Am uitat s spun c, dup marea Ioame din 949-1950, nu
mai pot preciza cnd, l-am mai ntlnit pe acest nobil om, el mi-
a spus asa: ,Iat ce-a mai Iost cu mine, dup ce ne-am desprtit.
Am Iost bgat ntr-o anchet. Mi-au cerut s spun niste lucruri
grave mpotriva unor cunoscuti ce avuseser posturi importante.
Eu le-am spus: Nu pot da ce cereti dumneavoastr. Eu am Iost
profesor; pe studentii mei i-am nvtat s Iie cinstiti si s spun
totdeauna adevrul. i eu n viat am Iost cinstit. Cum as putea
acum s m port altIel? Atunci m-au supus la niste constrngeri
AMINTIRI DIN NTUNERIC
313
att de grele, cu Ioamea si cu lipsa cldurii, nct m-am
mbolnvit de tuberculoz.
Am scpat curat din aceste ncercri, dar bolnav. Apoi mi-
am revenit. M-au ajutat legionarii cu ce au putut din hrana lor.
Sunt bucuros c ne revedem si-ti pot spune aceste lucruri.
Dup aceasta ne-am desprtit. La desprtire eram
emotionat si cu lacrimi.
Iat deci ce am aIlat c s-a ntmplat cu Mircea
Vulcnescu dup aceea. El si cu proIesorul universitar N.
Mrgineanu tineau la Jilava unele expuneri, un Iel de conIerinte
stiintiIice, literare, istorice, dar Ir vreun caracter politic, cci
acestea erau interzise. Directorul temnitei era un turc, Maromet,
om foarte crud. Acesta l-a prins pe Mircea Vulcnescu tinnd
astfel de conferinte.
Maromet i-a luat pe toti din camer, i-a dezbrcat si i-a
dus n niste camere foarte reci. Acolo au nceput s nghete. Un
student n-a mai putut sta n picioare si s-a lsat jos, pe ciment,
pe spinare. Atunci Mircea Vulcnescu a spus:
- Nu! Nu trebuie s mori, esti tnr. i s-a ntins el pe
ciment si l-a luat pe student pe pieptul su pn cnd Maromet i-
a deschis si i-a dus s se mbrace.
Dar n urma acestei ntmplri Mircea Vulcnescu s-a
mbolnvit de tuberculoz si a murit.
Dup cte stiu, Mircea Vulcnescu pe cnd murea si
termina pedeapsa sau mai avea doar un an.
Deci, cnd zorii liberttii se iveau, atunci Mircea
Vulcnescu a acceptat marele sacriIiciu al primirii studentului
pe pieptul su - lucru ce a dus apoi la boala si moartea sa. M
ntreb cti din oameni ar putea Iace o astIel de jertI pentru
Iratele lor? i Mircea Vulcnescu era nscut n anul 1903, deci
nu era un om care s spun: Mi-am trit traiul, pot s mor.
tirea mortii lui m-a impresionat. A Iost mare n viat; a
Preot Nicolae Grebenea
314
Iost si mai mare n moartea lui. Iat o moarte de adevrat IilosoI.
Experienta de temnit l-a mbogtit pe Mircea Vulcnescu.
Dar eu nu stiu nimic din gndurile lui din timpul din urm. Era
un filosof crestin. El mi-a atras atentia asupra Acatistului Maicii
Domnului la locul unde zice: ,Bucur-te baie care speli
constiinta (icosul al XI-lea) si n alt loc: ,Bucur-te baie care
speli mintea mea cea ntinat. Deci trebuie splat si mintea
noastr cea ntinat. Splarea se Iace prin rugciune si prin
Sfintele Taine. Prin golirea mintii de cuvintele, gndurile si
imaginile necurate si umplerea ei cu ideile, cuvintele, imaginile
sfinte ale lui Hristos, cu tot duhul lui Hristos si al Maicii
Domnului. Vor trebui cutati cei mai tineri ce erau cu Mircea
Vulcnescu n cei doi-trei ani din urm ai vietuii lui spre a aIla
dac nu au pstrat ceva din gndurile lui ultime. Acestea vor
trebui adunate si adugate la cele ce se cunosc ca s se poat
alctui chipul adevrat al omului ales si IilosoIului Mircea
Vulcnescu.
*
n putinele zile ct am stat la Jilava am Iost plcut
impresionat de buna stare de spirit a detinutilor pe care i-am
gsit acolo.
Desi conditia tririi lor acolo nu era deloc usoar, ei erau
veseli, cu bun dispozitie, cu bune ndejdi de viitor, nu se
cinau, nu blestemau, nu purtau gnduri de rzbunare. Se
obisnuiser cu puscria si o suportau ca pe ceva Iiresc sub
comunisti. Numrul enorm de mare de arestri si condamnri
Icute de comunisti n tar a Icut lumea s cread c arestarea
nu mai e o stare de exceptie, ci o stare natural si c tine de
nssi esenta comunismului.
De Iapt, caracterul lui ngrditor l-am putut deduce si din
urmtorul Iapt de la Aiud. n 942, cnd am Iost dus la Aiud, era
o singur poart mare prin care intrai ntre zidurile temnitei care
AMINTIRI DIN NTUNERIC
315
nconjurau sapte hectare. Dar mai trziu comunistii au mai Icut
o poart si apoi nc una. AstIel, ca s iesi aIar extra muros,
trebuia s treci prin trei porti si la Iiecare erai oprit si Iiecare
avea acum un pzitor de serviciu. Se Icuse o ngrdire cu o a
doua poart si apoi o alt ngrdire cu o a treia poart.
Asa e si n orase: ngrdiri ntre blocuri, tot mai multe
ngrdiri. i ngrdirile cresc n Iiecare an. Iar ngrdiri
nseamn lips de libertate. Iar duhul din care rsare teama.
Teama de libertatea celorlalti.
i totusi Mntuitorul a spus: ,Eu am venit ca lumea s
aib viat si nc din belsug. (Ioan 0, 0). Dar viat si nc din
belsug nu se poate Ir libertate.
De acum lumea va trebui s trag o concluzie pentru tot
timpul existentei ei pentru c de cnd Lenin, acest om blestemat
si cu o ,turnur diabolic a suIletului cum l-a caracterizat
Herman Caiseling, Rusia si apoi toat Europa de Est a Icut o
experient dramatic de asuprire, de lips a liberttilor, de
spaim si de groaz n numele unei ,presupuse Iericiri viitoare,
dar n-a ajuns la fericire si deci s-a Icut dovada c nu se poate
afunge la fericire prin rpirea liberttilor, prin asuprire,
arestri, ingrdiri si groa:.
Fie ca aceast experient s nu se mai repete niciodat.
Deci, detinutii erau nc veseli, cu toat situatia nenorocit
n care erau si aceasta i tinea la o stare de o sntate
aproximativ.
Deci ncrederea si veselia erau un tonic pentru ei, altfel ar
Ii trebuit s moar demult mai toti.
Ca s se nteleag bine acest lucru redau acestea: ,n 952,
Gheorghiu Dej hotr arestarea lui Teohari Georgescu, evreu
extrem de abuziv, ministru de Interne. Ca s nu Iie vreo revolt,
i-a ntins o curs. S-a dus la el si i-ar fi spus cam acestea:Avem
nevoie de un act important pe care l vom face si cu organe ale
Preot Nicolae Grebenea
316
Ministerului de Interne. Ne trebuie vreo 250 de oameni tot unul
si unul. D o list cu cei mai buni pe care te reazemi. S Iie
oameni de ndejde, n care ai toat ncrederea.
i Teohari i-ar fi dat vreo 250 de oameni. Apoi toti acestia
au fost arestati ntr-o noapte si bgati n temnit. Teohari a Iost
si el arestat si retinut, apoi, iar liber, dar sub mare supraveghere,
trimis tipograf la Casa Scnteii.
Arestatilor nu li s-a spus pentru ce sunt arestati. i ei au
intrat ntr-o mare panic. Serviser regimul, si nc cu exces.
Erau comunisti si erau arestati de comunisti. Nu ntelegeau
despre ce se ntmpl. n Dumnezeu nu credeau. Ceilalti detinuti
credeau n Dumnezeu si mai sperau s-i elibereze americanii.
Dar pe ei cine s-i elibereze?
Activaser contra americanilor. Era ceva sfsietor pentru
ei. Toti s-au dezumflat. Toti se perpeleau ca la un foc ce-i usca.
Le uscau puterile si rbdarea. Unii s-au mbolnvit repede de
nervi. Pn li s-a dat drumul erau toti niste deprimati, slbiti si,
multi, bolnavi. i asta n cteva luni.
Iat ce nseamn a nu avea un reazem n temnit. n cteva
luni te macini si poti deveni o epav.
Informatiile acestea nu sunt din surse imediate, ci din
surse mai ndeprtate. Dar ele par plauzibile.

RENTORS LA AIUD

La ntoarcerea mea la Aiud am Iost bgat izolat, cteva
zile, n celular, la parter. ndat am dat un ,teleIon cu alIabetul
morse. Am prins o celul cu evrei. Ei m-au ntrebat ce stiu
despre Ptrscanu. Le-am spus:
- E sigur mort din anul 1952.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
317
I-am ntrebat cine sunt si mi-au spus:
- Suntem din grupul lui Lucretiu Ptrscanu, zece insi,
care am fost arestati pentru prietenia cu el. Eu sunt Silber.
- De ce v-au arestat?
- Fiindc eram cei mai destepti din partid si cu studii n
Apus. Toti avem licente si doctorate din Occident.
- Ce sperante aveti?
- Nu prea avem sperante imediate.
- V-ati putea scurta termenul de detentie numai prin rabinii
dumneavoastr. Ce raporturi aveti cu ei?
- Proaste, au rspuns, cci noi suntem atei.
- Luati legtura cu ei, ei au mare inIluent n lume si prin
actiunea lor pot aduce aici schimbri n Iavoarea dumneavoastr.
AltIel se va amna eliberarea pn cnd o conjunctur special
ne va elibera pe toti.
n alt zi am prins pe unii ce stteau n camer cu distinsul
preot si predicator Zosim Oancea din Sibiu. I-am trimis salutri
si i-am mai spus: ,As Ii si eu bucuros s stau n camer cu
dnsul si s primesc ceva lumin din ntelepciunea lui.
Tot acolo l-am ntlnit alturi, dup cteva zile de la
sosire, pe NichiIor Crainic. Cu el am ndrznit s vorbesc prin
zid, cci am aIlat c la zidul cu crmizi, la mbuctura
crmizilor, se poate vorbi la perete.
Mi-a spus c a Icut greva Ioamei, ca s-l scoat la munc.
Dup 9 zile de greva Ioamei l-au convins s renunte
Iiindc nu-i vor primi cererea, va fi distrus si nu va mai avea
cum s se reIac. Asa c a renuntat.
Dup nou zile de grev a Ioamei a Icut poezia ,Foamea
pe care mi-a transmis-o pe rnd, la telefon, n cteva zile. O
redau aici:

Foamea

Preot Nicolae Grebenea
318
De voi fi fost cndva ciorchine
Sunt a:i prstin stoars-n teasc
In flman:enia din mine
Zvarliti o :eam si renasc.

Priviti-mi trupul cum se stinge
Un bors de stir l-ar incl:i,
Un fir de iarb de-ar atinge
Fulgeritor ar nverzi.

Lsati-mi bratul de fantom
Din pom s rup doar un mr,
Muscnd m-as umple de arom
i-as mai tri intr-adevr.

In flman:enia-mi adanc
Deserturi oarbe se deschid,
Cand ultimul lingu mananc
Eu :ac pe lingur si blid.

O, Milostivule, Tu, care
Din doi ciortani si cinci colaci
Fcusi un munte de mancare
S saturi gloate de sraci,

Repet, Bunule, minunea
i osptea: mii de guri,
Iar mie ascult-mi rugciunea.
D-mi cosul cu firimituri.

- Ca s renunt la grev, mi-a spus Crainic, dup cteva zile
de grev, mi puneau deasupra mncrii o bucat bun de carne
ca s m ispiteasc. Cum gamela cu carnea rmnea n celul,
AMINTIRI DIN NTUNERIC
319
carnea ,mi Icea cu ochiul dar, orict o mbrtisam cu privirea,
o respingeam pn la urm.
Dup nou zile de Ioame, Crainic mai avea nc umor.
Dup aceast scurt sedere n celular m-au mutat singur
vreo 45 de zile n Zarc. Din nou izolare. Dar Dumnezeu era cu
mine, eram sntos. Mncam toat mncarea si nu m plngeam
de nimic. A nu mnca toat mncarea, putina mncare ce ni se
ddea, era un semn c organismul cedeaz si c moartea se
apropie. De aceea, dac m interesam de cineva, ntre altele
ntrebam si dac poate mnca toat mncarea.
Gseam cu ce s mi umplu timpul: rugciune, meditatie,
repetri de texte sIinte si de unele poezii ce le nvtasem n
temnit timp de 20 de ani. Apoi usoare incursiuni cu gndul n
istoria Bisericii Universale sau n Istoria Romniei si altele.
Alturi era un sublocotenent prahovean, cu sotia Ileana,
rmas cu copil mic, probabil cu numele Punescu. Discutam
cte ceva cu el la morse, telefonul temnitei.
M hotrsem s-l chem la telefon prin telepatie.<?> M-
am dus lng peretele lui si l-am invitat: Vino la vorbitor!, si a
venit si am vorbit. Dar, considernd c a putut Ii o ntmplare,
am continuat s-l chem si cu alte ocazii, si a venit de mai multe
ori. Am dedus deci c se poate reusi prin transmiterea
gndurilor. Dar am renuntat la ,sportul acesta Iiindc cerea o
concentrare prea mare, de care n-as mai fi fost capabil n foamea
pe care o nduram.
Transmiterea gndurilor a Iost o preocupare a mea nc
din timpul primului an de studentie. Am folosit-o cu succes la
toti profesorii mei de teologie si la Mitropolitul Ardealului
Nicolae Blan.
La toti, Ir eIort si imediat, cu o reusit deplin. Am
folosit-o si la Cluj la examenul de diIerent de liceu unde i-am
transmis proIesorului de german subiectul pe care voiam a mi-l
da: ,Srmanul Klopsentoc si pe care mi l-a dat imediat.
Preot Nicolae Grebenea
320
Obraznic, trecnd pe strad cu niste studenti, colegi, dac
aveam la 50-100 de metri nainte niste fete i ntrebam:
- Vreti s vedem dac sunt Irumoase?
i ei rspundeau:
- Da.
Atunci le priveam drept n ceaI, pe locul creierului mic, si
imediat si ntorceau privirile napoi. Acest lucru se producea
negresit si fr eIort.
Dar atunci eram puternic, plin de vigoare; atunci eram un
om, acum o umbr de om, palid, pmntiu, stors ca o lmie.
Orice efort nesocotit putea fi fatal.
Cum de nu am folosit acest act, acest avantaj personal,
transmiterea gndurilor, Iat de conductorii asupritori din
temnit si din lagr?
Nici un gnd nu mi-a venit s Iac asa ceva. Desi am
ncercat s Iac cu Punescu acest lucru, nicicum nu mi-a venit n
gnd s ncerc s transmit si conductorilor comunisti ce m
asupreau ceva n favoarea mea sau a celor ce suIereau alturi de
mine.
Aceast uitare pentru mine e un mister. Poate acesta era
destinul nostru: suferinta, suferinta asa cum ni s-a impus.
,Prin rbdarea voastr veti mntui suIletele voastre ne
spune Sfnta Evanghelie. Iar n alt loc ne anunt: ,Cine va rbda
pn la sIrsit, acela se va mntui.
Mai vine si dumnezeiescul Apostol Ioan si, n Apocalips,
capitolul 2, versul 0 ne spune: ,Fii credincios pn la moarte
si-ti voi da tie cununa vietii.
Deci trebuia s rmn credincios, si am rmas. Dar nu
dintr-un merit personal, ci dintr-o necesitate: Dumnezeu m-a pus
n situatia s nu pot alege altceva. Aici se vede mila lui
Dumnezeu pentru mine. N-a vrut s m pierd si mna Lui
protectoare am simtit-o tot timpul.
Fusesem profesor de religie, nu cel mai credincios
AMINTIRI DIN NTUNERIC
321
profesor, dar totusi credincios. Crescusem ntr-o familie ce m-a
educat n Irica lui Dumnezeu. Tatl meu se ruga dimineata o
jumtate de or.
La teologie am nvtat dovezile rationale ale existentei lui
Dumnezeu. Am aIlat din mistica crestin c Dumnezeu se poate
cunoaste cel mai bine si mai convingtor prin dragoste n extaz.
Prin contemplarea lui Dumnezeu si aducerea lui Dumnezeu n
noi.
Cuvntul lui Iisus e clar: ,Acela este cel ce M iubeste, cel
care are poruncile Mele si le pzeste, iar cel ce M iubeste pe
Mine va Ii iubit de Tatl meu si-l voi iubi si Eu si M voi arta
lui. (Ioan, 14,21).
i nc: ,Dac M iubeste cineva, va pzi cuvntul meu si
Tatl meu l va iubi si vom veni la el si vom locui cu el. (Ioan,
14,23). Deci pe Dumnezeu l putem cunoaste direct prin
dragoste.
Dar eu nu-l cunosteam. tiam de toate despre el, dar nu
aveam nici o dovad despre existenta Lui. Eu puteam spune si
spuneam cred c exist Dumnezeu, cred proIund n existenta
Lui, dar nu puteam spune nicidecum: stiu c exist. Nu
avusesem nici o dovad convingtoare a realittii existentei lui
Dumnezeu n lume si n existenta mea.
Credeam deci n existenta lui Dumnezeu, dar nu puteam
spune: stiu c exist Dumnezeu. Eram de bun seam un mare
pctos si de bun seam asa sunt si acum, si Dumnezeu nu m
nvrednicise nc de o dovad convingtoare despre slvita Sa
existent. i desi pn n 955 avusesem destule dovezi despre
existenta lui Dumnezeu n viata mea, din Ielul cum am Iost pzit
si am strbtut anii de temnit, nu am tras nici o concluzie n
aceast privint cci nu meditasem asupra anilor mei de temnit
si cum i-am strbtut. Fusesem deci orb, orb de-a binelea.
A trebuit s treac 3 ani de temnit pn cnd Dumnezeu
a binevoit s m miluiasc cu dovada puternic si de netgduit
Preot Nicolae Grebenea
322
a existentei Sale prea slvite si c e lng mine cu ajutorul Su.
Nu eram atunci mai bun ca nainte, dar eram n neliniste,
n criz, n mari temeri, la marginea disperrii.
Atunci ai venit la mine, Doamne, cnd i-am imputat lipsa
de grij pentru noi, detinutii, si neloialitatea Ta, cnd i-am
artat temerea de nnebunire, ca inginerul Ion Sasu, atunci mi-ai
aprut si mi-ai zis, tare si rspicat: ,Nu vei nnebuni. i ca s
m convingi ai repetat: ,Nu vei nnebuni. i Te-ai retras. Dar a
Iost destul. i apoi, Iiindc situatia era nc prea grea pentru
spatele si suIletul meu, ai venit si cu alte dovezi ca s m
convingi deplin, ca nu cumva artarea Ta s par c a Iost o
artare nseltoare.
Dar dup aceasta m-am ntrit. De aici ncolo stiam c Tu,
Doamne, existi: am experimentat realitatea Ta, prezenta Ta,
ajutorul Tu.
De atunci puteau s vin nu ctiva oameni, ci miliarde de
oameni, s spun c nu exist Dumnezeu, eu le-as fi putut
rspunde: v nselati cu totul numai pentru c triti n aIara
iubirii si credintei n Dumnezeu puteti vorbi astfel. Nu ati avut
experiente spirituale. Eu azi stiu c exist Dumnezeu si nimeni
nu-mi mai poate rsturna aceasta convingere rezultat din
dovezi date, n mprejurri grele, de nsusi Dumnezeu. ncercati
s v ntoarceti ctre Dumnezeu cu preocuprile voastre si poate
v va milui s ntelegeti c nu trebuie s-L tgduiti si s simtiti
c El este.

CU CONSTANTIN GANE

Am Iost mutat iarsi numai n doi, cu scriitorul Constantin
Gane. Domnul Gane se trgea dintr-o familie de boieri
moldoveni mai scptati acum. Firul genealogiei Iamiliei sale l
cunostea pn la 453, cnd a czut Constantinopolul.
Era mai n vrst, din 887, mi se pare. Jucase la Palatul
AMINTIRI DIN NTUNERIC
323
regal cu fetele lui Ferdinand si ale Reginei Maria. Avea relatii n
lumea de sus.
L-am gsit extrem de reumatic si nu putea merge s duc
tineta.
,Bietii, - mi-a zis - mi-au pregtit plecarea n strintate.
Se fixase ziua, n 948. Dar eu am amnat ca s vd ce Iac cu
biblioteca mea. Ei au plecat iar eu am rmas si rmas am Iost.
N-am mai putut pleca si am fost arestat.
Regreta acum.
Ajuns viguros la Aiud, a deschis noaptea fereastra si a
dormit cu ea deschis - lucru ce l-a dus la acest reumatism
accentuat. ncolo, era vesel si plcut. Nu se plngea. Suporta
temnita cu brbtie.
A scris 3 crti dintre care dou premiate de Academia
Romn: Prin hrtoape si coclauri si Trecute vieti de
Doamne si Domnite. tia multe. Cltorise mult si n Apus si
n Constantinopol. Era un istoric literar, strngea documente.
ara a strbtut-o n lung si-n lat. Audiente la regina Maria si la
regele Carol al II-lea. Mas cu regina Elena si cu regele Mihai
sub Antonescu. Attea noutti pentru mine. Mai multe mese cu
printesa Marta Bibescu.
Dar ceea ce trebuie s remarc n chip deosebit e aceast
comunicare a domnului Gane: ,Am gsit pe un ceaslov vechi al
unui boier urmtoarea nsemnare:
Am Iost la mnstirea Neamtului si am vzut cerul pe
pmnt. Staretul Paisie (Velicicovski) era nvluit n lumin,
cum a Iost domnul nostru Iisus Hristos la Schimbarea la Fat,
strlucea ca soarele...
Mi-a vorbit si de aportul considerabil al contesei de
Noailles de la Paris (o romnc din Iamilie princiar), al
printesei Marta Bibescu si al domnisoarei Elena Vcrescu, la
Congresul de pace din 98 si 99 n legtur cu Banatul
nostru.
Preot Nicolae Grebenea
324
Cu domnul Gane am stat mai multe luni.
ntlnirea cu el a Iost util pentru multele inIormatii pe
care mi le-a dat din lumea literar si din lumea politic. Ortodox
si bun romn, patriot, din cltoriile lui n strintate s-a ntors
cu o evlavie si o simpatie deosebit pentru sIntul Anton de
Padova. Convietuirea cu dnsul a Iost plcut si rodnic.
Desi btrn, rezista bine si dac reumatismul lui, netratat
binenteles, nu s-ar fi accentuat prea mult, buna lui stare de spirit
si robustetea corpului lui l-ar Ii dus s vad eliberarea din 964.
Dar am aIlat c a murit cu vreo doi-trei ani naintea eliberrilor.

RICI (RICHARD) HILARD

Mi-a Iost dat s m ntlnesc n temnit si cu Rici Hilard.
El a fost unul dintre cei trei secretari ai lui Titulescu. De origine
englez, era romnizat. Foarte simpatic si cult, n timpul din
urm Iusese proIesor de drept international la Universitatea din
Bucuresti. Fusese destul de legat de Titulescu. El mi-a spus de
propaganda mincinoas, Ioarte sustinut, a ungurilor, de
denigrare n Occident a poporului romn. Mereu era pus n
situatia s ia atitudine contra minciunilor unguresti si s
restabileasc adevrul.
Specialist n drept international, l-am rugat s-mi descrie
cum s-a creat O.N.U. si cum Iunctioneaz.
A Icut o descriere pe larg a sectiilor, a secretariatului
ONU si a functionrii acestora.
L-am ntrebat dac ONU se va putea impune si dac
hotrrile lui vor putea Ii aplicate, cci si Liga Natiunilor era
bine organizat dar era neputincioas Iiindc nu avea
instrumentul care s aplice hotrrile ei.
El a spus: Acest defect s-a remediat astzi. ONU va avea
o armat a sa luat din natiunile ce o compun care s aplice
hotrrile ce se iau.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
325

SINGUR

O nou izolare de 70 de zile. Nu o mai asteptam, dar ea a
venit nedorit. Administratia considera probabil c n-am fost
pedepsit destul. Cci izolarea e o pedeaps.
Regimul de celul singur se da dup pedepse: ncepe de la
sase luni si merge la trei ani pentru cele mai mari pedepse. El nu
trebuie s treac de trei ani cci duce la nnebunirea detinutilor.
Detinutul trebuie controlat: dac nu poate suporta s Iac n
continuare toti anii de regim de celul, atunci el trebuie ntrerupt
cu un regim de iesire din izolare si face mai trziu pedeapsa ce i-
a rmas.
Eu Iceam acum din nou o pedeaps de 70 de zile de
izolare Ir s se spun c e o pedeaps.
O suportam n liniste, Ir s ntreb autoritatea de ce sunt
izolat, Ir s m plng si Ir s suIr, s zic asa. Singur Iaci
rugciunea mai cu ardoare si meditatia e mai sustinut. Omul
singur gseste n Dumnezeu pe Tu-ul cu care se ntretine.
Pentru monahii evoluati singurtatea e lucrul cel mai
cutat cci numai n ea e singurul mod de ntlniri intime cu
Dumnezeu. Marile extaze si triri monahale le au monahii nu
cnd sunt n grup, ci cnd sunt singuri.
Iar pentru omul comun aceast singurtate e greu de
suportat si, prelungit, e ucigtoare.
Eu o suportam ca pe un lucru impus, dat, Ir s Iie usoar
si Ir s Iie grea.
Niciodat nu m-am ridicat la nivelul marilor mistici care
n contemplare aveau desItri coplesitoare ce depsesc orice
delicii ale pmntului. Cci nu practicam isihia, contemplatia,
desi stiam metoda.
Rugciunea inimii: ,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui
Preot Nicolae Grebenea
326
Dumnezeu, miluieste-m pe mine pctosul o spuneam si eu,
dar nu n continuare, ci numai de cteva ori n 24 de ore. Eram
totusi multumit si nu ambitionam la mai mult.
n acest timp un locotenent major mi-a zis:
- Esti slbit.
- Da, am zis, hrana e prea slab. N-o puteti mbuntti?
- Pentru toti, nu, pentru unii mai ntelegtori, da. Vrei s
ti-o mbunttesti si tie?
- Eu vreau s rmn n cadrul general, nu vreau s ies din
comun. Dac mbunttiti masa tuturor, atunci v multumesc,
m voi bucura si eu de ea; dac nu, v multumesc iar, ns Ir a
m bucura de vreun avantaj particular.
Era o preocupare permanent a oIiterilor si a personalului
de paz ca s Iac inIormatori pe bietii detinuti, proIitnd de
boala, slbiciunea sau alte lipsuri ale lor. i una din cele mai
scumpe dorinte ale lor era ca nimeni dintre detinuti s nu rmn
necompromis, ca nu cumva mine s se ridice si s le impute
regimul asupritor pe care l-au suportat cu autoritatea omului ce
nu a Icut compromisuri.

DIONISIE FOTINO

Sosit la Aiud cu primii criminali de rzboi, colonelul de
jandarmi Dionisie Fotino a devenit repede simpatic tuturor
pentru un motiv simplu: si-a luat rspunderea pentru toate
faptele sale si nu a dat vina pe nimeni din subalternii si, cum au
Icut multi oIiteri superiori.
El a Iost n Transnistria si a Icut paz cu o unitate de
jandarmi. Vina lui a Iost c a mpuscat rusi. i ntr-adevr a
mpuscat, dar numai pe cei judecati de Curtea Martial si
condamnati la moarte. El era organul de executie. Era soldat.
Dac nu i-ar fi mpuscat, ar fi fost mpuscat el.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
327
Cei mpuscati au fost partizani civili prinsi ucignd ostasi
si condamnati la moarte de Curtea Martial sau alti delincventi.
Pentru tinuta lui plin de demnitate la proces l
simpatizasem si, cnd am putut, i-am dat tutun.
Tatl su a Iost maresal al palatului si mosul lui la Iel. Era
bogat, avea 30 de hectare de pmnt, dintre care 0 ha cu caisi.
Era cstorit cu o distins Iat ce Icuse liceul la Notre
Dame la Galati, fiica directorului Comisiei Dunrene.
Spre a se vedea puterea francmasoneriei la noi, descriu
acest caz povestit de el:
Era prin 1923. Eram comandant de legiune de jandarmi la
Fgras. Dar m-am nsurat si voiam s m mut n prtile
Galatului. Am Icut cerere si mi s-a respins. Am pus toat
inIluenta socrului meu n joc, care era mare, dar Ir Iolos. ntr-
o zi, n concediu, vara, n Bucuresti, priveam ntr-o vitrin.
Cineva mi-a pus mna pe ochi, de la spate.
- Ce Iaci, drag Fotino! si m-a mbrtisat. Era un evreu cu
care am Icut scoala primar.
- Unde esti, m-a ntrebat.
- n Ardeal, la Fgras, sunt seIul legiunii de jandarmi de
acolo.
- i-ti convine?
- Nu prea. Am ncercat s m mut si n-am reusit.
- Te mut eu. Unde vrei s Iii mutat?
I-am spus.
- Bine. D-mi cererea si vino mine s-ti dau mutarea.
Vino la mine la mas la amiaz.
M-am dus cu o vaz de Ilori.
- De ce-ai mai umblat? Eu sunt bogat, sunt director de
banc. i acum, hai s-ti dau mutarea. A scos actele. Nu m
puteam mira destul.
- Multumesc foarte mult. Dar cum ai putut reusi?
- Foarte simplu. Eu sunt francmason gradul 26 si el e
Preot Nicolae Grebenea
328
Irancmason gradul 6. El e seIul jandarmeriei. i i-am dat
ordinul s-ti Iac mutarea. Asta-i tot.
Fotino era multumit de felul cum lucrase n Rusia si de
Ielul cum se comportase la procesul su.
Singurul lucru care-l acuza era Iaptul c n-a fost anuntat
imediat la 23 august 944 de evenimentele din tar, ca el s Ii
luat msurile de aprare.
Mi-a spus: N-am Iost un abuziv. tiu ce nseamn a
omor un om. Am executat numai ordinele si numai cele
motivate legal. Astfel, n 1939 cnd regele Carol al II-lea a dat
ordinul s Iie mpuscati cte trei legionari din Iiecare judet, ca
rzbunare pentru c legionarii uciseser pe Armand Clinescu -
eu n-am executat ordinul si nu am ucis trei legionari, Iiindc
ordinul era ilegal. Unde au Iost mpuscati, au Iost mpuscati Ir
judecat. Eu n-am Icut asta.
Am stat cteva luni cu el. Povestea. ntelegea c am
nevoie de retragere de la povestile lui foarte profane. Fusese un
epicureu, scosese toate plcerile din viat cnd i s-a ivit ocazia.
Fr s Iie nclinat spre rugciune, chiar si acum, nu tgduia
valoarea religiei. Rationalist n gndire, ntelegea prea putin si
viata si rostul monahilor si monahiilor pentru care avusese un
retinut dispret. Admira mult pe clugrii din Franta. Pentru
cultura lor, spunea el, o sor a lui era clugrit Irancez si n
Iiecare var mergea cu masina s-o vad.
i asa cum a Iost si cum mai era nc, cci restristea n
care se gsea nu-i provocase nc o ntoarcere, suporta temnita
cu o brbtie deosebit, cu o Iort de invidiat.
Nu stiu dac mai trziu nu s-a produs cumva n el o
renastere, o ntoarcere cu privirile spre cer, cci nu l-am mai
ntlnit.

H(&'//#+/+!"0-#&#+,%+*0/

AMINTIRI DIN NTUNERIC
329
nc si dup moartea lui Stalin din martie 953, cnd
oricum s-a produs un reviriment n Rusia, toat viata noastr
public era controlat si ndrumat de consilierii rusi. Nu se mai
cntau ode, nu se mai aduceau elogii nemaipomenite lui Stalin,
dar spiritul lui rezista. De dincolo de moarte supraveghea viata
de la noi. Omul murise, dar teroarea ce o stabilise si spiritul ei
continuau si dup revolutia din Ungaria din 956 si dup
plecarea armatelor ruse de la noi. n 1958 duhul spaimei plutea
peste tar. n justitie, n scoal, n armat, peste tot.
ntlnirea cu avocatul bcuan Eugen Dragomir mi-a
ntrit aceast prere.
Spre a ntelege, redau urmtoarele spuse de Dragomir:
Eram pe front la nord de Crimeea, comandantul unei
unitti de artilerie. Eram n asteptare. Dar eram mereu sicanati si
loviti de niste partizani. S-a observat c ei vin totdeauna dinspre
un muncel.
S-a trimis pentru control o patrul si nu s-a mai ntors; s-a
trimis a doua si nu s-a mai ntors nici ea. S-a trimis apoi un
pluton si nici el nu s-a mai ntors. Atunci Divizia noastr a
hotrt cucerirea muncelului. L-am nconjurat si am ajuns la
vrI. Era un platou. Vreo 80 de brbati civili si Iemei erau acolo.
Se auzise o bubuitur. Unii se aruncaser la vale pe o pant
impracticabil.
Pe platou era o capr de lemne, lung, lng care
sublocotenentul ce fusese trimis cu plutonul spre cercetare era
pe iarb, tiat cu Iierstrul n dou.
Partizanii au Iost dati n judecat si osnditi la moarte.
Rusii au cutat s aIle cine au Iost oIiterii care au
participat la prinderea partizanilor. i au aIlat. Am tgduit, dar
n-a Iost posibil s lungesc tgada. Mi s-a Icut proces...
- Ce-ai cutat, m-a ntrebat presedintele s ataci populatia
pasnic a Uniunii Sovietice?
Preot Nicolae Grebenea
330
- Dar eu nu m-am luptat cu populatia pasnic, ci cu armata
sovietic.
- De ce ai intrat n Uniunea Sovietic?
- Am Iost mobilizat, Iceam parte din armata romn si
am primit ordinul lui Antonescu s luptm mpotriva Uniunii
Sovietice.
- i de ce ai tras n armata sovietic si n-ai tras n pmnt,
ca s nu omori oamenii?
- Noi nu ne-am dus acolo s ne jucm... era un rzboi,
eram lupttori, trebuia s ne batem si nu s ne jucm, etc.
i l-a condamnat la 15 ani.
Presedintele completului de judecat era att de intimidat
de rusi, nct a putut pune inculpatilor niste ntrebri att de
idioate cum s-au vzut.
Procese de soiul acesta au Iost nenumrate. Din moment
ce procesul s-a deschis, condamnarea era sigur. Nimeni nu
risca o achitare. Fiindc presiunea rus era ngrozitoare.

NAE COJOCARU

Nu am stat numai cu el, mai era profesorul Mircea
Nicolau, ce Icuse IilosoIia si avea preocupri literare deosebite,
si, mi se pare, camaradul Nelu Rusu avocat.
Faima lui Nae Cojocaru sosise la Aiud nainte de a veni el
n persoan: lupttor de mare calitate, cult, viteaz, suIlet mare.
Pe unde a trecut a lsat impresii puternice pentru atitudinea lui
demn si impresionant. Originar era din Constanta, comuna
Vultur. Era avocat.
Mobilizat, czut prizonier, nu s-a ntors din Rusia cu
ceilalti ofiteri prizonieri, n 1948. Prt pentru atitudini prea
romnesti, a Iost condamnat la lagr n regiunea Vorcuta, lng
Cercul Polar. S-a ntors n tar abia n 95.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
331
Dar n loc de libertate, pentru c luptase pentru tar, i s-a
dat temnita pentru c era legionar si luptase contra Uniunii
Sovietice. Asa ne-am putut ntlni.
ederea mpreun a durat cteva luni. Cu toat Ioamea, ea
poate Ii considerat c a Iost Ioarte plcut pentru c si ceilalti
doi camarazi erau admirabili.
A povestit multe; s-a ntlnit cu multi rusi si cu altii prin
lagrele de munc prin care a trecut.
Fantastica auror boreal cu Irumusetea ei superb prin
variatia de culori, cu sase luni de noapte si sase luni de zi, a
vzut-o ctiva ani.
Dar din povestirile lui retin, Iiindc sunt de un interes mai
general, dou momente.
ntr-un lagr era un doctor Ioarte distins. Era si el detinut,
dar lucra ca doctor n lagr. Pe Nae Cojocaru l-a impresionat
acest doctor prin capacitatea si cunostintele lui. De aceea l-a
ntrebat cum a ajuns s Iie condamnat. i doctorul a povestit:
Maxim Gorki, acest scriitor celebru, luptase mult pentru
asigurarea succesului revolutiei n Rusia. De la un timp el nu se
ntelegea prea bine cu Stalin. Atunci, spuse doctorul, au fost
trimise la el dou masini de doctori universitari. Cnd le-a vzut,
Gorki a zis:
- Ce cutati la mine?
- Vrem s v Iacem o vizit medical.
- A! Nu-i nevoie, m simt nc destul de bine.
- Dup zbuciumul ce l-ati avut si viata de lupt pe care ati
dus-o si pentru care Republica noastr v e recunosctoare, e cu
neputint s nu aveti cteva neajunsuri trupesti pe care din
modestie le suportati Ir s v plngeti. Dorim s v vizitm si
s v ajutm.
- Bine, a zis, dac struiti, poItiti si v multumesc.
- L-am vizitat cu totii si i s-au prescris cteva
medicamente. Dar dup cteva zile a murit.
Preot Nicolae Grebenea
332
Atunci Stalin a Icut un proces tuturor medicilor care l-am
vizitat si ne-a condamnat la munc silnic cu deportare n
Siberia, aIar de cel care i-a inoculat otrava. Ca s nu se
bnuiasc ceva, Stalin i-a Icut Iunerarii nationale si orasul
Nijni-Novgorod a fost numit Gorki.
Al doilea caz: Cojocaru l-a ntlnit n lagr pe ministrul
adjunct de la telefoane Kaganovici, fratele sotiei lui Stalin si
deci cumnatul lui Stalin.
i l-am ntrebat care erau raporturile dintre Stalin si
cumnatul su? Acesta a spus: dac Kaganovici auzea la teleIon
vocea lui Stalin, se nglbenea si se ridica n picioare si tot
timpul convorbirii l petrecea n picioare.
Nu rezist ispitei si mai povestesc un caz redat de Cojocaru.
Aceasta pentru a arta care era atmosIera ce se crea n Uniunea
Sovietic mpotriva evreilor si a se vedea greseala acestui popor,
att de inteligent, cnd a Icut Yalta si i-a dus pe rusi la 40
kilometri vest de Berlin, vnznd Europa estic n ndejdea c
prin comunismul rus vor stpni lumea. Greseal Iundamental
de care evreii si-au dat seama mai trziu si care a fost sursa
attor enorme greutti pe care le-a suportat lumea si de care nici
azi n-am scpat deplin.
n Berlin, dup rzboi, erau patru sectoare, cte unul
pentru Iiecare natiune biruitoare ce a dus rzboiul cu nemtii :
sectorul rus, american, englez si cel francez.
n cel american era Eisenhower, marele general american,
cu o armat american. n sectorul rus era, cu o armat rus,
maresalul Jucov, cel ce a condus frontul de nord si s-a dovedit
ca cel mai mare general rus. Sectoarele englez si francez au avut
comandantii lor.
ntr-o zi Jucov a zis: ,Hai s Iacem o petrecere la care s
nu lum parte dect noi, rusii. Nimeni din ceilalti sovietici. i s-
a Icut petrecerea.
La petrecere, Jucov, putin cam bine dispus, umbla cu
AMINTIRI DIN NTUNERIC
333
paharul n mn si nchina cu unul si cu altul din camere. Dar
ntr-o camer d cu ochii de doamna Stalin care sosise atunci cu
avionul.
- Ce cauti aici, i-a zis, nu stii c-am dat ordin s nu Iie aici
dect numai rusi?
Doamna Stalin a scos din poset un pistol si a tras n
maresalul Jucov pe care l-a rnit la umr si apoi n grab a Iugit
la avion si s-a ntors acas.
A doua zi maresalul Jucov era destituit.
Cojocaru mi-a spus: ntr-un lagr am stat cu un colonel
rus cruia sotia i-a adus de Crciun multe buntti din care mi-a
dat si mie. L-am ntrebat cum de e n lagr si el mi-a spus
povestea de mai sus, apoi a continuat:
,Eu sunt erou national si sunt prieten al lui Jucov. Dup
ntmplarea din noaptea respectiv, ca s nu Iie o revolt, toti
prietenii lui Jucov am fost arestati.
Dar aceasta arat c imediat dup rzboi s-a produs o
trezire a sentimentului national rus si o ur crescnd mpotriva
evreilor si constiinta c ei, rusii, trebuie s se conduc si s nu se
lase condusi de altii.
Iat cum Dumnezeu rstoarn planurile nedrepte ale
oamenilor.
*
Din nou o izolare de 30 de zile. Nu-mi prindea ru si, prin
morse, cnd voiam si puteam, luam legtura cu camarazii.
Foamea era mare. M obisnuisem cu ea si ca s-o nsel
mestecam mai bine alimentele considernd c asa ele capt alt
valoare.
Mi-am zis: trebuie s ncerc s obtin o mbunttire a
regimului. Comandantul temnitei era un evreu, Coler, pe care
nu-l vzusem la Iat nc si care n-a Iost mai ru dect colonelul
Crciun, romn, care i-a urmat. Fixasem cererile n patru puncte
Preot Nicolae Grebenea
334
dintre care cel mai important a Iost hrana. Consideram c dac
nu cer mbunttiri nu-mi Iac datoria Iat de mine si Iat de altii.
Am spus militianului c vreau s vorbesc cu domnul
director. M-a ntrebat:
- n ce cauz?
- Personal, am zis.
i m-am dus la dnsul. L-am salutat cu salutul obligatoriu:
- S triti, domnule director.
M-a dus mai n Iundul camerei probabil ca s nu se aud
convorbirea de ctre militianul ce astepta la us ca s m
conduc napoi. A plecat urechea ca si cnd ar Ii asteptat s-i
comunic o tain si mi-a Icut semn s vorbesc ncet. Mi-am dat
imediat seama c a bnuit c merg s divulg ceva sau s prsc
pe cineva.
Dar dup ce am nceput s vorbesc tare si rspicat
ncercnd s descriu regimul si ct de nedrept, n comparatie cu
vinele detinutilor, reale sau inventate, si ct de departe e
umanismul comunist de ceea ce ni se aplic nou, a Icut o
mutr de contrarietate si deceptie si m-a ntrebat:
- i acum ce vrei?
- Am venit s v rog s ne mbunttiti regimul. S
interveniti mai sus pentru aceasta. Vedeti cum se sting oamenii
de Ioame. Sunteti martor la aceast tragedie. Spuneti lucrurile
sus.
- Te-a delegat cineva pentru aceasta?
- Nu. Stau singur, dar spun lucrurile cum sunt, cum le
triesc eu si cum ele sunt ale tuturor las impresia c eu i
reprezint dac vorbesc despre ele. Dar oricine ar vorbi, dac
spune adevrul, se gseste n acord cu toti care suport acelasi
regim. Eu, nainte de a muri, am considerat c sunt obligat s v
spun acest lucru ca s stiti c n-am acceptat s mor de Ioame
Ir a m plnge si a v ruga s schimbati regimul de nIometare
pe care l duceti. i apoi am vrut s se stie si s se nregistreze
AMINTIRI DIN NTUNERIC
335
de dumneavoastr c regimul ce l-ati impus nu s-a suportat Ir
plngeri de ctre detinuti si Ir tendinta de a v sesiza de
gravitatea lui.
- Bine! am nteles. Du-te! Esti cam ndrznet.
- Deloc, domnule colonel. Demersul meu nu e un act de
ndrzneal ci unul de disperare, ca cel ce, czut n ap, mai bate
din mini nainte de a se duce la fund.
- Da, da, nteleg, si a deschis usa.
Militianul m-a dus la celul.
Dar lucrurile au rmas aceleasi. Nici o schimbare, nici n
bine si nici n ru. Vor Ii Iost si alte plngeri cci la aceleasi
cauze sunt firesti aceleasi reactiuni; dar nu stiu dac ele au Iost
comunicate mai sus. Eram multumit de ncercarea ce am Icut-o.
Peste cteva zile un locotenent major cunoscut mi-a deschis
celula si m-a ntrebat:
- Ce faci Grebenea?
- Precum vedeti, m lupt cu Ioamea.
- ntr-adevr, esti destul de slbit. Tu Iaci puscrie dinainte
de noi, noi te-am gsit n ,depozit. Nu esti contra-revolutionar.
Ai merita s nu te lsm s te scuIunzi, dar trebuie s Iii mai
ntelegtor.
- Adic cum? n ce Iel?
- Ai orbul ginii? strig el putin nemultumit. Uit-te
nainte si vezi si ntelege, doar nu esti turc.
- V multumesc, i-am rspuns. Cred c sunteti un om
Ioarte cumsecade si n alte mprejurri ati da dovad de
buntate. tiu, nteleg. Aveti un mandat impus de altii si nu
puteti face binele dect n conditiile impuse de ei. Eu v
multumesc pentru dorinta de a m ajuta care, n ce v priveste pe
dumneavoastr, cred c e sincer. Pretul cerut de altii e prea
mare iar dumneavoastr nu-l puteti reduce. Nu-l pot plti.
Dumneavoastr mi-ati luat multe si ne-ati redus la situatia limit
n care viata noastr se mai reazem acum abia n cteva Iire.
Preot Nicolae Grebenea
336
Dar nu ne-ati putut lua nc putinta de a respinge unele oIerte ale
dumneavoastr care de ochii nostri sunt privite ca neonorabile si
neumane. Prefer s mor n conditia pe care mi-ati creat-o dect
s ies din ea pe calea pe care mi-o oferiti.
- Treaba ta, a zis. Noi nu-ti putem Iace binele cu sila. i a
nchis usa.

-(+%,/+)#/*(/

- F-ti bagajul, mi-a spus gardianul, si peste cteva clipe
un ofiter m-a condus ntr-o celul cu patru tineri.
Cum am intrat, tinerii si-au maniIestat Iat de mine o
bucurie mare, iar oIiterul privea pe vizet. Peste vreo douzeci
de minute, ofiterul a venit si m-a luat de acolo. De aceea la
mutrile urmtoare , opream maniIestatiile de simpatie ale celor
care m primeau pn dup plecarea gardianului.
Am intrat ntr-o camer trist. AtmosIer de mormnt.
Membri: Octavian Stetin din Bucuresti, fost sef al administratiei
financiare din Bucuresti, bolnav grav de stomac. Un avocat
oltean de la Horezu, fost 15 ani bibliotecar la Universitatea din
Cernuti, cu dou doctorate, si un tran bntean tnr.
Bietul Stetin, cnd m-a vzut intrnd senin si vesel s-a
nviorat. S-a mirat de buna mea stare de spirit si mi-a spus:
- Dac nu veneati aici muream.
i dintr-o dat aud:
- Cucuriguuu!
- Dumnealui avocatul cnt tare de mai multe ori de zi
cucuriguuu! iar eu sunt bolnav.
Am nteles. Acest avocat oltean de 60 de ani, arestat de
curnd si nc gras, cnta cucurigu ca s-l aud administratia si
s-l crute c e anormal. Bnteanul era om cumsecade. Am
intervenit asa:
- Trebuie s introducem n camer o atmosIer de bucurie.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
337
Cntnd cucurigu nu ne scpm viata ci ne-o pierdem prin
atmosfera de tristete pe care ne-o provoac. Dumneata nu va
trebui s mai cnti niciodat cucurigu cci provoci o atmosIer
sinistr. Te rog s ntelegi asta. Vd c mnnci aproape ntreg
turtoiul domnului Stetin dup ce acesta a luat ceva din el.
- El nu-l poate mnca, replic avocatul.
- Nu-i nimic. Las-l pn a doua zi. Nu i-l lua de la gur.
Poate mai trziu ar mai lua din el, dar nu-l mai are. Dumneata,
n loc s cnti cucurigu, trebuie s te rogi si n curnd o s te
simti mai bine.
- Dar nu mai stiu rugciunile.
- Nici Tatl nostru?
- Nici.
- l renvtm.
i am nceput s i-l spun. l nvta greu.
- Acum hai s ncepem s spunem Iiecare ntmplri
Iericite si vesele din viata noastr. S nu spunem ntmplri
triste, cci nu sunt prielnice snttii noastre, n starea n care ne
gsim acum.
i chiar din prima zi atmosIera camerei a nceput s se
schimbe si s ia un aspect plcut. S-a mai auzit uneori cucurigu
strigat tare.
Stetin nu putea iesi aIar din cauza bolii; era prea slbit,
nu primea tratament si se socotea pierdut. Eu i-am spus:
- Cu ce primesti poti s te mentii, dac te rogi ai ncredere
si esti vesel. i apoi de unde stii c nu vei primi si tratament
medical mai trziu? ine-te bine acum!
Stetin era un om cult. Fcuse doi ani de medicin, apoi a
renuntat si a Icut dreptul si n loc s pledeze ca avocat a nceput
cariera ca agent Iiscal. A avansat repede si avea o experient
Irumoas pe linie proIesional. Spunea cu oarecare laud c si
Cervantes a fost om al fiscului.
ntr-o dimineat, plin de ncredere, Stetin a spus:
Preot Nicolae Grebenea
338
- Mi-a aprut n vis Domnul Hristos si mi-a spus: Octav,
mestec bine pine si-ti va fi bine.
Pinea era de 92 de grame. A nceput s o mestece ncet
de tot. Se simtea ceva mai bine, dar era nc Ioarte bolnav. ns
peste vreo lun a Iost o vizit medical. L-am sprijinit pe Stetin
la dusul la vizit. Doctorul i-a prescris medicamente si le-a
primit. Un sanitar, gardian i Icea injectiile iar pilulele le lua n
camer si asa ajutorul i-a venit.
Mi s-a prescris si mie Triferment si un mic tonic, dar cnd
am cobort jos, la camera gardianului, s le iau, Biro,
plutonierul ungur, mi-a comunicat:
- Nu stii c tu nu ai dreptul de ajutor medical de la noi? si
m-a trimis napoi.
Doctorul nu stia probabil de aceast opreliste. i la
celelalte vizite mai scria cteodat cte ceva pentru mine dar eu
nu le-am primit niciodat Iiindc eram trimis napoi dac
coboram s le iau.
Pn ne-am desprtit Stetin se reIcu pe ncetul, avocatul
se linistise si cucurigul nu s-a mai auzit n celul.
De la tranul bntean, om de bun simt si de omenie,
pstrez urmtoarea istorisire spre a trage din ea unele concluzii:
ntr-o zi am pierdut oile mele: 72. Le-am cutat dar nu le-am
gsit dect dup sapte zile. Nu lipsea nici una. Cinele era cu
ele, lihnit de Ioame. De bucurie am tiat o oaie si i-am dat
cinelui o bucat de carne. Cum a mncat-o a murit.
Concluzia: Cinele e ca si omul. Nu trebuie s-i dai carne
sau mncruri grele dup o Ioame mare, cci l omori. Ci se
ntoarce treptat la regim normal, ncepnd cu zeam de cartoIi,
iaurt, lapte diluat cu ap, zeam de plante strecurate. La om, nici
vinul, nici tuica, nici grsimile nu trebuie s intervin nc n
alimentatie.
Iar de la Stetin pstrez:
AMINTIRI DIN NTUNERIC
339
- Un prieten veni la mine si-mi spuse: ai impus prea mult
impozit acestui prieten al meu doctor, cci e btrn.
- Cum e btrn? Cci arat ca la 50 de ani. Scoate-ti
buletinul, domnule doctor!
Uimitor! El arta ca la 50 de ani si era de 75 de ani.
- Bine, am nteles. Reduc impozitul. Dar cum ati Icut,
domnule doctor.
- Simplu de tot. n Iiecare iarn, nc din tinerete, am
mncat ctiva saci de mere si de nuci si nimic altceva.
Concluzia: ca s rmneti tineri mncati iarna ctiva saci
de mere si de nuci.
*
Un rcnet de nebun rsun n Zarc. Nu mai pot spune
anul, dar inserez acest fapt. Era al lui Vasile Luca, fostul
ministru de Iinante la noi. Secui de o obrznicie extrem,
corcitur de romnc cu secui.
Rcnetul lui n Zarc era sinistru. Gheorghiu Dej l-a
debarcat de la putere n 952, odat cu Ana Pauker si Teohari
Georgescu. Fusese ministru al Finantelor. Pe lng Teohari
Georgescu, pn la debarcare, a Iost cel mai ,tare om din biroul
politic.
S-a afirmat, si nimeni n-a putut dezminti aceasta, c el a
pltit Iunctionarilor unguri, pe tot timpul pn la cderea sa de la
Ministerul Finantelor, dou salarii: salariul corespunztor
serviciului su de medic, proIesor, etc. si altul, echivalent
postului su, primit n plic de la partid.
Dar pentru ce Gheorghiu Dej, ndeprtndu-i de la
conducere pe Ana Pauker, pe Teohari si pe Luca, pe cei doi
dinti i-a lsat liberi, iar pe acesta l-a bgat n temnit? Aceasta
are explicatia sa pe care mi-a comunicat-o Petre Pandrea: Luca,
ajutat de prietenii si, l-a arestat pe Gheorghiu Dej cu gndul s-
l omoare si l-a btut cu biciul pe spinare si l-a tinut arestat apoi,
Preot Nicolae Grebenea
340
nendrznind s-l ucid nc. Astepta s vad reactiunea de la
partid. Atunci s-au sesizat ceferistii si ntrebau cu furie: Unde-i
Gheorghiu Dej?
Atunci Vasile Luca si acolitii si unguri l-au scos n
balcoane si l-au pus s vorbeasc si s arate c e viu. Temndu-
se de o revolt a maselor, l-au eliberat.
Tot Pandrea mi-a relatat o convorbire cu Petru Groza
avut dup ce a iesit din lagrul de la Ocnele Mari, n 953.
ntr-o sedint a guvernului de sear, a spus Groza, am
Iost majorat. M si vedeam arestat si ntemnitat. Mi se ceruse s
urmm linia, s ucidem 30.000 de romni, ca s nspimntm
lumea si s putem aplica programul nostru. Dar eu am reIuzat.
Cel mai puternic era Luca. El presa si era nenduplecat. Atunci
am cerut s amnm hotrrea si s ies s vorbesc nti n
particular cu Vasile Luca.
Am iesit. Era noapte. I-am spus:
- De ce s ne umplem minile de snge? De ce s nu
guvernm ntr-un chip mai civilizat? Priveste, natura e n pace.
Stelele sunt linistite. Stihiile stau ntr-o ordine, ele nu fac crime.
S nvtm de la ele si s Iim n pace.
i cam dup o or ne-am ntors. Urmasul lui Decebal a
nvins pe urmasul lui Atilla si sedinta guvernului n-a mai
adoptat o astIel de hotrre. Eram salvat., a adugat dr. Petru
Groza.
Asta probabil n anul 1949 sau 1950. Arestat n Bucuresti
si bgat n temnit la Jilava, Luca s-a nfuriat si striga:
- Eu sunt V. Luca, cum m-ati bgat pe mine n temnit?
- Dac esti V. Luca, ce cauti aici, bagu-te-n p.m.? striga la
el militianul.
i n Iuria lui, n cteva zile Luca era nebun. Deci
Gheorghiu Dej s-a rzbunat cum se cuvine pe acest dusman al
su ce clcase toate regulile unei guvernri oneste prin
sovinismul lui unguresc, ce l-a Icut s protejeze n mod
AMINTIRI DIN NTUNERIC
341
deosebit pe unguri spre paguba romnilor. Cazul lui Vasile Luca
arat tentativa nereusit a ungurilor de a pune mna la noi pe
postul de secretar general al partidului.

*0/+%"#&'%/+&0&//+,%+%/()

n tar era liniste, nimeni nu mai misca. Guvernantii, cu
rusii peste ei, erau stpni absoluti pe tar. Lupttorii din munti
au fost lichidati cu totii si organizatiile contra-revolutionare au
fost prinse si distruse. Nimeni deocamdat nu mai ndrznea s
ridice capul.
i totusi m-am pomenit cu insi cunoscuti, eliberati dup
decretul de reducere a pedepselor din 1946, sositi din nou n
temnit. Unii, ce Iuseser tineri, erau acum cu neveste si copii,
cu rosturi sociale, ingineri avocati, profesori, etc.
Unii au fost prieteni ai mei si i-am ntrebat:
- Ce ati Icut, mi? Nu stiati ce e aici?
- Absolut nimic, a Iost rspunsul. Ne-am pomenit arestati
si ni s-a spus: ,Trebuie s dati declaratia aceasta; dac n-o dati,
v omorm.
Rezistenta, imposibil de dus pn la capt. Cei ce s-au
mpotrivit au murit. Numai n Oltenia au fost cinci morti.
Declaratia cuprindea lucruri grave de tot. n esent e c s-au
ridicat la lupt contra regimului si au Iost prinsi n lupt.
Iat cum au descris unii cum s-a ntmplat:
- Am Iost luat de acas si dus n munti (unii n pdure),
culcat jos n dosul unei mitraliere ce avea n Iat, la o anumit
distant, ostasi. Eu, n pozitie de tragere. Scena a Iost
IotograIiat. Mi s-a poruncit: ,D declaratie c ai iesit s lupti.
Ai scos capul, ti dm o pedeaps mare, dar nu stai mult: ctiva
ani si apoi te eliberm, Iiindc n-ai Icut nimic. Acum avem
nevoie de declaratia ta si dac n-o dai te ucidem ca pe-o
musculit.
Preot Nicolae Grebenea
342
Astfel a venit un nou val, nu stiu numrul, poate 30-50 de
mii. Altii au avut alte vini. Toti au primit pedepse mari.
Sosirea lor era ceva de nenteles. Pe urm am nteles totul,
chiar curnd dup valul de arestri.
Iat explicatia: Romnia intrase la ONU n 955 si i se
cerea eliberarea detinutilor politici. Dar n 1956 a fost revolutia
din Ungaria. ntr-o unitate admirabil trani, muncitori si armata
s-au ridicat pentru sIrmarea jugului comunist. Dar atrocittile
ce le-au Icut au Iost nspimnttoare: au aruncat Iemeile de la
etaje, jos, cu copii cu tot, dac erau sotii de comunisti. Au tiat
nasul, gtul, organele genitale, snii la femei, au scos ochii
comunistilor pe care i-au prins. O barbarie grozav care i-a
speriat pe rusi si pe ai nostri. Deci poporul se rzbun crunt.
Rusii, vznd loialitatea romnilor, si-au retras armata din
Romnia n 1958.
Dar ca s aib liniste desvrsit aici, s nu se repete cazul
din Ungaria, sau poate din dorinta ascuns de a mai chinui pe cei
condamnati din Romnia si a mai lovi putin poporul romn, au
ordonat arestri noi, nejustiIicate.
Au Icut mii de procese n Ielul cunoscut; s-au dus si la
ONU cu IotograIiile celor rsculati, cu marile sentinte ce le-au
obtinut n urma declaratiilor, si au spus: n Romnia e o stare
prerevolutionar. Nu se pot Iace eliberri din temnit pentru c
s-ar face o destabilizare si Europa are nevoie de liniste. Asa au
nselat rusii si ai nostri lumea.
n toamna lui 958 au nceput arestrile. Ele au continuat
si n 959, spre a da o not de autenticitate Iaptelor. A nceput n
Aiud un regim de asuprire sporit, si chiar de teroare, cu lovituri
de bt la iesirea la plimbare. Dar numai n celular, nu si n
Zarc.
Iat primul dintre Iostii cunoscuti, sositi acum la Aiud.
Clugrul Arsenie Papacioc, eliberat n 946, se ntorcea acum
din nou.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
343
Sculptor de proIesie, Icuse nainte de eliberare niste porti
foarte frumoase ce l-au dovedit ca pe un sculptor de talent.
Foarte credincios si blnd, cu o vocatie religioas evident
dinainte de eliberare, nu credeam c-l va mai paste puscria.
Se prezenta acum ca un monah superior, cu o Irumoas
trire, cu un duh proIund crestin. Prezenta notele unui clugr
ales. Era clugr la Sihstria, o Irumoas mnstire din judetul
Neamt. Arhimandritul Ilie Cleopa si cu el spovedeau pe
patriarhul Justinian Marina.
Nu Icuse nimic ru. Dar ntr-o zi organele Ministerului de
Interne au aprut... Ilie Cleopa a reusit s Iug pe Iereastr, iar
pe el l-au prins, pe cnd voia s sar.
Odat cu el au arestat vreo 8 personalitti dintre cele
superioare ale Bisericii Ortodoxe de la noi, profesori si monahi
distinsi. Printre acestia erau profesorul Tudor Popescu, Dumitru
Stniloae, Arhimandritul Benedict Ghius, monahul si poetul
Bartolomeu Valeriu Anania, Antonie Plmadeal, Sandu Tudor
acum staret la Raru cu numele schimonahul Daniil, Nicolae
Porsena, Ieromonahul Sofian Boghiu<?>, toti figuri
exceptionale.
Schimonahul Daniil Icuse un acatist nchinat Maicii
Domnului cu titlul: Acatistul Rugului Aprins. Pe toti acesti 18
i-au bgat n aceast grupare: Rugul Aprins. Erau vrfuri ale
Bisericii si ale gndirii teologice. Aceasta a fost si singura lor
vin pentru c regimul mai struia n erezia c religia si slujitorii
ei dezvolt o activitate antisocial n stat. Dictonul lui Marx:
Religia e opiul popoarelor era vehiculat peste tot de toti
activistii de partid, semidocti, ca un adevr de la sine nteles.
Aceste arestri s-au Icut la cererea rusilor, cci ei dirijau
nc toate la noi, ca procesul de ateizare sustinut de stat s nu Iie
mpiedicat.
Dar dac lumea de aIar a Iost lipsit de cuvntul lor
ntelept prin ntemnitarea lor, cei dintre zidurile temnitei s-au
Preot Nicolae Grebenea
344
bucurat de prezenta lor si au primit nvtturile acestora ca pe o
hran de mult dorit.
Dumnezeu i-a nvrednicit si pe ei s suIere pentru El,
precum El a suferit pentru ei si pentru noi toti.
Cu Iiecare detinut nou veneau stiri noi de aIar si astIel
aIlam ce se ntmpl n tar si n lume. Lumea era interesat
ndeosebi de raportul de Iort dintre rusi si americani si dac
perspectivele unei destinderi se pot ivi.
Desi Hrusciov prea a permite o destindere n Uniunea
Sovietic ca o destalinizare, la noi lucrurile erau nc tinute
Ioarte strns, Iapt ce se observa att aIar, ct si n nchisoare.
Monahul Arsenie Papacioc a descris cu multe amnunte
ntmplrile ce au dus la procesul ce a Iost Icut n 954
Mnstirii de maici de la Vladimirestii Tecuciului.
Desigur, acolo unde se adunau zilnic de la o mie la 30.000
de oameni si unde se Iceau rugciuni struitoare cu vindecri
minunate si ?~proIetizri de viitor ce s-au verificat ntocmai,
partidul avea tot interesul s dispar acest centru spiritual din
tar.
S-a cerut mutarea clugritelor n alte prti, risipirea lor.
Adic desIiintarea mnstirii. Clugritele au reIuzat s se
autodistrug. Cum cererea de mutare era Icut prin glasul
Patriarhului Marina, reIuzul era neascultare, clcarea votului ce
l-au depus de a se supune.
Clugritele au considerat c patriarhul a Iost constrns s
le cear mutarea, risipirea, deci c el n-a fost liber, si au crezut
c pot s reIuze mplinirea lui. n reIuzul lor, totusi, ele au
gresit. Iar distinsul monah Arsenie critica cu o severitate
extrem acest act al lor. Eu am considerat c el trebuie privit cu
mult mai mult bunvoint.

DOCTORUL AUREL MARIN

AMINTIRI DIN NTUNERIC
345
Cel mai mare doctor orelist din tar, si probabil unul dintre
cei mai mari din lume, a fost smuls de la spitalul din Bucuresti
unde lucra si de la catedra universitar si dus la Aiud. El e
doctorul Aurel Marin originar din judetul Tecuci.
Aducerea lui n temnit arat cu ct usurint si lips de
judecat de apreciere a omului deosebit, a savantului, smulgea
partidul pe oricine din viata public si-l destina temnitei. N-am
stat numai cu el, eram patru n camer cnd a Iost adus ntre noi.
n 959 cnd a intrat n camer era nalt, Irumos, bine
Icut, usor slbit si putin palid.
Motivul arestrii l-a povestit tuturor. n 1956 a plecat la
Paris la o conIerint medical international. n timp ce era
acolo a izbucnit revolutia n Ungaria n octombrie. Din cauza
revolutiei nu s-a putut rentoarce imediat n tar. A rmas la
Paris n gazd la o romnc Ioarte apreciat acolo, care avea o
librrie de note muzicale. Acolo au venit la el unii romni din
emigratie care, avnd printi sau Irati bolnavi n Romnia, l-au
rugat s le duc medicamente, ceea ce a si Icut. El plecase
supravegheat de un doctor evreu.
Cnd s-a ntors n tar a predat medicamentele si n-a avut
nici o neplcere. Dar n 1958 toamna a fost arestat si cercetat
pentru activitatea de la Paris. A Iost nvinuit c a luat legtura cu
,trdtorii din strintate si a adus medicamente pentru ai lor.
Cercetrile au Iost extrem de dure, ca la hotii de cai, ca la
niste banditi. Ele au durat cteva sptmni. Doctorul Marin a
Iost dus la exasperare. Sttea pe un pat suprapus. Hotrse s se
arunce jos, s-si sparg teasta cnd va veni militianul s-l cheme
din nou la cercetri. Dar era jos cnd militianul a spus:
- Esti gata, ai terminat cu cercetrile, I-ti bagajul.
Cercetrile l-au adus la un nceput de ulcer si i-au afectat
inima. L-am ntrebat:
- Cum ai dus-o sub comunisti?
- Pn n 952, ntr-o tensiune continu. Noi, medicii,
Preot Nicolae Grebenea
346
tineam sedinte. Medicii evrei erau de o ndrzneal si de o
obrznicie nemaipomenit. Atunci ,m ddeam la ei. Ei erau
puternici n partid. Dar cnd m duceam acas m cuprindea
Irica c voi Ii arestat. i asteptam cu nIrigurare o alt sedint ca
s m dezic. Dar dup aceea m mustra constiinta: te-ai
compromis, mi ziceam. Ca s m reabilitez n Iata constiintei
mele ddeam atunci jumtate din consultatii gratuit. i abia
asteptam alt sedint s ies cu asul s m reabilitez. i apoi iar
m cuprindea Irica, si iar m deziceam, si tot asa mereu. Pn
ntr-o zi cnd colegii evrei au aprut ca niste mielusei.
Ce se ntmplase? n Rusia se pregtea ceva contra lor.
Asteptau un pogrom ntins si la noi. De atunci ei au fost la locul
lor.
Vznd cum este regimul la Aiud, doctorul Aurel Marin a
spus:
- Cu acest regim nu rezist nimeni mai mult de un an.
Acest lucru e cunoscut de toat lumea stiintiIic.
- AIl, Aurel, c eu, Grebenea, stau n acest regim din
1953, deci de 6 ani.
- A fost oare posibil?
- Precum vezi!
- Toat stiinta lumii s-a dus dracului, toate canoanele ei s-
au desIiintat. Aiudul a rsturnat toat stiinta lumii. Spiritul a
nvins materia si a sustinut-o chiar cnd era ntr-un proces de
total distrugere. Existenta spiritului se dovedeste si prin aceea
c nu las s moar un trup ale crui Iorte sunt epuizate, adaug
el.
Doctorul Aurel Marin era nscut n 99. Fcuse rzboiul.
Operase o multime de oameni pe front. La arestare avea peste
5000 de operatii Icute. Avea procedee proprii. Celor ce se prea
c si-au pierdut graiul pentru totdeauna, le reda glasul printr-o
operatie la corzile vocale, necunoscut altora.
Vizitat de un doctor rus ce era doctorul biroului politic al
AMINTIRI DIN NTUNERIC
347
rusilor, orelist, acesta i-a spus: ,Noi nu avem asa ceva nc, ceea
ce faci dumneata ca orelist noi nu putem face. Dup ce a plecat,
i-a Icut doctorului Marin o propagand, n scris, admirabil,
despre care a aflat mai trziu de la alti doctori rusi ce l-au vizitat.
Doctorul Marin mi-a povestit n particular toat viata lui.
Avea un remarcabil talent literar.
Ministrii si membrii Comitetului Central aveau spitalul lor
anume pentru ei, dar multi veneau la tratamente la doctorul
Aurel Marin. inea conIerinte de O.R.L. pentru toate capitalele
de judet ale trii.
Prin 960 a Iost luat s lucreze la spitalul penitenciarului,
iar n 1962 s-a eliberat. Cum? Doctorul rus orelist de la Biroul
politic al rusilor a venit n Romnia s-l mai vad si, negsindu-
l, s-a nIuriat si a Icut scandal. Ai nostri s-au sesizat si ndat l-
au scos din temnit. Dar nenorocul l pstea. N-a avut linistea de
care avea cea mai mare nevoie spre a se reface.
A Iost pus s conduc n Bucuresti un spital. Mergea
minunat. Faima lui crestea. Tot mai multi veneau la acest spital.
Atunci doctorul Voinea Marinescu era ministrul snttii. L-a
chemat si i-a spus s se mute la un alt spital mai mare, asa cum
merit, dar doctorul Marin l-a rugat s-l lase aici, cci e
multumit si n-ar vrea s se mute. Ministrul a Iost de acord.
A doua zi au venit niste doctori si i-au cerut s se mute. El
le-a spus ntelegerea cu ministrul. Ei l-ar Ii insultat c Iace pe
ncptnatul si altele, n urma crora a avut un inIarct, nu
mortal. Ajuns acas, o scen de gelozie a sotiei, care nu stiuse ce
se ntmplase la spital, a dus la al doilea infarct care i-a adus
moartea.
Pierderea lui nu era o pierdere a medicinei romnesti, ci si
a medicinei universale.
Legasem o Irumoas prietenie cu el si n celul mi
spusese: ,De voi tri voi Ii doctorul sIintiei tale si la toat
Iamilia dumitale, toat viata mea.
Preot Nicolae Grebenea
348
n 1964 a murit din pricina, probabil, a geloziei si a unor
colegi ai lui invidiosi si haini.
Prin ,teleIon am primit salutri cordiale de la Petre
Pandrea care a Iost arestat si trimis la Aiud. Comunica c a
ndeplinit toate recomandrile ce i le Icusem si astepta cu
bucurie clipa rentlnirii noastre.
Deci el a venit cu noul val de detinuti din 1958-1959, val
cerut de rusi, cu care au motivat la ONU starea prerevolutionar
din Romnia si deci neputinta eliberrii detinutilor politici de la
noi.
*
Din timp n timp, la 5-6 luni, veneau unii procurori tineri
s ne vad. Dar ei puneau niste ntrebri stereotipe: ,Cte saltele
aveti n camer? Cte paturi? Cte perne? Dar nici un cuvnt
despre cum trim, despre sntatea noastr, etc., si treceau
grbiti.
n 1946 mi se redusese pedeapsa cu un sfert, deci din 25
de ani de condamnare rmsesem la 8 ani si 9 luni. De la ei am
aIlat c acum n 959, cnd urma s m elibereze, la dosar
aveam tot 25 de ani.
Am cerut s aduc dosarul s-l vd. Au adus un alt dosar
dect cel pe care-l cunosteam si n care nu era trecut reducerea
pedepsei, semntura procurorului si stampila. Le-am spus:
- Nu e acesta dosarul.
- Acesta e dosarul, au rspuns ei, si reducerea de care
vorbesti dumneata n-a Iost valabil Iiindc nu Iusese pus
stampila.
- Au fost cam 1.000 de dosare ce ne priveau pe noi la care
au lucrat mpreun cu procurorul zeci de avocati detinuti.
Acestia erau oameni destepti, stiau dreptul si toate le-au Icut
cum se cuvine. Apoi le-am mai spus:
- Eu am vzut dosarul meu, l-am avut n mn si totul era
n regul, cu stampil cu tot.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
349
M uimea cum au putut Iace aceast miselie. N-am auzit
n analele justitiei de vreun Iapt asemntor. Mi-am zis: Poate
numai mie mi-au repus pedeapsa, pentru c eram mai ru
vzut. Dar nu era asa. La toti care nu s-au eliberat pn n
toamna anului 1956 li s-au pus la loc anii ce Iuseser redusi prin
decretul din 1946.
Era ceva Iantastic si totusi real. i nou, care lucrasem n
min, ne-au comunicat oIicial c Iiecare an de munc la min va
Ii considerat un an si jumtate si c dup patru ani de munc
vom fi eliberati toti.
Cte Igduieli, attea minciuni! Ah! Comunistii! Se
hrnesc cu minciuni, cum mnnci pine si bei ap. i desi i
stiam, n-as Ii crezut totusi s gsesc stears din dosar reducerea
pedepsei. O tempora! O mores!
17

Ce puteau spune bietii procurori! Erau pusi ntr-o situatie
ingrat: s mint cu nerusinare. De altIel ei nsisi erau destul de
fricosi.
Un militian, cnd procurorul era n celul, voind s
glumeasc, a nchis usa cnd procurorul era nuntru. S-a speriat
grozav si s-a nglbenit. Noroc c militianul a deschis repede
usa. Srmanii procurori! Erau si ei ca Irunza pe ap. ntr-un
regim abuziv ce sigurant puteau s aib? Toate se puteau
ntmpla.
*
Am primit o pedeaps de 8 zile izolare cu mncare cald
numai a doua zi. Am ntrebat pentru ce si mi s-a rspuns de ctre
gardian: ,Ai Iost vzut cu degetul arttor ridicat n sus.
Pedeapsa se executa ntr-o celul cu ciment pe jos, n care
era o tinet de lemn, Ir capac, ca s nu te poti odihni pe ea.
Celula era de 4 metri lungime si ,70 metri ltime.
n aceast pedeaps nu aveai cum s te odihnesti deoarece

17
Asa timpuri! Asa moravuri!
Preot Nicolae Grebenea
350
nu era pat. Seara la orele 0:00 se d o ptur de dormit;
dimineata la orele 5:00 trebuia s o predai. Jos nu te puteai lsa,
cci era Irig. Ca s nu ngheti te plimbai obosit; te puteai rezema
usor de usa de lemn, asezat cu umerii pe pragul ngust, cu
picioarele ridicate pe us ?~. Era greu s te odihnesti astIel
pentru c picioarele ti cdeau jos.
Masa:
. Dejunul: ceai sau terci ndulcit cu 8 grame de zahr pe
zi, adic 250 pe lun (aceasta era regimul tuturor). Un turtoi cald
de Iin de porumb Irmntat si copt la cuptor, de 400 grame,
si o bucat de pine de 92 de grame. Pinea si turtoiul, pentru
toat ziua.
2. Prnzul: ciorb de Iasole, de cartoIi sau de arpacas,
cteodat vara cu bostnei. n aceste mncri se ddea si carne,
care uneori a Iost de 250 grame pe lun pentru un om. Alteori ea
s-a ridicat pn la 500 grame pe lun. Cnd mncarea era mai
gras, si asta cel putin o dat pe sptmn, se primeau murturi:
gogonele, morcovi murati (bucti de morcovi), Irunze de telin
si chiar cte o bucat de telin. Niciodat nu se ddeau
zarzavaturi proaspete, ci numai murate. Se ddea uneori si un
bot mic de varz murat.
Era o desItare cnd mncarea era si cu adaosul de
murturi. Murturile erau de obicei din anul trecut.
3. Cina: una din mncrile de la amiaz. Uneori un arpacas
sau zeam de cartoIi n care erau si niste ardeiasi necopti cu
rosii, culesi ca s nu dea bruma peste ei. A doua zi n pedeaps
nu se ddea dect pine si turtoiul.
Abia asteptai a treia zi ca s mnnci ceva cald.
Cnd mergeam n izolare m uitam imediat pe peretii
celulei. Camera era vruit cu calcio vechio, ca s nu se scrie pe
pereti si s se transmit mesaje. Eu m uitam pe pereti si, dac
descopeream o cruce din felul cum s-a asezat varul, mi
spuneam: ,i acum scap cu bine din aceast izolare. i scpam,
AMINTIRI DIN NTUNERIC
351
cci am avut mai multe izolri cu pedeaps.
Izolarea era un prilej de linistit meditatie si rugciune.
Cnd m-am ntors din izolare, Iiecare camarad de camer
mi-a oIerit pinea pe o zi. ncercnd s o resping, ei au spus c
mi-e destinat, c ei n-o mai mnnc, si dac n-o primesc, o
arunc n tinet. i asa eram obligat s o iau.
Cnd se Iceau izolri, cei din camera de unde a Iost
ridicat cineva, ddeau imediat ce puteau ,teleIon celorlalti ca
s-i anunte de cele ntmplate. De asemenea, si la sosire. De
altfel si alt schimbare, de orice Iel, era comunicat. AstIel se
stia cine a plecat si cine a venit.
Cei nou veniti, Iie de aIar, Iie din alte temnite, repede
erau ntrebati ca s se aIle ce mai este. tirile importante erau
comunicate tuturor. i cum unii ascultaser posturi strine,
veneau ca niste albine, plini de stiri.

PROFESORUL GHEORGHE MANU

Omul admirabil care a sprijinit si sustinut cunoasterea n
Zarc a Iost proIesorul universitar de Iizic atomic Gheorghe
Manu, nepotul generalului nationalist Gheorghe Manu din 1848.
El a Iost ca o comoar din care au primit toti. Cunosctor
bun al limbilor englez, Irancez si german, el a dat lectii de
aceste limbi oricui era n apropierea sa. Cunostea istoria
universal si a Romniei ca un specialist, desi doctoratul era luat
n Iizic atomic. A lucrat si studiat la Paris la Institutul Curie si
a fost martorul descoperirii de ctre Werner Heisenberg n 1927
a teoriei indeterminrii care i-a adus acestuia premiul Nobel si l-
a asezat ntre cei sapte cei mai mari savanti ai lumii n Iizic
atomic.
El mi-a spus: Descoperirea colegului meu Heisenberg
Iace posibil pentru prima dat n lume dovedirea stiintiIic a
existentei lui Dumnezeu. Biserica, ns, nu s-a aplecat destul
Preot Nicolae Grebenea
352
asupra cercetrii acestei teorii ca s trag n Iolosul su toate
consecintele ce decurg din ea.
Gheorghe Manu, ca si naintasul lui, a fost un mare patriot,
un lupttor neobosit. Dup 23 august 944 el a putut intra la
marile ntreprinderi industriale pentru a lua date despre
exploatarea lor neomenoas de ctre rusi, desi noi eram
proprietarii lor.
A prezentat la Congresul nostru de pace din 1946 o
documentatie puternic, cu date economice, Iinanciare, n
limbile englez si Irancez, n 4 capitole. Manuscrisul, cu titlul
n dosul cortinei de fier, a fost depus pe masa Congresului
pentru aprarea Romniei. ntr-un capitol, el arat c Romnia
este ,placa turnant a Europei si cine stpneste Romnia si
Carpatii are un avantaj strategic enorm fat de cealalt parte. El
arta eIorturile enorme ale statelor romne Moldova si ara
Romneasc n aprarea Europei de invazia turceasc si
mpingerea ei spre Occident. Ce jertIe enorme au trebuit s Iac
romnii! Timp de 500 de ani, cam la opt ani ei au avut o invazie.
Cine ar fi putut avansa n aceste conditii?
El s-a ntlnit de dou ori cu seIul spionajului englez
pentru Europa sud-estic spre a discuta ce se va putea Iace
pentru mbunttirea situatiei de la noi si din trile ocupate de
sovietici.
Concluzia: n Anglia si n America opinia public abia s-a
obisnuit cu ideea colaborrii cu rusii. Stalin este numit Onkel
Stalin. Cu greu va putea s Iie ntoars de la Ielul cum judec
acum. El recomanda acte de mpotrivire comunismului impus de
rusi din partea tuturor, ca aceasta s-i conving pe occidentali
s-si schimbe orientarea si s Iac ceva pentru spatiul din ,dosul
Cortinei de Iier. n Iond dac occidentalii erau neputinciosi,
Stalin i-a nselat si i-a legat bine de gard.
Gheorghe Manu Icea n scris lectii de istoria Americii. El
scria cu litere de tipar pe o plcut de spun textul pe care tot
AMINTIRI DIN NTUNERIC
353
etajul Zrcii l astepta cu nIrigurare. Era ascuns la closet, unde
era cutat si luat. Dar era att de bine scris, nct aveai impresia
c e o Ioaie tiprit. Toti nvtau istoria Americii si admirau
democratia ce s-a nscut acolo.
Incontestabil, Gheorghe Manu fost unul dintre cei mai
savanti oameni ce au czut n puscrie. O suporta n liniste, cu
rbdare, cu o mare demnitate si Ir exces, ca pe o conditie dat,
inexorabil.
Legionar, caracter Ierm, cu tinut rectilinie n viat, cu
respectul valorilor mari ale spiritului, n-a putut accepta
reeducarea din 964 cnd urma s se elibereze. Cererea de a-si
renega trecutul, de a ataca fostele partide politice si pe legionari
si de a luda pe comunisti, a respins-o cu indignare. Pus la
presiune, n izolare, singur, pentru a-l frnge, cnd l-au cercetat
avea besici de ap la subsuori si n alte locuri: tuberculoza
izbucnise cu putere si Ir oprire. Zadarnic a Iost apoi
interventia salvrii, cci corpul ceda mereu.
Marele om muri, ca si Mircea Vulcnescu, rpus de
aceeasi boal, tocmai cnd trebuia s se elibereze. Moartea lui e
datorat exceselor directorului temnitei de la Aiud, care n-a
nteles c un corp cu totul slbit nu poate Ii pus la grele
ncercri, la ,probe de rezistent, Ir s se distrug cu
desvrsire.
Colonelul Crciun i-a frnt trupul, dar n-a obtinut nici o
concesie.
Vestea mortii lui Gheorghe Manu n conditiile expuse a
ndurerat proIund toat Zarca. Dac-mi amintesc exact, el era
nscut n 902. Se tinuse bine. S-ar fi eliberat la 62 de ani si ar fi
putut apoi s Iie Ioarte Iolositor att prin stiinta lui, ct si prin
relatiile lui mari, dac Ianatismul, dogmatismul si intoleranta lui
Crciun nu l-ar fi ucis.

Preot Nicolae Grebenea
354
PEDEPSIT DIN NOU CU ZECE ZILE

Pedepsele se ddeau de obicei dup unele greseli: ai Iost
prins vorbind cu vecinii, n-ai salutat cuviincios organele de
serviciu cu Iormula ,S triti, ai cntat tare n celul ,Hristos a
nviat la Pasti sau alt cntec religios la vreo srbtoare, ai Iost
vzut prinznd muste, adic nchinndu-te n camer, n-ai
acceptat vreo propunere de a deveni informator, toate acestea
erau greseli si motive de pedeaps.
Dar erau si cazuri cnd nu ai fost prins cu greseala
respectiv si totusi erai pedepsit. Asta ca s se mai scad puterea
de rezistent a detinutului, ntruct masa cald la cei pedepsiti se
ddea numai din dou n dou zile.
Iat-m iar pedepsit Ir motiv.
Cum am intrat n celul, cel dinti lucru a Iost s caut pe
perete dac o sInt cruce s-a ivit din felul cum a curs varul n
vruirea cu calcio vechio. ndat am gsit nu una, ci mai multe.
Eram ncredintat acum c m voi ntoarce sntos ntre ceilalti,
cum s-a si ntmplat.
Izolarea aceasta a Iost pentru mine Ioarte rodnic.
Meditnd asupra nvtturii crestine mi s-au limpezit n
inima mea cteva probleme, cu o claritate necunoscut mie n
trecut. i se nchegau n inima mea att de bine, nct m miram.
Mi-am zis: dac as avea acum condei si hrtie as scrie
imediat o carte Irumoas n 4 capitole bine nchegate. Ele
priveau vreo patru capitole pe Mntuitorul, un capitol Maica
Domnului, un capitol Sfintii Profeti, un capitol Sfintii, un capitol
moastele Sfintilor, un capitol cu nemurirea sufletului, un capitol
despre viata viitoare, un capitol despre triumful crestinismului,
un capitol Minunea <?>, un capitol despre Sfntul Apostol
Pavel, un capitol cu perspective crestine. Toate erau limpezi si le
rumegam mereu n gnd. Capitolele veneau unele dup altele,
Ir s le caut, curgeau.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
355
Interesant. Trebuie s Iii oare izolat ca s-ti vin n minte
toate acestea ca si cnd ar curge dintr-un izvor de dincolo de
tine, pe care tu l-ai strnit s curg prin meditatie?
Oricum, suntem mai complicati dect ni s-a prut pn nu
am avut astIel de stri si dect crede n genere omul comun si
Ir experiente spirituale.
Ateismul se explic prin lipsa tririlor spirituale. Cum s
aIirmi c nu exist Dumnezeu dac n viata ta n-ai avut nici o
legtur cu El, dac nu L-ai cutat niciodat, dac nu te-ai rugat
Lui? Dar poti avea acest curaj dac esti om serios? Pe ce te
bazezi? Pe necunoasterea ta? Poate fi necunoasterea ta un izvor
de cunoastere pentru tine? Cci a aIirma ,nu exist nseamn c
neexistenta lui Dumnezeu ai afirmat-o ca un act de cunoastere,
adic n Ielul c tu stii c nu exist Dumnezeu. Dar o poti
dovedi, omule necredincios?
Dac ai aIirma, ,nu stiu, ai exprima o ndoial, o
necunoastere. Dar dac spui ,nu exist, nu mai exprimi o
ndoial, o necunoastere, ci o cunoastere: nu exist. Dar cu ce te
justifici? Multi s-au strduit, dar nimeni n-a putut dovedi
neexistenta lui Dumnezeu pentru c El e nssi existenta. De
aceea, El s-a definit pe sine: Eu sunt Cel ce sunt si El este
Cel ce este (Iesirea, 3:14).

REMUS BELU

Rentors, iat un camarad nou: Remus Belu. l
cunoscusem la min la Baia Sprie si acum iat-ne laolalt n
aceeasi celul cu nc doi camarazi. Fiindc mi s-a prut a Ii o
inteligent cu totul superioar ncerc cteva consideratii asupra
lui. Fiu de magistrat din Buzu, cu o mosioar n judet. Tatl
mort, iar mama cu studii de Irancez la Paris, a Iost directoare la
un liceu de fete din Turnu Severin si apoi din Rmnicu Vlcea.
Acum triau la Bucuresti.
Preot Nicolae Grebenea
356
Remus a Icut dreptul si a iesit avocat, cu un mare suIlu
legionar. N-a apucat s se maniIeste bine cnd a Iost arestat.
Putin palid la Iat, rezista bine, psihicul i era puternic.
Prietenos, sincer, cu totul politicos si atent, dornic de adevr,
pare c nici o musc n-ar Ii Iost n stare s o ucid. Dominanta
notelor sale psihice era inteligenta supl si superioar, aplecat
spre cercetare si cunoastere. Iubea cu mare pasiune Miscarea
Legionar, cu o admiratie la culme a cpitanului si a lui Radu
Demetrescu Gyr. Cu poetul avusese multe ntlniri personale si
o prietenie admirativ, cci era cu vreo 4 ani mai tnr. Poetul
era nscut n 905.
El mi-a spus c Radu Gyr a Icut rzboiul si a fost decorat
cu Virtutea Militar si cu decoratia german Crucea de Fier.
Eliberat de pe Iront n timpul lui Antonescu, dup ce-si Icuse
datoria, oamenii lui Antonescu i-au Icut multe neplceri,
nicidecum meritate. Iar el a Icut o plngere direct lui
Antonescu si, n loc s o termine cu o ,deosebit consideratie
sau altIel, a spus: ,Ir nici o consideratie. n urma acestui Iapt
a Iost lovit pe strad n Rmnicu Vlcea de un oIiter.
L-am rugat pe Remus s-mi descrie pe larg organizatia
ONU. O mai Icuse Rici Hilard, proIesor de drept international.
Dar ct deosebire! Cu mult superioar era descrierea lui
Remus.
Povestitor excelent, a descris unele filme deosebit de bine.
El a nteles intriga, motivul actiunii, montarea, valoarea
filmului. De aici am dedus marile lui posibilitti si ct promitea
acest tnr.
Era ngrijorat de mama lui rmas ntr-o stare de mari
lipsuri. Am aIlat la baie de la un nou venit din Bucuresti c
distinsa proIesoar spla vase n unele Iamilii bogate din
Bucuresti. Nicicum n-am vrut s-i mprtsesc aceast trist
veste, ci i-am spus c am aIlat c nc este n viat. Nu primea
pensie.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
357
l interesau probleme de teologie. Pe unele le-am dezbtut
numai cu el, pe altele si cu ceilalti. M-a ntrebat:
- De ce Iacem slujb pentru morti si poman?
Strng n cteva cuvinte rspunsul ce s-a dat pe larg:
,Faptele hotrtoare sunt cele pe care le Iacem noi nsine n
viat. Cele ce se Iac dup aceea, de altii pentru noi, au un
caracter cu totul secundar. Faptele bune sunt cu att mai
pretioase cu ct intentiile cu care le-am Icut, Ilacra interioar
care le-a sustinut, au fost mai curate, mai dezinteresate si mai
sIinte. Faptele noastre bune rsar din mila lui Dumnezeu, care se
maniIest ca un ajutor de la Dumnezeu, ca un har, o putere ce
vine de sus, si din vointa noastr de a Iace binele n numele lui
Dumnezeu.
Cum nimeni nu stie exact dac un mort e bun naintea lui
Dumnezeu, SInta Biseric Iace rugciuni pentru toti: cci
gndurile Mele nu sunt ca gndurile voastre si cile Mele ca ale
voastre, zice Domnul. i ct de departe sunt cerurile de la
Pmnt, asa de departe sunt cile Mele de cile voastre si
cugetele mele de cugetele voastre (Isaia 55, 8-9).
Se poate ntmpla ca unii s Iie curati si s nu Iie nevoie
de rugciunile si pomenile ce le Iacem pentru ei. Ei s Iie curati
naintea Domnului. Nici atunci cele Icute de noi nu sunt n
vnt, nu sunt pierdute. Ele au un caracter reversibil: se ntorc
asupra celor ce le-au Icut. Ele i curt, i ndrepteaz, i nalt
si i sfintesc pe cei ce le-au Icut, ca pe niste acte de mil si
pietate pentru cei ce nu mai sunt aici, dar exist dincolo.
i mai e ceva: se mentine comuniunea cu lumea celor
morti, cu sufletele lor. Iar cu lumea de dincolo suntem legati
prin mii de Iire nevzute si insesizabile. i aceast ,legtur cu
cei morti are o mare valoare moral si spiritual pentru noi si se
reIlect si ca un ajutor pentru cei sraci. E ca un aviz: ,si tu vei
muri, deci atentie.
Iar pentru cei ce n-au avut destule fapte mntuitoare
Preot Nicolae Grebenea
358
rugciunile si pomenile devin un ajutor sigur. Cci starea
suIletelor dup moarte nu e cu totul stationar, ci ntr-o usoar
ridicare spre mntuire pn la judecata din urm. i pentru cel
ce n-are pe nimeni s Iac aceste rugciuni si jertIe pentru el,
rmn rugciunile Bisericii ce se Iac pentru toti mortii.
*
n aceast prigoan comunist au Iost unele sotii sau
mame de legionari care s-au ridicat la cea mai mare nltime,
peste asteptri. Buna lor reputatie s-a rspndit si la detinutii
politici. Cinci dintre ele le-am socotit eu c au atins culmea.
ntre ele si mama lui Remus, de aceea i-am spus:
- D-mi adresa voastr de la Bucuresti. Dac nu voi muri,
voi merge la Bucuresti s-o vd, s-o Ielicit si s-i prezint omagiile
mele.
Mi-a dat-o si am nvtat-o pe dinaIar, cci nu putea Ii
vorba de hrtie, creion etc.
Eliberat n iulie 964, n primvara lui 965 m-am dus la
Bucuresti si ntr-o dimineat m-am dus la adresa lui Remus. N-o
uitasem. Mi-a deschis mama lui. M-a uluit: era cu o rochie cum
nu mai vzusem niciodat. Avea pe ea o sut si mai bine de
petece. Remus era la serviciu, chiar n luna aceea fusese angajat.
Nu putuse schimba rochia mamei sale. El urma s vin la orele 3
dup mas.
Eu, dup cteva cuvinte ce le-am spus, am cerut scuze si
m-am retras spunnd c vin mai trziu. M-am dus la o Ilorrie si
am cumprat un brat de lalele si am mers cu ele si i le-am pus
doamnei Belu n poal. Am Ielicitat-o pentru tinuta si eroismul
ei si i-am srutat mna (era o exceptie cci eu nu obisnuiesc s
srut mna doamnelor). A nceput s plng cu hohote. I-am
spus cteva cuvinte de mngiere si m-am retras.
La trei l-am asteptat acas la el pe Remus; mam-sa n
aceeasi rochie. Poate c nu avea nc alta si avea vreuna
AMINTIRI DIN NTUNERIC
359
asemntoare. L-am invitat la mas la restaurant. Nu putea Ii
vorba de mas la el.
Dup mas am avut dou ore de convorbiri cu Remus, la
cumnatul meu Victoras, fost colonel, ajuns apoi inginer. M-a
surprins ct de repede si just a fost informat despre toate. Eram
cu totul departe de putinta unei astfel de ntelegeri si-mi ddeam
seama ct de mult m depsea.
L-am vizitat si peste un an. Era cstorit cu Oltea, seIa
studentelor de la medicin din 948, care urma atunci s-si ia
doctoratul n medicin. Doamna Belu era ntr-o tinut elegant
acum. Convorbirile erau foarte lucide.
Conducea Ceausescu, nu de mult, din toamna lui 1965.
Remus a dat drumul la radio si n vreo 40 de minute mi-a descris
ct de primejdios va fi acest om nefast pentru neamul romnesc.
A artat c va Ii Ioarte sngeros, dur la extrem, autoritar si va
rpi toate drepturile cettenilor. Cu el - spunea Remus -, neamul
romnesc va trece prin cele mai mari primejdii ale existentei
sale. L-a intuit att de precis, n att de putin timp de la luarea
puterii ca secretar general, nct a Iost surprinztor pentru mine.
ntr-adevr Iaptele, asa cum s-au desIsurat la noi, arat ct de
mult au confirmat prevederile sumbre ale lui Remus.
Prea inteligent si supravegheat de Securitate, ca toti fostii
detinuti politici, a murit repede. Persoana lui nu trebuia lsat s
triasc mult timp. Deci a trebuit s moar. nsusi Iaptul
cstoriei lui cu Oltea l-au socotit supraveghetorii o ndrzneal
si chiar mai mult: o sIidare. Dar el, pe lng altele, a considerat
o obligatie moral s se cstoreasc cu Oltea, ce ndurase si ea
multi ani de temnit.
.i ca Remus au disprut si altii, tineri Iosti legionari,
Iiindc erau prea buni, prea inteligenti, prea iubitori de tar.
Cum ar Ii putut rmne vii sub niste oameni ce nc ascultau
ordinele rusilor si care au uitat sau n-au nteles ca slujeau un
regim antinational, nelegitim, real nelegal, care conducea prin
Preot Nicolae Grebenea
360
decrete; care n-au nteles c Nicolae Ceausescu care conIiscase
toat puterea n minile lui si era ,Iac totum n stat, era czut
din postul lui de presedinte al Republicii Socialiste Romnia din
clipa n care si-a clcat jurmntul c va apra tara, va respecta
Constitutia, poporul romn, etc., jurmnt care l-a confirmat ca
presedinte.
nvtati s execute, multi n-au nteles pe cine servesc si n
interesul cui se Iceau toate Irdelegile la care luau parte. A
Iost incontestabil o orbire din care unii nici astzi nu si-au putut
reveni.

-(+!"/*(,+%,#-(+1:/-%

Dup o lung desprtire m-am rentlnit cu printul Alecu
Ghica.
Peregrinase prin multe locuri, mai ales la Jilava si la
Interne la Bucuresti. Fusese condamnat la 2 ani de munc
silnic. Cnd i s-a terminat pedeapsa dat de Antonescu, cu o
reducere de un sfert din ea, comunistii nevoind s-l elibereze l-
au dus la Bucuresti s-i Iac un nou proces, Ir s mai Ii Icut
ceva.
Dar n sala de sedinte, n Iata completului de judecat, el a
reIuzat s rspund la interogatoriul pentru identiIicarea
persoanei sale. i astIel, procedura de judecat nu se putea
ndeplini. Ei l-au ntrebat:
- De ce nu rspunzi?
- Fiindc nu v recunosc ca justitie legitim a poporului
romn. V-ati asezat peste poporul romn prin Iort, pusi de o
putere strin. Poporul romn nu v-a ales, nu v-a dorit si nu v
doreste. Stati si astzi peste poporul romn sustinuti de rusi.
Dac poporul romn ar Ii liber s se pronunte v-ar respinge
imediat. Deci sunteti o justitie strin, reprezentati interesele
unei puteri strine si nu sunteti legitimati a judeca pe fiii
AMINTIRI DIN NTUNERIC
361
poporului romn.
Declarndu-l nebun, l-au trimis la un spital de psihiatrie.
Dar doctorii l-au declarat sntos.
- i asa, mi spuse, nu mi-au putut face al doilea proces.
M-au retinut, dar retinerea mea nu mai are un suport legal. S
vd ce vor Iace de acum ncolo. La Jilava m-am ntlnit cu unii
dintre cei de la serviciul secret (Siguranta) de sub Antonescu,
continu el, care erau acum condamnati si ei la ani multi si nu
stiau cum s-si cear iertare pentru greselile ce le-au Icut cu
noi. Unul dintre ei a plns Iiindc reIuzam s iau din bunttile
ce i le-a adus sotia, considernd c asa nu-l iert. Am stat si cu
Ion Stnescu care m-a rugat struitor s cer iertare unui pop din
Bacu, Iost proIesor, ,pe care l-am condamnat fiind cu totul
nevinovat si pentru care am regrete mari. Nu-si mai amintea
numele, dar dup ce i-am spus eu cteva nume, Stnescu
exclam:
- Da, da! Acesta e, Grebenea.
L-am iertat de mult, precum i-am iertat pe toti care au
contribuit cumva la necazurile mele. Au intrat acum si ei la
puscrie ca s se arate c roata vietii se nvrte mereu si cei de
sus oricnd pot s Iie coborti jos. De aceea trebuie s ne purtm
astIel ca atunci cnd suntem sus s nu Iacem acte care s ne
ngrijoreze cnd valurile vietii ne vor azvrli jos.
Dictonul rusilor: ,Dup Iiecare judector si militian Iuge o
zeghe de detinut pare a Ii ndrepttit.
Printul mi-a povestit multe cu privire la cum vede el
dezvoltarea lucrurilor la noi si n lume. Era ntr-o bun stare de
spirit. Nu regreta Iaptul c a Iost legionar si c i-au fost rezervati
attia ani de temnit, att de grei. Nu acuza pe nimeni de
greselile guvernrii legionare din 940, cci stia c n Miscare se
strecuraser agenti strini care au lucrat la compromiterea
Miscrii si care au Icut tot ce e posibil pentru a crea dusmnie
ntre ea si popor.
Preot Nicolae Grebenea
362
Rebeliunea din ianuarie 94, printul o numea lovitur de
stat a lui Ion Antonescu pentru rsturnarea legionarilor de la
putere. Iar legile draconice ce le-a adus Antonescu dup
rebeliune, cu lipsa dreptului la recurs, au evidentiat asprimea
caracterului acestui om numit cinele rosu de unii ofiteri care
l-au cunoscut. Lipsa dreptului de recurs i-a mpins pe unii
judectori la cele mai mari Irdelegi si Antonescu nu trebuia s
le dea acest prilej.
Regretul lui Antonescu dup ce a Iost adus din Rusia
pentru procesul su din mai 946: ,mi pare ru de bietii
acestia c au rmas n temnit, pentru c unii erau bieti buni si
i-am bgat de-a valma n temnit, arat c era constient de
greseala ce o Icuse cu noi. Dar marele criminal a Iost Eugen
Cristescu, seful serviciului secret, care i-a prezentat o imagine
rsturnat a situatiei si si-a nselat stpnul.
Desi un mare dusman al nostru, totusi nu ne-am bucurat c
Antonescu a fost dat rusilor si nu englezilor. Cei ce l-au arestat
n Irunte cu regele trebuiau s aib n vedere unde-l trimit dup
arestare si nu s-i surprind evenimentele. Toti sunt vinovati de
aceast lips de patriotism. Antonescu a Iost conductorul trii
si pentru obrazul trii nu trebuia predat celor mai mari dusmani
ai lui. Ghica avea stiri despre familia lui si mi-a spus c cei trei
fii ai lui se dezvoltau frumos si era multumit de ei.
Nu retin momentul de desprtire de Alecu Ghica, cruia i-
am pstrat n inim o amintire dintre cele mai frumoase.
Am auzit mai trziu c nu l-au eliberat, ci l-au trimis ca
servitor la o cresctorie de porci, ntr-o pozitie de semi-liber,
unde a fost vizitat de copiii lui ce l-au gsit ca ,porcar, dar care
cstigase simpatia tuturor porcarilor de acolo.
Doamne! Ct de mult si-au btut joc comunistii de
oamenii nostri din clasele de sus! Vintil Brtianu a Iost pus la
canal s Iac cizmele militienilor, s le lustruiasc.

AMINTIRI DIN NTUNERIC
363
GHEORGHE CALCIU DUMITREASA

Dintre studentii care au fost la Pitesti n vestita reeducare,
singurul cu care am stat a fost Gheorghe Calciu Dumitreasa; am
stat vreo dou-trei sptmni numai noi doi.
Scund, brunet, ochi vii, tinut Irumoas, mi-a plcut
destul, mai ales prin nouttile ce mi le-a mprtsit. Era
inteligent si cu o memorie dintre cele mai bune pe care le-am
descoperit la detinuti. Avea o vedere de ansamblu a problemelor
Ir a neglija amnuntul.
Nu-mi amintesc s Ii discutat cu el mai pe larg cele
ntmplate la Pitesti, prin ,Iocul cruia a trecut si el, ci numai
n treact. Dar am discutat cu el eIectele Pitestiului, ravagiile: 64
morti si 250 studenti tuberculizati.
Am nteles c la Trgu Ocna, unde au Iost dusi cei
tuberculizati si unde s-a mai continuat un timp reeducarea, unor
studenti redresati nu le-au dat medicamente pentru vindecare. Li
s-a cerut s dea inIormatii ca s nu moar, dar ei au reIuzat. Au
Iost adusi mama sau tata s-i conving s dea inIormatii, dar ei
au respins rugmintile printilor si au preferat moartea.
Astfel, unii au murit sub privirile ndurerate ale mamei,
tatlui sau ale ambilor printi.
S Iii tnr student, legionar sau nelegionar, s ai n Iat
viata si moartea, viata printr-un compromis murdar si moartea
prin respingerea compromisului, si s alegi moartea mpotriva
dorintei si rugmintii printilor, trebuie s ai o Iort moral
extraordinar.
Ei bine! Nu sunt putini care au dovedit aceast Iort
moral. Ei au murit ca niste martiri, sIinti si senini, cu gndul si
cu inima ndreptate spre cer, suferintele si durerile mari prin care
au trecut i-au curtit si i-au sfintit.
S-ar putea ca noi sIinti s apar n calendarul crestin,
recoltati din cmpul romnesc al martirajului Pitesti - Trgu
Preot Nicolae Grebenea
364
Ocna - Gherla - Aiud.
Dar cu att mai vinovati rmn Nicolski, cel ce a pregtit
Pitestiul, si toti care l-au sustinut si cei ce, dup ce au mbolnvit
studentii, le-au reIuzat medicamentul salvator dac acestia n-au
pltit dinarul trdrii.
Calciu mi-a povestit c n bratele lui a murit Costache
Oprisan, seful studentilor legionari fedecisti. Cunosteam pe
Costache Oprisan din 940 si m interesa evolutia lui.
n 1941 Oprisan a fugit n Germania, fiind absolvent de
liceu. Dovedea nclinri deosebite spre IilosoIie si literatur. De
aceea s-au aplecat asupra lui spre a-l cultiva unele dintre cele
mai pregtite Iiguri n aceste discipline. Pn n 946 el s-a
pregtit mereu si a ajuns la o remarcabil cunoastere a IilosoIiei.
n 1946 Oprisan a venit n Romnia si a activat putin pe
linie legionar. Apoi s-a ntrerupt activitatea lui n urma
conventiei legionarilor cu comunistii, ca legionarii s nu
activeze, iar comunistii s-i lase n pace. Dar, dup ruperea
conventiei de ctre comunisti, Oprisan a Iost arestat si
condamnat. Dus la Pitesti, furia lui urcanu s-a ndreptat asupra
lui n gradul cel mai nalt. Voinic si bine Icut, rezistenta lui
Iizic s-a Irnt n urma repetatelor bti.
Tuberculoza l-a sleit si l-a ucis lent sub ngrijirea plin
de atentie a lui Calciu. Fireste, i s-au refuzat medicamentele.
Oprisan intentiona s scrie o epopee a spiritului n 2.000
de versuri, cu titlul chiar acesta: Epopeea spiritului n trei
cnturi. Ea ar fi necesitat aproximativ 10 ani de lucru. n
imaginatia poetului tot planul era conceput. Spiritul apare n
lume ca un copilas nevinovat, senin si nsetat de cunoastere,
dornic de lumin, dar el are nevoie de o cluz. i-l ia pe Don
Quijote s strbat spatiul si epocile istoriei n evolutia
spiritului.
Don Quijote reprezint personajul dezinteresat si pur,
neatras de interese materiale.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
365
Autorul trebuia s nceap epopeea cu mitul androgin n
care omul era brbat si Iemeie deplin realizat, sexele neIiind
nc detasate. Dar asta nsemna a intra ntr-o adnc antichitate.
Se trecea apoi pe la Democrit, Pitagora, Socrate, Platon,
Aristotel si marii IilosoIi antici greci si romani. Se strbtea pas
cu pas toat evolutia spiritului, n toate epocile istoriei, pn
acum. Evident intra aici si spiritualismul crestin.
Rationalismul filosoIic, rece si uscat, trebuia s poarte
numele: Muntele de piatr.
Marile productii literare trebuiau s intre n capitolul sau
capitolele: Taverna literar.
Spiritul, ajuns matur, trebuia s se despart de buna sa
cluz ce l condusese cnd era minor. De acum trebuia s
strbat singur lumea. Totusi nu l-a lsat s plece singur Ir a-i
da niste talismane pe care s le scoat cnd va ajunge la mari
greutti.
i n viziunea autorului marea greutate s-a ivit ntr-o zi:
spiritul a ajuns la un munte nalt pe care nu-l putea trece. Atunci
el a scos cele dou talismane: SInta Cruce si rugciunea. S-a
asezat n genunchi, a pus n Iat SInta Cruce si a nceput s se
roage fierbinte. Lacrimi curgeau din ochii lui, dar nu ale
disperrii, ci ale sperantei si bucuriei. Un nger s-a cobort din
cer, l-a srutat si l-a luat pe aripile sale si a zburat cu el deasupra
muntelui.
Autorul Icuse deja din epopee vreo 200 de stroIe, ce erau
ca niste jaloane din cele trei cnturi, pe care Calciu le stia pe
dinaIar si mi le-a recitat.
Pentru a se ncerca n poezie, Oprisan a ncercat vreo 10
poezii pe care le-a dedicat logodnicei sale. Calciu le-a recitat pe
toate. Erau foarte frumoase. Unele erau de dragoste.
Am dedus c Oprisan avea mare talent. Era un poet ce si-a
gsit drumul su. Nu era tributar nici lui Eminescu, nici lui
Goga, Arghezi, Cosbuc sau altor poeti. Aprea ca un poet
Preot Nicolae Grebenea
366
original. Dar numai ntruchiparea operei sale integrale ne-ar fi
putut arta msura valorii operei si a poetului.
Calciu poate c a pstrat si a scris cele 200 de strofe ale
Epopeii si cele 10 poezii ale lui Oprisan. n acest caz nu e totul
pierdut. Eu att pot spune: Calciu vorbea cu mare admiratie de
Oprisan si de calittile lui IilosoIice si literare. Nu stim, dar cu
moartea lui Costache Oprisan poate c romnii si lumea au
pierdut un geniu care cine stie cnd va putea s apar din nou.
Descrierea martirajului lui Costache Oprisan m-a miscat
proIund. Se topea zi de zi dup marile bti prin care trecuse,
Ir speranta unui ajutor si Ir s-l cear, Iiind ru vzut de
,oIiciali, stiind c nu-l va primi.
Minile ndurerate ale lui Calciu i-au nchis ochii.
Scurta convietuire cu Calciu a Iost plcut si, pentru mine,
Ioarte Iolositoare. Am gsit ntr-nsul un suflet cald si bun, cu o
mare vibratie de durere la suferintele altora si mai ales ale celui
ce murea n bratele lui.
i port o amintire plcut si l socotesc un suIlet mare.
Evolutia lui Gheorghe Calciu Dumitreasa dup eliberarea
lui din temnit, marea lui credint, eroismul lui si Iorta lui
moral deosebit ce l-au ridicat la un nivel cu totul nalt si mai
presus de altii, conIirm cu trie prerile mele despre el din
timpul temnitei.

)/*+*0(+0+!#)#%!&+)#+C+8/,#

Fr vreo abatere din partea mea a venit aceast pedeaps.
Ea totusi trebuia s aib o cauz: presupun c nu m puteau ierta
c am organizat greva la mina Nistru. Aici erau acum dou
pedepse adunate, una de 8 zile si una de 0 zile. Cnd dou
pedepse vin una dup alta si la o distant oarecare, ele sunt mai
usoare. Cnd vin legate e Ioarte greu, cci nu ai cum s te
odihnesti, 18 zile de sedere n picioare este enorm. Numai seara
AMINTIRI DIN NTUNERIC
367
de la orele 0 pn la orele 5 dimineata te puteai odihni acoperit
cu o ptur. Nici lipsa mncrii calde n 9 zile din cele 18 nu e
asa greu de suportat ca lipsa odihnei. De aceea, spre a m
distruge, au dat dou pedepse unite.
Acelasi semn izbvitor, SInta Cruce, l-am gsit si n
aceast celul ca si n altele. M-am lsat deci n ndejdea
Domnului. Era n a doua jumtate a lui martie cnd nc era Irig.
Vreo zece zile am dus-o cum am dus-o. Apoi, drmat, sleit, a
trebuit s m asez jos pe ciment. Era greu de tot.
O mngiere: pe o sob rotund ce era bun ca s se
aprind cu rumegus, era o nsemnare zgriat cu un ac sau un
cui: ,Anunt, ca s se stie, preotul Grebenea m-a salvat de la
moarte. Locotenent Sasu. Era de bun seam o exagerare.
Fcusem ceva pentru el, pentru teant si pentru nc
cineva. Erau laolalt si pentru toti trei am Icut acelasi lucru: un
mic ajutor. Dar de aici pn la salvarea de la moarte mai era un
pas enorm. i nici n-as Ii putut bnui vreodat c ceea ce
Icusem ia proportiile exagerate ale unei salvri de la moarte. n
mprejurri grele un Iapt mic capt alt important dect dac
ar Ii Iost Icut n mprejurri normale. Asa se explic nota
locotenentului de aviatie Victor Sasu.
Din cauza oboselii, cu cea mai mare grij si Iric, a trebuit
s m mai las cte putin jos, s m odihnesc. Dar n zilele din
urm abia duceam tineta. Nu m mai tineau picioarele,
reumatismul se instalase n ele. Dup 8 zile, seara, am Iost dus
ntr-o celul, singur, Ir pat. Doar cu o saltea de paie ntins pe
jos. M-am trntit pe ea Irnt de oboseal. Am aprins Iocul din
cele 3 kg de lemne si a fost ceva ngeresc. S ai Ioc si s dormi
pe saltea dup Irigul ce-l ndurasem, era ceva divin.
Am dormit dus.
M-am ntrebat: De ce m-au dus singur n celul? Fie ca s
nu m ajute cineva cu pine, Iie ca s mai Iiu izolat, izolarea
Iiind o pedeaps. Numai c acum masa era ntreag.
Preot Nicolae Grebenea
368
Dimineata abia am dus tineta.
Am Icut Iocul cu jumtate din lemnele zilei. Nu puteam
s m tin pe picioare. Cum celula era de o ltime de ,70 metri
iar eu aveam o nltime de ,70 metri si bratele ntinse, cu
corpul, ating tot ,70 metri, adic ct nltimea mea, cnd
lunecam m rezemam imediat de perete. Muschii regiunii
lombare si muschii sciatici erau foarte atinsi.
Mi-a venit o inspiratie. Am tras jarul la usa sobei si m-am
asezat cu salele la sob. Am luat crpa de splat podelele si cnd
m-am nfierbntat am muiat crpa n apa rece ce am pus-o n
tinet si am dat cu ea peste sale. Nici n-am simtit c e rece. Am
stat n continuare si cnd m nIierbntam ddeam cu crpa cu
ap rece. Cnd am vzut c jarul nu mai d destul cldur l-am
stins cu ap, ca s nu se preIac n cenus, si l-am tras la gura
sobei ca s-l am pe mine. Asa am Icut de dou ori pe zi si
dup sapte zile am simtit c-mi revin si c nu m mai doare
spatele si c m pot rezema pe picioare, deoarece si muschii
sciatici si reveniser.
Acum m puteam tine pe picioare si-mi era bine. Am mai
practicat aceast metod nc cteva zile si micile vase de snge
din muschii spatelui si picioarelor s-au deschis, nlturnd
reumatismul.
Liber, mai trziu, am aIlat c asta e o metoda stiintiIic n
tratarea reumatismului: cldura dilat si apa rece strnge si asa
deschide vasele de snge nchise.
Nu stiu cte sptmni am rmas singur.
n acest timp am avut de nfruntat furia unui plutonier
romn, gardian, care, pndind, m-a vzut nchinndu-m. A
btut zbrelele cu ciocanul de lemn si apoi m-a amenintat c m
va bate cu acel ciocan dac m mai vede ,prinznd muste si s-a
dus.
Dar a doua zi a venit n celul, m-a njurat n tot felul, mi-
a spus c sunt cel mai ru din zarc, c nu sunt cumsecade, ca
AMINTIRI DIN NTUNERIC
369
bunoar preotul Nicolae Pslaru, care era mai ncolo putin cu
celula si care a fost un om ireprosabil.
- Tu esti o lepr, mi-a spus, si am s-ti rup salele cu
ciocanul dac te mai gsesc prinznd muste. i mi-a cerut s-i
promit c-l ascult.
- Nu, domnule militian, nu pot promite ca s nu te nsel pe
dumneata: una s zic si alta s Iac. i apoi dumneata s ai
prilejul s te superi Iiindc mi-am clcat cuvntul dat.
Rugciunea e permis n ara Romneasc, Biserica
Iunctioneaz si legile trii asigur tuturor drepturile religioase.
Nici o lege nu interzice rugciunea. Asta Iace parte din
drepturile omului, a cror mplinire o supravegheaz ONU.
Dac dumneata vrei s calci legile trii si cele internationale,
bate-m. Dar s stii c atunci dumneata devii delincvent la legea
cultelor si oricnd vei putea Ii urmrit si pedepsit. i nu e n
interesul dumitale s-ti complici existenta cu astfel de
rspunderi viitoare.
- M! Io atta ti spun: s nu te mai rogi; si dac te mai
rogi dai de dracu si cu ciocanul sta te bat.
- Faceti ce vreti. Nici o lege, nici de la noi, nici din lume,
nu opreste rugciunea. Eu m voi ruga nainte, c nu pot altIel.
- Bine, bine, joac-te cu focul, c-o s vezi tu, si a nchis
usa.
M-a mai amenintat de cteva ori, dar nu m-a btut
niciodat.
Liber, Iiind n protopopiatul Aiud si mergnd la o sedint
n Aiud, l-am ntlnit pe strad. Era tot n hainele de militian, m-
a privit putin mirat cci m reIcusem din starea cadaveric n
care m stia, si m-a salutat cu oarecare respect. I-am rspuns si
eu politicos si i-am spus s Iie linistit, Iiindc eu nu am nici o
dusmnie asupra lui. Eu nu ursc pe nimeni si nu am nici un
gnd de rzbunare.
Un episod mi-a dat de gndit. Un pianjen si-a Icut o
Preot Nicolae Grebenea
370
plas n unul dintre ochiurile zbrelelor. Priveam cum lucreaz.
O musc czu n plasa lui. Repede alerga s o nIsoare si s-o
lege. Dar o albin de aIar ce voia s intre n camer observ
scena cu musca ce se chinuia s scape si, desi celelalte ochiuri
erau libere, se arunc n ochiul cu pnza de pianjen tocmai
lng musc, rupse pnza si eliber prizonierul.
M-a mirat. Trebuie s Iie o prietenie si ntre animale. Nici
ele nu pot suIeri vampirii, hotii si pe cei ce vor s triasc pe
spinarea altora si nu cstigndu-si prin munc cinstit existenta.
E o solidaritate si la animale n a apra pe cei asupriti.
Singur, priveam n Iat niste porumbei ce aveau cuiburile
ntr-o cldire ce avea vreo 2 cuiburi de porumbei.
Departe de a fi att de blnzi cum credeam, duceam o
lupt Ioarte ndrjit spre a-si apra cuiburile pe care musaIirii
nepoItiti si Ir cas, ncercau s le ocupe.
Porumbeii Iceau o curte plin de gratie porumbitele-
neveste ale lor.
Dar unii porumbei Irumosi, Ir rusine si chiar n fata
nevestelor se duceau la niste fetiscane tinere, adolescente ce
acum se ridicau si berbantii le mbrtisau n Ielul lor dup ce le
srutau dulce cioc n cioc. Dar dup aceast inIidelitate, departe
de a-si prsi sotiile cum Iac attia brbati, se ntorceau la ele si
la cuibul lor. Am observat c la clocit stau pe rnd att brbatul
ct si femela, ridicndu-se doar cnd le este Ioame si dup ce a
venit cellalt s-l nlocuiasc. Nu am vzut nici un caz n care s
se Ii desprtit vreunul din soti.
Dac i-a murit sotul, porumbita suIer mult, se vede ct
este de trist si mai trziu dac vede vreun brbtus stingher
cruia i-a murit perechea, atunci dac-i Iace curte si o cheam si
o ocroteste, ea consimte s-l ia de brbat.
Puisorii dup ce le-au crescut penele ies n fata cuibului si
Iac exercitii de zbor. Bat din aripi, se ridic putin, dar se las n
jos tot pe locul de unde s-au ridicat. Mai trziu se lanseaz n aer
AMINTIRI DIN NTUNERIC
371
prsind cuibul.

#.#"/I+/!0+5*+'#.*/

Omul care a dispus cum a vrut de treburile Ardealului a
Iost Emerik ipos. El a Iost atotputernic pn dup revolutia din
Ungaria din 956. Originar din Oradea, chemat s Iie ministru
de interne n Ungaria, a preIerat s rmn seI al Ardealului.
Dup ce a Icut toate abuzurile posibile si a arestat pe toti
fruntasii gndirii ardelene, mai cu deosebire pe istorici si pe cei
nationalisti ca Zenovie Pclisanu, Onisifor Ghibu, Ion Lupas,
Silviu Dragomir, tefan Manciulea si multi altii, pe care i-a
cules treptat ca Iiind arestabili, dar Ir s se Ii atins de ungurii
din Ardeal cu pozitii asemntoare, care si ei erau ,arestabili,
cine ar mai Ii crezut c va gusta putin din ,pinea de temnit?
Nu l-am ntlnit n cele 42 de zile ct a fost oaspetele
temnitei Aiud. Dar am stat cu un admirabil student de lng
Beius, nepotul doctorului Goia din Cluj, marele reumatolog,
care a stat cu el si apoi mi-a spus cte ceva despre el.
- M-a adus aici ,berbecul sta, Gheorghe Gheorghiu Dej,
ar Ii spus n camer, dar nu voi sta prea mult. ,Berbecul nu m
poate tine aici ct ar vrea el. Noi, a mai declarat el, n-am putut
mplini planul nostru de ucidere a 30.000 de romni spre a
nspimnta populatia ca s putem lucra si s Iacem reIormele
noastre revolutionare, tot din pricina berbecului si a lui
Ptrscanu, care s-a opus. i cu o indiscretie neasteptat a
povestit multe lucruri.
Dar presupunerea lui s-a realizat: berbecul nu l-a putut tine
dect 42 de zile la Aiud. Ce Iorte strine lucrau atunci la noi,
care s-au interpus pentru eliberarea grbit a acestui criminal?
Dac ungurii ardeleni si-au micsorat influenta n conducerea
Partidului Comunist si a statului romn nici unul dintre
conductorii lor nu a Iost bgat n temnit dup 956. Ei au Iost
Preot Nicolae Grebenea
372
numai ,marginalizati dup revolutie, dar nicidecum anihilati.
Acest student de lng Beius, Iiul unor nvttori, mi-a
spus c a Iost martorul alungrii romnilor din Ardealul de
Nord, dup septembrie 940, care treceau spre sudul
Ardealului, si c Iugarii sau alungatii n-au primit adpost nici
mcar o noapte n institutele catolice de la Beius. Acestia, de
asemenea, n-au primit n internatele lor nici mcar un singur
copil moldovean n 1946, cnd foametea i alunga pe acestia din
Moldova. ranii simpli ardeleni au primit de bun voie un
copil-doi, dar mnstirile si scolile catolice nici unul. Unde era
dragostea lor care rmne totusi ca esent a crestinismului?
ovinismul maghiar i-a mpiedicat s Iie si crestini.
mprejurrile m-au Icut s stau n celul cteva sptmni
cu un inspector general de sigurant.
Dac acum, n timpul comunistilor, cei ce ocupau posturi
importante n aparatul de stat erau oameni de partid si, de obicei,
Ir valoare si Ir a-si cunoaste profesia, n trecut un inspector
de politie se ridica prin calittile sale. El de obicei era un
specialist n problemele de politie si nu-i lipsea nici cultura
general. A Iost suIicient s stau cu acest inspector ca s m
conving de aceasta. Bine pregtiti, tinut Irumoas, cultur,
elegant si o not de patriotism se observa la ei.
ntr-o zi a fost luat la cancelarie si a stat cteva ceasuri.
Cnd a venit, l-am ntrebat:
- Ei, ce-a fost? De ce te-au chemat?
- Ei cutau pe aceia dintre membrii lor care au fost agentii
nostri, adic pe cei ce lucrau si cu ei, dar si cu noi. Le-am dat
ctiva, dar le-am spus: v dau pe cineva mare. Duceti-m la
Bucuresti si vi-l spun. i peste cteva ore era luat.
N-au trecut dect cteva zile cnd m-am trezit cu el napoi
n celul.
- Ce-a fost, domnule inspector?
- L-am dat pe Nicolski, seIul Securittii. tiu c Iace mult
AMINTIRI DIN NTUNERIC
373
ru, de aceea l-am divulgat. Iat ce-i cu el. n vara lui 1936,
Stalin, voind s comunizeze Basarabia, a lansat n ea 33 de tineri
cu avionul. Ei erau nzestrati cu aparate de emisie si receptie.
ntre ei era si Nicolski. Acesta, cum a aterizat, a si fugit la seful
de post si i-a denuntat. S-au luat msuri urgente si toti au Iost
prinsi si mpuscati. Dar el, denunttorul, a Iost crutat, desi l-au
bgat n temnit. Se va Ii uitat ce a Iost cu el, si Ioarte probabil
el va fi fost considerat un erou. Rus, evreu sau basarabean, el a
cstigat toat ncrederea rusilor si a Iost pus n marele post de
seI al Securittii. Dar acest om de nimic a Icut tot Ielul de rele.
De aceea l-am demascat. L-am pus n Iata guvernului, c altIel
m-ar Ii ucis mai nainte ca denuntul meu s Ii ajuns mai sus.
Nemaistiind despre el, cei ce l-au cocotat la vrf l vor fi
considerat c e un erou, cnd n realitate era o sectur las si
criminal. Cci, dup cum se stie, el a pregtit crimele neiertate
de la Pitesti asupra studentilor.
El acolo sus si eu n temnit? L-am denuntat ca s Iie
dobort. S vedem ce va urma. Dar nu cred c-l vor aresta.
- De ce, am ntrebat.
- Fiindc nu e singurul ce s-a ridicat att de sus si a fost
informator. Mai sunt si altii ca el si s-ar putea crea situatii
incomode.

-(+%,/+-%.%"%8/

Au fost patru, dar nu mi-amintesc dect de admirabilul
elev Nicolae Mazre de la Vlenii de Munte si de Sandu Mazilu.
Sandu, de la Brila, era proIesor de IilosoIie. Era un ins
studios. n prima detentie, ce a tinut pn dup SIintele Pasti ale
lui 1946, el a tradus Fratii Karamazov de Dostoievski si a
putut scoate manuscrisul pe care-l revizuisem eu, iar cei de la
Brila i-au cerut manuscrisul s-l publice ei. S-au nteles cu
60.000 de lei, dar la urm i-au dat numai 60.000 lei, c
Preot Nicolae Grebenea
374
manuscrisul a trebuit s Iie revzut si de altii, i s-a spus. Au fost
buni si absolut necesari si aceia, n 947, dup reIorma
monetar, cnd leul avea valoare mare.
Mi-a descris ce era la noi cnd s-a eliberat: Comunistii
slugi, rusii stpni atotputernici. El a dat lectii de limba romn
unui diplomat rus care l-a pltit bine, cu bani si cu alimente, cci
rusii aveau de toate la noi, iar noi rbdam de Ioame. Alimente,
stoIe, pnzeturi se gseau cu greu. L-am ntrebat:
- Sandule, ce aveti voi mai bun la Brila?
i el a rspuns:
- Pmntul, balta si pe Nae Ionescu.
ntrebndu-l pe Mircea Eliade ce prere are despre Emil
Cioran, a rspuns: ,Este genial, mi-a mai spus Sandu Mazilu.
Marele proIesor de IilozoIie Vasile Bncil, i-a cerut s-l
duc s Iac cunostint cu Corneliu Zelea Codreanu. i l-a dus.
Convorbirea a durat cam vreo trei ore.
Dup ntlnire l-a ntrebat:
- Cum ti se pare Cpitanul?
Iar Bncil a rspuns:
- E cu 500 de ani naintea noastr.
O apreciere att de elogioas eu, Grebenea, n-am mai auzit
de la nimeni. Mi-ar Ii plcut s stiu si prerile lui Mircea Eliade
si ale lui Cioran, care nu stiu dac Iceau parte din miscarea
legionar, dar se miscau n jurul ei si cunosteau ,Ienomenul
legionar. Dar dac ei le-au exprimat cumva undeva, eu nu le
cunosc. Ei erau considerati legionari.
?~tim ns c Cioran tinea mult la Cpitan, asta rezult
din Iuria si protestul lui dup uciderea Cpitanului, exprimate
ntr-o scrisoare, trimis Iamiliei sale, pe care printele Cioran a
citit-o n iunie 1939.<?> <NU APARE IN MSS>
Miscarea Legionar n-a fost o imitatie, ea a iesit din
nevoile strict romnesti si nu se aseamn nici cu nationalism-
socialismul german si nici cu fascismul italian. Ea e un fapt
AMINTIRI DIN NTUNERIC
375
autentic romnesc si premisele ei au Iost puse nc nainte de
922, cnd a aprut n Italia Iascismul, ndat dup primul
rzboi mondial. Iar ,Generatia de la 922, care a dat semnalul
de lupt mpotriva evreilor cotropitori, a Iost o maniIestare
anterioar unor maniIestri vdit antievreiesti ale Iascismului
italian.
Pe ct vreme national-socialismul german si fascismul
italian erau, ca si comunismul, pentru un partid unic, totalitar,
dimpotriv Corneliu Codreanu voia ca Miscarea Legionar s
ajung la conducere printr-un proces treptat al constiintei
nationale romnesti si s se mentin prin Iaptele de dreptate, de
creatie si de bine ce le va Iace, n concurent cu celelalte partide,
Ir a li se interzice acestora Iunctionarea.
Profesorul Gheorghe Manu mi-a Icut urmtoarea
mrturisire: ,Am discutat cu mai multi politicieni importanti pe
timpul lui Antonescu si mai ales dup el. AstIel cu Argetoianu,
care a artat cum puteam pstra Ardealul si toate granitele cel
putin pn dup rzboi, cnd Basarabia era greu de pstrat. Cu
Ion Mihalache, Iostul seI al Partidului rnesc, care mi-a spus
astIel: n timpul guvernrii legionare din 1940 m-am dus la
Horia Sima si l-am ntrebat:
- Vreti s guvernati tot timpul dictatorial cu eliminarea
partidelor din jocul politic? i el mi-a rspuns:
- Nu! Dar din cauza situatiei destul de grea de dup
plecarea lui Carol al II-lea care a instalat la noi dictatura, o vom
mentine si noi pn n martie 94 cnd vom propune alegeri.
Deci Horia Sima, acest om cu nclinri personale prea
extremiste, nu a uitat de gndirea lui Corneliu Codreanu care
voia s conduc numai dac poporul l aduce la conducere
printr-o exprimare liber. i s se mentin la Iel numai dac este
ales.
Aceste lucruri trebuie cunoscute exact, ca Miscarea
Legionar s nu Iie conIundat cu Iascismul si cu national-
Preot Nicolae Grebenea
376
socialismul. Acestea au fost materialiste si ateiste, pe cat
vreme Miscarea Legionar era profund crestin. De asemenea,
sefii lor, Musolini si Hitler erau atei, iar Zelea Codreanu era
profund crestin.
*
n acel timp, ca si nainte de altfel, foamea musca din noi
cu dinti de fier. Nu ne plngeam, dar o simteam si n creier.
La o amiaz ni s-a dat o portie de fasole n plus, asta
pentru toti patru. Mazilu era foarte voinic. De aceea, la
mprtire, unul a reIuzat s-si primeasc portia sa, N. Mazre a
renuntat si el, privindu-l pe Mazilu, am renuntat si eu. Iar el mi-a
spus rznd: Mi-a Iost Iric c tu primesti. Uite ce caroserie
am. ntr-adevr, era gros si nalt si avea nevoie de mai mult
hran ca noi ceilalti la un loc. i-a luat el singur portia n plus.
ncolo atmosIera era plcut, vesel, senin. Toti studiau,
desi nu era nici o carte, nici hrtie, creion, etc. Cum? Fie
ajungnd la textul din istoria Statelor Unite Americane scris de
inginerul proIesor Gheorghe Manu, Iie la cel de Iizic, Iie
repetnd texte din diIerite materii nvtate dinainte sau repetnd
poezii nvtate.
Nimeni nu sttea degeaba. Nu existau certuri ntre noi. n
aceast perioad de dup 948 niciodat n-am gsit certuri ntre
legionari.
Deosebirile de vederi, dintre preotul Vasile Boldeanu si o
mic Iractiune legionar ce era cu el si ceilalti legionari nchisi
imediat dup rebeliunea din 94, au dus la usoare animozitti
ntre cele dou grupuri. Acum, nimic de Ielul acesta nu se
observa. Toti se gndeau sau vorbeau de tirania oIicial, de ct
de departe au ajuns cu asuprirea. Dar si aceasta se discuta rar.
Nicolae Mazre, Ioarte modest, ns extrem de dotat,
cunostea mecanica, de care eu habar n-aveam, a deschis n
camer si subiecte n legtur cu mecanica.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
377

NELU POPESCU

E un tnr oltean din Dolj. A czut dup 948 ca lupttor
contrarevolutionar. S Ii avut atunci vreo 22 de ani. Bun lupttor
legionar, anticomunist. Plin de curaj, credincios, de un mare
suflu legionar. Cunostea muntii, luptase prin ei, mai ales muntii
dinspre Sibiu.
Avea pregtite dou romane. Subiectele: luptele dintre
boierii romni si boierii si ciocoii greci din secolele XVII-
XVIII. Lupte grele n care se Iurau unele boieroaice de ctre
partida cealalt, prin servitori narmati cnd treceau cu trsura;
acestea erau tinute arestate si silite uneori s devin sotii ale
celor ce le-au furat, care erau mai ales grecii.
Ele nu erau cutate att pentru ele, ct pentru mosiile lor.
Descria viata romnilor din Oltenia si Muntenia din acele
secole. Nu lipseau nici haiducii din actiune. Autorul ne-a
povestit pe rnd toate episoadele romanelor sale. Povestea
Irumos si sptmni ntregi l-am ascultat depnnd Iirul epic al
romanelor sale. Mi-a plcut mult acest tnr plin de credint si
de iubire de tar. L-am mai ntlnit si dup desprtirea de la
prima ntlnire si cunoastere.
Se rencepuse reeducarea la Aiud. Singura cale de
eliberare era lepdarea de trecut. Toti trebuiau s treac prin
furcile caudine. Dar el mi-a spus c nu accept sub nici un motiv
reeducarea. A te lepda de ce ai Iost, a abjura credinta ta politic
i se prea o lasitate att de mare, o Irdelege att de josnic,
nct suIletul lui de viteaz nu o putea accepta. El a spus c
preIer moartea unei lepdri.
I-am spus c e nevoie de el si ,aIar, c trebuie s
triasc, c viata lui e nainte nu napoi si c e mai ntelept s
intre n reeducare, ca apoi s aib liniste. Cci cu pozitia asta
total intransigent s-ar putea s nu i se dea drumul. Iar dac,
Preot Nicolae Grebenea
378
totusi, i vor da drumul, l vor chinui dup aceea cu tot Ielul de
sicane.
Dar el a rmas pe pozitia sa eroic.
Cu noi, la prima ntlnire, mai era un tnr elev de 8-19
ani, mai era si preotul Comnici de la Casin. Bun preot,
credincios si viteaz.
Ni se rupea inima de durere cnd vedeam cum se topesc
de Ioame acesti tineri. Am Ii vrut s-i ajutm, eu si preotul
Comnici care venise de curnd, cu ceva din turtoiul nostru, dar
nu primeau. Am cugetat c noi am putea s murim si-ar trebui s
murim salvndu-i pe ei. Dar ei nu primeau. Rar au acceptat o
coaj de turtoi. Orice egoism dispruse aici. Nimeni nu voia s
moar altul pentru el.
Interesant: precum n unele lupte egoismele cresc peste
msur, asa se topesc si dispar la cei ce suIer cu credint n
Dumnezeu si sunt robiti de un ideal frumos, altruist.
De la preotul Comnici am aIlat vesti despre sotia si fiica
mea, primele vesti din 1943 ncoace.
Sotia m crezuse mort si se mritase cu un director de
scoal primar. Fiica era sntoas si urmase o scoal tehnic
dup liceu. Sotia era si ea sntoas si se mritase n 95, dup
ce n 949 primise, Ir vreun anunt, hainele mele civile acas.
Eram foarte multumit de stirile ce le primisem.
*
Regimul de nIometare se mentinea. Nici o lumin nu
prea a se ivi de undeva. Eu, celor ce considerau c vom pleca
mai curnd de 1963-964 acas, le micsoram avntul, amnnd
data izbvirii tuturor la acesti ani, cci credeam n visul ce-l
avusesem n 956. Dar nu avusesem ncredintarea c voi tri
pn atunci. tiam cnd va Ii eliberarea detinutilor din temnitele
noastre, dar nu stiam c voi ajunge si eu la acel soroc. Aici era
mila lui Dumnezeu: cum va voi El, asa va Ii bine. Eu nc
AMINTIRI DIN NTUNERIC
379
speram. Dar corpul meu slbea din zi n zi. Plimbrile erau
reduse la circa dou ore pe lun si chiar mai putin.
Cei ce lucrau n fabrica temnitei, n ateliere, n diferitele ei
sectii, aveau alte conditii. Totusi hrana era proast pentru toti.
Nu stiam aceasta, dar am dedus. Privind pe Iuris pe gaura Icut
n paravanul de la Iereastr, am observat c o grmad de
ciubere cu mncare s-au ntors la buctrie pline. Fuseser
refuzate. Ca s m conving, am ntrebat la teleIonul nostru si
acelasi lucru l-au observat si altii. Deci detinutii ceilalti au intrat
n grev pentru schimbarea hranei. Cti? Habar n-aveam. Dup
ciuberele ce se ntorseser pline am dedus c erau minimum 800
de insi n grev.
Trebuiau sprijiniti. i la acelasi teleIon am comunicat c
intru si eu n grev spre a-i sprijini. Deja aceeasi hotrre o
luaser si altii. AstIel am intrat n grev. Nevoia mbunttirii
hranei era general. Acum era momentul actiunii. Deci am
respins masa. Pine, mncare, tot. Numai apa a rmas.
Am avut grij s evacuez stomacul, cci e primejdios s
ncepi o grev a Ioamei cu stomacul ncrcat. Nemaiprimind
alimente, stomacul poate rmne nemiscat si matele s rmn
cu balastul resturilor, ce le leapd n chip normal, care se
ntresc acolo si ne Iac greutti.
Am respins masa zi de zi. Dar dup 6 zile m-am trezit cu
sase militari care m-au imobilizat, mi-au deschis gura cu sila, un
cric mic mi l-au bgat n gur ca s ndeprteze Ilcile, cu un
cleste mi-au prins limba si mi-au bgat n gt Iurtunul ce era n
legtur cu aparatul n care era hrana: o zeam de plante
condensat, gustoas; a btut putin Iurtunul pe esoIag ca s-mi
produc o durere si au dat drumul acestei zame n stomac.
Deci m-au alimentat cu sila. Asa s-a procedat cu toti.
Am aIlat la teleIon c unuia Iurtunul i-a intrat pe trahee si
hrana s-a vrsat n plmni. Lucru Ioarte grav. Acest lucru s-a
Icut poate cu voie, poate din neglijent. Mai ales ca s nu se
Preot Nicolae Grebenea
380
produc si cu mine un astIel de caz, am renuntat la grev. Din
moment ce eram hrnit cu sila, greva nu mai era grev.
Deci nu le convenea s murim n greva Ioamei, dar le
convenea s murim de Ioame lent, chinuiti.
Toti, pe rnd, din zarc au renuntat la grev dup
interventia asta brutal cu cricul n gur si cu limba prins cu
clestele. Aceasta nu era ceva deloc plcut, iar baterea Iurtunului
n gt era ceva si mai neplcut.
Dup grev, o usoar mbunttire a hranei, abia simtit, s-
a produs. La comunisti asa era: nu voiau s apar c cineva a
cstigat prin lupt ceva de la ei. ,Dm cnd vrem noi spuneau
ei. Dar ca s-i trezesti s dea, trebuie s Iaci unele actiuni
revendicative.

PETRE PANDREA

Dac n 947 Petre Pandrea venise la Aiud ca lgrist,
acum, arestat n 959, venea condamnat la munc silnic.
Rentlnirea a Iost duioas. Nu eram singuri, ci cu alti doi
detinuti.
- Ce vnturi au btut, nea Petric, de te-au adus napoi? l-
am ntrebat.
- Vnturi aspre, printe. AIar la noi acum bat astIel de
vnturi, de aceea unii ca mine trebuie s Iie la adpost.
Mi-a povestit ce s-a ntmplat cu el de la desprtirea din
949. A Iost adus n lagr la Ocnele Mari, unde a murit duiosul
poet si fabulist V. Militaru, mare romn, om integru, suflet de
aur.
S-a eliberat n 1953. Dus la Bucuresti, dr. Petru Groza l-a
luat de brat ca s se plimbe mpreun, ,ca s vad lumea c esti
reabilitat s lum masa mpreun la Continental.
L-au primit repede n Uniunea Scriitorilor. A scris la
Contemporanul si s-a impus. Repede i s-a triplat tirajul, a spus
AMINTIRI DIN NTUNERIC
381
el.
Atras de Iaima deosebit a mnstirii de maici de la
Vladimirestii Tecuciului, s-a dus s o vad. L-au impresionat
mult toate de acolo, mai ales maica staret Veronica si
duhovnicul Ioan Iovan.
ntors acas, impresionat de convorbirea cu monahul Ioan
Iovan, s-a cununat imediat religios. S-a dus din nou la mnstire.
Era amenintat cu desIiintarea. Veneau prea multi oameni la ea.
L-a rugat pe patriarhul Marina s o crute.
I-a spus:
- E o mnstire ce rivalizeaz cu cele mai bune mnstiri
de maici din Apus. E o oaz de spiritualitate ntr-un desert. Te
rog, apr-o.
Patriarhul i-a spus:
- Sunt Ioarte presat, Iac tot ce pot s o apr.
A vzut caietul maicii Veronica. E acolo ceva neobisnuit.
Rugciunea la mr e ceva cu totul minunat - a adugat
Pandrea.
Am scris nou crti, a mai zis, stiu ce e scrisul si literatura.
Cu acest caiet am putea lua noi premiul Nobel.
n 1954 i s-a Icut un proces mnstirii Vladimiresti. Un
proces politic n care acuza era c a adpostit doi legionari. El a
aprat n proces. A Iost ncriminat conducerea mnstirii:
stareta, duhovnicul, secretara si alte cteva maici. Toate s-au
aprat Irumos. Pledoaria lui n-a avut valoare, sentinta era
pregtit dinaintea condamnrii.
L-am ntrebat:
- Dar dumneata de ce ai fost condamnat?
- Din mai multe cauze, a rspuns. Am aprat clugri si
clugrite care, Iiind scosi din mnstiri, cereau amnarea
rmnerii n mnstiri pn si vor gsi un rost, o asezare, n-
aveau ,spatiu locativ. Dar unii episcopi, de Iric i goneau, mai
ales Mitropolitul Moldovei Iustin Moisescu si episcopul
Preot Nicolae Grebenea
382
Buzului. Avocatii se Iereau s primeasc si s apere aceste
procese. Atunci le-a luat el. Motivul: toti trebuie s se bucure de
asistent juridic ntr-un stat. A sustinut 15 procese si a cstigat
13 din ele.
n urma acestui lucru, Mitropolitul Iustin Moisescu l-a
reclamat.
Dar cauza principal a Iost Iaptul c el a vorbit. Era
nemultumit de Ielul cum se dezvolta viata politic la noi si a
criticat regimul. Ca unul ce luptase pentru partid a considerat c
are dreptul s intervin, ns partidul l-a arestat. Nu permitea
critica.
Dar nu era vorba numai de critic, ci de dezbaterile
problemelor Partidului ntr-o Iorm nou, romneasc, cum le
vedea un intelectual romn care luptase pentru ele. ns aceast
independent n-au permis-o comisarii rusi de la noi. Linia era
trasat de rusi. A te abate nsemna temnit. i partidul,
slugarnic, n-a ezitat s i-o dea celui ce luptase cel mai mult n
trecut pentru el si cu care nu se putea asemna nimeni dintre cei
ce-l conduceau n momentul arestrii lui Pandrea.
Desi armata rus nu mai era n tar, toti rusii conduceau la
noi prin consilierii lor si prin presiunile ce le Iceau din Uniunea
Sovietic asupra noastr.
Lumea apusean nu-si poate da bine seama de situatia de
la noi si de deosebirile dintre ea si situatiile celorlalte popoare
din Europa de sub rusi. Deosebirea e Iundamental.
La instalarea comunismului n ele prin tancurile si
asuprirea rus, toate popoarele au avut conductorii lor,
conductori nationali. Dar n Romnia n-a Iost asa, Iiindc
romnii nu intraser n Partidul Comunist, iar cei ce erau la 23
august 944 n partid, n marea lor majoritate erau strini: evrei,
unguri, bulgari. Acestia s-au suprapus si au dictat toate lucrrile
la noi la comanda rusilor. Rusii, marii dusmani ai Romniei, le-a
convenit mai mult s comande strinii n Romnia dect romnii
AMINTIRI DIN NTUNERIC
383
nsisi, cci pe acestia nu-i durea de suIerintele trii. Ei erau
strini. Puteau s-o loveasc Ir mil. i au lovit-o crunt, barbar,
nebuneste.
Peste nimeni n-au apsat rusii ca peste Romnia. i pe
nimeni n-au exploatat mai slbatic ca pe Romnia. Au stat cu
picioarele pe pieptul si pe gtul Romniei. Bulgarii, cehii,
polonii erau slavi, nruditi cu sovieticii. Nu trebuiau apsati prea
mult: erau rude. Ungurii erau mai departe, i interesau mai putin.
Romnii de lng ei, ns, sunt de neam latino-dac. Le rvneau
prea mult tara: trebuiau slbiti. De aceea au organizat n ea cea
mai mare asuprire si cel mai mare control. Nicieri n-au creat o
securitate ca n Romnia, cea mai puternic din tot spatiul
dominat de rusi.
Celelalte state comuniste au mai fost ajutate de sovietici,
bunoar Bulgaria mai mult, dar si Ungaria si celelalte. Romnia
ns nu. Ea a Iost altIel tratat, nu ntmpltor ci premeditat.
Nici un ajutor, doar exploatare si lovituri continue. Cci ce a
nsemnat acest nou val de arestri din 958-959, dect o nou
strivire a sufletului si vietii neamului romnesc? i cine ddea
lovitura? Sovieticii prin slugile lor foarte plecate de la noi.
Mrimea ,valului: 40-50 de mii de arestati. Unii cu
condamnri Ioarte mari, altii necondamnati, arestati
administrativ, trimisi n D.O. - domiciliu obligatoriu, dar cu
regim apropiat ca cel de condamnat si, dac detinutul ddea
peste niste militieni Ioarte ri si acestia erau multi, cci
comunistii au reusit s dezumanizeze pe slujbasii lor, regimul
ajungea chiar mai ru dect cel de temnit.
S-a putut crede n lume c poporul romn e ntr-o stare
,vegetal, c suport Ir reactiune asuprirea aparatului
comunist represiv. E o mare greseal. Mereu au Iost ,ridicri,
reactiuni, mpotriviri, de aceea erau mereu arestri si mereu
veneau noi si noi arestati. Dar aceste arestri erau destul de
secrete si condamnrile Icute grabnic si Ir publicitate. Asa c
Preot Nicolae Grebenea
384
ce puteau aIla strinii despre noi?
tiau c suntem sub o mare constrngere, o asuprire de zi
de zi, o strivire a tuturor, o izbire n moalele capului si c
rbdm, c suportm jugul Ir rspuns. Dar nu stiau cte
rzvrtiri, cte ,iesiri din liniste, cte ,ridicri mpotriv se
Iceau, pentru c nu erau comunicate. Abia schitate mpotrivirile
si, uneori, insul dispreau Ir urm. Nu stiau cte rspunsuri s-
au dat si ce rspunsuri... Al lui Gogu Lpusneanu e unul. Dar
numai ntmplarea a Icut s-l stim, Iiindc a Iost adus la min,
unde lucram eu. Dar cti altii au fost care n-au mai ajuns la
min, ci au Iost trimisi n cteva zile direct n lumea de dincolo.
E un sir nesfrsit de martiri ai cauzei romnesti pe care nimeni
nu-i va putea cunoaste deplin vreodat, romni din toate
straturile sociale czuti n aceste mpotriviri. Numai ungurii si
evreii s-au bucurat pn la sIrsit de o cvasi impunitate.
Iat de ce Pandrea a czut a doua oar. Nu Iiindc si-a
ridicat glasul protestatar? i dac el, cel ce era justiIicat prin
trecutul su s vorbeasc si s Iie ascultat, a Iost arestat cnd a
vorbit, atunci ce s spunem de ceilalti?
S se fi ridicat tot poporul, ca n Ungaria n 1956? Mai
nti trebuie spus c era mult mai bine supravegheat dect
poporul maghiar.
Apoi, conductorii lui erau mai mult strini. i, n sIrsit,
poporul romn nu s-a aventurat ntr-o rzvrtire general,
fiindc stia c va Ii sIrmat de tancurile sovietice. AstIel, el a
dovedit mai mult simt politic dect poporul maghiar si nu a
cugetat la aceast aventur ?~ nu e in mss~ care n Romnia a
avut ca urmare amnarea eliberrii detinutilor politici pn n
1964 si nsprirea regimului de temnit.
*
ederea cu Petre Pandrea a Iost plcut si instructiv. Ea a
durat vreo 70 de zile.
A avut haz urmtorul episod:
AMINTIRI DIN NTUNERIC
385
Cnd a iesit din lagr s-a dus si pe la Peris unde avea o
cas cu o grdin minunat, cu trei hectare de trandafiri, pomi,
loc de zarzavaturi. Total, 8 hectare. Dar n cas se instalase o
scoal de meserii, iar directorul neavnd lemne, a tiat o parte
din pomi. Pandrea i-a imputat:
- Cum, domnule, ai intrat ntr-o cas strin, n proprietate
strin, cum ai ndrznit s tai pomii din grdin?
- Domnule, i-a rspuns directorul, trebuie s te reeduci, s-
ti nsusesti principiile comuniste. S-ti ias din cap ideea de
proprietate si alte moIturi boieresti, trim n epoca comunist.
- M! i-a strigat Pandrea, nu gndul la proprietate m
nIurie, ci gndul c ai stricat Irumusetea grdinii. Am motive
estetice s m ridic contra ta. i n comunism, boule, o
proprietate trebuie s Iie Irumoas si dac e Irumoas de ce s-o
stricm? i, nIuriat, njurndu-l, s-a luat dup el s-l bat, dar a
fugit.
Pandrea a povestit unele procese mai importante pe care
le-a aprat. ntre altele, procesul Mitropolitului Gurie al
Basarabiei. Acesta era un ?~Iost clugr plin de credint si
evlavie, fusese si n Sfatul Basarabiei ce hotrse n 97 unirea
cu Romnia.
Prin 1936, regele Carol al II-lea, venind la niste manevre
n Basarabia, s-a manifestat ca un mare desfrnat. Venind la
Chisinu, mitropolitul l-a primit cu Sfnta Evanghelie, cu pine
si sare, dar i-a atras atentia c altdat trebuie s vin cu o
Iemeie legitim.
Carol al II-lea ar fi soptit atunci unui general din suita sa:
- O s-i rup gtul la boaita asta!
i i-a Icut un proces de Iurt. nIuriati, basarabenii, care
iubeau pe bunul lor mitropolit, au angajat doi avocati n vrst n
aprarea lui. Dar, gndindu-se, s-au hotrt s angajeze si un
avocat tnr si au angajat pe cineva la care l-au trimis pe
mitropolit s vorbeasc ca s se cunoasc. Dar avocatul, un
Preot Nicolae Grebenea
386
francmason obraznic, l-a tinut n anticamer pret de un ceas,
preIcndu-se c d si primeste teleIoane. Apoi a venit si, cu
tupeu, i-a spus:
- Pe multi ati spovedit, nalt Prea SIinte, acum v
spovedesc eu. Dar mitropolitul i-a rspuns:
- Ba nu mi-i spovedi dumneata pe mine niciodat,
domnule.
i si-a luat plria si a plecat. Atunci avocatii btrni l-au
recomandat pe Pandrea dup ce acestia i-au explicat ce se
ntmplase cu avocatul tnr la care a renuntat mitropolitul.
Pandrea, desi ateu, l-a asteptat n poart pe mitropolit, i-a
srutat cu respect mna si l-a poItit n cas. L-a angajat ca
aprtor cu 400.000 de lei, iar avocatii btrni erau angajati cu
800.000 lei fiecare.
Pandrea a plecat la Berlin si a gsit o jurisprudent din
care rezulta c episcopul sau mitropolitul nu e tinut s Iac
dovada cheltuielilor ce le Iace. Se presupune c e un om cinstit.
El poate Iace danii, ajutorri n ascuns, fr o evident
contabil. Cu aceast jurisprudent a venit si a cstigat procesul
spre furia lui Carol al II-lea. Procesul a tinut trei zile. Aportul
principal pentru cstigarea lui l-a avut Pandrea. Mitropolitul i-a
rspltit cu vrI si ndesat.
Dar totusi, desi nevinovat, mitropolitul a trebuit s
demisioneze din pricin c a avut acest proces.
Iat cum un rege stricat si nedrept rstoarn pe un
mitropolit cinstit si onest.
Pandrea Icuse si IilosoIie la Berlin si Paris, nu numai
dreptul. De la cursul de drept ne-a povestit niste ntmplri pline
de haz.
Suporta temnita cu brbtie, Ir s se plng. Era cald,
vioi si plcut. Un om admirabil.

AMINTIRI DIN NTUNERIC
387
NTR-0+*0(+/80,%"#

Desi detinutii din Zarc erau destinati mortii printr-o
stingere lent din pricina Ioamei, a lipsei de plimbare normal si
a lipsei soarelui oprit s intre n celul cu un paravan de lemn n
fereastr, precum si pentru toat greutatea regimului asupritor.
Totusi conducerea att prin colonelul evreu Coler, ct si prin
colonelul romn Crciun, tineau s grbeasc procesul
distrugerii detinutilor din Zarc prin unele pedepse aplicate
unora, cnd voiau ei.
E adevrat, uneori pedeapsa se ddea pentru c detinutul a
fost prins cu o abatere de la regulament. Dar de cele mai multe
ori nu era nevoie de asta. Se ddea pedeapsa ,nemotivat, Ir o
abatere, dup gustul autorittii. Nici nu aveai cui s ceri
socoteal. Militianul de pe coridor spunea: ,Asa a venit ordinul
si gata.
Zarca era o amenintare pentru toti. Dac a Icut cineva
ceva ru putea Ii adus n Zarc, ca pedeaps, pentru un timp. De
aici nimeni nu era dus la munc pentru o mbunttire a hranei.
Toti tnjeau si mureau n liniste, slbind zi de zi.
Considernd probabil c mor prea ncet, m-au pedepsit din
nou cu o izolare de 10 zile.
Conditiile izolrii le-am descris: celul cu ciment, Ir pat,
o singur tinet de lemn Ir capac, larg, ca s nu te poti odihni
pe ea, o ptur dat seara la orele 0 si luat dimineata la orele
5, mncare cald tot la dou zile.
Greutatea izolrii consta mai ales nu n separarea de alti
detinuti, nici chiar a mncrii redus, cea cald tot la a doua zi,
ci n lipsa de odihn. Jos nu te puteai aseza cci cimentul era
rece chiar si vara si puteai ngheta. Iar celulele de izolare erau la
loc umbros. Trebuia s stai n picioare si s te plimbi mereu prin
camer. Odihna, noaptea, era pe Iurate, Ir saltea. Din timp n
timp trebuia s te ntorci pe alt parte, ca s nu ngheti, sau s te
Preot Nicolae Grebenea
388
Ireci, sau s te scoli si s te plimbi cteva minute ca s te
dezmortesti.
Dup 0 zile de pedeaps erai sleit cu desvrsire si abia
asteptai s dormi pe o saltea.
Cei ce dorm pe paturi moi, cu cearceaIuri si pturi alese, e
bine s aIle ce binecuvntare era pentru un detinut s doarm jos
pe o saltea de paie, Ir cearceaI, sau pe o saltea asezat pe un
pat de fier.
Am primit pedeapsa Ir murmur. De altIel orice protest ar
fi fost inutil si ar fi ncordat numai raporturile dintre detinut si
conducere.
M-am ntrebat: de ce aceste pedepse? Am nteles: erau
urmare a grevei de la Nistru de la min. Starea mea de liniste, de
senintate si de veselie i nemultumea Ioarte mult. Ea era
contagioas, putea trece si la altii si aceasta le ddea puteri de
rezistent, lucru ce contrazicea planul lor de a muri ct mai
repede detinutii Ir a-i ucide direct. Doctorii ce veneau n Aiud
spuneau c preocuparea conducerii statului cu privire la detinutii
politici era aceasta: cum s-i duc mai repede la mormnt, Ir
a-i ucide Iizic direct? Mereu cutau o metod nou de
distrugere.
Cum vedeti, cei ce se ridicaser cu ideea Iericirii lumii, nu
n nvlmsagul luptei dup ajungerea la putere, ci dup ani
ndelungati, cnd toat puterea era n mna lor, se mai ocupau cu
ideea distrugerii unor categorii de oameni.
Te ntrebi atunci: care e justificarea acestei doctrine
politice numite comunism? AIar asuprire, n temnite asuprire,
totul n proIund apsare. n Rusia, n 1940, erau 15 milioane de
detinuti la o populatie de 180 milioane de locuitori. Deci 8,3 %
din populatie era arestat.
La noi, la 20 milioane de locuitori cred c niciodat
numrul detinutilor n-a Iost sub 50.000. Deci tot al o sut
treisprezecelea locuitor era detinut. innd cont c evreii si
AMINTIRI DIN NTUNERIC
389
ungurii s-au bucurat de cvasiimunitate, si chiar si bulgarii, dar
mai putin n aceast perioad comunist si mai ales la nceputul
ei, atunci se vede c apsarea cea mare a Iost pe romni n tot
timpul. i chiar acum apsarea cea mare e tot pe bietul romn
sracul.
Se pare c ne-am nscut ntr-o zodie rea si numai bunul
Dumnezeu mai e prietenul romnilor, lucru ce se poate deduce
din mai multe ntmplri.
Churchill cu o lips de scrupule, cu o usurint uimitoare,
dintr-un nationalism englez exagerat, clcnd orice idee de drept
si spirit umanitar, cu ideea ,numai Anglia s scape, ne-a
sacriIicat pe noi si pe altii rusilor nc din 943. Iar n 945 cu
,vnzarea de la Yalta au perIectat sacriIicarea noastr si a
altora, asociind si pe americani la acest act de funest pentru noi
si pentru toat Europa de Est.
Triam n temnit urmrile acestei mari Irdelegi:
punerea rusilor prin comunism cu talpa lor lat peste pieptul si
gtul bietei noastre tri. Eram constient de aceasta si mai toti
detinutii ntelegeau aceasta. De aceea ei considerau c anglo-
americanii trebuie s se simt obligati s preseze si s intervin
ca s-i scoat din ,gaura n care i-au aruncat din nesocotint si
calcule meschine.
Din izolarea mea m-am ntors n celul, nu pe targ cum se
temeau unii camarazi, ci pe picioarele mele, nc sntos.

VASILE STOIAN

ProIesor din Bacu. A Iost preIectul judetului Bacu n
guvernarea legionar din septembrie-ianuarie 1940-1941.
Prestigiu frumos, curat ca un crin. Legalist. Nici un abuz,
nici un dor de putere, muncitor, modest, Ir aIectare.
Cnd conducerea evreilor din judetul Bacu i-a oferit 400
mii de lei cu titlul: ,un ajutor, ca s sprijinim si noi Miscarea
Preot Nicolae Grebenea
390
Legionar si oamenii ei, V. Stoian a primit banii dar i-a depus
n Iata lor la Administratia Financiar, si le-a dat chitanta.
Ferm si corect, a ntretinut ordinea n judet, deplin si pn
la capt. Ordinul ce l-a primit pe linia politicii de stat n timpul
rebeliunii, dup doborrea generalului Petrovicescu de la
Ministerul de Interne: ,Devastati dou prvlii evreiesti si
puneti vina pe legionari, nu s-a putut executa din pricina ordinii
tinute de el si de ceilalti legionari.
A plecat n Germania n timpul rzboiului. S-a rentors
apoi cu misiuni nalte din partea Conducerii legionare.
A urmat apoi temnita, n timpul creia nu l-am ntlnit si
n care a rmas acelasi om de onoare si de omenie cum l
cunoscusem.

PREOTUL IOAN BERGHIANU

L-am cunoscut prin 1930, era profesor n Petrosani.
Caracter Irumos, om de ndejde, ca proIesor apreciat si stimat.
Cult, senin si integru.
Dup ultima grev a Ioamei la Aiud, ca pedeaps, peste
100 de insi au Iost dusi la Gherla la penitenciar. Dup vreun an,
la ntoarcere, profesorul Gh. Manu mi-a telefonat la morse: Am
dus-o greu; regim sever. Am cunoscut acolo un preot mare: Ion
Berghianu, proIesor la Arad. Deci acum aIlam c Icea si el
temnit.
Mai trziu l-am ntlnit n aceeasi celul. Era bolnav de
nervi. Slbit. Dar ct cuviint, ct bun simt se observa nc la
acest om ales!
Boala nu-l mpiedica s rmn ce a Iost: un om distins.

CU NICHIFOR CRAINIC

Doream mult s stau cu NichiIor Crainic. Prestigiul lui
AMINTIRI DIN NTUNERIC
391
cultural era imens. Citisem regulat ,Gndirea, cea mai bun
revist de la noi, dintre cele dou rzboaie, condus de el. i mai
Iusese si proIesor de mistic la Bucuresti, la Teologie.
Iat-m acum cu el, dar nu singuri. Mai era si distinsul
doctor Aurel Marin cu care m revedeam acum, un proIesor
doctor n IilosoIie, si nc cineva, ale cror nume le-am uitat.
Crainic m socotea un apropiat de el. La baie, unde timp de 20-
25 minute eram mai multi laolalt, venea sub dusul meu s-mi
mai spun ce a mai compus. Era Ioarte comunicativ.
Pe cnd ne plimbam liberi prin curtea temnitei el mi-a
spus c a stat de vorb cu contele ?~Betlen
18
asupra Ardealului
ntr-o sear si, peste noapte, ca rspuns, a Icut minunata poezie
Eu, care mi-a spus-o si mie. Era ceva splendid.
Crainic era la mncare de regim, la care seara primea si
putin lapte. mi propunea s-i dau ceva din mncarea mea, ca s
aib ceva ,balast, la schimb cu ceva din mncarea lui. Am
primit, binenteles.
Era comunicativ si povestea frumos.
El a spus c George Clinescu, marele critic literar, la el
si-a nceput publicatiile, la Gndirea. Dar Gndirea neputndu-
l plti cum ar Ii dorit el, s-a mutat la gazetele evreiesti:
Dimineata, Adevrul, Lupta, gazete cu nuante de stnga,
sustinute de Iinanta evreiasc, Iapt ce a inIluentat gndirea lui.
n calitatea lui de secretar general la Ministerul Cultelor si
Artelor n 1927, Crainic a avut nobila preocupare de a face o
cas a scriitorilor, dar dintr-o anume defectiune pe drumul
lucrrii, Iiind Rebreanu presedintele scriitorilor, casa nu s-a mai
Icut.
Dup asa-zisa rebeliune din ianuarie 1941, spunea el, cu
Antonescu erau numai cinci ministri si, plecnd Carol al II-lea,

18
Conte ce, ca prefect al Clujului n perioada 1940-1944, pusese romni n
jug, si cruia i purtam un dispret total, Ir a-i ntinde vreodat mna, ci considernd
c locul lui e ntre criminali si nu ntre detinuti politici.
Preot Nicolae Grebenea
392
regele hot si tlhar, Antonescu lund conducerea, a ntrebat:
- Eu cum s m numesc?
- Conductorul, a rspuns Crainic. i apoi, din nevoia de
liniste pentru tar, au mers si l-au uns pe Mihai rege.
Un demers Irumos a Icut Crainic dup primul rzboi
mondial pentru cei condamnati pentru vederile lor pro-germane
si care au scris pentru nemti n timpul rzboiului, n Ioaia
Lumina, ce se arunca n transeele soldatilor nostri. Ei au fost
condamnati cte cinci ani. ntre ei erau Ion Slavici, Stere,
Arghezi, si altii sapte, toti detinuti politici. Dup ce acestia
Icuser un an si jumtate de temnit, Crainic a apelat la Nicolea
Iorga s cear regelui Ferdinand s-i gratieze, ceea ce s-a si
ntmplat.
Crainic se bucura de camaraderia din celula noastr si
spunea c socoteste c e cea mai bun celul din Zarc. Ar fi
dorit s Iie cu noi si Dumitru Groza, Iostul seI al Corpului
muncitoresc legionar.
Ca s treac timpul Irumos, l-am rugat s ne tin cteva
lectii de mistic. A Icut niste expuneri superbe. L-a prezentat
pe Dostoievski, Meister Eckart, si pe altii din Orient, ncepnd
cu Sfntul Simeon Noul Teolog etc.
n fenomenul de plutire (levitatie) a sfintilor n marile lor
extaze, am rmas uimit cnd am aIlat c unii s-au ridicat nu
numai pn la nltimea copacilor, ci chiar pn la 150 de metri.
Ei, iesind din extaz, clcau pe aer n drumul lor, tot mai jos, tot
mai jos, si trecea o or pn ajungeau s calce pe pmnt.
Surpriza cea mare a fost Sfnta Tereza de Avila care n
minunata ei carte Castelul Interior a descris opt faze ale
extazului, nu numai - cum stiam noi - trei faze. Nunta
Spiritual era Iaza ultim, cu starea de Iericire cea mai nalt ce
se poate atinge aici pe pmnt.
ederea cu NichiIor Crainic a Iost plcut si a durat mai
bine de dou luni. Dar dup aceea am avut mult de ptimit. Am
AMINTIRI DIN NTUNERIC
393
nteles: tot datorit lui au venit ispitele, desi, stiind c
vorbeste, am fost atent, discret si retinut. N-am putut bnui pe
altcineva din camera n care Iusesesm cu el. i ptimirea a
constat tot din izolrile cu pedeaps din 10 zile sau din opt zile,
nu din izolrile ,simple.
*
Nu mai descriu aceste izolri. Ele au avut caracterul
cunoscut: oboseal mare, Ioame si Irig. Ceea ce a constituit un
ru a Iost Iaptul c ele au venit prea repede una dup alta.
*
Tot mai dese vizite ale procurorilor. De cele mai multe ori
ei nu veneau singuri, ci nsotiti de dou - trei persoane
necunoscute ce poate erau din Ministerul de Interne. Dar ei
ntrebau Ileacuri: cti sunteti n celul (parc nu-i vedeau), cte
saltele, cte pturi? Dar nimic despre: cum stati, aveti vreo
plngere, vreo reclamatie?
Nimic! Ei nu erau procurori, ci aveau numai numele
acesta, erau niste bieti intimidati la culme. i-era mil de ei:
cum s ceri de la niste nevolnici un ajutor? Toti Iunctionarii de
sub comunisti erau de aceeasi spet. AltIel nu erau primiti sau
erau imediat nlturati. Era primejdie pentru un om de caracter
s Iie slujbas sub comunisti. Fr a se degrada era cu neputint a
se mentine n post.
Drghici, noul ministru de interne de dup teribilul
Teohari Georgescu, evreu ce maniIestase o ur nebun, veni s
ne vad. O namil ntunecat cu un palton de piele ne privi n
treact Ir cuvinte.
Cum ar fi putut spune un cuvnt de ntelegere, de omenie,
de compasiune unui detinut politic? El, bruta, crescut si nchegat
n creuzetul comunist... Privirile lui reci, ntunecate, au fost un
discurs.
Preot Nicolae Grebenea
394
A repetat metodele naintasului su si le-a ajuns. Sotia lui,
unguroaic, n-a putut avea o inIluent Iavorabil asupra lui ori
poate l-a mpins spre ru.
Uciderea lui Ptrscanu s-a Icut sub el, nu sub Teohari.
Mrturisesc c, privindu-l, am nteles c nimic bun nu
poate veni de la el. i totusi cte nu poate Iace un ministru de
interne!... Dar acum si el, si toti cei ce ne conduceau cu o mn
att de murdar, erau niste slugi ale rusilor.
Nu Iiindc ar Ii voit ei ca asa s Iie, ci Iiindc real Iusesem
,vnduti acestora de la Yalta si nc nainte n octombrie 943.
Doi oameni mari, Roosevelt si Churcill, oameni de care au
depins n mare msur destinele lumii n acel moment istoric 5-
Iebruarie 945, au Icut acest act odios si criminal. Unul
Churchill, marele Churchill, din motive nentelese si abia
presupuse: ca Anglia s joace un rol important n Mediterana si
mai ales n Grecia, cellalt mai mult inconstient, bolnav,
necunoscnd istoria si geografia, pe noi, pe rusi si pe popoarele
din Europa de Est, mpins de evrei a dispus de noi toti si ne-a
ngropat.
Dumnezeu nu va putea ierta niciodat Iaptele netrebnice
ale acestor oameni, titani n trecut, att de mici si Ir simtul
rspunderii acum, care erau ntr-o admiratie nenteleas Iat de
cel mai mare tiran al timpului, Stalin.
A subjuga pe nedrept un om unui tiran e un mare pcat; a
subjuga un grup de popoare, cum ar putea Ii caliIicat? i
subjugarea nu pentru o generatie, ci pentru mai multe generatii!
i de unde venea aceast Irdelege? De la admirabila
America, de la poporul care si-a dat cea mai liberal constitutie
din lume - si nc din 786! - care a luptat si lupt ca nimeni s
nu mai fie subjugat sau asuprit n nici o Iorm, care a proclamat
drepturile fundamentale ale omului, care e n admiratia tuturor
pentru generozitatea si mrinimia lui. Dar eu deduc c America
nu este vinovat, c Irdelegea acesta s-a Icut Ir stirea
AMINTIRI DIN NTUNERIC
395
cettenilor ei si peste capul lor, de Roosevelt si cei din jurul lui,
Iiindc ei niciodat nu ar Ii putut aproba asa ceva.
Roosevelt a dus la sIerele de inIluent, asa a nteles el. Dar
n spatiul nostru, nu a Iost ,sIer de inIluent, ci subjugare
total si jeIuire. i jeIuirea cea mai mare a fost a Romniei.
Nimeni nu va putea evalua exact ct de mare, de monstruoas a
fost jefuirea Romniei n acesti ani. Att solul ct si subsolul si
tot ce avea Romnia, a fost jefuit cu nemiluita.
nc o dat aIirm: evreii au mpins la aceast situatie.
Toat administratia american, dup 2 ani de guvernare a lui
Roosevelt, era mbibat de evrei.
Cine a citit cartea scris de Iiul lui Roosevelt ,Asa a
vzut-o el, ntelege deplin acest lucru. Visul evreilor de a
conduce lumea, au crezut evreii atunci c se va putea realiza prin
ntrirea Uniunii Sovieticii si mpingerea ei n Europa pn la
vest de Berlin. Ei au considerat c vor domina lumea prin
comunismul rusesc. Mare greseal, imens. Ct de mult s-au
nselat s-a vzut nu peste mult timp.
E de mirare si aproape de nenteles cum acest popor att
de inteligent s-a putut nsela att de mult. El nu a prevzut c
poporul rus ,se va trezi. El nu a prevzut c dup rzboi, o
recrudescent a sentimentului national rus se va ivi ndat si ura
contra evreilor comisari ce i-au dus la rzboi cu pistolul va
izbucni cu Iurie. S nu se uite c rusii au mobilizat pn la 60 de
ani si c ntre cei chemati la arme au Iost si Iemei si c nimenea
nu a mai plecat acas pn dup terminarea rzboiului. Toti
acestia au cunoscut asuprirea comisarilor politici evrei si
sentimentele de ur ce mocneau n ei le-au dus acas. i dintr-o
dat, toat Uniunea Sovietic a devenit cu Iurie antisemit. i
sovieticii au spus: de ce s conduc evreii lumea prin comunism
si s nu o conducem noi nsine. i dintr-o dat planurile evreiesti
au czut. Dar nc evreii nu se puteau dumiri.
Un Paul Sartre, evreu francez, mare literat si filosof, merse
Preot Nicolae Grebenea
396
la ONU si ndrzni s spun: ,Domnilor, Dumnezeu a murit; de
acum trebuie s ne conducem noi nsine. Recomand tuturor s
mbrtiseze comunismul.
nsusi marele Albert Einstein ndemna pe americani dup
rzboi, s nu se narmeze, c sovieticii nu vor ataca, nct cu
astIel de propagand n America el deveni suspect si indezirabil.
Dar americanii nu-i ascultar si se narmar.
Ce s-ar fi ntmplat cu evreii din statul Israel n 1967 cnd
arabii hotrser izgonirea lor din Israel, dac nu ar Ii Iost
narmati cu cel mai modern armament american? Ce s-ar fi
ntmplat cu ei n 1973 cnd arabii i-au atacat prin surprindere si
redresndu-se, mergeau cu viteze spre Cairo si atinseser 70 de
kilometri pn la el si 30 de kilometri pn la Damasc, c rusii
au spus: Distrugem Israelul. Iar Nixon, presedintele Americii
a spus: ,Apr Israelul. Cu ce l-ar Ii aprat, dac americanii nu
s-ar fi narmat.
Iat cum Dumnezeu rstoarn planurile de grandoare si
suprematie ale oamenilor.
Detinutii din Romnia erau constienti c ndur mari
suferinte din pricina evreilor ce au mpins la Iaptul c Stalin a
ajuns stpnul sud-estului Europei si comand aici nestnjenit
tot ce doreste, lucru ce a Iost perpetuat n continuare si dup
moartea lui, de conductorii Uniunii Sovietice.
n temnite, la noi, detinutii discutau diferite probleme si si
Iceau o educatie pe diIerite planuri. Treptat ei au ajuns s
nteleag multe lucruri cu caracter cvasi secret. Ei au nteles cui i
se datorau marile rsturnri de la noi si care e sursa initial a
suferintelor lor.
Pcat! S constati c cele mai avansate state din lume au
mpins trile din Rsritul Europei cu sute de ani napoi prin
hotrrile lor nesbuite, interesate sau inconstiente. Lumea a
ajuns la cuceriri de sute de ani a unor drepturi fundamentale ale
omului, si dintr-o dat, toate rpite: partid unic, temnit si
AMINTIRI DIN NTUNERIC
397
asupriri. i aceasta nu pentru ce Iaci de acum ncolo, ci pentru
ce esti, pentru ceea ce ai Icut si pentru ceea ce ai activat n
trecut. Pentru c esti bogat sau pentru c ai slujit statul n trecut.
Astfel la noi, toti ministrii care au fost n trecut de la 1918
ncoace, toti senatorii, toti deputatii, toti primarii capitalelor de
judete, toti au Iost arestati dac nu cumva s-au ,aranjat pn n
1946, nscriindu-se n Partidul Comunist. Dar lucrul si mai
grozav, n Basarabia toti functionarii ce au slujit Statul Romn
ntre 98 si 940 au Iost arestati si condamnati ca ,trdtori,
dup 26 iunie 940, cnd rusii au ocupat Basarabia. Stalin
comanda aceste Irdelegi. i desi stiau toti cruzimea si
nelegiuirile lui, cei doi titani i-au dat puterea legal s Iac ce
vrea.
tiam c marele Truman a luat msuri s micsoreze
inIluenta Sovietelor n spatiul lor de inIluent. Dar am aIlat cu
inima plin de durere si c sotii Rosenberg au vndut secretul
bombei atomice sovieticilor. Acesti evrei trdtori ai nobilului
popor american, desi triau minunat n America, urmrind
planurile de dominatie a lumii ale evreilor, nu s-au sIiit s
abuzeze de marile lor posturi si s predea rusilor secretele
bombei atomice. Aflasem de prin 952 si c sovieticii au reusit
si ei s Iac bomba atomic n 949 si nc mai puternic dect
cea american. De acum orice sperant de a se rezolva n curnd
situatia noastr, a detinutilor politici, se amna sine die. Toti se
temeau de acum de rzboi.
Iat unde ne-au adus evreii cu urmrirea planurilor de
dominatie.
Care a Iost rspunsul rusilor dup toate marile servicii ce li
s-au Icut de ctre acestia? Au devenit cei mai mari dusmani ai
evreilor. Totul depindea acum de arma ce o va avea fiecare n
mn, rusii sau americanii. Cine va dispune mai nti de cea mai
puternic arm atomic sau oricare alta, acela va ngenunchia pe
cellalt si l va Iace s cedeze. i dac rusii vor Ii aceia, ei Ir
Preot Nicolae Grebenea
398
scrupule vor distruge America. Dar din anul 1956, dup visul
ce-l avusesem, stiam c rusii nu vor nvinge.
Pe de alt parte, credincios Iiind, chiar nainte de visul
meu, consideram c e cu neputint ca Dumnezeu Cel
Atotputernic si Drept s dea cstig de cauz dusmanilor Lui
ateilor si nedreptilor comunisti. Cci acestia ar Ii distrus Biserica
Crestin si toat opera Mntuitorului ce a Icut-o pentru
mntuirea lumii, lucru pe care Dumnezeu nicicum nu l-ar fi
ngduit.
Triam deci n liniste asteptnd anul 964, ca pe un an al
eliberrii.


-(+%,/+-%.%"%8/

ntre ei, Nicu Pun, Nelu Popescu, tnrul oltean cunoscut
ce luptase n munti, si nc un tinerel admirabil al crui nume l-
am uitat. El era numai de vreo 8 ani si era cel mai tnr
,cettean din Zarc. Nicu Pun era din Buzu, avocat cu o
pregtire Irumoas, cu el am avut convorbiri de tot Ielul. n toat
tinuta lui avea un fel de distinctie. Era credincios. De aceea am
discutat cu el teme religioase, Iiindc pe acestea le cuta.
Am examinat cu el sloganul comunist: religia e opiumul
popoarelor. Deci religia ar fi avut un rol antisocial si ar fi
adormit spiritul popoarelor mpiedicndu-le s se ridice la
marile cuceriri revolutionare de care avea lumea nevoie. Asa a
Iost oare religia? De ce, dac ea a Iost un ru, acum cnd scade
inIluenta ei n lumea comunist, de ce societatea nu se ridic, ci
decade? Cci unde scade rul, nu trebuie ca societatea s se
ridice? Cum de se ntmpl altIel?
Fiindc religia a Iost Irna, prghia de sustinere a
moravurilor. Cnd frna s-a luat, automat moravurile au nceput
s decad. Iat, dup rzboi se vorbeste mult de ,drepturile
AMINTIRI DIN NTUNERIC
399
Iundamentale ale omului. Dar putini nteleg c aceste drepturi
au Iost de mult cuprinse n nvttura Domnului nostru Iisus
Hristos si c ele au Iost scoase la iveal cnd lumea le-a nteles
si era coapt pentru ele.
Dreptul de autodeterminare al popoarelor, care a dus la
crearea statelor nationale de dup primul rzboi mondial, de aici
a pornit, din Sfnta Evanghelie a Domnului Iisus Hristos.
Presedintele Wilson al Americii de aici le-a scos si le-a afisat ca
pe un steag al liberttii.
Carta O.N.U. si Declaratia drepturilor omului tot de aici au
plecat.
Dimpotriv, religia si mai ales cea crestin a dat
popoarelor o norm moral de urmat, le-a unificat prin ea si prin
cultul crestin acelasi pentru toti le-a micsorat barbaria, le-a
educat instinctele si pornirile de distrugere, le-a inspirat team
de pcat si de nedreptate, iubirea de adevr si de bine, le-a
cultivat rbdarea si ngduinta, le-a pus n Iat un ideal de ajuns:
desvrsirea si sIintenia. I-a mngiat n dureri si le-a dat marile
sperante de mai bine; le-a pstrat viata prin oprirea uciderii si a
sinuciderii si prin condamnarea a tot ce ar opri progresul vietii,
ar distruge pacea dintre oameni si ar promova lupta armat.
ntrziate prea mult, robia si serbia ar Ii putut s Iie
desIiintate n lume de mult dac popoarele L-ar fi primit mai
adnc n inima lor pe Hristos. Sfntul Apostol Pavel si toti
Sfintii Apostoli au cerut insistent desfiintarea robiei, iar sfintii
crestini au mers pe acelasi drum.
Ne miram c matadorii comunisti de la noi nu vd acest
lucru. Dogmatici, mergeau orbeste si nu se uitau la realitti.
Cnd inIluenta religiei a sczut n vechime, moravurile s-au
corupt si statele s-au distrus. Asa au czut strlucitele state vechi
ca imperiul babilionian si cel asirian. Asa s-a distrus puternicul
imperiu roman. Aceasta era ca o lege a istoriei, care nu putea
apare altfel acum.
Preot Nicolae Grebenea
400
Cum de nu vedeau aceasta? Distrug tara cu furia lor
anticrestin! Eram ndurerati de drumul pe care mergem. Ne
durea inima de suIerintele ntregului popor romn, cci toti
sufereau, nu numai noi, detinutii. Romnia era si ea o
nchisoare, o tar ocupat de consilierii rusi si de toate uneltele
lor, o armat de securisti tinea tara ocupat si nimeni nu misca.
Ne gndeam ct de mult se corup sufletele, ct de mult
decad oamenii acas, ct de mult se stric copilasii din lipsa
cunoasterii lui Dumnezeu si cum, de mici, ca soimi ai patriei,
aIl de la toti c nu exist Dumnezeu, c printii lor nu-s la
curent cu stiinta, c au rmas napoi dac mai cred n Dumnezeu
si deci nu trebuie s mai asculte de ei. Ridicau pe copii
mpotriva printilor.
O ruptur dramatic se petrecea ntre printii romni si
copiii lor. Ei credinciosi, copiii necredinciosi. Printii judecau
lucrurile si dup datele pe care le aveau n suIletul lor, n care
credinta avea un loc nsemnat, iar copiii judecau dup datele ce
le aveau ei n sufletul lor, din care credinta lipsea. De aici o
ruptur: copiii nu mai puteau ntelege pe printii lor, iar printii
pe copiii lor. Era zdrobirea unittii Iamiliei.
Ca Iost proIesor de religie m interesa problema
nvtmntului la noi si mai ales a celui religios. n 1948 acesta
a Iost scos din scoal, pentru toti Iiii patriei. Dar pentru romni
n chipul cel mai radical ei erau ndeprtati de la orice
nvtmnt religios. Dar pentru celelalte natii sau grupuri etnice
s-a Icut o exceptie si li s-a admis copiilor un nvtmnt
religios n biserici si n casele de cult, de la 6 la 14 ani. O
Iavoare enorm Iat de romni. Minoritarii si-au asigurat
fraudulos drepturi speciale n Romnia, ei care erau atunci
majoritari n conducerea statului nostru. i pe ce motiv? Unul
perfid: romnii sunt ortodocsi si slujba lor, Sfnta Liturghie e
lung. Din ea pot nvta copii romni principiile credintei
crestine precum si tot cultul ortodox. Pe ct vreme cultul
AMINTIRI DIN NTUNERIC
401
celorlalte religii, al sasilor, ungurilor si secuilor este scurt; deci e
drept ca lor s se admit aceast exceptie, un nvtmnt religios
de la 6 la 14 ani.
Dar ei stiau ce Iac. O mess liturghie catolic de o or
sau o or si zece minute au mrit-o Icnd-o n orase de patru
pn la sase ori duminica si n srbtori si de trei ori n zilele de
lucru, atingnd pn la 25 liturghii pe sptmn. Dar cu copiii
ortodocsi ce-au Icut? Ca s nu nvete deloc religia, duminica
erau ocupati cu programe de scoal si pe lng asta nvttorii si
profesorii le-au interzis participarea la biseric.
De aici drama romnilor: ruptura dintre printi si copii.
Dram ce nu exist la minoritari, Iiindc copiii lor Iceau un
nvtmnt, desigur redus, dar totusi Ioarte bun.
Pun era un om meditativ, Nelu Popescu era un bun
povestitor. El ne-a descris muntii Olteniei, Sibiului si Sebesului.
Luptase n munti.
Att el, ct si alti lupttori n munti pe care i-am ntlnit la
min sau n alte locuri, mi-au descris luptele n munti.
Departe de a fi fost niste criminali, cum i-au descris
comunistii, lupttorii din munti au Iost niste eroi plini de
credint, de omenie, de scrupule morale si nationale. Ei nu
puteau ceda terenul Romniei din munti comunistilor si rusilor
Ir a-l apra. A nu-l apra li s-a prut a Ii o trdare. De aceea
si-au riscat viata riscnd aprarea. i pentru asta la cte greutti
n-au fost supusi. Au riscat totul si unii au murit. Dar ce suflete
nobile! Venea o unitate militar dup ei s-i caute si considernd
c sunt mai departe, trecea pe lng ei ?~nedespresurat.
Ascunsi, cu armele lng ei, ar Ii putut trage s-i curete pe toti.
Dar n-o Iceau, i lsau s treac. Cci nu voiau s ucid, le era
mil de bietii ostasi nevinovati. Erau si ei romni si nu voiau s
rmn printii Ir copii, nevestele Ir soti, Iratii si surorile
Ir Irati: de cte ori i-au avut n mn pe cei ce-i cutau si i-au
lsat n pace! Numai cnd erau surprinsi au ncercat atacul si
Preot Nicolae Grebenea
402
lupta, siliti de nevoia aprrii. Atunci au Iost viteji, au Iost bravi,
au fost eroici.
Dac rusii ar Ii venit s-i caute, ar fi fost altceva. Ar fi
renuntat la scrupulele lor si atunci ar Ii Iost mare prpd si rusii
ar Ii murit cu nemiluita. Dar cei ce cutau erau romni si atunci
au preIerat s moar ei dect s ucid pe altii sau au preIerat s
se predea cci au nteles c ucignd unele grupuri de ostasi vor
veni alte si alte grupuri s le nlocuiasc.
Nelu Popescu era tipul reprezentativ al lupttorului din
munti. Departe de a fi fioros cum l-ar putea nchipui cineva, era
blnd, luminos, cu maniere de Iat mare. Un cuvnt prea profan
l jena. Poate ucisese, cci i se imputa un mort, dar totusi suIletul
lui era curat si nevinovat. l ndrgisem, cci era att de pudic,
nct m mira. Orice cuvnt n doi peri l Icea s roseasc.
Iar tinerelul cellalt nu stiu ce cuta n Zarc unde erau
banditii cei mari. Asculta convorbirile noastre tcut, cu priviri de
copil nevinovat si supus. Rar punea cte o ntrebare, dar se
oIerea s duc el tineta lui Nelu Popescu, altIel ar Ii trebuit s o
ducem cu rndul.

IAR SINGUR
Dar nu izolat, cu o pedeaps spus, ci singur, ca o
pedeaps pentru ce Icusem. Nu-mi puteau ierta organizarea
grevei de la Nistru. Ea se pltea treptat, se vede, prin izolri Ir
pedeaps si prin izolri cu pedeaps. Dar cele Ir pedeaps nu
erau pentru mine un ru insuportabil. Dimpotriv, m simteam
bine n ele: m adunam n mine, mi cercetam gndurile, m
rugam si rul pe care considerau c mi-l fac prin izolare se
transIorma n bine pentru mine. Dup cuvntul Sfntului Pavel:
Toate se ntorc spre bine celor ce-l iubesc pe Dumnezeu.
Ba consideram c uneori e si binevenit o izolare dac nu
e prea lung, peste 70-100 de zile. Suntem fiinte sociale si,
oricum, simtim nevoia s Iim unii lng altii. Animalele, gzele
AMINTIRI DIN NTUNERIC
403
si multe Ipturi vii nu pot tri singure. Se sting cnd o
mprejurare le-a rupt de grup. Pestii trec n grupuri prin undele
mrii, psrile vin si pleac n grupuri. Alte animale stau n
turme, cirezi, etc.
Omul se mentine si singur mult vreme, dar de la un timp
tnjeste.
Numai marii schivnici anahoreti caut cu ardoare izolarea,
singurtatea. Prea legati de Dumnezeu, ei nu mai au nevoie de
oameni. Duc pe Dumnezeu la ei sau sunt atrasi de Dumnezeu n
sus, spre El. Ei sunt o exceptie. Legtura cu oamenii o mai au
numai cnd oamenii o caut. Atunci, din iubire, se ndreapt
spre oameni spre a-i ajuta si a rspunde unor nevoi ale lor. Dar
ndat ce pot se ntorc grbiti spre singurtate. Acesta e aerul
care le prieste.
Eu aveam acum marele avantaj c puteam lua legtura,
dac voiam, prin ,teleIon, cu ceilalti. i am Icut-o.
Marea stire pe care am aflat-o a fost aceasta: A nceput
reeducarea tuturor prin metode dure. Ea const n lepdarea de
trecut, n a denigra pe Iostii ti seIi si pe camarazii ti, doctrina
pe care ai mbrtisat-o si pentru care ai luptat. S mprstii cu
noroi pe toti oamenii politici de la noi ce au condus n trecut si
toate partidele, cu doctrinele lor gresite si banditesti. S
recunosti marile calitti ale genialilor Lenin, Stalin si ale tuturor
marilor conductori comunisti, ntre care, acum, si Mao al
Chinei. S nu mai Iii bandit, s Iii om nou ca s te poti ncadra
n ,nalta societate comunist.
Suntem n 963, deci ce nseamn reeducarea? O pregtire
de eliberare, m ntrebam, sau e cumva altceva, o pipire a
rezistentei unora.
- Cum merge? am ntrebat.
- Greu. Sunt cruzi si nenduplecati. Dac ar Ii s iesim,
atunci trebuie s iesim compromisi, Ir demnitate. Lepdati de
ceea ce am Iost, niste nvinsi blazati, ca s nu mai putem ridica
Preot Nicolae Grebenea
404
capul mai trziu.
Dup un timp am ntrebat iar:
- Cum mai merge?
- Sunt stabi n reeducare, mi s-a spus. Schivnicul de la
Raru e si el n reeducare. Fostul Sandu Tudor, acum clugrul
Daniil. tiam de el: boier, btuse mrile n lung si-n lat cu un
vas. Apoi, ntors acas, a scris Ioaia Credinta, un sptmnal
scris de el cu talent, abordnd teme religioase, dar si literare, si
politice, arestat si condamnat n gruparea Rugul aprins al
Maicii Domnului, mpreun cu ctiva dintre cei mai de frunte
teologi ai nostri, ntre care Dumitru Stniloae, arhimandritul
Ghius, Antonie Plmdeal, clugrul Anania, clugrul Arsenie
Papacioc, staretul de la mnstirea Plumbuita, Nicolae
Porsenna<?>, specialist n stiintele oculte etc. Sandu Tudor trecu
prin puscrii ca un meteor. Aprindea inimile si le lsa lumin. n
dezbateri cu sectele sau cu catolicii era ca un dulu n lupt cu
niste ctei. Repede i rupea, i trntea repede la pmnt. Era o
spaim pentru neortodocsi, i sIrma repede.
Am ntrebat cum se comport, care e pozitia lui, a acestui
om pe care-l admiram. Mi s-a rspuns:
- Scrie. A scris peste 70 de pagini pn acum.
- Scriind att cred c e o greseal, am rspuns.
La comunisti trebuie s Iii scurt. Cci cuvintele tale le
interpreteaz cum vor ei si te leag cu ele. Pozitia lui e aceasta:
concesii totale pe toat linia n cele proIane si intransigent
total n problemele religioase, cci pe el nu-l mai intereseaz
lumea. M-a mirat. De aceea, am rspuns:
- Cred c e o pozitie gresit cci adevrul nu e divizibil.
M lepd de el ntr-o parte si-l apr total n alt parte. Nu merge.
Trim n veac, ntre oameni, chiar dac suntem clugri. Nu
putem sacriIica adevrul n ce priveste unele persoane
reprezentative ce au trit la noi. Adevrul trebuie aprat si n ce-i
priveste pe ei. Desigur, cu mici concesii Icute n ce-i priveste,
AMINTIRI DIN NTUNERIC
405
cci si ei au putut gresi. Dar a-i denigra total e nedrept, e
neadevrat si nepermis.
Am auzit apoi c acest mare clugr a murit ca un martir.
Dup ce a scris mult i s-ar Ii cerut: ,Acum declar c nu exist
Dumnezeu, c voi clugrii sunteti niste ipocriti care nselati
lumea, etc. S-a opus cu vehement. Atunci l-ar Ii bgat n niste
grele constrngeri n care ar fi avut un atac apoplectic si a murit.
L-am regretat enorm.
Era nevoie de acest ,dulu aIar.
Mi-am zis n minte: pozitia lui initial a Iost gresit.
Concesii totale pe o directie si nici o concesie pe alta. Nu. Ci
usoare concesii pe directiile din afara credintei, spre a le da o
umbr de satisIactie comunistilor n reeducarea ce ne-o fac, si
nici o concesie pe linia religiei. Dndu-le comunistilor attea foi
cu denigrri ale unor personalitti politice, i-a pus pe comunisti
s cread c e un om slab, desi el era un titan, c-i pot cere mai
mult, chiar totul. C e un cal n care dac dai cu biciul, trage. El
nu trebuia s le dea prilejul s trag aceast concluzie. Ei au
mers psihologic si i-au speculat greseala. Altfel ei nu erau pusi
s-i Iac acum mari constrngeri, mergnd pn la ucidere, cci
Iceau acum reeducarea pentru eliberare. Desi ministrul de
interne era un imbecil si o brut, totusi nu cred c el a dat
ordinul ca cei ce nu Iac mari concesii s Iie constrnsi pn la
ucidere.
Pe de alt parte, rmnea un rol important si lui Crciun,
directorul temnitei la ora aceea, n interpretarea ordinelor ce
veneau de sus. El, dac era bun, putea gsi prilejul, mcar acum
la urm, s-si arate buntatea, s dovedeasc c e om si nu o
Iiar. ns, dup ct se poate deduce, el a dovedit pn la urm
un pronuntat spirit de constrngere. De aceea n reeducare au
murit oameni si nc de cea mai mare valoare. Sandu Tudor,
marele profesor si minunatul patriot Gheorghe Manu si poate si
altii nestiuti de mine.
Preot Nicolae Grebenea
406
Spre a desface pe legionari de iubirea si admiratia ce o
aveau pentru ,Cpitanul, Corneliu Zelea Codreanu, conducerea
temnitei s-a folosit de oricine putea influenta defavorabil spre
reducerea prestigiului si degradarea acestui om minunat si erou
exceptional. Astfel, marele profesor de teologie, distinsul si
inegalabilul dogmatist Dumitru Stniloae a Iost purtat s spun
la gruprile unde se Iceau dezbaterile pentru reeducare c
Corneliu Zelea Codreanu n-a exercitat o inIluent att de
puternic asupra legionarilor si asupra societtii romnesti prin
tria si caracterul su, prin vitejia lui si prin druirea aprrii
patriei si neamului nostru, ci printr-o vraj. El ar Ii ,vrjit
oamenii.
Orict l-ar fi criticat pe Codreanu dusmanii lui n trecut,
nc nimeni nu-i descoperise calitatea de vrjitor. Legionarilor
nu le venea s cread c tocmai distinsul proIesor Stniloae
poate s spun asa ceva.
E de presupus c asupra proIesorului Dumitru Stniloae se
vor Ii exercitat presiuni ca s obtin de la el acest ajutor, cci
profesorul, n decursul detentiei, a avut tot timpul o tinut
onorabil, corect si la nivelul pozitiei sale de preot si proIesor
universitar.
*
Spre a ntelege just spiritul temnitei de la Aiud, trebuie s
spun c nimeni nu trebuia s se culce pe o ureche, c dup ce a
trecut prin aceste grele cercetri si asupra lui s-a rostit o sentint
judectoreasc, de-acum si va face linistit pedeapsa. Nu. El
putea intra oricnd n anchete noi, grele sau chiar mai grele
dect cele dinti.
tiu c un Iruntas legionar de la Aiud era btut sptmnal
ca s devin inIormator. Aceasta s-a Icut luni de zile Ir
rezultatele scontate.
Mi-amintesc de un tnr sergent n armat care Icuse o
AMINTIRI DIN NTUNERIC
407
greseal: o atitudine violent Iat de un superior abuziv. A Iost
adus la Aiud. Era pe timpul cnd pn n 949 ne plimbam mai
liber prin curte. Ce mi-a spus el: dup ce l-a bgat n celular, l-a
chemat Mares si i-a propus s devin inIormator. A reIuzat cu
furie. Atunci Mares l-a btut crunt. n nvlmseala luptei, cci
Mares l-a prins de piept nvrtindu-se, l-a izbit neintentionat pe
Mares de perete. De aceea btaia a Iost crunt. Tnrul n-a
cedat. Dar i s-a spus: ,Te chem si dup-mas si ai s vezi tu ce o
s-ti Iac dac nu-ti bagi mintile n cap.
Tnrul, nIricosat, m-a ntrebat ce s Iac. Dup mas
avea o alt ntlnire si intra ntr-o nou ,prob. I-am spus:
,Trebuie s rezisti neaprat. Te vor bate nc o dat. i apoi te
vor lsa n pace si vor spune: cu sta nu merge. Pe aceast
chestie nu vei mai avea grij. AltIel ti vor cere s Iaci un
angajament n scris c vei deveni agentul lor si va trebui s dai
informatii contra oricui, prndu-i pe toti Ir deosebire si te vor
lega la gard. Te vor bate oricnd nu te tii de angajament. Va fi
vai de capul tu. i compromis si btut. Ceilalti, ntelegnd c
esti informator, se vor feri de tine ca de un cine turbat. Cnd te
vei elibera vei Ii Ir nici o onoare. Nu vei Ii nici atunci liber: ti
vor cere s continui si atunci cu turntoria. Deci stai drept. Nu te
pleca mrsavelor lor propuneri. Suport Irumos temnita, cu
brbtie, cu demnitate, cu cinste. E oribil s stai cu cineva n
celul, s suIere cu tine si pe urm s-l prsti si s-i Iaci ru.
Asa viata n temnit devine un iad, altIel ea poate Ii si Irumoas.
i apoi e si un mare pcat. Viata de celul poate Ii un prilej de
curtire si ispsire, de meditatie, de oprire de la niste Irdelegi
pe care le-ai Ii putut Iace aIar, de nvtare a nIrnrii, de
educatie a rbdrii. Din ea poti s iesi mai bun dect ai intrat
dac o ncepi cu gnduri curate si cu dor de bine si Ir s te
nvoiesti pentru lucruri necinstite.
Orice nvoial de Ielul sta s o socotesti ca si cum ai Ii
dat mna cu diavolul. Esti crestin. Pentru tine s-a rstignit
Preot Nicolae Grebenea
408
Hristos. EI te-a rscumprat n dar, nu te Iace rob unor oameni
netrebnici. Trebuie s fii mntuit.
i asa a Iost: l-a chemat, a refuzat, i-a dat dou palme si l-
a scos aIar, spunndu-i:
- Du-te-n mum-ta. Esti un prost. Nu stii s triesti!
Astfel de cazuri n-au fost izolate. Intrau n metoda lor
abuziv si cti nu vor Ii czut pe drum, pierzndu-si onoarea si
sufletul...

REEDUCAREA

Momentul reeducrii a sosit n Aiud. Era si timpul. Parc
nu Iuseserm reeducati destul n attia ani de temnit cti au
binevoit s ne dea cu prisosint binevoitorii nostri!
Am nteles: eram ultimii ce mai eram n temnit dintre cei
din trile din sud-estul Europei si din toate trile de sub crma
Rusiei. Intrasem la ONU n 955, dar cu dou conditii mai
importante:
l. Despgubirea societtilor strine ce exploatau la noi
petrol sau minereuri.
2. Eliberarea detinutilor politici. Despgubirile s-au Icut
imediat, ca o conditie prealabil. Dar noi am ntrziat. Asta din
pricina perfidiei sovieticilor.
Am nteles mai trziu c sovieticii au pretextat c n
Romnia e o stare prerevolutionar. Dar nimeni n Romnia nu
se mai putea ridica. Se terminase si rzboiul n munti.
Comunistii erau stpni absoluti. Dar se temur grozav de
revolutia din Ungaria din 956. Atrocittile ce le Icuser
ungurii cu comunistii lor ntrecuser orice msur. Au Iost de o
slbticie barbar: au aruncat Iemeile lehuze jos de la etaje, n
spitale, cu copii cu tot. Le-au tiat snii altora, le-au scos ochii,
au tiat organele genitale ale brbatilor si le-au bgat asa n
Iemei. Au tiat nasurile, n sfrsit, a fost ceva oribil. Pe cei
AMINTIRI DIN NTUNERIC
409
ascunsi n metrou i-au necat cu ap, ca pe sobolani.
Cnd Austria s-a eliberat de rusi si a devenit stat neutru si
acolo au avut loc rzbunri si atrocitti, dar incontestabil mult
mai mici.
Acum erau speriati grozav. i ca s nu se petreac ceva
asemntor la noi au amnat mereu eliberarea detinutilor
politici. Motivul strii ,prerevolutionare de la noi era o
minciun gogonat. Nimeni nu misca. Atunci ca s motiveze
minciuna, au nceput n 1958-959 noi arestri si au adus n
temnit ultimul ,val de detinuti, dup cum am mai spus, vreo
50.000. Apusenii au fost din nou nselati: s-ar face destabilizare
n Europa prin eliberri n Romnia si lumea are nevoie de pace.
Deci amnri. Dar ct? Ad infinitum? Nu! Erau presati: eliberati
detinutii sau plecati de la ONU.
Dar nu trebuiau s ias aIar detinutii necompromisi si
neverificati.
Reeducarea era mijlocul, pentru aceasta toti trebuiau s se
dezic. Toti s se lepede de ce-au fost, de ce-au iubit, de ce-au
adoptat, de ce au ales si aderat n lupta lor.
i au nceput actiunile pentru reeducare. Toti, grupuri de
cte 100-200 de detinuti, trebuiau s treac prin Iata unui cvasi-
tribunal de judecat ce judeca pe Iiecare. Toti puneau ntrebri
grele si n Iata tuturor trebuia s te aperi si s te lepezi. Trebuia
s se vad ct de criminali au Iost cei ce te-au condus si cei cu
care ai lucrat. Trebuia s apar c toti au lucrat mpotriva binelui
poporului ca niste dusmani ai lui. Numai comunistii sunt
adevratii prieteni si bineIctori ai poporului, cci numai ei au
descoperit calea mntuirii si fac toate pentru mntuirea lui.
Trebuia s Iii sincer, s nu minti, s nu-i nseli pe ,bineIctori.
Numai reeducat puteai intra n noua si nobila societate
comunist. AltIel nu meritai s iesi din temnit. De aceea trebuia
s Iii cercetat n strIunduri, s nu rmn ceva nedescoperit din
relele ce ai gndit sau ai Icut. Ca la botezul crestin: te lepezi de
Preot Nicolae Grebenea
410
omul vechi ca s devii o ,Iptur nou, comunist. Trecutul era
turpitudine, reeducarea renastere. Reeducat, erai demn s intri n
noua lume ce se construia la noi acum de comunisti.
Nu era Ir riscuri cele ce spuneai. n aer plutea
amenintarea c ai putea Ii nu btut, ci zdrobit dac nu esti
cinstit, dac esti perIid sau cum spuneau turcii, ,hiclean.
i apoi, dup dezbateri mai lungi sau mai scurte, dup ce
ti-ai golit sufletul si te-ai lepdat de turpitudinea trecutului
zvrlind aIar un lighean de lturi, trebuia s dai o declaratie
scris n care s consemnezi aceste greseli ale tale si ale altora si
s iei si angajamente de activitate viitoare c vei Ii credincios
partidului si c te vei ncadra cinstit n viata nou, contribuind si
tu, prin munca ta, la nIlorirea patriei si progresul societtii
comuniste care trebuia s ajung ,multilateral dezvoltat.
Pentru c nu stiam ce este aIar, au nceput s aduc Iilme la
care ne-au dus din timp n timp ca s vedem orasele noi ce s-au
construit, blocurile, muncitorii fericiti, cmpul, animalele,
psrile.
Vedeai vaci, o Irumusete, oi de ras, variate spete de porci,
iepuri de cas, psri, toate o Irumusete.
Vedeai productia agricol, culesul porumbului, vedeai
cartoIi mari de o jumtate de kilogram, sIecl Iurajer si
comestibil, sIecl de zahr, morcovi etc., toate zarzavaturile.
Dac te-ai Ii luat dup ele ai Ii zis c n Romnia era o stare
nfloritoare cum n-a mai fost.
Ni s-a artat si litoralul Mrii Negre de la noi. ntr-adevr,
o frumusete. Ni s-au artat si livezi ntinse de pomi, meri mai
ales, dar si de gutui, prune, fragi, toate de cea mai mare
frumusete.
Ne-au artat si constructii de drumuri chiar n munte.
Barajele, termocentralele, mari ntreprinderi industriale erau
ntr-adevr niste lucruri care artau un progres material serios.
Era deci cu neputint s tgduiesti c n sectorul material
AMINTIRI DIN NTUNERIC
411
au avut unele Irumoase realizri. Dar cu ce sacriIicii, cu ce
imense pierderi n alte sectoare! Cu ce exploatri nemiloase ale
trii, ca ntr-o tar Ir cini, din partea rusilor! Dar viata
oamenilor! Vai!
tiam de imensa greseal a comunistilor de la noi prin
secarea celor cinci lacuri mari din Brgan. Ce destabilizare a
pmntului patriei era rezultatul! Ce dezastru ecologic! Cu ct
inconstient vor Ii ascultat comunistii de la noi ndemnurile
ruvoitoare ale consilierilor rusi n aceast problem! Cci eu,
din cele ce am aIlat, am dedus c toate ndemnurile rusilor erau
spre a Iace ru Romniei.
tiam ns ce dezastru moral era n tar n urma
materialismului ateizant pe care l-au introdus n cultura si viata
romneasc.
ntr-o zi la un Iilm eram asezat tocmai n banca din urm.
Se stinseser luminile spre a vedea Iilmul. Cineva l-a condus pe
ntuneric la mine pe marele monah Ioan Iovan, fostul duhovnic
al Mnstirii Vladimirestii Tecuciului. tiam c e n temnit, c
e bolnav de tuberculoz, c e la regim mbunttit si c mai toat
mncarea de regim o da altora, nct te miri cu ce trieste. i
admirasem activitatea de la Vladimiresti, desi fusese att de
contestat si chiar caterisit. Totusi l admiram nc. i iat-l acum
lng mine. Ne-am mbrtisat Ir s ne vedem. Apoi tot timpul
am discutat mpreun.
Mi-a descris pe larg toate marile si minunatele ntmplri
de la Vladimiresti. Acolo a fost cel mai mare, cel mai puternic
focar spiritual la noi, n perioada comunist, pn la desIiintarea
mnstirii n 954.
Cu alt ocazie i-am putut vedea la reeducare, n bnci si la
plecare, pe Nistor Chioreanu, Nae Cojocaru, Mitu Banea si pe
multi altii. Cci uneori erau adunati cteva sute de insi ntr-o
sal unde directorul Crciun ne Icea reeducarea si nu pierdea
ocazia s ne insulte si s ne umileasc. Atunci ne puteam vedea
Preot Nicolae Grebenea
412
unii cu altii. Crciun punea unele ntrebri la care ne provoca s
rspundem.
Reeducarea continua cu altii, dar eu nu intram nc n ea.
Eram slbit cu totul. Mergeam greu din pricina reumatismului
meu accentuat. n ziua de 16 aprilie 1964 mi s-a deschis celula si
Crciun a intrat n ea si m-a ntrebat:
- Ce faci, Grebenea?
- Precum vedeti.
- Esti Ioarte slbit.
- Da, datorit regimului dumneavoastr.
- Vrei s iesi de aici?
- Da, ns nu depinde de mine.
- ns vrei s te scot de aici.
- Da, cum nu?
- Atunci I-ti bagajul.
Mi-am luat n grab gamela si ce mai aveam, am Icut un
semn discret de salut celor trei camarazi ce au rmas n celul si
am plecat.
Cu un mic grup, ne-au dus la grdina penitenciarului unde
se lucra agricultur pe un teren de vreo 7 ha. Cunosteam
grdina. Fusese mai mic, dar acum i s-au adugat alte hectare.
Drumul, desi scurt, a Iost greu. Cci eram slbit la ultima limit.
Eram transparent. Dac te uitai ntr-o ureche vedeai n cealalt.
La grdin mai era un grup de vreo sut cincizeci de
detinuti. ntre ei, ctiva preoti olteni. Cei sntosi lucrau pentru
semnturile de acolo, iar noi, cei Ioarte slbiti, trebuia s stm
jos, s lum ?~soare si s smulgem buruiana, mutndu-ne din
loc n loc.
M-am ntrebat: cum de Crciun s-a milostivit de mine si
m-a trimis la grdin tocmai cnd ajunsesem la limita rezistentei
fizice?
Mi-am zis c poate asa: Crciun e cstorit cu o Iat din
Apoldul de Jos, judetul Sibiu, numit Gvozdea. Cu Iratele ei,
AMINTIRI DIN NTUNERIC
413
Moise, am fost coleg. si cu fratele ei Andrei, gazetar, eram
prieten. Ei vor Ii ntrebat: ce sibieni sunt pe la Aiud? i aIlnd
de mine vor fi spus cte ceva. Oricum, mna lui Dumnezeu era
cu mine.
ntlnirea de la grdin m-a pus n situatia s cunosc
lucruri noi si nebnuite de mine.
Iat ce mi s-a spus: ca si sectarii, preotii catolici Iceau o
mare propagand ntre oameni despre superioritatea lor. AstIel,
ei spuneau c singura biseric e biserica catolic si numai ea e
biseric mntuitoare si se ludau n tot Ielul: ba c numai n
biserica romano-catolic lucreaz harul divin, ba c rugciunile
lor sunt mai Irumoase, ba spuneau c dup dezbinarea de
biserica catolic, n biserica oriental ortodox n-au mai aprut
sIinti, Iiindc harul lui Dumnezeu nu mai curgea n ea.
Sau stiau ce s-a ntmplat si atunci minteau, sau nu stiau si
atunci ddeau dovad de incultur si lips de inIormatie, cci
Sfnta Filofteea de la Curtea de Arges, Sfnta Parascheva de la
Iasi au aprut dup desprtirea Bisericilor, dup schisma din
054. Iar sIintii rusi au aprut dup aceea. O Irumoas rugciune
a SIntului EIrem Sirianul, plin de precepte morale, era
prezentat ca Iiind a sIntului Toma D'Acquino. Oamenii erau
derutati si li se prea c au dreptate catolicii.
- De ce nu rspundeti, spuneau. V e Iric de ei? Ori poate
noi nu avem dreptate.
Era, deci, nevoie de unele lmuriri si, deci, de unele
rspunsuri. Dar dezbaterile religioase erau interzise n Aiud.
Ortodocsii, cu toate riscurile, s-au hotrt s rspund
acestei neloiale propagande catolice.
Protopopul Nicolae Tudorache de la Trgul Ocna a spus:
- Rspund eu singur. Cred c voi putea Iace Iat: sunt
btrn si dac ne prinde, s suIr eu, si nu voi.
n fata unei asistente de aproape 200 persoane - cu msuri
de paz-, n dou rnduri, s-a Icut dezbaterea. Trei doctori de
Preot Nicolae Grebenea
414
Roma discutau cu protopopul Tudorache. Acesta cunostea
ebraica, greaca, precum si limba Irancez, si german si latin.
Repede pe linie dogmatic catolicii au Iost nvinsi total: a Iost o
mare surpriz. Nu le venea oamenilor s cread. Preotul
Tudorache i ducea asa: iat textul grecesc, iat cel ebraic, iat
cel latin, s-i nfunde. Apoi i-a luat pe linie liturgic:
- Cum mprtsiti dumneavoastr poporul?
- Cu o singur spet, au rspuns. Dar dumneavoastr cum
v mprtsiti?
- Cu ambele spete. Adic att cu pinea preIcut n trupul
Domnului, ct si cu vinul preIcut n sngele Lui. i de ce
dumneavoastr luati ambele spete, iar poporul numai una? De ce
Iaceti aceast deosebire?
- Fiindc noi avem alt demnitate dect poporul.
- Dar de ce mai spuneti: beti dintr-aceasta toti, dac nu
le dati s bea la toti? Cum de clcati cuvntul Domnului?
Atunci unii catolici ce ascultau si nu stiau cum e
mprtsania la ortodocsi le-au reprosat ei nsisi preotilor lor
spunnd:
- Cum de ne dispretuiti pe noi?
A Iost o nIrngere deplin a catolicilor si aici... i toti s-
au lmurit. i ortodocsii spuneau:
- Bine c ne-ati lmurit, c papistasii Iceau o propagand
cu atta convingere, nct ne gndeam c ei au dreptate.
Am inserat aici aceast dezbatere pentru c Ianatismul
catolic si spiritul lor prozelitist s-a desIsurat si n temnit cu
violent si Ir scrupule, uitnd c aici toti trebuia s Iim uniti,
s uitm deosebirile dintre noi si s cutm ce ne poate apropia.

,%+1")/*+5*+-0*'/*(%"#

Hrana la grdin era ceva mai bunisoar, completat cu
morcoviei ce-i scoteam de la plivit straturile. Erau minunati.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
415
Soarele-mi pria, nu era prea fierbinte si-mi era necesar. Dar m
dureau cumplit picioarele; eram reumatic tot. Un kilometru l
puteam strbate de-abia ntr-o or. Eu, care Icusem ca militar
2 de kilometri n 3 ore, cu echipament de rzboi n spate. A
nceput a mi se da niste injectii pentru reumatism.
S-au tiat doi porci aici pentru hrana noastr. Am cerut
unui inginer prieten cu doctorul s-mi dea putin spirt medicinal,
s-l amestec cu fierea porcilor pe care o luasem eu. Doctorul a
reIuzat, de team c voi bea acest amestec. Atunci i-am explicat
c numai m ung cu aceast Iiere. i mi-a dat. L-am amestecat si
dup cteva zile m ungeam cu el. Mi-a ajutat mult. Doctorul
mi-a spus c niciodat n-a vzut o vindecare de reumatism mai
rapid n cei 0 ani ai lui de practic medical. I-am spus c
expunerea la soare dup ungere a ajutat tratamentul.
Slbirea mea era att de mare, nct mica mbunttire a
noilor conditii n care eram abia se observa.
Se Iceau si aici sedinte pentru reeducare. Am luat si eu
parte la ele si m miram ct de mult trebuie s te njosesti.
ntrebrile ce se puneau erau grele, Ir mil si necruttoare. M
gndeam si eu la clipa cnd voi intra n reeducare. Eram cam
ngrijorat. Dar examinnd lucrurile, mi-a disprut orice team.
Va trebui s trec si acest mare prag si va trebui s-l trec frumos.
Iar dac situatia va cere, s Iiu pregtit s mor Irumos.
Desigur, mi ziceam, vor trebui mici concesii, dar nu
fundamentale. Voi afirma sinceritatea cu care am pornit pe
drumul politic, lipsa unor atitudini egoiste si dragostea de tar ce
m-a nsufletit tot timpul n actiunile mele politice, si voi spune:
doctrina legionar n-a Iost conIirmat istoric, deci drumul pe
care am mers a Iost gresit. l voi prsi si voi cuta s m
ncadrez n noua societate cu aceeasi cinste, seriozitate si
corectitudine cu care am lucrat pe directia legionar. Rog juriul
s nu-mi conteste buna credint cu care am pornit la drum n
cmpul politic. AstIel de gnduri Irmntam n inima mea.
Preot Nicolae Grebenea
416
De la grdin se vedeau trenurile trecnd. Priveam la
trenurile de persoane. Oamenii ne Iceau semne cu mna c vom
pleca. Aceste semne erau tot mai dese si struitoare. Unii chiar
strigau: Veti pleca acas! Era un curaj acesta. Deci unii riscau
strignd. Dar poate aveau pe cineva la Aiud si voiau s-l
ncurajeze.
Ne ncredintam astIel c reeducarea nu era o Iars:
ncercarea de a ne compromite prin declaratii umilitoare si apoi
ele s Iie degeaba, Ir nici un rezultat bun pentru noi. Nu, era
ceva real acum. nselarea de alt dat nu mai mergea la acest
moment.
Un preot oltean mi-a dat o stire Ioarte important.
Presedintele Americii, John Kenedy, a Iost ucis. i el era pentru
mine, n lipsa de informatii, mare sperant. Dar ceea ce m-a
surprins mai mult nc a Iost comunicarea c n presa american
s-ar Ii spus: ,Prindeti trdtorul oriunde l veti gsi, el e domnul
Kenedy, presedintele. Nu mai ntelegeam nimic. Era oare
posibil? Un presedinte american trdtor?
tiam de organizatia american Ku-Klux-Klan, organizatie
ce functiona acolo perfect, membrii ei necunoscndu-se unii cu
altii, lucrnd n secret. n era putea s Iie si seIul Securittii si
orice persoan suspus. Ea supraveghea desIsurarea vietii
americane si intervenea dur si necruttor cnd cineva primejduia
tara sau poporul american. Mi-am zis: probabil c uciderea se
datoreaz acestei organizatii secrete si de temut.
Dar pentru noi, detinutii din Romnia, toate acestea,
trdare si ucidere, nu dovedeau nimic bun.
Luam parte n continuare la sedintele pentru reeducare.
Ele se tineau seara, dup munca din grdin si cin. Nu puteai
lipsi, erau obligatorii. Aici ns nu venea Crciun sau vreun
nlocuitor al lui. Ele erau pe seama noastr, a detinutilor. Le
urmream cu tristete. Unii, ca s scape, declarau, grbiti, multe,
recunosteau toate relele care li se puneau n crc si erau
AMINTIRI DIN NTUNERIC
417
absolviti. Mi-am zis: Eu nu voi putea face asta.
ncolo, luam aer curat, soare, cteva mici verdeturi. M
ntremam lent.
Nici o lectur nc. Nici o scrisoare. Din ianuarie 949 nici
o comunicare n scris cu nimeni. Am auzit c unii, rara avis, au
primit permisiunea s scrie cte o carte postal. O mare Iavoare.
Eu ns nu m asteptam, la asa ceva.
Mi s-a dat s citesc o carte: ,O excursie n viitorul
comunist. Cartea era de propagand, toate erau privite sub cele
mai frumoase culori si perspective. Ea mi-a adus aminte de un
cntec ce-l cnta un militian singur la min la intrarea n galerie.
El se vede c Iusese prizonier n Rusia si nvtase cntecul
rusesc: ,Mare si Irumoas esti scumpa mea tar, ntinderile tale
sunt nemrginite; esti bogat, cmpiile tale sunt mnoase, rurile
tale sunt pline de peste. Btrnii sunt cinstiti la noi, suntem liberi
si trim Iericiti. Ce ironie! Triau ,Iericiti! Ah! Miselie
omeneasc! i bietul om credea poate c e tocmai asa. Iat cum
se nseal oamenii simpli!
Mi-amintesc de spusele unui ofiter care fusese prizonier n
Rusia si scos Iortat la munc. El a atras atentia nacialnicului
(supraveghetorul la munc) rus, c e prea zdrentros si de ce
umbl asa. Iar acesta a rspuns:
- Noi trebuie s mai rbdm, cci noi trebuie s-i tinem pe
francezi si pe englezi, si pe americani si pe altii. Uite aici cutiile
astea de conserve, pe acestea noi le trimitem n America, c n-au
ce mnca.
Erau cutii de conserve trimise de americani rusilor
mpreun cu alte alimente, munti de cutii de conserve, si
material de rzboi prin asa-numitul Contract de mprumut si
nchiriere de miliarde de dolari. i acum conductorii rusi le
spuneau oamenilor c ei ajut si dau de mncare americanilor.
Asistam la dezbaterile de la reeducare, dar am reIuzat s
pun vreo ntrebare cuiva. Consideram c aceasta ar Ii Iost o
Preot Nicolae Grebenea
418
mpovrare si nu voiam s-o fac.
Unii, trecuti prin reeducare, mi ddeau sIaturi cum s m
comport la reeducare. Foarte binevoitori, se temeau c nu voi
scpa usor. tiam si eu c nu voi scpa usor, dar nu m temeam
deloc. Din clipa n care examinasem problema si m hotrsem
cum s Iiu, o liniste deplin s-a asezat n sufletul meu. Asteptam
Ir emotie.
ntre cei pe care i-am vzut n perioada reeducrii i-am
vzut pe unii sibieni, ntre care Mitu Barca, cumnatul lui mai
tnr Bnda si altii. Ei trecuser prin reeducare si acum erau
simpli spectatori sau se artau prezenti prin ntrebri.
Pentru unii ce intrau n sedinta de reeducare era de ajuns.
Se lepdau repede de ce au Icut si att. Pentru altii era mai
greu, trebuiau mai multe sedinte si acestia trebuiau cercetati bine
ca s dezvluie tot si s nu rmn ceva ascuns din gndurile lor.
Apoi ei trebuiau s-si ia angajamente scrise de viitor.
Acum urma s intru si eu.
M ntrebam: trebuia s ajung eu si altii aici? Trebuia s
ne gsim n temnit attia legionari cnd au venit la putere
comunistii ?
Acest om, Antonescu, att de mare si de admirabil n
multe privinte, ct de nedrept a Iost cu legionarii! Dup
rebeliune el a dat cele mai draconice legi mpotriva lor si
oamenii lui i-au urmrit cu o Iurie cu totul nejustiIicat.
n Iuria lui nesocotit si oarb, dup rebeliune, el, omul ce
dorea a fi drept, a dat cel mai nedrept decret-lege: condamnarea
legionarilor fr drept de apel, lucru ce a dus la cele mai mari
nedreptti. Dup decapitarea mrsav a legionarilor de ctre
Armand Clinescu - chiorul, acum Antonescu fcu a doua
decapitare a lor. Ce tragedie!
n alte conditii, multi legionari ar fi fugit n Apus si ar fi
sporit emigratia, lucrnd acolo pentru Romnia. Probabil acolo
m-as Ii gsit si eu.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
419
Nenorocul lui Antonescu si al multora, al nostru, al celor
ce Iuseserm legionari si acum trebuia s ne lepdm, a Iost
Eugen Cristescu, seful serviciului secret. Acesta nu i-a fost un
subaltern loial. Despre legionari i-a prezentat voit un tablou fals
si rsturnat, spunndu-i c legionarii pregtesc uciderea lui
Antonescu, tocmai cnd nimeni nu se gndea la asta. i e greu
de presupus c pe cnd n tar se pregtea doborrea lui
Antonescu, el, Cristescu, s nu Ii simtit nimic. Cred c a simtit
dar nu i-a fost loial lui Antonescu si nu l-a anuntat. Sau a fost un
incapabil? nselarea seIului su a dus la nselarea trii si a
produs un ru general: a permis un 23 august 944 cu urmrile
lui dezastruoase pentru noi toti. Orice alt iesire din rzboi dect
cea de la 23 august 944 ar Ii Iost cu mult mai bun pentru tar,
ca si pentru legionari.
S ne reamintim rspunsul dat de Molotov (rspuns
comunicat mie de Ghit ?~Popp ce a Iost reprezentantul
trnistilor la semnarea armistitiului la Moscova) celor patru
delegati ai partidelor din Romnia cnd acestia au ntrebat:
- De ce lui Antonescu i-ati pus conditii mai favorabile
dect nou, care suntem cu dumneavoastr?
- Fiindc el era tara, iar voi sunteti aventura.
n urma acestei aventuri, iat, eu a trebuit s Iac mai bine
de 22 de ani de temnit n conditii din cele mai grele, si acum,
supravietuitor al miilor de morti dintre camarazii mei si ai altora,
o s stau n Iata cererii unei lepdri de tot trecutul meu politic
ca s m eliberez. Nu e aceasta o dram? Dup mari suIerinte
ani ntregi s te Irngi acum n dou...
*
Momentul intrrii mele n reeducare a Iost cu trei
sptmni nainte de eliberarea mea, ce s-a Icut de la Aiud n
ziua de 28 iulie 1964.
A fost un moment greu si dureros.
Preot Nicolae Grebenea
420
edint, seara. Mi s-au pus o seam de ntrebri la care am
rspuns cum s-a putut mai bine, adic sincer. Am spus:
- Am intrat n Miscarea Legionar pentru c avea cel mai
mare nivel moral si spiritual din Romnia. Un eroism al
membrilor ei m atrgea. Am intrat n 936 atras de prestigiul si
de vitejia pe care o observam ia unii din membrii ei.
Tineretul n acei ani se ndrepta spre Miscarea Legionar
si atunci m-am ndreptat si eu spre locul n care intrau cei din
generatia mea. Asa era timpul, asa judecam. N-am avut nici un
Iel de gnduri de mbogtire sau vreun dor de nltare prin
politic. N-am avut fapte eroice, am fost un legionar modest. N-
am cunoscut personal pe Corneliu Zelea Codreanu, cci nu
Icusem nimic deosebit ca s m cheme. Iar eu nu m-am dus s-l
vd tocmai pentru c nu Icusem nici o Iapt mai important ca
s pot s m duc s o raportez. Modest Iiind, n-am jucat nici un
rol important n Miscare si n ea am lucrat cinstit si cu tragere de
inim Ir vreun interes meschin si Ir egoism. Am lucrat cu
gndul s ajut pe muncitori si pe tot omul din patria noastr.
Constiinta mea e linistit pentru tot ce am Icut si nu gsesc
ceva s-mi imput n chip deosebit.
Greseala mea, dac e s-o numesc asa, e c nu am sesizat
Iaptul c timpul nu va conIirma directia pe care m-am asezat n
actiunea mea politic. Deci n-am fost destul de destept. Dar n-as
vrea s mi se conteste buna credint.
O avalans de ntrebri mi s-au aruncat, cu multe
ascutisuri dureroase, mai ales de ctre cei ce nu erau legionari.
Cci conducerea lansase ideea c se ntrzie eliberrile din
temnit Iiindc unii nu sunt reeducati si nu privesc cum trebuie
reeducarea.
Iar cel ce conducea dezbaterile, un avocat din Bucuresti,
m ntmpin cu aceste cuvinte:
- Tocmai aici e rul, c domnul Alexandru Drghici
contest c legionarii au Iost de bun credint cnd au activat ca
AMINTIRI DIN NTUNERIC
421
legionari.
- Acesta e un lucru foarte grav, am zis. Dar cnd si-a
exprimat domnul ministru de interne aceast opinie? Cui a spus-
o? Cine a auzit-o?
- Asa stim noi c e prerea dnsului.
- Nu cred c dnsul, cu inteligenta dumisale, judecnd
lucrurile, a putut ajunge la aceast convingere. Cred c e un
zvon nentemeiat si iat pentru ce: n convorbirea ce am avut-o
n Aiud n 1945 cu domnul Gheorghe Apostol, domnia sa a
spus: ,Cu privire la dumneavoastr, legionarii, ati Iost lupttori
ca si noi, dar pe alt linie, lupttori cinstiti pentru o idee. Ati Iost
idealisti, de aceea vom face alegeri n martie viitor, le vom
cstiga si v vom elibera. i domnul Apostol era o persoan
mai inIluent n partid dect este acum domnul ministru de
interne. Ar trebui s vin s ne spun care e opinia domniei sale
despre noi. Dar, indiIerent de orice opinie a altora, eu spun c
am Iost de bun credint n tot ce am Icut si ca mine au Iost si
ceilalti.
Am rspuns linistit la Iiecare ntrebare ce mi s-a pus. i
seara s-a nchis sedinta urmnd s continue a doua zi.
A doua zi dimineat m-am dus la camaradul care
conducea sedinta si i-am spus:
- Suntem siliti s Iacem aceste sedinte de reeducare.
Trebuie s le Iacem. Dar n-ar trebui s le Iacem ntr-o manier
ca si cnd am Ii dusmani ntre noi. Ne desolidarizm, dar s nu
ne njosim la limita extrem. Recunoastem c ne-am nselat, dar
nu am Iost de rea credint, si dnsul s Iie ntelegtor, ca
sedintele de reeducare s nu devin un iad, ci o golire de un
continut ce nu mai merge astzi. i am plecat.
Seara la sedint mi-a imputat c nu sunt sincer, c am
ncercat s-l corup, c sunt perIid si necinstit.
- Noi trebuie s dm dovad c nu mai suntem ce am Iost,
c ne-am schimbat total, c mprtsim ideile comuniste. Dar
Preot Nicolae Grebenea
422
printele Grebenea nu e sincer si a ncercat s-mi ntind o
curs, s m corup... Cred c trebuie s-i dm o lectie dintre
cele mai usturtoare: o btaie bun, ca s tin minte.
Asta m-a nfuriat la culme si m-a aprins, cci eu nu
ncercasem s-l corup, ci numai s-l Iac s nteleag ,s o lase
mai moale si s nu Iorteze lucrurile la extrem, s nu produc
rni prea mari suIletesti prin pretentiile lui prea mari, si ntrtat,
am nceput s strig:
- in s precizez c n-am ncercat s-l corup pe domnul X
(cci i-am uitat numele). Dnsul m-a nteles gresit. Am vrut s-l
Iac s nteleag c trebuie s Iim mai umani si mai ntelegtori si
s nu aprem ca niste Iiare ce vor s se sIsie una pe alta. i
dnsul, nentelegnd, v recomand s-mi dati o btaie sor cu
moartea. in s spun c nu mi-e Iric de nici unul din cei care
sunt aici si nici de toti laolalt. La starea de slbiciune n care
m gsesc o btaie bun m-ar trece repede dincolo de pragul
acestei vieti, scpndu-m de necazurile temnitei. ns
recomandarea domnului X n-ar corespunde intentiei celor ce au
programat reeducarea. Ei vor s apar c e un act liber si nu cu
constrngeri si cu victime Icute nu de Administratia temnitei, ci
chiar de detinuti.
Pe de alt parte, noi am Iost prezentati ca niste oameni
btusi, sngerosi si criminali si prin ceea ce a recomandat
dnsul numai bine am da dovad c suntem asa, cum pe nedrept
am Iost descrisi. De aceea, noi nu trebuie s dm dovad de
violent care ar compromite att Administratia, ct si pe noi
nsine. De ce s nu Iim ntelepti, moderati si cuminti?
Toti s-au linistit si nimeni n-a srit asupra mea. Dar unii au
intervenit:
- Dar crimele de la Jilava nu arat c legionarii erau niste
criminali?
- Nu! Am zis. Trebuie s tinem cont de toate mprejurrile
n care s-au produs si de cei ce le-au Icut. Dar iat ce mi-au
AMINTIRI DIN NTUNERIC
423
spus niste Iruntasi comunisti: ,Dac e s v Ielicitm pentru
ceva, sunt crimele de la Jilava. Cei ucisi au fost niste brute: v-au
ucis pe dumneavoastr si ne-au ucis si pe noi. I-ati avut n mini
si dac nu-i ucideati, ddeati dovad c nu sunteti lupttori. i
acum, v ucideau mai departe si pe dumneavoastr si pe noi.
Dar dac asasinatele de la Jilava nu sunt o dovad c
legionarii sunt niste criminali, nu nseamn c eu le aprob. Ele s-
au Icut n mprejurri speciale. Antonescu voia s-i ia pe cei
nchisi, legionarii se temeau c vrea s-i Iac scpati si de aceea
i-au ucis. Ei erau n cercetrile justitiei si cercetrile se
tergiversau dup anume interese. De aceea s-a iesit din normal.
Normal ar Ii Iost ca ei s Iie judecati. Dar, aIar de doi-trei, toti
ar fi fost condamnati la ani grei de nchisoare, iar unii la moarte.
Au urmat multe ntrebri cu discutii Ioarte aprinse.
Unii prieteni mi spuneau:
- Vezi ce ai Icut, printe? Dac n-ai recunoscut imediat
greselile noastre, dac nu te-ai dezis imediat, s vezi ce ai s
ptesti. O s Iie greu.
i a Iost greu. Dezbaterile au durat dou sptmni, seara,
foarte aprinse. Att de aprinse, nct unii cunoscuti si chiar unii
prieteni mai tineri se Iereau s m mai salute. Mi-au spus mai
trziu c le era Iric s m salute ca s nu-i ia la ochi.
Dup ce au Iost dezbtute toate greselile noastre cu Iorga,
Madgearu, Duca, rebeliunea si toate celelalte care erau
considerate crime sau Irdelegi, mi s-a cerut s denigrez
celelalte partide din Romnia si mai ales pe sefii lor. Dar eu am
reIuzat s Iac atacuri mari, ci am spus cam asa:
- Binenteles c nici ele n-au Iost desvrsite, precum nici
seIii lor. i ele, si noi toti am avut deIecte mai mult sau mai
putin mari. Dar numai specialistii n problemele lor le pot
cunoaste... n linii mari toti am fost cu lipsuri si
necorespunztori. Toti avem n trecutul nostru greseli de tot
felul.
Preot Nicolae Grebenea
424
- tim c Corneliu Z. Codreanu a ucis si a ndemnat la
ucideri. El este un criminal. Recunosti aceasta?
- C a ucis pe Manciu, stiu, am rspuns, c a dat
ndemnuri pentru ucidere, nu cunosc. Dar pentru ucidere a fost
dat n judecat si a Iost achitat, deci justitia care l-a judecat nu l-
a considerat criminal. Ea care a judecat toate mprejurrile n
care el a Icut crima. Deci, dac justitia nu l-a considerat
criminal, de ce s-l considerm noi criminal?

Dac e s stabilim
unele lucruri, atunci trebuie s le stabilim cum au Iost si cum le-
au cunoscut si apreciat cei ce au fost martorii lor.
- Iat! Unii Iruntasi legionari au plecat n Spania si au
luptat contra comunistilor si Mota si Marin au murit acolo n
lupt. Nu e vinovat Miscarea Legionar pentru acest lucru?
- Ei au plecat dintr-o initiativ ce le-a apartinut lor
personal si rspunderea pentru plecarea n Spania le apartine lor
personal.
- i Miscarea n-a fost de acord?
- Ba da, a Iost de acord, cci altIel i putea opri s plece.
- Deci Miscarea a gresit admitnd aceast initiativ
particular a celor ce au plecat n Spania.
- Dac ea a Iost o greseal, ea e deci o greseal si a
Miscrii si a celor ce au plecat. Dar oare e real o greseal? Cine
o stabileste?
- Dar dumneata cum consideri actul acesta?
- Prerea mea e irelevant n aceast problem. Important
e ce au crezut ei cnd s-au dus s lupte. Iar ei au spus de ce
pleac la lupt: ,se trgea cu mitraliera n obrazul lui Hristos, a
spus Ion Mota. ,Cum puteam rmne indiIerenti? Deci credinta
n Iisus Hristos i-a determinat s plece.
- Bine! Dar dumneata esti de acord cu actul lor?
- Fr ndoial, nu-l pot reproba, cci si eu sunt crestin, si
nc preot. Dar ca s-l pot aprecia just si deplin ar trebui s
cunosc mult mai mult. Dar, nc o dat: prerea mea nu schimb
AMINTIRI DIN NTUNERIC
425
cu nimic situatia care a fost.
- Te mai consideri legionar?
- Nu! Nicidecum.
- Mai tii la ideile legionare?
- Nu!
- Recunosti c ati Iost niste banditi?
- Nu! N-am fost condamnat pentru aceasta si nu mi-am
nsusit niciodat o psihologie de bandit.
- Toti ati Iost niste banditi! strig un ins nelegionar,
necunoscut de mine, si acum, n loc s recunoasteti, v
ncptnati s v aprati; v stiu eu, sunteti niste criminali.
Recunoaste, printe, c si dumneata ai Iost si esti un criminal.
- Nu te supra, domnule, nu te cunosc. Dar ntelege c eu
si alti legionari ce se gsesc aici n-am fost condamnati pentru
crime, ci pentru idei, pentru deosebirile de vederi. Noi nu avem
condamnri de drept comun. Suntem detinuti politici. Cum as
putea recunoaste atunci c sunt un criminal?
- Sunteti detinuti politici criminali si dac nu recunoasteti
ne mpiedicati pe noi s mergem acas s ne vedem Iamiliile.
- Dar, omule, ntelege c aici nu e vorba de ce ,stii
dumneata sau de ce crezi dumneata, ci de ce suntem de fapt.
Noi n-am avut procese penale. Dac eram criminali am Ii avut
procese de drept comun si am fi fost condamnati ca si criminali.
Dar nu a fost asa. Am fost condamnati ca detinuti politici, cum
probabil ai Iost si dumneata, din moment ce te gsesti aici. Ce
valoare ar avea afirmatia mea c sunt criminal, din moment ce
din sentint rezult altceva?
Dar ntrebrile veneau cu duiumul. Dou sptmni de
ntrebri si rspunsuri, ntrebri grele la care am rspuns cum s-a
putut. Binenteles, cu unele concesii. Nu puteai trece prin
aceast ,baie Ir s te murdresti. Totul era s nu te
murdresti att ca s nu te mai poti spla cu toate apele. i acest
lucru, ntr-adevr, nu s-a ntmplat. Dar ncolo, mnjit am
Preot Nicolae Grebenea
426
fost.
O ntrebare perIid, de o rutate extrem, mi-a pus-o un
preot catolic, Biro, trecut la ortodocsi, ntrebare la care era
Ioarte ru si dac rspundeam pozitiv si dac rspundeam
negativ. M-am mirat c s-a putut gsi o astIel de ntrebare Am
evitat rspunsul astIel:
- Domnilor, am zis, aici trebuie s nvtm s Iim onesti si
loiali, dar dnsul, neloial, a aruncat n mine un cutit pe la spate.
De aceea nu-i voi rspunde. i nimeni n-a struit s-i dau un
rspuns.
Mai trziu, n 1982, l-am descoperit n Ruseni-Neamt.
Avea sotie, cci pentru ea trecuse la Biserica Ortodox, dar n-
avea nici un copil, cci se cstorise trziu cu Iemeia sa, cnd nu
mai putea avea copii. Dar el mintise c-mi cerea un rspuns greu
ca el s poat merge s-si vad pe cei opt copii ai si. i cnd
colo, am constatat c n-avea nici unul.
Iat de ce calitate erau unii detinuti politici! Ei n-au putut
Ii altIel cnd au intrat n temnit . i, dac temnita nu i-a nltat
si nnobilat, ei au iesit aIar ,stricati, asa cum au intrat.
- Declar c nu exist Dumnezeu. Toat dezvoltarea
stiintei arat acest lucru. C dumneavoastr popii ati trit n
ignorant si incultur si ati spus poporului c exist Dumnezeu
ca s-l exploatati si s-l tineti n prostie si ntuneric. Astzi
religia joac un rol antisocial. i ca s intrati n pas cu vremea
dumneavoastr, voi popii trebuie s v deziceti. Religia a
apartinut epocilor de ntuneric. Acum e epoca stiintei, etc. Tot
felul de cuvinte mari. Dar cu ct erau mai mari, cu att erau mai
mincinoase si nedrepte.
- Domnilor! S nu ne nselm! S ne lmurim: admirm
stiinta si admirm credinta. Ele merg mn n mn. Cu stiinta
cucerim lumea si tainele naturii. Cu credinta ne nnobilm
suIletul si ne Iacem virtuosi. Religia ne nvat s iubim, s Iim
rbdtori, blnzi, drepti, harnici, binevoitori, curati cu inima.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
427
Domnul Iisus Hristos a spus: Eu sunt lumi-na lumii. El a
ndemnat la cunoastere si la iesirea din ntuneric. Preotii au Icut
ce i-a nvtat El. Ei au luminat poporul si i-au deschis
perspectivele mntuirii. Hristos le-a dat oamenilor un motiv de
mare ncredere artndu-le c au n cer un Tat atotputernic si
bun. C toti oamenii sunt Iiii Lui. i, dac sunt Iiii Lui, sunt Irati
ntre ei. i dac sunt Irati, ei trebuie s se iubeasc. Hristos a
luminat lumea si a scos-o din slbticie.
Religia e de nenlocuit, iar preotii sunt slujitorii ei.
Doborrea ei e doborrea omului, doborrea ei e doborrea
moravurilor, doborrea moravurilor e distrugerea statului si iad
pe pmnt. Atunci si crima e justiIicat si orice Irdelege. i nu
numai justiIicat, ci chiar cerut n numele binelui colectiv, cci
dac nu exist Dumnezeu totul e permis. i dac eu nu cred n
viata vesnic si nu m strduiesc s o cstig, atunci toate
patimile au drumul deschis si justificat si eu nu am nici un avnt
spre bine, adevrul si dreptatea nu mai au nici un suport si nu
mai sunt justificate.
De aici necesitatea religiei. Mai ales c nimeni n-a putut
dovedi neexistenta lui Dumnezeu, iar de existenta Lui ne-au
ncredintat Mntuitorul si toti sfintii si nteleptii lumii.
Deci, ca s nu v nsel, declar c exist Dumnezeu si c eu
am crezut n El.
V rog s credeti c un preot, dac e cinstit, nu v poate
nsela declarnd c nu exist Dumnezeu.
Dumneavoastr vreti s ne reeducm, s nu mai Iim
,banditi. Ei bine, ar nsemna c sunt bandit dac, ca s v Iac
pe plac, v-as spune c nu exist Dumnezeu. Iar declaratia
aceasta nu v-ar fi de nici un folos.
Multora li se pare c nu exist Dumnezeu pentru c n-au
avut experiente spirituale si pentru c au trit prea lumeste.
Dac am tri cu gnduri mai nalte si mai putin lumesti tot
mai multi am vedea c Dumnezeu exist si c e singura mare
Preot Nicolae Grebenea
428
Realitate. A spune c nu exist Dumnezeu Iiindc nu-l vedem
sau nu-l simtim cumva cu simturile noastre trupesti e o greseal.
Cte lucruri nu se vd? i totusi exist si recunoastem c exist.
Existenta lor o deducem cu precizie. Tot asa si Dumnezeu exist
si existenta Lui o deducem, dar avem si argumente peremtorii
despre existenta Lui, c Dumnezeu nsusi s-a descoperit
oamenilor si a vorbit despre existenta Sa si s-a numit pe sine:
,Eu sunt Cel ce sunt; adic El este Cel ce ,este, iar noi suntem
cei ce nu suntem dect prin El si ct vrea El.
Dumnezeu se cunoaste mai mult prin credint si prin
dragoste. Dar azi stiinta a deschis un drum larg pentru
cunoasterea lui Dumnezeu. Fizica atomic vine cu argumentri
ireIutabile, la care, pn la dezvoltarea ei de acum, lumea n-a
putut ajunge.
- Ce angajamente ti iei pentru viitor dac te eliberezi?
- Dar e nevoie de angajamente?
- Este!
- De ce? Cci eu cred c un angajament are valoare dac
eu sunt un om tare; dac eu sunt slab n-are nici o valoare.
Valoarea i-o dau eu.
- Trebuie un angajament - mi s-a spus - ca s Iii legat prin
cuvnt de ce vei Iace n viitor, ca s-ti aduci aminte c trebuie s
faci ce ai spus si nu altceva. Cu alte cuvinte, trebuie s mergi pe
un drum stabilit pe care tu l alegi. i aici, acum, cnd te-ai
regsit, ti Iixezi drumul.
- M angajez - am zis - s Iiu cinstit, s lucrez pentru
binele Patriei mele, s ajut orice lucru bun ce se Iace la noi. S
nu pun bete n roate, s ajut omul si tara cu cel mai bun gnd al
meu si dor de bine. As dori s unesc dou lucruri n actiunea
mea: lucrul pentru Dumnezeu prin slujirea sfintei noastre
Biserici si slujirea Patriei prin acte ce tin direct de ntrirea ei.
Vreau s Iiu n viitor un crestin adevrat si un romn adevrat.
Nu vreau s Iac ru nimnui, nici un ru, chiar dac mi-a Icut
AMINTIRI DIN NTUNERIC
429
mie cineva mult ru, nu-i voi rspunde cu ru, cci am depsit
ura. M simt liber n inima mea. i acum, cnd voi Ii liber si
Iizic, bucuria mea va Ii deplin.
Mi s-a cerut apoi s dau o declaratie scris care s Iie ca o
sintez a celor ce le-am exprimat pn acum.
Am scris-o. Este de patru pagini. Niste prieteni licentiati
mi-au zis c nu cred c o vor primi, adic nu m-am dezis destul.
Le-am spus c att le pot da.
Dar autoritatea a primit-o, a examinat-o, m-a privit lung si,
Ir nici un cuvnt, a luat-o si a plecat.
Nu mi s-a cerut mai mult.
Eram deci ,reeducat. Educatia ce o primisem se vede c
nu era suIicient, nici cei 22 de ani si jumtate de temnit pe
care o Icusem zi de zi. Dar trebuia s trecem prin aceast
umilint ca nu cumva mai trziu s ridicm capul si s aprem
ca niste viteji. Iar declaratia scris trebuia s Iie o dovad c te-
ai lepdat de trecut si un angajament c nu vei mai Iace greutti.

5*'4,*/"#+-(+!"#0'(,+7-(%*+-0*&'%*'/*+
-"/%*

O surpriz deosebit a Iost ntlnirea cu preotul scriitor
Constantin Crisan, ajutor de comandant legionar, scriitor de
mare talent, prieten al meu din trecut, om de o rar inteligent.
- Ce cauti aici, ntre oamenii cumsecade, perfidule? i-am
zis. Multe rele am auzit de tine. Explic-te. Cum de esti aici? Ai
devenit lichea? Spune. Ce rele ai Icut, cci auzisem multe
despre el.
- Mi, Nicolae, nu Ii tmpit! M stii, nu te lua dup gura
oricui. Eram eu att de prost?
Mi-am zis: ca s nu m irosesc n temnit am s trec la
comunisti. ndemnul mi l-a dat prietenul meu evreu Ilie
Grimberg, avocat din Bacu. Dar am s Iac, ct va merge, tot
Preot Nicolae Grebenea
430
binele ce se va putea Iace n noua situatie n care m asez.
M-au Icut lector comunist la Bacu. Eram mai tare ca
preIectul comunist. Am nvtat bine doctrina comunist. Fceam
prelegeri. Ru ns, direct, n-am Icut nimnui.
Se discuta n judet de organele judetene: trebuie s-l
arestm pe preotul cutare sau pe altcineva care a Icut multe
greseli Iat de noi. Eu spuneam: ia s-l aducem aici s vedem ce
e cu el.
Cnd venea, n Iata tuturor, l luam n Iocuri, Ir crutare.
Apoi, mai trziu, l cercetam singur, discret.
- Ce-ai Icut? Acolo unde esti nu mai merge. Esti
compromis complet. Trebuie s te muti, altIel nu te pot salva.
Alege-ti un loc unde ti convine. El, mirat de noua mea manier
n care vorbeam, spunea:
- M mut acolo, e aproape de fratele meu.
- Bine, deci acolo te muti. S-a Icut. Fii atent, pstreaz-ti
ncrederea si tcere.
i discutam apoi cu comunistii din conducere: e un
pctos, a gresit, dar e o greseal mic. Nu putem lua o msur
prea aspr contra lui. Dar nici s-l lsm asa nu e bine. S-l
mutm. i-l mutam acolo unde am stabilit cu el.
Cnd dup mutare l-am ntlnit, mi-a spus:
- Eram speriat, m socoteam pierdut, mai ales cnd am
auzit asprele cuvinte de mustrare ce mi le-ai spus n fata
prefectului si a celorlalti cnd m-au adus arestat. Ah! Ce e si cu
politica asta!
Cazuri ca acesta sunt mai multe. Ele sunt verificabile, le
poti vedea si tu dup eliberare. Trebuiau scpati bietii oameni.
Pe tolomacii stia comunisti trebuia s-i nvt c temnita
este ultima solutie pentru un vinovat si ea trebuie s se dea doar
n cazuri extreme.
Omul e educabil, el trebuie pe ncetul introdus n
comunism. Mai gresim, ne corectm. Suntem oameni. Am
AMINTIRI DIN NTUNERIC
431
pierdut prea multi oameni n rzboi, nu trebuie s-i mai pierdem
acum cu usurint sau s le ruinm sntatea arestndu-i prea
usor sau punndu-i pe drumuri. Omul e cel mai pretios capital.
Cu cine s aplicm sublimele principii ale lui Marx si Lenin si
s construim comunismul dac lum omul de acas si-l
condamnm sau l omorm? Ct mai putine victime! Ca n
rzboi, acela e general mare, care cstig luptele prin iscusinta
sa cu ct mai putini morti.
Trebuia s-i potolesc, cci era o tendint de-a aresta pe
cineva pentru orice Ileac. Mai exist un umanism comunist care
cere o ntelegere a omului si oarecare bunvoint si buntate.
Trebuie s Iim si severi, dar si buni si generosi. AstIel de
cuvinte le spuneam.
- i atunci cum ai czut si ai ajuns n temnit.
- S vezi, spuse. Am scris un roman ,Zbateri si l-am
semnat cu pseudonimul Toma Sptaru. Romanul cuprinde viata
tranului romn ntre cele dou rzboaie si conIlictele ce le-au
avut cu boierii. Romanul s-a bucurat de un succes deosebit. Era
publicat numai primul volum, dar erau dou.
Partidul s-a sesizat: cum poate aprea un roman att de
bun semnat de un pop care e si legionar? i mi-au cerut s
publice ei ambele volume sub un alt nume, si s-mi dea o
rscumprare n bani. Eu am reIuzat oIerta si m-au condamnat.
- i de cti ani Iaci temnit? am ntrebat.
- De sapte ani.
- Bine! Mncnd din pita asta amar, te-ai mai reabilitat si
tu si ti-ai mai rscumprat multe pcate. i l-am mbrtisat. Cum
s-au purtat la anchet? Cu bti?
- Nu! S-au purtat binisor. M ancheta un maior care ntr-o
zi mi-a spus:
- Hai s vorbim, printe, de la om la om. Pcat c n-ai
primit propunerile ce ti le-au Icut. Erau hotrti s te bage la
Academie. i acum nIunzi puscria. N-ai fost destept. Eu am
Preot Nicolae Grebenea
432
rspuns:
- Da! Se poate. Eu ns stiu prerea dumneavoastr despre
noi, preotii.
- Care e?
- Ne-ati bgat n dou categorii: unii tmpiti si altii
escroci. Tmpiti ar fi cei ce mai cred azi n Dumnezeu si n
valorile religiei dup ce, spun comunistii, sunt explicatii
stiintiIice despre Univers si viat si nu mai e nevoie de
explicatiile mistice ale religiei. Iar escrocii sunt preotii destepti
ce nu cred, dar se Iac c cred, ca s-si mentin posturile si s se
mentin.
- i dumneata unde te ncadrezi?
- Eu la tmpiti.
- Imposibil, printe, dumneata esti prea destept. Dumneata
te ncadrezi la escroci.
- Nu, nicidecum, c eu cred. Eu sunt la tmpiti. Dar si noi
v mprtim pe dumneavoastr tot asa: n tmpiti si escroci.
- Adic cum?
- Tmpiti, cei ce dusi de propaganda comunist si
nchipuie si cred c nu exist Dumnezeu si c lumea asta
Irumoas s-a Icut prin hazard, printr-un joc si combinatie
ntmpltoare a atomilor, desi, judecnd, si cei mai simpli pot
vedea c exist Dumnezeu. Escrocii sunt cei ce nteleg c exist
Dumnezeu, stiu c exist si unii au si icoane ntr-o camer mai
dosit, unde se si roag, dar, dac vine cineva si ntreab: cum
de le aveti? Ei spun: e art veche pentru soacr-mea. Dar ca s-si
pstreze posturile sau ca s plac partidului spun c nu exist
Dumnezeu.
- i pe mine unde m plasezi?
- La escroci: cci din discutiile noastre deduc c dumneata
esti inteligent si e cu neputint s nu ntelegi c exist
Dumnezeu si c lumea nu s-a Icut la ntmplare. Dar ca s-ti
poti pstra postul si gradul, spui c nu exist Dumnezeu.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
433
*
Printele Crisan mi-a spus:
- Vino s-ti prezint un bun prieten al meu, minunat preot,
printele Vasile Dimitriu.
ntr-adevr, mi-a Icut o impresie excelent. Mult
credint si smerenie se vedeau la acest preot. La nivelul lui era
cu neputint s rmn aIar si s nu intre n temnit. Cci
aprea ca un om Ir viclesug.
Pn la eliberare, cu printele Costic am avut ntlniri si
convorbiri zilnice.
Ne-am ntlnit si dup eliberare de mai multe ori. Mai
nti a venit la Lunca Trnavei-ona, unde eram eu preot, cu
gndul s se mute n satul Pmade, sat lng Lunca Trnavei, ca
s Iim aproape unul de altul. S-a zbtut mult si cu tiprirea
romanului su, dar n-a reusit. Fiul lui adoptiv, Paul Anghel,
comunist, scriitor de talent, nu l-a sprijinit ca nu cumva s Iie
ru vzut. AstIel, a dat dovad de slbiciune si c n-a fost un fiu
bun.
Dup ce m-am mutat n Moldova, m-am ntlnit deseori cu
printele Crisan. Scrisese ntre timp dou romane si dou piese
de teatru.
n 976, Iiind el pensionar si probabil Iiindc venea la
mine s Iac srbtorile SIintelor Pasti si ale Crciunului, am
intrat cu el si cu printele Nicolae Pslaru ntr-o anchet a
Securittii ce a tinut sase luni. Eram luati de acas si dusi cu
masina la Roman sau unde socotea Securitatea c e nevoie si tot
ea ne aducea acas cu masina. n acest timp ne Iceam toate
serviciile.
Am Iost apoi ,prelucrati toti trei de ctre colegii preoti
din protopopiat, ncepnd cu mine, la 26 ianuarie 1977.
Dar dup vreun an si jumtate s-a mbolnvit grav si a mai
dus-o asa vreo jumtate de an. Se plngea de mari dureri de cap.
De cteva ori l-am vzut, bolnav Iiind. Boala si moartea lui au
Preot Nicolae Grebenea
434
Iost pentru mine suspecte. Tot asa si a sotiei lui dup cteva luni
de la moartea lui, desi era mai tnr cu 20 de ani ca el.
Se ngrijise s dea casa de la tar n dar unor nsurtei, iar
apartamentul de la Bacu a rnduit s Iie dat unor sraci si nu
unei Iiice sau Iiului su Radu, si nici nepotilor, care toti, spunea
el, erau cu o bunisoar stare material.
I-am spus n cteva rnduri, Iiind ntristat c nu-si poate
publica romanul Zbateri
- Nu-i nimic! Nu fi ntristat! Scrierile tale: nuvele, romane,
piese, sunt bune, Irumoase, pretioase. Ele sunt literatur si
satisIac un orgoliu al tu. Dar cu ele s nu te mndresti. Singura
cu care te mndresti e Cntare mntuirii mele, o lucrare n
versuri din tinerete care degaj o atmosIer proIund crestin. Cu
ea te vei mntui. Ea e o pledoarie pentru tine la Dumnezeu.
Dormi n pace, printe Costache, suIlet zbuciumat, care
dac intrai n SIntul Altar Iceai n fata Sfntului Prestol trei
mtnii la peste 70 de ani ai ti, cutremurat de sIintenia altarului
si de nimicnicia ta, care, murind, ai acte de recuperare si
milostenie pe care putini s-au ridicat s le Iac si le pot Iace.
ti pstrez un gnd pios si te nvlui ntr-o simpatie
prelungit.
*
Vntul btea n pnzele noastre si dup toate semnele
mpingea spre trm vasul pe care pluteam noi detinutii romni.
Plutise destul, gata gata s se scuIunde. Dar acum un vnt
prielnic venit din Apus i umfla pnzele si l mna spre trm.
Celor de la grdin, cu tot mai mult ndrzneal,
trectorii ne Iceau semne c vom pleca acas.
Mai aveam noi oare cas? Nimeni nu mai stia de noi.
Eram niste morti vii. Din ianuarie 1949 nu am mai scris un rnd,
nu am mai primit un cuvnt de la cei dragi. Eram uitati? Nu,
cteodat si-or mai fi adus aminte de noi. Mie, mort, cum s-a
AMINTIRI DIN NTUNERIC
435
bnuit dup ce n 949 hainele civile Iuseser trimise acas, mi
vor Ii Icut rugciunile de pomenire. Altora, n aceeasi
necunoastere, le vor Ii Icut rugciuni pentru sntate, ca ,s-i
tie Dumnezeu, desi unii demult erau morti. Cci administratia
nu mai obisnuia s mai anunte acas decesele. Numrul celor
morti era ns Ioarte ridicat, cam la 3-4 sute de mii. Asta datorit
Iaptului c la noi conductorii orbiti de mplinirea doctrinei
comuniste, aceast utopie blestemat, au ajuns la o asuprire
deosebit a oricrui om ce li se prea c le sta mpotriv. Uitau
c detinutii nu au Iost arestati spre a Ii ucisi, ci spre a nu-i
mpiedica s-si mplineasc programul. Ei au ajuns la nebuna
gndire ca toti s dispar, dar Ir s Iie ucisi direct. Mintea lor
bolnav luneca spre conceperea necesittii crimei, uciderii. Ct
mai erau vii, se temeau de ei, de eventuala lor rzbunare.
Gresiser prea mult Iat de acesti oameni ridicndu-i de la casele
lor, gresiser apoi tinndu-i prea mult ntemnitati, gresiser apoi
prea mult chinuindu-i aspru printr-un regim dur si ucigtor.
De unde nainte acestia erau niste adversari, acum ei
erau niste ,banditi. i dac erau banditi, atunci ei considerau c
erau justiIicati s-i asupreasc. Iat cum lunec omul din ru n
mai ru. Voind s mentin si s justiIice primul ru, a trebuit s-
l Iac pe al doilea, al treilea etc.
Iat, cutare detinut, la o inspectie cu mai multi matadori,
ceru s i se dea, pe banii lui, perie si past de dinti. Care credeti
c a Iost rspunsul?
- M! Peria si pasta de dinti se d muncitorilor care Iac
tractoare, case pentru popor, ea nu e pentru niste banditi ca voi.
Deci omul detinut nu mai conteaz, i reIuzi orice mijloc
de a se mentine ntr-o stare ct de ct civilizat si l sugrumi
lent. Iat ct de criminal devine comunismul, nu n conceptii,
care si ea trebuie combtut total pentru rpirea liberttilor
individuale, pentru propagarea dreptului unui partid unic, pentru
metoda ei revolutionar ci n aplicarea ei. De aceea trebuie s
Preot Nicolae Grebenea
436
dispar deIinitiv din lume aceast conceptie politic aberant si
proIund criminal.
E de mirare cum un om ca Lenin, cu o logic nenIrnt s-
a putut nsela att de mult si a putut crede c poate aduce
Iericirea poporului rus si a lumii pe aceast cale, rpindu-i
liberttile. Pulsul liberttii e n Iiecare din noi si nu poate Ii
Iericire Ir libertate, cci o parte din Iericire st tocmai n
aceast libertate. Ct ntuneric trebuie s Ii Iost n inima lui
bolnav, n suIletul lui ateu. i urmndu-l cu sila attea popoare
au intrat n ntunericul ce curgea din mintea lui schilav din
sufletul lui nclinat spre diavolism. El si ceilalti corifei
comunisti au mbolnvit neamul meu si attea popoare ti le-au
mpins pe povrnisul mortii.
Alunecarea aceasta n gndirea comunistilor de la noi de la
conceptul adversar politic la cel de bandit, aplicat celor cu
vederi deosebite de cele comuniste, s-a Icut sub inIluenta
rusilor, a consilierilor lor si a propagandei comuniste mereu
sustinute. Sufletul romnului era cu totul refractar
comunismului, mai mult ca oriunde n spatiul ocupat de rusi. De
aceea si rezistenta a Iost cea mai ndrjit si cea mai lung . S
nu se uite c luptele contra comunismului la noi n munti s-au
terminat abia n 958, c Romnia era ocupat un timp de un
milion de ostasi rusi, c niciodat pn la retragerea lor numrul
lor nu a Iost mai mic de 300.000, c presiunea cea mai puternic
din tot spatiul trilor ocupate de rusi s-a Icut tot asupra
Romniei si c jaIul cel mai mare si cel mai barbar s-a Icut tot
asupra ei.
S nu se uite c metrul cub de lemn tiat l luau cu rusii cu
5 lei iar Iina de gru cu 30 de bani kilogramul cnd valoarea
leului era n scdere si inIlatia ntr-o naintare rapid.
Petrolul era Iurat Ir vreo socoteal. Aici la noi au ntrit
rusii cea mai puternic securitate si cel mai strict control. Pentru
cine avea ochiul deschis s vad, rusii nu voiau numai slbirea
AMINTIRI DIN NTUNERIC
437
Romniei ci distrugerea ei. Toate ndemnurile lor date nou era
cu gndul ascuns al lovirii Romniei. Nimic nu era curat n tot
ce ne ndemnau sau n ce ne comandau a face.
Din neIericire au gsit si oameni nepregtiti s le nteleag
planurile mrsave si s le dejoace inteligent. Pe cei ce i-au
descoperit c se mpotrivesc i-au arestat si ucis, iar ceilalti le-au
executat ordinele. n aceast privint cei ce au lucrat mai mult
alturi de rusi pentru slbirea Romniei, pe lng evreii din
prima perioad de guvernare comunist la noi, ce a durat pn n
952 cnd ochiul Moscovei la noi, Ana Pauker a czut mpreun
cu ministrul de interne, evreul Teohari Georgescu, si altii, zic pe
lng evrei, ungurii si tiganii au ajutat pe rusi la destabilizarea si
slbirea Romniei, cu o pornire dusmnoas si nedreapt dintre
cele mai mari.
Pentru tigani, la noi, comunismul s-a dovedit o man
cereasc: s mnnci, s Iuri, s nu lucrezi dect putin si s Iii
elementul gata de a iesi n strad oricnd guvernul dorea s
doboare pe cineva sau s Iac ceva ce avea n plan. Iar pentru
unguri, comunismul a dat prilejul s asupreasc pe romni ntr-
un chip crunt, Ir rusine si Ir omenie, cci ei erau stpnii
Ardealului, s culeag pe Iruntasii gndirii ardelene si s-i bage
n temnite, Ierind pe Iruntasii gndirii lor s Iie arestati, iar n
restul trii le-a dat prilejul s saboteze actiunile de sustinere a
Romniei si de ridicare a ei. Cu exceptiile fericite si destule
poate, ei s-au dovedit cetteni neloiali Romniei si mai mult
dect att: dusmani ai ei. Tot ei au ncercat otrvirea apelor ce
alimentau orasele ardelene, aruncarea podului de pe Somes n
aer si alte acte criminale si de sabotaj.
*
Evenimentele se precipitau. Secretarul ONU presa
Romnia s elibereze detinutii politici, altfel o va scoate de la
ONU, iar ea abia intrase n 955 si dorea s rmn, cci avea si
Preot Nicolae Grebenea
438
ea de spus un cuvnt lumii. Fgduind eliberarea n 963,
Romnia oprit de rusi, nu s-a putut tine de cuvnt si atunci
secretarul ONU a venit din nou n Romnia cernd imediat
eliberarea detinutilor politici.
Rusii cu uneltirile lor perfide nu se mai puteau prevala de
Iaptul c eliberarea detinutilor politici din Romnia va duce la
destabilizarea n Europa cum o Icuser n toamna lui 958.
Atunci cnd nimeni nu mai misca n Romnia, ei ne-au silit s
arestm degeaba vreo 50.000 de oameni, s le nsceneze
rzvrtiri Iormidabile, s le Iac procese grele si cu sentintele
acestea s mearg rusii la ONU, s arate c la noi e o stare
prerevolutionar, si n consecint, nu se pot Iace eliberri de
detinuti politici. Atunci a Iost cea mai josnic nseltorie rus,
de aceast dat nu Icut de Stalin, maestrul minciunii si
Irdelegii, ci de Nichita Hrusciov, urmasul lui dup scurta
domnie de cteva zile a lui Malencov.
Atunci deci minciuna nu mai mergea.
Pe de alt parte se petrecuse n Romnia acum n 964 un
eveniment deosebit. Pentru prima dat de la instalarea
comunismului la noi, slugile lor de la Bucuresti au ridicat capul:
nu au mai vrut s asculte de stpnul lor de la Moscova. Din
genunchi s-au ridicat n picioare, din pozitia de slugi ei au simtit
trebuinta s nIrunte taurul slbatic si s-l ia de coarne. Erau
amenintati s distrug tara si cu ea s se distrug ei nsisi si din
slugi plecate s ajung robi de-a binelea satrapului asupritor:
Rusia. Aveau o alternativ s se opun si s se salveze sau s
moar. Un minim sentiment de demnitate, de rspundere pentru
tara pe care o guvernau cu o mn asupritoare, apoi ideea c
altfel vor pieri ca niste dobitoci josnici si netrebnici, le-au aprins
inima si s-au ridicat drepti cu capul si cu tot trupul n Iurtun.
Gheorghe Gheorghiu Dej a anuntat toate cadrele de partid
de marile pretentii noi ale rusilor ce ar duce la distrugerea
Romniei. Cu furie a pus mna pe teava care ducea petrolul
AMINTIRI DIN NTUNERIC
439
nostru n Rusia, a nchis-o si a oprit continuarea furtului
petrolului nostru pe aceast cale de 6 ani.
Acest act trebuia considerat de cea mai mare important
pentru economia national si nceputul minim al unei epoci noi
n relatiile noastre cu rusii.
Deci ne gseam ntr-un conflict nedeclarat cu rusii si ntr-o
ncordare extrem.
Ce se ntmplase?
Printr-un savant al lor cu numele Valev, rusii au spus:
,Socialismul a evoluat asa de bine n trile noastre (Rusia si
celelalte tri socialiste din Estul Europei) nct depseste ideea
de granite ntre statele noastre. Propunem deci si cerem s Iacem
un complex interstatal care s cuprind 00.000 kilometri
2
din
estul Romniei, 30.000 kilometri
2
din nord-estul Bulgariei si
12.000 kilometri
2
din sudul Basarabiei. n acest complex s
lucreze de-a valma muncitori din toate aceste trei state, Ir a
avea un control al trecerii granitelor. Acest teritoriu din
Romnia reprezenta la ora aceea 52 din industria trii si 48
din agricultur, cci cuprinde Galatiul cu siderurgia si Brganul
cu frumoase produse agricole.
Dac ar Ii acceptat aceast cerere, Romnia ar Ii Iost
desIiintat ca stat independent.
Deci ai nostri s-au trezit si au respins-o cu furie.
Dar de ce li s-a Icut aceast propunere? Desigur, si din
ndrzneala nesocotit a rusilor, dar si pentru Iaptul c pn
acum ai nostri nu au respins nici una dintre cererile anterioare
ale rusilor.
Acum urma a ne elibera din temnite si din considerentul c
era cererea ONU si din aceea c acuma cnd s-au stricat cu rusii,
eliberrile s Iie o mic concesie poporului romn si o tardiv si
inIirm reconciliere.
*
Preot Nicolae Grebenea
440
n grab ne-au dus n celularul nou. Unii plecaser si unii
plecau. Zilnic erau unele plecri.
Eram dusi zilnic la Iilme s vedem litoralul mrii
noastre, splendidul litoral al Mrii Negre. M-am minunat era
o Irumusete. Mcar att! Dup marile nedreptti, Irdelegi si
crime ce le-au Icut, iat acum un lucru bun si Irumos! Ne-au
artat livezi ntinse de meri, peri, ciresi, mai multe sau mai
putine hectare, dup caz, plantate n locuri virane alt dat, dar
si pe locuri usor nclinate, pline de rod. Cnd ne-au trecut prin
Iata ochilor miile de blocuri pentru attia ce plecau de la tar si
se mutau la oras, am Iost ru surprins. Aspectul nu era frumos
deloc. Cnd m gndeam la varietatea si Irumusetea caselor
romnesti ce au Iost distruse, pentru niste blocuri uniIorme, Ir
nici un aspect estetic, lipsite de conIort si nenclzite destul
iarna, cugetam c nu au Iost prea bine inspirati cnd le-au Icut.
Desigur, ea a avut n vedere necesitatea stringent de a da
locuinte oamenilor ce intrau n industria ce se dezvolta repede si
nesocotit si nu canoanele estetice ale locuintelor. Dar nssi
destrnirea stenilor si aducerea lor la oras n prea mare
msur, o consideram o greseal. Pe de alt parte ns si
distrugerea caselor bune spre a intra n bloc era o greseal, o
mare greseal. Ne-au trecut prin fata ochilor cirezi de vaci
minunate, pscnd la cmp, sau le-am vzut n grajdurile
colectivelor, cu ugerile mari, pline. Apoi oi de ras sau turcanele
noastre, berbeci carachiul etc. Porci frumosi, minunati. Recoltele
minunate si desigur cu date umflate; cartofi, 50.000 kg la hectar,
gru ca aurul ori ovz, acolo productia era cu totul umIlat: de la
4.000 de kg la hectar, la 10.000 12.000 kg la hectar.
Mi-am dat imediat seama c minciuna comunist s-a ntins
si aici si c e prezent n toate sectoarele. Nici nu se putea altIel.
Minciuna, exagerarea, falsul, tine strict de natura comunismului.
Desfiintati-le pe acestea si distrugeti nsusi comunismul.
AMINTIRI DIN NTUNERIC
441
Dar eu condamnam, n inima mea, nssi colectivizarea
agriculturii. Dac le puteam Iace concesie comunistilor c
puteau face loturi de stat 15-20 din pmntul agricol al trii,
nu puteam admite nicidecum colectivizarea cum s-a Icut la noi,
cu pstrarea pentru trani a unui lot de .500 m
2
. i apoi sila cu
care au Iost pusi tranii s intre n colective, mpinsi cu sula,
btuti, nchisi. Auzisem de revoltele tranilor pentru aprarea
pmntului lor si c au Iost zeci de mii de morti. Condamnam
brutalitatea ce o aplicam oamenilor spre a-i sili s intre n
colective.
Nicolae Ceausescu, tigan ttrsc, supranumit ,biciul lui
Ghit a condus colectivizarea dur, sngeros si extremist si a
cstigat o celebritate din cele mai josnice prin duritatea si
purtarea sa la colectivizare. De atunci s-a evidentiat si cei ce l-au
vzut cum lucreaz, cu ce mn plin de patim, trebuiau s
evite ascensiunea lui la conducerea partidului.
Dar toate aceste aprecieri rmneau ascunse n inima mea
si cine le-ar fi putut exprima atunci deschis?
Asteptam tcuti la televizor urmrind scen dup scen.
De cele mai multe ori era prezent si Crciun, directorul
temnitei, cu mina lui sever, cu Iata lui aspr si nIricostoare.
Uneori el punea unele ntrebri. Am rspuns si eu la unele, dac
am fost ntrebat direct. Dnd informatii cu caracter general ne
amintea ct de tari sunt comunistii n lume, ct de creatori si de
valorosi si de nenvins sunt. Nu uita niciodat s arunce vreo
sgeat mpotriva legionarilor. Bunoar: ,Horia Sima,
complotistul, e n Spania si azi e mai surd nc dect ieri.
Eram nIrnti, slbiti ca niste umbre, si totusi clul
Crciun mai plesnea cu plesnetele biciului cuvntului su
agresiv si ocrtor n noi. ntr-att comunismul nrieste omul
si-l att la maniIestarea instinctelor lui josnice si primitive.

Preot Nicolae Grebenea
442
AIUD, NTLNIRI NESPERATE

Cu ocazia Iilmelor si a asistrii n grup la ele, ni s-a dat
prilejul fericit s ne ntlnim unii cu altii, camarazi cunoscuti sau
necunoscuti cu care am avut ntlniri n Iug si scurte
convorbiri.
Iat-l pe viteazul Nae Cojocaru. Prea obosit si nIrnt.
Trecuse prin reeducare si concesiile ce le va Ii Icut i-au frnt
inima.
Iat-l pe admirabilul Mircea Nicolau, pe Mitu Banea, pe
Bnda, pe Nelu Rusu, pe multi altii, sibieni si nesibieni.
Iat-l pe distinsul avocat Chioreanu, originar din judetul
Alba, care dup Nicolae Ptrascu, cndva timp, rbdtor si eroic,
conduse Miscarea Legionar sub comunisti, cnd acesta Ii
arestat, lu el conducerea si activ n continuare cu drzenie si
ntelepciune.
Toti cei ce nu muriser n lupte, n temnit de Ioame, ucisi
la interne n cercetri sau luati de acas si gsiti morti la margini
de drum la sute de kilometri distant, cum a Iost comandantul
legionar Ilie Colhon, toti se gseau acum aici, la Deva, la Jilava,
la Dunre si n alte locuri, toti n asteptare, Ir s stie c se vor
elibera.
ntr-adevr, despre aceasta nu se stia nimic sigur. tirea c
ONU a intervenit pentru noi am aflat-o dup eliberare.
Unii, deci, se eliberau. Vedeam asta. Dar cti? tiam noi
c ne vom elibera toti? Nu stiam nimic sigur, triam din
presupuneri. Voi pleca si eu, si spunea fiecare, si pe drept
cuvnt.
Asteptam. Unii cu ultima sperant, cu nIrigurare si dor,
altii resemnati, n liniste si Ir aprindere, calmi si senini. ntre
acestia eram eu.
mi spuneam: e posibil ca unii s plece si altii s rmn
nc. De aceea, calm si rbdare. Nu trebuie s-mi tulbur linistea
AMINTIRI DIN NTUNERIC
443
cu o sperant nc nesigur. i apoi s nu uit: am dezlntuit o
grev la mina de plumb Nistru si sunt Ioarte ru vzut. Nu eram
oare eu banditul care nu are drept la asistent medical?
Deci de voi pleca si eu, voi Ii ntre cei din urm. i nu
suIeream la gndul c voi ntrzia sau c voi mai rmne n
continuare.
Auzisem c bunul si, de ce nu, admirabilul Caleia, avocat
din Bucuresti, czut cu Sumanele Negre si ajuns n temnit
prietenul meu, cnd a vzut c pleac altii nainte de el, a lesinat.
Bietul, ct dorea casa! Eu ns nicidecum nu trebuie s ajung
aici, cci eu o doresc cu cumptare: dac va Ii s Iie.
i vedeam pe toti cei ce mi apreau n Iat, m bucuram,
ne mbrtisam, ne spuneam cuvinte bune si nici un cuvnt de
rzbunare si rmneam acelasi rece, cum ar zice Eminescu, n
asteptare: consideram c e cea mai cuminte atitudine ce mi se
potrivea atunci.
Cu toat sederea la grdin, aproape trei luni, n soare si
cu un mic plus de mncare, eram att de slbit, att de stors,
<?>nct te puteai uita ntr-o ureche si s vezi n cealalt. Eram
transparent. Probabil c de nu ar Ii Iost grdina, la ora aceea as Ii
fost mort.
Dar Dumnezeu a rnduit lucrurile spre salvarea mea. Dup
cuvntul inspirat al marelui Apostol Pavel: celor ce-l iubesc pe
Dumnezeu toate li se ntorc spre bine.
Cugetnd dup visul meu din 956 trebuia s m eliberez
si eu cci trecuser cei opt ani si venise anul mntuirii: 964.
Era de presupus c m voi mntui si eu cu toti ceilalti. Dar nu mi
s-a artat mie deschis: tu vei intra n grupul cel mare. De aceea
trebuie s Iiu rezervat. Dar Iiindc mi s-a artat mie 964 ca
anul mntuirii noastre a Romnilor, m ncredintam tot mai mult
c si eu trebuie s plec. Acestea erau gndurile ce Irmntau n
inima mea.
Zi de zi ne treceau la televizor prin fata ochilor noi si noi
Preot Nicolae Grebenea
444
realizri comuniste: tierea unui drum n munti n judetul Arges,
barajul si lacul Bicaz, termocentrale, fabrici si orase noi.
Nimeni n-a stiut s-si Iac o mai bun propagand dect
comunistii, si cu ct zarv si laude! Ajunseser la o psihologie
patologic: o tgduire a trecutului aproape total, o critic a
tuturor, o inIlamare a eului lor pn la nebunie. Totul era ru ce
Iusese nainte, si organizare social, si biseric, si scoal, si
filosofie, si justitie, tot. Totul trebuia drmat din ce a Iost. Se
proclama ,noul si drmarea ,vechiului - Ir control si Ir
examen. De plano, tot, absolut tot trebuia lepdat. Parc lumea
ncepea de acum. Cu pasiune si un dinamism aprins si
Iormidabil drmau si ardeau urmele trecutului. O nou barbarie
se instala n Romnia, n numele stiintei ce conIirm, se spunea,
socialismul ca singura doctrin social justiIicat n numele unei
presupuse fericiri viitoare si pentru ea. Toate trebuiau jertfite n
numele acestora si pentru ,construirea societtii socialiste
multilateral dezvoltate, culmea fiind comunismul, epoca de aur a
omenirii.
Se preconiza o er comunist, Marx, Engels, Lenin erau
printii Iondatori, iar Stalin organizatorul noii lumi, eroul,
marele dascl al lumii, slvitul, el i asigura sosirea prin
organizarea unui stat comunist puternic si ameninttor cum nu a
mai Iost altul pe pmnt. El era al doilea dumnezeu.
Roosevelt, presedintele Americii si Churchill, admirndu-i
geniul, i-au dat n mn niste atuuri cu care a Icut din Rusia nu
numai o mare putere, ci una ce tindea la stpnirea lumii si la
dominarea ei peste tot. Pn la Berlin toti ascultau ordinele ei.
Stalin era Dumnezeul Orientului. Singurul Dumnezeu, cci pe
cel Atotputernic, Dumnezeul cel adevrat, l-au declarat czut,
nlturat, apoi inexistent. De aceea, nebuni de legat, au adoptat
salutul: ,Nu exist Dumnezeu. Iar rspunsul: ,si nici n-a fost.
Nu stiam nc c dincolo de aceste realizri si stri
pozitive zceau dedesubt n attea locuri necazuri, dureri, mari
AMINTIRI DIN NTUNERIC
445
nedreptti, stri betege, lipsuri cu nemiluita, oItri si blesteme.
Pe acestea le-am aIlat si vzut eu nsumi mai trziu. Ct de
mult ns relele erau ocolite n propaganda ce ni se Icea.
tiam de cozile la prvlii, iar comunistii ne spuneau c
sunt de toate, oamenii au bani si stau s-si ia marfa. La toate
aveau comunistii rspunsuri mincinoase si perIide. Ei stiau c
mint si totusi continuau s o Iac. n cazul cozilor, ele se Iormau
tocmai pentru c lipsea marIa, si n caz s poat avea rnd si
Iiecare s ia cte ceva.
ederea mea n celular cu programul zilnic de sedinte
educative si cu noi si noi expuneri la televizor ale marilor
realizri comuniste a durat cam dou sptmni.
Mare mi-a fost durerea n acele zile cnd am aIlat c
Ministrul de Interne Alexandru Drghici nu recunoaste c noi,
legionarii, am Iost niste lupttori sinceri si cinstiti pe directia
noastr romneasc, anticomunist, mpotriva evreilor si
politicianismului venal si corupt de la noi. Acest ins, o namil n
Iorma unei brute, ct de stricat trebuie s Ii Iost n inima lui, ct
de josnic si obtuz n atitudine dac putea crede c milioane de
oameni, si mai ales tineri, s-au angajat ntr-o lupt grea, plin de
riscuri, cu inima necurat si cu dorul mbogtirii! Cnd? Cnd
Ir riscuri si cu avantaje imediate puteai intra n partidele
noastre existente si s Iaci carier. Mandatul de deputat, dac
erai inteligent si dac mai erai si demagog ca Armand Clinescu
bunoar, care a excelat n demagogie si minciun si dac
partidul venea la putere, l aveai imediat cu toate avantajele
lturalnice ce decurgeau de la el.
Ct de mult m-au mbiat liberalii si trnistii s merg cu ei
si am reIuzat. i la avantajele ce mi le artau de voi intra la ei,
eu am rspuns: eu nu vreau s primesc, eu vreau s dau si iat
acum un imbecil, estropiat sufleteste, cocotat sus n Partidul
Comunist, dup 22 de ani de temnit, mi tgduia buna
credint, omenia, etc. Ce Iel de inim avea n el aceast brut?
Preot Nicolae Grebenea
446
i nici nu m-ar fi interesat stricciunea lui interioar, treaba lui,
dar n postul n care era, o astIel de considerare a noastr ar Ii
putut avea urmri grele si n viitor asupra noastr.
tiam c era cstorit cu o rusoaic si mi ziceam c poate
l inIluenteaz neIavorabil si l orbeste sotia. Cci mi s-a spus de
ctre cineva urmtorul secret: rusoaicele cstorite n alte tri,
cnd se duceau acas n vizita Iamiliei lor trebuiau s treac pe
la Securitate care le da unele sarcini s le Iac, ce s spun, cum
s lucreze. La plecarea din Rusia primeau sarcinile si la sosirea
acas vrsau punga si urmau s primeasc alte nsrcinri.
Depindea ct era Iiecare de constiincioas n a mplini aceste
sarcini. De aceea, n aceste zile, o sotie rusoaic nu era numai o
sotie, ci si o spioan. Evident, o spioan mpotriva Romniei n
cazul nostru si n general mpotriva oricrei alte tri. Asa se si
explic multe succese ale comunismului sovietic, un spionaj
generalizat n lume. Toate indicatiile pentru Romnia erau de a
strica tara aceasta.
i viitorul urma s Iie grevat de trecut, prin aceast
psihologie a unora ca Drghici, lucru ce nu era deloc plcut a-l
deduce.
*
n acest timp auzeam zilnic de plecri. Deci era lucru
serios, comunistii de la noi slobozeau chinga. Era si timpul.
Eram ultimii detinuti politici rmasi n temnite din spatiul
controlului sovietic. Gheorghe Gheorghiu, acest comunist
excesiv de Ianatic, tindea silit, la o destindere n tar.
Minunat!
Dar cu o psihologie ca a lui Drghici, dac si altii o vor
avea, ce se va ntmpla cu noi aIar? Cum va reactiona cadrul
social? Vor putea ntelege cei liberi drama prin care am trecut
noi cei din temnit, Iocul n care am ars, durerile si tot ce am
ptimit? Vor avea ei ntelegerea cuvenit? Aceste gnduri mi
AMINTIRI DIN NTUNERIC
447
treceau prin minte atunci. n poezia: Voi n-ati fost cu noi n
celule, poetul cel mare al temnitelor romnesti, Radu
Demetrescu-Gyr, a exprimat asa aceast stare:

Voi n-ati fost cu noi n celule
S stiti ce e viata de be:ne
Sub gheare de fiar cu guri nestule,
Voi nu stiti ce-i omul cand prinde s urle
Strivit de ctuse la gle:ne.

Voi n-ati plns cu pumnii-n orbite
Strpunsi de cutitul trdrii,
Sub cer fr stele in drum spre morminte,
Voi n-ati dus povara durerilor sfinte
Spre slava si binele trii.

n cntec cu noi laolalt
Trecnd peste umbre peretii,
Voi n-ati cunoscut frumusetea inalt
Cum dorul irumpe, cum inima salt
Gonind dup harfele vietii.

Ce-i truda de brate plpande,
Ce-i jugul, ce-i rnjet de monstru,
Cum scartaie osul cand frigul ptrunde,
Ce-i foamea, ce-i setea, voi n-aveti de unde
S spuneti aproapelui vostru.

Voi nu stiti n crunta-nchisoare
Cum minte ndefdea si visul,
Cand usi se inchid sub :voare
Cum n noi insul se vinde pe sine
Privind povrnisul n groaznica lui nclestare.
Preot Nicolae Grebenea
448

Ati stat la ospete-ncrcate
Gonind dup fast si orgoliu
Nici mil de noi, si nici dor, nici dreptate
Nici candel-aprins si nici libertate
Doar ghimpii imensului doliu.

Asa sunteti toti cei ce cre:urti
C pumnul e singura faim.
Ftarnici n cuget, pe-alturi ne treceti
Cand noi cu obrafii ca pmantul si vineti
Gustm din osand si spaim.

Cnd portile sparge-se-vor toate
i mortii vor prinde s urle,
Cand lanturi si :iduri cdea-vor sfrmate,
Voi nu stiti ce-nseamn invierea din moarte
C n-ati fost cu noi n celule!

ELIBERAREA

Un colonel din Ministerul de Interne, Sepeanu, m-a
chemat si mi-a spus:
- Pleci acas, trebuie s ne dai o declaratie nainte, un
angajament c nu vei vorbi nimic nimnui de cele ce s-au
petrecut n temnit. Aveti voi ce s vorbiti; aceste lucruri sunt
interzise.
Am dat imediat aceast declaratie cerut. Srmanii! Erau
constienti c cele ntmplate cu noi erau prea grave ca s le aIle
lumea, i-ar Ii discreditat prea mult. De aceea si luau aceast
msur de aprare. Slab msur. i m-am mirat c au mai
ndrznit s o cear Iiindc, psihologic, era cu neputint a o
ndeplini. A sta n temnit peste dou decade de ani si a nu vorbi
AMINTIRI DIN NTUNERIC
449
de ei era ceva imposibil. De aceea, am dat declaratia cu gndul
c aceast ultim cerere a lor e un abuz nerusinat si c
nicidecum nu m simt obligat s o ascult.
M-am dus si mi-am cutat inelul de cstorie, de aur. i
mi l-au dat. Hainele civile Iuseser trimise acas - nu le mai
aveam.
M ngrijisem s am ceva pentru acest moment. Cnd
plecase cineva acas mi-a lsat niste pantaloni ri. Aveam si o
hain de mna a doua, niste chiloti, o pereche de ghete uzate,
ciorapi, o cmas - singura - si chiar o sapc. Lipsea de la bagaje
cojocelul minunat de ln brumrie ce mi-l adusese studentul
neuitat si vesnic iubit Petru Baciu din Bacu, un tip de lupttor
de nalt clas, nenIricat, cu o credint puternic, care a luptat si
n munti. Erou al luptei anticomuniste, plin de elan si mereu
activ.
n 1947 cu riscuri enorme, trndu-se pe brnci, la munc
la demontarea liniei duble de cale Ierat de la Aiud, unde eram
la lucru, m-a vizitat pe mine si pe doctorul Ilie Niculescu. Era
prea Irumos. Cum putea s-mi Iie lsat? Aveam n pstrare de la
muncile la min 607 lei. Mi i-au dat.
Am dezbrcat repede hainele mele vrgate: zeghea si
pantalonii, cmasa si chilotii si le-am mbrcat pe cele civile.
Tuns, slbit, eram ca naiba. Dar de asta nu m sinchiseam ctusi
de putin. Mi s-a dat o foaie de drum pentru tren si biletul de
eliberare.
Eram gratiat, nu amnistiat ca la 23 august 1944, ci
gratiat, calificativ care n drept avea alt sens pentru detinut, cu
alte consecinte legale.
Cum unii detinuti ce se eliberau primeau biletul de tren
pn la statia ultim a locului unde mergeau, dar de acolo pn
acas mai aveau de mers cu autobuzul un numr de kilometri,
mi-au spus situatia si am dat 300 lei la unul si la altul din
capitalul meu de 607 lei ce-l aveam. Eram bucuros c pot Iace
Preot Nicolae Grebenea
450
acest bine, la nevoie.
Asteptam. De la unii mi-am putut lua rmas bun. Totul n
Iug. Nu eram nc liber s caut pe cine voiam. Erau nc
restrictii.
Deci plecam.
Adio, Aiud - loc de mari chinuri si de mari bucurii, loc n
care am petrecut 18 ani. Anii mei tineri n tine s-au topit.
Adio, Aiudule, loc sfintit prin suferintele nestiute ale
generalilor gloriosi n rzboi, umiliti aici, ce au murit de Ioame
cu gndul la slava patriei lor!
Adio. Aiudule, loc sfintit de suferintele ministrilor
antonescieni, al altor ministri, al senatorilor si deputatilor
Romniei de la Unire la 1944 ce au murit, martiri nevinovati - n
anii revolutiei 1947-1954.
Adio, Aiudule, loc sfintit de suferintele profesorilor
universitari, preotilor, arhitectilor, artistilor, medicilor,
avocatilor, inginerilor, proIesorilor si nvttorilor, oIiterilor si
soldatilor, studentilor, muncitorilor si tranilor ce au murit n
tine n perioada 1944-1964!
Adio, Aiudule, loc sfintit si mormnt al elitei de gnd si
simtire a neamului romnesc n epoca comunist!
Adio, Aiudule, care n acest timp de rsturnri ti-au
schimbat menirea: n loc s rmi loc de osnd pentru cei ri ai
devenit loc de osnd pentru cei buni si mormnt al lor!
Adio, Aiudule, n care cei necurati au chinuit si ucis pe cei
curati din ur si miselie sau nselati de un vis!
Adio, Aiudule, ce m-ai cuprins n bratele tale haine n
942, un om, si m slobozi acum n 964 o umbr, un rest! Nu
te blestem. Plec din tine senin, cu sufletul liber.
Multumesc lui Dumnezeu pentru toate, dar mai ales c
sunt nc viu, dup toate.
Plec neangajat, Ir belciug la nas. Apartin lui Dumnezeu,
mie, Iamiliei, Patriei, si nu Partidului acaparator si coruptor de
AMINTIRI DIN NTUNERIC
451
suflete.
Sunt o umbr, dar m simt bine, sunt liber si - usor ca un
fulg - zbor n viitor. Nu ns mnat de vnt, ci cluzit de
constiinta mea. Nu port n mine povara niciunei uri si nici a unui
gnd de rzbunare. Iert pe cei ce m-au lovit prin sentintele lor
nedrepte si miselesti; iert apoi pe cei ce m-au lovit cu pedepsele
lor nedrepte n temnit. Iert pe cei ce m-au lovit cu bratele si cu
pumnii lor si cu picioarele.
Multumesc cu recunostint celor ce, putini, n aceste
mprejurri grele si opresive, au rmas drepti, cinstiti, neopresori
si chiar binevoitori.
Cer binecuvntarea lui Dumnezeu pentru toti cei ce au fost
cu mine si mai sunt vii, precum si pentru cei ce m-au pzit.
Rog pe bunul Dumnezeu s ierte pcatele tuturor celor ce
au murit n timpul perioadei mele de pedeaps, si dup aceea, la
Aiud, n lagre, la canal si n alte locuri de suIerint si chin, din
orice neam si de orice credint ar Ii Iost ei.
Fie ca acesti morti s dea rod si s Iie o temelie tare pentru
o Romnie de mine, curat si sInt, o jertI bine primit de
Dumnezeu pentru nvierea din morti a neamului meu romnesc!

Preot Nicolae Grebenea
452
CUPRINS

NCEPUTURI ..............................................................................................................................
STUDENT LA ACADEMIA TEOLOGIC ,ANDREIAN....................................................
STATUL EVREIESC ISRAEL....................................................................................................
CAROL AL II-LEA .....................................................................................................................
PARTIDELE POLITICE I POLITICIANISMUL DE LA NOI .................................................
MICAREA LEGIONAR - GARDA DE FIER........................................................................
SFNT TINEREE LEGIONAR ..........................................................................................
OCTAVIAN GOGA - PRIM MINISTRU....................................................................................
N LAGR LA VASLUI .............................................................................................................
ELIBERAREA.............................................................................................................................
STUDENT....................................................................................................................................
ANUL 1940. TRAGEDIA ROMNIEI .......................................................................................
PREZENT N GUVERNAREA LEGIONARO-ANTONESCIAN...........................................
UCIDEREA LUI NICOLAE IORGA I A LUI VIRGIL MADGEARU....................................
PRIMAR LA SLNIC-MOLDOVA............................................................................................
REBELIUNEA: 21-23 IANUARIE 1941.....................................................................................
DUP REBELIUNE....................................................................................................................
RZBOIUL..................................................................................................................................
GNDURI ALE MELE. TEMERI ..............................................................................................
ARESTAREA ..............................................................................................................................
LA BUCURETI. ALTE ANCHETE..........................................................................................
PROCESUL..................................................................................................................................
AIUDUL.......................................................................................................................................
IAR PENITENCIARUL PLOIETI.............................................................................................
IARI AIUD..............................................................................................................................
TEROAREA.................................................................................................................................
ATITUDINI I RELAII N TEMNI.....................................................................................
REGIMUL LA AIUD N 1944.....................................................................................................
23 AUGUST 1944........................................................................................................................
RNII N AIUD I TRATAMENTELE ...................................................................................
DIRECTOR NOU N AIUD: GUAN.........................................................................................
AMINTIRI DIN NTUNERIC
453
VIE ACTIVITATE N TEMNI...............................................................................................
ATEPTRI ................................................................................................................................
ATEPTRI N CONTINUARE.................................................................................................
NTRE BANDII.........................................................................................................................
VLAICU....