CRESTEREA NUTRIILOR CA INDELETNICIRE PROFITABILA Ion Ananii din Chisinau este un autodidact care "a revolutionat" tehnologia de crestere a nutriilor

si spre surprinderea tuturor a obtinut succes.

Nascut in stanga Nistrului Ion Ananii se numeste in gluma separatist prin aceasta explicand si metoda sa deosebita de crestere a nutriilor . "Deoarece sunt separatist inseamna ca sunt contra si fac totul invers, inclusiv si nutriile le cresc invers decat scrie in carte", ne spune mos Ion si ma indeamna sa-i vad "miniferma" de nutrii. Vesel din fire mos Ion zice ca are un teanc de carti de specialitate, dar dupa ce le-a consultat a facut totul invers decat scrie in ele. Cele vreo 120 de rozatoare cafenii sunt crescute intr-un subsol a casei compartimentat in vreo cinci parti, adica altfel decat recomanda cartile de specialitate. "Eu si gainile le tin in subsol. Deoarece aici este mentinuta o temperatura constanta anul imprejur, am montat un bec electric care arde permanent si gainile mele spre deosebire de a vecinilor se oua zi si noapte. Tot sub pamant cresc si porcii", ne spune mos Ion.

Aici nutriile sunt ferite de curenti si de zgomot, iar ca sa-I fie mai simplu sa le ingrijeasca a sapat de-a lungul compartimentelor un sant pentru apa. Cu o pompa speciala apa este schimbata o data in zi fara a intra in adapostul animalelor. "Desi cartile propun ca bazinul de apa sa fie separat de custile in care sunt intretinute animalele si sa fie construit sub un anumit unghi metoda mea este mult mai eficienta", ne spune el.

La capitolul inventii mos Ion este de neintrecut. Dintr-un rulment de la ZIL a confectionat un aparat pentru jupuirea animalelor. "In gospodaria mea si cuptorul este invers construit dupa principiul unui termos si datorita acestui lucru eu nu numai ca pot coace paine dar pot afuma si carnea. Peretii dubli mentin temperatura foarte mult timp", ne spune mosul. Tot el a inventat si o moara, care macina toate cerealele. Astfel pe langa orzul, graul, iarba care intra in ratia alimentara a animalelor mos Ion mai include si hlujani macinati, care este deliciul animalelor. "Din cate animale am crescut in jurul casei nutriile sunt cele mai rentabile si mai usor de crescut", ne spune mos Ion. Asta pentru ca

ne mai spune mos Ion. consuma putin si sunt utile pentru blana lor pretioasa."cu efort minim venit maxim". femelele introducandu-se la reproductie la varsta de 5-6 luni si perioada de gestatie dureaza doar vreo 4 luni". nu necesita multa ingrijire si mos Ion ne repeta inca o data sloganul preferat .nutrii cu blana cafenie intunecat. El ne mai spune un grup de nemti. "Am incercat sa obtin permisiunea de a creste si a comercializa carnea nu numai in stare proaspata dar si afumaturi. dar si carnea delicioasa. Daca pe timpuri a crescut si nutrii cu blana bej dupa mai multe incrucisari a obtinut rasa cea mai solicitata . Din cauza unor impedimente birocratice. care l-au vizitat I-au propus pentru un kg de carne de nutrii 150 de lei si mos Ion a incercat sa porneasca o afacere. In plus. insa a renuntat peste o jumatate de an. "Anual de la o femela pot obtine de la 10 pana la 20 de pui. sunt rezistente la boli. dar obtinerea actelor si permisiunilor . Ca sa ne argumenteze parerea sa ne spune ca o nutrie matura de vreo doi ani poate atinge o greutate de vreo 7 kg. Nutriile se inmultesc in tot cursul anului.cresc repede. Din acest motiv mos Ion spune ca reuseste sa lucreze ca instructor la o scoala auto si sa ingrijeasca animalele. si asta in timp ce zilnic consuma doar vreo 200 gr de grauntoase.

"Sunt foarte delicate. ne spune ea. Natalia Costas . Acum mos Ion spune ca se ocupa de cresterea nutriilor din placere si pentru a hrani familia.necesare mi-ar fi inghitit tot bugetul familiei si mi-ar fi luat foarte mult timp. Or. Timp de 25 de ani de cand se ocupa de cresterea nutriilor si-a perfectionat si metodele de prelucrare a blanurilor. Fermierul spune ca este un autodidact si totul a invatat pe greselile proprii stricand mai multe blanuri. curate si nu fac zgomot". in care toate strungurile incepand cu aparatul de frezat si terminand cu masina de cusut sunt creatia proprie. in special rude care au ramas incantate de blana pe care I-a cusut-o fiicei sale. carnea de nutrii este foarte delicioasa si fina. ne spune fermierul. De aceea am renuntat". Sotia sa spune ca I-au placut animalele imediat ce le-a vazut acum vreo 25 de ani la niste prieteni si a insistat sa creasca si ei. Acum acasa are propriul atelier de croitorie. iar din blana lor mos Ion a invatat singur sa confectioneze cusme si blanuri. Acum la el vin sa invete mai multi ucenici. Anisoara. acum nu mai renunta la aceste animale deoarece are impresia ca sunt permanent bine dispuse si-I zambesc.

daca sunt luate in calcul toate particularitatile acestei specii si recomandarilor expertilor in domeniu. sustine ca cresterea nutriilor ar fi o afacere de familie profitabila pentru fermierii din Republica Moldova. asa ca pierderile de capete sunt practic excluse si cheltuielile pentru vaccinuri nule. "In comparatie cu iepurii. "Fermierul" iti ofera informatia de care ai nevoie. presedintele Societatii republicane a crescatorilor de nutrii si iepuri "Myocastorlepus". iar profitul poate fi obtinut chiar in primul an.TOTUL DESPRE CRESTEREA NUTRIILOR Cresterea nutriilor poate deveni o afacere rentabila pentru fermierii din Republica Moldova. . Totodata animalul nu e pretentios la hrana. consumand resturi vegetale. fiindca nu cere investitii considerabile.". mentioneaza dl Efros. ierburi etc. nutria este foarte rezistenta la maladii. Victor Efros.

Grigoropol. o pielcica costand circa 150 de lei. semiacvatic. Nutria standart. acest gen de produs practic lipsind. Animalul adult cantareste la varsta de un an in jur de 5 kg. Pe piata autohtona pretul unui kg ajunge pana la 40 de lei. desi speciile Nutria neagra. Nutria lemon pot fi gasite la membrii Societatii "Myocastor-lepus" din Donduseni. In republica noastra practic nu exista crescatorii care ar oferi fermierilor masculi si femele pur sange. Chisinau etc. Pentru infiintarea unei familii aveti nevoie de 10 femele si un mascul. Causeni. este de 200-250 lei.Nutria este un animal rozator. Totodata de la nutrii sunt utile si blanurile. Pretul unui animal matur de 4-5 luni. care ar avea sub 4 kg. Problema primordiala cu care se confrunta crescatorii de nutrii din Republica Moldova este achizitionarea materialului genetic corespunzator. . intalnit in stare salbatica in regiunile mlastinoase din America de Sud.

totodata din cauza zgomotului (latratul cainelui. ferit de curenti si de zgomote neobisnuite. Acestea se confectioneaza din sarma groasa.Terenul Expertii afirma ca terenul pe care se organizeaza crescatoria de nutrii trebuie sa fie permeabil. care provoaca aparitia mucozitatilor. Fiecare cusca . Adapostirea se face in custi suspendate (la minimum 35-45 cm deasupra solului) sau in compartimente situate la sol. pierzand astfel din greutate. aproape de sursa de apa potabila si de reteaua electrica. Incinta se imprejmuieste cu gard din plasa de sarma zincata. Custile suspendate pot avea diferite marimi. cu ochiuri de maximum 30/30 mm. in generale. in plan usor inclinat. zincata. muzica la volum ridicat etc.5-2 m.) animalele pot pierde pohta de mancare. Nutriile sunt foarte sensibile la curenti. de la 100-110 cm lungime si 65-70 cm latime pana la 200 cm lungime. inalt de 1. 80-90 cm latime si respectiv 40-50 cm inaltime. cu ochiul de 25/25 mm.

La celalalt capat al custii se ataseaza cuibarul. Animalele adulte de reproductie. 40-55 cm din lungimea acesteia. Victor Efros afirma ca metoda la podea este mai avantajoasa. in cazul compartimentelor situate la sol o familie de 11 membri poate fi amplasata pe 4-5 metri patrati. care se face din scandura rezistenta. fiindca sunt economisiti bani din amplasarea custilor suspendate si bazinului. masculii si femelele.este prevazuta cu 1-2 usite de vizitare si la unul din capete cu un bazin de scaldat. dupa intarcare. situat pe latimea custii. protejata din interior contra roderii cu plasa din sarma. Pe de alta parte. Inmultirea . in grup. Bazinul se confectioneaza din tabla galvanizata. sunt cazate individual iar puii. inclusiv cele cu pui de alaptare. Tineretul provenit din aceeasi fatare trebuie cazat in aceeasi cusca.

4-6 pui viabili la o fatare. Raportul poligamic este variabil. apar la 1-3 zile. insa prolificitatea. Femelele produc.Nutriile se inmultesc pe tot parcursul anului. La prima imperechere animale trebuie sa aiba masa corporala de cel putin 3. dupa fatare. . iar masculii la 7-8 luni. Perioada de gestatie este in medie de 132 zile. in conditiile cresterii in captivitate. La nutrii durata vietii este de 6-8 ani. in medie. Primele calduri. Caldurile dureaza circa 36 de ore si se repeta la intervalele de 24-30 de zile. insa se recomanda ca femela mama sa fie data la monta in urmatorul ciclu. 1/15. scade accentuat.5-4 kg. femelele introducandu-se la reproductie la varsta de 5-6 luni. pana la 1/10. Expertii recomanda crescatorilor incepatori un raport de cel putin 1/10. in cazul cresterii in perechi. de la un mascul la o femela. dupa varsta de 3-4 ani.

grupati pe sexe. in compartimente de cazare colective. Monta la mana se practica de obicei in cazul femelelor dupa fatare. iar monta in harem. Pentru obtinerea imperecherii individuale. stiut fiind ca intr-un grup format nu se mai pot introduce alte animale.Imperecherea se face individual (monta la mana) sau in grup (monta in harem). femela se introduce in cusca masculului sapte zile la rand incepand cu a 24-a zi dupa fatare. Fatarile survin de obicei in timpul noptii sau dimineata devreme. In cazul in care nu se realizeaza monta. Puii se intarca in jurul varstei de 24 de zile si se transfera. Alimentarea . incercarile se reiau in perioada de 48-54 zile dupa fatare. in cazul tineretului care intra pentru prima data la reproductie. cu exceptia masculilor in haremul femelelor.

Desi face parte din ordinul rozatoarelor nutria suporta cu dificultate celuloza si aceasta inrautateste calitatea celorlalte furaje: fiecare procent suplimentar de celuloza micsoreaza cu 1-2% digestibilitatea substantelor nutritive calorigene (proteine. animalele cu greu suportand murdaria. In scopul obtinerii unei calitati corespunzatoare.Zilnic o nutrie trebuie sa consume cel puti 200250 de grame de furaj concentrat. grasimi si hidratii de carbon). Expertii recomanda ca hrana sa se dea sub forma de amestec umectat de sfecla si de fan sau masa verde tocata. indiferent de sezon. furaje concentrate bine maruntite si saruri minerale. cand parul secundar este dezvoltat si cel intermediar este naparlit. recoltarile din sezonul cald sunt precedate de o perioada de pregatire. in care se pune accentul pe ferirea animalelor de lumina solara directa si pe marirea . Totodata este foarte important ca apa nutriilor sa fie schimbata zi de zi. Productia de blanuri Recoltarea blanurilor se face la varsta de 8-9 luni a tineretului de productie.

frecventei imbaierilor cu apa proaspata. Uscarea se face intr-o incapere incalzita la temperatura de 25-30 de grade. Carne de nutrie este un aliment pretios. Are un continut deosebit de ridicat de hemoglobina musculara: 800-1000 mg% (fata de 150-200 mg% la iepure de casa). Din punctul de vedere a continutului in substante nutritive. nu este inferioara carnii de iepure de casa si de bovine. Apararea sanatatii nutriilor . in varsta de 6-8 luni. avand grija ca blanurile sa nu fie mai aproape de 1. Dupa degresare blanurile sunt imbracate simetric pe sanuri in vederea uscarii.6-2 kg.5-2 m de sursa de caldura. 1.5-3 kg carne iar de la un tineret. Productia de carne Odata cu blana de la o nutrie se obtin si 2.

printre care. cum sunt: paratifoza. volbura.Nutriile sunt in general rezistente la boli. macrisuri. mustarul. septicemia hemoragica. plantele supraingrasate cu azot.Intoxicatii cu plante otravite. galbeaza si trichineloza. mai frecvent cu nutreturi incinse. cartofii cruzi incoltiti (atentie la loboda. mucegaite (atentie la furajele inghetate. rapita. . . care contin acid oxalic). de asemenea la preintampinarea formarii nitratilor in bulboradacinoase preparate). Totusi. sorgul. fermentate. la nutrii pot aparea: . Din categoria bolilor necontagioase. varza in exces. pot fi afectate de unele maladii contagioase. frunze de sfecla si stir. colibacterioaza. tricofitia.Intoxicatii cu furaje alterate.

care contin plumb. evacuarea frecventa a gunoiului si apei murdare. cum sunt pesticidele. ca si in adaposturi. sanatatea animalelor fiind testata prin certificat veterinar.Mentinerea in permanenta a curateniei uneltelor.. Pentru prevenirea imbolnavirilor la nutrii crescatorii trebuie sa aiba in vedere recomandarile specialistilor: .Intoxicatii cu compusi chimici. preintampinarea inmultirii mustelor etc.Hranirea rationala a animalelor. .Procurarea animalelor se face din zone si crescatorii indemne de boli specifice nutriilor. . controlul zilnic . seara de bucatarie in exces. vopselele.

Dezinfectia bianuala a intregii crescatorii (incinta. Dintre mijloacele de dezinfectie pot fi folosite: flambarea cu lampa de benzina. cand animalele sunt mai susceptibile la imbolnaviri. Apa trebuie sa fie potabila si cat mai proaspata. presedintele Societatii republicane a crescatorilor de nutrii si iepuri "Myocastorlepus": . miros. atunci ramura data ar putea prospera considerabil in Republica Moldova. Opinia expertilor Victor Efros. prezenta sau absenta mucegaiurilor. Societatea "Myocastor- . respectiv a plantelor toxice din masa verde. inventar.In cazul in care crescatorii de nutrii ar fi asigurati cu material genetic de calitate. mijloacele de cazare. haine de lucru).al nutreturilor dupa aspect. apa clocotita si lesia de cenusa. . primavara si toamna.

polonezii oferindu-ne material genetic.lepus" incearca sa stabileasca relatii de colaborare cu crescatorii din Polonia si in caz de succes am putea infiinta ferme comune. Pe piata din RM practic lipsesc aceste produse asa ca cumparatori se vor gasi cu duiumul. consultanta. crescator de nutrii din judetul Chisinau: . Dumitru Negru.5 kg) si comercializarii carnii si blanurilor se poate obtine un profit curat de circa 150 de lei. Totodata este necesar sa tinem cont ca trecerea de la hrana uscata la cea .in urma sacrificarii unui animal (masa corporala curata 2. iar noi in schimb. atunci ea trebuie exclusa pentru a nu zadarnici inmultirea animalelor.La infiintarea unei familii de nutrii trebuie sa urmarim ca masculul sa fie si liderul familiei. blanuri si carne. Daca una din femele incearca sa-l inlocuiasca. Afacerea este una rentabila .

circa 75 lei NOTA BENE. Dumitru Lazur .verde si invers se face lent.circa 150 lei Hranirea unei nutrii timp de un an . fiindca acestia au o boala comuna care poate fi transmisa de la gaini la nutrii. pentru a evita aparitia unor probleme digestive la nutrii. timp de 7-10 zile. cotetele pentru pasari nu trebuie amplasate deasupra custilor cu nutrii. Specialistii considera ca daca femela la o fatare aduce 5-6 produsi atunci rentabilitatea afacerii este asigurata. Nu in ultimul rand. Cheltuieli la infiintarea unei familii (11 nutrii) Procurarea materialului genetic 11x250-2750 lei Constructia adapostului .

multi dintre care inca nu si-au revenit dupa ingheturile de la inceputul anului. "Savantii afirma ca suntem intr-un ciclu de seceta continua. caldurile inregistrate la inceputul lunii mai au . fara sa avem o primavara in adevaratul sens al cuvintului.DUPA IARNA A VENIT… VARA Arsita din primele doua saptamini ale lunii mai ia speriat pe agricultori. In opinia lui Valeriu Cebotari. plantele agricole aflate in plina vegetatie. nu vor mai rodi anul acesta. vara anului curent s-ar putea sa fie foarte secetoasa. Specificul anului agricol 2003 este ca am trecut brusc de la iarna la vara. spune V. Desi iarna a fost bogata in precipitatii. care dureaza 7 din 11 ani. Daca vremea torida se va mentine si in continuare. Cebotari. iar in lunile iunie si iulie vom avea parte de temperaturi deosebit de ridicate. in special unele legume. seful Directiei legumicultura a Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare.

prin care pot fi diminuate consecintele secetei. este asa-numita irigare prin picurare. specialistii recomanda. Specialistii recomanda. rational si cu pierderi minime. de asemenea. cei care cultiva legume din seminte) pentru a . Astfel.. Ceea ce mai pot face legumicultorii (in special.". si mai mult). bineinteles. Trebuie valorificate.. efectuarea irigatiilor. chiar daca costurile acestora sunt mari. Pentru a obtine rezultatele scontate. pierderile de apa pot fi reduse cu circa 50 la suta. O metoda foarte buna (desi costisitoare). Pentru a diminua efectele arsitei de lunga durata asupra culturilor legumicole. afinarea solului si curatirea terenurilor de buruieni. Atentie la ingrasamintele minerale: dozele aplicate trebuie reduse cu circa 20 la suta (in unele cazuri. toate resursele de apa disponibile. este de dorit ca irigarea sa fie facuta strict pe timp de noapte sau spre dimineata.facut ca umiditatea solului si a aerului sa scada alarmant.

este sa rareasca culturile. daca vor sa obtina recolte satisfacatoare de fructe. Specialistii-practicieni recomanda ca ceapa sa fie rarita in jumatate.micsora pierderile in cazul in care se va mentine vremea secetoasa. compromise de seceta intr-o masura mai mare sau mai mica.la 30-35 cm.la 50-60 cm. ele pot fi recoltate pentru furaj. iar intervalul dintre lucrarile de cultivare. varza . In cazul culturilor de cimp alimentare. afirma specialistii Institutului de Cercetari pentru Pomicultura. cele de semanat si de tavalugire va fi cit mai scurt posibil. Acest procedeu agrotehnic trebuie efectuat dupa o irigare abundenta iar ulterior. Astfel. in locul lor semanindu-se altele. plantele care vor ramine vor avea mai multa umiditate. Afinarea solului e o metoda foarte eficienta de mentinere a umiditatii in sol si pomicultorii ar trebui sa tina cont de acest lucru. trebuie incorporate in sol la o adincime mai mare ca de obicei. Morcovul si patrunjelul trebuie rarite la distanta de 4-5 cm. pe . Plantele care vor fi semanate de acum incolo. tomatele . reiesindu-se din proportia de 500-600 mii de fire la hectar (distanta dintre plante trebuie sa fie de 5-6 centimetri). inclusiv cele tehnice.

. Vizita de studiu a fost organizata de Federatia Nationala AGROinform in cadrul Programului de parteneriat Alianta pentru sustinerea Pietei Agricole si a avut scopul de a-i ajuta pe crescatorii de oi din Moldova sa imbunatateasca fondul genetic al ovinelor. Ion Sclifos DESPRE OI. dintre care functioneaza doar trei.. alba sau neagra (pe o distanta de 1. Moldova au vizitat Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ovine si Caprine "Palas" din Constanta.5-2 metri de la baza pomului). Institutul "Palas" dispune de 6 statiuni de cercetare in diferite zone ale Romaniei. se va intinde o pelicula de polietilena.solul afinat. Un grup de crescatori de oi din R. se va presara rumegus sau pleava. . Romania.

in tarile musulmane). Institutul a produs patru rase de oi proprii. Pina acum. Producerea brinzeturilor.Statiunile de cercetare ale Institutului "Palas" au laboratoare si ferme specializate. Este vorba de linia de carne "Palas". unde sunt intretinute 3000 capete de oi. Aproximativ 20% din cantitatile de lapte sunt valorificate prin unitatile specializate de productie. Produsele lactate sunt destinate vinzarii in pietele . restul laptelui fiind utilizat pentru productia de branzeturi in stine. linia de lina "Palas" si linia de lapte si carne "Merinos de Palas". linia de reproducere "Palas. care sunt comercializate preponderent pe piata interna. care sunt exportate de-a lungul anului (in special. Crescatorii de oi din Romania activeaza astazi in citeva directii de baza: Producerea animalelor vii.

si in Romania se pune accentul anume pe producerea carnii si a laptelui de oi. Institutul "Palas" comercializeaza oile de prasila la un pret de 60. Or.000 lei romanesti pentru un kilogram (circa 25 MDL). caci in ultimii ani lina a scazut considerabil in pret. iar unii dintre acestia dispun de mini-linii de prelucrare a . cit si pe cea externa. fermierii din Moldova au manifestat interes pentru rasele de oi de la Institutul "Palas". Astfel. in regiunea Constantei exista mai multi producatori de brinzeturi. In Romania se dezvolta si ramura prelucrarii laptelui de oaie. astazi si in Moldova. In timpul vizitei la Constanta. Cea mai solicitata de catre producatorii nostri a fost rasa de carne si lapte "Merinos de Palas".agroalimentare din mediul urban sau in parcarile soselelor cu trafic intens. care este comercializata atit pe piata interna. Producerea linii.

laptelui. Lapte de vaca pausterizat ambalat (capacitati de 0. Din spusele producatorilor romani de brinzeturi. la aceste linii este prelucrat si laptele de oaie. cu o productivitate de pina la o tona pe zi.p. a caror capacitate de transportare este de 500 de litri. si cel de vaca. . pentru instalarea unei astfel de linii de prelucrare (este vorba de o incapere de cca 150 m. Iaurt ambalat (capacitate de 5 kg.) este nevoie de echivalentul a 250-260 mii lei moldovenesti.5 si 1 litru). cu masini mici. Sortimentul de produse al unei asemenea linii este compus din: 1. Apropo. se produce din lapte combinat: de oaie si de vaca). avind propriile retele de colectori. 2. Producatorii colecteaza laptele din satele megiese.

Brinza-telemea se desface la comercianti cu pretul de 60. Chiar daca dispun de utilajul necesar. Brinza se produce din amestec de lapte de vaca si oaie in proportie de aproximativ 30/70 (in functie de grasimea laptelui de oaie). 4.000 ROL (in jur de 30 MDL). care are o populatie de cca 300. Branza-telemea ambalata in caldari de 5-6 kg.3. in special in municipiul Constanta.000 locuitori. Toate produsele sunt vindute in judet. producatorii romani isi doresc linii de prelucrare a laptelui mai moderne. dar o asemenea linie de productie costa 250-300 mii dolari americani. De mentionat faptul ca fermierii din Romania . Cascaval de 2-3 feluri din lapte de vaca.00070. Procesul tehnologic dureaza 6 ore.

iar piata europeana este dependenta de importuri de carne pe parcursul intregului an. in anul 2002 in UE s-a inregistrat un deficit de carne de oaie de 40%. nu exporta prea multa brinzatelemea. care necesita o anumita perioada de timp pentru maturatie. Aceasta structura ofera asistenta tehnica si economica pentru a creste. in ultimii 3 ani pretul la carne pe piata din Romania a crescut cu 80%. Iar in timpul cel mai apropiat crescatorii . formind Asociatia crescatorilor de ovine din Dobrogea (la moment. Majoritatea crescatorilor de oi din regiunea Constantei s-au asociat. fermierii se specializeaza in producerea si exportul carnii de oaie. In tarile Uniunii Europene (UE) se exporta numai cascaval de oaie. costurile de productie fiind mai mari. In rest. Potrivit estimarilor specialistilor Asociatiei.crescatori de ovine mari si mici din judetele Constanta si Tulcea). intruneste 640 membri .care cresc oi. o exploatatie de ovine este rentabila cind numarul de animale in turma este cuprins intre 500 si 3000 de capete. Ca rezultat al activitatii Asociatiei. Conform studiilor de marketing. ameliora si valorifica produsele ovicole.

prin ameliorarea raselor existente.de ovine din Dobrogea intentioneaza sa se lanseze si pe piata externa a carnii de oaie. Sergiu Volociuc. Au toate sansele sa reuseasca. AGROinform in cadrul ASPA .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful