You are on page 1of 6

Relatia medic-pacient Relatia asistent medical – pacient Motive de schimbare a relatiei asistent medical – pacient: 1.

Tehnicizarea actului medical 2.Tendinta de a diagnostica boala si nu bolnavul 3.Exigente crescute alea pacientilor Exista tendinta de a simetriza relatia cu pacientul(mai putin in chirurgie). Timpul alocat unui pacient a crescut in ultimele decenii cu aproximativ 30 sec. Indicatorii care arata ca relatia asistent medical-pacient merge bine: 1.Aderenta la tratament(complianta terapeutica) a)tipul de personalitate b)varsta c)boala in sine ( boli nu neaparat grave dar cu sindrom stresant ) d)durata bolii ~daca este mare~complianta scade ~daca este mica~complianta este mare 2.Calitatea vietii pacientului: daca relatia asistent medical – pacient este buna calitatea vietii pacientului este buna chiar daca au o boala grava. 3.Contagiune informationala Planuri : 1) Intelectual = schimbul de informatii dintre pacient si medic – pot exista discordante 2) Afectiv=se vorbeste de un parametru numit transfer si un parametru numit contratransfer.Transferul trebuie sa fie moderat pozitiv precum si contratransferul. Tipul schizoid- transfer 0 fata de toata lumea, contratransferul poate fi negativ. 3) Moral=se refera la exigente de etica (descrise de Person) a) Universalism = a acorda un tratament bun oricarui pacient indiferent de pozitia sa sociala b) Competenta tehnica=se refera la faptul ca este moral, etic sa mentii competenta(calitatea profesionala) la nivel inalt c) Pastrarea secretului profesional 1

1) 2) 3)

1) 2) 3) 4) 5)

d) Obtinerea consimtamantului informat al bolnavilor e) Specificitate functionala= dreptul medicului / asistentului de a avea acces la intimitatea fizica si / sau psihica a bolnavului. Trebuie folosit in innteresul bolnavului. f) Dezinteres si altruism g) Neutralitatea afectiva= se rezuma la empatie Obligatiile pacientului : Obligatia de a cere ajutorul Obligatia de a coopera pentru vindecare Obligatia de a nu se refugia in boala Comunicarea propriu-zisa cu pacientul: Utilizeaza elemente de limbaj verbal si nonverbal. Se recomanda utilizarea maxima a celor 2 tipuri de limbaj pt o comunicare buna Pt o comunicare eficienta trebuie puse cateva intrebari: “ De ce?” (de ce ii comunica) “Cine?” (aflarea datelor personale-cui ii comunica) “Unde/cand?”(cand sa dea vestile si cum) “Cum?”(cum comunica) “Ce?”(ce sa comunice) Comunicarea verbala poate folosi intrebarile inchise si intrebarile deschise : ~intrebarile inchise->reclama un raspuns scurt,obiectiv ~intrebarile deschise->intrebari care lasa pacientul sa exprime Trebuie folosita o alternanta intre intrebarile inchise si deschise. Exista intrebari care trebuie evitate : cele stanjenitoare precum si intrebari sugestive(“Nu-i asa ca…?”) dar pot fi utilizate in scop terapeutic Ascultarea activa - Luarea de notite - Limbajul non-verbal (gesturi de interes)(gesturi de evaluare) Formule verbale de incurajare

Limbajul non-verbal ---evitarea unor gesturi de superioritate, de inferioritate Creditul este acordat mesajului non-verbal. Majoritatea pacientilor isi exprima sentimentele in limbaj non-verbal. Comunicarea cu pacientul trebuie sa aiba loc intr-un spatiu restrans(cabinet): Sa nu se creeze un raport de inegalitate Gradul de libertate al medicului trebuie sa fie egal cu cel al pacientului

Pt a spori senzatia pacientului ca e egal cu medicul trebuie sa adopte o pozitie asemanatoare.

2

Pacienti dificili – cei cu tulburari de personalitate : TIPUL ISTERIC ( HISTRIONIC) a) Teatralismul : lumea pt el/ea este o scena, iar el/ea un actor; cauta atentie si este dispus sa plateasca orice pret. b) Inautenticitatea : este un actor prost c) Superficialitatea si instabilitatea afectionala : are f multe simtaminte, dar nici un sentiment. Istericul nu-si controleaza starile si comunica acest lucru si foloseste acest tip de reactie emotionala pt a obtine ce vrea ( santaj afectiv). Istericul este un egocentric. Istericul este o persoana f sugestibila. Istericul cere f multa atentie ; se considera bolnav special; evitarea comunicarii cu el/ea duce la schimbarea comportamentului; trebuie oferite informatii afective. Transferul unui isteric va fi exagerat in sens negativ sau pozitiv. TIPUL PARANOID Caracteristici: 1) Rigiditatea = idei fixe 2) Simtul crescut al propriei persoane : se considera centrul lumii dar nu e dispus sa plateasca orice pret pt aceasta 3) Nu uita si nu iarta (persoane ranchiunoase) 4) Vigilent, aflat mereu in defensiva Scormonitor, cauta mereu indicii, deviza lui in viata poate fi : “Nimic nu pare ceea ce este” 5) Lipsa de spontaneitate : incapabil sa ia o decizie 6) Lipsa umorului, iar glumele la adresa sa sunt percepute ca jigniri Locusul de control intern (proiectia)paranoidul da vina pe altii Precautii: nu trebuie contrazis deoarece s-ar putea sa nu mai asculte Functioneaza argumentele rationale, nu emotionale. TIPUL SCHIZOID Un om la granita introversiei si schizofreniei Se poate numi introvertit bizar Un om care are ocupatii solitare si sterile Tip rece afectiv, lipsit de simtul umorului, nu cultiva relatiile sociale si ii lipseste abilitatea de socializare 3

-

Ajunge la spital doar daca simptomele sunt puternice si o data ajuns aici simte nevoia de izolare Nu ofera nici un tip de recunostinta.

TIPUL PSIASTENIC Este obsesivul care ajunge la oboseala Centrat pe detaliu, nu are viziune de ansamblu Are un randament f slab Daca este bolnav , obsesivul este un pacient agasant Prezinta non-aderenta la tratament pt ca considera ca nu-l ia cum trebuie Trebuie luata in calcul ocuparea familiei Se recomanda sa nu se dea autonomie obsesivului Se recomanda prescrierea regimurilor simple.

TIPUL MANIACAL Tip mai rar de personalitate Un om cronic optimist, euforic, mereu in miscare, agitat. Agitatia poate imbraca un aspect psihic (nu poate sa mentina atentia) sau motor(are o energie debordanta) Are asa numitul spirit ludic (ia totul in joaca) Are o doza de iresponsabilitate Cand se imbolnaveste subestimeaza gravitatea bolii, seriozitatea tratamentului, este hipocompliant Este un om care in relatia cu medicul este excesiv de familial Exista pericolul la transfer negativ.

Trasaturi comune  persoanele cu psihopatii sunt persoane egocentrice, incapabile de empatie, sunt multumiti de ei. Reactia produsa de pacienti : SINDROM BURN-OUT sindrom de epuizare in context profesional. Apare la cadrele medicale ce lucreaza cu pacienti dificili. Apare frecvent in sectiile de oncologie, pediatrie, neurologie. Manifestare: -sentiment de epuizare -semne premonitorii : evitarea contactului cu anumiti pacienti , evitarea contactului cu familia pacientului, reactii afective excesive la vederea pacientului. -exista un stadiu intermediar in aparitia sindromului burn-out = RUST-OUT (este reversibil) 4

Metode de asistenta a persoanelor cu burn-out: Psihoterapia- medicii si asistentii ce lucreaza cu pacienti dificili si in stari terminale sunt obligati sa discute cu un psihoterapeut. Pt cei care nu vor psihoterapie exista o psihoterapie de grup (metoda Balint)

Cazul pacientului chirurgical :
-relatia este transanta (lipsita de ehivocuri) -incarcatura emotionala crescuta -ANXIETATE (starea de teama difuza a pacientului pre/post operatorie) -timpul de contact cu pacientul este redus -relatia cu pacientul este profund asimetrica -pacientul nu-si doreste ca relatia cu chirurgul sa fie simetrica 1) Chirurgia de urgenta Anxietatea pacientului este mai mare postoperator decat preoperator 2) Interventii la rece Anxietatea pacientului este mai mare preoperator decat postoperator si poate fi datorata de lipsa suportului emotional si lipsa suportului informational 3) Chirurgia de transplant Anxietate mare preoperatorie dar si postoperatorie (tine de succesul transplantului);se tine seama de grija fata de donator dar si culpabilitatea fata de donator 4)Chirurgia plastica Satisfactia postoperatorie este semnificativ mai mica decat in alte chirurgii. 5)Chirurgie de oncologie Exemple de medici cu tulburari psihologice: TIP SCHIZOID DE CHIRURG: genul de chirurg care isi doreste o interactiune minima cu pacientul; evita pacientul in perioada post-operatorie. TIP PARANOID DE CHIRURG: un tip care este mereu in cautare de indicii ascunse; in relatia cu pacientii pot sa fie medici prosti; nu va conlucra cu echipa chirurgical In chirurgie s-au descoperit tratamente ce pot folosi in chirurgie: muzicoterapia/

5

Anamneza 1) De tip psihanalitic 2) De tip tehnicist 3) Anamneza omnipracticianului

6