Chişinăuienii au reuşit să obţină rezultate importante în domeniul construcţiei oraşului şi arhitecturii.

Statutul de „oraş istoric” obţinut în anul 1986 de capitala Moldovei se datorează centrului său. Cândva, la frontiera acestui cartier se încadra oraşul întreg, iar astăzi numai o parte mică a oraşului, înconjurată de un cerc important de clădiri construite în anii ‘60-‘80. Pe dealurile Chişinăului vechi, din primele construcţii, s-au păstrat bisericile Mazarikiev (1752), Rîşcani (1777) şi Biserica de Bunăvestire (1807). Aceste biserici dispun de un plan comun, aşa-numitul „trei frunze”, care este caracteristic arhitecturii medievale moldoveneşti şi „podul moldovenesc” care se caracterizează prin două niveluri de arci, care menţin cilindrul construcţiei şi cupola. În anii celui de al doilea război mondial Chişinăul şi-a pierdul fondul său de locuit la 78%. În anii 1947-1949 sub conducerea arhitectorului A. Sciusev a fost elaborat planul general de reconstrucţie şi construcţie a oraşului. La începutul perioadei de restabilire, soluţiile de arhitectură şi volum purtau un caracter de reconstrucţie şi de restaurare. Prima construcţie nouă a oraşului a devenit gara feroviară (1948, arh. L. Ciuprin). Un eveniment important al anilor de după război a devenit construcţia străzii principale cu clădiri administrative şi case de locuit cu mai multe etaje. Faţadele clădirilor administrative ocupau cartiere întregi. Ele se soluţionau prin porturi de paradă a sistemului de ordin cu menţinerea tradiţiilor clasice a arhitecturii Chişinăului, se ornau cu tăitură în piatră sau ceramică colorată: Ministerul Industriei Alimentare, arhitector V. Voişehovschi (actualmente o clădire cu mai multe funcţii situată pe bd. Ştefan cel Mare, 73), Ministerul Industriei Uşoare , arhitector P. Ragulin (bd. Ştefan cel Mare, 69), Academia Ştiinţeilor RSSM şi Ministerul Cominicaţiilor (arhitect. V. Mednec), Palatul Sindicatelor (arhit. P. Curţ, colţ str. Puşchin şi bd. Ştefan cel Mare). Case de locuit se ridicau după proiectele arhitecţilor S. Vasiliev, V. Voiţehovschi, Gh. Levental, D. Palatnic, S. Stalinschii, I. Şmurun. Cu părere de rău, aceşti ani nu au lipsit fără acţiuni de barbarism – în timpul acţiunii luptei cu biserica din 1964 a fost distrusă în urma unei explozii biserica în Parcul Central. În rezultatul industrializării construcţiilor la mijlocul anilor ‘70 a devenit posibilă construcţia în zona aceasta seismic periculoasă a clădirilor cu mai multe nivele: 9, 12 şi 16 etaje. Clădiri înalte, construite prin această metodă au rezistat la cele mai puternice cutremure în anii 1977 şi 1986, şi astăzi înfrumuseţează bd. Dacia, bd. Ştefan cel Mare. Astfel de clădiri au început să fie construite şi în alte localităţi ai oraşului. La fel au fost construite şi clădiri mari sociale şi administrative: Casa Guvernului şi Palatul „Octombrie” (actualmente Palatul Naţional), arhitector S. Fridlin, clădirea Parlamentului, arh. A. Cerdanţev, Palatul Sindicatelor, arh. V. Cudinov,; hotelul „Naţional”, arhit. A. Gorbunţov şi V. Şalaghinov şi „Cosmos”, arh. B. Banîchin şi I. Coliubaev; Teatru de Operă şi Balet, arh. N. Curennoi şi A. Gorşcov; circ, arh. S. Şoihet şi A. Chiricenco; Aeroportul, arh. A. Exner. Estacada de transport a legat prin Valea Trandafirilor centrul oraşului cu Botanica şi aeroport. După obţinerea independenţei Republicii Moldova, construcţia în Chişinău practic s-a oprit. Cu timpul au început să fie restabilite bisericile, să se construiască case de elită cu apartamente scumpe. A fost lărgită strada Ismail, construită gara
1

Puşkin. aprins de la Flacăra veşnică din cimitirul militar vechi. Aleea a devenit un loc de vacanţă preferat de localnici şi vizitatori. Ştefan cel Mare. La baza piramidei se află o stea mare cu cinci colţuri. Monumentul a fost construit după proiectul sculptorului Plămădeală din 1927. Monumentele Chişinăului Fiecare naţiune păstrează în memorie evenimentele importante din istoria sa. centre de afaceri şi multiple drumuri. care uneşte intregul complex şi.auto „de Sud”. unde a fost stabilit monument marelui poet.S. În martie 1957. Chişinău a devenit al doilea oraş după Moscova. La ieşirea din parcul central este amenajat monumentul domnitorului ţării şi eroului naţional. Puşkin este cel mai vechi dintre monumentele ce sau păstrat în Chisinau. construite multiple magazine şi clădiri de oficii. stabilit în Moscova pe Piaţa Puşkin. de-a lungul străzii P. În oraşul nostru au fost inălţate multe monumente frumoase. Construcţia sectoarelor noi va permite soluţionarea problemei de locuinţe şi problemei transportului care în ultimii ani devine tot mai complicată. pe piedestalul de granit roşu lustruit sunt instalate busturi de bronz ale scriitorilor şi activiştilor social-politici. ci în 1990-1991. în parc a fost deschisă Aleea Clasicilor literaturii moldoveneşti. perpetuând-le în piatră şi metal. În orice ţară participantă la Marele Război Patriotic există memorial ca simbol al memoriei celor care şi-au dat viaţa pentru pacea şi viitorul nostru. în centrul careia arde Focul Veşnic. Componenţa Memorialului Victoriei este incoronată de o piramidă de 25 metri cu cinci puşti stilizate. Halippa. Monumentul lui A. În capitala Republicii Moldova complexul memorial "Eternitate" a fost deschis pe 9 mai 1975. restaurată Gara feroviară. îl divizează în sectorul de ingropări militare şi zona din jur. Din momente negative a construcţiilor actuale pot fi menţionate construcţiile active în fostele zone de parcuri şi livezi.S. În octombrie 2006 a fost luată decizia de lărgire a suprafeţei Chişinăului şi construcţiei sectoarelor noi (Budeştii-2 şi Staucenii Noi) cu infrastructura modernă. care a dus Moldova la epoca de prosperitate şi de faimă într-o scurtă perioadă de independenţă între anii 1457-1504. 2 . în acelaşi timp. a fost înfiinţat în 1885 în Parcul "Ştefan cel Mare" din banii strânşi de către locuitorii capitalei prin gaj (1000 ruble în aur) şi este o copie originală exactă a părţii de sus a monumentului lui A.

Templul este situat pe un deal înalt de lângă râul Bâc. Autorii sunt sculptorul Boris Dubrovin şi arhitectul Vasili Eremciuk. de la prima sa zi până în ziua Victoriei. În plus. design şi stil. cât şi noaptea plimbarea prin parc prezintă o plăcere. care creeaza un microclimat unic în parc. din secolele în secole multiplică bogăţia spirituală şi consolidează cultura de stat. pe care sunt sculptate compoziţii ce simbolizează etape separate ale Marelui Război Patriotic. aceasta şia păstrat o identitate vie. În 2007. sub care se află 3 . Aceste structuri sunt diferenţiate prin simplitatea. În aprilie-august 2006 a avut loc reconstrucţia complexului memorial. este biserica Mazarachi una dintre cele mai vechi din capitală. Biserici Arhitectura cultă de piatră din Moldova se deosebeşte prin bogăţia unicală şi varietatea deciziilor de planificare. În partea de sus a operei este arborată o cruce. Înălţimea monumentului este de 15 metri. Rămăşiţele trecutului nostru sunt bisericile din Chişinău parte a sufletului strămoşilor noştri. Naţiunea noastră preţuieşte grijuliu tot ce a fost lăsat de către strămoşi. La poalele stelae-lor. şi. Trecând peste secole. 9 mai. atât pe plan istoric cât şi arhitectural. pietrele arhitecturale ale capitalei noastre. a Maicii suferinde şi piloni albi uitându-se în ceruri. Chişinăuienii au o bună tradiţie: în ziua nunţii. pe bulevardul Miron Costin s-a deschis Complexul Memorial în memoria soldaţilor care au murit în războiul din Afganistan. Teritoriul memorialului este pavat cu plăci de piatră albă. Numele complexului este "Fiilor Patriei . În jurul monumentului sunt instalate plăci de granit cu numele soldaţilor morţi. Unul dintre cele mai interesante modele ale arhitecturii religioase din Chişinău. de-a lungul aleii.De-a lungul părţii de nord-vest a memorialului sunt situate şase stelae de piatră. sunt situate 155 de plăci din marmură cu numele soldaţilor căzuţi eroic. Şi ca dovezi directe la aceasta sunt monumentele vechi pastrate şi cele nou construite care poartă evenimentele istorice şi o incărcătură emoţională mare. pe teritoriul memorialului se strâng veteranii războiului şi urmaşii lor în memoria cărora arde flacăra eternă. Complexul reprezintă prin sine o sculptură falnică. unde se pot depunde flori si lumânări. în jurul memorialului este situată o cascadă de havuzuri. nou-căsătoriţii vin numaidecit la memorial pentru a depune flori la monumentul eroilor de război. La nivelul de cinci metri deasupra solului aceştia sunt incoronaţi de o coroană de spini din bronz. Iar în ziua de victorie. Atât ziua. la intrarea în zonă. astfel. În centru este un bol de granit sub forma unei lalele negre. completitudinea construcţiilor şi reflectă esenţa particularităţilor istorico-culturale şi etnografice caracteristice Moldovei.memorie sacră".

Catichi. Monumentul are mai mult un aspect “rural”. Acest tip de biserici a apărut la sfârşitul sec. Simbolul architectural de cult. Aici s-au pastrat mai multe pietre funerare din secolul ХIХ. dar. şi printre ele exemplare valoroase ale artei de decupare în piatra din Moldova. Rally. aceasta a fost construită în 1752. în casa generalului Inzov. Multe surse vechi indică faptul că în antichitate aici au existat tuneluri subterane care legau castelul de pe deal cu malul opus al râului Bâc. Donici. data construirii acesteia a servit ca un subiect de dezbatere printre oamenii de ştiinţă.începutul secolului al XV-lea şi a devenit unul dintre fenomenele unice în istoria arhitecturii din Moldova. Totuşi. cu care a fost cunoscut Puşkin. creat dupa anexarea Basarabiei la Rusia.Gheorghe. potrivit unor studii. XIV-lea . Biserica Mazarachi se referă la locurile de cult care constituie prin sine tipul bisericii vechi moldoveneşti. În vremurile trecute despre aceasta vorbea şi inscripţia de pe o piatră la porţile bisericii. este Biserica Sf. pe de o parte. Vasile Mazarachi. Zvonul popular susţine că la havuzul bisericii Mazarachi iubea să se odihnească marele Puşkin. deoarece a fost construit pe timpul pe când reprezenta proprietatea Rişcani. clasicismului. în timp ce alţii cred că în secolul al XIX-lea. pe de altă parte – asupra arhitecturii naţionale moldoveneşti. La cimitir se află mormintele familiei Krupenski. Unii cred că templul a fost construit în secolul al XVII-lea. care locuia în apropiere. Motivul pentru aceasta serveşte conexiunea la construirea templului ale diferitelor soluţii arhitecturale si de design.trehkon (ca un trifoi). Biserica Rîşcani este inconjurată de cimitirul vechi. Pentru o lungă perioadă de timp. punctul de vedere mai larg raspindit presupune că această clădire a Bisericii Sf. Biserica Constantin şi Elena a fost construită în 1777 şi numită pentru localizarea sa în Rîşcani. sau în anul 1772 de către comandatul militar din Moldova. Dovezi documentare cu privire la momentul construcţiei sale nu s-au păstrat.sursa considerată de a fi dat nume oraşului Chişinău. 4 . caracteristice. cu care ea este demnă de a crea o mică rezervaţie arhitecturală.

unde se decorează principalul brad al capitalei şi au loc petreceri publice. împodobită cu busturi ale scriitorilor cu renume şi personalităţilor culturale din Moldova. Prin parc trece Aleea Clasicilor. Biserica Pantelimon se numără printre cele mai bune temple cu cruce construite în Moldova. plimbări şi intâlniri ale chişinăuenilor. Parcul "Ştefan cel Mare". Este protejată de guvern. în timpul sărbătorilor de Crăciun. pe fosta piaţă Ciuflea. Şi templul. în centrul oraşului. În 1956. echipat cu Wi-Fi gratuit. a fost construită biserica Sf.Puşkin. pe timpuri destul de numeroşi în Chişinău. Havuzul principal este situat în centru.Gheorghe a fost creată în 1814 conform iniţiativei unui grup de bulgari. spre care converg toate căile din parc. Biserica Ciuflea . Zona Catedralei (a. înecat în verdeaţa copacilor vechi. Biserica Pantelimon . Vara piaţa se transformă într-o petrecere de tineret. În centrul parcului pe o coloană de granit este situat bustul din bronz al lui A. În centrul oraşului este amplasat unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură peisagistică din Moldova.1836). Parcurile Chişinăului În Chişinău sunt 19 parcuri.monument interesant al arhitecturii religioase de la sfârşitul secolului al XIX. şi a fost finalizată în 1819. Iarna.Biserica Sfântului Mucenic Teodor Tiron a fost construită în 1850-1858 ca monument de arhitectură.O.Bernardazzi) . La colţul dintre strazile 28 iunie şi 31 august.cu o suprafaţă de 7 hectare. În prezent biserica funcţionează.S. s-a alăturat cu partea de sud-vest la Piaţa Marii Adunări Naţionale. În ciuda faptului că biserica Pantelimon este situată în inima capitalei. care a fost construit în 1818. de la care alei directe conduc spre un spaţiu deschis în faţa Catedralei. este situată biserica Pantelimon (architect A. Acesta este un loc tradiţional de odihnă. cuprinde 4 havuzuri. atrage rezidenţii cu calmul si liniştea sa. Teodore Tiron.una dintre puţinele structuri care în 1892 au fost evidenţiate de către comunitatea arhitecturală din Rusia. pe partea Munceşti din Chişinău. Acesta are 7 intrări. caracteristice pentru arhitectura secolului precedent. parcul devine un colţişor de serbare. În exteriorul bisericii poate fi simţită simplitatea şi monumentalitatea formelor în prezenţa unui decor modest. unde puteţi întâlni reprezentanţii din subculturile underground. liniştea divină din jurul ei este rareori incălcată de zgomotul oraşului. 5 . Acesta are opt intrări. Suprafaţa squarului este de 9 acri.

Complexul de parcuri Valea Morilor cu suprafaţa de 114 hectare este situat în partea de sud-vest a oraşului.1970) împarte două zone urbane: Rîşcani şi Ciocana. În 2008. Componenţa parcului este determinată de o cascadă de iazuri legate prin canale. pe malul rezervorului Ghidighici este situat Parcul Ghidighici. 6 . aici se pot odihni până la 30 de mii de oameni. Acum partea centrala a parcului este decorată cu o cascadă de lacuri. Parcul are suprafaţa de 32 ha. Parcul Valea Trandafirilor împodobeşte partea de sud-est a oraşului. terenul pentru volei şi câmpuri de badminton. Parcul este dominat de specii locale de arbori: salcâm alb. Zona acestuia este de aproximativ o mie de hectare. Odată pe locul parcului a fost o zonă naturală verde cu o arie de 145 de acri. intercalată cu plantaţii de trandafiri. Centrul compoziţiei peisajistice a servit zona lacului a carui suprafaţă este de 34 hectare. La parc se anexează zona de liber schimb şi săli de expoziţii Moldexpo. In centrul parcului este amplasat un lac pitoresc. în care în mod tradiţional se desfăşoară cele mai mari expoziţii din Moldova. plopul. Pentru comoditatea vizitatorilor parcul este împărţit în plaje frumoase. tei argintiu. suprafaţa apei careia are 9 hectare. salcie pletoasă. Principalele specii de lemn sunt salcâmul. destinate pentru recreerea copiilor. unul dintre cele mai mari din Chişinău. Acum câţiva ani iubitorii chişinăueni de windsurfing preferau acest rezervor. Aici există un orăşel de atracţii cu Roata Morţii. Parcul are o suprafaţă de 150 de acri. baza cu facilităţi sportive. plăcere şi o zi de neuitat în sânul naturii.1972) şi este situat la ieşirea de nord-vest a oraşului pe strada Calea Ieşilor. La 12 km nord-vest de Chişinău. arţarul. acesta a fost drenat. pavilionul aparatelor de joc. cu vedere la insula de basme. restaurantele "Club Royal Park" şi "Curtea Vânătorului". Parcul "Rîşcani" (a. În prezent pe teritoriul parcului sunt amplasate Teatrul Verde cu 5000 de locuri. din care 124 sunt ocupate de plantaţii verzi. Parcul "La Izvor " este cel mai tânăr parc din Chişinău (a. Acesta este situat pe un teritoriu cu un tip de relief interesant şi plantaţii verzi. staţie cu bărci şi pescuit. În acelaşi timp. parcul de distracţii "Aventura". mesteacănul. Alei drepte duc spre un pod original. În parc există aproximativ 50 de specii de arbori şi arbuşti. Vacanţa în parcurile Chişinăului prezintă o oportunitate de relaxare. plop Lombardia.

Astăzi. La momentul actual în Chişinău puteţi să vedeţi şi spectacole în limba rusă la:Teatrul Dramatic Rus „A.P. Teatrul Naţional de Operă şi Balet este cunoscut prin numărul mare de spectacole care se bucură de popularitate. Luaţi cu dumneavoastră un traducător sau un cunoscut care vorbeşte limba română. 18). poate să se mândrească cu aşa săli cum sunt Sala de Orgă şi Filarmonica. toate biletele au fost vândute. Veronica Micle.Teatre şi săli de concerte Chişinăul dispune de o istorie teatrală bogată. În teatru. La toate spectacolele. 18). de succes se bucură şi piesele moderne. Boris Scerbacov şi mulţi alţii care au adunat săli pline. În fiecare an. 75). spectacolele dramatice a căruia adună săli pline. Teatrul "Eugene Ionesco" (str. pentru a bucura în decurs de o săptămână publicul cu interpretarea lor a spectacolelor clasice. Eminescu. şi care a reuşit să obţină un număr mare de premii la diferite festivaluri. în Chişinău vin vedetele de operă şi balet. Clădirea. ca şi în trecut. Cuza-Vodă. Ion Luca Caragiale" (str. Activitatea teatrului de mai multe ori a fost apreciată cu diferite premii şi victorii la festivale. Sfatul Ţării. la începutul toamnei. 55). s-a transformat în sală de concert. fiind unica din Moldova care dispune de organ . În sala de concert a Palatului Naţional se petrec concerte a vedetelor de estradă naţională şi internaţională. Ele sunt 7 . Soarta Sălii de Orgă este interesantă. În teatrul dramatic rus A.P. Imediat după al Doilea Război Mondial a fost construită clădirea Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”. Teatru-studio "Strada Trandafirilor" (str. Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" (bd. care se petrec sub patronatul acestei vedete de mai mult de zece ani. Lia Ahedjacova. Teatrul este acceptat bine nu numai de „propriul public”. În ultimul timp. care până la război a fost o bancă. Cehov” (str. Teatrul Republican "Luceafărul" (str. Sezonul teatral începe la sfârşitul verii şi durează până în primăvară. alături de clasică. reprezintă şi un interes arhitectural. deaorece majoritatea spectacolelor sunt în limba română. care se schimbă des. iar în zilele festivalurilor teatrale din primăvara – în limbile participanţilor. O popularitate mare au obţinut festivalurile anuale “Invită Maria Bieşu”. Amatorilor de artă dramatică Chişinăul propune un spectru larg de teatre cu piese în limba rusă şi română. care pe lângă toate. spectacolele şi concertele sunt cerute de public. De asmenea puteţi urmări şi spectacole în limba română la: Ginta Latină (str. Cehov este un repertoriu diferit. publicul din Chişinău a fost bucurat de vedetele teatrului rus: Evghenii Mironov. 7). Tatiana Doghilev. Sfatul Ţării. Ştefan cel Mare 79). 19/3). Teatrul municipal "Satiricus. în care un rol important a jucat acusticul. Vlaicu Pârcălab. Chişinăul pe drept.

precum şi în Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Reală. Nu rataţi şansa de a vizita casa de artă a poetului. unde astăzi este deschis muzeul. Pe 21 septembrie 1820 în Chişinău a sosit A.Cantemir. prima parte a romanului în poiezie „Evghenii Oneghin” şi altele. care a fost expulzat din capitala Rusiei pentru trei ani în Moldova. Bernardazzi. Majoritatea muzeelor este concentrată în Chişinău. au trăit arhitectori recunoscuţi ca: A. V. O. grafica. unde sunt prezentate exponate arheologice. 8 .muzeu Sciusev. Dacă vă interesează arheologia. În timpul său. Icoane. Avuţia poporului este reflectată prin exponate şi artefapte prezentate în Muzeul Naţional de Istorie (Mai mult de 165. şi include peste 65 de instituţii specializate. sculptura. Colecţia cuprinde perioada epocii medievale pînă în zilele de azi. Poetul s-a oprit în casa generalului Inzov. Cu literatura română puteţi să faceţi cunoştinţă în Muzeul Literaturii Române „M. Puşkin. Toată averea naţională este concentrată în colecţiile muzeelor. unde el a creat o mulţime de poezii.necesare pentru a opune rezistenţa obişnuinţei sure şi pentru o renaştere culturală nu numai chişinăuienilor. Colecţia Muzeului Naţional al Artei Grafice din Republica Moldova numără astăzi peste 33 mii de obiecte de artă . dar şi a lumii întregi. Sciusev şi A. hainele şi lucrurile personale ale cărora se păstrează în casa. care sunt o avere a literaturii mondiale. O atenţie deosebită merită colecţia moldovenească de icoane din epoca medievală.este pe larg prezentată arta grafică moldovenească (pictura. care creează o reţea amplasată pe întreg teritoriul al republicii. începând cu epoca paleolitului până în epoca medievală – cele mai reprezentative muzee ale Moldovei. „Gavriliada”. cărţi şi manuscripte oferă o anumită imegine despre dezvoltarea Creştinismului pe teritoriul Moldovei şi despre influenţa religiei. în Chişinău. începând cu D. unde majoritatea cărţilor expuse sunt ediţiile clasicilor româneşti.000 de expoziţii adevărate). nu departe este amplasat Muzeul de Arheologie şi Etnografie. Kogâlniceanu”. Muzee Muzeele Republicii Moldova sunt un component important a Avuţiei Naţionale Culturale. şi alte arte frumoase). care reflectă dezvoltarea societăţii.

pentru camera clopotelor.Ansamblul Catedrala Naşterea Domnului Monument de arhitectură de însemnătate naţională. În planul din 1817 în centrul oraşului era deja indicată amplasarea catedralei. o combinare a planului bizantin cruce greacă înscrisă cu principiile renascentiste de tip central. cu un plan cruciform. de 13 m lărgime. Iniţiativa înălţării Catedralei îi aparţine mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812–1821). Cupola. Alexandru Nevski. este susţinută de patru piloni pătraţi în secţiune. simetric cu catedrala şi faţă de centrul geometric al cartierului catedralei. Părţile tencuite sugerau impresia dalelor din marmură. Catedrala. I. Clopotniţa. cu folosirea pentru coloane a formelor elene antice. Construcţia s-a realizat pe timpul succesorului său. prin alipirea la corpul cubic a patru porticuri a câte şase coloane dorice. fiind obţinut un plan cruciform. La primul nivel se afla o capelă. numit şi empir. Are patru niveluri. Melnikov. realizânduse o repetare. alcătuit din biserică. intrarea în care avea loc printr-un portic cu două coloane. acoperit cu o cupolă. Nicolai Mirlikysky. Porticuri identice împodobeau fiecare faţadă a clopotniţei. cu 12 ferestre. amplasat în latura sudică. un rol deosebit în care trebuia să-l joace în compoziţia sa arhitectural-spaţială – catedrala oraşului. Catedrala a fost construită în stil eclectic. În plan reprezintă un pătat cu latura de 27 m. cu faţadele soluţionate identic. amplasată la 40 m distanţă de ea. Arhitectura este în stil neoclasic târziu. armonizând cu aceasta şi prin forma 9 . introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe. între anii 1832–1836 de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821–1844). Catedrala a suferit în timpul celui de al doilea război mondial. trei prismatice. A fost construită concomitent cu catedrala. era din tablă de fier. Are trei altare. iar al patrulea sub forma unui foişor circular în plan. Prin tamburul larg. Arhitect A. cu coastele radiare. Ansamblul catedralei. Suprafeţele interioare ale pereţilor şi bolţilor au fost pictate cu subiecte biblice şi evanghelice. care preiau greutatea prin intermediul a patru arce dublouri şi a patru pendantivi. surmontată de un tambur cilindric. laterale: sudic – Sf. Lucrările edilitare scot în evidenţă preocuparea pentru crearea centrului urban. interiorul este inundat de lumină. la o scară micşorată a compoziţiei catedralei. maestru al stilului empir rus. locul amplasării sale fiind indicat în primul plan urbanistic al Chişinăului din 1817. interioarele fiind reconstruite cu abateri de la formele iniţiale. o clopotniţă cu patru niveluri şi de Porţile Sfinte. turla şi cupola. Învelitoarea cupolei parabolice. cu latura în retragere succesivă. nordic – Sf. central – Naşterea Domnului.

Pentru cel mai mare clopot. în care a fost comasată funcţia de clopotniţă cu cea a porţii de intrare. particularitatea arcului din Chişinău rezidă în soluţionarea trecerii în patru direcţii. Partea superioară este un atic. Este o construcţie în spiritul stilului empire. Porţile Sfinte. cu pilonii de la colţuri împodobiţi pe două faţade exterioară cu câte o pereche de coloane corintice. A fost demolată în anii ’60 ai secolului al XX-lea şi reconstruită în 1998 după imaginile de epocă. Clopotniţapoartă a obţinut forma Arcului de triumf.cupolelor. obţinând patru faţade identice. unde atârnă clopotul greu de 400 puduri. care corespunde camerei clopotelor. autor arhitectul Luca Zauşkevici. 10 . În plan este pătrată. amplasat la intrarea pe teritoriul scuarului catedralei din direcţia Mitropoliei (distrusă în anii războiului). care se sprijină pe aceşti patru piloni. cu patru piloni. Pentru a găzdui clopotul mare s-a luat decizia de a fi construită o clopotniţă specială. ferestrele camerei clopotelor s-au dovedit a fi prea mici.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful