DREPT COMERCIAL CAPITOLUL I DEFINIłIA, OBIECTUL, NATURA, CARACTERELE ŞI IZVOARELE DREPTULUI COMERCIAL SecŃiunea 1 DefiniŃia dreptului comercial Având

în vedere accepŃiunea juridică a noŃiunii de comerŃ, dreptul comercial are o sferă mai cuprinzătoare, acesta reglementând activitatea comercială, definită ca o activitate de producere şi circulaŃie a mărfurilor. Prin urmare, dreptul comercial reprezintă ansamblul de reguli juridice speciale care reglementează raporturile izvorâte din comerŃ. SecŃiunea 2. Natura dreptului comercial Raporturile născute din comerŃ privesc economia naŃională şi economia comunitară, iar efectele de natură economică separă raporturile de natură comercială de cele de natură civilă. În acest profil, dreptul comercial a dobândit autonomie ştiinŃifică având natura unei discipline de sine stătătoare. Din acest punct de vedere, dreptul comercial nu se confundă cu „dreptul afacerilor”, „dreptul comunitar al afacerilor”, „dreptul economic”, „dreptul întreprinderilor” sau „ dreptul societăŃilor comerciale”. SecŃiunea 3. Obiectul dreptului comercial Obiectul dreptului comercial este comerŃul. Reunind un corp de reguli particulare referitoare la exercitarea unei profesii şi la actele juridice încheiate de comercianŃi, în legătură cu bunurile destinate exercitării comerŃului, dreptul comercial este dreptul privat aplicabil comercianŃilor, actelor şi faptelor comerciale.

SecŃiunea 4. Trăsăturile caracteristice dreptului comercial § 1. Simplitatea şi celeritatea normelor juridice

Întrucât, miza activităŃii comerciantului este maximizarea profitului, comercianŃii au adoptat forme rapide şi simple de încheiere a contractelor pe baza ofertei acceptate, pe baza comenzii urmate de executare sau a facturii acceptate; prin emiterea unor contracte-tip cum ar fi, cambia, biletul la ordin, cecul, obligaŃiuni, prin telefon, prin fax, iar recent, prin mijloace electronice (comerŃul electronic). Normele comerciale recunosc valabilitatea acestor contracte. Celeritatea este vizată de la începerea şi până la încetarea activităŃii comerciale, sens în care, se instituie reguli şi proceduri cât mai simple şi suple aplicabile constiturii, autorizării, şi funcŃionării comerciantului, operaŃiunilor efectuate în cadrul comerŃului său cu terŃii, dizolvării şi lichidării patrimoniului acestuia. Din aceleaşi raŃiuni, conflictele litigioase trebuie supuse unor norme de procedură simple cu termene scurte. § 2. ProtecŃia creditului În obligaŃiile comerciale respectarea scadenŃei este mai importantă decât „forma” în care obligaŃia a luat naştere. Dreptul comercial protejează cu precădere creditorul faŃă de debitor, tocmai pentru a favoriza derularea rapidă a operaŃiunilor comerciale. § 3. Securitatea şi transparenŃa tranzacŃiilor comerciale Simplitatea formelor şi mecanismelor de contractare este compensată prin măsuri de siguranŃă oferite creditorului. Din acest punct de vedere, raporturile comerciale de credit sunt asigurate prin gaj, ipotecă, drept de retenŃie, scrisoare de garanŃie, şi prin alte mecanisme cum ar fi, inopozabilitatea excepŃiilor derivate din raportul fundamental faŃă de purtătorul cambiei, biletului la ordin sau cecului, inadmisibilitatea acordării termenului de graŃie, interdicŃia retractului litigios, etc. Pentru ca protecŃia creditului să devină eficace, legea obligă creditorul la îndeplinirea unor formalităŃi de publicitate, evidenŃiind un anumit formalism al dreptului comercial. § 4. VocaŃia transfrontalieră a dreptului comercial

RelaŃiile de afaceri se extind între parteneri din Ńări diferite, astfel că dreptul comercial are vocaŃie transfrontalieră, această trăsătură generând adaptarea, armonizarea şi uniformizarea regulilor aplicabile în acelaşi spaŃiu de derulare a afacerilor.

SecŃiunea 5. Izvoarele dreptului comercial § 1. LegislaŃia codificată a). Codul comercial român b). Codul civil Regulile dreptului sunt aplicabile în materie comercială dar nu într-o manieră principală. Prin urmare, dreptul civil are caracter subsidiar, fiind aplicabil numai dacă normele comerciale sunt lacunare în materie sau dacă trimit explicit ori implicit la normele civile. § 2. LegislaŃia necodificată şi legislaŃia complementară a) UzanŃele comerciale UzanŃele comerciale sunt practici neânserate într-o lege dar însuşite şi respectate de o categorie profesională sau de o colectivitate dintr-un anumit areal, localitate sau loc. UzanŃele pot varia de la un loc la altul sau, de la o profesie la alta. Sunt edificatoare regulile uniformizate aplicabile în raporturile din comerŃul internaŃional, rezultat al efortului unui colectiv de specialişti din diferite Ńări, reuniŃi într-un Comitet Special. În anul 1990 Camera de ComerŃ şi Industrie Paris a publicat în Broşura nr.460, uzanŃele codificate cu titlul INCOTERMS „Termeni comerciali internaŃionali”, (International Comercial Trems) în ediŃie bilingvă (franceză şi engleză). b)- Principii, legi şi tratate internaŃionale Au rolul de a uniformiza dreptul aplicabil atât în raporturile interne cât şi în raporturile internaŃionale. -Principiile UNIDROIT în contractele comerciale internaŃionale Principiile UNIDROIT reflectă concepte care se regăsesc în numeroase sisteme juridice, şi furnizează ansamblul de reguli speciale adaptate nevoilor operaŃiunilor de comerŃ internaŃional. Deşi soluŃiile oferite nu fac referiri la drepturile naŃionale, s-au ales ca fiind cele mai bune, reprezentând nu numai izvor de drepturi şi obligaŃii, ci un real substitut al dreptului naŃional.

-Acordurile, tratatele şi convenŃiile încheiate de Romînia pentru comerŃ Acordul General pentru Tarife Vamale şi ComerŃ intrat în vigoare la 1 ianuarie 1948 (G.A.T.T.) aplicabil în comerŃul cu bunuri Calitatea de izvor de drept a tratatelor şi convenŃiilor la care România este parte, a fost recunoscută şi în jurisprudenŃa comercială, după cum se poate constata în exemplele ce urmează. c) LegislaŃia comunitară ● Tratatele ComunităŃii europene sunt izvoare de drept. Îndeplinesc acest rol: - Tratatul de instituire a ComunităŃii Europene a Energiei Atomice (EURATOM) - Tratatul de instituire a ComunităŃii Economice Europene (C.E.E) încheiat la Roma la 25 martie 1957 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1957 pe durată nelimitată, - Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene semnat la 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993 - Tratatul de la Amsterdam semnat oficial la 2 octombrie 1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999 - Tratatul de la Nisa semnat la 26 februarie 2001 şi intrat în vigoare la 1 februarie 2003 - Tratatul de adoptare a ConstituŃiei pentru Europa a fost semnat la Roma la 29 octombrie 2004. ●Directivele sunt instrumente privilegiate de realizare a pieŃei interioare fiind emise în baza tratatelor adoptate de Statele membre. Ele intervin în domeniile în care există contradicŃii sau diferenŃe semnifictive între legislaŃiile naŃionale şi garantează armonizarea acestora şi treanspunerea la nivel naŃional a principiilor fundamentale ale PieŃei comune. să aleagă forma şi mijloacele de realizare a obiectivelor vizate. Directivele ComunităŃii europene împreună cu celelalte acte normative, regulamente, recomandări, şi decizii alcătuiesc legislaŃia comunitară derivată care reprezintă incontestabil un izvor de drept specific şi autonom. Directivele comunitare sunt cele care au pus în aplicare tratatele încheiate, prin edictarea principiilor şi regulilor având ca efect armonizarea ● Regulamentele sunt principalele izvoare de drept derivat. Curtea de JustiŃie a ComunităŃii Europene a decis că regulamentele au calitatea de izvoare directe de drept. ●Deciziile sunt obligatorii în toate elementele lor, pentru destinatarii pe care îi desemnează.

●Recomandările şi avizele nu sunt obligatorii astfel că, exceptând recomandările CECA a căror natură juridică este similară directivelor C.E şi CEE, ele nu pot face obiectul unui recurs contencios. - ConvenŃia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a liberăŃilor fundamentale (C.E.D.O.) încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, reprezintă instrumentul ideal prin care principiile dreptului comunitar se aplică în legislaŃia internă1. ConvenŃia a fost amendată şi completată prin mai multe protocoale. Fiind ratificată (împreună cu protocoalele) de România, ConvenŃia pentru apărarea drepturilor omului poate fi invocată de părŃi şi de judecătorul naŃional, în oricare situaŃie în care, sub aspect substanŃial sau procedural, legislaŃia internă nu oferă soluŃii corespunzătoare respectării drepturilor şi libertăŃilor fundamentale în cadrul unui proces. d) JurisprudenŃa şi doctrina JurisprudenŃa nu constituie un adevărat izvor formal al dreptului, dar nu poate fi negată contribuŃia hotărârilor judecătoreşti la elaborarea dreptului, deoarece jurisprudenŃa interpretează, completează, precizează şi adaptează legea comercială noilor condiŃii ale realităŃii sociale Studiile şi munca interpretativă a juriştilor orientează evoluŃia normelor de drept comercial, contribuind la completarea dreptului. SecŃiunea 5. Raportul dreptului comercial cu celelalte ramuri de drept RelaŃia dreptului comercial cu celelalte ramuri de drept sau, interferenŃa normelor de natură juridică diferită este reflectată în practica afacerilor şi în jurisprudenŃă, studierea conceptelor şi instituŃiilor juridice într-o manieră interdisciplinară prezentând importanŃă şi pentru dezvoltarea teoriei dreptului. CAPITOLUL II DOMENIUL DREPTULUI COMERCIAL: COMERCIANTUL (ÎNTREPRINZĂTORUL), ACTELE COMERł ŞI FONDUL DE COMERł SecŃiunea 1. Statutul juridic al comerciantului § 1. Calitatea de comerciant şi de întreprinzător
România a ratificat ConvenŃia pentru apărarea drepturilor omului prin Legea nr.30/18 mai 1994. Legea nr.30/1994 a fost publicată în M.Of. nr. 135/31 mai 1994, Partea I.
1

DE

În materia dreptului comercial distincŃia între întreprinzător prezintă interes în stabilirea drepturilor şi caracter specific, cuvenite fiecăreia din cele două comercianŃilor. Întreprinzătorii individuali şi asociaŃiile familiale au guvernat de Codul comercial şi de Legea nr.300/2004.

comerciant şi obligaŃiilor cu categorii ale statutul juridic

Persoanele fizice, în calitate de întreprinzători sau comercianŃi individuali desfăşoară comerŃul sau producŃia pe baza investiŃiilor proprii, prestând activitatea comercială personal şi pe cont propriu. AsociaŃia familială are caracterul unei mici întreprinderi formată din rude şi afini până la gradul IV care colaborează şi muncesc pe picior de egalitate cu scopul de a obŃine venituri, activitatea lor reflectând cu prevalenŃă, acŃiuni executive. Întreprinzătorii cu vocaŃie la personalitate juridică sunt: - societăŃile comerciale de dimensiuni reduse, denumite impropriu micro- întreprinderile; - societăŃile comerciale şi societăŃi cooperatiste de dimensiune medie, denumite impropriu , întreprinderi mijlocii; societăŃile comerciale, companiile naŃionale, grupuri de interes economic, de dimensiuni considerabile, denumite impropriu § 2. DefiniŃia comerciantului şi a întreprinzătorului Conform art. 7 din Codul comercial, comercianŃii sunt acele persoane care săvârşesc acte de comerŃ, având comerŃul ca o profesiune obişnuită. Întreprinzătorii sunt persoanele care exercită activităŃi comerciale organizate cu scopul schimbului sau producŃiei de bunuri § 3. CondiŃiile şi momentul dobândirii calităŃii de comerciant/ întreprinzător de către persoana fizică şi asociaŃiile familiale. ● Exercitarea unei activităŃi economice de producŃie sau de schimb al mărfurilor sau serviciilor Este comerciant sau întreprinzător, cel care desfăşoară cu titlu profesional o activitate conformă cu legea, de durată, stabilă şi sistematic organizată cu scopul de a fabrica, de a produce, de a crea noi bunuri, sau cu scopul de a se interpune în schimbul sau circulaŃia produselor şi serviciilor existente. Interpunerea în schimbul sau circulaŃia bunurilor, serviciilor sau lucrărilor, respectiv exercitarea efectivă şi repetată a actelor de comerŃ,

este o condiŃie necesară pentru ca persoana fizică şi asociaŃia familială să poată dobândi calitatea de comerciant. ● Săvârşirea actelor de comerŃ cu titlu de profesie Art.7 din Codul comercial exige fapte, adică săvârşirea obişnuită şi cu titlul profesional a actelor de comerŃ, iar art. 9 consideră că încheierea sporadică de contracte sau efectuarea de operaŃiuni ocazionale nu conferă calitatea de comerciant2. ●Săvârşirea în nume propriu a actelor de comerŃ Această condiŃie diferenŃiază între comerciant şi mandatarul sau prepusul ori comisionarul acestuia la care se trimite art. 374, art. 392, art. 396 şi art.405 din Codul comercial, în concepŃia cărora: ● Exploatarea unui fond de comerŃ la care se rataşează clientela proprie şi actuală. Este o altă condiŃie necesară dobândirii calităŃii de comerciant se referă la obligaŃia ca persoana să exploateze un fond de comerŃ la care se rataşează clientela proprie şi actuală . Dacă nu deŃine bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale pe care comerciantul să le fi destinat exploatării comerciale, şi în absenŃa unor persoane care să apeleze frecvent, aproape permanent la produsele sau serviciile ofertate, calitatea de comerciant nu poate fi dobândită. § 4. Dobândirea calităŃii de comerciant/ întreprinzător de către societăŃile comerciale Conform doctrinei, „SocietăŃile comerciale se nasc comercianŃi”3. În ce ne priveşte apreciem că dispoziŃia trebuie interpretată prin prisma operaŃiunilor de constituire care nu sunt simple activităŃi preparatorii, ci reprezintă acte de tip organizatoric caracteristice creării entităŃii colective spre a dobândi calitatea de comerciant. În acest profil, teza a II-a a art.7 din Codul comercial, nu trebuie interpretată în sensul că societatea comercială se naşte comerciant. ● Calitatea de comerciant a altor persoane juridice SocietăŃile cooperatiste sunt comercianŃi deoarece desfăşoară activităŃi de producere şi desfacere de mărfuri, de prestări de servicii şi de efectuare lucrări în diverse domenii ale economiei. Art. 1 alin (2) şi art.12 din Legea nr. 26/1990 instituie şi în sarcina societăŃilor cooperatiste obligaŃia de a se înmatricula în registrul special
2 3

Dar orice litigiu derivat din acele contracte sau operaŃiuni este supus legii comerciale. Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, Bucureşti 1994 (apud Ion Turcu, op cit.).

destinat acestor comercianŃi, Ńinut de oficiul registrului comerŃului de la sediul principal al acestora. SocietăŃile agricole comerciale fac parte din categoria întreprinzătorilor şi dobândesc această calitate la data la care se constituie. § 5. Persoane care nu au calitatea de comercianŃi/ întreprinzători Din rândul acestor persoane fac parte, salariaŃii, mandatarii, meseriaşii şi meşteşugarii, agricultorii, avocaŃii, medicii, profesorii şi alte persoane care exercită profesii liberale, asociaŃiile şi fundaŃiile, şcolile, grădiniŃele, colegiile, facultăŃile sau alte entităŃi al căror statut este guvernat de legea civilă iar actele comerciale ale acestora au caracter sporadic, Statul şi unităŃile sale administrativ-teritoriale. ● Dovada calităŃii de comerciant/întreprinzător Calitatea de comerciant a persoanei fizice este o chestiune de fapt, şi se probează prin mijloace din care rezultă săvârşirea efectivă, în nume propriu, obişnuit şi cu titlu profesional a actelor sau faptelor prevăzute de legea comercială, descrise exemplificativ de art. 3 Cod comercial. Calitatea de comerciant a societăŃii comerciale, a societăŃii cooperatiste, a grupului de interes economic şi a altor entităŃi se probează prin actul de constituire întocmit cu respectarea condiŃiilor prevăzute de lege şi/sau prin certificatul de înmatriculare în registrul comerŃului a societăŃii comerciale. § 6. Încetarea calităŃii de comerciant ● Încetarea calităŃii de comerciant a persoanei fizice Încetarea activităŃii comerciale trebuie să fie efectivă, definitivă şi să evidenŃieze intenŃia de a se renunŃa la calitatea de comerciant. Radierea înmatriculării din registrul comerŃului sau retragerea autorizaŃiei administrative nu sunt suficiente pentru pierderea calităŃii de comerciant, fiind necesară ca persoana să nu mai efectueze acte de comerŃ. Prin urmare, încetarea activităŃii comerciale este tot o chestiune de fapt şi duce la pierderea calităŃii de comerciant a persoanei fizice. ● Încetarea calităŃii de comerciant a societăŃii comerciale Unii autori au susŃinut că societatea comercială pierde calitatea de comerciant în momentul în care încetează să mai existe ca persoană juridică4.
Stanciu D. Cărpenaru; V.Pătulea, C.Tureanu, IntituŃii de drept economic şi comercial, Bucureşti, 1994;
4

AlŃi autori au susŃinut că „societăŃile comerciale îşi încetează existenŃa prin dizolvare…”5. În ce ne priveşte, încetarea societăŃii trebuie apreciată în relaŃie cu dizolvarea şi cu lichidarea persoanei juridice. ● IncapacităŃi, incompatibilităŃi, interdicŃii şi decăderi din dreptul de a exercita activităŃi comerciale - IncapacităŃi Legea aşează în incapacitate minorul, majorii puşi sub interdicŃie şi majorii puşi sub curatelă. - IncompatibilităŃi Legea consideră că exercitarea comerŃului nu este permisă anumitor persoane aflate din acest punct de vedere în incompatibilitate: - Decăderi Ne referim la ipotezele în care, condamnarea penală pentru săvârşirea unor infracŃiuni îl fac pe comerciantul sau întreprinzătorul, individual sau colectiv, incompatibil cu exercitarea comerŃului. În astfel de ipoteze, în afara pedepsei principale autorului infracŃiunii îi este aplicată interdicŃia exercitării comerŃului conform art.71-64 Cod penal. § 7. Principalele obligaŃii ale comercianŃilor Indiferent dacă sunt comercianŃi sau întreprinzători, persoanele fizice, asociaŃiile familiale şi persoanele juridice, au următoarele obligaŃii profesionale: ● de a se înmatricula şi de a înregistra la registrul comerŃului menŃiunile referitoare la elemente semnificative legate persoana lor şi/sau de organismele lor interne; ● de a organiza şi Ńine contabilitatea; ● de a desfăşura activitatea în limitele concurenŃei licite; ● de a obŃine autorizaŃia pentru exercitarea activităŃii economice în mod independent; ● de a obŃine autorizaŃia legală administrativă. SecŃiunea 2. Actele şi faptele comerciale §1. Actele şi contractele comerciale ●Criterii de distincŃie a actelor comerciale de cele civile - obiectiv care presupune că legea stabileşte caracterul comercial, independent de calitatea celui care încheie contractele; - subiectiv care presupune că un contract are caracter comercial datorită calităŃii de comerciant a celui care îl încheie;
5

I. Turcu, op.cit.pag.62.

- unilateral sau mixt care presupune că un contract are caracter comercial chiar dacă datorită calităŃii părŃilor, în aparenŃă are o natură juridică mixtă (civilă şi comercială) deoarece una din părŃi este comerciant iar cealaltă este necomercaint; - conex sau accesoriu care evocă principiul comercialităŃii accesorii şi presupune că un contract dobândeşte caracter comercial dacă este conex sau accesoiu unui alt contract comercial principal. În baza acestor criterii, Codul comercial distinge 4 categorii de acte juridice comerciale: 1.- acte de comerŃ obiective; 2.- acte de comerŃ subiective; 3. acte comerŃ unilaterale sau mixte; 4.- acte de comerŃ conexe sau accesorii. ● Alte criterii de identificare a contractelor comerciale - forma şi clauzele contractului; - cauza comercială a contractului, sau a obligaŃiei; - obiectul material al contractului; - destinaŃia bunului. § 2. Faptele juridice comerciale 1.Faptele juridice comerciale licite 2. Faptele juridice comerciale ilicite SecŃiunea 3. Fondul de comerŃ

§ 1. DefiniŃia şi natura juridică a fondului de comerŃ Fondul de comerŃ este un ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale şi incorporale utilizate de comerciant în vederea desfăşurării activităŃii sale. ● Elementele corporale ale fondului de comerŃ În această categorie sunt incluse materiale, utilaje, echipamente, imobile, deci bunurile corporale care servesc comerciantului la activitatea de comerŃ. ● Elementele incorporale ale fondului de comerŃ Elementele incorporale ale fondului de comerŃ sunt: firma, emblema, marca, clientela, vadul comercial, drepturile de proprietate industrială, drepturile de autor, know-how etc. § 2. Contracte având ca obiect fondul de comerŃ 1.Vânzarea fondului de comerŃ 2.Aportul în societate a fondului de comerŃ 3.LocaŃiunea fondului de comerŃ 4.Gajarea fondului de comerŃ 5.DonaŃia fondului de comerŃ

CAPITOLUL II OBLIGAłIILE COMERCIALE SecŃiunea 1. Încheirea şi executarea contractului Acordul de voinŃă al părŃilor asupra clauzelor contractuale se formează prin întâlnirea ofertei cu acceptarea ei. 1.Oferta de a contracta Încheierea contractului începe cu propunerea de a contracta, numită ofertă sau policitaŃiune. Ea reprezintă mai mult decât promisiunea de a contracta (care este un antecontract). 2.Acceptarea ofertei Acceptarea ofertei, este tot un act unilateral de voinŃă care reprezintă cea de-a doua latură a consimŃământului provenind de la destinatarul ofertei 3. Momentul încheierii contractului Momentul încheierii contractului este acela în care acceptarea întâlneşte oferta. SecŃiunea 2. Determinarea preŃului şi locul plăŃii § 1.Codul comercial, permite ca preŃul să fie stabilit şi ulterior încheierii contractului . § 2.Locul executării obligaŃiilor comerciale ObligaŃiile comerciale trebuie executate: -la locul arătat expres în contract; -la locul rezultat din intenŃia părŃilor; -la locul unde, potrivit materiei contractului, apare firească executarea. § 3.Forma contactului comercial şi răspunderea contractuală Încheierea contractului în formă scrisă, cerută ad probationem. Clauza penală Principiul reparării integrale a prejudiciului SecŃiunea 3. Specificul obligaŃiilor comerciale ObligaŃiile comerciale sunt reglementate prin unele dispoziŃii derogatorii de la dreptul comun, datorită specificului relaŃiilor comerciale.

§ 1.Solidaritatea prezumată a codebitorilor (art.42 C.com.) modalitate a obligaŃiilor care împiedică diviziunea lor, chiar dacă prin natura lor sunt divizibile şi garanŃie pentru creditori care pot urmări pe debitorul solvabil, realizându-şi astfel creanŃa. Solidaritatea fidejusorilor, garanŃii personali ai debitorului care răspund solidar, suprimându-li-se dreptul de discuŃiune şi de diviziune. PrezumŃia de solidaritate a debitorului poate fi înlăturată numai printr-o stipulaŃie expresă a părŃilor. §2. Curgerea de drept a dobânzii regulă prevăzută de art. 43 C.com., conform căruia, „datoriile comerciale lichide şi plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile”, ceea ce înseamnă că debitorul este de drept în întârziere prin simpla ajungere la termen. Stabilirea dobânzii legale în materie comercială Posibilitatea plăŃii anticipate a dobânzilor, dar numai pe o perioadă de cel mult 6 luni este prevăzută de art.7 din OrdonanŃa Guvernului nr. 9/2000. Anatocismul sau „dobânda la dobândă” datorată conform art.8 alin.1 din O.G. nr.9/2000, „Dobânda se va calcula numai asupra cuantumului sumei împrumutate” iar ca excepŃie, dobânzile se pot capitaliza şi pot produce dobânzi în temeiul unei convenŃii speciale încheiate în acest sens, după scadenŃa lor, dar numai pentru dobânzi datorate pe cel puŃin un an. §3.ÎnterdicŃia acordării termenului de graŃie Potrivit art. 44 C.com., „În obligaŃiunile comerciale judecătorul nu poate acorda termenul de graŃie permis de art. 1021 din Codul civil” § 4.RezoluŃiunea de drept în cazul termenului esenŃial Termenul esenŃial este reglementat de 67 C.com. ca modalitate a contractului de vânzare, şi a fost considerat ca un element determinat la încheierea contractului. RezoluŃiunea şi rezilierea contractelor Aplicabilitatea art.1020, 1021, în contractele cu executarea uno ictu şi cu executare succesivă. Punerea în întârziere §5. InterdicŃia retractului litigios Aplicarea art.45 C.com. referitor la art.1402, 1403 şi 1404 din Codul civil § 6. Mijloacele de dovadă a obligaŃiilor comerciale Potrivit art.46 Cod omercial, obligaŃiile comerciale şi liberaŃiunile se dovedesc cu înscrisuri autentice, înscrisuri sub semnătură privată, facturi acceptate, scrisori, telegrame, registrele părŃilor, şi prin orice alte mijloace de probă. §7.PrescripŃia extinctivă în obligaŃiile comerciale Pierderea dreptului de către titular care nu mai este ocrotit de lege, iar debitorul, deşi poate să-şi execute obligaŃia, nu mai poate fi constrâns. Articolul 1 din Decretul nr. 167/1958 precizează: „Dreptul de acŃiune,

având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripŃie, dacă nu a fost exercitat în termenul strabilit de lege”. PARTEA II-A CONTRACTE COMERCIALE CAPITOLUL I CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE SecŃiunea 1 NoŃiunea, definiŃia şi caracterele juridice al contractului - Art.1294 Cod civil; - Sinalagmatic, consensual, oneros, comutativ, translativ de proprietate, instantaneu (uno ictu); SecŃiunea 2 Încheierea contractului A.- CondiŃiile contractului - acordul părŃilor - propunerea - acceptarea B.- PărŃile contractului - vânzătorul capacitate, incapacităŃi de a contracta - cumpărătorul capacitate, incapacităŃi de a contracta C. - Cauza contractului -funcŃia economio socială - caracterul licit D.- Forma contractului - consensuală - scrisă- fondul de comerŃ, -autentică- terenuri destinate exploatării comerciale SecŃiunea 3. Formarea contractului şi acordul părŃilor § 1. Oferta publică § 2.Promisiunea de vânzare, § 3.Pactul de preemŃiune şi pactul de opŃiune SecŃiunea 4 Efectele contractului § 1.ObligaŃiile vânzătorului - predarea bunului - garanŃia contra viciilor ascunse şi aparente - garanŃia contra evicŃiunii

§ 2.ObligaŃiile cumpărătorului - plata preŃului - ridicare a bunului. SecŃiunea 5 Felurile contractelor comerciale de vânzare -vânzarea obligatorie - vânzarea la termen a titlurilor de credit -vânzarea lucrurilor viitoare - vânzarea bunului altuia - vânzarea pe cale electronică

CAPITOLUL II CONTRACTUL DE MANDAT ŞI DE COMISION SecŃiunea 1 NoŃiunea, definiŃia şi caracterele juridice al contractului - art. 405 Cod comercial - sinalagmatic, oneros, consensual. SecŃiunea 2. Efectele contractului de comision ObligaŃiile comisionarului : - să respecte dispoziŃiile comitentului - să încheie acte juridice, îndeplinind toate actele pe cale le reclamă realizarea operaŃiunii comerciale cu care a fost împuternicit. - să dea socoetală comitentului Drepturile comisionarului -la plata serviciilor - retenŃia şi privilegiul special asupra bunurilor comitentului până la încasarea sumelor de bani ce i se cuvin. ObligaŃiile comitentului - să plătească comisionul cuvenit comisionarului. - să restituie cheltielile făcute de comisionar cu îndeplinirea însărcinării primite. SecŃiunea 3. Încetarea contractului de comision - revocarea împuternicirii; - renunŃarea la împuternicire aprimită; - moartea; - interdicŃia; - insolvabilitatea ori falimentul părŃilor (art. 1552 C.civ.). SecŃiunea 4. ConvenŃia „star del credere”

- obligaŃie de garanŃie a executantului din partea comisionarului sub forma clauzei „star del credere” sau „ ducroire”(garanŃia solvabilităŃii). CAPITOLUL III CONTRACTUL DE CONSIGNAłIE SecŃiunea 1 NoŃiunea, definiŃia şi caracterele juridice al contractului - art. 1 din Legea nr. 178/1934 - sinalagmatic, oneros, consensual SecŃiunea 2. Efectele contractului de consigaŃie ObligaŃiile consignatarului - să asigure bunurile ce i-au fost încredinŃate la o societate - să execute mandatul dat de consignant. - să dea socoteală asupra îndeplinirii mandatului său. - să restituie consignantului bunul încredinŃat în consignaŃie. ObligaŃiile consignantului - să asigure bunurile ce i-au fost încredinŃate la o societate acceptată de consignant; - să restituie cheltuielile făcute de consignatar cu ocazia îndeplinirii însărcinării primite - la plata unei remuneraŃii în schimbul serviciilor prestate. SecŃiunea 3. ConsecinŃele nerespectării obligaŃiilor - Răspunderea civilă - Răspunderea penală

SecŃiunea 4. Încetarea contractului de consignaŃie -revocarea de către consignant a împuternicirii; -renunŃarea la mandat; -insolvabilitatea ori falimentul părŃilor. CAPITOLUL IV CONTARCTUL DE DEPOZIT COMERCIAL SecŃiunea 1. NoŃiunea şi caracterele juridice ale contractului de depozit comercial - art.1633 alin.1 si 3 Cod civil; - real, oneros, sinalagmatic.

SecŃiunea 2. Felurile contractului de depozit comercial O variantă a contractului de depozit civil; recipisă sau warant considerate titluri de credit care se remit deponentului. SecŃiunea 3. Efectele contractului de depozit comercial ObligaŃiile depozitarului - să păstreze marfa ca un bun proprietar; - să restituie marfa la cererea deponentului; - în caz de deces al depozitarului, să restituie marfa moştenitorilor. - depozitarul are un drept de retenŃie până la plata integrală a sumelor la care are dreptul din cauza depozitului. ObligaŃiile deponentului - să remită depozitarului marfa ambalată, etichetată în funcŃie de natura acesteia; - să achite depozitarului cheltuielile pentru păstrarea, conservarea mărfii; - să achite taxa de depozit, datorată conform contractului. SecŃiunea 3. Încetarea contractului de depozit comercial -rezilierea unilaterală a contractului; -moartea; -interdicŃia; -insolvabilitatea ori falimentul părŃilor;

CAPITOLUL VI CONTRACTUL DE REPORT SecŃiunea 1.NoŃiunea şi definiŃia contractului de report - art.74 Cod comercial; - oneros, translativ de proprietate, SecŃiunea 2. Efectele contractului de report ObligaŃiile părŃilor - să predea titlurilor de credit şi fructele civile ale acestora; - să plătească preŃul. SecŃiunea 3.Prororgarea şi încetarea contractului

-prorogarea sau amânarea scadenŃei revânzării; - la expirarea termenului. CAPITOLUL VIII CONTRACTUL DE CONT CURENT SecŃiunea 1.NoŃiunea contractului de cont curent - art.3, art. 6 alin.2 şi art. 370-373 Cod comercial; SecŃiunea 2. Caracterele juridice ale contractului de cont curent - bilateral, intuitu personae, consensual, oneros, cu executare succesivă, accesoriu. SecŃiunea 3. Efectele contractului de cont curent - transferul dreptului de proprietate, novaŃia, indivizibilitatea şi compensaŃia; curgerea dobânzilor, dreptul la comision şi la cheltuieli.

SecŃiunea 4. Încetarea contractului de cont curent - de drept, la împlinirea termenului, prin stabilirea soldului. - prin moartea, incapacitatea sau falimentul uneia din părŃi. CAPITOLUL IX CONTRACTUL DE LEASING SecŃiunea 1 SocietăŃile, operaŃiunile contractului de leasing OrdonanŃei Guvernului nr. 51/28 august 1997; Legea nr.533/ 2004; - contract de leasing general şi de leasing financiar. -act juridic complex: - vânzare-cumparare; - locatiune; -mandat; PărŃile contractului -cumparatorul – persoana care cumpara bunul pentru a-l închiria; - vânzatorul – persoana care vinde bunul si care poate fi chiar producatorul acestui bun;

- clientul – persoana care are nevoie si, deci, solicita masina sau utilajul respectiv în locatie; - promisiune unilaterală de vânzare în favoarea cumpărătorului utilizator. SecŃiunea 2.Caracterele contractului de leasing - bilateral, numit, oneros, cu executarea succesivă, intuitu personae şi consensual. SecŃiunea 3. Efectele contractului de leasing Vânzatorul - să livreze un echipament de calitate, în stare de funcŃionare; - să asigure asistenŃa tehnică a personalului care îl va exploata; -să asigure piesele de schimb necesare reparaŃiilor; - să efectueze reparaŃiile echipamentului închiriat, în masura în care defecŃiunile nu se datorează culpei utilizatorului. Utilizatorul (beneficiarul) - să recepŃioneneze şi să primească bunul la termenul stipulat; -să exploateze bunul conform instrucŃiunilor elaborate de către furnizor şi să asigure instruirea persoanlului desemnat să îl exploateze; -să nu greveze de sarcini bunul fără acordul finanŃatorului; -să respecte termenul de plată şi cuantumul ratelor de leasing; -să suporte cheltuielile de întreŃinere şi alte cheltuieli care derivă din contarctul de leasing; -să informeze finanŃatorul, în timp util, cu privire la orice tulburare venită din partea unui terŃ referitor la dreptul acestuia de proprietate; -să nu modifice obiectul contractului fără acordul prealabil al finantarorului; - să conserve bunul în stare de functionare; - să asigure echipamentul închiriat în folosul societăŃii de leasing; - să restituie bunul respectând prevedrile contractuale. - are dreptul la acŃiune asupra furnizorului; -are dreptul de a exercita acŃiunile posesorii faŃă de terŃi. FinanŃatorul - să încheie contractul cu utilizatorul şi să-i transmită drepturile derivând din contractul de vânzare-cumpărare, mai puŃin dreptul de dispoziŃie; - să respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesităŃilor;

- să încheie contract de vânzare-cumpărare cu furnizorul desemnat de utilizator, în condiŃiile expres formulate de către acesta; - să respecte dreptul de opŃiune al utilizatorului; - să îi garanteze utilizatorului folosinŃa liniştită a bunului; - să asigure bunurile oferite în leasing. SecŃiunea 4. Încetarea contractului de leasing - la expirarea contractului prin plată şi prin preluare; - prin reziliere, dacă beneficiarul nu plateste ratele la termenele si în conditiile stipulate în contract societatea de leasing.

CAPITOLUL X CONTRACTUL DE FRANCIZĂ SecŃiunea 1.DefiniŃia şi caracterele contractului de franciză OG nr. 52/1997 completată prin Legea nr.79/1998. -obiectul contractului: mărci, semne distinctive. SecŃiunea 2.Efectele contractului de franciză Francizorul se obligă: - să furnizeze informatii experienŃa dobândită şi transferabilă; - redevenŃa iniŃială, redevenŃe periodice, redevente din publicitate; taxa de intrare în reŃea, tarifele; Beneficiarul se obligă: - să dezvolte reŃeaua de franciză şi să protejeze reputaŃia acesteia; - să furnizeze francizorului orice relaŃie pentu a asigura o gestiune eficientă în legătură cu franciza; - respecte clauza de neconcurenŃă şi să protejeze caracterul confidenŃial al afacerii, resspectiv, să nu divulge la terŃe persoane know-how-ul furnizat de către francizor, pe durata contractului de franciză şi ulterior. SecŃiunea 3.Durata contactului, condiŃiile reînnoirii , rezilierii, cesiunii - durata se fixează astfel încât să permită beneficiarului amortizarea investiŃiilor; - francizorul va notifica beneficiarul înainte de data expirării contractului, asupra intenŃiei de a-l reînnoi; - prin clauze se stabilesc condiŃiile care pot determina o reziliere fără preaviz; prin clauze se stabilesc condiŃiile în care operează cesiuninea drepturilor decurgând din contract, în special condiŃii de desemnare a unui succesor.

CAPITOLUL XI CONTRACTUL DE FACTORING SecŃiunea 1.NoŃiunea contractului de factoring facturare - art.3, art. 6 alin.2 şi art. 370-373 Cod comercial; SecŃiunea 2. Caracterele juridice ale contractului de cont curent - comutativ, bilateral, consensual, oneros, cu executare succesivă. SecŃiunea 3. Efectele contractului de cont curent - cedentul: - transferul dreptului de proprietate, a garanŃiilor reale şi personale şi a documentelor doveditoare ale creditului; - factorul: - examinarea preventivă a creditelor oferite spre cesiune; - furnizarea către cedent a unor servicii colaterale de colaborare (garantarea solvabilităŃii clienŃilor); - să plătească creditorii preluaŃi ; - deschiderea contului curent al cedentului şi înregistrarea în credit, facturile csionate, în debit prelevări ale cedentului şi remuneraŃia cuvenită factotului. SecŃiunea 4. Încetarea contractului de cont curent - la împlinirea termenului - prin moartea, incapacitatea sau falimentul uneia din părŃi.

CAPITOLUL XII CONTRACTUL DE EDITURĂ SecŃiunea 1.DefiniŃia şi caracterele contractului de editură Art.3 Co comercial, Legea nr.4/14 martie 1996 privind drepturi de autor şi drepturi conexe. Contractul evidenŃiază intermedierea comercială directă sau indierectă în baza unui mandat dat de autorul operei (cinematografice,

audiovizuale, programe de calculator, de artă plastică, de arhitectură, şi fotografie, etc.), sau de succesorii acestuia de a reproduce şi a difuza ori comunica opera prin oricare mijloc tehnic; - consensual, oneros, sinalagmatic. SecŃiunea 2 Clauzele minime ale contractului de editură - titlul chiar provizoriu al operei; - drepturile cedate editorului de către autor; - numărul minim de exemplare pentru fiecare ediŃie; - compensaŃia cuvenită autorului; - termenele şi modalitatea de plată; - termenul de predare a operei. SecŃiunea 2 Efectele contractului de editură ObligaŃiile părŃilor Editorul: - să publice opera, pe contul şi cheltuiala sa, şi să o comercializeze; - să plătească autorului drepturile băneşti convenite. Autorul: - să predea opera în forma stabilită în contract; să garanteze editorul de folosinŃa liniştită a drepturilor cedate pe toată durata contractului; Drepturile părŃilor Editorul sau producătorul de înregistrări - la reproducerea operei cu numele sau pseudonumul autorului conform contractului; (producătorul timp de 50 de ani începând cu 1 ianuarie anului umrător în care a avut loc prima fixare) la reproducerea, difuzarea prin vânzare, închiriere sau împrumutul sau alt mode de transmitere a propriilor înregistrări sonore; - la organizarea şi finanŃarea realizării primei fixări a sunetelor chiar dacă aceasta nu este operă în sensul prevăzut de lege; - la executare, la reprezentare, la lectura operei; - la difuzarea operei; - la distribuŃia operei înregistrate sonor purtând menŃiunile referitoare la titlul operei, la autor, artist, interpret, executant,

data fabricării sau editării şi denumirea editorului sau a producătorului. Autorul operei sau al programului pentru calculator: - la compensaŃia reprezentând cota procentuală calcualtă asupra preŃului operei raportat la numărul de exemplare vândute (5% din din preŃul de vânzare a suporturilor şi aparatelor fabricate în Ńară sau din valoarea înscrisă în declaraŃia vamală pentru cele importate); - la paternitatea operei implicând dreptul de a revendica titlul şi calitatea de autor ; - la integritatea operei implicând dreptul de a se opune modificărilor de natură să atingă reputaŃia autorului;de a decide publicarea operei; să cesioneze dreptul de comunicare a operei prin satelit, cablu fără fir, cu fir, etc; SecŃiunea 3 Durata contractului de editură - pentru una saumai multe ediŃii ale operei; - pe un anumit timp. SecŃiunea 4. Încetarea contractului de editură - la expirarea termenului stipulat; - prin decesul autorului înainte ca opera să fie predată; - prin retragerea operei din comerŃ de către editor, determinată de imposibilitatea vânzării; - prin retragerea operei de către autor, determinată de prejudicii morale sau atingerea reputaŃiei suferite prin deformarea, mutilarea sau modificarea provocate de reproducere, reprezentare, difuzare, interpretare, etc.

● DE LECTURAT CONTRACTELE COMERCIALE:
DE ÎMPRUMUT; DE SPONSORIZARE; HOTELIER; DE COMODAT ; DE CREDIT BANCAR; DE ASIGURARE.

PARTEA

a- III-a

SOCIETĂłILE COMERCIALE CAPITOLUL I CONSTITUIREA SOCIETĂłII COMERCIALE SecŃiunea 1.NoŃiunea şi definiŃia societăŃii comerciale § 1.DistincŃia între societatea comercială şi societatea civilă § 2.DistincŃia între soc.com.şi asociaŃia în participaŃiune. SecŃiunea 2. Formele juridice ale societăŃilor comerciale § 1. Societatea în nume colectiv S.N.C; § 2. Societatea în cmandită simplă S.C.S.; § 3. Societatea pe acŃiuni S.A.; § 4. Societatea în comandită pe acŃiuni S.C.A.; § 5. Societatea cu răspundere limitată cu mai mulŃi asociaŃi S.R.L.; - Societatea cu răspundere limitată cu un singur asociat (forma particulară de S.R.L); § 6. Grupul de interes economic (G.I.E) şi Grupul European de Interes Economic, (G.E.I.E.) SecŃiunea 3. CondiŃiile de validitate ale actului de constituire a societăŃii comerciale § 1.CondiŃiile de fond ale actului constitutiv - capacitatea asociaŃilor; - consimŃământul asociaŃilor; - cauza actului de constituire; - obiectul de activitate al societăŃii; - autorizarea administrativă (în cazul anumitor activităŃi); - clauzele legale în actul de constituire

§ 2.CondiŃiile de formă ale actului constitutiv -în cazul SNC, SCS, SCA; - în cazul SA, SRL; - în cazul anumitor aporturi

SecŃiunea 4. Procedura de constituire a societăŃii comerciale - redactarea înscrisului de constituire a societăŃii; - înmatricularea societăŃii în registrul comerŃului şi publicarea actului de constituire SecŃiunea 5. Efectele juridice ale constituirii societăŃii comerciale. § 1. Raporturile juridice între asociaŃi - recunoaşterea reciprocă a drepturilor ataşate calităŃii de asociat; - opozabilitatea calităŃii de asociat în interiroul societăŃii; - supremaŃia dreptului majorităŃii asociaŃilor; § 2. Raporturile juridice între societate şi asociaŃi - vărsarea aporturilor, izvor de drepturi şi obligaŃii între accipiens şi solvens; - executarea obligaŃiilor promise faŃă de societate; - exercitarea drepturilor personale şi nepatrimoniale faŃă de societate; § 3. Raporturile juridice între asociaŃi şi terŃi - relevanŃa calităŃii de asociat faŃă de terŃii creditori personali ai asociatului; - separaŃia patrimoniilor societăŃii şi al asociaŃilor; § 4. Raporturile juridice între societate şi terŃi - relevanŃa calităŃii societăŃii de subiect de drept; - inopozabilitatea faŃă de societate a actelor juridice încheiate de terŃi cu asociaŃii, în exteriorul societăŃii. CAPITOLUL II FUNCłIONAREA SOCIETĂłII COMERCIALE SecŃiunea 1. Organismele care asigură funcŃionarea societăŃii comerciale § 1. Organul de deliberare -adunarea generală ordinară;

- adunarea generală extraordinară; - adunarea specială în cazul S.A. § 2. Organul de administrare a societăŃii şi de gestionare a patrimoniului acesteia - asociaŃii în societăŃile de persoane (SNC, SCS); - consiliul de administraŃie; - administratorul unic. § 3.Organul de control al gestionării patrimoniului social - asociaŃii care nu sunt administratori; - cenzorii scietăŃii; - auditorii externi. CAPITOLUL III ÎNCETAREA SOCIETĂłII COMERCIALE

SecŃiunea 1. Cauzele care conduc la încetarea societăŃii comereciale §1. VoinŃa societăŃii comerciale §2. VoinŃa asociaŃilor §3. VoinŃa terŃilor §4. IntervenŃia instanŃei judecătoreşti SecŃiunea 2. Efectele juridice ale actului de încetare a societăŃii comerciale § 1. Dizolvarea societăŃii § 2. Lichidarea societăŃii §3. Radierea societăŃii comerciale din registrul comerŃului

SecŃiunea 3. Procedura executării silite concursuale § 1. Sfera de incidenŃă a procedurii executării silite concursuale şi aplicarea proceduriii

-persoanele supuse executării silite conursuale; - persoanele implicate în procedură

§ 2. Felurile procedurii executării silite concursuale - procedura reorganizării comerciantului; - procedura lichidării judiciare totale. § 3. Fazele de derulare a celor două proceduri A. Procedura de judecată a cererii, (cognitio) prealabilă deschiderii procedurii executării silite concursuale -investirea instanŃei, reclamantul, obiectul şi judecata cererii; - condiŃiile admisibilităŃii cererii de deschidere a procedurii; - finalizarea procedurii şi efectele juridice ale hotărârii; B. Procedura de executare silită concursuală şi măsurile de derulare a procedurii (executio) B 1.Procedura reorganizării judiciare - planul de redresare financiară, aprobarea de către crditori (concordat); - conservarea şi administrarea patrimoniului debitoarei în insolvenŃă temporară ; - identificarea creanŃelor admise în pasivul scadent; - opoziŃii faŃă de pasivul stabilit; - punerea în aplicare a palnului; - plata pasivului scadent şi închiderea procedurii; - nerespectarea sau eşecul planului şi converitrea procedurii reorganizării în procedura lichidării totale. B 2.Procedura lichidării judiciare totale - inventarierea bunurilor falitei şi preluarea lor în posesie; - verificarea creanŃelor şi întocmirea tabelului creditorilor; - obŃinerea aprobării metodelor de lichidare;

- lichidarea activului patrimonial şi disstriburea fondurilor; - închihderea procedurii executio; C. Procedura de judecată a cererii în răspundere delictuală (cognitio) -investirea instanŃei, reclamantul, pârâtul, obiectul şi judecata cererii; - condiŃiile admisibilităŃii cererii ; - finalizarea procedurii şi efectele juridice ale hotărârii; D. Procedura de executare silită de drept comun împotriva părâtului (executio). -cererea creditorului de executare silită a debitorului; - competenŃa executorului judecătoresc. PARTEA a-IV-a REGIMUL JURIDIC APLICABIL TITLURILOR DE CREDIT

CAPITOLUL I EFECTELE DE COMERł SecŃiunea 1. Cambia SecŃiunea 2.Biletul la ordin SecŃiunea 3. Cecul. CAPITOLUL I I TITLURILE REPREZENTATIVE ALE MĂRFURILOR SecŃiunea 1. Conosamentul; SecŃiunea 2. Recipisa –warant;

CAPITOLUL III

VALORILE MOBILIARE SecŃiunea 1. AcŃiunile emise de societăŃile de capital SecŃiunea 2. ObligaŃiunile emise de societăŃile de capital SecŃiunea 3. Acte juridice având ca obiect titlurile de credit

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, Ed.revizuită, Bucureşti, 2003 2. Stanciu D.Cărpenaru, Cătălin Predoiu, Sorin David, Ghe.Pipera, SocietăŃile comerciale, Bucureşti, 2001. 3. ConstituŃia României. 4. E.Florescu, Drept comercial curs, 2007, 5. E. Florescu, Dreptul concurenŃei Sibiu, 2005; 6. E. Florescu, Regimul juridic al titlurilor de credit şi alvalorilor mobiliare, Bucureşti , 2006; 7. Codul comercial. 8. Codul civil. 9. Codul de procedură civilă. 10. Legea nr.31/1990, republicată privind societăŃile comerciale. 11. Legea nr.26/1999, republicată privind registrul comerŃului. 12. Legea nr.11/1991, privind combatarea concurenŃei neloiale. 13. Legea nr.82/1991, legea contabilităŃii. 14. Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei în economie. 15. Legea nr.58/1934 privind cambia şi biletul la ordin. 16. Legea nr.59/1934 privind CEC-ul. 17. Legea nr.297/2004 privind piaŃa de capital. 18. Directiva nr.. 85/577/CEE în materia contractelor negociate în afara spaŃiilor comerciale;

TITULAR DE CURS Dr. Eugenia Florescu

SUBIECTE PENTRU EXAMEN. DISCIPLINA DREPT COMERCIAL
Lect. univ. Florescu Eugenia

Bilet nr.1:
1. Criterii de identificare a raportului juridic de drept comercial faŃă de raportul de drept civil. 2. Avalul- definiŃie. 3. Au calitate de comerciant următoarele persoane fizice sau juridice: a) meseriaşii b) avocaŃii c) asociaŃii comanditaŃi d) asociaŃiile şi fundaŃiile

Bilet nr. 2:
1. Dreptul de reprezentare a comerciantului. 2. Fondul de comerŃ- definiŃie. 3. Acceptarea facturii este tacită atunci când: a) destinatarul revinde marfa b) părŃile convin ca tăcerea destinatarului să constituie acceptare c) destinatarul confirmă factura printr-o scrisoare.

Bilet nr. 3:
1. Principalele efecte ale contractului de cont-curent. 2. Girul cambial. 3. Sunt administratori de drept în S.C.S: a) asociaŃii comanditaŃi b) asociaŃii comanditari.

Bilet nr. 4:
1. CondiŃiile rezoluŃiunii de drept în materie comercială. 2. Contractul de cont-curent- definiŃie. 3. EnumeraŃi condiŃiile cerute de lege pentru dobândirea calităŃii de comerciant de către persoana fizică.

Bilet nr. 5:
1. Raporturile juridice între asociaŃi. 2. Contractul de report- definiŃie. 3. În S.C.A. răspund nelimitat şi solidar: a) asociaŃii comanditaŃi b) asociaŃii comanditari.

Bilet nr. 6:
1. Raporturile juridice între societate şi asociaŃi. 2. Care este momentul în care societatea comercială dobândeşte personalitate juridică ? 3. În cadrul contractului de cont-curent: a) nu se realizează transferul de proprietate în momentul încheierii contractului b) nu are loc plata imediată şi separată a sumei de bani pentru o anumită operaŃiune comercială c) dreptul de proprietate asupra unei valori patrimoniale de orice fel se transferă, dar nu se achită suma cuvenită transmiŃătorului, ca urmare a unei operaŃiuni comerciale d) creanŃele reciproce izvorâte din prestaŃiile făcute de părŃi se achită imediat şi separat.

Bilet nr. 7:
1. ComentaŃi art. 16 din L. 31/1990 privind societăŃile comerciale. 2. Vadul comercial- definiŃie. 3. Dreptul la dividende se pierde atunci când: a) profitul evidenŃiat în bilanŃ este fictiv b) instanŃa judecătorească dispune măsura sechestrului asigurător asupra acŃiunilor.

Bilet nr.8:
1. Firma şi emblema- elemente incorporale ale fondului de comerŃ. 2. Este corectă, legală şi temeinică hotărârea prin care instanŃa repune în funcŃia de administrator persoana revocată de A.G.A? 3. Asociatul se poate retrage din S.N.C.: a) când are acordul tuturor celorlalŃi asociaŃi b) când tribunalul apreciază că există motive temeinice pentru retragere, deşi asociaŃii nu şi-au dat acodul în acest sens c) când societatea urmează să-şi mute sediul în altă localitate.

Bilet nr 9.:
1. Principalele obligaŃii ale comercianŃilor. 2. Biletul la ordin- definiŃie. 3. Poate munca să constituie aport la capitalul social al unei societăŃi comerciale?

Bilet nr. 10:
1. DistincŃia între societate comercială şi societatea civilă. 2. Contractul de leasing- definiŃie. 3. Actul constitutiv al societăŃii comerciale trebuie, potrivit legii, să fie întocmit în formă autentică: a) când se constituie un S.N.C b) când se constituie un S.R.L c) când capitalul social este constituit numai din aporturi în numerar d) când capitalul social este constituit numai din aporturi în natură

e) când la capitalul social se aportează un teren, indiferent de forma societăŃii care se constituie.

Bilet nr. 11:
1. PrezumŃia de solidaritate a codebitorilor în materie comercială. 2. Ce se înŃelege prin fondatori ai unei societăŃi comerciale? 3. ObligaŃiunile emise de o societate comercială sunt: a) titluri de credit b) titluri reprezentative ale contribuŃiei fiecărui asociat c) fracŃiuni ale capitalului social d) fracŃiuni ale unui împrumut unic contractat de societate e) valori mobiliare.

Bilet nr. 12:
1. CondiŃiile excluderii unui asociat din societate. 2. InsolvenŃa comercială- definiŃie. 3. În cadrul raportului comercial obligaŃional legea prezumă că: a) răspunderea codebitorilor pentru obligaŃiile comerciale este divizibilă b) răspunderea codebitorilor pentru obligaŃiile comerciale este solidară c) răspunderea fidejusorului este subsidiară şi conjunctă d) fidejusorul e prezumat obligat principal alături de debitor.

Bilet nr. 13:
1. Executarea coactivă. 2. C.E.C.-ul- definiŃie. 3. Adunarea generală extraordinară a asociaŃilor are următoarele atribuŃii: a) numirea administratorilor şi cenzorilor societăŃii b) mutarea sediului societăŃii c) aprobarea bilanŃului societăŃii d) majorarea capitalului social.

Bilet nr. 14:
1. DistincŃia între societatea comercială şi asociaŃiunea în participaŃiune. 2. Actele juridice comerciale unilaterale sau mixte. 3. Administratorul ce face parte din comitetul de direcŃie al unei societăŃi comerciale: a) nu poate fi administrator cu răspundere nelimitată în alte societăŃi concurente b) poate fi administrator cu răspundere nelimitată în alte societăŃi concurente c) poate fi administrator în alte societăŃi concurente dar numai cu autorizarea consiliului de administraŃie.

Bilet nr. 15:
1. Răspunderea administratorului unei societăŃi comerciale. 2. Adunarea specială a asociaŃilor. 3. ObligaŃia de plată a dividendelor este: a) cherabilă b) portabilă.

Bilet nr. 16:
1. Protestul la plata cambiei. 2. Natura juridică a fondului de comerŃ. 3. Actul constitutiv al unei societăŃi comerciale trebuie, potrivit legii, să îmbrace forma autentică: a) când numărul asociaŃilor depăşeşte cifra 3 b) când răspunderea asociaŃilor în cadrul societăŃii este nelimitată şi solidară c) când răspunderea asociaŃilor este conjunctă sau divizibilă d) când există unsingur asociat.

Bilet nr. 17:
1. InsolvenŃa comercială şi insolvabilitatea comerciantului- privire comparativă, definiŃie, condiŃii. 2. Contractul de factoring- definiŃie 3. În cadrul raporturilor juridice cambiale: a) trăgătorul este creditor al trasului b) trăgătorul este debitor al trasului c) trăgătorul este creditor al beneficiarului d) beneficiarul este creditor al trăgătorului e) trasul este creditor al beneficiarului

Bilet nr. 18: 18:
1. Cauzele generale de dizolvare a societăŃii comerciale. 2. Cenzorul contabil poate fi acŃionar? 3. EnumeraŃi drepturile ataşate acŃiunilor.

Bilet nr. 19:
1. CondiŃiile declanşării procedurii de executare silită concursuală. 2. Actele juridice comerciale accesorii sau conexe. 3. În S.N.C.: a) asociaŃii răspund numai în limita aportului lor pentru obligaŃiile sociale b) asociaŃii răspund în subsidiar faŃă de societate pentru obligaŃiile sociale c) asociaŃii au o răspundere principală, nelimitată şi solidară pentru obligaŃiile societăŃii.

Bilet nr.20:
1. Auxiliarii comercianŃilor. 2. Filiala şi sucursala. 3. Asociatul poate fi exclus din societate: a) când contestă o hotărâre A.G.A. b) când lipseşte de la cel puŃin două şedinŃe ale A.G.A. c) când foloseşte bunurile societăŃii în interes personal.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful