UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA – SIBIU FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRMĂ

COORDONATOR LUCRARE: Conf. Univ. Dr. Herciu Mihaela

STUDENT:

2013

MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM

Cuprins
Introducere Capitolul 1. Definirea riscului şi clasificarea riscurilor la nivelul întreprinderii 1.1. 1.2. 1.3. Riscul Risc în activitatea firmei 1.2.1. Clasificarea riscurilor la nivelul întreprinderii Căi de minimizare a riscurilor

Capitolul 2. Riscul financiar 2.1. Tipuri de riscuri financiare 2.1.1. Riscul determinat de structura costurilor 2.1.2. Riscul îndatorării ca efect al structurii financiare 2.1.3. Riscul de faliment 2.1.4. Riscul cursului de schimb valutar şi riscul ratei dobânzii 2.2.Analiza și evaluarea riscului financiar Capitolul 3. Studiu de caz . Metode de analiză a riscului financiar la SC MIVACEM CONSULT SRL 3.1. Analiza riscului financiar pe baza metodei pragului de rentabilitate 3.2. Analiza riscului financiar prin intermediul efectului de levier financiar Concluzii Bibliografie Anexe

2

MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM

Introducere
Tranziţia la economia de piaţă împreună cu schimbările din societate au dus la reconsiderarea tuturor aspectelor vieţii economice a întreprinderii. Necesitatea creşterii economice, relansării economiei naţionale a impus o abordare nouă a teoriilor economice existente şi evidenţierea, în primul rând a aspectelor legate de gestiunea anti-criză, evitarea falimentului, restructurarea financiară şi nu în ultimul rând, gestiunea riscurilor. Activitatea întreprinderilor este mereu supusă riscurilor, cele mai impo rtante fiind legate de pierderea sumei investite şi implicit a afacerii. Orice afacere presupune materializarea unor aşteptări ale investitorului, managerilor care se pot adeveri sau nu. Gradul riscului devine şi mai puternic în economiile în tranziţie, unde este imposibil de a determina şi anticipa schimbările mediului. În condiţii similare managerii iau decizii diferite, unele întreprinderi au profituri, altele suportă pierderi. În condiţiile economiei de piaţă, riscul devine o componentă esenţială a politicii manageriale a oricărui agent economic, a strategiei elaborate de către acesta, strategie care depinde aproape în totalitate de abilitatea şi capacitatea fiecăruia de a – şi anticipa evoluţia şi de a – şi valorifica şansele, asumându – şi un aşa zis ”risc al eşecului în afaceri”. Pentru prevenirea și diminuarea riscurilor financiare la întreprindere se preconizează ca în viitor, pentru a supravieţui şi a fi competitivă firma va trebui săşi sporească adaptabilitatea privind principalele ei caracteristici: dimensiunea, structura şi funcţionalitatea. Scopul principal al proiectului este evaluarea riscului financiar, problemele apărute în procesul de evaluare a riscului şi metodele de acoperire a lui. Deoarece nu există întreprinderi profitabile şi neprofitabile, dar există întreprinderi bine conduse şi prost conduse. Eşecul unor afaceri sau succesul lor depind în ultimă instanţă de capacitatea managerilor da a lua decizii eficiente în termeni optimi, or riscul este un factor important al procesului decizional.
3

MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM

Secretul succesului în secolul XXI este fundamentat pe următoarele patru direcţii strategice1:  o abordare holistică a afacerii;  o dedicare continuă pentru calitate şi dezvoltare;  recunoaşterea alternativelor decizionale printr-un management al oportunităţilor în corelaţie cu riscurile asociate;  conştientizarea importanţei delegării responsabilităţii până la nivelul organizaţional cel mai inferior. Complementaritatea acestor obiective majore permite crearea de (plus) valoare care să dureze. Există însă şi reversul medaliei: un astfel de plan strategic flexibil care valorifică multiplele oportunităţi de afaceri ţinând cont de consecinţele implicate (direct şi indirect) şi lăsând puterea decizională la latitudinea fiecărui individ din cadrul companiei, presupune însă şi un factor de risc considerabil. Riscul este, prin urmare, esenţa oricărei corporaţii; nu este însă vorba de conceptul utilizat în calculul probabilistic din statistică, ci se face referire la cee a ce Drucker numeşte “the risk of the unique event, the irreversible qualitative breaking of the pattern”. Încercarea de a elimina acest risc este deci inutilă – riscul este inerent într-o activitate de alocare a unor resurse prezente pentru realizarea unor aşteptări viitoare. Evitarea acestui risc general ar conduce la un altul, mult mai mare şi mai periculos: rigiditatea / stagnarea. De altfel importanţa deosebită a acestei componente a oricărei activităţi este evidenţiată foarte sugestiv de Drucker în definiţia pe care acesta o dă progresului economic: capacitatea de a-ţi asuma riscuri mai mari. În acest context principalul scop al ştiinţei managementului este de a învăţa pe întreprinzători despre asumarea corectă a riscurilor. Identificarea acelor riscuri „corecte” este posibilă prin analiza corelativă a aşteptărilor şi riscurilor asociate, prin abordarea holistică a expunerii la factorii de incertitudine. Această nouă tendinţă în managementul strategic în general, respectiv al riscului în particular, marchează un salt evolutiv faţă de concepţia tradiţională a managementului riscului – aversiunea faţă de risc. În actuala perspectivă a companiei moderne riscul poate fi o sursă de creştere, de diferenţiere competitivă dacă este optimizat (în sensul unei evaluări continue la fiecare stadiu al
1

Terry Carrol, The Risk Factor – how to make risk management work for you in strategic planning and enterprise (pag. 17).

4

Sursele acestei crize ce este accentuată de viteza cu care evenimentele se succed. chiar “la raison d‟être“ al corporaţiei. a animozităţi i crescute a publicului. însă inovaţia implică riscuri. angajaţilor şi managerilor. comprimân d la maximum timpii de reacţie. de realizare a obiectivelor fixate. În mediul economic contemporan. ci şi baza energetică. Această strategie de dezvoltare durabilă – cum este ea definită în alţi termeni – permite companiilor moderne să depăşească “criza identităţii” pe care o parcurg în actualul mediu volatil şi derutant. structura. a companiei. ridică întrebări referitoare la scopurile. de la formularea strategiei până la monitorizarea implementării deciziilor). a presiunilor politice. Comparativ. 5 . induce simultan şomaj şi inflaţie (efectele nu se mai succed). inovaţia este de importanţă capitală. responsabilităţile. b) penuriile şi excedentele haotice de resurse.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM managementului. sunt complexe şi noi faţă de cauzele din trecut: a) noua criză economică mondială nu afectează numai finanţele. câştigarea unei poziţii de lider pe piaţă poate fi realizată doar inovând în contextul riscant conştientizat. c) schimbările rapide în atitudinile consumatorilor. aceste obiective majore conduc la maximizarea valorii de piaţa a firmei. Răspunsul dat de noua orientare a managementului (dezvoltarea durabilă) la aceste provocări este axat pe trei direcţii strategice: creştere economică. relaţii publice şi protecţia mediului. „la zi”. De aceea. este directă de problemele ecologice şi de noile tehnologii. o abordare managerială de minimizare a expunerii prin asigurări (în cazul unei aversiuni faţă de risc) nu ar garanta decât valoarea contabilă. Riscul devine un atu concurenţial pentru firmele care abordează orice sursă de incertitudine ca o oportunitate de câştig. coroborate. Acutizarea gradului de imprevizibilitate. în sensul satisfacerii intereselor tuturor părţilor sociale (stakeholders) prin creşterea valorii pe termen lung.

cunoaşterea incompletă sau incorectă a uneia sau mai multor variabile fiind o trăsătură definitorie a activităţii economice în condiţiile actuale şi o cauză care explică într-o măsură tot mai mare diferenţele între rentabilităţile diferitelor activităţi sau proiecte de afaceri. condiţiilor. dar fără a fi în măsură să precizeze cu exactitate care dintre aceste evenimente se va produce efectiv. Chiar dacă probabilitatea estimată pentru materializarea efectivă a unui anumit eveniment este ridicată. tot mai des. factorilor de influenţă şi efectelor producerii unui fenomen sau proces economic.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Capitolul 1 Definirea riscului şi clasificarea riscurilor la nivelul întreprinderii 1. Se poate spune. în fundamentarea deciziilor nu se mai operează cu certitudini absolute. nu mai corespund situaţiilor reale actuale şi cerinţelor de cunoaştere completă şi corectă a tuturor cauzelor.1. decidentul nu poate fi sigur că acel eveniment este 6 . incerte. că riscul provine din imposibilitatea de a preciza cu acurateţe care este evenimentul care se va materializa efectiv din multitudinea de evenimente identificate de decident. În prezent. la estimări probabile. bazate pe supoziţia certitudinii. Cele mai multe decizii se adoptă în condiţii de risc şi/ sau incertitudine. ci decidenţii recurg. la noţiuni de risc şi incertitudine. deci. Riscul apare în situaţiile în care decidentul poate să identifice evenimentele posibile şi evoluţiile acestora şi chiar probabilitatea producerii lor.Riscul Fundamentele teoriei clasice. cu previziuni exacte ale evoluţiei unui anumit element.

Această variabilitate poate fi cu atât mai stăpinită de întreprinere cu cât aceasta posedă un anumit grad de flexibilitate. cu implementarea managementului. etc. fiind posibil să se producă un fenomen a cărui probabilitate era apreciată la un nivel redus sau chiar un eveniment neprevăzut. apoi cu atragerea surselor de finanţare. continuă cu stabilirea obiectivelor şi a condiţiilor de desfăşurare. Organizarea acestei disocieri pe piețele financiare permite un transfer veritabil al riscului generat de activitatea economică asupra activului financiar. care se va manifesta sub formă de pierdere pentru firma respectivă. Rezultatul întreprinderii este supus evenimentelor neprevăzute care însoțesc activitatea sa în toate domeniile. acel factor de probabilitate ce poate fi asociat unui posibil rezultat atunci când factorul de decizie cunoaşte toate efectele viitoare posibile ale deciziei luate. astfel. a capitalului investit. 7 . Riscul poate fi abordat de o manieră diferită din punctul de vedere al întreprinderii sau din punctual de vedere al investitorului sau creditorului. problematica descoperirii şi evitării pe cât posibil a situaţiilor probabile de a genera riscul este una prioritară pentru bunul mers al firmei. Riscul reprezintă. Astfel. Riscul se traduce prin variabilitatea rezultatului. Esenţa riscului este dată de incapacitatea firmei de a prevedea cu exactitate evoluţia viitoare a activităţii desfăşurate. Aşadar. Disocierea între capitalul economic și capitalul financiar își manifestă întreaga semnificație. luarea unor decizii manageriale greşite sau necorelarea volumului producţiei cu cererea existentă pe piaţa respectivă duc la apariţia unui risc. găsirea pieţelor de desfacere. afectând rentabilitatea activelor și. Riscul activității economice nu este decât incapacitatea întreprinderii de a -și adapta continuu costul și de a se adapta la mediu. Riscul se manifestă începând chiar din momentul demarării unei afaceri sau investiţii. stabilirea preţurilor/tarifelor. Noțiunea de risc este inseparabil legată de acelea ale rentabilității și flexibilității. în consecință. alegerea unui obiectiv eronat.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM cel care se va produce cu certitudine.

. de exploatarea optimă a resurselor. După aceasta poate fi clasificat astfel: . Diferitele combinaţii ale caracteristicilor pot genera grupări diferite ale riscului.riscul economic (riscul de exploatare.riscul contractual – legat de aspectele juridice ale încheierii şi derulării contractelor economice.2. Rezultatul firmei (profit sau pierdere) este influențat de evenimentele neprevăzute care îsoțesc activitatea sa. Risc în activitatea firmei Noțiunea de risc în afaceri este inseparabil legată de noțiunea de rentabilitate și de cea de flexibilitate. 1. cu cât firma posedă un grad mai mare de flexibilitate.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM 1. afectând rentabilitatea activelor și în consecință rentabilitatea capitalului investit. 8 . Riscul în afaceri se traduce prin variabilitatea rezultatului. . Riscurile activității economice rezultă în principal din incapacitatea firmei de a-și adapta continuu costul (in sensul micșorării) și de a se adapta la mediul economic. Această variabilitate poate fi cu atât mai bine stăpânita.riscul comercial – se referă la modul de desfăşurare a activităţii comerciale a societăţii respective (aprovizionare cu materii prime şi materiale. În literatura de specialitate. orientarea spre pieţe de desfacere atractive). de desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de producţie şi de modul de adaptare a firmei la variaţiile mediului economic. desfacerea produselor finite. operaţional sau de producţie) – se referă la condiţiile de desfăşurarea a ciclului economic al firmei.Clasificarea riscurilor la nivelul întreprinderii Clasificarea riscurilor la nivelul întreprinderii se poate face în funcţie de mai multe caracteristici.1. mulţi autori de lucrări cu tematică legată de acest subiect consideră clasificarea riscurilor în funcţie de natura lor ca fiind una foarte la îndemână celor care studiază sau operează cu noţiunea de risc. Riscul în afaceri poate fi abordat fie din punctul de vedere al activității interne a firmei.2. dat fiind faptul că nu există o clasificare standard a acestora. fie din punctul de vedere al mediului extern în care evoluează aceasta.

. lipsa unei protecţii adecvate împotriva acestuia va afecta în mod direct rezultatul final al activităţii unei firme. .riscul catastrofal – reprezintă pierderi datorate unor eventuale catastrofe naturale sau de ordin uman. Riscul financiar. mai uşor sau mai greu de evitat. .riscul financiar. Căi de minimizare a riscurilor Realitatea ne-a dovedit în repetate rânduri că orice activitate umană se desfăşoară în condiţii de risc. . 9 . sub incidenţa structurii financiare a acesteia.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM . băncii de a face faţă obligaţiilor contractate şi ajunse la scadenţă. la variaţiile mediului economic. riscurile se împart în: . aceste riscuri fiind mai mult sau mai puţin grave. solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei. Cunoaşterea insuficientă a riscurilor. Se cuantifică în pierderi datorită variaţiei cursului de schimb. taxe. indiferent faptului că ele provin din angajamente anterioare. Riscul economic. evaluarea lor greşită.reprezintă incapacitatea întreprinderii de a se adapta întocmai şi la timp. cu costuri minime.3. Conform acestei clasificări. .este legat de gradul de îndatorare a agentului economic supus analizei şi este pus în evidenţă de evoluţia indicatorilor de rezultate la nivelul firmei. cotizaţii la fondurile sociale).riscul de faliment. curente sau din prelevări obligatorii (impozite. este oportună studierea lui ca risc separat.riscul financiar (de capital) – are legătură cu structura financiară a capitalului firmei. deşi poate fi considerat ca fiind un risc de natură financiară. O altă clasificare.riscul valutar – apare ca o consecinţă a schimbării cursului valutar pentru monedele străine cu care operează agentul economic supus analizei.sau de insolvabilitate. Riscul de faliment. 1. şi cea mai uzuală. mai mult sau mai puţin cunoscute. este cea în funcţie de modul de formare a riscurilor. deoarece solvabilitatea reprezintă un capitol important în analiza economico -financiară şi patrimonială a oricărei unităţi economice.riscul politic – se manifestă în pierderi al firmei ca urmare a schimbării regimului politic al ţării sau a modificării cadrului legislativ.riscul economic. În termeni generali.

MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Internaţionalizarea afacerilor. cu atât finalitatea acţiunilor derulate 10 . ca formă particulară a activităţii economice. în măsură să motiveze companiile să-şi asume riscurile implicate şi necesită includerea noţiunilor de risc şi incertitudine în structura procesului decizional. Esenţa riscului este dată de incapacitatea firmei de a prevedea cu exactitate rezultatele viitoare ce vor fi obţinute de pe urma investiţiei făcute. Acest lucru trebuie avut. Derularea de afaceri pe pieţe externe se va realiza numai dacă există un stimulent suficient de puternic. Incertitudinea este "mai drastică" decât riscul şi provine în cele mai multe din cazuri din absenţa informaţiei. este posibil chiar să se producă un fenomen a cărui probabilitate era apreciată la un nivel redus sau chiar un eveniment neprevăzut. Incertitudinea apare atunci când factorul de decizie cunoaşte toate posibilele efecte viitoare dar el nu le poate asocia. Gradul de incertitudine al unei afaceri este dat de acele riscuri care nu pot fi identificate de firmă la momentul dat. materiale şi umane semnificative. ponderea riscurilor non-identificabile este mai mare. în vedere în alegerea proiectului de investiţii. din diferite motive. fără a fi însă în măsură să precizeze cu exactitate care dintre aceste evenimente se va produce efectiv. într-un mediu economic. reprezintă un proces complex şi de durată. în timp ce gradul de risc este dat de riscurile identificate. ce angajează resurse financia re. Chiar dacă probabilitatea estimată pentru materializarea efectivă a unui anumit factor generator de risc este ridicată. decidentul nu poate fi sigur dacă acel eveniment est e cel care se va produce cu certitudine şi nu un altul. rămânând întotdeauna un anumit nivel ireductibil de incertitudine. de asemenea. din calitatea precară a acesteia sau ca urmare a anumitor defecţiuni ale sistemului informaţional al decidentului. identificat ca atare de d ecident care se va materializa efectiv şi va determina un anumit nivel al riscului. Indiferent de metoda de analiză utilizată. Cu cât. şi chiar probabilitatea producerii (materializării) acestora. riscul nu va putea fi elimi nat în totalitate din afacerile firmelor. nici un factor de probabilitate rezultatului posibil. Se poate spune deci că riscul provine din imposibilitatea de a aprecia cu o anumită acurateţe care este evenimentul posibil. Riscul este privit ca un fenomen care provine din circumstanţe pentru care decidentul este în măsură să identifice evoluţii / evenimente posibile. Riscul reprezintă astfel acel factor de probabilitate ce poate fi asociat unui posibil rezultat atunci când factorul de decizie cunoaşte toate efectele viitoare posibile ale deciziei luate.

în care se încearcă: să se elimine riscurile. Nivelul acceptabil al riscului se referă la riscul "maxim" pe care investitorul este dispus să şi-l asume: este necesar să fie certă obţinerea unei rentabilităţi minime care să justifice costurile operaţiunii. Nu există un nivel acceptabil unic. Repartizarea riscului trebuie 11 . incertitudinea poate să nu dispară în totalitate. Echipa managerială sau întreprinzătorul poate să nu iniţieze o anumită tranzacţie sau afacere. Eliminarea riscurilor are scopul de a îndepărta riscurile. care să acopere riscurile. să se reducă riscurile şi / sau să se repartizeze riscurile. Diminuarea riscurilor se poate realiza printr-o serie de instrumente cum sunt:  programarea: Dacă riscurile sunt legate de termenul de execuţie programarea ştiinţifică a activităţilor cu ajutorul graficelor reţea poate diminua riscurile în limite rezonabile. Cele mai multe dintre opţiunile care elimină riscul tind să scoată organizaţia din afaceri. etc. O organizaţie cu aversiune prea mare faţă de risc nu va supravieţui mult timp şi ar trebui să-şi investească capitalul în altă parte. folosirii echipamentelor şi a forţei de muncă. să stabilească un preţ foarte mare. Prin programe de instruire şi conştientizare în domeniul securităţii muncii se poate reduce probabilitatea producerii accidentelor şi efectul acestora.  Reproiectarea: Riscurile pot fi de multe ori diminuate printr-o reproiectare judicioasă a echipelor de muncă.  Instruirea: Multe riscuri sunt legate de securitatea muncii. Aceasta influenţează productivitatea şi calitatea lucrărilor. ci acesta este diferit în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei activităţi economice / investiţii şi de atitudinea faţă de risc a decidentului. Chiar dacă investitorul poate cunoaşte cea mai mare parte a riscurilor implicate de acţiunile sale. Riscul este un concept multidimensional al cărui nivel nu poate fi redus la un singur element. Repartizarea riscurilor este de asemenea un instrument performant de management al riscului. Reacţia la risc este faza de acţiune din cadrul ciclului managementului riscului. fluxurilor de materiale. Important pentru fiecare firmă este necesar să se determine un nivel acceptabil al riscului investiţional pe care este dispusă să şi -l asume.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM este mai incertă. Aceasta se referă la părţile care vor accepta o parte sau întreaga responsabilitate pentru consecinţele riscului. să condiţioneze oferta. la o cifră.

Strategia de contractare constituie un mecanism esenţial în repartizarea riscului. Un proces formalizat de management al riscului va da rezultate pozitive numai dacă ia în considerare toate aspectele acestuia. Dacă riscul nu apare. În majoritatea cazurilor. Manage rii firmei trebuie să se asigure că echipa care realizează managementul riscului este competentă şi a găsit o cale de mijloc între tehnicizarea excesivă a procesului şi acţiunea pe bază de intuiţie. prin încheiereamcontractelor colective şi individuale de muncă. Riscurile pe care şi le asumă firma sunt în mod obişnuit formalizate pr in contracte cu beneficiarii. Dacă riscul se produce în condiţiile specificate prin contractul de asigurare. Riscurile legate de resursele umane sunt acoperite.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM să se facă ţinându-se seama de comportamentul faţă de risc al diferitelor organizaţii implicate. Compania de asigurări îşi asumă o parte din riscuri în schimbul unui preţ (prima de asigurare). 12 . Performanţa în procesul de management al riscului este dată de calitatea managerilor şi a personalului implicat. şi anume de cea mai slabă verigă din cadrul său. Unele riscuri pot fi îndepărtate prin încheierea unor contracte de asigurare. cel puţin parţial. prin garanţiile pe care aceştia le oferă. În acest sens regula generală de alocare a riscului este să se aloce riscul părţii care poate să îl suporte şi să îl controleze cel mai bine. asiguratorul va rambursa partea asigurată sau toate pierderile suferite datorită riscului. asiguratorul păstrează prima de asigurare. riscurile legate de materiale şi echipamente pot fi transferate furnizorilor acestora. În esenţă succesul unui investiţii depinde în mare măsură de opţiunile pe care un manager o face la momentul adoptării deciziei de investiţii cu privire la ce riscuri este dispus să accepte pentru un nivel al profitului preconizat a fi realizat.

Riscul financiar Riscul financiar.Cînd ea tinde spre zero. Riscul financiar are semnificaţii contrare efectului (pozitiv) de livier financiar şi se manifestă sub incidenţa unor factori comuni. Amplitudinea acestui interval este determinata de nivelul incertitudinii în care evolueaza întreprinderea în cauza . adesea. El este cu atât mai mare cu cât proporţiile capitalului împrumutat şi dobânzile aferente sunt mai mari. intervalul de încredere. Pentru a preveni riscul financiar. chiar daca se determina cu precizie are o dimensiune atît de mare. cu o rată a rentabilității (Re) și un capital împrumutat (Ci). ameninţarea produselor substituibile. Pentru o întreprindere care utilizează un capital format din capital propriu (Cp).MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Capitolul 3. deoarece capacitatea întreprinderilor de a obţine o rată a rentabilităţii peste costul capitalului este determinată de forţe. se pot determina cu precizie coordonatele unei situaţii de echilibru între încasări şi plăţi. din toate activităţile desfăşurate. Iar cînd incertitudinea este ridicată. 13 . efectul de livier financiar se regăsește în rentabilitatea capitalului propriu (Rp) ca rezultat de ansamblu. precum: rentabilitatea economică. cu siguranţa că va fi vorba de o rentabilitate punctuala şi nu de un interval în care profitabilitatea se realizeaza cu probabilitatea mulţumitoare. iar rentabilitatea economică mai redusă. încît devine beutilizabil în procesul decizional. Apariția riscului financiar determină şi probabilitatea de faliment a întreprinderii. Probabilitatea producerii riscului financiar depinde de proporţia îndatorării în structura financiară. intrarea pe piaţă a noi concurenţi. încontrolabile lor. un prag de rentabilitate. cum ar fi: puterea de negociere a furnizorilor şi cumpărătorilor. configurat ca un interval de încredere şi nu ca un reper valoric predeterminat. rata dobânzii şi nivelul îndatorării. Numai pentru o perioadă de timp scurt. rivalitatea dintre competitori. cu aceeași rată a rentabilității.constă în incapacitatea întreprinderii de a face față obligaţiilor de plată către creditori iar la un volum mare al datoriilor exigibile ea poate deveni insolvabilă. beneficiile sunt incerte. managerii trebue să calculeze şi să asigure. Pe termen lung. după deducerea ratei dobânzii (d).

de aprovizionare şi de vânzare care constitue exploatarea curentă. Riscul determinat de structura costurilor Riscul de explotare are în vedere structura costurilor întreprinderii.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM 2. La modul general. Structura costurilor exercită astfel. De fapt repartiţia între costurile fixe şi costurile variabile face rezultatele întreprinderii mai mult sau mai puţin sensibile la variaţia nivelului producţiei şi vânzărilo r. Riscul îndatorării ca efect al structurii financiare. O întreprindere care are cheltueli fixe sau de structură foarte ridicate va avea rezultatele mai instabile şi deci este mai riscantă. întreprinderea nu va putea să repartizeze cheltuelile sale fixe asupra unui număr sufficient de produse şi va obţine astfel pierderi. întreprinderea va fi afectată de remunerarea datoriilor şi va obţine un rezultat global defavorabil. În consecinţă dacă activitatea sa are ca rezultat venituri din exploatare mediocre.1. Această relaţie între dispersia rezultatelor (care dă mărimea riscului) şi structura costurilor pune în discuţie activitatea curentă a întreprinderii. 2. Tipuri de riscuri financiare 2.2. cheltuelile fixe sunt repartizate asupra unei producţii suficiente. adică activitatea de producţie.1. ea se obligă să obţină beneficii suplimentare pentru a asigura remunerarea şi rambursarea împrumuturilor contractate.1. cheltuelile pentru datorii vor fi acoperite fără dificultate şi îndatorarea va permite ameliorarea 14 . creşterea părţii cheltuelilor fixe în cheltuelile întreprinderii se exprimă prin creşterea diferenţei între rezultatele obţinute în ipotezele cele mai favorabile şi cele obţinute în ipotezele cele mai pesimiste. Invers.1. În cazul când producţia e scăzută. putându -se obţine beneficii. Riscul îndatorării este legat de structura finanţării întreprinderii când întreprinderea caracterizează noi datorii. un risc specific care poate fi caracterizat ca risc de exploatare. dacă piaţa şi activitatea permit o producţie ridicată. Din contră dacă veniturile din exploatare sunt abundente.

care realizeaza o vânzare în străinătate şi facturează în devize riscă o pierdere de schimb dacă moneda străină utilizată se depreciază în raport cu moneda naţională. întreprinderea va scăpa de ameninţarea dispariţiei şi îşi asigură supraveţuirea. Întreprinderea suportă riscuri financiare specifice legate de evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale în raport cu monedele străine şi legate de evoluţia posibilă a ratei dobânzii. Se măresc speranţele de rentabilitatea aşteptată dacă evoluţia viitoare confirmă ipotezele favorabile.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM rentabilităţii întreprinderii. Bineînţeles crizele de solvabilitate nu conduc todeauna la faliment şi când criza poate fi în final depăşită. un împrumutător care sa angajat să-şi plătească furnizori străini în devize se expune unei pierderi dacă rata de schimb a acestor devize în raport cu moneda naţională creşte înainte ca plata să fie efectuată. dar rezultatele aşteptate se reduc în cazul când ipotezele defavorabile se confirmă. Riscul de faliment constitue astfel un risc vital. Instabilitatea ratelor de 15 . Pe de o parte.1. 2. Dar chiar şi în acest caz. fiecare dată când întreprinderea efectuează operațiuni exprimate în devize sau monedă străină ea se expune riscului de pierdere legat de evoluţia defavorabilă a ratelor de schimb. El justifică atenţia ce se acorda controlării acestui risc şi explică pentru ce menţinerea solvabilităţii sau a echilibrului financiar constitue un imperativ major al gestiunii financiare. Riscul cursului de schimb valutar şi riscul ratei dobânzii. Invers. Riscul de faliment. Situaţia de criză sau falimentul constitue sancţiunea posibilă pentru insolvabilitatea întreprinderii. Insolvabilitatea determină mai întâi.1. 2. care pune în pericol însăşi supravieţuirea întreprinderii.3.Astfel o întreprindere exportatoare. Dar creşterea îndatorării amplifică dispersia rezultatelor şi determină un risc financiar propriu. ameninţarea cu dispariţia întreprinderii. criza antrenează costuri specifice care trebue să fie luate în calcul când se urmăreşte a se aprecia riscul de faliment.4. pur şi simplu.

 conjunctura economică. 2. Riscul.  politica managerială adoptată pentru toate nivelele ierarhice ale structurii organizatorice şi funcţionale. în timp ce al doilea factor – măsuri asiguratorii – presupune direcţionarea efectuării tranzacţiilor spre arii cu expunere la risc cât mai mici. juridică. Evoluţia ratelor dobânzii constitue deci şi ea o sursă de instabilitate a rezultatelor. Analiza și evaluarea riscului financiar. clienţii. mergându-se uneori chiar până la renunţarea tranzacţiilor respective şi adoptarea unor politici de asigurare ca ultimă soluţie. deseori desemnat de analişti ca variabilă exogenă pentru modelele lor de calcul şi analiză.  relaţiile agentului economic respectiv cu furnizorii. suferă o “pirdere de câştig” dacă dobânzile cresc pe piaţă. p e care gestiunea financiară trebue să-l controleze şi să-l stăpânească. În acest sens se poate vorbi de un risc al ratei dobânzilor.. în timp ce remunerarea pe care el o primeşte nu este însoţită de aceeaşi creştere. etc. evaluarea acestora reflectă nevoia unor modele statistice. astfel încât pierderile să fie minime. politică.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM schimb constitue deci o cauză a variabilităţii rezultatelor de schimb valutar. atunci când măsurile de prevenire nu sunt suficiente. Dimpotrivă un împrumutător care a acordat un credit cu dobândă fixă care obţine deci un randament plafonat. Evaluarea riscurilor implică aplicarea unor metode de analiză. adică un set de 16 . poate fi generat de o diversitate de factori interni şi/sau externi de agentul economic:  specificul activităţilor desfăşurate. Pe de altă parte multe întreprinderi sunt expuse efectelor defavorabile date de variaţia ratelor dobânzii pe pieţele de capital. Având în vedere că riscurile tratează pierderile sau câștigurile neașteptate. O întreprindere care face apel la împrumuturi bancare pe termen scurt va fi de exemplu.2. obligată să suporte cheltueli financiare majore în cazul creşterii dobânzii. procedee şi tehnici statistice care să permită dimensionarea factorilor ce pot genera riscuri. legislativă. a cărui urmărire şi stăpânire crează o responsabilitate deosebită pentru gestiunea financiară.  alţi factori.

R ezultatele acestor teste ar trebui discutate împreună cu managementul superior și ar trebui să direcționeze apetitul pentru riscul de piață. în vederea evaluării acurateții acestora. Analiza efectului unor noi contracte sau tranzactii asupra situatiei curente a riscului de piata. –Bucuresti 1996 17 .”Managementul financiar” Conceptie.  modele de agregare a riscului care evaluează incertitudinea corespunzătoare valorilor viitoare a portofoliului de instrumente financiare (modele VaR prin care cu ajutorul unor estimări simplificate se produce o distribuție a probabilității asupra valorilor viitoare a unui portofoliu static. Modul în care este măsurat și gestionat riscul de piață poate fi făcut prin:  efectuarea metodică a testelor de senzitivitate asupra portofoliului pentru a estima pierderile economice posibile (și efectul asupra capitalului). Identificarea riscurilor trebuie realizată în mod regulat. etc). Aceasta trebuie să ia în considerare atât riscurile interne cât şi pe cele externe.  testarea frecventă a modelelor generate de măsurile de gestionare a riscului de piață (VaR. etc).)  modele de preț care relaționează prețurile și specificitatea instrumentelor cu factorii de piață ( de exemplu formula Black-Scholes-Merton.  masurarea gradului in care societatea este expusa la diverse categorii individuale de risc de piata. studii de caz. precum si global. etc. precum și monitorizarea excepțiilor de la intervalele de încredere stabilite. Riscurile interne sunt 2 Manolescu Gh. pe intreaga colectie de riscuri. într-o perioadă aleasă de timp). într-o variantă aleasa a condițiilor de piață inclusiv cele atipice. precum și impactul asupra valorii instrumentelor financiare individuale și în final asupra valorii portofoliului.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM parametrii și ipoteze.2 Există modele testate de-a lungul anilor și acestea pot fi:  modele statistice (probabilistice) ce descriu incertitudinea legată de valorile viitoare a factorilor de piață (de exemplu modele Garch sau modele stohastice de volabilitate. instrumente. susținute de evenimente istorice între anumite intervale de timp și strategii de tranzacționare. Evaluarea riscului de piață se bazează pe selecția limitată a unui număr de factori ai riscului de piață și pe o gamă de modele pentru a descrie incertitudinea valorilor viitoare a acestor factori.

Cea mai simplă metodă de cuantificare a riscurilor este aceea a valorii aşteptate (VA).  utilizarea experienţei personalului direct productiv (şefi de secţii şi de echipe) prin invitarea acestora la o şedinţă formală de identificare a riscurilor. pentru identificarea problemelor care au apărut în situaţii similare celor curente. în timp ce riscurile externe nu se află sub controlul acesteia. mergând de la analiza probabilistică la analiza Monte Carlo. cum ar fi: condiţii de mediu. Riscul poate fi identificat folosind diferite metode:  întocmirea unor liste de control care cuprind surse potenţiale de risc. la conferinţe şi care să parcurgă publicaţiile de specialitate. modificări ale obiectivelor.  identificarea riscurilor impuse din exterior (prin legislaţie. O comunicare eficientă teren .MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM riscuri pe care echipa managerială le poate controla sau influenţa. care se calculează ca produs între probabilităţile de apariţie ale anumitor evenimente şi efectele acestora: VA(a) = P(a) x E(a)(3) Unde: VA(a) = valoarea aşteptată a evenimentului (a) P(a) = probabilitatea de apariţie a evenimentului (a) E(a) = efectul apariţiei fenomenului (a) 18 .. estimările costurilor şi a termenelor de execuţie etc. schimbări în economie. tehnologie. erorile şi omisiunile de proiectare şi execuţie.  analiza documentelor disponibile în arhiva firmei. rezultatele aşteptate.birouri este una dintre cele mai bune surse de identificare şi diminuare a riscurilor. Pentru analiza riscului se foloseşte un instrumentar matematic divers. Faza de analiză a riscului ia în considerare riscurile identificate în prima fază şi realizează o cuantificare aprofundată a acestora. personalul. relaţii cu sindicatele) prin desemnarea unei persoane care să participe la întrunirile asociaţiilor profesionale. Alegerea instrumentarului matematic trebuie să fie adaptată necesităţilor analizei şi să ţină seama de acurateţea datelor disponibile. De multe ori oamenii de pe teren sunt conştienţi de riscuri şi probleme pe care cei din birouri nu le sesizează.

Această tehnică simulează realizarea obiectivelor de un număr mare de ori furnizând o distribuţie statistică a rezultatelor. Astfel.000 milioane lei pentru prevenirea acestui risc. dacă costul suplimentar antrenat de efectuarea de săpături în rocă dură pentru o anumită lucrare este de 100. Având în vedere faptul că estimarea probabilităţilor este un proces cu un grad mare de subiectivitate. Simulările constituie o metodă avansată de cuantificare a riscurilor. Concret. antreprenorul se poate asigura împotriva acestui risc calculând valoarea aşteptată a producerii acestui fenomen şi o poate include în calculele pentru elaborarea devizului ofertă.000 milioane lei Antreprenorul poate să includă în valoarea ofertei suma de 30. dacă în timpul pregătirii documentaţiei pentru participarea la o licitaţie pentru adjudecarea unei lucrări s-a identificat riscul de a se întâlni un strat de rocă dură în timpul săpării fundaţiei.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM De exemplu. Pentru proiectele de co nstrucţii cel mai frecvent se foloseşte simularea Monte Carlo a programului de execuţie şi a costurilor asociate activităţilor.000 milioane lei. 19 . valoarea aşteptată a acestui risc va fi: VA(a) = 0. indiferent de rezultatul acestora. rezultatele obţinute prin metoda valorii aşteptate sunt de obicei utilizate ca date de intrare pentru analize ulterioare. iar probabilitatea ca să se întâlnească rocă dură a fost estimată la 30%.licitare. în cazul unei firme de construcţii. ştiind că după un număr suficient de ma re de licitaţii.30 x 100. se vor acoperi costurile riscului.000 = 30. Simularea utilizează un model al unui sistem pentru a analiza performanţele sau comportamentul sistemului. determinarea riscului are un impact major în calculaţia costurilor şi implicit în activitatea de ofertare .

MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Această curbă S arată probabilităţile cumulate ale realizării obiectivului până la o anumită dată. aşa cum sunt percepute de către decidenţi. Datele de realizare a obiectivului din partea stângă prezintă riscuri mai mari decât cele din partea dreaptă a graficului. Ramurile arborelui reprezintă fie decizii (reprezentate ca pătrate). De exemplu. 20 . Arborii decizionali sunt instrumente care descriu interacţiunile cheie dintre decizii şi evenimentele aleatoare. există o probabilitate de 50% ca obiectivul să fie atins în 145 zile. Figura următoare prezintă un exemplu de arbore decizional. fie rezultate aleatoare sau incerte (reprezentate sub forma unor cercuri).

21 . Capitalul unei firme este format din două componente – capitalul propriu şi împrumuturi.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Valoarea aşteptată (VA) a unui efect = Efect x Probabilitatea de apariţie a efectului Valoarea aşteptată a unei decizii = suma valorilor aşteptate ale tuturor efectelor rezultând din acea decizie Programul “ agresiv” are valoarea aşteptată de 36 milioane lei şi va fi preferat programului “ conservator” care are o valoare aşteptată de 9 milioane lei. Analiza riscului financiar caracterizează variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenţa structurii financiare a firmei. componente care se deosebesc fundamental prin costul pe care îl generează fiecare.

deci pentru o anumită nevoie de capital. Analiza variabilităţii rentabilităţii capitalului propriu sub incidenţa politicii financiare al firmei este un aspect fundamental al riscului financiar. pentru un anumit nivel de activitate. Aceste cheltuieli. a structurii financiare asupra informaţiilor firmei. 22 . Analiza riscului financiar se poate face după o metodologie similară celei descrise în partea despre riscul de exploatare şi indicatorii săi. luarea în calcul a cheltuielilor financiare reprezentate de dobânzi. prin determinarea indicatorilor de poziţie. Mărimea influenţei politicii financiare. similar apreciaţi în mărimi relative şi absolute. antrenează o variabilitate a rezultatelor şi. prin urmare. îndatorarea. cunoscută în peisajul economic sub denumirea de”efect de levier financiar”. prin mărimea şi costul pe care îl presupune. sunt considerate cheltuieli fixe. a dat naştere unei modelări simple. Levierul financiar exprimă incidenţa îndatorării firmei asupra rentabilităţii capitalului propriu. modifică substanţial riscul financiar la care se supune firma. De aceea. şi în această situaţie. Evaluarea riscului financiar se face.care preocupă în mod special acţionarii. însă.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM O firmă care recurge la împrumuturi trebuie să suporte sistematic şi cheltuielile aferente. Se impune.

3 Formele pe care le îmbracă riscul sunt diverse. 2001. Asumarea riscului este strâns corelată de rentabilitatea activităţii. Riscul financiar evaluează capacitatea firmei de a menţine echilibrul financiar. Bucureşti. Pentru a obţine sprijinul bancar. 265 23 . Pantea. adică atunci când rata rentabilităţii economice este mai mică decât rata dobânzii capitalului împrumutat. Riscul semnifică variabilitatea rezultatului obţinut sub presiunea factorilor proveniţi din mediul intern şi extern al firmei. Mărimea riscurilor financiare este dependentă de performanţa financiară a întreprinderii ce se cere a fi determinată în cazul în care întreprinderea solicită un sprijin bancar.M. fiind dependent de structura capitalului. I.R. banca cere solicitantului 3 Eros-Stark. deci rentabilitatea trebuie să compenseze riscul asumat. firmele nu-şi asumă un risc decât în funcţie de rentabilitatea la care se aşteaptă.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Capitolul 3 Studiu de caz Metode de analiză a riscului financiar la S. Rentabilitatea unei firme se poate aprecia numai în funcţie de riscul asumat. – Analiza situaţiei financiare a firmei. respectiv de gradul de îndatorare. putându-se manifesta mai intens sau mai puţin intens la nivelul firmei..L.C. Editura Economică. MIVACEM CONSULT S. Se poate spune că o întreprindere este supusă unui risc financiar atunci când apelarea la îndatorare nu generează eficienţă. reprezintă prejudiciul potenţial la care este expus patrimoniul şi activitatea agentului economic. L. pag.

în funcţie de care acceptă sau nu creditele bancare solicitate. Indicatorii de performanţă financiară urmăriţi de bancă sunt4: Datorii totale  100 Total active Disponib. banesti  Creante asupra tertilor  100 b) Lichiditate imediată = DTS  Credite pe termen scurt a) Gradul de îndatorare = c) Solvabilitate patrimonială = CS  Rez  Profit nerepartiz . A. în general. s-a ajuns la o anumită grilă.  100 CS  Rez  Profit nerepartiz . Editura Mirton. 2004.  Datorii totale Profit net  100 Cheltuieli totale Venituri medii lunare e) Grad de acoperire a cheltuielilor din venituri =  100 Cheltuieli medii lunare d) Rentabilitate funcţie de cheltuieli = Pe baza practicii dintr-o perioadă recentă. Banca ajută.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM îndeplinirea unor condiţii. datorii. – Analiza situaţiei financiare a întreprinderii. etc. 172 -173 24 . Din acest punct de vedere banca evaluează performanţa financiară a întreprinderii în funcţie de informaţiile privind: descrierea activităţii. Timişoara. cifra de afaceri. prin care băncile evaluează performanţele financiare ale întreprinderii. venitul net. pag. Aceste performanţe sunt sintetizate în tabelul următor: 4 Buglea. plan de afaceri. comparaţii cu anii anteriori. dacă afacerea este prosperă. capitalul propriu. riscurile pe care şi le asumă fiind limitate. în ţările cu economii concurenţiale dezvoltate.

iar pentru viitor se prefigurează a avea o situaţie financiară solidă. chiar dacă există şi unele aspecte nesatisfăcătoare din punct de vedere financiar.190 2 D 1-10 sub 1 sub 70 0 E 0 0-30 peste 110 peste 50 2 Clasa (%) 3 4 5 peste 80 sub 50 sub 20 65.1110 50.1100 5 C 11-25 1.1-5 90. capacitatea de a rambursa ratele scadente şi de a-şi plăti dobânzile datorate din propriile resurse.1-40 30 Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri peste 120 Punctajul fiecărui indicator pe clase CATEGORIA DE ÎNCADRARE PUNCTAJUL CATEGORIEI CUMULAT AL 44-50 10 A Cele 5 categorii de încadrare a performanţelor financiare ale solicitanţilor de credite bancare pe termen scurt au următoarele semnificaţii: A – Împrumutatul are.1120 8 B 26-43 3.1-65 80 95.140. 1 Indicatorii de performanţă calculaţi de bănci Indicatorul 1 Gradul de îndatorare Lichiditatea imediată Solvabilitatea patrimonială Rentabilitatea cheltuieli în funcţie de peste 10 5.130.1-95 75 20.175. în mod sigur.1-10 100.1-50 50. 25 .MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Tabelul nr.1-50 30. B – Împrumutatul are o situaţie financiară stabilă.1-3 70.

59 70.96 8 12 Punctaj 2012 0 2 0 2 70.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM C – Împrumutatul se confruntă cu câteva aspecte nesatisfăcătoare din punct de vedere financiar.99 19.67 102. În urma calculelor efectuate (conform datelor din Anexa 1 şi Anexa 2).08 0 15. obţinem următoarele date: Tabelul nr.41 1.03 Total 26 8 12 106. E – Performanţa financiară a împrumutatului este slabă.73 Punctaj 0 2 11.92 52. astfel rambursarea creditelor scadente şi plata dobânzilor datorate sunt imposibile.2.88 8 12 103.45 5.55 82.33 Punctaj 0 2 2009 85. care-i periclitează capacitatea de rambursare a creditelor.54 0 14.37 29.61 Total Indicatorul Gradul de îndatorare Lichiditatea imediată Solvabilitatea patrimonială Rentabilitatea în funcţie de cheltuieli 2 2.38 0 Rentabilitatea în funcţie de cheltuieli 1. D – Împrumutatul se caracterizează printr-un număr important de aspecte nesatisfăcătoare din punct de vedere financiar.62 73.96 2 8 12 2011 80.46 56. Indicatorul Gradul de îndatorare Lichiditatea imediată Solvabilitatea patrimonială 2008 88.77 8 25 .84 Punctaj 0 2 2010 84.13 2 2.76 Punctaj 2 5 2 8 Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri 102.19 Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri 101. care afectează capacitatea de rambursare a creditelor scadente.

instabilă. deşi în anii precedenţi nu s-a modificat deloc.CAPR . 5 Eros-Stark. care afectează capacitatea de rambursare a creditelor. deoarece în anul 2006 acest punctaj a crescut cu 13 puncte. L.în mărimi absolute: I P = CAR . 2001. Editura Economică. pag. când veniturile din exploatare depăşesc pragul de rentabilitate cu mai puţin de 10%. a fost constant. Analiza riscului financiar pe baza metodei pragului de rentabilitate Aprecierea riscului financiar se realizează prin pragul de rentabilitate financiar.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Din aceste date ajungem la concluzia că firma se situează în categoria C şi se confruntă cu câteva aspecte nesatisfăcătoare din punct de vedere financiar. acesta fiind punctul în care veniturile de exploatare acoperă cheltuielile de exploatare şi cele cu dobânzile. 266 27 . Pragul de rentabilitate financiar se cuantifică după relaţia: CAPR  Cf  Db Cf  Db Cf  Db  = CV 1 Nv rMcv 1 CA rMcv . Din studiile statistice s-a dedus că firma este într-o situaţie:5 . Pantea. dar are o tendinţă de îmbunătăţire a indicatorilor. 3.. – Analiza situaţiei financiare a firmei. I.M.1.în mărimi relative: IP = CAR  CAPR CAPR Indicatorul de poziţie exprimă capacitatea firmei de a se adapta cerinţelor pieţei.rata marjei cheltuielilor variabile. Bucureşti. Evaluarea riscului financiar pe baza pragului de rentabilitate financiară se poate realiza cu ajutorul indicatorilor: a) Indicatorul de poziţie faţă de pragul de rentabilitate: .

MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM . b) Coeficientul de elasticitate: Pn Pn0 CA0 e=  CA CA0  CAPR CA0 În funcţie de valoarea coeficientului de elasticitate. când veniturile din exploatare depăşesc cu peste 20% pragul de rentabilitate. În tabelul nr. cu un risc ridicat dacă e >11. confortabilă. relativ stabilă.confortabilă. numit şi punct mort: PM  CAPR  T [zile] CA Sporirea punctului mort spre valoarea T în zile exprimă creşterea riscului. când veniturile din exploatare depăşesc cu 10-20% pragul de rentabilitate. cu un risc redus. 2. am realizat calculele în vederea obţinerii riscului financiar pe perioada 2008 – 2012. întreprinderea se poate afla în una din următoarele situaţii: c) instabilă. . dacă e≈6. dacă e< 6.stabilă. Momentul realizării pragului de rentabilitate. 28 .

250 280.8138 2.557 35.728 286.62 11 - 2.996 19.5622 1.815. Nr crt 1 Venituri de exploatare Cheltuieli exploatare de Che lei 1.616 1.854 2.801 4 5 6 Cv Cf Db lei lei lei 1.03 3. mai ales în ultimul an.109.962.007 234.360.645.456.083.686 76.817 IP I P% e lei % 465.049.279 1.918 5.748 3. peste 210 de zile. deoarece indicatorul de poziţie relativ este mult superior valorii de 20%.762.557 71.867 98. momentul realizării pragului de rentabilitate financiară a fost ridicat.922 181.288 383.284 641.266 2.26 10.6535 3.168 1.074.377 257.7656 12 PM zile 228 270 214 263 159 Pe întreaga perioadă de analiză riscul financiar a înregistrat valori confortabile.218.234.511 2009 2.4031 3.605 5.735 2010 3.52 7. cu excepţia ultimului an 29 .141 3.206 2012 6.259 2.11 16. valoarea mică a coeficientului de elasticitate indică o situaţie confortabilă.081 130.54 1.718.657 110.160. 3.942 3.793 141.185.861.178 1.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Tabelul nr.777.383 22.097 CA lei Indicatori Simbol UM Perioada de analiză 2008 1.51 9 10 Pragul de rentabilitate financiară ((5+6)/8) Indicatorul de poziţie -absolut (1-9) -relativ ((1-9)/9) Coeficientul de elasticitate ((1/(1-9)) Momentul realizării pragului ((9/1)*365) CAPR lei 769.825 345. Totuşi.48 566.816 2011 3.566 144.935 20.27 1.594.00 8.521 8 rMcv % 10.898 2 3 Profit din exploatare (1-2) Cheltuieli totale variabile Pe lei 48.949 3.447 Cheltuieli fixe totale Cheltuieli cu dobânzile Marja cheltuielilor variabile (1-4) Rata cheltuielilor (7/1) marjei variabile 7 Mcv lei 124.460. De asemenea.580.232 60.398.101.940 39.720 20.

000.000 3.000.1.000 0 2008 2009 2010 Anul 2011 2012 Pragul de rentabilitate financiară Cifra de afaceri Fig. ajungând la următoarea diagramă: Evoluţia CA şi a pragului de rentabilitate financiară 7. Acest indicator de poziţie are următoarea evoluţie: 30 . Evoluţia cifrei de afaceri şi a pragului de rentabilitatea financiară în perioada 2002-2006 Diferenţa dintre valorile celor două indicatori ne indică valoarea indicatorului de poziţie absolut.000.000.000 6. Analizând datele tabelului nr.000. 3 putem compara valoarea cifrei de afaceri cu valoarea pragului de rentabilitate financiară.000.000 2.000 Valoarea (lei) 5. Indicatorii arată că situaţia financiară a firmei s-a îmbunătăţit foarte mult în ultimul an.000 4.000 1.000.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM când acesta a înregistrat 159 de zile.

Evoluţia indicatorului de poziţie relativ în perioada 2008-2012 31 . Evoluţia indicatorului de poziţie absolut în perioada 2008-2012 Aceste valori ne arată că între anii 2008-2012 indicatorul a înregistrat o continuă creştere.54 39.00 Procente 100.2.000.000.000 Valoarea (lei) 2.00 60.000.48 35. în anul 2009 a avut o uşoară scădere.398.000 2.62 mult.00 120.456.557 1.083.000 3. Fig.940 Indicator de poziţie absolut 3.500.000.27 130.00 2007 2008 2009 2010 Anul 2011 2012 60.03 71.00 20.000 0 2008 2009 2010 Anul 2011 2012 566.232 1.00 40.500.500.000 1.3.000 1.000 500.00(%) 80.000 3.00 0. după care a crescut foarte Evoluţia indicatorului de poziţie relativ Indicatorul de poziţie 140.557 465.081 Fig.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Evoluţia indicatorului de poziţie absolut 4.

0000 3. deoarece ne arată câte zile care s-au scurs până când întreprinderea a început să aibă rentabilitate.4. Evoluţia coeficientului de elasticitate în perioada 2008-2012 Deoarece toate valorile coeficientului de elasticitate se situează sub valoarea de 6.6535 3. Cel mai bun rezultat din punctul de vedere al elasticităţii îl are în anul 2012. o valoare superioară celui de 20% ceea ce înseamnă că firma se situează într-o situaţie confortabilă.5000 3.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Indicatorul de poziţie relativ are.5000 0. Momentul realizării pragului de rentabilitate este un indicator important.7656 Coeficientul de elasticitate Fig.4031 1.0000 0. Valorile înregistrate în perioada analizată se prezintă astfel: 32 .0000 Valoarea 2.5000 1. dar şi aşa se situează mult sub valoarea de 6. Cea mai bună performanţă a atins în anul 2012.0000 2007 2008 2009 2010 Anul 2011 2012 2. rezultă că firma este într-o situaţie confortabilă.0000 1. cu un risc redus. iar cea mai slabă în anul 2009.5622 2.8138 3.5000 2. în fiecare an analizat. iar cel mai slab rezultat în anul 2009. Coeficientul de elasticitate al rentabilităţii financiare a înregistrat următoarele valori: Evoluţia coeficientului de elasticitate 4.5000 4.

respectiv variaţia ratei rentabilităţii capitalurilor proprii. a fost anul 2009când s-au înregistrat 270 de zile.2. Analiza riscului financiar prin intermediul efectului de levier financiar Analiza modificării rentabilităţii capitalului propriu ca urmare a politicii financiare poate fi urmărită cu ajutorul efectului de levier financiar. iar pe de altă parte de nivelul îndatorării. Efectul levierului financiar. toate înregistrând valori peste 210 zile. cu excepţia ultimului an. depinde de corelaţiile care există între rata rentabilităţii economice şi costul mediu al datoriei financiare (rata dobânzii). Levierul financiar cuantifică impactul apelării la credite asupra rentabilităţii financiare. Evoluţia momentului realizării pragului de rentabilitate în perioada 2008-2012 Momentul realizării pragului de rentabilitate a fost destul de ridicată de -a lungul perioadei analizate. 33 .5. 3. Cel mai slab an. din acest punct de vedere. pe de o parte.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Evoluţia momentului realizării pragului de rentabilitate 300 270 250 Numărul de zile 228 200 150 100 50 0 2007 214 159 Punctul mort 263 2008 2009 2010 Anul 2011 2012 Fig. când acest moment a scăzut la 159 de zile.

MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Relaţia efectului de levier: R fin  Rec  ( Rec  Rdob ) * L R fin – rentabilitatea financiară Rec – rentabilitatea economică Rdob – rata dobânzii L – levierul financiar Rec  Rdob – efectul de levier. atunci efectul de levier devine negativ. Dacă la nivelul firmei rata rentabilităţii economice este mai mică decât rata dobânzii. iar rata financiară va fi mai mică decât rata rentabilităţii economice cu cât rata îndatorării este mai mare. Levierul financiar se calculează ca raport între datorii şi capital propriu: L Df Df Cp – datorii Cp – capital propriu. cu cât gradul îndatorării este mai mare. rata rentabilităţii financiare este cu atât mai mare. 34 . Condiţia ca rentabilitatea financiară să crească atunci când firma apelează la datorii este ca rentabilitatea economică să fie superioară costului mediu al capitalului împrumutat. În acest caz.

242 120.64 7.605 78.91 64.867 22.63 38. rata dobânzii.616 47.288 19.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Calculul efectului de levier Tabelul nr.354 123. rata dobânzii şi rentabilitatea financiară.131 55. 4.08 7.26 59.041 94.297 34. levierul.683 24.657 1. am calculat rentabilitatea economică.95 14.31 58.119 60.824 98. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Capital propriu Datorii financiare totale Capital permanent (2+3) Rezultatul brut din exploatare Cheltuieli cu dobânzile Rezultat curent recalculat (4-5) Rentabilitate economică (6/3) Rata dobânzii (5/2) Levierul (2/1) Efectul de levier ((7-8)*9) Rentabilitate financiară (7+10) CP Dft Cper Rbe Db Rcr lei lei lei lei lei lei % % % % % Indicatori Simbol UM Perioada de analiză 2002 44.25 25.801 20.748 119.29 2005 204. Nr.16 Rec Rdob L EfL R fin În tabelul nr.24 39. crt. Din datele tabelului putem construi următoarea diagramă care compară rentabilitatea economică.70 28.22 16. 4.447 363.793 20.802 613.96 2004 141.613 5.69 41.141 90.192 49. efectul de levier şi rentabilitatea financiară.651 110.582 324.92 2006 534.478 78.285 141.652 73.354 59.60 68.280 383.37 101.47 5.45 31.04 4.12 11.154 196.805 48. 35 .82 2003 89.74 4.65 78.

00(%) Procente 60. Anul 2008 este cel mai slab din punct de vedere al riscului financiar. deci levierul se comportă ca un multiplicator.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Compararea rentabilităţii economice.00 80. 36 . care a determinat creşterea rentabilităţii financ iare.00 20. Compararea rentabilităţii economice.00 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Anul Rentabilitate economică Rata dobânzii Rentabilitate financiară Fig. financiare şi a ratei dobânzii Pe toată perioada analizată. financiare şi a ratei dobânzii 120.6.00 0.00 40.00 100. rentabilitatea economică a fost superioară ratei medii a dobânzii.

pentru a supraveţui şi a fi competitivă firma va trebuie să-şi sporescă adaptibilitatea privind principalele ei caracteristici: dimensiunea.  Folosirea raţională a capitalului propriu pentru obţinerea uni profit. structura şi funcţionalitatea. Dacă firma are o stare normală şi cea stabilă de menţinere cât mai îndelungată a funcţionării ei la parametrii constanţi în prezent dar mai ales în viitor dinamismul echilibrat a devenit prioritar. pentru evitarea acestora firmele trebue să ţină cont de următoarele obiectivepentru diminuarea riscului financiar care poate apărea în activitate sa. Aceasta se traduce în modul în care sunt concepute strategia de ansamblu şi politicile specifice a căror scop este asigurarea dezvoltării continuu a firmei în condiţiile menţinerii unui echilibru dinamic. substanţe. 37 .  Prevenirea corectă şi limitarea efectelor dăunătoare pe planul consumatorilor  Conceperea.  Intensificarea cercetării ştiinţifice. a studiilor de impact.  Crearea şi consolidarea prin educaţia a unei atitudini favorabile faţă de acţiunile şi responsabilităţile de consumare a acestor produse. a analizelor tehnico-economice consacrate problemelor de protecţia consumatorului şi masurilor iniţiate în acest cont.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Concluzii Pentru prevenirea riscurilor la o întreprindere se preconizează ca în viitor. Apariţia în ultimii ani a unor dezechilibrări în cadru întreprinderilor. echipamente tehnologii performante pentru fabricarea produselorde înaltă calitate. realizarea şi utilizarea de materiale.

optimizarea modului de alocare a resurselor.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM  Trecera de la tehnologii liniare. fapt care reprezintă una dintre cheile succesului în practica conducerii întreprinderii. Elaborarea planurilor strategice în mai multe variante. O altă măsură de prevenire a riscurilor financiare este tendinţa de extindere a informatizării la toate activităţile firmei atât pentru rezolvarea problemelor de gestiune cât şi pentru conducerea proceselor producţiei se înscrie pe liniile de evoluţie a revoluţiei informatice care se produce în utimile decenii şi a determinat transformării radicale în toate laturile vieţii şi a activităţii umane. Extinderea informatizării care semnifică utilizarea pe scara largă a mijloacelor de tratare automată a informaţiilor. creşterea semnificativă a eficienţei întregii activităţi. la tehnologii ciclice. Este evident că un optim real a unei probleme economice poate fi obţinut numai prin compararea mai multor variante de rezolvare a problemei respective. extinderea responsabilităţilor de la conceperea şi exploatarea sistemului informatic a firmei la aplicarea metodelor şi tehnicilor de conducere. Apelarea еstе mai intensă de către conducerea întreprinderii la metode şi tehnici de optimizare a deciziilor. în care efectele dăunatoare sunt anulate prin ieşirea produselor nocive din producţia fabricată. Un rol important în diminuarea riscurilor financiare în cadrul întreprinderii este transformarea informaticienilor în colaboratori permanenţi şi indispensabili ai conducerii firmei. Principalele efecte ale extinderii informatizării la toate activităţile întreprinderii se relevă în cele ce urmează. Luarea deciziilor în conducerea întreprinderii este atât de complexă încât conducerea întreprinderii trebue să recunoască şi să prelucreze un volum imens de informaţii în сel mai scurt timp posibil. creşterea capacităţii de reacţie. va asigura dobândirea de către firmă a unei mari flexibilităţi a activităţii desfăşurate. 38 . cu efecte care pot afecta echilibru consumatorului şi puritatea mediului.

Editura Economică. 2002. – Management. Bucureşti. 10. Bucureşti. Performanţa firmei. – coordonator. Dinu Eduard. Gaskin Terry – Indicatori financiari perfecţi.. 2002.. Editura Expert. Diagnosticul global strategic.. Niţu Ion – Principii ale profitabilităţii bancare. 13. Niculescu O. 11. – Credit bancar. Bucureşti. Editura Expert. 39 . Editura Economică. Editura Expert. Editura Polirom. Editura Economică. 5.A. 2004. 6. Sistem. The Risk Factor – how to make risk management work for you in strategic planning and enterprise 2. 9. Bucureşti. Toma Mihai „Finantele si gestiunea financiara a intreprinderii”-Bucuresti 1998 3. Finaţele întreprinderii. Bucureşti. Bucureşti. Verboncu I. Berea O. Editura Expert.Bucuresti 2003 4. Analiza economico-financiară. 1997.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Bibliografie 1. 2002. Editura Naţional. Investiţii. Editura Economică. Stoica E. 7. 2000. Constantinescu D. 15. Editura Economică. 2002. Bucureşti. Negrea Emil “Finantele generale si de intreprindere”.A. Tratat de management financiar-bancar. Berea O. 16. Bucureşti. 18.. 14. Editura BREN. Editura Economică.C. 1997. Niculescu O.. Finaţele întreprinderii. Işfanescu A. Vasilescu I.A. Iaşi. Editura Economică. Bogdan Ioan – coordonator. 2000. – Management bancar. Teorie şi practică. Strategia firmei. Terry Carrol. 1999. Bucureşti. metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei. Editura Economică. 1999. Bucureşti. 2000. 19. Bucureşti. 2002. Universitatea Ecologică din Bucureşti. 8. Niculescu M. Berea O. 12. Niţu Ion – Control şi audit bancar. Bucureşti. 17. 1998. Bucureşti. – Strategie bancară.. 2001. Bran Paul. şi alţii. 2000. Andronic B.

40 . Voicescu I. 2003. Bucureşti.. 1999. Gestiunea financiară a întreprinderii. Gestiunea financiară a întreprinderii. 21. Editura Bren. Bucureşti..MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM 20. Vintilă G. Editura Didactică şi Pedagogică.

TOTAL C. ACTIVE IMOBILIZATE I.462 971.446 290. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT IV.609 1.966 3.923 803.R.314 5.C.352 18.L. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN 303.913 1. IMOBILIZĂRI NECORPORALE II.109 0 73.576 0 72.019 286.949 208.301 0 42.331 98 95. MIVACEM CONSULT S. ACTIVE CIRCULANTE I.251 400.048 0 8.188 8.120 275 42.034 0 53.331 0 72. CHELTUIELI ÎN AVANS D. CREANŢE III. STOCURI II.078 0 94.255 494.323 943.061 346.180 176.127 0 149. IMOBILIZĂRI FINANCIARE ACTIVE IMOBILIZATE .030 622.660.678 562.055 701.384 0 149.744 804. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI ACTIVE CIRCULANTE .384 Perioada de analiză 2008 2010 2011 2012 41 . IMOBILIZĂRI CORPORALE III.TOTAL B.989 10.840 489. – perioada 2008-2012 RON Denumirea indicatorului 2008 A.768 0 27.011 0 95.771 0 16.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM ANEXE Anexa 1 Dinamica indicatorilor bilanţieri ai S.134 154.260.127 0 73.006 551.

PRIME DE CAPITAL III.131 63. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) .284 120.365 0 210 210 0 0 0 0 1. REZERVE Acţiuni proprii V.986 0 0 0 0 74. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN H.638 38.054 0 0 141.TOTAL 47.683 0 210 210 0 0 0 0 1.609 248.736 405.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM E.790 175.613 44.131 0 141.559 0 637 44.157 89.684 0 0 89. REZERVE DIN REEVALUARE IV.613 0 44.296 0 0 0 50.Sold C ….287 0 210 210 0 0 0 0 1.116 0 29.297 96.116 0 139.297 0 89. CAPITAL.727 0 0 534.116 0 43.116 0 202.Sold D Repartizarea profitului CAPITALURI PROPRII .116 0 43. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE G.Sold D VI.254 554.733 67.. VENITURI ÎN AVANS -subvenţii pentru investiţii -venituri înregistrate în avans J.681 215. CAPITAL ŞI REZERVE I.242 0 204..160 0 0 0 0 210 210 0 0 0 0 1.242 330.751 0 210 210 0 0 0 0 1.Sold C ….953 140.824 6.233 0 0 204.478 0 534. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR ….478 42 .425 0 14.660 0 0 0 0 44. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE F.494 0 0 0 0 20.TOTAL Patrimoniul public CAPITALURI . din care: -capital subscris vărsat -capital subscris nevărsat -patrimoniul regiei II. PROVIZIOANE I..

405 2012 6. Cifra de afaceri netă Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect de activitate îl constituie leasingul Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 2.735 0 2.226 11.980 7.312 1.898 107. – perioada 2008-2012 RON Denumirea indicatorului 2008 1.435 0 11.TOTAL 5.141 3.C.586 0 0 2. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată 4.355. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie Sold C Sold D 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.966 33.985 3.355.511 0 1.816 68. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile Alte cheltuieli materiale b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) 0 0 1.R.511 Perioada de analiză 2009 2.735 59.904 70.234.160.413 43 .861.341 58.160.985 0 6.735 2010 3.089. MIVACEM CONSULT S.148 2.859.801 3. Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE .360.216 2011 3.234.405 0 3.206 81.859.089.600 3.160.913 6.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM Anexa 2 Dinamica indicatorilor contului de profit şi pierderi ai S.234.216 0 3.092 74.101.511 0 57.756 0 5.L.831 0 1.

504 24.782 135.718.996 122.801 0 0 0 5.001 25.887 0 1.717 602.655.608 0 0 0 0 326.592 68.608 17.331 31. Venituri din interese de participare -din care.768 44 .673 150.291 2.504 0 0 0 0 459.057 112.997 832 22.097 383.198 0 177.950 24.586 4.185.854 48. veniturile obţinute de la entităţile afiliate 10.177 446.808 5.762.222 1.888 915.1) Cheltuieli b.040 30.560 0 137.621.673.760 7.942 110.471 37.224 1.801 176.904 2.198 1.094 31.088 316. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale a.2 Cheltuieli cu alte impozite.793 0 0 0 0 0 0 0 3.296 0 6.292 69.965.049.2) Venituri 8. Alte cheltuieli de exploatare 8.949 141.3 Cheltuieli cu despăgubiri. taxe şi vărsăminte asimilate 8.944 92.TOTAL PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE -Profit -Pierdere 9.1) Cheltuieli a. Cheltuieli cu personalul.288 0 0 0 0 0 0 0 5.287 94.918 98.331 0 0 0 0 626. din care: a) Salarii şi indemnizaţii b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 7.774 50.218.808 0 0 0 0 136. donaţii şi activele cedate Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile al căror obiect de activitate îl constituie leasingul Ajustări privind provizioanele -Cheltuieli -Venituri CHELTUIELI DE EXPLOATARE .674 411 716 17.550 18. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.976 168.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM c) Cheltuieli privind mărfurile 6.1 Cheltuieli privind prestaţiile externe 8.337 746 12.530 214.887 137.208 46.296 2.657 0 0 0 0 -6.867 0 0 0 0 0 0 0 3.2) Venituri b) Ajustări de valoare privind activele circulante b.378 1.

820 0 17.163.709 0 0 0 2.598 52.157 19.093 0 0 0 0 556 0 499 1.123 128. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ -Profit -Pierdere VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ -Profit -Pierdere 0 3.652 0 52 0 8.376.706 3.238 5.140 1.616 0 19.440 0 0 0 20.292 0 389.TOTAL PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă) -Profit -Pierdere 14.091 0 0 0 0 0 0 20. Cheltuieli extraordinare 17.863 0 25.614 389.728 0 69 0 32.745.739 0 50.740 32.093 0 6. cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate Alte cheltuieli financiare CHELTUIELI FINANCIARE .583 0 0 0 3.300 12.843 77.934 3. Cheltuieli privind dobânzile -din care.244.248.055 0 334 0 2.102.628 0 0 0 0 0 0 22.849 0 9.809 45 .869.197 77.517 5.884 0 3.091 0 0 0 6.681 60.166 26.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM -din care.605 0 10.295 214 1.134.320 29. veniturile obţinute de la entităţile afiliate 11.925 0 21.TOTAL 12.628 0 3.396 6.081 6.168 124.225.447 0 7.707 5.141 0 32.354 0 0 0 19.240 2.676 8.699 0 9. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă) -Profit -Pierdere 15.866 1.574 0 256 0 6. Venituri extraordinare 16. Venituri din dobânzi -din care.070 27. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca active circulante -Cheltuieli -Venituri 13. veniturile obţinute de la entităţile afiliate Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE .072 23.748 0 1.808 22.309 2.165 60.792.

PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI FINANCIAR -Profit -Pierdere 5.727 0 46 .233 0 330.150 0 15. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 20. Impozitul pe profit 19.684 96.MANAGEMENTUL ȘI GESTIUNEA RISCULUI DE FIRM 18.559 0 44.944 0 32.366 0 14.529 0 13.054 63.858 0 58.