CUPRINS

Argument Capitolul I: Generalitati 1.1 Factorii care influenteaza efectele terapeutice 1.2 Baze de unguente 1.3 Alegerea bazelor de unguent 1.4 Motivarea terapeutica 1.5 Consistenta 1.6 Stabilitatea 1.7 Unele probleme farmaceutice Capitolul II: Metode de preparare a unguentelor 2.1 Unguente solutii 2.2 Unguente emulsie 2.3 Unguente suspensie 2.4 Reguli privind igiena la prepararea unguentelor 2.5 Omogenitatea 2.6 Consistenta 2.7 Proba emulsiei Capitolul IV: Unguente antiinflamatoare 3.1 Antiinflamatoare nesteroidiene 3.2 Unguente cu antiinflamatoare nesteroidiene 3.3 Antiinflamatoare steroidiene 3.4 Unguente cu corticosteroizi 3.5 Medicatie alternativa Concluzii Bibliografie

Argument Remediile care sunt definite ca mijloace capabile să acţioneze favorabil asupra unui organism pentru a preveni sau vindeca o maladie, au fost folosite încă din cele mai vechi timpuri. Printre cele trei remedii existente, se numără şi remediile chimice care sunt constituite din droguri sau substanţe medicamentoase
1

naturale sau de sinteză transformate într-o formă medicamentoasă care se administrează bolnavilor. Dacă în urmă cu foarte mulţi ani produsele medicamentoase erau numai de origine naturală, odată cu trecerea timpului a crescut ş varietatea medicamentelor sintetice în paralel cu dezvoltarea chimiei de sinteză, făcându-se astfel posibilă tratarea unor boli cărora în trecut nu li se găsea nici un remediu. Astăzi există numeroase forme farmaceutice ca: pulberi, supozitoare, comprimate, suspensii, soluţii, unguente, etc. În cazul tratării pielii şi mucoaselor se apelează la unguente, acestea caracterizându-se prin faptul că au una sau mai multe substanţe medicamentoase incorporate într-o substanţă grasă. Vorbind despre clasificarea unguentelor, avem: Creme, când conţin o proporţie mai mare de apă având o consistenţă fluidă; Paste, când conţinutul în apă este mai scăzut şi au consistenţă vâscoasă; După metoda de preparare, respectiv după gradul de dispersie al substanţelor medicamentoase şi ajutătoare, bazele de unguent se clasifică în: Unguente de tip soluţie; Unguente de tip suspensie; Unguente de tip emulsie; Unguente mixte (suspensie-emulsie-soluţie; suspensie-emulsie; emulsie-soluţie) Pentru a corespunde cerinţelor terapeutice, unguentele şi excipientii trebuie să îndeplinească o serie de condiţii cum ar fi: Bazele trebuie să încorporeze uşor apa sau alte lichide pe care să nu le cedeze la conservare; Să aibă o consistenţă moale şi să nu se fluidifice uşor. 1.Generalitati Printre formele farmaceutice care în prezent constituie obiectul multor studii şi cercetări, se înscriu şi unguentele. Acestea sunt constituite din substanţe active încorporate în diferite baze de unguent. Ele sunt destinate administrării în afecţiunile topice. Deşi unguentele constituie o formă foarte veche de administrate a substanţelor active, importanţa lor a crescut mult, datorită numeroaselor cercetări efectuate în acest domeniu. Unguentele au fost cunoscute încă din antichitate când se foloseau ca exicipienţi grăsimile naturale. Cercetările în domeniul unguentelor se amplifică la începutul secolului XIX, odată cu decoperirea a o serie de substanţe folosite la prepararea unguentelor:
2

glicerina, unguentul de parafină (1873), acidul stearic (1876), lanolină (1885). În 1871 Cheseborough prepară pentru prima dată vaselina din rezidurile de distilare a uleiurilor pe bază de parafină. Datorită descoperirii de noi produşi de sinteză, gama excipienţilor a crescut foarte mult. Prin îmbogăţirea arsenalului de medicamente cu diferite substanţe ca: vitamine, hormoni, antibiotice şi a posibilităţii de încorporare a acestora în diferiţi excipienţi, importanţa unguentelor a crescut considerabil. Astăzi terapia cu unguente se bucură de o mare popularitate datorită modului de aplicare simplu, acceptat de pacienţi uşor. Definiţie: - Unguentele sunt forme farmaceutice alcătuite din substanţe active încorporate în diferite baze de unguente. O definiţie mai cuprinzătoare este următoarea: unguentele sunt forme farmaceutice de consistenţă semisolidă, obţinute prin dispersarea, în mod uniform, a substanţelor active în excipienţi graşi sau hidrosolubili, destinate aplicării externe pe piele sau pe mucoase. Astăzi, sub denumirea de unguente sunt cuprinse toate preparatele care se aplică pe piele sau pe mucoase, indiferent de natura excipienţilor, a componentelor terapeutice active sau de modul de preparare. Definiţia dată de Farmacopee este destul de generală, nefăcând nici o apreciere asupra naturii excipienţilor sau asupra efectului terapeutic al acestei categorii de preparare. În caracterizarea unguentelor, definiţiile moderne semnalează importanţa menţionării proprietăţilor fizico-chimice. Din acest punct de vedere, Műnzel K. defineşte unguentele ca geluri plastice pentru aplicaţie cutanată. Pe baza proprietăţilor fizico-chimice, s-a dedus că unguentele sunt alcătuite din particule solide (ceară, alcool etilic, parafină) şi particule lichide (ulei de parafină, de floarea soarelui, etc.). Pe baza cercetărilor mai recente s-a constatat că şi vaselina este un gel, ea fiind un amestec de hidrocarburi solide, amorfe şi cristaline cu hidrocarburi lichide. Noţiunea de gel este confirmată în acelaşi timp şi de configuraţia structurală. Particulele fazei solide, de formă filiforă lungă sau puternic ramificată, constituie un schelet lax, căruia îi sunt atribuite proprietăţi reologice care caracterizează unguentele. Stabilitatea gelului se datoreşte faptului că aceste particule ale fazei solide vin în atingerea cu altele, prinzându-se într-o reţea, datorită unor legaturi secundare care se stabilesc între ele. Datorită posibilităţii dereglării structurii sub acţiunea unor forţe mecanice sau termice, la unguente nu poate fi vorba de valenţe principale, ci numai de legături mai slabe, de tipul Van der Waals, Coulomb sau legături de hidrogen.
3

Din definiţia unguentelor se desprinde ideea că pentru a asigura calitatea unguentelor, în afară de cunoaşterea bazelor de unguent şi a modului de preparare, trebuie să se cunoască anatomia şi fiziologia pielii. Statistic s-a demonstrat că al V-lea pacient care consultă un doctor în Europa centrală suferă de o boală a pielii. Cauzele acestei creşteri continue a maladiilor pielii nu sunt cunoscute, dar este sigur totuşi că ele sunt datorate în general influenţelor de diferite tipuri ale mediului. Pentru tratamentul maladiilor pielii, terapeutica dispune de o gama largă de forme de uz topic (schema 1), care se situează de la pulberi, loţiuni, emulsii, şampoane, unguente, paste până la aerosoli, săpunuri, adezive şi alte preparate.
+ alte ingrediente =pulbere + substante semisolidebazice + solvent = soluţie + lichid = suspensie

+ lichid = unguent emulsie + bază vâscoasă cu multă apă = hidrogel

Drog pulbere
+ sunstanţe semisolide bazice = unguent-pastă SCHEMA 1. Forme de uz topic + lichid (ulei+apă) = emulsie

La ora actuală, formele de uz topic reprezintă 4-6% din toate preparatele folosite. Dintre ele, unguentele se folosesc în proporţie de 80%, iar formele lichide reprezintă 15-18%. Datorită poziţiei lor în terapia topică, unguentele geluri vor fi în atenţia prezentării care urmează. Multe din unguente au o tradiţie lungă şi sunt aproape neschimbate din Farmacopeele publicate periodic. Desigur că între timp au fost elaborate şi schimbate atestate baze noi, dar acestea nu pot concura cu cele tradiţionale. Adjuvanţii s-au extins şi ei apărând numeroase produse noi mai eficiente. În multe domenii farmaceutice au fost făcute eforturi majore în ceea e priveşte cercetarea. Un numar mare de lucrări din literatura farmaceutică dovedeşte că tehnologii nu se dau înapoi să lucreze cu substanţe grase sau de tipul grăsimilor selecţionate dintre produsele naturale sau derivate ale acestora. Ca faze majore de dezvoltare sunt: informaţii fundamentale privind structura de gel a unguentelor şi a aspectelor practice şi teoretice derivate din ele, strădaniile încununate de succes în domeniul standardizării unguentelor, reologia contribuind în principal la soluţionarea multor, chiar dacă nu a tuturor problemelor, informaţii de natură biofarmaceutică. 1. 1. Factorii care influenteaza efectele terapeutice
4

se ştie că există persoane cu funcţii diferite ale pielii. Factorii de influenţă datoraţi sunt prezentaţi în schemă: fără păr piele Piele sănătoasă mucoasă cu păr Funcţiile pielii: -tip seboreic -tip sebostatic -tip mixt Structura anatomică: -diferenţe de regiune a corpului -diferenţe individuale Pielea afectată: -inflamaţie -pierderea diferitelor straturi -lezarea pielii Stadiul maladiei: -acut -subacut . depinde de proprietăţile sale fizico-chimice. ele sunt aplicate datorită eficicacităţii locale. tipul extrem seboreic o producţie de sebuum foarte mare şi tipul sebostatic cu o producţie de sebuum foarte redusă. deoarece există diferenţieri anatomice importante. În plus. Pulberile si loţiunile sunt deosebit de adecvate 5 . Diferenţele considerabile din structura anatomică a pielii sunt datorate mai ales grosimii stratului barieră şi influenţează viteza de penetrare a drogului în piele. necesită precauţii complet diferite pentru penetrarea drogurilor. alegerea unei baze de unguent pentru tipul de piele implicat este deja o precondiţie esenţială pentru efectul terapeutic. de proprietăţile bazei şi de starea pielii. fiind extrem de interesante. O altă particularitate a preparatelor topice rezidă în faptul că în general. Este uşor de înţeles că în cazul unor procese inflamatorii ale pielii. pierderea straturilor superficiale ale pielii sau a distrugerii lor. În unele cazuri maladiile vor fi consideraţi şi alţi factori. deşi majoritatea oamenilor aparţin tipului mixt. aici chiar şi vehicolul. poate exercita un efect terapeutic. dependent dacă este piele (cu sau fără păr) sau mucoasă. viteza de penetrare depinde în mare parte de stadiul maladiei. în timp ce în fazele subacută şi cronică drogul încorporat scade importanţa efectului terapeutic. mai ales pentru maladiile acute. În mod similar.cronic Există diferenţieri chiar în cadrul pielii sănătoase. iar absorbţia drogurilor devine un scop în sine numai în cazuri excepţionale. adică baza.Spre deosebire de alte forme farmaceutice. Pentru dermatologie. Lucrul acesta este valabil. Cantitatea şi profunzimea la care pătrunde un principiu active al preparatului în piele. de exemplu tipul de afecţiune.

de exemplu solubilizat. Între drog. Lucrul acesta indică clar că factorii menţionaţi merită o atenţie mare. o umflare. o creştere a temperaturii corpului şi astfel a circulaţiei. Numărul de factori care sunt legaţi de forma de dozare nu este nici el mic. după cum se constată şi cu apariţia unor diferenţe atunci când unguentul este aplicat pe piele pur şi simplu. masat sau aplicat prin frecţie. Drogul poate fi prezent în fiecare fază şi în măsură destul de diferită. anume dispersat grosicior. Comparativ cu administrarea uzuală. putând intensifica considerabil penetrarea drogului. care este un element important. bază şi adjuvanţii dintr-o formă de dozare pot exista interacţiuni foarte diferite. Astfel efectul terapeutic final este rezultatul a numeroşi parametrii datoraţi formei care are un efect parţial inhibit. penetrarea poate să devină de 100 de ori mai mare. Complexitatea unguentelor este datorată structurii fine a unguentelor geluri. În schema următoare sunt menţionaţi unii factori esenţiali pentru absorbţia drogului de către piele. aria de piele tratată. Structura gelurilor – emulsie este mai complicată. parţial favorizat. Prin încorporarea a unuia sau mai multor droguri sistemul devine şi mai complicat. Dintre sistemele farmaceutice. greu de stabilizat. Ocluzia produce o hidratare a pielii. cum este cazul steroizilor. Durata aplicării are de asemenea un caracter decisiv pentru gradul de penetrare şi în final vom menţiona mărimea suprafeţei de contact. Termenul de gel indică deja mai multe faze care sunt prezentate de asemenea în bazele simple.pentru un proces acut. care pot fi modifcate prin tehnologia de obţinere a formei. diferitele unguente emulsii pentru maladiile subacute şi unguentele cu o bază grasă şi pansamentul ocluziv pentru modificările cronice ale pielii. molecular. unguentele sunt caracterizate ca deosebit de complicate. Drog Dispersitate → viteza de solubilitate Solubilitate Mărimea moleculară → difuzibilitate Coeficientul de distribuţie unguent/piele Concentraţia Baza de unguent Tip Propietăţi reologice Ingrediente suplimentare Solvent Solubilizant Agenţi de penetrare Conservanţi Antioxidanţi 6 .

ambalajul şi conservarea lor. Baze de unguente Prin bazele de unguente se întelege în general. la compatiblitatea acestora ca substanţe medicamentoase şi la conservabilitatea unguentelor. indiferente din punct de vedere fiziologic şi chimic. agar) Geluri: Prin baza caracterului de gel al unguentelor. Din acestea reiese şi calitatea lor plastică. gelatină de agar). tehnic şi fiziologic.2. La unguente. glicerină. Structura de gel a unguentelor este redată prin următoarea schemă de către M. Din punct de vedere fiziologic ar fi de menţionat: indiferenţa fiziologică a bazelor. (polimerizanţi lichizi) înlănţuire prin valenţe secundare caracteristici plastice unguente Solid: parafine solide şi ester ai acizilor graşi cu glicerină. tragacanta polimerizaţi) înlănţuire prin valenţe principale caracteristici elastice geluri (gelatină. înlănţuirea particulelor structurale se face prin valenţe secundare şi nu prin cele principale. produse noi. Dacă. astfel încât să se producă puncte de contact şi să se formeze o înlănţuire. onctucoase. 7 . ceară. resorbţia substanţelor medicamentoase şi acţiunea terapeutică a unguentelor. ulei de parafină. deoarece structura gelului poate fi uşor distrusă prin mijloace mecanice şi termice. 1. Consistenţa lor este între solid şi lichid. pentru aplicarea cutanată. unguente cu parafină. şi nu mai pot fi uşor distruse mecanic şi termic. Ele intră în contact în mod cu totul întâmplător. dimpotrivă. Este vorba de geluri elastice (de exemplu: geluri cu gelatină. Münzel. Partea chimică a unguentelor se referă la însăşi bazele de unguente. De aceea Münzel numeşte unguentele geluri plastice. Partea tehnică cuprinde prepararea unguentelor. elastice. înlănţuirea se produce prin valenţele principale. aparatele. Aceste particule structurale sunt mai ales în dispersie coloidală. care în timp devin active prin valenţe secundare. Este vorba de substanţe plastice socotite geluri de către K.La fel ca toate medicamentele. atunci gelurile sunt mai stabile. lipogeluri: grăsimi (glicerizi ai acizilor graşi). din care vom indica unele elemente: geluri de hidrocarburi: vaselină. maşinile. Schirm: Lichid: apă. Münzel a alcătuit o sistematizare a unguentelor. Gelurile se compun dintr-o substanţă solidă şi un lichid. şi unguentele pot fi considerate dintr-un punct de vedere chimic. Particulele solide au o formă lunguiaţă sau foarte ramificată.

primul lucru care contează este condiţia terapeutică. de stadiul afectiunii (proces acut sau cronic). este urmărită o acţiune depot în scopul de a se obţine un efect de durată. capacitatea de cedare a drogului pe care o au unguentele trebuie să fie testată pentru fiecare drog în particular. de aceea excipientul pentru unguente va fi selectat in functie de scopul terapeutic urmarit si de natura locului de aplicare. piele acoperita cu par. si de proprietatile fizico-chimice a substantelor medicamentoase. parafină lichidă şi lanolină sunt cele care sunt utilizate de regulă. Unguentele oftalmice trebuie să aibă o bună capacitate de întindere.3. 1. Motivarea terapeutica Atunci când se alege o bază de unguent. de tipul de piele (seboreic sau sebostatic). geluri de alginat si bentonită. Alegerea bazei de unguent se facein functie de localizarea (structura naturala a locului de aplicare : piele. Natura. mucoase). geluri de carbowax: geluri de polietilenoxid. Studiile detaliate. au avut ca temă formularea unguentelor care conţin corticosteroizi. După cum s-a indicat mai sus. etc). De asemenea excipientul nu trebuie sa impiedice afectarea respiratiei si a schimburilor de caldura si in general sa nu afecteze functiile normale ale pielii. Amestecurile cu parafină moale. În general. de aplicare şi nu trebuie sa fie iritante (asemenea efecte sunt frecvente la polietilenglicoli şi agenţi activi la suprafaţă). efectuate ulterior. Rezultatele obţinute în această direcţie au oferit baza unei înţelegeri mai bune a posibilităţilor pe care le are terapia de unguente. 8 . gumă de tragacantă. stadiul maladiei pielii si condiţia pielii pacientului au o importanţă decisivă. geluri de siliconă. 1. Experienţa clinică cu privire la proprietăţile şi indicaţiile speciale ale bazelor moderne de unguente include la ora actuală un număr mare de date. Alegerea bazelor de unguente Selectarea componentelor care constituie baza (excipientul) reprezintă latura importantă a formulării preparatelor dermatologice. Bazele de unguent trebuie sa asigure o cedare corespunzatoare a substantelor active. Unguentele care servesc pentru tratamentul rănilor nu trebuie să fie preparat cu baze care sunt nefavorabile procesului de vindecare. gumă de adulsion.4.- hidrogeluri: unguente cu glicerină.

unguentele acestea trebuie să fie ambulate în tuburi şi extragerea lor din aceste tuburi să fie făcută în mod corect. Se va ţine seama de riscul reacţiilor alergice. proces care se soldează cu formarea de peroxizi şi alte produse de oxidare. dar încorporarea lor în unguente apoase poate crea probleme (antioxidanţi fenolici sunt transferaţi în faza apoasă şi ca atare apar colorări). Deoarece sterilitatea trebuie să fie menţinută pe tot parcursul perioadei de consum. Consistenta Un unguent trebuie sa aibă calitatea de a se întinde cu uşurinţă şi de asemenea trebuie să poată să fie îndepartat tot aşa de uşor (de preferinţa prin spălare). grăsimi şi hidrocarburi care sunt uneori sensibile la oxidare. Din această cauză se utilizează de cele mai multe ori metode speciale care sunt cuplate direct cu condiţiile impuse în practică. Unele unguente de exemplu cele oftalmice trebuie să fie sterile.1.6. în cursul utilizării. Unele probleme farmaceutice În farmacii. Stabilitatea bazei de unguent trebuie să fie testată cu foarte mare grijă. oxidare) şi prin urmare problema stabilităţii trebuie să fie tratată cu foarte mare atenţie. Adaosurile de antioxidanţi ameliorează adesea considerabil stabilitatea produsului. Determinările de acest tip nu pot exprima în mod sigur toate proprietăţile care sunt incluse în termenul “consistenţă”. 1. Stabilitate În unguentele apoase drogurile incorporate pot suferi un proces de descompunere (hidroliză. În cazul în care umplerea flaconului se făcea fără curăţarea atentă a acestuia. În aceste flacoane se depuneau pe peretele interior. atunci stocul de ulei proaspăt suferea rapid o degradare destul de avansată. flacoanele au fost înlocuite cu recipiente 9 . La ora actuală. Prin urmare. consistenţa trebuie să fie astfel creată încât unguentul să poată fi condiţionat în mod convenabil în tuburi. Datorită condiţiilor create în timpul utilizării unguentului pot apărea şi reacţii fotochimice. Alegerea conservantului este făcută în mod obligatoriu pentru fiecare preparat individual în lumina testelor cu diferite microorganisme.5. extrudarea unui unguent dintr-un tub poate fi studiată prin măsurarea cantităţii de forţă necesară pentru a obţine un anumit rezultat. 1. La final se va acorda atenţie stabilităţii fizice a unguentelor emulsii. filme de ulei care induceau procesul de oxidare. uleiurile şi grăsimile au fost stocate în flacoane stoc. În plus. deoarece este compusă de cele mai multe ori din uleiuri.7.

2. Pentru acest produs se recomnadă. vitaminele vor suferi condiţii favorabile procesului de oxidare. Vitaminele A şi D din uleiurile obţinute din ficatul de peşte sau din ulei vegetal în care s-a adăugat un antioxidant adecvat. urmată de degradarea vitaminei A sensibilă la oxidare. Este posibil să se separe şi comprimate care conţin o cantitate mică dintr-o soluţie uleioasă. suspendare. Substantele active se pot gasi dispersate in baza de unguent sub forma de solutie. de asemeanea. poate avea loc o formare pronunţată de peroxizi. Dintre uleiurile vegetale. adiţia unei concentraţii de 0. Comprimatele care conţineau vitamina D au fost preparate înainte pe baza acestei metode. Cu toate acestea. emulsie sau de suspensie cand se obtin unguente de tip : solutie. uleiul este dizolvat într-un solvent volatil şi soluţia este distribuită peste un granulat preparat înainte. emulsie. De fiecare dată când se deschide recipientul se introduc noi cantităţi de aer şi pe pereţii flaconului se depune un film de ulei. După ce ambalajul a fost deschis. care se utilizează în Suedia.01% BHT. Uleiurile esenţiale sunt produse care sunt destul de sensibile la oxidare.recuperabile.Metode de preparare a unguentelor Metodele de preparare ale unguentelor ţin de sistemul de dispersie. În timpul consumării acestor uleiuri.01% de hidroxitoluen butilat (Adeps Suillis Stabilisatus). Prin adăugarea uleiului hidrogenat şi a unui antioxidant adecvat se poate preveni formarea peroxidului. au o stabilitate bună atunci când uleiul este păstrat la rece în recipiente bine umplute. La ora actuală. A fost menţionată şi tendinţa de oxidare a lanolinei. Componentele terpenice sunt oxidante cu forma de hidroperoxizi şi desfăşurarea procesului de oxidare poate fi urmărită în acest caz prin intermediul determinărilor iodometrice ale peroxidului. acum este posibil să se utilizeze o vitamină D stabilizată sub forma unei pulberi (microîncapsulare). Toate operatiile de dispersare pot fi intalnite dependent de natura substantelor active : dizolvare. s-a constat că uleiul de arahide are un conţinut redus de peroxid. suspensie sau polifazice (solutieemulsie-suspensie). Cu toate acestea. După cum s-a acţionat înainte. în comprimatele preparate în acest mod se formează rapid peroxizi în uleiul care a fost dispersat peste o suprafaţă mare. În acest caz. în mai multe farmacopei au fost introduse valori limită pentru conţinutul de peroxid (determinarea iodometrică). La ora actuală se utilizează în acest scop o concentraţie de 0. axungia este un produs foarte sensibil la oxidare şi prin urmare stabilizarea cu antioxidanţi este foarte necesară. conţinutul trebuie să fie utilizat într-un interval specificat de timp. Uleiul de terebentină şi cel de lămâie sunt foarte sensibile la oxidare şi pot fi stabilizate prin adaus de antioxidanţi. 10 .

Aceste operatii sunt necesare pentru a aduce princiipile active in particule cat mai fine pentru a usura obtinerea unui amestec intim cu excipientul. mentolul şi timolul sunt solubile în parafină moale în proporţie suficientă pentru a se permite obţinerea unguentelor soluţie. Unguentele emulsii de tipul A/U se prepara de obicei cu ajutorul lanolinei. În cursul perioadei de stocare a unui asemenea unguent. soluţia apoasă fiind prelucrată în baza grasă la temperatura camerei. Dar acest tratament care se aplică întotdeauna în industrie trebuie să fie adaptat totuşi preparatului individual. drogul va cristaliza şi cristalele sale pot fi destul de mari.2. Prin urmare prepararea unguentelor la cald poate uneori să dea naştere la soluţie suprasaturată. În cazul preparării pe scară mare se utilizează tot felul de dispositive mecanice pentru omogenizarea unguentelor emulsie. Unguentele solutii se pot obtine si prin extractia la cald a unor droguri vegetale cu baza de unguent topita. In farmacie prepararea unguentelor se face la mojar (vezi imaginea alaturata) la temperatura camerei sau la cald. Se va aplica şi un sistem de avacuare a aerului care a fost înglobat în unguent în cursul preparării.Unguentele emulsie Unguentele A/U pot fi preparate prin încorporarea fazei apoase în baza grasă topită. Majoritatea drogurilor însă sunt puţin solubile în parafină moale şi uleiuri vegetale. cantitatea egala cu cantitatea de solutie apoasa rezultata. ambele fiind încălzite la aceiaşi temperatură după care amestecul este triturat până la răcire. Se poate recurge şi la aplicarea unei metode la rece.Unguente solutii Un număr mic de droguri. Preparearea unguentelor U/A este făcută în general în condiţii de încălzire. 2. Topirea componentelor este deseori necesara pentru a realiza un amestec omogen. 2. In astfel de situatii substanta active se va disersa sub forma de suspensie. dupa care amestecul este triturate până la răcire.1. Faza apoasă este încălzită la temperature de 70°C şi apoi este încorporată în faza grasă care fusese încălzită la aceeaşi temperatură. de exemplu camforul. 11 .emulsionare. separarea drogului epuizat si apoi triturarea pana la racire.

Unguentele suspensie Această grupă include un număr mare de unguente.22μm. O suspensie concentrată (1+2) cu această substanţă în parafină lichidă a fost trecută de repetate ori prin moara cu trei valţuri care a desfăcut aceste aglomerate. Subgalatul de bismut – mărirea particulelor acestei substanţe a fost egală cu 1 . Dupa aceea s-a adăugat baza de unguent. cristalele au fost sparte complet. În scopul realizării acestui lucru substanţele chimice utilizate trebuie să aibă o mărime foarte fină a particulelor. Atunci când suspensia (1+3) de acid salicilic în parafină lichidă a fost tratată de mai multe ori în moara cu trei valţuri. În cazul producţiei pe scară mică cel puţin.2. Ele au fost preparate şi într-un mod care duce la obţinerea unor particule cu dimensiuni de 1-10μm. Cu toate acestea.3. În unguentele suspensie se măreşte ca să se obţină o mărime maximă a particulelor de aproximativ 50μm. Reguli privind igiena la prepararea unguentelor Atenţia a fost îndreptată asupra aceste probleme ca urmare a apariţiilor a numeroaselor infecţii ce proveneau din utilizarea unor unguente oftalmice contaminate. Acidul salicilic – mărimea particulelor acestei substanţe a corespuns ochiurilor de 0. În unguentul final mărimea maximă a particulelor a revenit la 5μm. 2. Aceste aglomerate trebuie să fie desfăcute în cursul preparării unguentului. În continuare s-a adăugat baza de unguent. Se vor face toate eforturile pentru a se asigura că drogul incorporat a fost adus la un grad de mărunţire cât mai fin posibil. În pulbere au fost găsite particule care aveau o mărime chiar de 400μm (cristale în forma aciculară ce pot trece printr-o deschidere mult mai mică a sitei). o pulbere care are această fineţe are un caracter puternic coeziv şi prin urmare este caracterizată prin aglomerate mai mari şi mai mici de particule. Majoritatea drogurilor trebuie să fie totuşi mărunţite şi apoi cernute pentru a se obţine o mărime redusă a particulelor. Rezultatele de mai jos au fost scoase dintr-un studiu care se referă la prepararea unguentelor suspensie cu două droguri complet diferite între ele.150μm.15mm. În prezent au fost stipulate o serie de condiţii referitoare la sterilitatea 12 . dar aglomeratele au avut o dimensiune de 10 . există de asemenea posibilitatea de a utiliza moara cu trei valţuri tocmai pentru a se obţine un anumit grad de reducere a mărimii particulelor strâns legat de prepararea unguentului. Pulberile micronizate pot fi obţinute prin utilizarea unor dispozitive speciale. Un număr mare de droguri sunt deja existente în această stare. Mărimea maximă a particulelor în unguentul final a fost egalat cu 20μm.4.

Pentru respectarea acestor condiţii în operaţiile ex-tempore. Microscopul este metoda cea mai sigură de control. De regulă este menţionată o limită superioară de 50μm. de preferinţă nu trebuie să prezinte nici un fel de tendinţă de 13 . Cilindrul din mijloc se roteste in jurul axului. Omogenizarea cantitatilor mai mari de unguente se realizeaza in mori pentru unguente. mori cu discuri orizontale sau cu valturi. Dacă se observă particule contra luminii atunci se poate spune că mărimea maximă a particulelor este de regulă mai mică de 30μm. Această metodă nu are totuşi o aplicabilitate generală. Moara cu trei valturi este constituita din 3 cilindri orizontali cu suprafetele netede. Pentru controlul de rutină se poate utiliza un dispozitiv denumit etalonul Hegman. mult expuse a echipamentului existent. se marchează punctual la care apar urme lăsate de particulele în proba întinsă.6. Proba este adusă la partea cea mai adâncă a canalului şi apoi este întinsă spre partea îngustă cu un răzuitor special. Materialul este adus intre primele doua valturi si apoi trece pe al treilea valt dupa care se culege. care este construit dintr-o placă pe care a fost ataşat un canal în formă de pană a cărui adâncime este marcată în diferite puncte.5. Procedeul cel mai simplu este de a examina cu atenţie o probă întinsă pe o lamă. filmul format trebuie sa fie continuu şi subţire. Acest lucru a dus la construirea unor instalaţii destinată proceselor pe scară mare în care întreaga producţie are loc într-un sistem închis.acestor unguente şi a acelor unguente care sunt destinate a fi utilizate pe răni deschise de mari proporţii sau pe pielea grav lezată. Producţia pe scară mare ridică probleme şi mai complicate datorită naturii deschise. să se instaleze o boxă specială cu echipament pentru operaţiile aseptice şi să se recurgă la utilizarea unor tehnici de lucru aseptice. 2. Cele doua laterale se pot apropia sau departa si se rotesc in sens invers fata de miscarea cilindrului median.Omogenizarea Introducerea probelor pentru controlul mărimii particulelor de droguri încorporate în unguente este o problemă care a fost discutată de multe ori. Acest mecanism asigura o buna omogenizare a unguentelor. Proba emulsiei Pentru evaluarea unguentelor emulsie proba este întinsă pe placă de sticlă cu ajutorul unei spatule. nu trebuie să apară picături separate. Dar se poate obţine o apreciere şi pe alte căi. Moara cu trei valturi are un randament scazut. 2. este necesar să se utilizeze substanţe sterile şi ustensile de asemenea sterile. Omogenizarea cantitatilor mici de unguente se realizeaza prin triturare in mojare.

Nu se aplica pe leziunile pielii. Ambalarea unguentelor Unguentele se expediaza in borcane de portelan sau de sticla cu capac izolat cu ciolofan. prurit. Dintre antiinflamatoarele cu actiune specifica se utilizeaza fenilbutazona si derivatii. Absortia prin tegumente este redusa. sau cu ajutorul preselor manuale sau mecanizate.). Local pot produce eritem. Tuburile de metal. In tratamentul bolilor reumatismale se folosesc numeroase preparate de uz extern care contin substante antiinflamatoare necorticosteroidice. constituie ambalajele preferate pentru unguente. cositor. Se evita de asemenea ambalarea unguentelor in cutii de lemn datorita permeabilitatii peretelui cutiei pot actiona agentii atmosferici si componentele unguentului pot fi repede oxidate. in cazul in care cantitatilor mai mici de unguent. Se recomanda ca la introducerea unguentului in borcan sau cutie sa nu ramana goluri de aer in masa lui care poate provoca alterarea. Ele protejeaza unguentul de actiunea agentilor atmosferici.alunecare. analgezice. inclusiv pe eczema. arsuri. Se vor evita aplicatiile pe perioadele lungi de timp si pe suprafete mari. Capitolul III: Unguente antiinflamatoare 3. 2.1. renale). revulsive. material plastic. uneori efecte sistemice nedorite (hematologice. acidul niflumic. Un control complet sigur al stabilităţii unguentelor emulsie poate fi făcut doar în condiţii normale de stocare. acidul flufenamic. derivatii acidului salicilic. acidul metiazinic. pot determina sensibilizare.Borcanele de sticla nu sunt indicate in cazul unguentelor sensibile la actiunea razelor solare. 14 . Bazele de unguent sunt din cele mai diverse : baze lipofile anhidre. Pentru obţinerea unor date mai rapide se aplică stocarea programată la temperature care alternează între 4° şi 5°C.7. acidul protizinic si altele. impedica pierderea apei prin evaporare. hartie pergaminata. Tuburile de material plastic nu pot fi folosite deoarece eleisi recapata forma dupa apasare ceea ce introduce aer in interiorla fiecare folosire. Antiinflamatoare nesteroidiene Antiinflamatoarele nesteroidiene de uz topic sunt utilizate sub forma de unguente pentru actiune antiinflamatoare locala. asigura conservarea preparatelor o perioada de timp mai indelungata. baze emulsii de tipul A/U si U/A si hidrogeluri. Local posibil eczema de contact. aluminiu. Ambalajele de bachelita pot provoca descompunerea unor substante medicamentoase (saruri de mercur etc. Umplerea tuburilor se poate face manual sau cu spatula. in cutii de material plastic si tuburi metalice.

Ciclooxigenaza are 2 izoforme: COX1(acțiune homeostatică) și COX2 (enzimă ce apare în timpul inflamației și se pare că facilitează raspunsul inflamator. producînd de asemenea bronhoconstricție. Este mediată : histamină serotonină.Ea poate fi împărțită în trei faze: • • • • • inflamatia acuta: răspunsul inițial la agresiune inițială. reprezentat de fenomene de reacție ale organismului față de agresiunile fizice. eozinofilelor. autoimunitate).Înlatură sau diminuează unele simptome și semne ale inflamației în boli reumatice.Se împart în următoarele categorii: Antiinflamatoare nesteroidiene clasice (generația I) Derivați de acid salicilic : acid acetilsalicilic. Derivați de acid acetic: derivati de acid fenilacetic: diclofenac. de stabilitate precum si dependent de gradul de absortie. sau față de reacțiile interne (alergie. la care predomină efectul antiinflamator.Alegerea se face in functie de compatibilitatea cu substantele active. bradikinină. care sunt responsabile de efecte asupra vaselor sanguine. Clasificarea antiinflamatoarelor se face în funcție de criteriile terapeutie și chimic: Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): sunt substanțe care fac parte din grupa analgezice-antipiretice-antiinflamtoare. terminațiilor nervoase. cu un puternic efect chemotactic asupra neutrofilelor. acești compuși ai oxigenului interacționează cu acidul arahidonic dînd naștere la substanțe care perpetuează procesul inflamator. diflunisal. benorilat.Lezarea tesuturilor duce la eliberarea enzimelor lizozomale. infectioase. chimice. Inflamația este un proces lung complex. acidul arahidonic este eliberat și astfel sunt sintetizate eicosanoidele. Acidul arahidonic este transformat pe 2 căi: Calea ciclooxigenazei produce prostaglandine (PG). La locul leziunii tisulare por fi eliberate următoarele substanțe: • • • • • • • • amine : histamina. și poate fi folositor organismului inflamația cronică: se eliberează mediatori care nu intervin în răspunsul acut. serotonina polipeptide :kinine-bradikinina. prostaglandine. 15 . Calea lipooxigenazei care ducela leucotriene (LT). raspunsul imun este declanșat de antigeni. kalidina radicali liberi ai oxigenului: anionul superoxid este format de reducerea oxigenului molecular.Una dintre cele mai importante boli de acest gen este poliartrita reumatoida în care inflamația cronică are drept rezultat durerea și distrugerea osului și cartilajului articular. ceea ce duce în final la formarea peroxidului de hidrogen sau radical hidroxil.

Local posibil eczema de contact. parecoxib. O noua clasificare a antiinflamatoarelor estre facut in 1999 De T. Absortia prin tegumente este redusa. salicilat de sodiu. diflunisal. Pirazolone: fenilbutazona. nabumetona. naproxen. ibuprofen. Nu se aplica pe leziunile pielii. Unguente cu antiinflamatoare nesteriodiene Antiinflamatoarele nesteroidiene de uz topic sunt utilizate sub forma de unguente pentru actiune antiinflamatoare locala. Warner. uneori efecte sistemice nedorite (hematologice. etodolac. Se vor evita aplicatiile pe perioadele lungi de timp si pe suprafete mari. Oxicami: piroxicam Antiinflamatoare nesteroidiene inhibitoare selective sau specifice de COX2 (generația a II-a) Blocante selective: meloxicam. piroxicam. meloxicam Rofecoxib Acid 5-aminosalicilic. prurit. sulindac Celecoxib. ketorolac. acid mefenamic. Blocante specifice (coxibi): rofecoxib(retras de pe piață). nimesulid. sulfasalazina 2 3 4 3. Unguente cu salicilati 16 . arsuri. renale). dar cu selectivitate redus AINS inhibitori ai COX2 cu selectivitate de ordin 5-50 AINS inhibitori ai COX2 cu selectivitate >50 AINS inhibitori slabi ai ambelor izoforme Exemple Aspirina. Derivați de acid fenamic : acid niflumic. sulindac. diclofenac. ketoprofen. celecoxib.• • • • • • • • derivați de acizi carbociclici și heterociclici acetici: indometacin. flurbiprofen. valdecoxib. ketoprofen. clasificare facuta în spiritul conceptului COX1/COX2 Clasa 1 Proprietăți AINS inhibitori ai COX1 și COX2. pot determina sensibilizare.2. inclusiv pe eczema. Derivați de acid propionic: ibuprofen. acid mefenamic. indometacin. Local pot produce eritem. fenoprofen.

excipient la 100 g (tub cu 28 g). unguent Compozitie Unguent continand salicilat de metil 3. accidente vasculare. cloroformul.5 g. Incorporat in unguente emulsii poate provoca separarea apei. 17 . Indicatii Dureri reumatice cronice. Salicilatul de metal este un lichid incolor sau slab galbui.80 g. varice. Slab solubil in apa. O alta formula : acid salicilic 0. rareori reactii alergice la salicilat sau mentol. gel hidrofil constituit din carbopol neutralizat cu trietanolamina. Se folosesc acidul salicilic.1 g. mentol 0.75 g.25 g. salicilatul de dietilamina. salicilat de glicol 10 g. alcool si apa la 100 g. vaselina. arzator. activeaza circulatia si stimuleaza nespecific fenomenele de aparare. cu miros characteristic.5 g.5 g.6 g. SALIFORM.Derivatii salicilati sunt cunoscuti de multa vreme pentru actiunea lor antiinflamatoare. alcool cetilic. Ca baza de unguent se poate folosi un ulei de vaselina. mentol 0. ceara. dureri nevralgice. salicilat de propilenglicol. Este putin stabil la caldura si lumina. uleiurile grase. salicilat de metal 12. Actiune terapeutica Iritant local cu consecinte revulsive. urmate de infasurare calda. Doze si mod de administrare Frictii usoare. Contraindicatii boli de piele. cloroform 1. salicilatul de metil. excipient la 100g. nicotinat de metil 0. timp indelungat. eterul. alergie la una din componente.75 g. se vor feri ochii si mucoasele. la gravide si copiii mici nu se aplica pe suprafete mari. camfor 0. mialgii. Produce lichefierea bazelor de unguent cu alcooli de lana.05 g. cu gust dulceag. O asociere cu un corticosteroid se poate vedea in formula : acetat de dexametazona 0. acid salicilic 1. antireumatic. miscibil cu alcool etilic. salicilamida 2 g. patrunzator si persistent.65 g. pe pielea lezata sau pe mucoase provoaca iritatie puternica. Reactii adverse Aplicarea pe regiuni sensibile ale pielii. lanolina. esenta de eucalipt 0.

se vor feri ochii si mucoasele. microangiopatie diabetica grava.ulei moale de macrogoli la 50 g.gel de metilceluloza la 100 de g. furuncule si panaritii in stadiul initial.5 g.5 g.2 g. nicotinat de metil. mialgii. activand circulatia in piele si organele interne (prin reflexe cutiviscerale segmentare) si stimuland nespecific mecanismele de aparare. Se conditioneaza in tuburi de 80 g. Reactii adverse: iritatie locala in cazul aplicarii excesive. ulei de hiosciam compus 2. camfor 0. guaiacol 1. ulei de pin 1 g.5 g.salicilat de metil 3. afectiuni vasculospastice periferice. bronsite cronice. arterita obliteranta. etanol. Mod de administrare: In frictii cutanate usoare. dureri traumatice articulare si musculare. Prezentare farmaceutica: Solutie hidroalcoolica pentru uz extern continand nicotinat de benzil 3% (flac. hematoame. Substantele volatile antrenate de vehiculul hidrofi se resorb si actioneaza ca analgesic rezolutiv si antireumatismal. mentol.eucalyptol 1 g. Alt exemplu de unguent de penetratie este unguentul bronho-rezorbabil : camfor 1.5 g. de 2-3 ori/zi. ulei de tim 0.P entru a se asigura penetrarea rapida a substantelor se foloseste un vehicul hidrofil cum ar fi metilceluloza sau de tragacanta ca in formula : Esenta de terebentina 16 g. unguent continand nicotinat de benzil 3% (tub cu 18 g). unguent . Preparatul se aplica prin frictionarea si masarea spatelui. salicilat de metal 1. ulei de terebentina. nevralgii. Actiune terapeutica: Vasodilatator local prin actiune directa asupra musculaturii netede a vaselor. pleurezii (in perioada de resorbtie). cu 50 ml). Se tritureaza aloolul si guaiacolul pana se lichefiaza. FARAGEL FORTE gel : camfor. uleiurile si treptat unguentul de polietilenglicoli. are proprietati revulsive.8 g.5 g. REVULSIN. 18 . tendinta la alopecie. acid acetic 8 g. Se adauga apoi salicilatul de metil. ulei de eucalipt. Indicatii: Dureri articulare reumatice cronice. Contraindicatii: Boli inflamatorii ale pielii.

butadion. Alinarea dureaza cateva ore. dar inferioara celei a indometacinei. provocata experimental. este capul de serie al unei grupe de antiinflamatorii nesteroidiene foarte eficace. Mod de administrare Aplicati generos si masati usor pana cand Balsamul-Extra Strength ben-gay Sports dispare. Masati cu Balsamul-Extra Strength ben-gay Sports si veti simti caldura produsa de ingredientele sale puternice ajutand la relaxarea musculaturii incordate si cresterea circulatiei. Actiune terapeutica Balsamul-Extra Strength ben-gay Sports este o crema analgezica nongrasa.unguent Compozitie ingrediente active: Salicilat de Metil 28%. Potenta la nivelul diferitelor modele de inflamatie congestiv-exudativa. astfel veti lucra mai confortabil si timp mai indelungat. Pentru musculatura dureroasa: folositi Balsamul-Extra Strength ben-gay Sports pentru o alinare rapida care va dura cateva ore. butazolidin. Imediat dupa efort: pentru a reduce durerea musculara aplicati Balsamul-Extra Strength ben-gay Sports pe musculatura suprasolicitata si permiteti sa actioneze inainte de a face dus. Repetati de 3-4 ori pe zi.BEN GAY. pentru aplicatii locale. Inaintea efortului: Pentru a ajuta relaxarea musculaturii incordate folositi BalsamulExtra Strength ben-gay Sports. Fenilbutazona are predominant efect antiinflamator. elmedal. hidroxid de potasiu. apa purificata. Unguente cu fenilbutazona Fenilbutazona (phenylbutazone. un acid enolic derivat de pirazolidin . Menthol 10%. tristearat de sorbitan. este superioara celei a acidului acetilsalicilic. guma xantan. ingrediente inerte: acid stearic. lanolina anhidra. spondiryl). polisorbat 85. 19 . monostearat de gliceril.

FENILBUTAZONA. marind astfel disponibilitatea acesteia de a patrunde. 20 . alcool stearilic. clacaj muscular la sportivi. apa distilata (Butazolidin). nipasol. sechele dupa fracturi. Avantajele unguentului cu fenilbutazona : .forma farmaceutica de crema permite administrarea topica insotita de masaj. polisorbat 60. silicat de magneziu. artroze. . . 2% cloroform. contuzii. Unguentul se aplica numai pe tegumente indemne. prin proprietatea lor de a intensifica local circulatia. . vaselina alba. tendinite.Fenilbutazona este un antiinflamator cu o activitate incontestabila care poate fi administrat sub forma de unguent. O formula de unguent cu fenilbutazona contine 5% substanta activa intr_un excipient constituit din glicerina. mialgii si nevralgii (sciatica. nipagin. bursite. Solubila in solutii alcaline dar solutiile se descompun rapid. entorse. in profunzime pana la nivelul sursei durerii si inflamatiei. dupa aplicare topica. 1% mentol si excipienti. joaca si rolul de promotor de absorbtie pentru fenilbutazona. leziuni traumatice inchise. eter si cloroform. care asigura o buna penetrabilitate la nivelul straturilor profunde ale pielii. artralgii. luxatii. periartrite. Proprietati farmacoterapeutice: Unguentul cu fenilbutazona reuneste efectul antiinflamator si analgezic al acesteia cu actiunea revulsiva a camforului. mentolului si cloroformului.prezenta mentolului si a camforului in compozitie confera o senzatie de racoare la nivelul locului de aplicare. torticolis).mentolul si camforul. sulfat de ortoxichinoleina. contribuind la ameliorarea rapida a durerii. 3% camfor. unguent Compozitie: Unguentul contine 4% fenilbutazona. Indicatii: Inflamatii si dureri de natura reumatismala. dar si al celor uricozurice. Este practic insolubila in apa dar solubila in alcool. miristat de izopropil timerosal.tratamentul crizelor de guta datorita proprietatilor sale intense analgezice si antiinflamatoare.

supuratii (abcese. acetat de hidrocortizona 1 g. lidocaina 3 g. salicilatii cu actiune proprie antireumatismala si un anestezic local nereactogen. mefenizina 2 g. unguent cu macrogoli la 100 g. Unguentul este penetrant si de aceea este contraindicat la nefrotici. eventual.salicilat de metilsau de dietilamina 2 g.03 g. Inaintea primei aplicari se testeaza sensibilitatea bolnavului pe o zona cutanata restransa. vor utiliza unguentul numai sub supraveghere medicala. Se asociaza mefenizina cu capacitate analgezica si decontractanta. alterari ale formulei leucocitare sau antecedente ulceroase. de 2-3 ori pe zi. hepatici si cardiaci decompensati. frictionand. zona interesata (mai ales in afectiunile aparatului locomotor). Nu se aplica pe plagi deschise.a. afectiuni hepatice si cardiopatii decompensate. Conditii de pastrare: La adapost de caldura si umiditate. se recomanda prudenta la bolnavii cu nefrita cronica. excipient negras la 100 g. papavina 10. Prezentare farmaceutica: Tuburi de 20 g. Uneori fenilbutazona se asociaza cu corticosteroizii ca in formula : fenilbutazona 3 g. pe tegumente indemne. flegmoane). Mod de administrare: Unguentul se aplica. bolnavii cu tulburari de coagulabilitate sanguina. Are o actiune antalgica rapida si de durata 21 . 000 U. degeraturi.inflamatii si dureri de origine circulatorie: tromboze varicoase si hemoroidale externe. Contraindicatii si precautii: leziuni cutanate inchise (eczeme) sau deschise (ulcer varicos). sechele flebitice. In formula : fenilbutazona 2 g. excipient A/U la 100 g. galat de octil 1 g. sensibilizare la fenilbutazona si la anticoagulante de tip heparinic. inflamatii de alta natura (intepaturi de insecte s.). Se conditioneaza in tuburi de 20 de g.clorhidrat de lidocaina 2 g. acid sorbic 0. flebite si periflebite dupa injectii intravenoase. Se poate folosi si o baza hidrosolubila ca in formula : fenilbutazona 2 g.

dupa aplicare topica. marind astfel disponibilitatea acestuia de a patrunde.mentolul. . joaca si rolul de promotor de absorbtie pentru diclofenac. . Durata tratamentului depinde de indicatiile terapeutului si de rezultatul obtinut. prin proprietatea sa de a intensifica local circulatia.forma farmaceutica de unguent permite administrarea insotita de masaj mai ales pentru afectiunile subacute sau cronice si persistenta diclofenacului la locul de administrare mai mult timp. Pentru a se realiza absorbtia unguentului se va efectua un masaj usor la nivelul zonei dureroase si/sau inflamate.Unguente cu diclofenac DICLOFENAC MK. edeme postoperatorii si posttraumatice. cum sunt: eczeme. Contraindicatii: hipersensibilitate la diclofenac sodic sau la excipienti. Indicatii: afectiuni inflamatorii si traumatisme ale tendoanelor. arsuri. 50 g permit personalizarea costului tratamentului in functie de durata tratamentului si suprafata de administrar 22 . unguent Compozitie : diclofenac sodic 10 mg/g.marimile de ambalaj in gramaje de 35g. .in cazul leziunilor cutanate. leziuni infectate.prezenta mentolului in compozitie confera o senzatie de racoare la nivelul locului de aplicare ceea ce contribuie la ameliorarea rapida a durerii. plagi persoane care au avut crize de astm declansate de aspirina sau de substante inrudite chimic cu aceasta. la femeile gravide in trimestrul III de sarcina si cele care alapteaza . in profunzime pana la nivelul sursei durerii si inflamatiei.singurul produs topic care contine diclofenac sodic sub forma de unguent. Doze si mod de administrare: pe pielea zonei dureroase se aplica 2-3 g de unguent de 3 pana la 4 ori pe zi. . ligamentelor. muschilor si articulatiilor. Avantaje:.

contraindicat pacientilor ale caror atacuri astmatice. ligamentare. si se maseaza usor. propilenglicol. Copii: nu au fost inca stabilite recomandarile si indicatiile utilizarii Voltarenului Emulgel la copii. in afara cazului cand acestea sunt zonele tratate. Indicatii Inflamatii posttraumatice tendinoase. Forme localizate de reumatism degenerativ. entorselor. alcool izopropilic. Dupa aplicare. Doze si mod de administrare Adulti: Voltarenul Emulgel se aplica local pe piele. Cu toate acestea. Cantitatea folosita depinde de suprafata care trebuie tratata. ex. 2-4 g Voltaren Emulgel sunt suficiente pentru tratamentul unei suprafete de 400-800 cm2. De exemplu.VOLTAREN EMULGEL. Forme localizate de reumatism. gel Compozitie Substanta activa: dietilamino-diclofenac. parafina lichida. bursite. urticariene sau de rinita acuta sunt precipitate de acidul acetilsalicilic sau alte antiinflamatorii nesteroidiene. Actiune terapeutica antiinflamator nesteroidian. osteoartroza a articulatiilor periferice si a coloanei vertebrale. contuziilor etc. esteri ai acizilor caproic si caprilic. musculare si articulare. diclofenacul administrat sub forma de unguent determina aparitia mult mai putinor reactii adverse. ex. sindromul umar-mana. propilenglicol. Excipienti: dietilamina. de 3-4 ori pe zi. periartropatii. in urma luxatiilor. alcool izopropilic sau la alti excipienti. Masuri de precautie Comparativ cu administrarea orala. cetomacrogol 1000. Voltarenul Emulgel este. de asemenea. Contraindicatii Hipersensibilitate cunoscuta la diclofenac. in cazul aplicarii Voltarenului Emulgel pe o suprafata intinsa si pentru un timp indelungat. 23 . poliacrilat. apa. precum tendinite. substante odorizante. mainile trebuie spalate.

leziuni dupa traumatisme inchise (contuzii. mialgii. antireumatismal cu aplicare locala. Nu se administreaza oral. Indicatii Afectiuni reumatismale (inflamatii si algii in artroze. luxatii. Dupa aplicarea unguentului pe tegument (indemn). inflamatii si dureri de origine circulatorie (flebite. bursite. 24 .exista posibilitatea aparitiei efectelor adverse sistemice. Cantitatea de substanta activa care trece in lapte este neglijabila. se recomanda evitarea tratamentului cu Voltaren Emulgel la femeile gravide. unguent Compozitie Unguent continand: indometacin 4 g. cantitatea de indometacin vehiculata prin sange emica impunand totusi prudenta in utilizarea lui pe suprafete mari si/sau termene lungi. periartroze. Reactii sistemice: cazuri izolate: eritem generalizat. Trebuie evitat contactul acestuia cu conjunctiva sau alte mucoase. dimetilsulfoxid 6 g. eritem. excipienti pana la 100 g. tromboflebite. reactii de hipersensibilizare (atacuri astmatice. angioedem). Potential mutagen. vezicule. carcinogen si toxic asupra fatului: studiile preclinice nu au evidentiat nici un astfel de efect al Voltarenului Emulgel. sinovite si tenosinovite. degeraturi. blocaj muscular la sportivi. entorse. Voltaren-ul Emulgel trebuie aplicat doar pe pielea sanatoasa si intacta (nu pe rani sau solutii de continuitate). Reactii adverse Reactii locale: ocazional dermatite de contact alergice si nealergice (simptome: prurit. edem. bule sau chiar decolarea pielii). Sarcina si alaptare: Desi nu s-au observat efecte adverse. Asocierea indometacindimetilsulfoxid asigura produsului o buna eficienta terapeutica atat prin sumarea efectelor lor antiinflamatoare si analgezice cat si prin cresterea penetrabilitatii indometacinului (datorita prezentei dimetilsulfoxidului). papule. nevralgii). reactii de fotosensibilizare. periflebite . tendinite. Efecte asupra abilitatii de a conduce autovehicule sau de a supraveghea masini: nu se cunosc pana in prezent.cu tegument indemn). Actiune terapeutica Antiinflamator. artralgii. Unguente cu indometacin INDOMETACIN. sechele dupa fracturi).

25 . INDOSIN. prin masarea usoara a tegumentelor zonelor interesate (vor fi evitate mucoasele si tegumentele cu leziuni). contuzii. intinderi musculare) sau circulatorii (tromboze venoase etc. parfum (Flower&Fruit) 1g. propilenglicol 0.2 g. Se urmareste timp de cateva ore eventuala aparitie a unei reactii de tip alergic (prurit. dietanolamina 0. rash cutanat) care contraindica utilizarea produsului. tendinite. in cursul tratamentului cu antiparkinsoniene. gel Compozitie:100 g gel contin indometacin 2 g si excipienti: levomentol 1 g.Contraindicatii Aplicarea pe mucoase si leziuni cutanate (ulcer de gamba.6g. etanol 96% 50g. boala ulceroasa. traumatica (entorse. Mod de administrare Aplicatii locale de 2-3 ori pe zi.). Precautii: Nu se recomanda administrarea produsului in prezenta leziunilor cutanate. pe arii cutanate intinse si sub pansament ocluziv.1g. Atentie! inainte de inceperea tratamentului se va face un test de toleranta locala a produsului prin aplicarea unei cantitati mici de unguent pe fata interna a antebratului si masaj usor. cardiopatii decompensate. glicerol 2g. hipersensibilitate la alte antiinflamatoare nesteroidiene. Trebuie evitat contactul produsului cu ochii. afectiuni hepatice.1g. Reactii adverse Posibile reactii cutanate de tip alergic. hidroxietilceluloza 1. camfor racemic 0. Precautii In administrare la pacientii cu tulburari de coagulare (sau sub tratamentcu anticoagulante). Indicatii: Indosin gel este indicat in tratamentul starilor inflamatorii si dureroase articulare si periarticulare de natura reumatismala. supuratii) sau la pacientii cu sensibilitate la derivatii indolici. p-hidroxibenzoat de metil 0. Contraindicatii: hipersensibilitate la indometacin sau la oricare dintre componentele produsului.5g. nefrita. pe mucoase. bursite.5g. apa purificata 41. urticarie.

lombalgii 26 . Doze si mod de administrare: lndosin gel se aplica local. In absenta datelor complete privind absorbtia transcutanata a indometacinului. PIROXICAM. tendinite. nu se recomanda administrarea produsului in perioada de sarcina si alaptare. Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folost utilaje In absenta datelor complete privind absorbtia transcutanata a indometacinului. indometacinul poate produce fenomene iritative si reactii alergice (urticarie. cu afectarea capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. pacientii trebuie avertizati ca antiinflamatoarele nesteroidiene pot produce reactii adverse nervos-centrale. nu poate fi exclusa aparitia reactiilor adverse sistemice specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene. A nu se lasa la indemana copiilor. eruptii cutanate). crema Compozitie : pxicam 30 mg/g. Indicatii terapeutice afectiuni inflamatorii extraarticulare (mialgii. Supradozaj: Nu au fost raporate cazuri de supradozaj dupa administrarea cutanata a indometacinului. pe piele de 2 . hepatica sau renala si in prezenta infectiilor locale. Reactii adverse: Dupa administrare locala.3 ori pe zi.Interactiuni: Este necesara prudenta in cazul administrarii produsului la pacientii tratati cu anticoagulante. Sarcina si alaptarea In absenta datelor complete privind absorbtia transcutanata a indometacinului. ulcer gastroduodenal. insuficienta cardiaca. tenosinovite. Atentionari speciale: Se recomanda prudenta la pacientii cu astm bronsic. A se pastra la temperaturi sub 25°C. tulburari de coagulare. Pastrare: A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj. continand 40 g gel . Ambalaj: Cutie cu un tub din aluminiu inchis cu capac din polietilena.

plagi copiilor sub 12 ani. Denaturarea pielii. . Contraindicatii hipersensibilitate la piroxicam. . betametason) sunt derivati ai corticosteroizilor naturali. leziuni cutanate cum sunt dermatite supurative. aceste produse (prednison. . hormoni secretati de catre glandele suprarenale. Redistributia fluxului arteriolar produce staza si hipoxie tisulara. Circulatia locala creste. alergii severe etc. mai ales pentru afectiunile subacute sau cronice g crema. Corticosteroizii sunt foarte puternici si permit stapanirea inflamatiei atunci cand ea devine severa sau cand se declanseaza fara mod evident. Doze si mod de administrare La nivelul suprafetei dureroase se aplica 0. prednisolon. epicondilite).4 ori pe zi (preferabil dupa o baie calda) si se maseaza usor. Cutie cu un tub a 35. Avantaje: contine cea mai mare concentratie de piroxicam disponibila intr-un produs pentru administrare topica forma farmaceutica de crema permite administrarea insotita de masaj.Boala tesutului conjunctiv. acid acetilsalicilic. fragilitatea osoasa. macrofage si proteine plasmatice. eczeme. afectiuni reumatice inflamatorii si degenerative. proteine plasmatice si fluide duce la aparitia umflaturii si durerii caracteristice procesului inflamator. leziuni infectate.Trauma.5 .Poliartrita. O serie de particule eliberate de celulele si tesuturile afectate de injurie functioneaza ca antigene si stimuleaza un raspuns imun nespecific (proliferare de leucocite).Intinderea musculara. alte antiinflamatoare nesteroidiene sau excipienti.3 Antiinflamatoare steroidiene Antiinflamatoarele steroidiene numite si corticosteroizi. transportand in zona afectata leucocite. Mecanismul inflamatiei : Inflamatia reprezinta una din primele reactii ale organismului la injurie.). 27 . arsuri. 3. Cauze ale inflamatiilor articulare si musculare: .acute fara compresie medulara.1 g crema (aproximativ 3 . ca in cazul bolilor zise inflamatorii (poliartrita reumatoida. precum si periartritei scapulohumerale.4 cm) de 3 . aparitia unei stari diabetice fac parte din numeroasele lor efecte nedorite. Aceasta acumulare de leucocite.

ceea ce duce la scaderea acumularii de leucocite. In zilele noastre azi corticosteroizi se utilizeaza mai frecvent sub forma de unguente. Alegerea judicioasa a vehiculului a permis ca dermato-corticoizii sa poata fi utilizati pe orice tip de leziuni si in orice localizare. decongestionarii tesuturilor si resorbtiei infiltratelor 28 . Efectele farmacodinamice favorabile ale dermatocorticoizilor constau in primul rand in actiunea lor antiflagistica. . multi pacienti oprind tratamentul in momentul in care incep sa se simta mai bine. In plus. Aproape toate dermatozele inflamatorii raspund la steroizii topici. macrofage si reduce deasemenea si eliberarea de kinine vasoactive.Boala articulara degenerative.Tendinite. intensitatea si durata efectului local va depinde nu numai de substantele active ci si de vehicul. Gama indicatiilor lor a fost de asemeni largita atat prin aparitia unor noi compusi cortizonici active local. masaj. Actiunea lor fiind supresiva. corticosteriozii pot inhiba si eliberarea de acid arahidonic de catre fosfolipide. cat si prin asocierea variata a acestora cu alte medicamente antibiotice sau chimioterpice. Influxul de leucocite faciliteaza procesul de fagocitare si eliminarea celulelor afectate. datorita scaderii permeabilitatii vasculare si a vasoconstrictiei. scazand astfel formarea de prostaglandine implicate in procesul inflamator. Conform noilor studii. selectarea excipientului asigura o concentratie maxima si un efect bun local dorit. Durerea si edemul amintesc pacientului sa protejeze zona afectata. Modul de actiune al corticosteroizilor: Mecanismul de actiune al corticosteriozilor include reducerea reactiei inflamatorii prin limitarea dilatarii capilare si scaderea permeabilitatii capilare. . Produsele actuale sunt astfel formulate incat sa inlatura complet sau se reduce la minimum posibilitatea aparitie unor reactii secundare generale. In tratamentul antiinflamator putem folosi si antiinflamatorii nonsteroidiene (aspirina) si prednison oral. nedorite. Astfel de manifestari pot aparea in mod cu totul exceptional numai atunci cand terapia locala cu dermatocorticoizi se face pe suparafete intinse si un timp indelungat..Tumori.4 Unguente cu corticosteroizi Introducerea preparatelor cortizonice in tratamentul afectiunilor locale a reprezentat o adevarata revolutie a terapiei externe dermatologice. 3.Bursite. gheata. urmate de fizioterapie. In perioada acuta sunt utile si: repausul. . Este important de reamintit ca tratamentul antiinflamator trebuie efectuat pe toata perioada indicata. imobilizarea cu fasa elastica.

Alegerea formei farmaceutice depinde de natura afectiunii. S-a observant ca cedarea steroizilor depinde de concentratia si solubilitatea lor in vehicul si de coeficientul de repartitie intre acesta si faza receptoare. 29 . Deoarece actiunea depinde de marimea particuleleor se folosesc substante sub forma de cristale al caror diametru sa fie mai mic de 7 um. De asemenea. stadiul de evolutie. crème. Corticosteroizi fiind insolubile vor fi incorporate in baze de unguent sub forma solida realizandu-se unguente suspensii. lotiuni sau spray. Corticosterozii topici se aplica la nivelul tegumentului sub forma de unguente. in efectul lor keratostatic realizat prin inhibarea procesului de akantoza si parakeratoza si in sfarsit in actiunea pruriginoasadatorita fie unui mechanism de anestezie a receptorilor senzoriali. Cand se trateaza parti ale corpului acoperite cu par se prefer lotiunile.inflamatorii. sebostatic). triamcinolona. spary etc. au fost de asemeni imbunatatiti excipientii in care sunt incorporate corticosteroizii activi. fluocinolonpivalat. In 1960 incep a fi sintetizati deltacortizona si derivatii sai. Astfel in fazele acute ale afectiunilor cutanate sunt pereferate solutiile apoase. dexametazona etc. Acestea exercitand o actiune racoritoare nu impiedica drenarea si accelereaza eliminarea si indepartarea crustelor si diferitelor impuritati. la alegerea componentelor bazei de unguent trebuie sa se tina seama si de conditia ca substanta active sa nu sufere descompuneri chimice sau transformari fizice. sediul leziunii si tipul de piele (seboreic. fie unei inhibatii a mediatorilor biochimici.).. Suspensiile apoase sunt indicate in stadiile subacute deoarece pe langa avantajele intalnite la solutiile apoase exercita si o actiune protectoare datorita pulberilor care raman pe suparfata pielii. dezoximetazona si fluocinolonul (21-acetat-ester de fluocinolonacetonid). Compozitia vehiculului poate reduce sau creste eficacitatea dermatocorticoidului. La prepararea unguentelor cu coricosteroizi alegerea bazelor se face dependent de caracteristicile subastantei active de afectiune si de stadiul evolutiv al acesteia. Utilizarea topica a hidrocortizonei in concentratii de 1% si 2. active in concentratii mult mai mici si cu actiune specific topica.5% in eczema si dermite eczematoase in 1952 a reprezentat inceputul corticoterapiei topice. Pulverizarea se face in mori cu jet de aer sau alte micronizatoare iar pulberea luata in lucru e strict standardizata din punct de vedere granulometric. In continuare au fost descoperiti noi steriozi in special derivatii fluorurati si au fost perfectionate modalitatile de aplicare a terapiei topice (pansamente oclizive. Au aparut mai apoi steroizii difluorurati ca : fluocinolon acetonid.

dermatita periorala. vulvar. tratament de scurta durata) SYNALAR. Proprietati: Fluocinolon acetonidul este un antiinflamator corticosteroid. a activitatii mitotice. aplicarea de cantitati mari pe suprafete intinse de piele denudata poate fi cauza de efecte cortizonice sistemice (mai ales la copii). unguent Forma de prezentare: Synalar crema si unguent se prezinta sub forma de crema miscibila cu apa. antipruriginos local. acnee. tuberculoza cutanata. Mod de administrare: In aplicatii locale pe piele. micoze cutanate. de 1-2 ori/zi. dermatoze sifilitice. zona. dermatita periorala. unguent Prezentare farmaceutica: Unguent (pomada). aplicarea indelungata poate provoca fenomene atrofice la nivelul pielii si acnee. de culoare alba si respectiv sub forma de unguent gras. fiecare continand 0. antialergic. varicela. continand hidrocortizon acetat 1% (tub cu 10 g). Indicatii: Dermatite si eczeme alergice si de contact. hipertricoza. herpes simplex. rozacee. Actiune terapeutica: Antiinflamator. prurit nespecific anal. Contraindicatii: Piodermite. Reactii adverse: Favorizarea dezvoltarii infectiilor microbiene si fungice. scrotal. se va evita sau prudenta in timpul sarcinii (indicatii stricte.HIDROCORTIZON. a raspunsului imun si 30 . Mecanismele sale de actiune sunt legate de producerea vasoconstrictiei si suprimarea permeabilitatii membranare.025% fluocinolon acetonid Ph Eur. vaccina. doze mici.

nu trebuie aplicat la nivelul fetei. Apoi se aplica Synalar si se acopera zona cu un pansament adecvat. tratamentul sa nu fie in mod obisnuit prelungit mai mult de cinci zile si nu se vor folosi pansamente ocluzive. Daca este aplicat pe fata. Synalar. Unguentul este adecvat leziunilor uscate. Tratamentul cu steroizi topici trebuie intrerupt daca se observa reactii nedorite. Indicatii: Synalar este indicat pentru tratarea unei largi game de afectiuni inflamatorii. Preparatele tip Synalar nu sunt indicate in tratamentul dermatozelor la copiii sub un an. acnee. trebuie minimalizate atat cantitatea aplicata cat si durata 31 .a eliberarii mediatorilor inflamatiei. dermatita periorala. Cand se considera ca tratamentul cu steroizi topici este necesar in cursul sarcinii. pot determina o absorbtie suficienta a steroizilor pentru a produce aparitia trasaturilor de hipercorticism si supresia adrenala. Folosirea steroizilor topici pe leziuni infectate. zona afectata trebuie mai intai curatata in totalitate. In cazul folosirii steroizilor topici in tratamentul psoriazisului exista riscul atat al recidivelor tip rebound dupa dezvoltarea tolerantei cat si al psoriazisului pustulos generalizat. mai ales la copii. prurit anogenital si in rash produs de scutece. Relevanta acestei observatii pentru om nu a fost inca stabilita. Dozare si administrare: Adulti (inclusiv varstnici) si copii: Se aplica usor o cantitate mica la nivelul zonei afectate de doua-trei ori pe zi si se maseaza usor pana cand aceasta se absoarbe total prin tegument. Sarcina si alaptare: Administrarea steroizilor topici la animalele gestante poate determina tulburari ale dezvoltarii fetale. fluocinolon acetonidul este metabolizat initial la nivel hepatic si excretat prin urina. poate conduce la raspandirea infectiilor oportuniste. Crema este in mod particular adecvata aplicarii pe suprafete umede sau purulente si pentru zonele de flexie ale corpului. Folosirea indelungata de steroizi topici sau tratamentul unor zone extensive. Afectarea functiei de bariera a tegumentului poate conduce la aparitia toxicitatii locale si sistemice. Precautii: Cand exista o infectie asociata cu o afectiune cutanata inflamatorie. mai ales cand se utilizeaza pansamente ocluzive sau cand se formeaza plicaturi ale pielii. Synalar trebuie administrat doar daca se aplica un tratament antiinfectios adecvat. Gradul de absorbtie percutanata a fluocinolon acetonidului este determinat de numerosi factori cuprinzand vehicolul. pruriginoase si alergice ale pielii cuprinzand eczema. Steroizii topici nu trebuie in mod normal folositi in tratamentul placilor psoriazice extensive. Ochii trebuie evitati. fungi sau virusuri si in rosacee. Dupa absorbtie. Terapia continua pe termen lung cu steroizi topici poate produce leziuni cutanate atrofice si dilatarea vaselor sanguine superficiale. psoriazis si lupus eritematos discoid. fara adaugarea unei terapii antiinfectioase specifice. intertrigo. Contraindicatii: Synalar este contraindicat in afectiunile primare ale pielii cauzate de bacterii. aceasta nu trebuie facuta pe perioade mari de timp. prurigo. cu rare exceptii. Se recomanda ca la copii. Cand este necesar un pansament ocluziv. dermatitele. chiar neocluzive. lichen plan. integritatea barierei epidermice si folosirea pansamentelor ocluzive. Este importanta supravegherea atenta a pacientilor.

cu frecventa redusa. apoi o data/zi. alergice si pruriginoase: eczeme. dermatita periorala. mai ales cand se folosesc pansamente ocluzive sau cand se produc plicaturari ale tegumentelor poate determina striuri. Efectul asupra abilitatii de a conduce autovehicole si de a manevra echipamente: Nu sunt necesare precautii in acest sens.25% sub forma de caproat). dermatite diverse. au fost raportate reactii de hipersensibilizare. se va evita 32 . ULTRALAN. tratament de scurta durata). lichen plan. Doze si mod de administrare Local. antialergica si antipruriginoasa intense. Supradozare: Este putin probabil sa se produca efecte toxice dupa ingestia accidentala a continutului tubului. herpes simplex. zona zoster.25% sub forma de alcool. telangiectazie sau atrofie. Indicatii Dermatoze inflamatorii. Conditii de pastrare: Se va pastra la temperaturi mai mici de 25 grade Celsius. rozacee. Steroizii topici nu trebuie aplicati la nivelul sanilor inainte de alaptare. si rareori. 0. vaccina. Reactii adverse: Se poate produce iritare la locul aplicarii. acne.5% (0. unguent Compozitie Unguent continand fluocortolona 0. prurit anal si vulvar. precum si efecte datorate supresiei adrenocorticale (se va consulta "Precautii"). lupus eritematos discoid netuberculos. Se va evita sau prudenta in timpul sarcinii (indicatii stricte. atat cantitatea aplicata. prurigo. cu actiune antiinflamatorie. psoriazis. trebuie administrat tratament simptomatic. Tratamentul prelungit si intensiv. cat si durata tratamentului trebuie sa fie minime. varicela. Daca sunt ingerate cantitati mai mari si apar fenomene de toxicitate. doze mici. Actiune terapeutica Fluocortolona este un glucocorticoid pentru uz dermatologic. asocierea formei alcool cu caproatul asigura o actiune rapida si indelungata. la inceput de 2-3 ori/zi. neurodermite. pe piele. Este avantajos in prezenta unei componente alergice si atunci cand exista pericol de infectie. subtierea tegumentului.tratamentului. dermatoze sifilitice. Cand se considera ca tratamentul cu steroizi topici este necesar pentru alte zone ale corpului. Contraindicatii Tuberculoza cutanata.

pot fi cauza de fenomene cortizonice sistemice (mai ales la copii). Este contraindicat persoanelor care prezinta hipersensibilitate la vreuna din componentele unguentului. hipertricoza. prurit. ca cele din dermatita atopica. varicela). dermatita exfoliativa. antipruritica. telangiectazii. micozele pielii si majoritatea virozelor cutanate (herpes simplu. Mod de administrare Unguentul cu fluocinolon acetonid se aplica in strat subtire pe zona afectata a pielii repetandu-se aplicatia de 2-3 ori pe zi dupa necesitate si se va trece cat mai repede posibil la 2-3 aplicatii pe saptamana. In prezenta unei infectii locale severe sau a unui proces infectios cu caracter general se impune instituirea concomitenta a 33 . Reactii adverse Rareori iritatie locala. Normalizeaza procesul de keratinizare. vergeturi. in cantitate nu prea mare si pe o durata limitata. intertrigo. Se va evita aplicarea pe suprafete intinse. psoriazis (in special in stadiile cronice). dozele mari. dermatita periorala. unguent Actiune terapeutica Fluocinolonul acetonid este un glucocorticoid sintetic pentru uz topic. eruptii acneiforme. aplicarea prelungita poate provoca atrofia locala a pielii. La gravide se recomanda ca in timpul sarcinii unguentul cu fluocinolon acetonid sa se aplice pe suprafete de mica intindere. in unele dermatoze ale mainilor. prurit ano-genital. purpura. FLUOCINOLON ACETONID. Fluocinolonul acetonid este indicat in cheloite si cicatrice hipertrofice in care este util efectul atrofagin. dermatita seboreica. eczema numulara. aplicate pe suprafete intinse. antialergica. neurodermatita. Indicatii Unguentul cu fluocinolon acetonid este recomandat cand se urmareste o actiune emolienta mai energica necesara in leziunile cutanate uscate. lichen simplex cronic. rareori suprainfectii cu germeni rezistenti. foliculite. cu actiune antiinflamatoare. dermatita atopica. Contraindicatii si precautii Unguentul cu fluocinolon acetonid este contraindicat in leziunile cutanate tuberculoase.aplicarea pe fata timp indelungat (mai mult de 4 saptamani).

antipruriginoase şi vasoconstrictoare de uz topic. striuri. erupţii acneiforme. Utilizare terapeutică Crema sau unguentul se aplică topic pe suprafeţele afectate în strat subţire de 2 ori pe zi. atrofia pielii. C UTIVATE. Ele inhibă eliberarea acidului arahidonic din fosfolipidele membranare şi stopează biosinteza prostaglandinelor şi leucotrienelor. După aplicarea îndelungată a formelor dermatologice pot avea loc evoluţia psoriazisului pustular după sistarea tratamentului cu corticosteroizi puternici. Indicaţii Dermatozele asociate cu inflamaţie şi prurit. puternici mediatori ai inflamaţiei. Mecanismul acţiunii constă în stimularea sintezei unor proteine inhibtoare ale fosfolipazei A2. miliaria. foliculită. În tratamentul de durată pot apărea fenomene de hipercorticism.antibioterapiei sistemice conform indicatiilor antibiogramei. Efecte adverse În aplicarea topică sunt posibile iritaţie. Supradozare Cazuri de supradozare nu se cunosc. Precauţii 34 . Reactii adverse Riscul efectelor generale ale tratamentului cu unguent cu fluocinolon acetonid pot fi diminuate prin aplicarea produsului un timp limitat si atentionarea bolnavilor asupra pericolului automedicatiei. deoarece fluticasonul se absorbe foart puţin. Contraindicaţii Hipersensibilitatea la preparat. numite lipocortine. unguent Particularităţi farmacologice Corticosteroid sintetic puternic cu proprietăţi antiinflamatoare. Supradozarea acută este improbabilă. În tratamentul de durată sunt posibile fenomene de hipercorticism (sindrom Cushing).

Acorus calamus. Sesamum indicum 22%. Ricinus communis. Pinus roxburghii 5%. Celastrus paniculatus. Piper nigrum. Rubia cordifolia.Termen de valabilitate: 3 ani. neuralgiile. Anacyclus pyrethrum. de 2 ori pe zi până la dispariţia simptomelor bolii. spondiloartrita. 35 .În tratamentul de durată se recomandă monitorizarea funcţiilor corticosuprarenalelor. prin masaj uşor. Datura metal. 3. antiedematoasă. Ameliorează microcirculaţia în locul aplicării. Hyoscyamus niger. Condiţii de conservare: Temperatura sub 300 C. Indicaţii Artrita reumatoidă.Medicatie alternativa RUMALAYA. Vitex negundo. până la 4-6 luni. guta. Nerium odorum. Vanda roxburghii. nevritele. Plumbago zeylanica.5. În cazurile mai severe cura de tratament poate fi de durată. înlătură spasmul muscular şi ameliorează mobilitatea articulară. Berberis aristata. Prezentare Cremă 30 g în tub Particularităţi farmacologice Fitopreparat cu acţiune antiinflamatoare. Utilizare terapeutică Crema se aplică pe regiunile afectate în strat subţire. osteoartroza. Cinnamomum zeylanicum 2. Dashamoola. Statutul legal: Fără prescripţie medicală. analgezică. Cateria lacca. După fiecare lună de tratament se recomandă o săptămână repaus. gel Compoziţie Uleiuri volatile de Cinnamomum camphora 5%. Calotropsis procera. Ocimum sanctum. prelucrate în: Nardostachys jatamansi.5%. Saussurea lappa. miozitele. Efecte adverse Reacţii alergice posibile Contraindicaţii Hipersensibilitatea la preparat. Cedrus deodora. Mentha arvensis 10%. Excipiens ad 30 g. Tratamentul cu fluticason nu trebuie sistat brusc.

APIREVEN. nicotinat de metil. Frictionarea se repeta seara. veninul de albine produce o crestere a temperaturii cutanate. intensifica irigatia sanguina pana in profunzimea muschiului corectand lipsa de oxigen din zona dureroasa si avand in acelasi timp si o importanta actiune antiinflamatoare. 36 . musculare si articulare. a durerilor reumatismale. Indicatii: Dureri reumatismale. se aplica 1-3 cm de unguent. Dupa fiecare tratament se recomanda spalarea mainilor cu apa si sapun pentru a se evita aparitia iritatiilor la nivelul ochilor si al mucoaselor. Se poate folosi si pentru masajul sportivilor. cu aceiasi cantitate de unguent. camfor. unguent Compozitie: Venin de albine. Mod de administrare: Unguentul APIREVEN se aplica pe zonele dureroase. Dupa aceea zona se frectioneaza bine si se acopera zona afectata pentru a pastra caldura.etc. extract pro oleum hyosciami intr-o baza de unguent usor penetrabila. articulatiile bolnave sau in apropierea acestora. extract capsici. Dupa 4 zile de tratament se recomanda o pauza de o zi. In ziua urmatoare se dubleaza cantitatea de unguent si se repeta frictionarea de 1-2 ori pe zi. Prezentare: Tuburi continand 40g de unguent. durerile dispar rapid. In functie de suprafata care trebuie tratata. articulare si musculare. Actiune terapeutica: Veninul de albine este utilizat cu bune rezultate in tratamentul reumatismului acut si cronic. Lumbago. care se intinde si se lasa in repaus 2-5 minute. sciatica. degeraturi. Produsele algogene ale metabolismului sunt eliminate si ca urmare. Alaturi de celelalte componente cu actiune revulsiva.

reduce senzatia de picioare obosite. spanz (Helleborus purpurascens) si hamamelis (Hamamelis virginiana) intr-o baza de calitate superioara Actiune: Principiile biologic active din extractele de castan. de reducere a inflamatiei. de 2-3 ori pe zi.inlatura tensiunea la nivelul picioarelor. unguent 37 . marind rezistenta peretelui capilarelor. spanz si hamamelis au actiune de stimulare a circulatiei capilare. tromboflebite. crema Indicatii: varice. reduce echimozele si hematoamele. scazand permeabilitatea acestora. REUMA-TIS. Compozitie: Crema contine extracte din: castan (Aesculus hippocastanum). Prezentare: Tub de 40 g in cutie individuala. Aplicare: Crema se aplica prin masaj usor de jos in sus. a durerii.STIMUVEN PLUS. flebite.

luxaţiilor. reumatism). Este recomandat în cazul: durerilor musculare şi articulare (provocate de oboseală. entorselor. Concluzii Pentru a ajunge la prepararea unguentelor şi folosirea lor în terapeutică a trebuit să se ţină seama de structura şi starea pielii. emulsie. suspensie sau mixte (soluţie – emulsie – suspensie.Compoziţie: extract de ardei (Capsicum annum) extract de salcie (Salix alba) salicilat de metil Produsul are efect revulsiv şi antiinflamator datorită salicilatului de metil şi extractelor de capsicum şi salcie. suspensie – emulsie. de regiunea de piele pe care se aplică unguentul. Preparatele destinate aplicaţiilor locale trebuie să asigure o remanenţă suficientă la locul de aplicare. de mărimea suprafeţei de aplicare. fracturilor şi înţepăturilor de insecte. Pentru resorbţia substanţelor medicamentoase baza de unguent joacă un rol important mai ales când substanţele se găsesc în concentraţie mică. 38 . toate acestea influenţând resorbţia şi implicit acţiunea dermopreparatelor. nevralgiilor sciatice şi intercostale. emulsie – soluţie). Substanţele active pot să se găsească dispersate în baza de unguent sub formă de emulsie sau suspensie când se obţin unguente tip soluţie.

Bazele de unguent trebuie să aibă o vâscozitate corespunzătoare care să permită întinderea şi aderarea uniformă de epiderm în mucoasă. • Substanţele să fie uniform dispersate. sebostatic). • Ph-ul lor să varieze între 4. sugereaza existenta unei inflamatii moderate secundare unei afectiuni cornice sau artrita. sediul leziunii si tipul de piele (seboreic. sugereaza prezenta unei reactiei inflamatorii posttraumatice. O durere cronica. Astfel in fazele acute ale afectiunilor cutanate sunt pereferate solutiile apoase. Emulgatorii de tip U/A emulsionează grăsimea pielii din epiderm.5 şi 6. În cazul unguentelor antiinflamatoare substanţele medicamentoase trebuie să fie bine pulverizate deoarece actiunea terapeutica depinde de marimea particulelor. repetativa. Prin marcarea stratului de celule cheratinizate devine posibilă pătrunderea substanţelor medicamentoase în bazele de unguent. • Să aibă aspect omogen. • Să adere de piele sau mucoase. O durere intensa. Este de apreciat efectul benefic pe care îl prezintă unguentele în terapeutică. însă o dată ce se ia decizia de a se începe un tratament cu unguent trebuie să se facă şi o testare pentru a nu apărea reacţii adverse la venirea în contact a unguentului cu pielea sau mucoasele. Alegerea formei farmaceutice depinde de natura afectiunii. Examinarea clinica este utila pentru a identifica localizarea si severitatea inflamatiei. În acest fel uşurează pătrunderea substanţelor medicamentoase în straturile mai profunde ale pielii. Pentru ca unguentele să poată fi administrate în vederea vindecării anumitor afecţiuni trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi anume: • Să-şi păstreze consistenţa semisolidă. Suspensiile apoase sunt indicate in stadiile subacute deoarece pe langa avantajele intalnite la solutiile apoase exercita si o actiune protectoare datorita pulberilor care raman pe suparfata pielii. • Să se înmoaie la temperatura corpului. Punctele musculare dureroase sunt usor de identificat prin examinare clinica. 39 . severa. Cand se trateaza parti ale corpului acoperite cu par se prefera lotiunile. Unguentele utilizate pentru tratamentul inflamatiilor articulare si muscular devine din ce in ce mai populara. De aceea in vederea efectuarii tratamentului cu unguente antiinflamatoare este importanta o buna examinare clinica. Acestea exercitand o actiune racoritoare nu impiedica drenarea si accelereaza eliminarea si indepartarea crustelor si diferitelor impuritati. stadiul de evolutie.Emulgatorii de tip A/U străbat bariera fiziologică a pielii putându-se dizolva parţial în lipidele celulelor epidermice.5.

2005 Memomed 2005. Beaca M. Bucuresti. 2005 Idson B. Minesan– Bucuresti. 1977 Fica Cornelia – Îndreptar Practic Pentru Prepararea Medicamentelor – Ed. Ed. Bucuresti. 1971 Prof. 40 . Farm. Medicala.. – Farmacia – Bucuresti. Baliu S. – J. – Controlul Analitic Cantitativ Al Medicamentului. Labo. Medicala. Ed. Pharma – Problems et Technnologiques. SCI. Morait Gh. 1983 Zeller Andreas – Pharmaceutical Technology Europe. Dr. Ed. Editia a X-a – Bucuresti. 1970 Savopol E. 1966 Stanescu V.R. Pharm. – Practica Farmaceutica – Bucuresti. Medicala – Bucuresti.. 1993 Fica Cornelia – Tehnica Farmaceutica. 64901-924 Cloche J.Bibliografie Savopol. 1997 Farmacopeea Romana. – Practica Farmaceutica – BUCUREŞTI.

1996. 63-6 41 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful