You are on page 1of 32

Colegiul Tehnic,Valeriu.D.

Cotea

Tehnician ecolog in studiul si calitatii mediului

Indrumători : Elev :Taban-Richard-Daniel

ANul Predarii atestatului 2012 - 2013

Tema de Proiect
Surse si factori de poluare a Solului

2

Cuprins Capitolul Pag. 1.1 Elemente componente ale mediului inconjurator---------------------------------------- 4 Capitolul II - Solul 2.1 Formarea şi 2.2 2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4 2.2.5 2.2.6 2.2.7 Poluarea Surse Poluarea de Poluarea Poluarea Poluarea cu 2.3 poluării---------------------------------------------------------------------------- 26 Capitolul 3 III poluare compozitia Poluarea Fenomenul cu a cu cu cu metale Combaterea solului---------------------------------------------------------------- 5 solului----------------------------------------------------------------------------------- 12 poluării----------------------------------------------------------------- 12 reziduuri-------------------------------------------------------------- 15 solului-------------------------------------------------------- 16 pesticide-------------------------------------------------------------- 17 petrol------------------------------------------------------------------ 21 îngrăşăminte-------------------------------------------------------- 22 grele--------------------------------------------------------- 25 I Noţiuni introductive

4 .aerul -apa -scoarta terestra -relieful -flora -fauna . .elemente primare : fundalul naturii fizice.29 Notiuni introductive Capitolul I 1. Elementele mediului pot fi grupate în trei categorii : . neînsufleţite.Bibliografie------------------------------------------------------------------------------------------------.solurile [1]. 1 Elemente componente ale mediului înconjurător Conţinutul mediului înconjurător reprezintă o îmbinare de elemente naturale şi construcţii omeneşti ce modifică peisajul natural creând structuri funcţionale ce s-au diferenţiat de cadrul natural primordial în decursul evoluţiei istorice . Componentele primare ale mediului sunt : . .elemente antropice : introduse de om prin activităţile sale conştiente .elemente derivate : s-au dezvoltat pe seamă celor dintâi (pe care le-au transformat) reprezentând mediul biotic (vieţuit).

Componentele primare ale mediului sunt : .elemente antropice : introduse de om prin activităţile sale conştiente . .1 Formarea si compozitia solului Conţinutul mediului înconjurător reprezintă o îmbinare de elemente naturale şi construcţii omeneşti ce modifică peisajul natural creând structuri funcţionale ce s-au diferenţiat de cadrul natural primordial în decursul evoluţiei istorice .aerul-apa-scoarta terestra-relieful -apa5 . .Capitolul II Solul 2.elemente primare : fundalul naturii fizice.elemente derivate : s-au dezvoltat pe seamă celor dintâi (pe care le-au transformat) reprezentând mediul biotic (vieţuit). Elementele mediului pot fi grupate în trei categorii : . neînsufleţite.

ce asigură reacţiile necesare funcţiilor solului . îngheţul) precum şi a unor procese de descompunere chimică (datorită apelor de infiltraţie) se fărămiteaza in particule mai mari sau mai mici -pietrișuri. Solul este un strat dinamic în cuprinsul căruia se desfăşoară fără întrerupere numeroase şi complexe procese chimice. Petrolul începe a fi exploatat în secolul XIX. fier apoi mercur la sfârşitul sec al XIX-lea). în urmă unor procese de dezagregare (diferenţele de temperatură.apa : care în sol poate deveni o soluţie chimică complexă. 6 . s-a dezvoltat o pătură subţire de sol ( 30 până la 200 cm ) .particule anorganice : provenite din alterarea rocilor din suport .argila. bacterii. În alcătuirea solului intră : .este format din continente şi insule. Solurile s-au format într-o perioadă lungă de timp. rozătoare) ce se pot fărâmiţa până la dimensiuni coloidale. Omul a exploatat din timpuri vechi sărea şi unele minereuri metalifere ( aur. viermi. Straturi ale solului[f1] Uscatul . biologice. unde scoarţă terestră se află în strânsă interferenţa cu aerul atmosferic.particule organice : rezultate din substanţe vegetale şi animale descompuse (rădăcini. Solurile sunt rezultatul interacţiunii de la suprafaţa uscatului . Cărbunii încep a fi exploataţi din primele secole ale mileniului nostru. Pe uscat.nisipuri. reprezentând şi principalul depozit al unor resurse minerale . cu umiditatea şi schimbările regimului termic. După 1950 s-au extins exploatările de hidrocarburi pe platformă continentală. ciuperci. Gazele încep a fi exploatate în secolul XX . Rocile de la suprafaţa litosferei. .Fig 1. .praf.gazele : din porii deschişi reprezentând aer atmosferic transformat că urmare a reacţiilor din sol . nu constituie numai suport pentru desfăşurarea vieţii omului şi a mai multor vieţuitoare adaptate respiraţiei în aer liber. fizice. contribuind la formarea humusului ce da fertilitatea solului . insecte.

materialul parental (rocă pe care s-a transformat ) .formele de relief . generând humusul.negre : în ţinuturile temperate . La transformarea resturilor vegetale un rol important îl au nişte organisme mici numite bacterii. Pe sol se desfăşoară cea mai mare parte a activităţii umane şi prin intermediul lui ne hrănim.albăstrii : în ţinuturile subpolare . Omul a folosit solul pentru a face agricultura pentru producerea hranei lui. .activitatea biologică Factorii biologici influenţează procesul de humificare (oxidarea lentă a substanţelor vegetale moarte).clima ( influenţează prin precipitaţii ) . Factorii care contribuie la formarea solurilor (factori pedogenetici) se împart în : .Sunt alcătuite şi din resturi vegetale şi animale. 7 . ce transformă aceste resturi în humus. Solurile au culori diferite : . conţinând din acizi organici ce ajută la descompunerea minereurilor din materialul parental . dar deseori s-au manifestat neglijenţe condamnabile. Aerul din sol provine din atmosferă şi este necesar pentru aerisirea solului . ce au dus la distrugerea solului prin eroziune. O contribuţie în formarea solurilor o are apa de infiltraţie.roşii cărămizii : în zonele calde cu anotimp secetos . Agricultura e strâns legată de soluri. . dând stabilitate aşezărilor omeneşti. Rădăcinile plantelor absorb odată cu apa substanţele hrănitoare. ce dizolvă anumite substanţe hrănitoare din sol. Pe bază ei s-a dezvoltat şi s-a îmbogăţit civilizaţia omenească .

în grosime. Este tot mai mult influenţat de om. alcătuit din trei faze: solidă. solul este un sistem polidispers. Exemplu : Dunărea depune în medie la vărsarea în mare aproape 80 milioane de aluviuni pe an. un alt regim al scurgerilor. solul devine un corp artificializat care implică un alt regim al infiltrării apelor din precipitaţii. de umiditate. Prin arături omul transformă anual 3000 Km3 de soluri naturale în pământuri afânate ce schimbă radical condiţiile de aerisire. Prelucrat. fapt care influenţează aprovizionarea plantelor cu elemente nutritive . Asupra solului intervenţiile antropice pot produce modificări însemnate. Un centimetru de sol. multe pajişti fiind desţelenite şi multe păduri defrişate. o slabă coeziune şi mult mai redusă rezistentă la eroziune. Atunci a început formarea deltei secundare de la gură Chiliei ( braţul principal al fluviului ) care progresează repede .lea şi s-a amplificat în secolul al XIX . Creşterea rapidă a deversărilor atât de intense de aluviuni a început spre sfârşitul sec al XVIII . Este cel mai important mijloc de producţie pentru agricultură şi silvicultură. 8 . alte posibilităţi de evaporare şi de înmagazinare a apei. eroziunea şi depunerile putând căpăta viteze îngrijorătoare. inclusiv de om. prin antrenarea lor în timpul vânturilor puternice. Dar solul şi humusul pot fi pierdute într-un an. a substanţelor minerale. în urmă unor precipitaţii de intensitate mare. se realizează în zeci. atunci când s-a trecut la agricultura extensiva. De aceea în ţinuturile cultivate agricol. lichidă şi gazoasă. procesele biologice . a defrişării pădurilor.Solul e o vastă uzină a naturii. structurat şi poros. înseamnă că în fiecare an eroziunea antrenează 98 de tone de sol de pe fiecare kilometru pătrat . care produce o mare cantitate de biomasă folosită că hrană de o parte din vieţuitoare. Din punct de vedere fizic. sute de ani. Această cantitate raportată la suprafaţa bazinului fluviului. Calculând cantitatea de aluviuni la gură fluviilor se poate estima intensitatea eroziunii solului în bazinul respectiv .lea . schimbările în relief sunt mult mai active.

favorabile dezvoltării plantelor. fosfor (P). moale şi friabil ce se găseşte la suprafaţa scoarţei pământului şi care împreună cu atmosferă învecinată constituie mediul de viaţă al plantelor. sodiu (Na). e stratul afânat. carbonaţi. Este partea fertilă a scoarţei şi un factor ecologic foarte important . Humusul este un material organic amorf. lignină. hidrogen (H). antibiotice. Este partea superficială a scoarţei terestre cu o grosime de 1.78 Kg substanţe minerale. Asigură o bună fertilizare a solului prin substanţele pe care le conţine şi pe care le eliberează treptat prin procese chimice şi microbiologice. oxigen (O). 9 .cca 0.substanţe organice: humus.5 m. substanţe care intervin în alcătuirea acizilor humici (substanţe organice specifice cu molecule complexe şi caracter slab acid). hidrocarburi. oxizi de fier . dar fragil.015 Kg aer . mai mult sau mai puţin rezistent la acţiunea microorganismelor. celuloză. argilă.cca 0.Un kilogram de sol conţine în general : . de culoare neagră sau brună.15 Kg apa . situat la partea superioară a solului. vitamine. Este cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atenţie că şi apa şi aerul pentru asigurarea vieţii pe Pământ. răşini. grăsimi. Răspândirea solurilor . cuarţ. Conţine carbon (C). enzime . contribuind la formarea structurii afânate. potasiu (K). humă. Concluzie : Solul este un ecosistem bogat.cca 0.

tipice pentru climatul temperat umed şi relativ rece. Răspândirea solurilor pe glob depinde de zonele de clima. şi sunt potrivite numai pentru plante nepretenţioase la cantitatea de substanţe nutritive (ovăz. d) Câmpiile se caracterizează prin soluri de culoare brun-închisă sau neagră. Cernoziomurile . porumb) (sub pădurile de foioase) se formează soluri brune de pădure tipice pentru Europa centrală şi vestică sau pentru nord-estul SUA.cenuşie. Sunt bune 10 . a) Solurile de tundră. fiind fertile . Nordul Canadei ) b) Podsolurile . puţin favorabile agriculturii (siberia. zonele acoperite de calotele glaciare). secară. sub păduri de conifere şi conifere în ameste de foioase.Fig 2. Tipuri de sol [f2]. Solurile nu cuprind toată suprafaţa uscatului.soluri de o mare fertilitate. cartofi) c) În climatele temperate pentru culturi. astfel zonele întinse lipsite de condiţiile necesare pentru formarea solului (deşerturile. floarea-soarelui. zonele de vegetaţie şi relief . orz. favorabile plantelor mai puţin pretenţioase la umezeală (grâu. sărace în substanţe organice. de culoare albicioasă . Deosebim mai multe tipuri de soluri .

f) În zonele ecuatoriala. solurile formate pe calcar (rendzine) . podzoluri. subecuatoriala şi tropicală umedă se formează diferite subtipuri de soluri lateritice care sunt cele formate pe călcare sau pe roci vulcanice. cu profil neconturat (exemplu . Distribuţia pe glob depinde de tipurile de climat şi de vegetaţie (altitudine şi latitudine ). paralele cu etajele de vegetaţie. Aici intră solurile de mlaştini (hidromorfe). intrazonale şi azonale .e) Solurile zonei mediteraneene sunt brune sau roşii (terrarose).sunt soluri neevoluate.soluri formate pe aluviuni recent depuse ) . solurile roşii şi galbene subtropicale. Distincţia între solurile zonale. solurile în munţii înalţi din zonă intertropicala (Himalaya sau nordul Anzilor) unde se trece de la loteritele de la poale. cernoziomuri. determinată de relief.sunt cele mai răspândite şi variate.la formarea lor un rol hotărâtor l-au avut condiţiile locale (excesul de umiditate. solurile cenuşii de deşert. g) Solurile aluviale se întind în lungul marilor Nilului. solurile roşii de savana (feruginoase). de expemplu). fluvii şi pe câmpiile litorale (Valea Proprietăţile solurilor . Cele mai răspândite sunt lateritele. datorită acumulării oxizilor de fier în sezonul arid. soluri castanii de stepa. Solurile intrazonale . Sunt fertile în general. Câmpia Indo-Gangetica ) h) Etajarea pe altitudine a solurilor. Solurile zonale . în unele zone. 11 . Numeroase etaje altitudinale de soluri. soluri argiloiluviare. la solurile de tundră alpină . Solurile azonale . soluri de tundră .

astfel cele mai bune sunt solurile lutoase . până la negru reda creşterea conţinutului de humus . 12 . Poate fi grăunţoasă. Structura . fiind importante pentru capacitatea de absorbţie a apei de sol . lamelara. Datorită permeabilitaţii solului.reprezintă modul în care particulele solide din sol se grupează în agregate de mărimi şi forme diferite cu ajutorul unor lianţi din sol (humus.Fig 3. prismatica. Proprietăţile solului [f3] Culoarea . prin brun .oferă informaţii despre modul de formare şi despre compoziţia solului. Astfel variaţia de la alb. oxizi) . Culorile galben şi roşu indică prezenţa unor compuşi ai fierului (în zonele calde şi umede) Textura . praful şi argila participă la compoziţia solului.se referă la proporţia în care nisipul.

2.2 Poluarea solului Fig 4.1 Fenomenul poluării Poluarea reprezintă o modificare dăunătoare pentru om.creşterea poluării este exponenţială că şi factorii care o generează . pentru speciile din ecosistemele naturale sau artificiale a factorilor de mediu. Plantele.reprezintă concentraţia în ioni de H + din componenţa solului.poluarea creşte datorită creşterii numerice a omenirii. Măsoară aciditatea şi alcalinitatea solului. care reprezintă deşeurile activităţii umane .ul .PH . deoarece nu cunoaştem 13 .limitele admisibile ale poluării nu se cunosc. Poluarea este un fenomen complex cu următoarele caracteristici . sunt adaptate la soluri cu PH diferit [2]. raportată la ionii de hidroxil (OH-).2. creşterii necesităţilor umane şi dezvoltării de noi tehnologii . Gunoi[f4] 2. în funcţie de specie. că rezultat al introducerii în mediu a poluanţilor.

creşterile de temperatură (ale apelor) . ignoranţa. întârzierea în apariţia efectelor ecologice ale pătrunderii poluanţilor . apa. pulberi.zgomotele . unele produse rezultate din procesele fiziologice şi din activităţile omului şi animalelor devin reziduuri ce pot incomodă bunul trăi şi bună dezvoltare a ecosistemelor în funcţie de natură şi cantitatea lor .capacitatea de suport a ecosferei . În atmosferă se revarsă fum.sunt invadate de mase de reziduuri care depăşesc puterea naturală de transformare şi de integrare în factorii de mediu.există o tendinţa generală de subestimare a efectelor poluării . 14 răspândite în mediu pot fi considerate tot factori . În zonele foarte dezvoltate ale societăţii umane. cauzele fiind multiple : costul ridicat. solul . din ţevile de eşapament ale automobilelor. apărând poluarea că un aspect implicit al vieţii. sunt modificaţi în urmă folosirii lor de către om. care ajung uneori să aibă consecinţe directe asupra aşezărilor omeneşti . elementele vitale : aerul. gaze nocive din coşurile uzinelor. reclame violenţe şi absurde. degradarea reliefului natural . în desfăşurarea căreia. aerul. dar şi prin construcţii inestetice . mai puţin neglijabil din fumatul tutunului . din gurile de ventilaţie ale întreprinderilor industriale şi. În sursele de apa se scurg efluenţi încărcaţi cu resturi organice de tot felul şi microorganisme evacuate din activităţi casnice sau cu substanţe variate provenite din industrie . Unele forme de energie poluanţi : . Astfel factorii mediului : apa. acumularea de reziduuri. Pe sol se adună în cantităţi uriaşe gunoaie provenite din oraşe sau din deşeuri industriale.prezenţa undelor electromagnetice naturale În sferă psihicului se manifestă efecte poluante produse de afectarea esteticii naturale prin distrugerea vegetaţiei . care devin insuficienţi şi inutilizabili de către om. solul.modificările câmpurilor electrice şi magnetice naturale .

factori fizici . Poluarea este consecinţă unor activităţi umane şi înlăturarea ei este o problemă de corectare a erorilor ce o provoacă [3].metale grele (Zn . televiziunea. gaze . Hg ) .căldură .petrol. Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul globului a avut în ultimele decenii un mers ascendent continuu.pesticide .substanţe chimice . o evoluţie îngrijorătoare. folosirea excesiva a mijloacelor tehnice moderne (radioul.izotopi radioactivi .substanţe organice . Cd .factori biologici .zgomot .zgomote excesive. presă) pentru difuzarea în masă a unor produse pseudo artistice sau supărătoare cărora li s-a atribuit calificativul “poluare mentală“ . cantitatea de poluanţi fiind într-o continuă creştere .germeni patogeni 15 . Intervine şi “explozia informationala”. Poluanţii pot fi : . Pb .îngrăşăminte . etc . ţîţei .

2. Solul este supus acţiunii poluărilor dina aer şi apa. Reziduurile care nu au fost evacuate în apa şi în aer acoperta uscatul.pulberile din aer şi gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferă se întorc pe sol.apele de infiltraţie impregnează solul cu poluanţi antrenandu-l spre adâncime . 16 . Poluările directe ale solului provin din : . Aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la întâmplare pe sol .2.aruncarea mucului de ţigară sau a biletului de tramvai până la automobilul abandonat . ambianţă imediată de viaţă a oamenilor. degradează terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile .2 Poluarea cu reziduuri Fig 5.râurile poluate infectează suprafeţele inundate sau irigate . fiind locul de întâlnire al poluanţilor : . Reziduri[f5] Poluarea este evidenţa în cazul solului. . tocmai în locurile aglomerate unde fiecare metru pătrat e intens şi multiplu solicitat.

2. metodă tehnologică astăzi abandonată [4]. Cd .halele de reziduuri industriale care blocheza mari suprafeţe de teren ce devin inutilizabile. Exemplu : de la o fabrică de acid sulfuric de 100 000 tone/an capacitate . . amplasarea neraţionala producând accidente.vechea metodă de fabricare a sodei (Leblanc) care producea mari cantităţi de sulfura de calciu nevalorificabila care. SO2). 2. care a îngropat case şi oameni. fiind absorbite de plante care servesc că alimente oamenilor şi animalelor domestice.răspândirea petrolului pe so în zonele de extracţie şi prelucrare prin intermediul apelor fluviale. Zn . . Exemplu : alunecarea de steril din Anglia. Pb ).3 Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluanţilor 17 .halele de cenuşi provenite din industria metalelor neferoase ce conţin urne de metale grele toxice (Cu . Nocivităţile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge vegetaţia pustiind locul pot provocă consecinţe indirecte. Bolile contagioase intestinale şi paraziţii din apele fecaloide parcurg un drum similar.. polua aerul şi apele cu gaze toxice (H2S . oxidata şi spălată de ploi .scurgerea picăturii de ulei din tractorul care circulă pe câmp până la hale de deşeuri. rezultă simultan 2-300 000 tone/an cenuşi negre pentru depozitarea cărora sunt necesare 2-3 hă teren . în cazul acestor volume nemaiputând fi vorba de nici o vegetaţie şi posibilitatea de regenerare a naturii. bioxid de sulf şi arsen . Rezidurile industriale degradează solurile prin : . .

defrişare şi eroziune .2. Deteriorarea solurilor se realizează prin : . Pesticide[f6].aplicarea pe scară largă a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultura .Sursele principale ale poluării solurilor sunt : .depunerile atmosferice de substanţe toxice produse că urmare a activităţilor umane .supraexploatarea solurilor 2.depozitarea deşeurilor solide . Pesticidele sunt substanţe chimice utilizate pentru combaterea speciilor considerate dăunătoare economiei şi/sau sănătăţii omului. 18 .4 Poluarea cu pesticide Fig 6.folosirea sistemelor extinse de irigaţii .axpansiunea agriculturii .

În tabelul următor sunt prezentate unele date în legătură cu persistenţa în sol a unor insecticide comune. de gândacul de Colorado. Persistenta Tabel nr 1. ajunge la concentraţia solului de 0. o parte din ele este luată de vânt.Fenoprop Folosirea pesticidelor a dus la combaterea dezastrelor economice produse de filoxeră.Hidrocarburi clorurate . Lucrul acesta este foarte important pentru urmărirea persistenţei pesticidelor şi îngrăşămintelor artificiale pe terenurile agricole. Dispariţia a Timpul pt a se 50% din doza admin.Odată cu distrugerea dăunătoarelor sunt distruse şi alte vieţuitoare. datorită oxidării în aer sau acţiunii enzimelor secretate de bacteriile din sol.aldrinul .1 ppm 2 luni 1 lună 1 lună 20 zile 20 zile 90 zile 30 zile 8 zile 19 insecticidelor in sol .Nabam . deoarece pesticidele nu au proprietăţi selective. Pesticidele cu toxicitate mare sunt: .dieldrinul . Insecticidul Aldrin Carbaryil Phorate Azinphosmetil Parathion Metilparation Malation Timpul pt. precum şi de natura însaşi a solului.lindanul . alta este spălată de ploi. În realitate. iar restul se descompune în timp.Ierbicide .DDT (diclor diferit . Interesul economic şi de protejare a mediului cere ca atât ingrăşămintele cât şi pesticidele să rămână cât mai bine fixate în sol. de malarie sau tripanozomiaze .tricloretan) .toxafenul . Într-o oarecare măsură poluarea solului depinde şi de vegetaţia care îl acoperă.

compuşi ai borului. . fungicide (ciuperci sau fungi). având că prima verigă plantele . rodenticide (rozătoare).pesticidele organice sunt naturale şi de sinteză . nicotină .extrase din plante * de sinteză : substanţe organoclorurate (pe bază de hidrocarburi. . acid cianhidric. ierbicide (buruieni) .Întrucât deplasarea pesticidelor şi a îngrăşamintelor din locul pe care au fost administrate mediului constituie un risc grav de poluare a mediului.cu 18% prin adaus de ulei lubrefiant mineral . substanţe organofosforice. După categoria de dăunători împotrivă cărora se utilizează pesticidele sunt : insecticidele (insecte). anabasină. Efectele alarmante ale utilizării pesticidelor . 2. 1.pesticidele anorganice : sunt săruri de mercur şi plumb. . piretroizi . . cele mai utilizate).cu 30% prin adaus de polistiren alchilat . s-au încercat metode pentru mărirea persistenţei lor prin aditivi chimici.slab toxice 20 .extrem de toxice . polisulfură de calciu şi bariu . * naturale : piretrină. compuşi cu arsenic .puternic toxice . Spre exemplu persistenţa heptaclorului în sol a fost mărită: . După origine şi compoziţia chimică sunt organice şi anorganice . După toxicitate pot fi grupate în patru categorii : .cu 29% prin adaus de plastifiant aromatic.cu 21% prin adaus de fracţiuni grele aromatice din petrol.moderat toxice .acumularea acestora în lungul lanţurilor trofice de la bază lanţului (producătorii primari) către speciile de vârf. 3.cu 52% prin adaus de răşină de Piccopale . . carbonice.

tripanosomoza.doză de substanţă activă existenţa în produsul comercial . Din atmosferă pesticidele pot ajunge din nou pe sol sau în râuri .cantitatea de pesticid aplicată pe hectar . filoxeră. prăfuiri .remanentă substanţelor toxice respective . gândacul de Colorado ). După modul de prezentare pot fi : solide (granule.4. . A permis reducerea drastică a cazurilor de malarie. în produsele obţinute din culturile acumularea de reziduuri în produsele alimentare. că granule .suprafaţa pe care se aplică trebuie să coincidă cu cea pe care densitatea dăunătorului poate duce la înregistrarea celor mai mari pierderi . tifos exematic la om. făinarea viţei de vie.frecvenţă aplicării tratamentului chimic . infiltrarea în sol.modul de aplicare . antrenarea în 21 . pulberi) lichide sau gazoase . S-au constatat şi efecte ale pesticidelor. . gazări .prin stropiri . în sol . Utilizarea pesticidelor a permis creşterea considerabilă a producţiei agricole. ploşniţele cerealelor. . Concluzie : Pesticidele sunt compuşi foarte periculoşi prin persistenţă în mediu. Acţiunea negativă a pesticidelor asupra organismelor se exercită prin: -toxicitatea substanţei active din produsul utilizat . prin distrugerea diferiţilor dăunători care provocau pierderi economice imense (mână cartofului. dar a afectat calitatea produselor. Pesticidele decelate astăzi în unele alimente determină afectări ale funcţiei reproductive a organismelor. . pe măsură ce a crescut şi s-a diversificat sinteză de compuşi chimici de tipul pesticidelor crescând rată similară şi rezistentă dăunătorilor la compuşi . lacuri şi mari unde sunt preluate de alge. . în apa .

2.5 Poluarea cu petrol 22 . 2. antrenarea în atmosferă de curenţii de aer [5]. în apa interstiţială şi freatica.apele de şiroire. “spalarea” (percolarea) în straturile profunde ale solului. în râuri şi lacuri.

Hidrocarburile aromatice sunt cele mai toxice c. 23 . . Hidrocarburile saturate ce pot produce la concentraţii mari moartea organismelor. Hidrocarburile olefinice au o toxicitate intermediară între cele anterioare . pe termen lung 1) Cea imediată e cauzată de : a. Toxicitatea petrolului şi a produselor petroliere se împarte în două categorii : 1. prelucrarea petrolului. b. Hidrocarburile care apăr în diferite medii de viaţă pot avea două provenienţe : .ardere de combustibili . folosirea lemnului .activităţi umane .procese naturale . a formelor tinere .ieşiri de petrol. imediată 2. Petrol[f7]. emanaţii de gaze naturale.Fig 7.

conţin multe impurităţi toxice . Efectul poluant derivă din două elemente : . . fosfor .6 Poluarea cu îngrăşăminte Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legată de utilizarea îngrăşămintelor. zonele scăldate de maree .fracţiunile mai grele se sedimentează treptat .2) Cea pe termen lung se referă la : d. producând dezechilibre ecologice. peliculă de petrol este dusă spre ţărm. Petrolul ajuns în apa suferă transformări. Fracţiile solului în apa în concentraţii foarte mici interferează cu numeroşi mesageri chimici.zone bogate în floră şi faună.datorită acţiunii vântului. Că urmare a folosirii lor.unele produse volatile ale peliculei de petrol se evaporă şi ajung în atmosferă . cu rol în nutriţia şi reproducerea multor organisme acvatice. azot. 2. de infiltraţie sau prin sistemul de drenaj al apelor de irigaţii. invadând plajele. ajungând în râuri sau în apele freatice unde conduc la accelerarea fenomenului de eutrofizare.au fost folosite în agricultura pe scară largă şi fără discernământ netinandu-se cont de necesarul specific al plantelor de cultură.2. în special a celor cu potasiu.scăderea cantităţii de lumina ce pătrunde în apa ducând la scăderea intensităţii fotosintezei plantelor. zonele litorale. de momentul de aplicare a lor şi de modalitatea cea mai adecvată. iar formarea peliculei la suprafaţa apei determină efectele : . 24 . Îngrăşămintele . -scade exigenul din apa . o parte rămân în sol şi sunt antrenate prin apele de şiroire.sunt folosite în cantităţi excesive Efectul poluant cel mai intens îl determină utilizarea în exces a azotaţilor.

reprezintă o formă de poluare a ecosistemelor . 25 . Datorită activităţilor umane . plasticul . . având repercursiuni grave asupra mediului . lacurile de baraj. ducând la degradarea lor. atmosferă s-a supraîncărcat cu substanţe dăunătoare . metalul . râurile şi apa unor mari. derivaţi din substanţele care poluează atmosferă . afectând lacurile mari. Efectul poluant al ploilor acide Fig 8. cauciucul . că urmare a Poate fi un fenomen natural ce se desfăşoară pe timp îndelungat. astfel : -acizii aduşi cu ploile acide atacă chimic marmură . betonul . “Ploaia acida” cuprinde toate precipitaţiile : ploaie . mai ales a apelor stătătoare . Ploi acide[8]. sau un fenomen indus de om ce determină schimburi importante la nivelul ecosistemelor. brumă . ceată . care conţin acizi ţări .Eutrofizarea activităţii umane. Eutrofizarea s-a extins şi s-a intensificat în timp. zăpada . prin introducerea unor cantităţi excesive de nutrienţi .

Datorită structurii solului şi vegetaţiei care nu sunt identice în toate bazinele hidrografice . se reduce cantitatea acestora şi capacitatea solurilor şi apelor de suprafaţa de a contracara efectul ploilor acide . Polonia şi Germania . acoperite cu un strat subţire de sol (ex. pentru că arborii constituie prin coroanele lor un obstacol în calea trecerii aerului . În ecosistemele terestere . în special în . Apele de suprafaţa cu conţinut mare de carbonaţi neutralizează aciditatea. -acizii induc modificări în compoziţia chimică a solului şi a apelor de suprafaţa . acidifierea are efecte distructive asupra pădurilor deoarece copacii acumulează poluanţii atmosferici pe o perioadă de mai mulţi ani . -regiunile cu soluri puternic alcaline neutralizează aciditatea ploilor înainte că apele de ploaie să ajungă prin şiroaie în lacuri şi râuri . iar cantităţile de poluanţi sunt mai mari în păduri decât în zonele fără arbori . astfel : -regiunile cu soluri sărace în călcare . Ploaia acidă acţionează asupra pădurilor : 26 Deteriorarea pădurilor a fost semnalată în fostă Cehoslovacie . modificând circuitele biochimice de la nivelul ecosistemului . unde sute de mii de hectare au fost distruse . Datorită neutralizării carbonaţilor şi bicarbonatilor prezenţi în sol şi în apele alcaline de către ionii acizi . unele regiuni sunt mai sensibile la ploile acide decât altele . În pădurile de conifere concentrarea poluanţilor este mai mare decât în pădurile de foioase deoarece primele acumulează poluanţi şi în timpul iernii ( frunzele lor nu cad ) Ploile acide dermina “moartea” pădurilor prin caracteristicile : -pădurile sunt afectate pe o suprafaţa geografică mare -perioadă de scădere a vitalităţii este lungă -sunt afectate numeroase specii Exemplu : Munţii Metaliferi.-acizii dereglează funcţionarea normală a organismelor . cele din peninsulă Scandinavica ) sunt cele mai sensibile la acidifiere .

e singurul metal ce se gaseste in toate cele trei medii de viata . acumulandu-se în produşi toxici . Sursă de poluare cu mercur o reprezintă combustibilii fosili care care se ard anual şi prelucrarea mnereului numit cinobru . in fabricarea vopselelor. iar din atmosferă ajunge în sol şi apa .Ajunge în atmosferă odată cu gazele de eşapament ale motoarelor cu explozie . În cazul mercurului ţinem cont de trei aspecte : . Plumbul rezultă din liniile unor întreprinderi industriale şi din arderile motoarelor cu explozie ale autovehicolelor (fiind adăugat în benzină că moderator de explozie) .în ecosisteme se pot produce fenomene de intoxicare cu mercur în urmă utilizării fungicidelor organomercurice . distrugândo) .distruge micorizele ce duc la stoparea creşterii copacilor . prin migrare şi transformare ajungând în mediul acvatic . acumulandu-se în rădăcini .2. a hartiei. 27 . în frunze .. a unor pesticide fi fungicide.ceată acidă cu un PH scăzut acţionează direct (asupra cuticulei frunzei.ducând la o scădere perceptibilă a PH-ului solului .este un metal foarte toxic şi e folosit de multe industrii . Ploile acide pot determină deteriorarea calităţii apelor subterane . mercurul fiind folosit in industria chimica. . de unde e preluat de animalele ce se hrănesc cu plante .7 Poluarea cu metale grele Mercurul (Hg) – fiind lichid . prin sol în apele freatice . Sursele de mercur sunt sunt naturale. Se formează în troposferă (stratul inferior al atmosferei) având reacţii declanşate de radiaţiile solare şi determinate de oxigenul şi apa din atmosferă . datorită spalariicompusilor cu sulf şi azot .mediul natural (acvatic) conţine o anumită cantitate de mercur . . deci la distrugerea lor .[6] 2. de aici fiind absorbit de plante .mercurul provenit din activitatea umană se degaja în atmosferă . Plumbul (Pb) . a unor produse farmaceutice . iar organismele sau adaptat în decursul evoluţiei .

este un metal cu o puternică acţiune toxică asupra organismelor. Multe organisme concentrează zinc în cantităţi mult mai mari decât cele necesare funcţionării lor normale . dar poate deveni şi toxic în unele împrejurări şi condiţii . In combaterea poluarii solului este precumpanitor aspectul organizatoric.Zincul (Zn) . economisind totodata mijloace importante. sau tehnologice in cazul reziduurilor industriale . In acest sens sunt de preferat solutii de ansamblu edilitare in problema salubritatii urbane. salinitatea . In plus. Cadmiul (Cd) . crescând temperatură şi scăzând Fig 9. Natura[f9].3 Combaterea poluarii Pătrunde în organisme prin hrană şi prin suprafaţa corpului acumulandu-se selectiv în diferite ţesuturi. Zincul este necesar datorită faptului că intră în alcătuirea unui număr mare de enzime . Un exemplu 28 . Este introdus în atmosferă din diferite procese industriale şi din alte activităţi umane atât sub formă stabilă cât şi sub formă radioactivă .este un element indispensabil tuturor organismelor . [5] 2. sistematizarea si coordonarea adecvata a unor actiuni de detaliu poate preveni situatii grave.

1976) și Actul pentru Conservarea și Recuperarea Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act .1976) au fost create pentru a supraveghea și controla deșeurile periculoase. Convenția Basel pentru Controlul Transporturilor Internaționale ale Deșeurilor Periculoase și Depozitarea Lor (1989) servește ca punct de reper pentru reglementările internaționale ce se ocupă de transportarea deșeurilor periculoase și depozitarea lor. Înțelegerile internaționale au jucat un rol important în reducerea poluării globale. Actul pentru Apa Curată (Clean Water Act .1977) și Actul pentru Apă Potabilă Curată (Safe Drinking Water Act . În Statele Unite a fost creat Actul pentru Aer Curat (Clean Air Act . se poate inlatura. despre care se știe că distruge stratul de ozon. cum ar fi CFC. care.1974) au stabilit norme pentru deversarea poluanților în ape și standarde pentru calitatea apei potabile. Actul pentru Controlul Substanțelor Toxice (Toxic Substance Control Act .concludent il prezinta poluarea din exploatarile petroliere. Aceste acte și alte câteva legi federale ale unor state individuale au ajutat limitarea poluării dar progresele au fost lente și au rămas multe probleme cu privire la zonele cu contaminări severe din cauza lipsei fondurilor pentru curățare și din cauza problemelor în aplicarea legilor. Din cauza multor tragedii ale mediului înconjurător.1970) prin care se reduceau semnificativ anumite tipuri de poluare ale aerului. multe națiuni au instituit legi cuprinzătoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluării necontrolate și pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului. prin dispozitive simple si masuri locale consecvent aplicate. realizandu-se astfel si protectia calitatii apelor . Din anul 1992 reprezentanții a mai mult de 160 de țări s-au întâlnit în mod regulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substanțe poluante care 29 . Eficienta pe care o poate avea educatia cetateneasca in favoarea protectiei mediului este cea mai ingenioasa solutie tehnica de remediere a poluarii . După 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curățarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deșeurilor. Protocolul de la Montréal cu privire la Substanțele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date internaționale până la care să fie reduse emisiile de substanțe chimice. cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. de la jumătatea secolului XX.

care nu sunt implicate în procesul luării deciziilor. pe partea mexicană. această regiune de graniță. negociatorii încercau încă să ajungă la un consens în legătură cu regulile. centralele electrice ard acum mai puțini combustibili pe bază de sulf. Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local. chemând celelalte țări să adereze la el pentru a reduce până în anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Ca rezultat. participarea comunității în inițiativele de dezvoltare și crearea de reglementări mai aspre cu privire la poluare. național și internațional pentru a combate problemele create de poluare din toata lumea. Problema este că țările în curs de dezvoltare atrag investitorii străini prin forța de muncă mai ieftină.A. Până la sfărșitul anului 2000 Protocolul de la Kyõto nu fusese încă ratificat. Multe din aceste organizații răspândesc informații și ajută oameni și alte organizații. țările în curs de dezvoltare necesită ajutor și tehnologie de la țările și corporațiile străine. O mișcare bine organizată de justiție pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru protecția echitabilă a mediului înconjurător.U. materiale brute mai ieftine și mai puține restricții pentru substanțe poluante.produc efectul de seră. Regulamentul și legislația au dus la un considerabil progres în diminuarea poluării aerului și apelor în țările dezvoltate. uzine de asamblare de-a lungul graniței dintre S. Vehiculele din 1990 emit mai puțini oxizi de azot decât cele din 1970. coșurile industriale au acum filtre prin care se reduc emisiile și nu se mai folosește benzină cu plumb. În 1997 a fost creat Protocolul de la Kyõto. Rețeaua Acțiunii Pesticidelor răspândește informații tehnice cu privire la efectele pesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. Ţările în curs de dezvoltare continuă să se lupte cu poluarea fiindcă nu au tehnologii pentru filtrare și curățare și trebuie să își mărească puterea economică. creează industrie și locuri de muncă pentru Mexic dar majoritatea lor aparțin unor corporații non-mexicane care au fost atrase de forța de muncă ieftină și de lipsa legilor cu privire la poluanți. și Mexic. incluzând Rio Grande este una din cele mai poluate zone din America de Nord. metodele și penalitățile care ar trebui să fie folosite pentru a aplica tratatul. Greenpeace este o 30 . Maquiladoras. de cele mai multe ori cu costul poluării mediului. Pentru a se evita dezastrele ecologice și sărăcia.

html 31 .html [2] http://www.referat.e-referate.clopotel.ro/referate/Degradarea_solului_-_atestat2008-05-19.ro/referate/Poluarea_solului_4957. apele sau atmosfera cu deșeuri toxice [6]. Capitolul III Bibliografie [1] http://www.html [6] http://ro.ro/referate/Poluarea_solului2007-12-21.org/wiki/Poluare [f1] http://www.ro/Poluarea_solului-12763.ro/referate/Poluarea_solului_4401.albany.html [4] http://www.e-referate.html [5] http://www.atmos.organizație activistă care concentrează atenția internațională asupra industriilor și guvernelor care contaminează terenul.wikipedia.edu/deas/atmclasses/atm301/soilm.referat.html [3] http://referat.

com/soil.greenpeace.com/category/soil-pollution/ [f5] http://www.scritube.com/geografie/ecologie/Poluarea-solului121109424.[f2] http://crops.bioone.wordpress.info/natura/ploile-acide-pot-sa-omoare-240-000-de-kilometripatrati-de-paduri-europene-2345343 [f9] http://ceoameni.unep.gandul.php? key=oil%20pollution [f8] http://www.php [f6] http://www.HTM [f3] http://www.com/crops/wc2006/techprogram/P18126.wordpress.confex.org/eastasia/campaigns/food-andagriculture/pesticides/pesticides-and-health [f7] http://postconflict.transtradeusa.ch/sudanreport/sudan_website/index_photos_2.com/2008/10/21/azi-sunt-verde/ 32 .html [f4] http://fojailnohel.