Introducere –istoric

Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una din cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa. Istoria localitatilor Rosia Montana si Corna este strâns legata de istoria exploatarii zacamintelor aurifere (spalarea nisipurilor aluvionare si extractia minereului aurifer). Primele atestari ale acestei activitati sunt atribuite purtatorilor culturii Decea Muresului (2800 - 2500 î.Chr.). În epoca bronzului se dezvolta arta prelucrarii aurului, într-un stil de factura locala, atestata prin descoperirile de pe teritoriul satelor apartinatoare comunei Rosia Montana.

Cucerirea Daciei de catre romani a însemnat o etapa noua, de cristalizare a nucleului de locuire în zona Rosiei Montana.1 Rosia Montana a fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria. Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131.2

1 2

http://www.drumulaurului.ro/RO/rosia_montana_istoric.htm http://img-cdn.romania-tourist.info/rosia-montana-brve1265--rezolutie-maxima

1

În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri3 care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial.
4

În perioada romana organizarea exploatarii aurifere cadea în sarcina unui procurator aurariarum, libert pe timpul lui Traian si facând parte din ordinul cavalerilor începând cu Hadrian. Rosia Montana (Alburnus Maior) era subordonata administrativ Procuratorului general din Ampelum (Zlatna ). Importanta mineritului aurifer este subliniata de descoperirea a trei contracte de vânzare-cumparare de sclavi (Corpus Inscriptiones Latinarum, III, Tab. Cer.VI, VII, 25) si de un bogat inventar de unelte si ustensile folosite în galeriile de exploatare miniera (opaite lucernae, butuc de roata hidraulica, daltite, sfredele etc.).

3

http://www.rosiamontana.ro/drumulaurului/docs/tehnici_miniere.htm http://www.alba.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=2184 4 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83,_Alba#Istorie

2

În Evul Mediu. În anul 1850 întâlnim titulatura în limba româna a localitatii Rosia si Corna. Dupa 1854 localitatea Rosia Montana va avea denumirea dubla. 6 5 6 http://www. maghiara si româneasca.drumulaurului. iar dupa Marea Unire se va numi Rosia de Munte (Buletinul Guberniului Provinciale pentru Marele Principat Transilvania) 5 . Începând cu anul 1857 începe actiunea de separare administrativa de Abrud.ro/ . pag 14-15 3 . ortografiat Korna (Fondurile arhivare ale Statisticii Transilvaniei din 1830-1850). fiind inclusa pâna în 1860 în orasul Abrud. Verespatak-Rosia. Verespatak. pe care pe langa ariile exploatarilor existente la acea perioada in zona Abrud-Rosia Montana . precum si zone cu locuinte sau cimitire din epoca romana.rosia-montana. In anul 1868 geologul slovac Frantz posepny a editat o harta. localitatea a purtat denumirea Rosia Montana cu diferite variante: Valea Rosie.ro/RO/rosia_montana_istoric. dar nu mai apare în documente ca localitate de sine statatoare. devenita oficiala în anul 1860.htm http://turism. sunt marcate si segmente de lucrari miniere din vremea romanilor. Rosia de Munte. Exemplarul original a fost restaurant si conservat si poate fii admirat in expozitia de istorie a mineritului “Aurul Apusenilor” din Rosia Montana.

77 ani). care si-au schimbat proprietarii într-un ritm nemaiântâlnit în alte zone. magazine. a carei amintire este pastrata si evocata de batrânii rosieni ce nu pot uita represaliile si torturile la care au fost supusi pentru a divulga locurile unde si-au . Treptat se trece la exploatarea industriala a minereului aurifer si prelucrarea acestuia în steampuri de tip californian. steampuri. iar functionarea steampurilor este interzisa. Exploatarea minelor se facea de catre asociatii constituite în baza numarului de cuxe (parti de participare detinute de fiecare asociat). sat Corna. dupa razboi urmeaza o scurta perioada de prosperitate a localitatii. XX degradarea activitatii miniere. Dupa nationalizarea din 1948 este interzisa exploatarea în regim privat a minereului aurifer.ascuns aurul pentru zile negre " (inf. la Rosia Montana s-a practicat în continuare extractia rudimentara a minereului. guvernul român încercând sa îmbunatateasca.Abandonul extractiei În timpul primului razboi mondial s-a întrerupt cea mai mare parte a activitatii miniere. cu precadere în Valea Jiului. situatia economica a Tarii Motilor. În anul 1930 Societatea Mica construieste instalatia de flotare de la Minele Statului din Dealul Crucii. capitalul redus si schimbarile produse dupa razboi pe piata aurului au determinat în deceniul al patrulea al sec. locuitorii folosind traditionalele steampuri actionate hidraulic. Totusi. Scaderea treptata a nivelului economic al gospodariei taranesti din comuna Rosia Montana si prigonirea celor care au detinut guri de mina. minele particulare sunt închise. degradarea si ruinarea cladirilor reprezentative. Epuizarea filoanelor principale. cârciumi. Gheorghe Joja. prin masuri speciale.. au avut ca efect parasirea satelor de catre o parte a populatiei. Urmeaza o perioada grea pentru locuitorii Rosiei Montane. Mare parte din mineri migreaza împreuna cu familiile catre alte zone miniere din tara. 4 . însotita de decaderea localitatii.

licență obținută prin transfer de la Minvest SA Deva și nu prin licitație.cu 19. pe o suprafață de 12 km².23%. Niciun argument pentru. care a fost închisă în 2006. dar exploatarea de mici dimensiuni a continuat până în 2006. în condițiile în care licența nr. în județul Alba. timp în care se estimează că vor fi extrase aproximativ 300 tone de aur și 160 0 tone de argint. Proiectul minier de la Roșia Montană este prevazut a se desfășura pe parcursul a 17 ani.31% și alți acționari minoritari – cu 0. 7abc 24 argumente ‘contra' proiectului Roșia Montană. observatorulurban.ro 5 . 7 Licența este valabilă doar pentru exploatarea veche. emisă pentru Minvest. a expirat în decembrie 2004. 47/ 1999. în care acționari sunt Gabriel Resources.46% din totalul acțiunilor.Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) Locul a devenit cunoscut după ce o companie română-canadiană.Compania nu a primit încă autorizațiile necesare începerii proiectului. Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) obține licența de concesiune pentru exploatare nr. RMGC este o companie înființată în anul 1997.47/1999 nu a fost anulată. în prezent proiectul fiind în curs de evaluare la Ministerul Mediului. compania minieră de stat Minvest Deva . pentru exploatarea minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană. firmă canadiană și acționar majoritar – cu 80. De altfel autorizația de mediu.

org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83._Alba 6 . în urma unor analize științifice date publicității.8 8 http://ro.Proiectul Roșia Montană este combătut de o parte a membrilor Academiei Române prin Declarația Academiei Române în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană și Academia de Studii Economice București.wikipedia.

județul Alba. Aurului și Fierului «Minvest» SA. președintele ANRM. a aprobat transferul licenței de la Minvest Deva la Roșia Montană Gold Corporation. dată de stat unei companii de stat în 1999 Licența de exploatare a fost emisă în iunie 1999 și a fost aprobată prin hotărîrea de guvern cu numărul 458. în numai cinci zile. A. cu largul sprijin al statului român. Roșia Montană Gold Corporation a ocolit licitația legală.Probleme de legalitate contractului Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) si statul roman Pentru a obține licența de exploatare a aurului din Apuseni. statul a transferat licența de exploatare privatului RMGC Un mai tîrziu.kmkz. încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Compania Națională a Cuprului. Cererea a fost depusă de Minvest pe 4 octombrie 2000 și a fost rezolvată repejor. județul Hunedoara. tocmai pentru ca publicul să fie informat: desecretizarea anexelor secrete ale licenței de exploatare a aurului și argintului de la Roșia Montană. Mihail Ianăș. Al doilea articol arată că „licența de concesiune pentru exploatare“ intră în vigoare în momentul publicării hotărîrii în Monitorul Oficial. Pe 9 octombrie.ro/investigatii-2/ancheta/ca-sa-si-demonstreze-buna-credinta-presedintele-basescu-trebuie-sadesecretizeze-contractul-rmgc/ 7 . 47/1999“ de la 9 http://www. președintele Traian Băsescu cere cu îndîrjire începerea exploatării și pretinde că publicul nu este informat în legătură cu proiectul. în care se stabilesc condițiile exploatării și alte detalii despre aceasta. În 2000. Ca și cum nu ar ști nimic despre asta. HG 458/1999 are numai două articole. în Monitorul Oficial apărea deja ordinul lui Ianăș prin care se aproba transferul „licenței pentru exploatare nr. Revista Kamikaze îi cere președintelui o dovadă de transparență. prevăzută în anexa la prezenta hotărâre“. și să nu uităm: în HG 458 nu au fost publicate anexele. Primul: „Se aprobă licența de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană. 9 Licența de exploatare. cu sediul în municipiul Deva.

care avea sediul în Roșia Montană. are nevoie doar de o decizie a Agentiei de Protectie a Mediului Timisoara. aceasta find "Deva Gold". 46 al aceleiași legi arată că „instituţiile publice. Gabriel Resources a evitat astfel orice posibilă concurență în exploatarea aurului de la Roșia. cat si RMGC asteapta avizele de mediu. art. Guvernul Romaniei nu acorda inca licenta de exploatare a aurului la Rosia Montana. Daca prima nu are nevoie decat de o decizie a Agentiei de Protectie a Mediului Timisoara. De asemenea. Radu Berceanu.compania de stat Minvest la privatul RMGC. intr-un articol publicat pe 14 martie 2012.Ambele firme insa sunt oprite de la inceperea exploatari zonei . Astfel. fie „cîștigătorului unui concurs de ofertă publică. nu putea face același lucru. la solicitarea acestuia“. Minvest a luat licența și a transferat -o RMGC. avînd în vedere că Minvest avea deja o exploatare minieră la Roșia Montană a putut obține fără probleme licența de exploatare. desfăşoară lucrări autorizate de explorare. scrie HydePark. Motiv pentru care s-a ajuns fix la soluția de ocolire a legii. care a primit drept de concesiune. Dar Gabriel Resources. RMGC explorează pe licența de exploatare a statului Exista insa si alta firma care ar dorii exploatarea aurului de la Rosia Montana . Ordinul mai menționează că transferul s-a făcut cu aprobarea ministrului Industriilor. anularea concurenței10 Articolul 10 din legea minelor valabilă la acel moment (61/1998) arăta că licența de exploatare se acorda fie „titularului licenței deexplorare.kmkz. atat "Deva Gold". La ora actuala.ro/investigatii-2/ancheta/ca-sa-si-demonstreze-buna-credinta-presedintele-basescu-trebuie-sadesecretizeze-contractul-rmgc/ 8 . dezvoltare sau exploatare“. cea de-a doua are un proiect supus dezbaterii CAT (Comitetului de Analiza Tehnica) al 10 http://www. Transferul de licență = ocolirea licitației. organizat de autoritatea competentă în condițiile prezentei legi“. in conditiile in care Societatea "Deva Gold". care nu îndeplinea aceste condiții. companiile naţionale miniere şi societăţile comerciale îşi vor continua activitatea numai la acele obiective pe care le au în administrare şi unde. acționarul majoritar al RMGC. la data publicării prezentei legi.

pana in prezent. scrie aceeasi sursa. procedura de expropriere trebuind sa fie prevazuta de lege. iar cauza de utilitate publica trebuia demonstrata prin hotarari si legi specifice. Vomi enumera in continuare doar cateva dintre argumentele relevante. Cu alte cuvinte. proiectul este declarat de utilitate publica. cum este in cazul Rosiei Montana. sa fie conforma normelor de drept intern si sa respecte un raport de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat. articolul de lege propus de Grebla si Ruset declara apriori ca orice proiect minier este de utilitate publica.com/articole/rosia+montana+aur+diferente 9 . de reaua credinta a parlamentarilor care au initiat-o si de pericolul real pe care adoptarea acestei modificari legislative l-ar aduce. o proprietate nu poate fi expropriata decat pentru o cauza de utilitate publica. daca exista o licenta de exploatare. In schimb. 11 http://www." Conform legilor in vigoare. Art. Conform prevederilor legale. autoritate care ar urma sa propuna Guvernului emiterea avizului de mediu. chiar daca statul roman detine sub 20% din actiuni. citand textul modificarii legislative. normelor constitutionale si jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). 10-2:"Se declara de utilitate publica lucrarile miniere pentru exploatarea substantelor minerale utile care se executa in baza unei licente de exploatare. doar statul roman avea dreptul de a realiza exproprieri.ziare. dincolo de orice indoiala.11 Analiza proiectului legislativ Pentru a ne lamuri.Ministerului Mediului.

nu se va da in laturi de la actiuni de intimidare si de la abuzuri. ceea ce reprezinta. Firma isi urmareste profitul.10-3: "(1) Pentru lucrarile declarate de utilitate publica in conditiile art. in numerar sau prin consemnarea sumelor intr-un cont bancar la dispozitia acestora. dupa cum am precizat. un abuz. Adica firme private preiau responsabilitati care in orice stat de drept apartin exclusiv statului pentru ca intotdeauna se pune problema utilitatii publice si a responsabilitatii fata de propriii cetateni. calea abuzurilor este deschisa deoarece aceasta nu are nicio responsabilitate fata de cetateni. faptul ca firma ar trebui sa plateasca direct contravaloarea imobilului expropriat in contul expropriatului demonstreaza clar ca proiectul de lege prevede ca firma sa fie. dupa cum s-a demonstrat in nenumarate cazuri (vezi si Rosia Montana)." Cu alte cuvinte. 10-12: "(2) Judecarea cauzelor ce au ca obiect exproprierile pornite in temeiul prezentei legi se face cu precadere. prin titularii licentelor de exploatare. expropriatorul direct. operatori economici" si Art. iar termenele stabilite in cursul judecatii de catre instantele investite nu pot fi mai mari de 7 zile" si "(3) Instanta competenta poate suspenda executarea unui act emis in procedura exproprierii daca se depune o cautiune de 10% din cuantumul sumei contestate. Art. in fapt. asa cum ar trebui sa aiba statul. corporatiile care detin licentele de exploatare devin expropriatori in numele statului roman. 1 se face de titularul de licenta direct titularilor drepturilor reale.102. 105 alin. si. Daca firma privata devine expropriatorul. expropriator este statul roman. 108: "Plata despagubirilor pentru imobilele ce urmeaza a fi expropriate in temeiul prevederilor art.Art. Mai departe. iar 10 .

Aceste prevederi sunt nu doar imorale. Legea fondului funciar nr. preved derogari de la legile de protectie a patrimoniului national. ci si profund neconstitutionale. De altfel. Articolul 11. 43-2 si 43-3 prevad derogari de la Legea 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructie. impotriva Romaniei. termenul de judecata nu poate fi mai mare de 7 zile. propunand texte legislative care confisca drepturi elementare si fundamentale ale cetatenilor.12. consfintind astfel distrugerea mult mai facila a monumentelor istorice. Ele implica faptul ca daca un cetatean actioneaza in judecata firma privata care doreste sa il exproprieze. Iata cat de departe au indraznit sa mearga senatorii Grebla si Ruset. cazul Iosif s.in cazul cererilor al caror obiect nu este evaluabil in bani. Articolele 43-1. astfel incat proiectele miniere sa poata sa obtina mai usor terenurile pe care sunt amplasate monumente de patrimoniu.2007) prevede ca instituirea unor asemenea cautiuni ingradeste dreptul la justitie si ca este ilegala. Detinatorii de licente miniere sunt astfel favorizati si primesc unda verde pentru a distruge mai 11 . 40-1. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul. Articolul 10-15 prevede derogari de la Codul silvic asa incat proiectul minier sa se autorizeze mai rapid. jurisprudenta CEDO (exemplu.a. cum este de exemplu masivul Carnic de la Rosia Montana. astfel incat operatorii de proiecte miniere sa nu mai fie nevoiti sa respecte legile statului roman in aceleasi conditii cum o face oricare alt operator economic. In termen de o saptamana. cu decizia CEDO din 20. 18/1991. o cautiune de pana la 10.000 de lei". iar padurile sa poata fi distruse cu mai mare usurinta. alineatele (3) si (6)-(8). cel expropriat nici macar nu are timp sa faca rost de actele necesare pentru a se prezenta in instanta.

pentru a scoate mai usor terenurile din circuitul agricol. iar în Valea Corna un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare.9% la produsul brut mondial Impactul asupra mediului Proiectul constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafață.de specialiști internaționali. Riscul poluării apei a fost evaluat . sub coordonarea Prof.în baza aceleași proiecte ale companiei . când ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianură a Tisei și a Dunării.. prin cianurare. Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legată de un posibil accident ecologic asemănător celui de la Baia Mare din anul 2000. experții de la Norwegian Geotechnical Institute (NGI). care au 12 . de la Centrul de Cercetări al Mediilor Acvatice. Scriam mai demult ca: ". din Europa care va cuprinde. pentru a putea sa distruga mai usor monumentele de patrimoniu protejate si pentru a le fi avizate proiectele mult mai rapid decat in cazul altor proiecte economice.usor mediul (padurile).mineritul a consumat aproape de 10% din energia globala. Cu toate aceste efecte negative. în Valea Roșia. dacă se respectă proiectul. este responsabil pentru 13% din emisiile de dioxid de sulf la nivel mondial si este estimat ca ameninta aproape 40% din padurile din zonele nedezvoltate. Paul Whitehead.5% din locurile de munca si contribuie cu doar 0. mineritul ofera la nivel global doar 0. Universitatea Reading (Marea Britanie). barajul Corna poate prezenta siguranță. care au studiat proiectul barajului ce urmează a fi construit la Roșia Montană.. moartea a 1200 tone de pește și contaminarea resurselor de apă a 2 milioane de oameni. au estimat că. Aceasta in conditiile in care proiectele de minerit sunt printre cele mai daunatoare mediului si patrimoniului natural si cultural. patru cariere deschise și o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului și argintului. Totuși.

poluarea se va manifesta prin pătrunderea de sedimente în cursul de apă şi a metalelor grele (Cd. specific industriei materialelor de construcții și industriei chimice) poate compromite proiectul prezentat. Se. 12 http://www. riscul producerii poluării accidentale a apei este redus. Ni. Cr. Modificările de natură fizică vor duce la: epuizarea rezervelor de gresie şi de andezit prin exploatare în carieră. Întreaga zonă va fi plantată cu vegetație. Constituirea unui depozit bancar sau alte instrumente de garanții certe pentru finanțarea activităților de închidere și post -închidere pentru întreaga durata de 50 ani ar înlătura acest risc.închidere a proiectului minier (denumit impropriu minier întrucât tehnologic avem un proiect mai degrabă industrial. care va fi umplută cu apă și transformată într-un lac de agrement.12 În proiect se prevede că pe măsură ce se va încheia activitatea în cele patru cariere de suprafață propuse. Asupra apei.estimat că. firmele găsind multe „portițe legale”. Zi) emise în special în cadrul activităţilor miniere.ftr. în cazul Roșia Montană. Planurile de închidere și post-închidere a minei au fost gândite astfel încât să se asigure o monitorizare permanentă pe parcursul a 50 de ani după încheierea exploatării. c a de altfel și riscul poluării transfrontaliere.php 13 http://ro. Cu.wikipedia. inclusiv intrarea în faliment pentru „a nu arunca bani” cu refacerea mediului.13 Impactul asupra atmosferei se va concretiza prin emisii de poluanţi din activităţile de construcţii miniere (preponderent din surse mobile) şi din activitatea uzinei şi din perimetrul ei (din surse staţionare şi mobile). acestea vor fi reumplute cu pământ. cu excepția carierei Cetate. însă istoricul acestui proiect ne arată că instituțiile statului român sunt mai puțin meticuloase. De asemenea există riscul de contaminare cu cianuri a apelor de suprafaţă şi subterane. măsură condiționată de asigurarea resurselor bănești absolut necesare și care trebuie avansate sub forma unor garanții sau depozite bancare necesare acoperirii acestor cheltuieli.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83. Exploatarea va avea un impact destul de mare și asupra geologiei zonei._Alba#Impactul_asupra_mediului 13 .ro/studii-barajul-de-la-rosia-montana-cel-mai-sigur-riscul-poluarii-transfrontaliere-inexistent45517. O eventuala externalizare a acestor activități de închidere și post .

61 ha). resursele de lemn cu importanţă economică.2005. 14 .1198 /25. prezinta riscul unor vibratii si unde seismic care pot avea efecte negative in imediata vecinatate a exploatarii. Galanthus nivalis). populaţiile de insecte.12. eliminarea aflorimentor şi monumentelor geologice. Exploziile folosite in tehnologia de decopertare prin “puscare” de 5 ori pe saptamana.M. fag cu carpen şi molid şi prin decopertările de sol cu vegetaţie (înlăturarea a 414 specii de plante. etc. riscand slabirea si prabusirea unor costructii si a unor galerii miniere vechi. epuizarea resurselor geologice de minereu. Problemele cauzate de exploatare vor fi resimtite și la nivelul biodiversității pe o suprafaţă mai mare decât cea a proiectului (peste 1061. resursele de ciuperci (unele specii fiind considerate spectaculoase) şi resursele de fructe de pădure. afectarea dinamicii apelor subterane. dintre care una protejată prin O. în sensul că rata de descărcare a apei subterane în cursurile apelor de suprafaţă va scădea. Vor fi afectate: vegetaţia locală prin defrişarea a circa 250 ha de păduri de fag.acoperirea aflorimentelor şi structurilor geologice cu roci sterile şi sterile de procesare. inclusiv cele protejate prin legislaţia română şi cea europeană .

drumuri de acces. in forma actuala proiectul nu poate fi catalogat drept o lucrare de “interes p ublic in beneficial economic al tarii”.6% şi drumurile de la 3% la 1%.14 Riscurile dezvoltarii zonei Roșia Montană Prezentul capitol constituie o abordare a riscurilor majore pe care le genereaza acest proiect si realizeaza o analiza a raportului dintre aceste riscuri si beneficiile care revin statului roman prin exploatarea zacamantului aurifer de la Rosia Montana.3% şi terenurile agricole de la 1% la 0. schimbarea utilizării terenurilor: vor creşte terenurile neproductive de la 5% la 64.php?option=com_content&view=article&id=486:impactul-proiectului-minier-dela-roia-montana-asupra-mediului&catid=38:articole 15 . cariere. suprafeţele forestiere de la 17. 14 http://opengis.8% la 0. depozite. 1.9%. vor scădea suprafaţa destinată apelor de la 0. canale. Inseama ca la sfarsitul perioadei de exploatare a zacamantului zona ramane din nou fara locuri de munca cu un numar mare de someri (si cu un mediu grav afectat).unibuc.4%. Prin urmare pe terme lung problema sociala nu are o rezolvare durabila.ro/index. baraje. şantier. vor scădea fâneţele de la 60% la 29%. Acest fapt conduce la concluzia majora ca proiectul trebuie abandonat inainte de a produce consecinte dezastruase pentru economia romaneasca. halde etc.7 mp de teren cu obiectivele necesare proiectului: uzină. bazine de decantare. Cantarind beneficiile potentiale si riscurile implicate in proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana rezulta ca. vor creşte zonele construite de la 12% la 64. modificarea zonelor protejate. iar beneficiile de inters privat nu justifica efectele colaterale si riscurile majore pe care le genereaza.4%. Riscurile economice si sociale Se preconizeaza exploatarea aurului si argintului din zona intr-o perioada de circa 17ani.7% la 5.Asupra peisajului se va interveni prin: ocuparea a circa 10616161.

“Consideratii economice privind riscurile si oportunitatea investitiei de la Rosia Montana” in Academica. s-ar “contrazice criteriul de <<interes public in beneficial economic al tarii>> si este neuzuala in practica international de valorifiare a bogatiilor solului precizand ca industria petrolifera. iar Romania trebuie sa respecte legislatia de mediu a Uniunii Europene.. (2004). se incheie cu urmatoarele concluzii: Tehnologia promovata in cadrul proiectul minier Rosia Montana. Accidente similare (cca. incalca Directiva de Evaluare a Impactului asupra Mediului 85/337/EEC din 27 iunie 1985 si Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European. Documentul mai mentioneaza ca in situatia in care partenerul Canadian Gabriel Resoucers LTD va mentine in continuare 80% din actiunile comaniei RMGC. stramutare fortata sau alte masuri legislative. A. Nr 26. Lengauer) de la Institutul de Drept European de la Viena. Riscuri juridice Un aspect deloc neglijabil este compatibilitatea proiectului cu legislatia europeana. 30 numai dupa 1990) au avut loc si in alte tari ude se mai aplica acest procedeu. Guyana. In felul acesta se incalca si criteriul prevazut in art. 8 al CEDO care este déjà obligatoriu pentru Romania. 3.2.15 Cantarind beneficiile potentiale si riscurile implicate in proiectul de exploatare miniera de la Rosia Montana rezulta ca in forma actuala proiectul nu poate fi catalogat drept lucrare de 15 Haiduc. Proietul incalca deasemenea Convetia de la Berlin (10 octombrie 2001) care prevede interzicerea cianurii in exploatarile miniere pe teritoriul UE. 8 alin. Un studiu intocmit de un grup de experti (prof. Austria. Masurile de stramutare si relocare pe care autoritatile locale roman ear intentiona sa le promoveze impotriva locuitorilor zonei miniere care refuza sa isi cedeze proprietatile ar incalca art. Australia. In concluzie se poate afirma ca proiectul de la Rosia Montana nu corespunde prevederilor art. Mai. 2 al CEDO si ar contrazice nu numai legislatia de mediu a UE ci si principiile de baza si standardele CEDO. ca de exemplu in SUA.. de exemplu raportul de concesionare este de 85:15% in favoarea tarii gazda”. 2 al CEDO. Folosirea unei asemnea tehnologii bazata pe extractia aurului din minereu cu cianura. S. Ragalie. Phischer si dr. Nu poate fi ignorant riscul unor procese la CEDO de la Strasbourg in care statul Roman (si nu firma RMGC) va fi parte si va trebui sa suporte consecintele unor sentinte nefavorabile in cazul in care se va constata ca au fost lezate grav drepturile unor persoane prin exproprieri. I. Bucuresti 16 . dr. iar odata produse pedepsirea vinovatilor nu mai serveste la nimic. 8 alin. pericliteaza in mod serios mediul ambient si experienta dezastrului de la Baia Mare este relevanta. Filipine etc. iar partenerul roman doar 20%. Riscuri tehnologice Tehnologia folosita se bazeaza pe extragerea aurului prin tratarea minereului macinat cu solutie de cianura de sodium. Metoda de separare a aurului cu cianura incalca directiva 80/68/EEC din 17 decembrie 1979 referitoare la protectia apelor subterane (panza freatica. Nimeni nu poate garanta ca asemenea accidente nu se pot repeta in Romania.

(2003). S. iar beneficiile de interes privat nu justifica riscurile.16 16 Ragalie. ca initiativa trebuie abandonata inainte de a produce consecinte dezastruase.“interes public in beneficial economic al tarii”. Academia Romana. filial Cluj. “Prezent si perspective de dezvoltare durabile a zonei Rosia Montana” 17 . iremediabile. Acest fapt conduce la concluzia Centrului de Economie a Industriei si Serviciilor Bucuresti.

ro/2011/974/acasa-1/rosia-montana-ghid-cultural-turistic-13866 18 .Ghid cultural-turistic sustine pastrarea zonei asa cum ea in momentul de fata .Biserica din satul Roşia Montană.biserica romano-catolica Foto 3.descopera.formula-as. cu splenditele ei peisaje pitoresti. ca si cele pe care le ilustrez mai jos - Foto 1-Rosia Montana :Taul Mare18 Foto 2. In fundal .Rosia Montana : Piata Centrala. 19 Romanii trebuie sa-si puna intrebarea: de ce trebuie sa se aleaga praful de toata aceasta frumusete?" 17 18 http://www.ro/cultura/5690095-intre-a-fi-si-a-nu-fi-rosia-montana http://www.ROSIA MONTANA 17.

Ca şi cetăţean. care au fost afectaţi de închiderea exploatărilor miniere.24 19 20 http://www. si ce ar trebui facut sa isi revina zona in timp.ro/?x=2289&cmd[95]=c-1-eecb84af70f7bb1c92ec74071ce78855&cmd[98]=x-98-2289 21 https://www.ziarulfaclia. inca care sunt indicate toate punctele tari si slabe .de/ro%C5%9Fia-montan%C4%83-un-sat-la-marginea-pr%C4%83pastiei/a-16358157 http://www.dw. nesparţi. moartea a 1.html 19 .ro/rosia-montana-beneficii-dezavantaje-sustinatori-interese-727747. Cu peste 25 de accidente si deversari majore in intreaga lume intre 1998-2006. precum şi din zonele limitrofe. un studiu de 70 de pagini . “Nu-mi place cînd cineva îi toacă”.faracianura.ro%2Fimg_upload%2Fc77c3453789af5de5049783baaa35f31%2Fstudiu_alternative_dez voltare.d.23 -Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legata de un posibil accident ecologic asemanator celui de la Baia Mare din anul 2000.html 23 http://www.evz. în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare..000 de cetăţeni cu drept de vot.ro/detalii/stiri/referendum-exploatare-rosia-montana-9-decembrie-1011405. a mai spus ministrul Culturii. Ei vor răspunde la întrebarea :” Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în Munţii Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?22 .google.Yms 22 http://www. ca om de pe stradă.Opinii contra -Interzicerea cianurii in minerit trebuie sa devina o prioritate in problematica de mediu din Romania.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=9&cad=rja&ved=0CG4QFjAI&url=http%3A% 2F%2Fwww.rol. nesăpaţi”. când ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianura a Tisei si a Dunarii. Studiu realizat de Alburnus Maior Rosia Montana21 -A fost o Iniţiativa a organizării unui referendum care aparţine celor 35 de primari din localităţile din Apuseni.rosiamontana.ro/mircea-diaconu-sint-foarte-legat-de-rosia-montana/ 24 http://stiri.44011176.netăiaţi. La acest referendum sunt aşteptaţi la vot 72.doc&ei=GLBJUdHgDMjKsgbVz4GIAQ&usg=AFQjCNEzGryKBROhpCtZiX458azs7lotxA&sig2=IXu1yp7jPDJCBw7 68-NhlQ&bvm=bv. este din ce in ce mai evident ca cianura prezinta un pericol continuu pentru mediul inconjurator pe durata a zeci de ani.200 tone de peste si contaminarea resurselor de apa a 2 milioane de oameni.20 -Avem un studiu comparativ de dezvoltare durabilă alternativă mineritului la Roşia Montană. Mircea Diaconu a spus că lui îi plac munţii cum sînt: .

la pretul de la bursa a aurului. creeaza motive serioase de ingrijorare. Numarul locurilor de munca in perioada operationala a exploatarii (estimat la circa 300) este nesemnificativ in raport cu nevoile locale. -Stramutarea si reamplasarea fortata a persoanelor care refuza sa-si vanda proprietatile risca sa antreneze Statul Roman in procese la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg. de asemenea potential toxic si mai ales metale grele. 20% pentru companie. In acelasi timp toate valorile indepedente facute de firme de consultant prestigioase. promisa de proiect s-a realizat intr-un grad avansat. Doar asemenea relatie in cazul exploatarii de la Rosia Montana ar fi atractiva din punct de vedere economic pentru statul roman. pe termen lung. produsi de asa-numita neutralizare a cianurii. cu consecinte greu de evaluat in present. Pozitia Academiei Romane privind exploatarea miniera de la Rosia Montana Academia Romana si-a exprimat punctul de vedere cu privire la acest proiect de exploatare miniera de la Rosia Montana. problemele sociale si economice ale zonei ramanand nerezolvate sau agravandu-se dupa aceasta perioada. O analiza obiectiva demonstreaza ca proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public si prin urmare nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate in proiect. atrag atentia asupra sensibilitatii proeictului de la Rosia Montana. Academia Romana. -Beneficiul economic al Statului Roman (rezultat din 2% din profit ca redevente de exploatare. filial Cluj. intregul proiect de investitii de La Rosia Montana sta sub semnul incertitudinii economice si a dezastrelor ecologice pentru partea romana. toxicitatea reziduurilor ramane o sursa de grave riscuri. 20 . De obicei 80% pentru statul respectiv. Chiar daca neutralizarea cianurii. 580 milioane dolari pentru perioada de 17 ani (adica 34 milioane/an) – este nesemnificativ in raport cu consecintele proiectului tinand cont ca valoarea aurului preconizat a se extrage depaseste 2 miliarde de dolari. mediului inconjurator si vestigiilor arheologice din zona si sa semnaleze consecintele riscante pentru statul roman. As adauga ca aceste consecinte nu sunt doar pentru statul roman. alte venituri indirecte) evaluat de compania investitoare la ca. Din aceste motive o evaluare realista a problemelor economic-financiare pe care le ridica proiectul este absolute necesara. continand resturi de cianura. Argumentele pe care se bazeaza pozitia Academiei Romane sunt urmatoarele: -Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17-20 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila. impozitele pe salarii. dorind sa previna o eroare cu efecte negative asupra comunitatii. -Folosirea cianurii de sodiu in procesul tehnologic si depozitarea in bazin deschis a reziduurilor.- Conform studiului facut de Centru de Economie a Industriei si Serviciilor Bucuresti. precum si costurile ridicate de mediu pe care proiectul le implica.

ro/mina-de-la-rosia-montana-bani-pentru-patrimoniu-dezvoltare-durabila-siturism_12412. oamenii traiesc usor primitiv. un prim pas pe care l-am făcut spre un Muzeu al Mineritului modern și complex. o sumă care nu ar putea fi niciodată acoperită din fonduri de la bugetele locale sau bugetul de stat -Va fi înfiinţat un complex muzeal care să prezinte descoperirile arheolo gice. -"Am cunostinte. a precizat deputatul PNL Adriana SaftoiuAdriana Saftoiu26 25 http://ziaruldeapuseni. turistul are ce vedea -RMGC a prevăzut un buget de 70 de milioane de dolari pentru cercetarea. conservarea şi reabilitarea patrimoniului cultural din Roșia Montană. Casa 325 restaurată și inaugurată în 2010 este. de altfel.com/articole/pro+si+contra+rosia+montana 21 . iar porțiunile păstrate au fost securizate.ziare. dar provoc moartea mediului". doar ideea ca trebuie sa creezi locuri de munca si ca asa salvezi o zona de la moartea economica nu e un argument suficient. ca sa nu ma intreb daca nu cumva salvez zona de la moarte economica. nu exista investitori in zona aceea. pe care îl vom amenaja în paralel cu dezvoltarea proiectului minier. cu schimburi in natura.html 26 http://www. Zonele cu risc de prăbușire au fost reclădite. rude. In egala masura. pana la urma. care stau in zona si care spun ca zona e moarta practic din punct de vedere economic.Opini pro -Cu investiții majore.25 -Principiul general de restaurare a fost cel al păstrării unui procent cât mai mare din materialul original de construcție.

pentru extragerea unei cantitati de aproximativ 300 tone de aur si 1600 tone de argint. In urma exploatarii.ro/rosia-montana-beneficii-dezavantaje-sustinatori-interese-727747. va obtine 80% din profit. prin decopertare. care este estimata la cateva milioane de dolari anual.000 de locuri de munca intr-o zona cunoscuta ca fiind deficitara din acest punct de vedere. cu toate ca multe dintre ele sunt cu caracter sezonier. in spatele unui baraj inalt de 180 metri. si Carnic. Initiatorii proiectului sustin ca vor reabilita Rosia Montana. construit din roca sterila. dupa numarul de actiuni.rol. care insemna extragerea unei cantitati de peste 220 milioane tone de minereu. in calitate de actionar majoritar. asupra caruia apasa de sute de ani o poluare istorica provocata de mineritul facut in conditii rudimentare.27 27 http://stiri. prin metoda excavarilor la suprafata. proiectul Rosia Montana prevede organizarea celei mai mari exploatari aurifere din Europa. Roca sterila va fi depozitata in doua halde (Cetate. estimate la 100 hectare fiecare.CE INSEAMNA ROSIA MONTANA IN CIFRE Pe scurt. 66 hectare. rezultate in procesul tehnologic dupa extractia aurului si argintului. Firma Rosia Montana Gold Corporation. Se preconizeaza ca proiectul creeaza pe toata durata lui un numar de aproximativ 4.html 22 . 70 ha). Reziduurile epuizate. in timp ce statul roman va beneficia de 20% din rezultatul obtinut plus redeventa de exploatare. vor fi acumulate intr-un bazin de decantare (lac deschis) cu o capacitate de 250 milioane tone si o suprafata estimata la aproximativ 100 hectare (600 ha dupa alte surse). in patru cariere deschise. potrivit datelor Academiei Romane.

urmand pe negocierea prin licitatie cu o alta firma dispusa sa faca o asemenea exploatare in zona 23 . sanctionare grava a firmei raspunzatoare. iar aceasta este doar in defavoare cetatenilor si al localitatilor din zona. -multe proiecte nu se pot demara deoarece nu este inca o siguranta ca se/sau nu se va exploata zona . pornita exploatatia. -ar trebui ca statul sa aiba grija de clauzele luate sub raspundere de RMGC. iar in cazul ne indepliniri obligatilor.Concluzii personale: -din punct de vedere al dezvoltarii zonei in viitor si al sprijiniri oamenilor ramasi in zona si care apartin zonelor alaturate Rosiei Montane. eu cred ca ar trebui . pana la rezilierea contractului.

ro/mircea-diaconu-sint-foarte-legat-de-rosia-montana/ http://stiri.ro/investigatii-2/ancheta/ca-sa-si-demonstreze-buna-credinta-presedintelebasescu-trebuie-sa-desecretizeze-contractul-rmgc/ http://www.ro/mina-de-la-rosia-montana-bani-pentru-patrimoniu-dezvoltaredurabila-si-turism_12412.kmkz.ro%2Fimg_upload%2Fc77c3453789af5de5049783baaa35f31%2Fstu diu_alternative_dezvoltare.info/rosia-montana-brve1265--rezolutie-maxima http://www.wikipedia.ro/ObiectiveDetalii.ro http://ro._Alba#Istorie http://www.de/ro%C5%9Fia-montan%C4%83-un-sat-la-marginea-pr%C4%83pastiei/a16358157 http://www.djc.ro/detalii/stiri/referendum-exploatare-rosia-montana-9-decembrie1011405.com/articole/pro+si+contra+rosia+montana http://stiri.htm http://img-cdn.ro/studii-barajul-de-la-rosia-montana-cel-mai-sigur-riscul-poluariitransfrontaliere-inexistent-45517.ro/drumulaurului/docs/tehnici_miniere. observatorulurban.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83.formula-as.alba.unibuc.ro/rosia-montana-beneficii-dezavantaje-sustinatori-interese-727747.ro/investigatii-2/ancheta/ca-sa-si-demonstreze-buna-credinta-presedintelebasescu-trebuie-sa-desecretizeze-contractul-rmgc/ http://www.rosia-montana.ro/RO/rosia_montana_istoric.ro/rosia-montana-beneficii-dezavantaje-sustinatori-interese-727747.wikipedia.Yms http://www._Alba#Impactul_asupra_mediului http://opengis.rol.aspx?ID=2184 http://ro.ziare.ro/index.rosiamontana.drumulaurului.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83.romania-tourist.ro/ .google.html http://www.faracianura.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=9&cad=rja&ved=0CG4QFj AI&url=http%3A% 2F%2Fwww.com/articole/rosia+montana+aur+diferente http://www.ro/cultura/5690095-intre-a-fi-si-a-nu-fi-rosia-montana http://www.Biografie http://www.rosiamontana. Niciun argument pentru.ziare.descopera.ziarulfaclia.ro/2011/974/acasa-1/rosia-montana-ghid-cultural-turistic-13866 http://www.evz.d.html http://www.htm http://turism.org/wiki/Ro%C8%99ia_Montan%C4%83. pag 14-15 abc 24 argumente ‘contra' proiectului Roșia Montană.htm http://www.wikipedia.html 24 .kmkz.php http://ro.44011176.ro/?x=2289&cmd[95]=c-1eecb84af70f7bb1c92ec74071ce78855&cmd[98]=x-98-2289 https://www.ftr.drumulaurului.php?option=com_content&view=article&id=486:impactulproiectului-minier-de-la-roia-montana-asupra-mediului&catid=38:articole http://www._Alba http://www.rol.ro/RO/rosia_montana_istoric.dw.html http://ziaruldeapuseni.doc&ei=GLBJUdHgDMjKsgbVz4GIAQ&usg=AFQjCNEzGryKBROhpCtZi X458azs7lotxA&sig2=IXu1yp7jPDJCBw768-NhlQ&bvm=bv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful