You are on page 1of 6

Ciclonii tropicali

Unitatea de învăĠare nr. 8
Ciclonii tropicali

Cuprins Obiectivele unităĠii de învăĠare nr. 8 8.1 8.2 8.3 Particularităti ale ciclonilor tropicali Asemănări si deosebiri între depresiunile extratropicale si ciclonii tropicali Determinarea centrului unui ciclon

Pagina

111 112 113

Test de autoevaluare 8 Lucrare de verificare la Unitatea de învăĠare nr. 8 Bibliografie

110 Meteorologie si Hidrologie Marină ± Curs si aplicatii

8 Principalele obiective ale UnităĠii de învăĠare nr.Ciclonii tropicali OBIECTIVELE unităĠii de învăĠare nr.diametru de 10-30 Mm. observată la barograf. Miúcarea aerului este ascendentă. ApariĠia precipitaĠiilor sub formă de averse ce reduc vizibilitatea la câteva cabluri. 8 sunt: • Cunoaúterea principalelor asemănări i deosebiri între ciclonii tropicali i depresiunile extratropicale • Cunoaúterea regulii Buys Ballot pentru determinarea pozitiei centrului ciclonului tropical • Familiarizarea cu denumirile locale i modurile de manifestare ale ciclonilor tropicali 8. Zona periferică: diametru 270-290 Mm. Alcătuirea unui ciclon: • • Vortex (ochiul calm al ciclonului). cu o violenĠă atât de mare încât sparge norii. se formează toate tipurile de nori. ora úi poziĠia navei care a observat semnul Valoarea presiunii atmosferice 111 Meteorologie si Hidrologie Marină ± Curs si aplicatii . conform prevederilor din Articolul 35 din ConvenĠia InternaĠională pentru Ocrotirea VieĠii pe Mare (SOLAS) navele sunt obligate să transmită mesaj de pericol care cuprinde: • • Data. Cad mai ales averse însoĠite de descărcări electrice úi vizibilitatea se reduce puternic. ApariĠia de paraziĠi în aparatura radio. La apariĠia semnelor de apropiere a unui ciclon tropical. valurile de hulă au viteză de deplasare mare. Vântul nu bate deloc. (Nu se respectă orele de producere a maximelor úi minimelor iar amplitudinea de variaĠie a presiunii este mai mare de 3 mb) ApariĠia norilor Cirus în formă de gheară de pisică ApariĠia valurilor de hulă cu o viteză mai mare decât cea a ciclonului. Vântul atinge viteze mari. Semnele apropierii de un ciclon tropical: • • • • • VariaĠia neregulată a presiunii.1 Particularităti ale ciclonilor tropicali Ciclonii tropicali se formează în condiĠiile în care temperatura aerului úi a apei sunt de peste 27 ºC.

fiind înconjurat de un perete dens de nori. vânturi puternice. pĉtura de nori se mĉreƔte dar nu plouĉ.S) 10-25 ൺ45 Nd 5-10 zile peste 64 Nd absente În vortex vântul cade. cu valuri de peste 25 m . În partea centralĉ (sectorul cald) dispare sistemul noros.2 Asemănă ri si deosebiri între depresiunile extratropicale si ciclonii tropicali Depresiuni extratropicale • la latitudini medii Ɣi mari. vizibilitate foarte slabĉ. valuri de hulĉ mari Pânĉ la 3000 Mm Când creƔte suprafaƜa de acƜiune la lat. poate apĉrea cerul senin. Marea este haoticĉ. cu averse Ɣi intensificĉri ale vântului în rafale • • • • • • Fenomene meteo • • DistanƜa parcursĉ Destrĉmarea • • • Pânĉ la 2000 km Odatĉ cu ocluzia fronturilor • atmosferice 112 Meteorologie si Hidrologie Marină ± Curs si aplicatii . izobare concentrice Ɣi dese pânĉ la 120 mb EїVൺNൺNE(em. N) EൺVൺSൺSE (em. La apropierea de latitudini medii.Ciclonii tropicali • • • • TendinĠa barică din ultimele 3 ore DirecĠia reală a vântului ForĠa vântului în grade Beaufort Hula úi direcĠia de deplasare • Drumul navei úi viteza sa 8. În zona exterioarĉ sunt nori de toate tipurile. izobare în • general alungite • 2-30 mb în sensul miƔcĉrii de rotaƜie Viteza de deplasare Durata Viteza vântului Fronturi atmosferice • • • • • pânĉ la 120 km/h 3-5 zile 50-100 km/h prezente în partea din faƜĉ. dispusĉ în aer rece. averse. de 35º sau dacĉ întâlneƔte uscatul Formare SuprafaƜa Presiunea • • Gradientul baric • orizontal DirecƜia de deplasare • • pânĉ la 1000 km2 980-1010 mb. pe • uscat Ɣi pe ocean Cicloni tropicali între 5º Ɣi 15º latitudine N Ɣi S numai deasupra oceanului diametru de 200-300 Mm sub 980 mb. cu o zonĉ largĉ de precipitaƜii cu caracter general. vântul scade În partea posterioarĉ . descĉrcĉri electrice. Temperatura creƔte. din toate direcƜiile. fenomenele sunt generate de frontul rece. timpul este determinat de frontul cald. Uneori se pot forma nori St din care cade burniƜĉ. ochiul devine tot mai neclar.

în Oceanul Indian de Nord úi de Sud úi în Atlanticul de Nord. traiectorii úi amplasări diferite. dar centrul va fi în stânga.Indian Golful Bengal Ɣi Marea Arabiei Denumirea localĉ uragan huricane taifun sau baguias uragan Willie Willies orcane ciclon Numĉr / an 9 ʹ 10 9 ʹ 10 28 6ʹ7 2ʹ3 9 3ʹ4 Durata (zile) 9 7 10 7 9 pânĉ la 10 4ʹ5 După zona în care se formează ciclonii poartă diferite denumiri: Japonia. are dimensiuni. la vânt de forĠa 6.Caraibe W Californiei Ɣi al Mexicului Filipine. Indiferent de bazin úi perioadă. 125-135º relevment prova. puĠin înapoi. dacă stăm cu faĠa în vânt. centrul ciclonului va fi la dreapta.Ciclonii tropicali Ciclonii tropicali se manifestă în Pacificul de N úi de S. La o scădere a presiunii cu 10 mb. Marea Chinei de S. denumirea locală. unghiul va fi de 90º. iar la încă o scădere cu 10 mb. Zonele afectate de cicloni. fiecare ciclon tropical se manifestă diferit. frecventa anuala úi durata: Zone Antile . Japonia Pacificul central N Ɣi NW Australiei W Oc. înapoi. 8.3 Determinarea centrului unui ciclon Determinarea centrului unui ciclon se face cu ajutorul Legii Buys. unghiul va fi de 110 º relevment prova.Ballot: În emisfera nordică. Pentru emisfera sudică. aceleaúi valori. China: taifun Filipine: baquios Australia: willie-willie Oceanul Indian : ciclon Coastele SUA: uragan 113 Meteorologie si Hidrologie Marină ± Curs si aplicatii .

În formarea perturbaĠiilor tropicale pot exista diferite faze. Prin ce se caracterizează un ciclon tropical ? a. c.´ . Ciclon tropical ³C. zona de minimă presiune a ciclonului are. b. Odată cu ocluzia fronturilor atmosferice b. Centrul de presiune minimă are un diametru de 5 . Apoi furtună tropicală ³T.S. zona de minimă presiune este in mare parte caldă.S ± SE în emisfera nordică úi SE ± E . La schimbarea sezoanelor.´ .T. deci gradientii barici orizontali sunt mici. vântul are între 33÷47 Nd. Izobarele sunt apropiate intre ele. suprapunându-se momentului echinocĠiilor úi solstiĠiilor 3.´ . În situaĠia în care suprafaĠa de acĠiune se extinde până la latitudinea de 35 ° sau când ciclonul întâlneúte uscatul c.D.N ± NE în emisfera sudică E ± V ± N ± NE în emisfera nordică úi E ± V ± S ± SE în emisfera sudică In sens direct in emisfera sudică úi în sens retrograd in emisfera sudică 114 Meteorologie si Hidrologie Marină ± Curs si aplicatii . înainte de formarea unui ciclon propriu-zis. deci gradienĠii barici orizontali sunt mari.T.´. Destrămarea ciclonilor tropicali apare: a. viteza vântului este de 47÷64 Nd. Test de autoevaluare 8 1. Izobarele sunt apropiate intre ele.S. Care sunt traiectoriile de deplasare ale ciclonilor tropicali? a.Ciclonii tropicali Fiecare ciclon are un nume propriu. NE ± E . deci gradientii barici orizontali sunt mari. Acestea se iau în ordine alfabetică în funcĠie de ordinea apariĠiei lor.30 Mm b. Litera indică al câtelea ciclon este pentru acea zonă. Izobarele sunt apropiate intre ele.30 Mm 2. spre deosebire de depresiune. în care vântul ajunge până la viteza de 33 Nd. A treia fază este cea de furtună tropicală puternică ³S. centrul de presiune minimă are un diametru de 5 . Prima perturbaĠie se numeúte depresiune tropicală ³T. c. un sector cald mult mai mare care alimentează depresiunea adâncind-o si un sector rece mic. vânt cu peste 64 Nd. zona de minimă presiune este in întregime caldă.

. Meteorologia generală. S. Cuza..S. C. Pescaru A. N.Stanford Maritime London Măhăra. Bucureúti Dumitrescu. ± Introducere în meteorologie úi climatologie ± Ed. J. ùtiinĠifică úi Enciclopedică 1988 Povara Rodica ± Meteorologie generală ± Editura fundatiei ´ROMÂNIA DE MÂINE´ Bucureúti. Centrul de multiplicare al UniversităĠii din Bucureúti Erhan. Care sunt semnele aparitiei unui ciclon tropical ? 2. P. Editura Didactică úi Pedagogică. Universitatea Al. Meteorologie. Meteorologie. 115 Meteorologie si Hidrologie Marină ± Curs si aplicatii . Sport Turism 1983 Pescaru Cornelia. Young. Kemp.Notes on Meteorology. Curs de Meteorologie úi Climatologie. Iaúi. (1971). Partea I Meteorologie.F... Cristea.UMC 2004 Ciulache . Universitară 2002 Doneaud. 8 1. Meteorologie sinoptică.Ed. dinamică úi aeronautică. (1966). NeguĠ . Gh. N. Gh. 2006 Stoica.. Editura Tehnică. Ce elemente deosebim in alcatuirea unui ciclon tropical ? 3. Curs de Meteorologie úi Climatologie. Beúleagă.Meteorologie úi Climatologie. A. vol. I.Ciclonii tropicali Lucrare de verificare la Unitatea de învăĠare nr. Elena (1988). Editura UniversităĠii din Oradea. (2001). 2005 Pop. I.. Bucureúti. ± Meteorologie. Elena (1973). ± Meteorologie maritimă ± ed. Care sunt specificatiile Legii Buys Ballot referitoare la pozitionarea centrului unui ciclon tropical? Bibliografie Bostină Alina ± Note de curs. L.