Medicamentele

1. Introducere Medicamentele sunt substanţe care pot preveni, ameliora sau vindeca diferite afecţiuni. Numărul substanţelor folosite ca medicamente a crescut treptat, produselor de origine naturală adăugându-li-se cele obţinute prin sinteză. Din preparatele aflate astăzi pe piaţa mondială de medicamente, 70 la sută nu erau cunoscute în urmă cu 15-20 de ani. 2. Tipuri de medicamente 2.1 Medicamente solide Pulberile reprezintă substanţe medicamentoase fin divizate. Comprimatele (tablete) sunt forme medicamentoase obţinute prin comprimarea industrială a pulberilor. Drajeurile sunt comprimate care au la exterior un înveliş (zahăr, gelatină), pentru a masca gustul sau mirosul meplăcut al unor componente, sau pentru a proteja substanţa medicamentoasă de efectul acidităţii gastrice. De aceea, drajeurile nu se fragmentează niciodată. Capsulele sunt nişte mici recipiente ce conţin substanţa medicamentoasă şi sunt formate din gelatină sau amidon (cele din amidon se numesc caşete). Pilulele sunt forme medicamentoase mici, rotunde, 0,2-0,3 grame. Supozitoarele sunt forme medicamentoase care se introduce în unele cavităţi (rect, vagin). 2.2 Medicamente semisolide Medicamentele semisolide sunt reprezentate de în special de unguente. Acestea conţin o substanţă medicamentoasă (sau mai multe) incorporată într-o substanţă grasă. Unguentele pot fi crème – cu consistenţă fluidă (conţin multă apă) – şi paste – cu consistenţă vâscoasă (conţin mai puţină apă). 2.3 Medicamente lichide Medicamentele lichide au ca solvent apa (în general). Pot fi nezaharate şi zaharate. Cele nezaharate cuprind soluţiile şi suspensiile. Soluţiile conţin una sau mai multe substanţe medicamentoase solide dizolvate în apă.

uşurând expectoraţia stimulente ale secreţiei digestive – calmează . mai frecvent utilitzate sunt siropurile (care au o concentraţie mare de zahăr) şi poţiunile (moderat zaharate).1 Cu acţiune asupra sistemului nervos central   hipnotice – determină somnul tranchilizante – au ca acţiune de liniştire. Principalele grupe de medicamente 3. vinuri medicinale) sau uleiul. fortral) – calmează în special durerea viscerală şi determină fenomene grave de obişnuinţă şi reacţii secundare serioase. nefrix.2 Cu acţiune asupra sistemului cardiovascular  tonicardiace (digitalice) – cresc randamentul inimii cu insuficienţă şi ameliorează activităţile acesteia  antiangioase – înlătură (sau previn) durerea din criza de angină (de exemplu. de exemplu)   analgetice – înlătură durerea fizică stupefiante.Suspensiile dispersate în apă. 3. 3. analgetice puternice (morfină. având astfel efect hipotensor (de exemplu. 3. care are effect în 1-2 minute)  hipotensoare – normalizează valorile crescute ale TA (hiposerpil. stimulatoare ale activităţii nervoase (cafeină în cantităţi mici. conţin substanţe medicamentoase insolubile. furosemid).3 Cu acţiune asupra sistemului respirator o tusea (codenal) o expectorante – cresc secreţiile traheo bronhice. Unele medicamente lichide au ca solvent alcoolul (tincture. nitroglicerina. clonidină)  diuretice – cresc cantitatea de apă şi sare eliminate din organism prin acţiunea asupra rinichiului. pe care le fluidifică. care sunt divizate şi Dintre medicamentele lichide zaharoase.

tetraciclina. eritromicina. Antibioticele se clasifică în: .o bronhodilatatoare (miofilin) o 3. cloramfenicolul.naturale – produse de microorganisme (ciuperci).5 Antibiotice antivomitive antispastice – înlătură (emetiral. stimulente ale secreţiei digestive fermenţi digestive – ameliorează antiacide – neutralizează excesul de HCl din stomac (bicarbonat de sodium. carbonat de calciu. Era “Penicilinium motatum”. hidroxid de vomitive – produc vărsături. cuprind: penicilina. de Primul antibiotic a fost descoperit de Alexander Fleming. streptomicina. gentamicina. cefalosporinele (majoritatea secretate de ciuperci din genul “Streptomyces”).4 Cu acţiune digestivă • (vinuri medicinale) • digestia (triferment) • aluminiu) • antiasmatice – sunt medicamente antituberculoase (hidrazidă). colicile antidiareice – liniştesc peristaltismul laxativele – cu efect mai slab purgitivele – cu efect mai puternic. care a observat că nişte culturi de bacterii pe care le studia au fost contaminate de mucegaiuri. utile în cazul unor intoxicaţii (apomorfină) • metoclopramid) • (papaverină. scobutil) • intestinal (carbonat de calciu) • • evacuare a conţinutului intestinal 3. . kanamicina. Pe una dintre culture crescuse un tip de mucegai care distrusese bacteriile în jurul său.

are formula chimică C17H21O4N şi în amestec cu alte subsatenţe (lactoza. relaxanţi. . încă din anul 1862 de către Wohlere. Cocaina. alkaloid extras din frunzele arborelui de “coca”. fiind realizate de om. Marijuana.de semisinteză – se obţin prin înlocuirea unor radicali ai antibioticelor naturale cu radicali de sinteză. formează un drog cu impact deosebit de nociv fiziologic. Arbustul Coca (erythroxilon coca). amidonul. 4. seminţele conţin substanţe organice din familia alcaloizilor. care are efecte negative pronunţate asupra organismului uman. haşişul şi uleuiul de cannabis constituie droguri. ca de exemplu cocaina. doxiciclina (derivă din tetraciclină). frunzele.. stimulenţi. . Exemplu: sulfamidele. acţionând ca intoxicanţi. şi amestecate cu tutunul pot fi fumate. Cuprind oxacilina. ampicilina (derivă din penicilină). prind prelucrare fizico-chimică se obţine haşişul şi marijuana. Plante medicinale nocive (drogurile) Cânepa Indiana (cannabis – indicae sativa). tranchilizanţi. pudra de talc).de sinteză – antibiotice care nu există în natură. dextroza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful