UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

CarolinaPLATON

SERVICIUL PSIHOLOGIC ŞCOLAR

Editura EPIGRAF Chişinău • 2001

CZU 37.015.3 P70

Editată cu sprijinul Fundaţiei SOROS-Moldova.

\, Serviciul psihologic şcolar în SUA ................................................................................................... 19 4. Serviciul psihologic şcolar în Slovacia 21 5. Serviciul psihologic şcolar în Rusia 24 <■>. Serviciul psihologic şcolar în Moldova .................................................................................................... 25 | apitolul III. Componentele adaptării şcolare............................. 28 1. Elevul 28 2. Familia 31 3. Şcoala 36
1

Copyright O 2001: Editura EPIGRAF S.R.L. Drepturile rezervate.

.ipiiolul IV. Orientarea şcolară şi profesională......................... 40 1. Noţiuni generale 40 2. Aspecte psihologice ale orientării şcolare şi profesionale ..41 !. Serviciile de orientare şcolară şi profesională 50 ISBN 9975-903-28-2 © Carolina Platon, 2001. © Coperta: Grigore Cornienco, 2001. • .ipilolul V. Psihologul şcolar....................................................... 55 1. C'împul de intervenţie al psihologului şcolar 55 2. Metode de investigaţie ale psihologului şcolar 65 PARTEA a Il-a. ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar...................................................... 71 Capitolul 1. Teste de personalitate.................................................. 71 1. Chestionar de personalitate F.P.I. (Forma B) 71 2. Chestionar de personalitate H. Eysenck (Forma A, Forma B).................................................................82 3. Chestionar caracterologic (H. Leonhard, H. Schmieschek) 88 4. Chestionar caracterologic (T. V. Matalina) 94

CUPRINS

Introducere.......................................................................................5 I'ARTEAI. ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar.......................................................8 ( 'apitolul I. Noţiuni generale............................................................8 1. Privire retrospectivă.................................................................. 8 2. Principii, conţinut şi modalităţi de organizare a serviciului psihologic şcolar.................................11 < ;ipitolul II. Serviciul psihologic şcolar în diverse ţări ale lumii............................................................... 15 1. Serviciul psihologic şcolar în Franţa....................................... 15 2. Serviciul psihologic şcolar în Elveţia...................................... 18

5. Test de personalitate (G. Bontilă)
102 6. Scala de anxietate (Spillberger) 107 Scala de anxietate (J. Taylor) 110 8. Chestionar asupra neliniştii (Q.I.P.S.) 112 9. Scala de disperare (Scala H) 113

INTRODUCERE
Una dintre sarcinile fundamentale ale învăţămîntului este (kvvoltarea personalităţii, crearea condiţiilor optime de valorificare a potenţialului intelectual şi creativ al fiecărui elev. în realizarea acestor obiective şcoala se confruntă cu numeroase dificultăţi, determinate, în mare măsură, de aplicarea ineficientă a recomandărilor de ordin psihologic în procesul de instruire şi educaţie. Serviciul psihologic şcolar nu este o achiziţie recentă. în decursul deceniilor el a existat şi s-a dezvoltat cu succes în multe state, printre i ire cele din Europa Occidentală şi SUA. O anumită experienţă în organizarea şi activitatea serviciilor psihologice a fost acumulată şi în ţările Europei Centrale şi de Est (Ungaria, Polonia, Slovacia etc), unde funcţionează sub forma unor centre de consultaţii în cadrul sistemului public. în republicile ex-sovietice serviciile psihologice şcolare încă nu ,.i ;m găsit locul cuvenit în sistemul învăţămîntului public, iar cele i ■ \ istente sînt destul de contradictorii în stabilirea obiectivelor, sarcinilor, metodelor şi formelor dc activitate. Analiza serviciului psihologic în cîmpul educativ surprinde prin (11 versitatea domeniilor dc intervenţie, prin multitudinea instrumentelor i.liiiinistrate, prin pluralitatea rolurilor care îi revin unui psiholog. Bineînţeles, este o eroare să se creadă că psihologul şcolar ar fi în m i .mă să îşi asume aceste roluri în totalitatea lor. Numai condiţiile de n I I încă, personalitatea psihologului, formarea şi competenţa sa definesc i impui şi modalitatea de acţiune. Totuşi, caracterul polimorf persistă i anume această complexitate demonstrează necesitatea serviciului psihologic şcolar şi îi conferă valoare. Pornind de la o asemenea realitate, ne-am propus să elucidăm multitudinea problemelor abordate de psihologia şcolară. Spectrul tematic al lucrării cuprinde doar cele mai importante, după părerea noastră, aspecte ale domeniului vizat, aspecte cu un evident impact practic. Cititorul va găsi aici diverse abordări ale fenomenelor psihice şi comportamentelor umane, diverse inteipretări ale esenţei serviciului psihologic şcolar, diverse modalităţi de soluţionare a problemelor de ordin psihologic care, uneori, par a fi în disonanţă cu realitatea noastră. In acest sens, am considerat că trebuie să fie cunoscute şi realizările psihologiei şcolare din alte ţări. Un paragraf aparte este consacrat serviciului psihologic din Moldova; sînt abordate diverse probleme cu care se confruntă psihologii şcolari în activitatea lor cotidiană. In lucrare sînt analizate principalele aspecte care formează aria de activitate a psihologului şcolar - adaptarea şcolară, abordată, de-a lungul timpului, în modul cel mai diferit. In primul rînd, în multe ţări responsabilitatea pentru eşecul şcolar era atribuită elevului, "handicapului" lui. Indiferent de tipul "handicapului" (insuficienţă intelectuală, lene, lentoare etc), numai elevul era considerat responsabil de dificultăţile sale de adaptare la normele fixate de şcoală. Mai tîrziu, responsabilitatea s-a deplasat de la elev la şcoală, considerată numai sub aspect didactic, dinamica relaţională educativă nefiind încă percepută ca element

7.

10...............................................................................Ch
estionar de gînduri automate (Q.PA.) 115 11. Scala revizuită a fobiilor specifice copiilor (Ollendick) ..117 Capitolul II. Teste de orientare şcolară şi profesională ......................................................................................................... 120 1. V-aţi ales bine profesia? (D. Supei) 120 2. Chestionar dc delimitare a intereselor profesionale (E.A. Klimov) ................................................................................................ 123 3. Diagnosticarea aptitudinilor comunicative şi organizatorice COS-1 ................................................................................................. 126 4. Studierea intereselor profesionale ale elevilor 130 5. Studierea orientării profesionale a viitorului pedagog prin metoda autoaprecierii ................................................................................................. 131 6. Caracteristica orientării emoţionale a personalităţii (V.l. Dodonov) ................................................................................................ 134 7. Testul tematic de apercepţie (T.A.T.) 135 Capitolul III. Teste de inteligenţă şi de cunoştinţe ......................................................................................................... 137 1. Test de inteligenţă generală 137 2. Teste şcolare de dezvoltare mintală ŞTUR-1/ ŞTUR-2 .. 145 Anexe ......................................................................................................... 162 Bibliografie selectivă ......................................................................................................... 165

tuturor celor interesaţi de sfera psihicului uman. urmînd modelul serviciului lui Burt. Psihologul caută să sesizeze atît dinamica personală a copilului. într-o şcoală primară pariziană. cunoscut psiholog francez. Serviciul psihologic şcolar etc. Ţinînd cont de orientarea practică a lucrării. autorul termenului ''psihologie şcolară ". creează Societatea {iberă pentru studiul psihologic al copilului. Privire retrospectivă Pentru prima dată problemele ridicate de şcoală s-au impus atenţiei psihologilor din Anglia.şi a întreprins o analiză diferenţială a factorilor de importanţă majoră privind randamentul şcolar (programe. pedagogici. sociologici.i stabilească un program de examinare sistematică a deficienţelor Intelectuale. Binet este însărcinat . Montcssori încearcă să implanteze concepţia lucrului Intcrdisciplinar în diagnosticul şi tratamentul cazurilor de anomalie psihologică gravă. u 1 1 v itatea psihologului şcolar. iar peste trei ani el > leschide. în colaborare cu Colegul său Simon.determinant al calităţii de adaptare a elevului la şcoală. depistarea unor disfunctii familiale şi influenta lor asupra adaptării şcolare introduce şi convorbirea cu familia în examinarea psihologică a copilului "handicapat". creat la Londra. se atestă o evoluţie asemănătoare.cea de orientare şcolară şi profesională. cît şi dinamica relaţională familială. în Anglia şi Scoţia sînt create numeroase servicii de psihologie şcolară. în 1884 Galton. Ulterior. graţie abordării psihanalitice. . pornind dc la lucrările lui Sully şi ale colegilor săi. fondatorul primului laborator de antropometrie. care foarte curînd au condus la metoda testelor mintale. i inteligenţei. psihopedagogie şi pedagogie B«re activează atît în cadrul instituţiilor universitare. în mod special este examinată una dintre componentele de bază lle serviciului psihologic . care avea drept obiectiv studiul normalului şi patologicului la elevi. în Franţa. La nivelul cercetării şi activităţii practice a psihologului şcolar deficienţa mintală. calitatea asistenţei psihopedagogice începe să coreleze cu luarea în considerare a factorilor adaptării şcolare: familiali. Lucrarea Serviciul psihologic şcolar va servi drept suport. la solicitarea Ministerului Instrucţiunii Publice.universităţilor din Moldova la însuşirea cursurilor Psihologie şcolară. Această abordare nu tinde să substituie testarea clasică aplicată. centre specializate etc. în 1894 Binet. profesor de psihologie şi logică la Colegiul Universitar din Londra. pe depistarea del icienţelor intelectuale şi a cazurilorproblcmă. a fost creată Asociaţia Britanică dc studiere a copilului. \> tiv ilatca laboratorului se axa pe studiul elevului normal. Pentru a efectua aceste examinări. O mare parte din prezenta lucrare o constituie modelele de teste: de personalitate. cît şi nemijlocit pe letcn (instituţii preuniversitare. metode). a apărut încă o schimbare pe scena şcolară: elevul "dispare" în faţa copilului şi toată concepţia examenului psihologic se modifică. în 1904 el publică o seric de Irticole vizînd psihologia copilului şi pedagogia experimentală. a creat primul laborator dc psihologie din Marea Britanic în 1883. în curînd. \ i da impuls pedagogiei experimentale. \ .u inţii. în 19 !0. primul laborator francez de pedagogie. Anume sub aceste aspecte este abordată adaptarea şcolară în prezenta lucrare. în Belgia psihologia şcolară sc materializează prin crearea.ulic din diferite domenii ale ştiinţelor educaţiei. de orientare şcolară şi profesională. a unui laborator de pedagogic şi psihologie. Din 1920 se atestă o sporire a interesului psihologilor pentru patologic. Claparede. Ea se •uliescază şi specialiştilor în psihologie. de inteligenţă ţi aptitudini. l'uhologie pedagogică. Binet. şi-a propus să studieze diferenţele individuale de natură genetică. Asociaţii asemănătoare se implantează în întreaga Anglie: în 1913 Burt a devenit directorul primului serviciu oficial dc psihologie şcolară. finalizată în 1911. în 1893 Sully. Concomitent. în Italia M. o dată cu recunoaşterea acţiunii factorilor sociocconomici şi socioculturali asupra reuşitei şcolare. în Elveţia. Autorul PARTEA I ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE 1. ci mai curînd încearcă să îmbogăţească interpretarea rezultatelor. în 1906 < 'laparede inaugurează Seminarul de psihologie pedagogică. informare şi de colaborare cu profesorii şi p. Burt a elaborat o serie de teste individuale şi colective pentru elevi . în calitatea sa dc membru al comisiei create. este I | mimat cîmpul de implicare a psihologului şcolar. iar problemele specifice şcolii şi elevului nomial se atenuează. în aceeaşi perioadă. Or. condus de laduillc. 1 K. studenţilor de la facultăţile de psihologie şi psihopedagogie . desfăşurînd totodată i o muncă de cercetare. în lucrare sînt analizate principalele metode de investigaţie. înţelegerea elevului "obişnuit" şi a clcvului-"problemă". el a aplicat metode metrice şi statistice. apare noţiunea de "handicap cultural". în cele din urmă. în 1904. Pentru a "măsura" diferenţele psihologice dintre elevi. în pj unul rînd. personalitatea elevului ctc. Ite c reată o comisie pentru elaborarea unui proiect privind învăţămîntul ipecial. în 1912 el fondează la Oci leva Şcoala ştiinţelor educaţionale (actuala Facultate dc Psihologie |j Ştiinţe ale Educaţiei). 1 Ici. consacrat problemelor esenţiale ale psihologici elevului. sperăm să fie utilă unui cerc larg de I .). devenită celebră graţie lui Piaget şi echipei sale. Aceste teste reprezintă principalele instrumente în . depistarea elevilor retardaţi sau a elevilor-"problemă" devin ■ 1 1 u mări prioritare. elaborează prima variantă a renumitei Scări metrice . la sfîrşitul secolului al XlX-lea. cedînd în faţa gravităţii celor puse de prezenţa elevilor "anormali".

încât să răspundă. elaborarea diferitelor programe. Conferinţa a Xl-a Internaţională de instrucţiune publică.iată doar cîteVa din sarcinile nemijlocite ale acestora. persoanele şi organizaţiile care au atribuţie la activitatea şcolară. se baza pe ideea deosebirilor în dezvoltarea mintală a elevilor. pentru a permite o colaborare fructuoasă cu profesorii şi cu familiile copiilor. consilierii serviciilor lucrează atît cu elevii. 4. a t I I icnta. Această pregătire să nu fie exclusiv psihologică. în diferite ţări ale lumii au fost create servicii de psihologie şcolară. particulare sau publice.i serviciului psihologic şcolar Deşi organizaţional serviciile de psihologie şcolară se găsesc încă inlr-o fază incipientă în multe ţări şi va fi. ci să poată colabora cu profesorul în analiza randamentului metodelor pedagogice utilizate şi în adaptarea acestor metode la dezvoltarea mintală a elevilor. informative. ci şi să cuprindă cercetări personale. Psihologul şcolar să nu se limiteze la examinarea cazurilor individuale. ai căror părinţi (sau anumite instituţii) solicită infonnaţii şi sfaturi în acest sens. controlul randamentului diferitelor metode pedagogice. aceşti psihologi să facă stagiu. Introducerea pe scară largă a testării în şcolile americane. întrunită în 1948 din iniţiativa UNESCO. Pregătirea psihologilor şcolari să urmărească nu numai achiziţionarea de cunoştinţe teoretice şi a unui anumit număr de tehnici de examinare. W 1 1 u ier deschide la Universitatea din Pensilvania un centru de consiliere psihologică. activează psihologi iniţiaţi în psih latrie şi antrenaţi în aplicarea testelor colective şi individuale. serviciul Consultaţie acordă elevilor consultaţii individuale şi în grup. presupune colaborarea strînsă între toţi membrii personalului. Principii. i insacrată psihologiei copilului şi educaţiei. studiază opinia elevilor privind rolul serviciului Guidance înviata lor (Planchard. Determinarea intereselor şi posibilităţilor elevilor la diferite discipline. 2. readaptarea elevilor dificili.începutul secolului XX a fost marcat de un interes deosebit pentru probleme care ulterior vor constitui sfera de studiu pentru serviciul psihologic şcolar.n oi a li se cere. Constatarea coeficientului de inteligenţă (I. cuprinzînd şi colaborarea profesorilor. în 1896. nevoie de un inumit timp pentru ca ele să devină instituţii cu scopuri clar definite. în centrul atenţiei serviciului psihologic al şcolilor din SUA sc afla funcţia dc măsurare şi apreciere a aptitudinilor elevilor. unul sau mai mulţi asistenţi sociali (pentru legătura cu familia şi pentru aplicarea masurilor terapeutice) şi un stenograf (care notează reacţiile verbale ale popii lor examinaţi şi exercită eventual funcţiile de secretar al clinicilor). să cunoască şi să aplice pe deplin realizările ştiinţelor psihologice. Profesorul să se străduiască să orienteze studiile fiecărui elev. în I'»11 (icscll creează Dispensarul din New-Haven. servicii diagnostice. In recomandările redactate la închiderea acestei Conferinţe şi destinate Ministerelor Instrucţiunii Publice din diverse ţări se menţionează că profesorul nu poate. Clinicile oferă. pot fi evidenţiate n u multe modalităţi de organizare a lor. realizarea recomandărilor consilierilor . mai ales. 7. Astfel. \ ' 1 1 vitatea unei clinici psihopedagogice. rolul lor şi principiile care trebuie să orienteze pregătirea specialiştilor în domeniul dat. Serviciile de psihologie şcolară să fie organizate astfel. Sînt examinaţi toţi copiii. instructiv . Implicaţiile psihologiei şcolare. 3. a conduce).ii'. observarea elevilor. Guidance include mai multe servicii: serviciul Evidenţă acumulează informaţii despre fiecare elev. s-a referit. In cadrul aspectelor menţionate. social . cît şi cu părinţii. concomitent. următoarelor necesităţi: depistarea copiilor retardaţi şi a celor supradotaţi. ci să cuprindă şi toate cunoştinţele pedagogice indispensabile. în 1891 Hali fondează prima revistă . a căror necesitate este recunoscută de guverne. spre problemele pedagogice. terapeutice. de exemplu. serviciul Informaţie furnizează elevilor informaţie în trei domenii: instructiv. prin creşterea numărului clinicilor de orientare a 1i silului. Persoanele menţionate posedă şi practica din învăţămînt.I. devotament şi dragoste faţă de copii. sfîrşitul secolului XIX . Personalului i se adaugă. pei fect integrate în ansamblul sistemului educativ. în ţările anglo-saxone progresele psihologici şcolare s-au I Oncretizat. Iniţial. De regulă. să fie efectuate în conformitate cu indicaţiile specialiştilor. ca şi în llte metode de examen psihologic. congrese şi de toate organizaţiile preocupate de progresul educaţiei şi al învăţămîntului. fiind întîi de toate o muncă în . în SUA a fost legiferată introducerea în şcolile medii a serviciilor consultative numite Guidance (din engleză: a ghida. 2.). din cauza multiplelor sale ocupaţii. Acestea sînt deseori UOciate cu servicii de orientare şcolară şi profesională. axat. particularităţile lui individuale. în mare măsură. Există clinici specializate.Şi în Statele Unite preocupările pentru psihologia şcolară au nu eput la sfîrşitul secolului trecut. orientarea şi selecţia şcolară. mai ales. iar ceva mai tîrziu. pe parcursul cîtorva decenii. şi stagiul în instituţiile de învăţămînt. în activitatea lor pot fi evidenţiate trei aspecte: l i i momic . clinica destinată • li. administraţia şcolii. i . Prin urmare. iar sfera eforturilor psihologului şcolar era testarea. sau C. . orientat. de asemenea. 5. în mod special. avîndun scop ipropiat lor. bineînţeles. serviciul Control ţine evidenţa rezultatelor „programului". pe]noblemele dezvoltării copilului. 6. în cadrul serviciilor de consultări medico-pedagogice şi de orientare şcolară. Un rol important le revine profesorilor. i lupă. La clinici. 1972). personal. mai ales a testelor dc inteligenţă. recurgînd la rezultatele examenelor psihologice.Q. în anii 1960-1970.nosticării şi tratamentului deficienţelor atestate la învăţarea citirii. evidenţa succeselor. după caz. Formarea psihologilor specializaţi să se bazeze pe o vastă ■ I uTienţă practică şi să fie confinnată printr-o diplomă a unui institut ipecializat sau printr-un grad universitar. în special.evaluarea profesională. conceput ca raport dintre vîrsta mintală a elevului determinată prin testare şi vîrsta lui cronologică.studierea personalităţii şi dirijarea dezvoltării ei. Aceste recomandări prezintă succint justificarea serviciilor tpecializate de psihologie şcolară. mai ales.acordarea ajutorului in alegerea disciplinelor accesibile. interpretate după sfaturile şi indicaţiile specialiştilor. insucceselor şi a problemelor absolvenţilor şcolii. la dezvoltarea serviciilor de psihologie şcolară. conţinut şi modalităţi de organizare . socioprofesional. Din acest motiv se recomandă ca: 1.

se elaborează programe de asistenţă psihologică pentru elevii cu manifestări de comportament antisocial.I I variate decît munca de diagnosticare şi cea terapeutică. sarcinilor. l' i n i necesitatea de a practica o bună orientare şcolară. controlul metodelor de învăţămînt. Diagnosticul este urmat de o interpretare care \" rmite sugerarea măsurilor eventuale de readaptare. se dau sfaturi cu privire la felul studiilor. Psihologilor le revine sarcina de interpretare a datelor. iar la circa 5 milioane de locuitori.'/. trei direcţii: 1. La începutul anilor '70 tendinţa spre testare a luat amploare şi în alte ţări ale Occidentului. determinate de particularităţile economice. se examinează toţi copiii care intră în clasa 1. metodelor. Principiile de organizare ale serviciului psihologic francez erau următoarele: • psihologul şcolar trebuie să aparţină corpului didactic. psihologii americani au conceput testarea drept componentă a unei arii mai largi a activităţii serviciului psihologic şcolar. Adolescenţii ce au atins vîrsta de 15 ani constituie cadrul de activitate al Consultaţiilor regionale. orăşeneşti.... Se au în vedere „cazurile-problemă" sau „copiii-problemă". O anumită experienţă de organizare şi activitate a serviciilor psihologice a fost acumulată şi în ţările Europei de Est (Ungaria. Nivelul doi include munca atît cu elevii care necesită o instruire specială.. aceste U 1 1 \ ităţi reprezintă unul din aspectele individualizării învăţămîntului. • psihologul şcolar trebuie să posede o pregătire ştiinţifică.micuţului şcolar (teste pedagogice. Această grupare a stat la baza selecţiei copiilor pentru diverse instituţii de învăţămînt. 2. Acest control este asigurat în colaborare ■ u medicul şcolar de către psihologi şcolari. Concomitent. Dirijarea ştiinţificometodică a Consultaţiilor psihopedagogice din Slovacia este realizată de Institutul de Cercetări Psihologice şi Patopsihologice ale Copilului în care activează 80 de specialişti în psihologie. de organizarea cluburilor pentru adolescenţi etc. cît şi de obiectivele instruirii şi educaţiei. Pornind de la caracteristicile IV i I I ui elev. culturale şi politice. manualelor etc. Franţa a fost una dintre primele ţări Oire a stabilit un statut oficial al psihologului şcolar. justificat prin necesitatea de a cunoaşte pai licularităţile individuale ale copilului şi evoluţia sa psihologică. cît şi cu cei care manifestă doar deficienţe moderate de instruire şi de comportament. contradictorii în determinarea obiectivelor. în Slovacia pînă nu demult funcţionau 46 de servicii psihopedagogice (raionale. Polonia. . testarea. scări şcolare) şi anchete i itistice asupra problemelor care interesează practica şcolară. formaţi în instituţiile universitare de psihologie " (Planchard. iar cadrului didactic i se încredinţează grija de a colecta aceste date. 1972). revin 1600 de specialişti calificaţi. ( rearea serviciului psihologic şcolar în Franţa Apărută la interferenţa secolelor XIX-XX din necesitatea de a ! i lista şi orienta elevii incapabili să-ş'i urmeze în mod normal . Consultaţiile raionale (orăşeneşti) activează. regionale). de regulă. Colaborarea psihologului cu profesorii este deosebit de necesară tocmai în acest grup de activităţi. Rolul psihologului constă în examinarea cît mai minuţioasă a elevilor il entaţi de profesor. în această direcţie toţi li \ u pot solicita intervenţia psihologului.liI matăprintr-o diplomă universitară.. se realizează consultaţii individuale etc. într-o anumită măsură.I. Ulterior. ilu ilogic în cadrul şcolii şi de a-i încredinţa psihologului şcolar sarcini iu. Sarcina Consultaţiilor raionale (orăşeneşti) constă în a consilia.. conform datelor societăţii psihologilor. într-un articol al I 'nucetului de reformă a învăţămîntului francez se menţiona: "Paralel . în realitate. Din cele relatate rezultă că argumentarea ştiinţifică. de secţiile de poliţie şi de alte instanţe. în cadrul experienţei franceze. în faza incipientă. Aici majoritatea serviciilor psihologice funcţionează sub forma unor Centre de rang raional /regional şi sînt parte componentă a sistemului învăţămîntului public. Nivelul trei prevede acordarea asistenţei psihologice directe tuturor solicitanţilor. în acord cu prescripţiile specialistului. I. iar cele existente (Estonia. elaborarea ştiinţifică a programelor. de a aprecia \ flcacitatea metodelor educative. activitatea psihologului şcolar viza. a diagnostica elevii trimişi de şcoală. serviciul l r . I Lucrări de pedagogie experimentală propriu-zisă. în vederea depistării elevilor care necesită o instruire specială se efectuează. Serviciul psihologic începe ca atare la treapta a doua. cînd psihologul trece de la calcularea şi interpretarea punctajelor la studierea psihopedagogică a elevului. organizarea şi conţinutul activităţii serviciului psihologic şcolar (specifice în diferite state) este determinată atît de concepţiile psihologice acceptate în ţara respectivă. în ţările francofone s-a I >l i iervat mai curînd tendinţa de a integra.//-.. Orientarea şcolară şi profesională. medie şi inferioară. dc regulă. in linii mari. u controlul pedagogic prevăzut de lege.. de a adapta programele la • opacităţile fiecărei vîrste. Rusia) sînt. s-a introdus un control psihologic al elevilor. metodelor şi fonnelor de activitate.. Acestea sînt preocupate de orientarea profesională a elevilor.permitea gruparea elevilor de aceeaşi vîrsta în elevi cu inteligenţă superioară. în statele cx-sovietice serviciile psihologice şcolare încă nu şi-au găsit locul cuvenit în sistemul învăţămîntului public. Spre deosebire de ţările anglo-saxone.. la nivelul întîi. pentru cei ce au o vîrstă cuprinsă între 3-15 ani. evidenţiind cîteva niveluri de funcţionare a acestuia. Slovacia etc). de la bun început. Bunăoară. programelor care sînt cele mai potrivite pentru ei.. CAPITOLUL II SERVICIUL PSIHOLOGIC ŞCOLAR ÎN DIVERSE ŢĂRI ALE LUMII I Serviciul psihologic şcolar în Franţa I. Prin acestea I înţeleg investigaţiile privind crearea de instrumente de control al . Soluţionarea problemelor de inadaptare în condiţiile mediului . în această ordine de idei.

Psihologiei şcolar încadrat în circumscripţiile departamentale invăţămîntuluiprimar. Această divizare a cîmpului de intervenţie după grade de şcolaritate introduce în sistemul educativ francez două categorii de psihologi. Wallon elaborează proiectul reformei învăţămîntului public în care pentru prima dată se trasează sarcinile majore ale r il ii 'logici şcolare (Caglar. efortul psihologului şcolar se direcţionează spre observarea cît mai precoce posibilă a elevului pentru a-i favoriza adaptarea la şcoala primară. instituţii medico-cducativc. Structura serviciilor de psihologie şcolară Grupele de asistenţă psihopedagogică create în 1976 sînt afiliate administrativ directorului şcolii. Serviciul psihologic şcolar în Elveţia Autonomia de care se bucură cele 23 de cantoane ale confederaţieij elveţiene a generat independenţa sistemelor şcolare. Formarea permanentă se asigură de congresele şi colocviile] internaţionale.2. în Ci fost instituită Diploma de Stat în Psihologie Şcolară. 2. fără a neglija însă şi a elimina acţiunile curative. i i I' urmarea psihologului şcolar Formarea universitară prevede o instruire psihopedagogică. i n a de cel puţin cinci ani şi o diplomă de psihologie şcolară asigurată l i lai ultăţile de ştiinţe umane din Paris şi din alte oraşe ale Franţei. însă. care presupune studiul dezvoltării 11 H leristicilor individuale ale elevului. O solidă mimare o precede: formarea pedagogică de gradul I (2 ani). spre evaluarea eficienţei măsurilor individuale şi colective aplicate elevilor în dificultate. ataşat unei circumscripţii. intelectuale şi corporale.. şi. « Ib ioc tivul major urmărit de reţele este de a suscita dorinţa elevilor de i învăţa şi de a reuşi. în colaborare cu colegul "i I angevin. 1. Tot în acea perioadă se conturează clar şi sfera de activitate a* psihologului şcolar. Un rol deosebit] în acest context îl joacă Asociaţia Franceză a Psihologilor Şcolari. licenţa în psihologie (3 ani) şi 1 an dc i" i. este responsabil |i un sector şcolar care înglobează un număr variabil de elevi (800-1(100) Un studiu recent indică un număr mai mare de psihologi şcolari . Reimplantarea serviciilor de psihologic şcolară i datorează activităţii lui Wallon... Acţiunile de i i ale psihologului sînt: examinarea şi observarea psihologică a ului în strînsă colaborare cu profesorii şi familia. din 1944 Wallon < I Im redinţat lui Zazzo. acţiune care n ui I I i/area criteriilor psihologice.il i/are în psihologia şcolară. pe asistenţa llu 'pedagogică. în acest context. Politica de integrare' a persoanelor cu handicap mintal. I 'roiectul prezentat nu şi-a găsit realizare. Au fost create comisii medico-pedagogice. spitale etc.. In anii '90 a fost definitivată organizarea reţelei de asistenţă! specializată pentru elevii cu dificultăţi care vin să înlocuiască grupele de asistenţă psihopedagogică. Cît priveşte consilierii. în cele cej urmează este prezentată psihologia şcolară din cantonul Geneva. Anii '70 se caracterizează prin organizarea structurilor de prevenire a inadaptării şcolare.îtori de diplome de psihologie. Numit i ii I )ii ceţiei Educaţiei Naţionale. punînd accent pe activitatea preventivă. Psihologul şcolărişi are un loc stabil în echipă (alături de un specialist în psihomotricitate şi de un psihopedagog) şi îşi canalizează activitatea spre prevenirea dificultăţilor şcolare.1 uuoscute de stat. formarea psihologilor şcolari. consideraţi ca psihologi de gradul II. i II 2. Un număr mare de psihologi calificaţi în psihologia lliui a sînt încadraţi în activitatea acestor centre.. spre integrarea socială a celor cu handicap. seminare şi zilele de studii. renaşterea la copil a stimei de sine. investigarea factorilor intelectuali. de şcolile de vară. ( entrele medico-psihopedagogice nu depind de Ministerul i ilui aţiei Naţionale. structuri în cadrul cărora psihologul şcolar va1 juca un rol central. experienţa lori cxtinzîndu-se în provincii. cel puţin iui dc practică pedagogică. ( mirele de asistenţă psihopedagogică activează în regiunea puii liană şi includ în echipele sale psihologi şcolari. cunoscut psiholog francez. • Crearea corpului de psihologi şcolari care trebuie să fie i. o i i. Peste un an 74 de psihologi sînt deja numiţi în şcolile din Paris. • Evaluarea consecinţelor psihologice ale aplicării tehnicilor • din . începutul anilor '60 se caracterizează printr-o „renaştere" a psihologului şcolar. i' Ihologul şcolar oferă o susţinere psihologică elevilor pe cale de i nilaptare pentru a-i ajuta să se menţină în circuitul şcolar normal şi |* nit ii a le ameliora echilibrul personal.iţu dc eşec şcolar. face' apel la psihologul şcolar. în consecinţă.ilive. Fiecare grup include în medic 1000 de elevi şi este format din: psiholog şcolar. aceştia îşi consacră eforturile orientării şcolare şi profesionale la ieşirea din şcoala secundară. eficienţa în diverse activităţi propuse de şcoală. • Studiul programelor: accentul este pus pe necesitatea de a liI ipla programele la aptitudinile proprii fiecărei vîrste. ivi. psihopedagog specialist în r lihomotricitate. | variaţia concepţiilor psihologiei şcolare în diferite cantoane.1. în 1944. de asemenea.studiile uite obligatorii. Este vorba de crearea claselor de adaptare care pot fi temporar frecventate de elevii cu dificultăţi şi de constituirea grupelor. a căror preocupare era depistarea elevilor inadaptabili şcolar. depistării copiilor în iiu.)' şi participă la acţiunile dc studiu şi cercetare.. fizic şi senzorial. deosebind-o de cea a consilierului în orientarea şcolară. de asistenţă psihopedagogică. Reţelele de asistenţă specializată pentru copiii în dificultate tvlitră au înlocuit în anul 1990 grupurile de asistenţă psihopedagogică. Este vorba dc a favoriza ajustarea conduitelor moţionale. medici şi | Mlhotcrapcuţi. Structura serviciului psihologic şcolar . Primul psiholog şcolar a început să îşi exercite funcţiile la Grenoble. autorul renumitei Noua scară metrică de ■ ti(ă. în 1945. a celor care prezintă perturbaţii afective sau K luţionale. în cadrul acestei echipe pluridisciplinare psihologul i i ilui se consacră observării şi orientării elevilor.. 1996): • Controlul psihologic al elevilor. Psihologul şcolar asigură de asemenea legăturile cu organismele extraşcolare (instituţii medico-psihologice. eliberate de universităţi şi 1. psihologia şcolară franceză a cunoscut ulterior o ■ • 111 »să de circa 30 de ani.ncle de educaţie prioritară". care detennină comportamentul lui. sociali.

sfat părinţilor. adolescenţilor şi tutelării psihologice .2. psihologii din Nebrasca consacră 47% din tot timpu] lor testării şi interpretării testelor. pentru a le facilita adaptarea şi a le asigura orientarea. minarea psihologului I 'sinologul "ini este deţinător al unei licenţe în psihologie (4 ani) şi cel ni unei diplome postliccnţiale de specializare în: psihologia ihorii infantile.intervenţiilor de diferit ordin ■ iu.însărcinărilor administrative. » I • psihologii şcolari profesionali . ajutor părinţilor. • specialiştii în psihologia şcolară — persoane care lucrează ll!i 1 1 11 1 .alte categorii de personal care realizează. A. 14% . i vegherea psihologilor şcolari. Unul sau mai mulţi psihologi şcolari pot deschide asemene.1 1 \ iiaţilor (controlul eficienţei terapiei. psihologia educaţiei sau orientarea profesională (1 M) Mulţi psihologi posedă şi experienţă pedagogică. I Ibţinerea titulariatului (angajarea în calitate de titular) necesită o nulă de "încercare" de doi ani. • intervenţii pentru a facilita funcţionarea serviciilor pedagogici şi educative. este psiholog. "zilelor de studii". atît în interiorul. săjoacc rolul de consultant în problemele puse de un elev iu iii toată clasa.iele cazuri pe parcursul întregului an şcolar) a adolescenţilor care H i mia di licultăţi minore de adaptare. profesorilor sau instituţiilor sociale. 4% evaluării 1. centre. de asemenea. cît şi în exteriori] instituţiilor şcolare. în acelaşi ■ I I ajutorul pedagogilor. Serviciile de psihologie şcolară se adresează instituţiilor şcolari . B. studiilor de caz etc.2.în cantonul Geneva nu există servicii de psihologic şcolară la nivelul şcolii primare. este "măsurarej elevului". perioadă consacrată. cea mai reprezentativă. Orice centru care oferă servicii de psihologie şcolară trebuie sj aibă doar psihologi profesionişti şi personalul de suport necesar î vederea asigurării serviciilor de calitate.şi trebuie s ofere. intervenţii în clasă. i doar ele sînt în drept să poarte titlul de psiholog şcolar. Intervenţiile psihologului prevăd trei mari categorii de probleme: examenul psihologic al elevului care prezintă o tulburare specifică de învăţare. cel puţin. Serviciul psihologic şcolar propriu-zis este instituit din 1962 la nivelul ciclului de orientare şi reprezintă o verigă şcolară intermediară între şcoala primară şi învăţămîntul secundar superior. Responsabilităţile pentru copiii din acest ciclu şi le asumă serviciile medico-pedagogice (independente de şcoală) la solicitările părinţilor.. Rolul de expert-tehnician In acest rol psihologul răspunde la solicitările fonnulate de profesori şi de autorităţile administrative. examenul elevilor străini. Ei au cel puţin doi ani de pregăl i re i i i n a în psihologia şcolară care prevede un program de cel puţin 1000 de ore de practică supravegheată de un psiholog şcolar profesional dintre care cel puţin 500 de ore într-o instituţie şcolară. consiliere.. asistenţi în psihologie şi psihometri şcolară . Zona de activitate. 15% . Astfel se disting cel puţin trei I I ii de psihologi: . 1996). • intervenţii pentru a ameliora dezvoltarea elevului. Structura şi funcţiile serviciului psihologic şcolar Centrele de psihologie şcolară pot funcţiona ca secţii integraţi într-un organism (Departamentul de Stat al Educaţiei. Psihologii ciclului de orientare au acelaşi statut ca şi profesorii şi depind pe plan administrativ de director şi de decanul şcolii care. La nivelul instituţiei psihologul |i luliii de orientare participă la adunările de clasă şi poate. inserau lui în grup (terapie. Acest timp este rezervat seminarelor. de motivaţii şi de caracteristicile psihologice. atît în plan intelectual cît şi în cel afectiv şi social: convorbiri. • examinarea elevilor la solicitarea profesorilor şi părinţilor. tehnicieni. conferinţelor. ţinînd cont de posibilităţile lor intelectuale şi de cunoştinţele şcolare. Rolul de consultant clinic < ) parte importantă în activitatea psihologului se rezervă n nliiiţiilor acordate părinţilor. de regulă. unul din următoarele servicii: • evaluarea psihologică şi pedagogică a funcţionării elevilor îl mediul şcolar (examene psihologice individuale.de la şcoala primară pînă la învăţămîntul superior . psihologul tutelează mici grupuri de elevi Ifi | u i vuită dificultăţi la limbă sau matematică. testări! sub supravegherea unui psiholog şcolar profesional. pedagogie specială etc).) sau ca serviciu specializat. orientarea elevilor spre diverse secţii în funcţie de capacităţile lor intelectuale. schimburilor interdisciplinare. instituţie şcolar) publică sau privată etc. alegerii şi aplicării testelor etc). • examinatori. I i H mării permanente i se consacră circa o cincime (sau opt orc Ipliimînă). urmată de zonele "planificarea programelor" şi "intervenţ: pe lîngă elev". la solicitările Utili si H ilor. 3. care include copii între 12-15 ani. independent di şcoală.. I' Serviciul psihologic şcolar în SUA i l I oi marea psihologului In SUA statutul persoanei care activează în domeniul psihologiei i I M este strîns legat de formarea lor. observării elevilor şi convorbirilor cţ ei.. Responsabilitatea profesional şi administrativă revine unui psiholog şcolar profesional. ■ litrilor. observaţii).reuniunilor cu profesorii directorii şi personalul auxiliar. Activitatea psihologului şcolar Activitatea psihologului şcolar în ciclul de orientare presupune exercitarea a două roluri importante: rolul de expert-tehmeian şi rolul de consultant clinic.. realizate de Cook şi PaticrsoJ (Caglar. • colaborarea cu profesorii pentru a înţelege mai bine necesităţii^ unor elevi. a ameliora condiţiile de învăţare efectuînd schimbării] necesare în programe sau în climatul psihologic al clasei. Conform unei anchete. 20% . în mare parte.persoane care au acumulat 1 1 1 1 1 c generale şi tehnice pentru a obţine doctoratul în psihologia i I I . 2. H I I Jumătate din această perioadă este rezervată serviciilor de I I oferite copiilor şi adolescenţilor.icrapii.

. s] elaborează programe de asistenţă psihologică a elevilor cu manifestai antisociale. • probleme dc dezvoltare a personal ităţii. şcolile şi orfelinatele din raion./>< nească). de regulă. în realizarea consultaţiile individuale etc. şcoală medic de specialitate. \iesle obiective sînt realizate în cadrul următorului sistem: i i t o i i onsilier şcolar. şcolilor medii de specialitate utli lonal-tchnice. l ducatorul-consilier reprezintă veriga de bază a sistemului.. cu copii ce au o vîrstă cuprinsă între 3-15 ani. iar pe cea profesională . CPP raional lucrează. 4.. i . La dispoziţia lor sînt puse 9 ibinetc amenajate confortabil. profdaxia şi terapii nevrozelor. Creată în anii '60. medical etc. metodică şi editorială. a planurilor de admitere în gimnazii.). • metodică.. Obiectivei principale sînt: evaluarea maturităţii şcolare. Consilierea psihologică ca atare începe doar la CPP raional (orăşeneşti). • dezvoltarea armonioasă psihică şi socială a copiilor şi mlulf. 1 II liectivele principale ale subdiviziunii "probleme de dezvoltare malităţii" ţin de . în ■ ire caz concret se analizează şi se decide cota ajutorului ulterior Ihologic. afiliate secţiilor de învăţămînt. selectarea copiilor pentru şcolile auxiliare. Pentru copii există diverse jucării.. o atenţii sporită acordîndu-se celor care necesită o grijă specială. de exemplu. inclusiv 28 de psihologi. psihoterapeutic. ■ . iluliialca să coordoneze şi să dirijeze. a reuşitei lor la învăţătură. psihologul planificaşi i/ă activitatea de orientare profesională. Instituţiile menţionate desfăşoară ii. . în centrele ■ 1 1 iii lonalc.. iive: • | wofilaxia şi corecţia dificultăţilor pedagogico-educaţionale şi a ■ m 1 1n i 11 .2. Consultaţia raională nr. Activitatea serviciului psihologic şcolar La Bratislava funcţionează 5 consultaţii raionale şi una orăşeneasca (cu statut dc consultaţie regională).toatele: • coordonarea activităţii şcolii în problemele orientai profesionale. şcoaj tehnico-profesională etc). de judecată etc.VIl-VIII) legate de ■ i n a profesie..' parte de ore (180-200 ore pe an) şi primeşte un supliment la II iul lunar. în ultimă instanţă..CPP raionale.. De regulă. cu calificare ii| Im in ilară în domeniul psihologiei şi consilierii educaţionale.. se ţine o evidenţă strictă. De i ui acest post este numit un pedagog versat. CPP dispune de o pi i informaţie despre "cerere" şi "ofertă" cu privire la instruirea i ". cît şi a intereselor elevilor (cl. Ipi II evaluării activităţilor. • consilierea elevilor şi părinţilor în alegerea formei de stud ulterioare a acestora (gimnaziu. organele de învăţămînt avînd. CPP regională. din anumite motive. Aceste CPP se îngrijesc de orientarea profesională a elcviloi de organizarea cluburilor pentru tineret. • informarea pedagogilor şi părinţilor privind activitatea CPP. în urmi examinărilor se elaborează caracteristica psihologică a copilului. consultaţia psihopedagogică are cîteva i. se investighează toţi copiii care intră în clasa I. El este i il< . j Adolescenţii care au atins vîrsta de 15 ani constituie cadrul d activitate al CPP regionale subordonate Direcţiilor Regionale d învăţămînt. consultaţie psihopedagogică (CPP) raio. I I H (eristică ce urmează să fie prezentată instituţiei respective.I iuţilor. I Serviciul psihologic şcolar în Slovacia i i Mi uctura organizaţională a serviciului psihologic • '< iiisiiltaţia psihopedagogică (numită şi consultaţie educaţională) l liluic una dintre cele mai importante direcţii ale psihologiei aplicate lovacia. In statele Consultaţiei sînt incluşi 6 profesionişti (4 psihologi şi l " tlagogi) şi doi lucrători tehnici. include minatoarele subdiviziuni: • probleme de dezvoltare profesională. nu pot sau nu vor să înveţe. împreună cu educatorul. secţiile dc poliţie. La dorin elevilor sau părinţilor li se oferă şi consultaţii individuale. 1 im I ' are dereglări de dezvoltare. într-o anumită măsură. .locurilor vacante. în cazul imposibilităţii unei investigaţii profunde. 1 din 6 are devieri i i 'iiiportament. consultativă. Această discordanţă între rolurile reale şi liiliu ilc dorite confirmă conflictul de rol în care este închis psihologul ulm E de menţionat de asemenea că jumătate din elevii trimişi la . educatorul-consilier este i donat directorului şcolii.. ii iile de psihologie şcolară nu au drept motiv principal probleme I|I învăţare: doar 1 din 5 are dificultăţi de învăţare. I |i i urc specialist acordă anual consultaţii unui număr de circa 100 i i'opii (normele nu sînt fixe) neluînd în consideraţie consultaţiile şi (Miluirile repetate.ui a elevilor.. • probleme de instruire. Direcţiile principale în activitatea educatorului-consilier sînt . deserveşte copiii de 3i 14 ani dc la grădiniţele. de editarea matcrialelo metodice şi ştiinţifico-practice pentru cducatoriiconsilieri şi pentn consultaţiile raionale.oluţionarea problemelor vizînd orientarea profesională.ilc informaţională.inlentului delicvent.Inlr-o situaţie "ideală" însă psihologii din Nebrasca ar dori să li'ordc prioritate consultaţiilor cu profesorii şi cu personalul auxiliar..-. pedagogul îşi asumă funcţia dc educator-consilicr dup dorinţă şi activează în acest domeniu în virtutea înclinaţiilor sale. Subdiviziunea "probleme de instruire" urmăreşte scopul de a I ' i l e \ n care. diagnostică. < 77' orăşenească. şcoli medii | n i I I luate etc. acordînd o atenţie l i l a profesiilor "deficitare" pentru republică. care sînt subordonate Direcţiilor Raionale de învăţămînj Sarcina lor dc bază constă în a consilia şi a diagnostica elevii îndrepta! la CPP de şcoală. 1 din 10 manifestă tulburări de sănătate mintală. i n a elevilor în instituţiile de învăţămînt. educatorul consilier trimite elevul la CPP raională. Or. în studierea colectivelor şcolăreşti. cu tradiţii din cele mai vechi în Slovacia şi în IU nctivcază 38 de persoane. Subdiviziunea "probleme de dezvoltare profesională" ui donează activitatea tuturor gimnaziilor. • acordarea ajutorului diriginţilor în elaborarea caracteristicii^ elevilor. Concomitent. Pe linia administrativă. 1.

evidenţierea cauzelor psihologice ale comportamcntulu deviant.. i viciul psihologic la nivel de raion psihologic raional asigură asistenţa psihologică tuturor fiecare centru întruneşte mai mulţi specialişti în diverse u n 2-4 psihologi şcolari. studenţilor li se creează posibilitate reală de a lucra cu oamenii. elevilor în domeniul cunoştinţelor Psihologice.. determinarea cauzelo disfuncţiilor psihice. Ivletodele sînt variate: discuţii. In ultimii ani ia amploare crearea consultaţiilor psihologice şi îi instituţiile de învăţămînt superior. care prevede iniţierea i i livului pedagogic..I n u c definite: şcoală . obiectivul principal al serviciului psihologic şcoli este de a contribui maximal la dezvoltarea annonioasă psihică şi social a elevilor. anchete. un patopsiholog. de lipsa unei . In domeniul psihoprofilaxiei psihologul şcolar efectuea» următoarele acţiuni concrete: participă la înscrierea copiilor în clasa stabileşte gradul lor de pregătire pentru şcoală. Actualmente.. contribuie la facilitare! procesului de adaptare a elevilor la condiţiile şcolii. Să mai amintim şi problemele ce ţin de remunerare. ■ psihoprofilaxia are drept scop preîntîmpinarea apariţiei i . I u pi unul rînd. psihologul şcolar acţioneaz în următoarele direcţii: psihoprofilaxie.ilti. Pentru a atinge acest obiectiv. Chiar de la bun început funcţionarea acestui serviciu a i i im şir dc probleme. li il i i Ir la etapa incipientă. Serviciul psihologic în Rusia în Rusia coexistă două tipuri de intervenţie psihologică: 1 activitatea psihologului în interiorul instituţiei şcolare. am putea evidenţia dificultăţile de ordin adaptativ. în rezolvarea diverselor probleme de ordin i Ihologic. a fost creat în 1990. conform unui prograri special. Alte probleme apar şi ca rezultat al posibilităţilor financiare extreţ de reduse.. unde se soluţionează problemei ce ţin de adaptarea studenţilor la studiile universitare. a cărui obiectiv este de a ajuta şcolile din raion. Furnizor al testelor şi probelor psihodiagnostice este întreprinderea Teste psihodiagnostice şi didactice. în cadrul sistemului i| i n public. stimulează dezvoltare deprinderilor de comunicare.consilierea elevilor cu deficienţe de Ilare şi de comportament.lui perturbări intelectuale de personalitate. • psihodiagnosticul constă în efectuarea unor investigaţii . contribuie la prevenirea şocurilor dc natitf nevrotică şi a suprasolicitării psihologice a elevilor... 1 It. i \ k iul psihologic nulului şcolar în Moldova 1 In Moldova serviciul psihologic şcolar. analizează activităţii planificate şi concordanţa acestora cu particularităţile de vîrstă şi sarcinii actuale ale dezvoltării elevilor.p i ofesii. în special. a intereselor şi aptitudinilor] In cursul verii activitatea cluburilor pentru adolescenţi continuă în taberd de muncă şi odihnă. Ihologice multilaterale asupra elevului. Activitatea corectivă include: elaborarea recomandărilor concreţi vizînd dezvoltarea eficientă a personalităţii elevilor la 5. Serviciul psihologic în interiorul şcolii Intervenţia psihologului.igi lostice servesc drept fundament pentru iniţierea unor programe ilt</\ olt aii ve sau educative. I valorifică tehnicile psihoterapiei.. aptitudini. bazată eminamente pe o colaborare strînsa cu profesorii. Psihodiagnoză prevede: studierea particularităţilor psihologici (interese. liloi I i iittul ■ . |trol< miilor. I u ufară dc serviciile ordinare oferite dc specialiştii menţionaţi.. Activitatea de bază este psihoterapia prin intermediul clubului adolescentin care funcţionează săptămînal.. uliul raional organizează pentru profesorii raionului seminare în mc dc psihopedagogie. O astfel de consultaţie funcţioneaz în cadrul Universităţii din Bratislava. Activitate se centrează pe dezvoltarea personalităţii. cît şi în dezvoltarea personalităţii lui. activitat colectivă şi consultativă. una din instituţiil de bază. Consultaţia serveşte şi ca bază de studii pentru studenţiipsihologi| care se specializează în psihologia şcolară şi consultativă. i olar. prin instituirea funcţiei de i | o | > . concediul psihologului şcolar etc. de însuşirea şi exersarea ..ipeut. părinţilor.. înclinaţii etc..) în scopul tratării diferenţiale a fiecăiii elev. un l i n i i i . consultaţii uill n l u a Ic şi în grup (inclusiv cele anonime). elevilor. O atenţie sporită se acordă celor 1 1 amine. Deseori aceştia conştientizează existenţa unei probleme | Ihologice în urma activităţii de popularizare şi de profilaxie a iltnli teului.. II . activitatea psihologului la nivel de direcţie raională de învăţămînt... caracteristici particulare. Munca psihologului include: • popularizarea realizărilor psihologiei. motivaţie. 5. testarea copiilor (în caz de necesitate) în vederea stabiliri concordanţei dintre dezvoltarea psihică şi vîrstă.. cauzate.. stimulează creare în cadrul şcolii a unui climat psihologic favorabil. Dirijarea ştiinţifico-metodică a CPP este realizată de Insitutul d Cercetări Psihologice şi Patopsihologice ale Copilului. inteligenţă. în care activează 80 de specialişti în psihologic.inspectorat raional-minister. aplanare conflictelor de ordin relaţional. rezolvarea problemelor sexuale. dura zilei de muncă. psihologia mi ihi. un defectolog. în fond. Dificultăţile de organizare ţin.ţipaţii detaliate.1. în cadru acestei activităţi se modelează diverse situaţii de lucru cu clienţii. psihologia grupului etc. perfecţionează formei de comunicare în colectivul de elevi şi profesori. Rezultatele investigaţiei |i tiu . un pedagog. • < onsiliereapsihologică presupune ajutorul acordat părinţilor. relaţii cu semenii şi cu adulţii. iar în caz de necesitate iuw . psihodiagnoză. • psihocorecţia prevede eliminarea unor devieri în dezvoltarea i a elevului. Subdiviziunea "metodică" lucrează în special cu adolescenţi dificili.. preîntîmpinarea dificultăţilor îi învăţătură. Fiecare psiholog are grupuri a cîte 10-13 adolescenţi... psihologia copilului. 2. realizarea diagnozei comunicării elevilor cu adulţi şi semenii. are ca obiectiv principal elevul şi problemele pe care le pune dezvoltarea înţeleasă în globalitatea sa personalitate.

ilui serviciilor psihologice. dintr-o familie care nu. alţii sînt inerenţi diferitelor medii în care se află elevul sau pe care va trebui să le înfrunte: familia. generalizează experienţa dc muncă a psihologilor şcolari. I I a programe de atestare şi reciclare a specialiştilor. locul dc actualizare şi dezvoltare a capacităţilor sale intelectualei afective. care defineşte direcţiile prioritare de dezvoltare a . autoeducare etc. 1 Iuţind perspectiva serviciului psihologic şcolar în Moldova. să stabilească şi să întreţină relaţii cu semenii. Psihologul şcolar acordă elevilor consultaţii individuale şi de gruj în: probleme de instruire. în aceas» ordine de idei.. mai mic de 9 0 se adaptează mai greu într-o clasă Iu . o eventuală lui a a serviciului psihologic ar putea include: psiholog şcolar -.fl sau I... importanţa inteligenţei generale în reuşita şcolară nu II i atenueze influenţa definitorie a părinţilor.. Chiland ( 1 9 8 8 ) aminteşte că CI.. autodetenninar profesională. In vederea asigurării ştiinţifico-metodice a serviciului psihologic ulm au fost elaborate un şir de acte normative. Iu general. de la o comunitate la alta. determinat cuajutoruB Scării metrice de inteligenţă Binet-Simon la intrarea în şcoală ( 6 ani ■ şi la sfîrşitul ciclului primar.. şi reuşita şcolară a fost demonstrată în studiul lui Jadouillel ( 1 9 5 1 ) efectuat în Belgia. inteligenţa verbală este cea care permite dc a stabili pronosticurile cele mai sigure ale reuşite» şcolare. într-adevăr. Anumiţi factori sînt intrinseci. este între 9 9 ... Concluziile au fost următoarele: toţi cleviil dotaţi cu un CI.. obţinut la Scara metrică de n(ă este mai ridicat. cuprins între 1 i mă medie) pentru a reuşi în ciclul primar.insele succesului şcolar. elaborează programe psihocorective şi i tli. • ' pai ic.idate la cele din ţările avansate în acest domeniu. i a i ştiinţifice. pe cînd I I u n CI. menţionăm că in i ştiinţifică a psihologilor şcolari trebuie să fie asigurată de IIIu| 1 1 de învăţămînt superior. un 1 aluat la intrarea în şcoala primară (la 6 ani) nu poate fi atribuit .1. 1 dc sinteză privind psihologia şcolară. 1 1 1 mani că principiile generale de dezvoltare ale acestuia trebuie să . i . 1 1. relaţii cu adulţii şi cu semenii. menţionăm două aspecte de importanţă majoră pentru I sen ie iu: crearea unei structuri bine definite şi pregătirea cadrelor. Un elev dotat cu un CI. Această relaţiei dintre CI. di o i asigurării unei activităţi coordonate şi eficiente. cunoaşterea experienţei franceze.. trebuie ulei al ca rezultantă a interacţiunii dintre potenţialul psihologic i i i influenţa stimulativă sau.. Nivelul intelectual Printre diversele forme de inteligenţă. graţie influenţei pozitive a familiei sale. recuperare! devierilor dc ordin psihologic.9 0 prezintă un retard de 1 an. Cercetările realizate în diverse ţări demonstrează influenţa acestor factori asupra calităţii şcolarităţii elevului. grupul-clasă. grupul de semeni) şi să poată Imi < I uşor adaptabil. interdependenţa factorilor n| i i u i i \ i . ) obţinut la probele de inteligenţă verbală şi rezultatele la nivcluH primar sînt destul dc ridicate. acordă consultaţii educatorilor.ipiabilitateasocială npiIul obţine statutul şcolar cînd maturitatea sa socială îi permite.ipiu.programedepsihologie. cei cu un C. în procesul adaptării şcolare. să se conformeze i l i l i u instituţiei şcolare. valorificarea maximă a potenţialităţilor copiilor dotaţi..Ircgime eredităţii. Copilul trebuie să poată să se adapteze . afectivi şi sociali este evidentă. de 1 2 0 . fără a ' i c de a recurge la adulţi şi.lM mai mic dc 8 5 au un retard dc cel puţin 2 ani. cu atît mai bune vor fi performanţele II i .it i ve. oordonator la inspectoratele şcolare judeţene/orăşeneşti) -i u I il şl iinţiiîco-metodic de psihologie şcolară.. se admite ca un elev să aibă un CI.. Elevul 1.diferite etape d< vîrstă.... probleme de dezvoltare. materializată în lucrareîB • ' Vii. a mediului iii il Astfel. 1 . societatea. pe de altă parte.. elaborează şi adaptează metodele 11 ele psihodiagnostice.11 CAPITOLUL III COMPONENTELE ADAPTĂRII ŞCOLARE Adaptarea elevului la şcoală depinde de o multitudine de factorii şi de interacţiunea lor permanentă. [btuşi.. i ferindu-ne la problema pregătirii cadrelor.. coordonează şi dirijează activitatea huli I I oloi-coordonatori şi şcolari. informarea şi editarea constituie conţinutul ii. în . dc 1 2 0 termină şcolaritatea fără retard. părinţilor într-o serie de probleme de ordin profesional şi personal. Q . I'llii i u n i a r e .1 influenţează pozitiv. I' 1 1 I I >logul-coordonator contribuie la implementarea programelor • omandărilor elaborate de Centru. Ultimul caz denotă că un bun i intelectual nu poate compensa fragilitatea sferei emoţionale.iţu ('cntrului.. coordonarea.ia I )c obicei. 1. un copil va i sc menţină într-o clasă normală şi cu un coeficient mai mic 1 u i limp ce altul. acord] consultaţii administraţiei şcolii în planificarea activităţilor instructiv educative în funcţie de particularităţile de vîrstă ale elevilor şi dc condiţiile concrete dc instruire şi educaţie. materiale metodice.. de 1 1 0 . nu riscă să eşueze pe parcursul şcolarităţii primare... I lirijarea. Corelaţiile dintre coeficientul de inteligenţă (în continuare C.. sociale şi de achiziţii a cunoştinţelor. Studiul se baza pe CI. inhibitivă.. 5 0 % din elevii al cărortl CI. oscilînd între 6 5 şi 7 5 . din contra. în care el val trebui să se integreze. se consideră că cu cît CI. în această Ini i Ic idei.. desfăşoară activitatea iu aţional-pedagogică şi metodică la nivel de judeţ/oraş etc. . asistenţa psihologică acordată elevi lor îi situaţii vitale critice. principala bază de "construire" a personalităţii! şcoala. i i i chiar dacă are un CI.. l i I crinţele sociale ale celor trei comunităţi care constituie n i ' i ui său (familia.. prezintă un deosebit interes (CaglaB 1 9 9 6 ) .

iar i.. legali printr-o relaţie conjugală satisfăcătoare.i opil printre alţi copii la fel ca el. copilul are nevoie de un climat familial afectuos. prin . copilul trebuie să accepte de asemenea egalitatea în faţa legii.. sentimentul dc inferioritate patern sau să ni matern.... E drept că învăţarea socială acceptată cu greu în grădiniţă devine obligatorie în şcoala primară. Studiul lui . itatca copilului de a-şi asuma rolul de elev depinde mult de i familial". Copiii crescuţi într-o asemenea atmosferă urmează.. La 7-8 ani • l i a i .. Forţa 11 nentale riscă să lichideze dorinţele reale ale copilului. ca reflectare a slăbiciunilor şi lipsurilor lor prezente.. să repare eşecurile u i dc naştere. în pofida egocentrismului său. care deţine. I iniilia 1 această dată. Această plăcere... sentimentul cu ceilalţi copii. o şcolaritate fără probleme. orarului. a temerilor şi speranţelor acestora poate apăsa prea greu asupra devenirii lui. fiind obligaţi să îmbrăţişeze profesia . Duritatea cerinţelor parentale va diminua relaţia educativă. pot utiliza autoritatea lor în educarea respectului faţă dc reguli.. competiţia şi comparaţia cu ceilalţi > Iu a . l o l o i parentale refulate. 1 1 . La naşterea sa copilul este iul doi înţclor conştiente şi inconştiente ale părinţilor săi. în mod general.1 1 II elev capabil sase integreze în gmpul-clasă şi un 1 camarad ■ di a împărtăşi jocul cu semenii săi. învăţarea şcolară devine semnificativă pentru copil în măsura în care el este asigurat de aprobarea şi interesul purtat de părinţi vizavi de lucrul său. prejudiciabilă pentru şcolaritatea copilului şi dezvoltarea lui psihologică. H i î n v o i i /a sau. elevul adoptă în mod progresiv obişnuinţele sociale impuse de învăţător: respectarea ordinii. şi o autoritate căreia copil trebuie să i se supună. constituie un factoJ indispensabil pentru reuşita copilului.. normele cer de la subiectul pe cale de socializare să -şs trateze camarazii drept parteneri care au propriile lor interese şi dorinţe. apariţia dificultăţilor de învăţare ar putea genera o puternică anxietate la părinţi. Astfel.. de a înţelege bine regulile. bloca adaptarea copilului la instituţia ipiu t 'lll i \ ii<> i i ea psihologică a familiei i iwilul în imaginea parentală. în unele cazuri. educatoarea reprezin' pentru copil un substitut matern. împărţind. prin caracteristicile psihologice şi sociale. numită de Buhler "finalizare sarcinilor" sau "rezolvarea problemelor".i n Uluţia preşcolară (în diverse ţări occidentale . i i \ crigă intermediară între celula familială şi ''şcoala mare 1'. la naştere.. Totuşi.. Pentru a se dezvolta armonios... copilu încă nu poate coopera pe deplin. să sesizeze intenţiile sale. alţi copii vor trebui să şteargă. se instalează un nou tip dc relaţii: cele de egalitate.. Copilul devine capabil să-şi menţină obiectivele. ca prăbuşire a ambiţiilor lor. In consecinţă. dc securitate şi stabilitate. Pentru prima dată copilul I I situaţia privilegiată pe care o ocupa în sinul familiei. i B. .. create de un cuplu familial unit. Rezultatele şcolare scăzute. copilul se va vedea condamnat să realizeze i I I lorinţele lor. cînd ele nu concordă cu realitatea grupului... Climatul afectiv familial. destinul copilului poate fi deja trasat: unii copii • i o I I i a să valorifice imaginea de sine a părinţilor decepţionaţi > i | a o l 'csional şi social... să e ci importamentul său de "trişor" caracteristic copilului mic.. în clasă. să fie motorul acţiunilor sal şi să simtă plăcerea cînd şi-a atins scopul.... Copilul învaţă "supunerea" colectivă anumiţi reguli (fie că este vorba de activităţi de joc sau de elemente de activităţi şcolare). să instaureze o situaţie conllictuală sau chiar patogenă.. urmînd studiile la care mama a eşuat. copilul acced la autodisciplină şi se arată capabil să ducă la capăt sarcina întreprinsăj El reuşeşte. Concomitent. în fonna descrisă de Piaget.. ulterio şi învăţătoarea... caracterizează aceasd fază a dezvoltării copilului şi blochează deseori stabilirea veritabilelor relaţii sociale şi constituirea gnipelor durabile. să completeze lipsurile lor. pentru . datorită promisiunii făcute altuia.... mic/iilor părinţilor pe parcursul gravidităţii referitor la copilul i H esta din urmă.. de asemenea. fiind percepute ca repetare dureroasă a eşecurilor întîmpinate de ci în cursul propriei şcolarităţi. prin funcţia sa.. nişte activităţi solitare întrerupte. de . Părinţii. Uneori au loc scurte interacţiuni. mecanismele de apărare puse în joc vor risca... disciplinei. unde abaterile de la regulă nu vor fi tolerate.. va modifica profund luni i chiliilor sociale.. care devin din ce în ce mai frecvente de la 4-5 ani.. Familia... La această vîrstă fiecare se joacă şi vorbeşte pentru sine şi activităţile sociale sînt doar nişte monologurJ colective.. în general.. el transferă ■ i din aloarei afecţiunea ce o are pentru mamă.. Fiind un loc de manifestare a dorinţelor l l i i ulm părinţilor.. adaptează ritmul său celui al ansamblului grupului. prin rigiditatea şi permanenţa lor.ar fi dorit să o aibă. să urmezd un plan.. Osterrieth (1989) expune opinia acceptată de specialişti prin care compară intrarea în şcoala primară cu o separare afectivă. Egocentrismul. gîndirea progresează şi ajută copilul în efortul său de I I I o l a icuulilc sociale ale clasei şi grupului de semeni.. de regulă.. dispare şi apare copilul real. va agrava eşecul şcolar al copilului. Autonomia morală şi cooperarea se afirmă i ■ > i • 1 1 ajunge să respecte regulile (de joc sau de lucru în grup). să reia activitatea abandonată pentru a o termina. i Ipul dc relaţii pe care îl stabileşte copilul cu educatoarea este I 1 l pe care îl are cu părinţii: chiar dacă.. graţie interiorizării consemnelor almia. a gîndirii logice dotează copilul cu capacitatea de a reţine o n l i diversele sale aspecte.. Din acest substitut face parte. deşi a avut de înfrunta anumite dificultăţi.. confruntarea cu exigenţele exterioare. el va trebui să fie din ce în ce mai capabil să se ralieze1 camarazilor săi şi să renunţe la reacţiile personale. în grupul de semeni. se supun regimului.. La 5 ani. însă. Incapabil încă de a disting punctul său de vedere de cel al altuia... l a i a deosebită.. din contra."şcoala lual..... 1 1 li 1 nitul învăţării integrării sociale. a 1 1 iretarea psihanalitică forţa imaginaţiei unor părinţi poate i i i n uI nou-născutului. de a stabili o relaţie de cauză şi Declinul egocentrismului care-i permite să se situeze pe punctul piIne a l altuia.

în Franţa. Psihiatrii au constatat că o mare parte din tulburările şcolare sînt rezultatele reacţiilor copilului la atitudinile nevrotice parentale. de exemplu. elevii proveniţi din familiile numeroase (mai mult dc 3 copii) prezintă un procent mai mare de repetenţie (17% în ciclul primar faţă de 8% la elevii proveniţi din familiile cu 1-2 copii). Caglar. Conform unor autori reuşita sau eşecul şcolar al copiilor dotaţi cu un CI. ar fi dependente. Elevii care obţin cel mai scăzut CI. în general. de anxietate caic distrare o parte importantă din energia psihică pe care copilul ar trebui. mai ales. Diferenţa dintre CI. în funcţie de nivelul socioeconomic al familiei: CI. manifestate de copii peste 2 ani după divorţul părinţilor. se face deja în favoarea elevilor ieşiţi din medii socioculturale favorabile.l. frica dc abandon.Chiland (1988) arată că. impulsivitate. să o investească în învăţarea şcolară). 1996). muncitori. După numeroşi autori (Caglar. Scorurile mai mici sînt atestate la copii din mediul rural. întreţin relaţii familiale calde şi deschise spic lumea exterioară. • supraprotecţia parentală. manifestate printro hiperinvestiţie şcolară şi intelectuală.statut socioprofesional. Durata. prin acţiunea pe care o exercită asupra dezvoltării psihoafective a copilului. Or. Stabilitatea grupului familial. distribuţia CI. nu pot menţine nivelul lor intelectual şi regresează). apariţia instabilităţii.pozitiv sau negativ . atitudinea de dependenţă) au repercusiuni negative asupra activităţii şcolare a copilului. comcntînd rezultatele unei anchete longitudinale. Totuşi. dificultăţile caracterialc şi afective. Copiii educaţi de taţi respectuoşi Faţă de autonomia copilului. calitatea şi continuitatea îngrijirii date copilului . încrezători în calitatea rezultatelor şcolare. Acest mediu este elementul decisiv care influenţează şcolaritatea. Nivelul intelectual mediu al elevilor scade o dată cu creşterea familiei. în funcţie dc nivelul dc dezvoltare atins în momentul divorţului. asupra motivaţiei învăţării are o influenţă determinantă în devenirea sa şcolară. Rezultatele unui studiu longitudinal asupra a 66 de copii dintr-un cartier din Paris confirmă şi completează datele anchetei precedente: • în momentul intrării în şcoala primară. 1996). 1992). Anumite atitudini parentale sînt recunoscute drept prejudiciabile pentru adaptarea şcolară: * atitudinea de abandon (cauzează sentimentul de inferioritate. după anumiţi autori (Aro şi Palosaari. Din motivul unei responsabilităţi crescute. ancheta asupra nivelului intelectual al copiilor dc vîrstă şcolară arată: • Existenţa unei corelaţii dintre CI. apariţia tulburărilor comportamentale este mai puternic corelată cu existenţa neînţelegerilor dintre părinţi decît cu divorţul acestora. închiderii în sine sau refugiul în imaginar). cxprimînd doar mici cerinţe şi încurajări faţă dc copil. Statutul socioeconomic şi sociocultural al familiei Cercetările efectuate în diferite ţări denotă influenţa decisivă a factorilor sociali asupra reuşitei şcolare. ar putea să reapară. al elevilor care vin din pături sociale defavorizate scade de-a lungul şcolarităţii (chiar şi copiii care la 6 ani au fost dotaţi cu un bun CI. • Existenţa unei corelaţii negative între nivelul mediu de inteligenţă şi mărimea familiei. • Influenţa apartenenţei Ia mediul urban sau rural. Din contra. dornice sa şi vadă copilul ameliorîndu-şi performanţele. cînd discordia familială implică şi copilul. cît şi a CI. indiferent de nivelul profesional al părinţilor. Deja la sfirşitul clasei întîi rezultatele şcolare ale elevului poartă amprenta caracteristicilor culturale familiale. mai ridicat este obţinut de copiii ai căror taţi au profesii intelectuale. • îndepărtarea parentală (generează tulburări ale atenţiei. . mai scăzut decît cel al copiilor din familiile biparcntale. sentimentul culpabilităţii. Interdependenţa variabilelor mediului familial . Conform unor studii. tristeţea. • anxietatea paternă şi maternă (diminuează securitatea copilului. în special celui de vîrsta preşcolară (Amato. în marc parte.1993). Sănătatea mintală a familiei. componenţa familiei. de originea sa socială. C. disponibilitatea afectivă a mamei din familia monoparentală scade. pasivitate. sînt ieşiţi din pături socioprofesionalc inferioare: agricultori. în mod normal. A. se situează în zona medie (90-1 10). Tulburările cauzate dc perturbările din mediul familial (insecuritatea afectivă. între 94-85. care. cuprins între 99-95. anxietatea. manifestă o nun mare necesitate de a reuşi. al copiilor din păturile favorizate arc tendinţa de a creşte. Alte studii arată că copiii părinţilor divorţaţi prezintă deseori dificultăţi caracterialc sau afective diferite. inclusiv vîrstă adultă. Kagan. aceste comportamente ar putea sta la originea dificultăţilor de aritmetică. Influenţa mediului social asupra dezvoltării intelectuale este foarte marc. nivelul de studii al părinţilor şi gradul lordc inteligenţă sînt indici prognostici ai dezvoltării intelectuale a copilului de 10 ori mai siguri decît propriile rezultate ale copilului la test (după H. La copiii unor părinţi psihotici se observă o tendinţă (10% din cazuri) de a reacţiona printr-o hipermaturitate sau supernormalitate. mînia) şi comportamentele pe care le poate suscita (instabilitate. fuga de realitate. pornind de la mica copilărie. manifestă o necesitate scăzută de a reuşi. mediul familial. elevii cutaţi prea directivi şi mame mai pasive. aglomerarea locuinţei. în cea mai marc măsură. D.va juca un rol decisiv pentru aceşti elevi. calitatea studiilor copilului depind. rezultatele obţinute la şcoală sînt mai bune cînd tatăl şi mama sînt satisfăcuţi dc propria lor muncă. mediu al elevilor şi ierarhia statutului profesional al taţilor. conchide că pînă la vîrstă dc 2 ani. CI. ti inhibă). • evoluţia CI. ocazie dc schimb de păreri şi sui sa de plăceri împărtăşite.2. pe cînd C. • cuplul parental prea "matern" (suscită la copil reacţii care pot lua amploarea unei fobii şcolare). Mediulsocioprofesionalşi CI. Aceste dificultăţi au tendinţa să dispară peste doi ani după divorţ. generoşi. 2. gata să încurajeze şi de mame mai directive. întotdeauna mai accentuate la băieţi. mai des cea maternă (condamnă copilul la o imaturitate afectivă care face adaptarea sa dificilă).elevii al căror CI. care devine obiect dc discuţii. antrenînd o substimulare cognitivă care aduce prejudicii copilului. dc mediul familial. retardul şcolar al celor cu un CI. mediu la extreme atinge 27 de puncte. este diferită. din contra. se interesează de timpul liber al copiilor şi de munca lor. • familia influenţează major .

anume competenţa învăţătorului este variabila cea mai importantă care explică procentajul eşecului şcolar. Influenţa statutului sociocultural familial se extinde şi asupra timpului liber pentru a sc repercuta. mai ales. de asemenea. C. în consecinţă. Aceste măsuri sînt: flexibilitatea în aplicarea programelor. în acelaşi timp însă. La acestea se mai adaugă şi înghesuiala. organizarea activităţilor cxtraşcolare. într-o anumită măsură. în relaţia elev -învăţător. e lesne de înţeles ce se întîmplă în acest caz cu copiii dotaţi cu un CI. cercetările realizate în diverse ţări au încercat să sesizeze rolul şcolii în dificultăţile. cel al comunicării interpcrsonale. Prin natura sa relaţia pedagogică este o relaţie transferenţială. recurgerea la personalul socioeducativ pentru a facilita raporturile şcoală familie. proiecte şcolare privind acordarea ajutorului în realizarea lucrului pentru acasă. pentru şcolaritatea sa. de o susţinere pedagogică mai eficace.3% . Programele şi metodele. jocuri funcţionale. nivel sociocultural. legate de imaginile parentale. La influenţa preponderentă a mediului sociocultural familial unanim recunoscută. în mediile mijlocii. A. copiii cadrelor superioare care au putut termina şcoala primară în termenii fixaţi dc şcoală fiind dc 2 ori mai numeroşi decît copiii salariaţilor agricoli sau muncitorilor. • descreşterea cotei dc şcolaritate normală pe măsura coborîrii pe scara categoriilor socioprofesionalc. aglomerarea locuinţei care riscă să cauzeze anumite tensiuni şi umbresc şi mai mult atmosfera familiei. care remarcă necesitatea dc a le baza în şcoala primară. dar şi dc conflictele mai recente. de 110 pentru a arma ritmul învăţării lecturii impuse de şcoală. în 1979-1980. care pot sta la originea repetenţiei şi a eşecului şcolar observat. Studiul diferenţial al progresului şcolar în funcţie dc tipul şcolii frecventate. dar care nu favorizează maturizarea intelectuală. Calitatea condiţiilor pedagogice. cel al afectelor şi fantasmelor. arată o cotă foarte scăzută de repetenţie (2-3%) Ia elevii care Serviciul psihologic şcolar 3 8 beneficiază de un material pedagogic abundent şi de calitate. Cercetările psihopedagogice franceze. Cercetările privind influenţa mediului cultural şi a condiţiilor economice asupra eşecului şcolar demonstrează: • gradul scăzut al cotei de şcolaritate normală la elevii din mediile mijlocii şi. realizat de Zazzo. statutul socioeconomic şi reuşita şcolară. şi nu sînt disponibili pentru copiii lor. în cele din urmă. El va deplasa asupra persoanei învăţătorului emoţiile. dar mai ales în cele defavorizate. Copiii săraci îşi ocupă timpul liber cu activităţi spontane.9. şi inconştient. şi. S-a stabilit. care au putut termina ciclul elementar cu un an în avans (Caglar. Numeroşi autori au semnalat şi decalajul existent între practica şcolară actuală şi metodele indicate dc psihologia copilului şi cercetările psihopedagogice. coordonare senzoriomotoarc. se adaugă influenţa considerabilă a condiţiilor economice asupra şcolarităţii copilului. salariaţi agricoli . • frecvenţa mai marc a "trecerii peste clasă" la elevii din mediile favorizate: copiii cadrelor superioare sînt de trei ori mai numeroşi decît copiii salariaţilor agricoli şi muncitorilor.16. copilul retrăieşte inconştient experienţele copilăriei sale. începînd cu lucrările lui Piagct asupra stadiillor dc dezvoltare cognitivă a copilului. funcţionari . va proiecta o parte din idealul său. copiii claselor sociale superioare beneficiază de activităţi care stimulează aptitudinile perceptivintelcctuale şi dispun de un cîmp de experienţă extinsă atît cu lumea fizică. cum ar fi.limita inferioară a zonei dc normalitate. Părinţii sînt prea des preocupaţi de problemele materiale. limbaj etc). B. în această ordine de idei. pun în evidenţă decalajul existent între conţinutul programelor şi capacităţile intelectuale ale majorităţii elevilor. somnul insuficient sau perturbat dc proastele condiţii materiale sînt prejudiciabile pentru echilibrul psihic al copilului. întîmpinate de şcolarul ciclului primar. indirect. Implementarea acestor măsuri se înscrie în constatarea unei considerabile diminuări a cotei repetenţiei. atribut.2%. obiect. instituirea "zonelor de educaţie prioritară" a permis aplicarea unui număr de măsuri care contribuie la o diminuare a cotei dc repetare a clasei. 1996). După Revard. se constată că aceasta este cu mult mai frecventă printre copiii veniţi din medii defavorizate: cadre superioare-2. învăţătorul şi relaţia educativă. în abordarea psihanalitică (curent care a avut o influenţă destul dc marc în interpretările psihologiei şcolare franceze) relaţia educativă care se instaurează între elev şi profesor se înscrie într-un dublu registru: conştient. muncitori . asupra reuşitei şcolare. pentru dezvoltarea lui fizică. Şcoala în ultimele decenii. care favorizează achiziţiile şcolare. complementar acţiunii profesorilor. pregătindu-i. malnutriţia cantitativă sau/şi calitativă cronică. Energia lor psihică este canalizată spre activităţi constructive. Or. cercetările arată necesitatea pentru elev de a accede la stadiul gîndirii formale pentru a fi capabil să asimileze noţiunile de subiect. controlînd o seric de variabile: tip dc populaţie. deseori de nedepăşit.3%. că este nevoie de un CI. Studii mai recente relevă existenţa relaţiei dintre învăţare şi ritmul dezvoltării copilului (înălţime. din cele defavorizate. competenţa învăţătorului. Mai ales metodele de învăţare a lecturii au fost obiectele unor critici aprigi. Şi invers. pe observaţie şi experimentare realizate dc elev. prezenţa studenţilor-stagiari care creează acest material şi dublează acţiunea pedagogică a titularilor. sentimentele simţite vizavi de imaginile parentale. domneşte aproape permanent un climat de preocupare. Aceste cercetări au permis să fie relevaţi anumiţi factori pedagogici. şcoala fixează o vîrsta "normală" în raport cu toţi elevii. Repetarea conflictelor . sistem de comunicare nonverbală. care dezvoltă aptitudinile fizice şi motorii. pentru viaţă. uneori grave.B. Copilul care percepe învăţătorul ca un substitut al autorităţilor familiale îl va aborda cu atitudinile şi comportamentele stabilite deja cu părinţii. greutate.26. Sărăcia raporturilor afective vine să fortifice efectele sărăciei culturale familiale. Revard (1982) a realizat un studiu asupra procentajului de eşec la lectură în 3 clase pregătitoare (6-7 ani). 3. Mediul sociocultural. cît şi cu cea socială. în alte cercetări vizînd repetenta în clasele pregătitoare din Franţa. Astfel. Şi. la care se adaugă influenţa socioculturală a familiei. de 90-95 . dc exemplu.%.

inhibiţii şcolare se situează la acest nivel. formare care. tehnice etc. care nu va putea reacţiona decît în mod defensiv. Oprea (1992) defineşte termenul de orientare şcolară şi profesională ca "ansamblu al acţiunilor pedagogice prin care se determină posibilităţile elevilor pentru o grupă sau alta de discipline şcolare (umaniste. ( ) i icntarea şcolară şi profesională se bazează pe cunoaşterea i i parităţilor individului (aptitudini. poate fi abordată din diverse unghiuri dc vedere: economic. problemă deosebit dc complexă. aceasta se manifestă ca o rigiditate a atitudinilor pedagogice liatliţionale. trebuie să includă în mod necesar şi inconştientul. prin alegerea profesiei sale. Una din inovaţiile pedagogice moderne care atrag tot mai mult atenţia practicienilor este orientarea şcolară şi profesională (O. a meseriilor şi a cerinţelor cerute de acestea. Psihologia dezvoltării şi orientarea CAPITOLUL IV ORIENTAREA ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ 1. elevul va suscita întotdeauna fenomene de contra-transfer la pedagog. de profesor în cadrul relaţiei pedagogice.1. el riscă să devină obiectul unei AŞpr^TyTOREIiClale^^ iricsivităţi inconştiente din partea pedagogului. analizează ceea ce poate "să fie jucat". Or.Ş. educatori). trebuie să cobori în sine". presupune: • cunoaşterea situaţiei economice a comunităţii naţionale şi mici naţionale. 2. Aspecte psihologice ale O. şi cerinţele sociale. Planchard (1992). din contra. fără ca el să fie conştient. învăţătorul nu poate concepe sarcina sa pedagogică decît prin consacrarea totală a sa. El îşi rezervă dreptul de a cere o supunere totală a elevilor autorităţii sale.interne ale elevului în relaţia pedagogică detennină natura transferului care poate fi pozitivă sau negativă. • cunoaşterea profesiunilor. Printre caracteristicile actuale ale orientării. la nivel imaginar. Orientarea şcolară şi profesională. acesta din urmă constituind obiectul prezentei lucrări. că orientarea şcolară nu se deosebeşte dc orientarea profesională decît în sensul că nu este direct legată de alegerea profesiei. pe de o parte. u n i h \ aţii. Morcau. Aceste reacţii afective inconştiente ale învăţătorului ca răspuns la transferul elevului se vor repercuta. şi copilul refulat în el însuşi. Actul pedagogic pcnnitc învăţătorului să trăiască o imagine parentală "bună". Acest l i p i . ca este eficace sub raportul valorificării maxime a capacităţilor individuale. pedagogic. pe specificul profesiunii. la rîndul lor. la rîndul său. • incidentele pe care le prezintă profesia în dezavantajul persoanei: surmenaj. profesorul este confruntat cu 2 copii: elevul-copil. cît şi al individului. Dezvoltarea intelectuală a fost descrisă dc mai mulţi psihologi.perioade ale dezvoltării caracterizate prin nivelul şi felul operaţiilor intelectuale de care este capabil copilul şi. Dc exemplu. în concordanţă cu înclinaţiile şi aptitudinile proprii şi cu cerinţele sociale. bazîndu-se pe un şir dc lucrări. 2. Relaţia educativă riscă atunci să se deruleze într-un mod conflictual. instruirea profesorului. am putea evidenţia influenţa programelor de învăţămînt asupra orientării şcolare. Pornind de la această poziţie imaginară de "bun părinte". accidente etc. Dar acesta nu este singurul pol influent în această relaţie duală: învăţătorul învaţă pe alţii ceea ce este el. realizarea unei concordanţe maxime între structura şi profilul personalităţii. constituie obiectul orientării şcolare şi profesionale. Şi copilul care posedă puterea de a pătrunde adultul în partea "arheologică" a persoanei sale. instabilitate. psihologic. corespunzător aptitudinilor şi capacităţilor sale". autorii vizaţi în problemă evidenţiază următoarele: lărgirea conţinutului noţiunii de orientare şcolară şi profesională. La nivelul cîmpului educativ. atitudini.) în vederea opţiunii pentru un învăţămînt de grad mai înalt". Motivaţiile inconştiente ale alegerii profesiei pot. înclinaţii. după părerea psihanaliştilor. Multe blocaje. aspiraţii. Planchard (1992) menţionează. asupra relaţiei pedagogice pentru a o consolida sau a o slăbi. găsindu-şi aplicare atît în folosul societăţii. uneori. Are loc un proces circular inconştient care influenţează dezvoltarea personalităţii copilului. interese. In acest context. după cum menţionează E. care îi este încredinţat. trăsături de voinţă şi caracter). i ecomandă psihanaliştii. Or. Această orientare a devenit necesară în urma diversificării sporite a funcţiilor sociale şi a diviziunii muncii.Ş. O. "înainte de a merge la copil. constituirea unor sisteme naţionale de orientare. Orientarea şcolară şi profesională este un sistem de acţiuni şi măsuri în care un individ sau un grup dc indivizi este ajutat să-şi aleagă instituţia de învăţămînt. deşi orientarea poate fi influenţată dc diverşi factori. Capacitatea profesorului de a guverna relaţiile imaginare care se raportă la personajele semnificative ale propriei sale copilării (părinţi. Piagct o divizează în "stadii" . caută să evite confruntarea cu lumea adulţilor poate recurge în mod excesiv la manifestări de autoritate pentru a-şi masca sentimentul bazat de insecuritate sau. să adopte o atitudine de supraprotecţie care-1 va confirma în poziţia sa de adult. învăţătorul care. să constituie o altă sursă de dificultăţi relaţionale. reale. pc de altă parte. poartă amprentele transferului asupra elevului a propriei sale copilării. întotdeauna defavorizantă pentru copil. va "deranja" învăţătorul imatur din punct de vedere afectiv. E. deci. De exemplu. < )rientarca profesională este definită ca "acţiune sistematică de formare a premiselor psihologice care determină opţiunea tinărultii pentru un profil profesional.P. Este. oricare ar fi natura sa. în măsura în care acestea respectă sau nu cronologia medie dc dezvoltare intelectuală a elevilor. Noţiuni generale în primul rînd. de a controla contra-atitudinilc sale faţă de elev depinde mult dc formarea sa. Dacă cineva dintre elevi refuză această supunere. ci comportă un anumit număr de procedee metodice pentru a-l ajuta pe fiecare individ să se dezvolte cît mai bine prin anumite studii. tendinţa de a transforma orientarea în autoorientare.).P. respectiv profesia. anterioară orientării profesionale propriu-zisc şi îi este subordonată. afirmarea caracterului educativ al orientării. orientarea drept activitate continuă. Anume gradul de maturitate afectivă a învăţătorului va determina calitatea relaţiei pe care o stabileşte el cu elevul. la ora actuală cele mai multe tangenţe cu orientarea şcolară o arc psihologia dezvoltării şi psihologia diferenţială. distribuind griji şi atenţie "elevilor-copii". Deseori. în . însă. sociologic.

special. însă vîrsta de acces la un stadiu dat poate varia dc la un copil la altul. prin structura acestor operaţii care stabileşte între ele un echilibru provizoriu şi parţial. . Au fost descrise mai multe stadii care jalonează dezvoltarea într-o ordine constantă.

creşte drept rezultat al caracterului anticipativ al exerciţiilor educative ()i. Prin urmare. Unul din motivele acestei tendinţe este dorinţa dc a nu sancţiona. Acest stadiu se caracterizează anume prin faptul că operaţiile intelectuale care pînă atunci puteau fi aplicate doar asupra acţiunilor reale sau reprezentărilor imediate ale acestor acţiuni. prin urinare. atît cît e posibil. O altă consecinţă importantă pentru orientarea şcolară o are perioada în care toţi copiii urmează acelaşi mvaţamint (trunchiul comun). care are drept scop eliminarea eventualelor ambiguităţ i de formulare şi adaptarea întrebărilor la nivelul copiilor pentru care este . Cele expuse mai sus demonstrează în ce sens şi în ce limite psihologia vizează problemele de orientare şcolară la nivel de dezvoltare. 2.iată doar cîteva dintre sarcinile dificile la care se cer răspunsuri în cadrul orientării. situîndu-se la etapa în care se elaborează sau chiar se iau anumite decizii de orientare. enunţurilor verbale. Or. Instrumentele cele mai importante de descriere pe care orientarea le-a preluat de la psihologia diferenţială sînt testele. diferenţe care au consecinţe asupra modalităţii de utilizare a lor în orientare. orice orientare trebuie să ţină cont. Totodată este clar că începutul studiilor de specializare nu poate fi mult timp animat. de aceste superiorităţi sau inferiorităţi la scara individuală. copii de origine socială modestă. unii indivizi fiind mai apţi decît alţii în anumite tipuri de operaţii sau în tratarea anumitor conţinuturi. unii autori (Reuchlin. Rezultă 0 diferenţiere interindividuală care nu mai are un caracter general. apare necesitatea stabilirii unui timp optim luînd în calcul o totalitate de factori. printr-o orientare şcolară prematură.2. Mai mulţi psihologi au menţionat existenţa probabilă a unui proces de diferenţiere a aptitudinilor. incidenţele alegerii programelor de învăţămînt asupra orientării şcolare pol fi foarte diferite. mai tîrziu vor accede la acest nivel operaţional. acestea se prezintă ca probe comparabile cu tehnicile pedagogice tradiţionale de evaluare. Una dintre aceste diferenţe vizează etalonarea materialului utilizat în teste. 1 __________________________ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar Serviciul psihologic smlar Unul dintre stadiile descrise de Piaget prezintă un mare interes pentru orientarea şcolară. Ea n-ar trebui să intervină decît după momentul cînd diferenţierea aptitudinilor este perceptibilă (Reuchlin. A şti cum să interpretezi diferenţele constatate la o anumită vîrstă. în funcţie de faptul dacă progresia lucrărik>i prevăzute de programe respectă sau nu cronologia medic dc dezvoltau. conform căreia cronologia stadiilor depinde mai ales dc mediul social care poate accelera. se explică faptul că mai mulţi copii medii sau mediocri devin din ce In CC mai slabi pe măsură ce programele avansează. originea lor . metodele de apreciere a răspunsuri lor înţelegerea întrebărilor unui test poate constitui obiectul unei explicaţii preliminare. în multe ţări ale lumii această perioada are tendinţa de a creşte. cum era pînă acum. Unul dintre aceştia ar putea fi indicat de psihologie. Ulterior.intelectuală a copiilor. în opinia celor care utilizează testele în şcoală.4 2 4 . a căror dezvoltare poate fi mai lentă. deoarece el constituie o achiziţie de o importanţă majoră. întîrzia sau chiar stopa apai iţia unui stadiu. probabil. ipotezelor. La primul nivel al dezvoltării intelectuale acest proces vizează toate aspectele inteligenţei. anumite aspecte ale inteligenţei se dezvoltă mai mult la unii indivizi. 1978).la alţii. Există însă două diferenţe importante între teste şi probele şcolare. 1978) consideră că handicapul şcolai al unor copii care se traduce şi în orientarea lor şcolară. Luînd în consideraţie ulcea lui Piaget. Astfel. importanţa capacităţii este evidentă: copilul începe să achiziţioneze instrumente de gîndire universale care vor putea fi aplicate nu numai asupra unui material concret. altele . Bineînţeles. E vorba de stadiul operaţiilor formale. Specialiştii consideră că la vîrstă cînd utilizarea gîndirii fonnale este astfel prezentată. însă orientarea poate fi tratată şi la nivel de categorii individuale. Psihologia diferenţială şi orientarea Orientarea prezentată la nivelul categoriilor individuale relevă diferenţele care pot fi atestate între aceste categorii şi. pe care unii copii îl pot atinge la vîrstă de 11 ani. imprimînd diferenţelor interindividuale un caracter general. acum sc pot aplica asupra propoziţiilor. există suficiente motive de a crede că acei copii care încă nu au ajuns la acest stadiu al dezvoltării. în această perioadă programele şi manualele propun exerciţii care solicită gîndirea formală. condiţiile de aplicare a lor. valoarea lor predictivă. Dar aceste întrebări pot fi puse doar pornind de la descrieri obiective ale diferenţelor în cauză. între indivizi. ci şi asupra oricărui material sau chiar în absenţa lui. iar alţii cu mult mai tîrziu. şi nu numai invers. Deseori. La acest stadiu gîndirea copilului se poate deplasa de la posibil la real. utilizabile în orientarea şcolară şi profesională. a cunoaşte gradul lor de stabilitate.

Ulterior. în general. deocamdată. în acest caz dificultăţile şcolare necesită alte măsuri dc recuperare şi altă orientare. prin urmare. Deseori rezultatele sînt dispuse în tablouri numerice (etaloane) care reflectă modul de distrubuire a răspunsurilor. 1978). un copil a cărui inteligenţă nonverbală este net superioară inteligenţei verbale ar putea fi handicapat în ceea ce priveşte mînuirea limbii de un mediu defavorizat. Aceste categorii. valoare este deseori infinnată prin prezentarea unor cazuri particulare în care rezultatele testării la o anumită dată nu au fost confirmate ulterior. Asemenea tablouri constituie o bază de referinţă cu mult mai exactă decît rezultatele unei clase anumite în care este integrat un copil. dar rezultă dintr-o seric dc comparaţii şi deducţii. Testele oferă serii de rezultate comparabile. au putut constata că deseori deciziile dc orientare prezentate de profesori se refereau la criterii de apreciere diferite dc la o şcoală la alta. Prin urmare. dc asemenea unilateral. literare. în fond. criticilc sînt. distribuţia acestor note etc. testele permit includerea observaţiilor şcolare şi familiale într-im context mai larg. Ea poate sta la baza unei informări a copilului şi familiei sale asupra perspectivelor lui şcolare şi profesionale. De fapt. însă aplicarea testelor are şi anumite limite. o scrie dc afirmaţii cu un caracter absolut contrar şi. acolo unde există condiţiile respective. interesul pentru persoane interesului pentru lucruri. negau orice substrat genetic al diferenţelor constatate între indivizi sau grupuri dc indivizi. fondate. care constată dc cîte ori copilul a găsit răspunsul corect. s-a constatat o mare stabilitate în felul în care aceste răspunsuri se organizează. 1978). Informaţiile analitice asupra fomici inteligenţei şi a aptitudinilor pot fi de asemenea foarte utile. I 'a poate constitui obiectul unei convorbiri mai detaliate privind motivaţia acestor interese. Un copil dotat care obţine numai rezultate medii sau mediocre. Ele invită copilul să raţioneze asupra unor date care îi sînt furnizate. O astfel dc abordare a problemei nu este convingătoare. şi nu dc cazuri individuale. Chiar de la începuturile sale. care fac apel. şi cele nonverbale. pot fi evidenţiate subgrupuri mai omogene. dar. anume acesta poate fi dintr-un mediu familial defavorizat. trebuie să presupunem că activitatea şcolară a copilului întîmpină anumite obstacole. Or. Deseori s-a contestat corectitudinea alegerii întrebărilor incluse în test. Se formulează întrebări pentru care alegerea răspunsului exact nu depinde doar de un simplu efort dc memorie. Cunoaşterea intereselor extraşcolare ale unui copil oferă date foarte importante pentru orientarea lui. de aceea specialiştii sînt preocupaţi dc înlăturarea acestor lacune. s-au organizat în categorii mai mari care opun. sînt teslele de inteligenţă. cum ar fi condiţiile familiale defavorabile. psihologia diferenţială încerca să explice motivul diferenţelor aptitudinale. care fac apel la limbaj. la raţionamente cu scrii de figuri. Dc exemplu. interpretarea corectă şi comple= tarea lor. în materie de orientare. în interiorul acestui grup. In cadrul probelor verbale pot fi evidenţiate subgrupe mai restrînse care formează categorii relativ mai omogene şi sînt deseori numite probe de aptitudini. timpul rezervat pentru a o îndeplini sînt aceleaşi pentru toţi copiii. tehnice. testele erau menite să „măsoare" anume acest critaj genetic. O altă obiecţie referitor la testele utilizate în orientare. interesele intelectuale cu interesele sportive etc. Au fost efectuate numeroase studii de verificare a valorii prognostice a testelor şi s-a constatat că acestea au furnizat rezultate diferite. în primul rînd. de exemplu. Explicaţiile privind sarcina care trebuie realizată. de exemplu. De exemplu. A doua deosebire a testelor de procedeele tradiţionale pe evaluare este capacitatea lor dc a furniza informaţii multilaterale privind fiecare copil. este valoarea lor prognostică. De exemplu. în aceste chestionare copiii sînt întrebaţi care activităţi le plac mai mult. Prin urmare. Un profesor poate fi informat asupra nivelului clasei sale în raport cu ansamblul populaţiei. ca observaţiile şcolare să fie însoţite de observaţii care vizează mai mult copilul decît elevul. O altă categorie de teste. în special la cele dc inteligenţă şi aptitudini. procentajul reuşitei la fiecare întrebare în clasă. permite cunoaşterea mai bună a semnificaţiei unei observaţii individuale în contextul unui număr marc de observaţii camparabile. Cele mai distincte sînt probele verbale. Acestea sînt necesare atunci cînd se cerc aprecierea calităţii expresiei în limba maternă sau într-o limbă străină. Analizînd corelaţiile dintre răspunsuri. răspunsurile s-au grupat într-un mod foarte coerent în următoarele categorii de interese: ştiinţifice. etalonarea (normalizarea). In acest caz. Etalonarea testelor. prima deosebire a testelor de procedeele şcolare tradiţionale de evaluare. Am putea califica în acelaşi context şi chestionarele de interese probe de importanţă majoră în orientare. Un exemplu . O versiune a testelor de cunoştinţe care pot furniza rezultate comparabile sînt probele utilizate actualmente la noi în cadrul examenelor de bacalaureat. diferite grade de reuşită în grupe de sute sau mii dc copii de un anumit nivel şcolar. Observaţiile critice referitor la teste au vizat. analiza lor cantitativă prezintă un anumit interes în materie dc orientare. un copil poate obţine la un test de inteligenţă un rezultat net superior celui obţinut la şcoală. Materialul testelor de inteligenţă este foarte variat prin forma şi raţionamentele solicitate. Bineînţeles. foarte puţin în Moldova. lărgind astfel baza obiectivă de informare şi de evaluare. Deseori testele cu răspunsuri la alegere sînt completate cu probe în care forma răspunsului este mai liberă. Conform unor studii franceze (Rcuchlin. lipsa interesului faţă de studii etc. prin eritajul genetic al fiecănii individ. Cele menţionate mai sus se referă în special la testele dc cunoştinţe. utilizînd aceleaşi teste în mai multe şcoli. iar un pronostic fondat concomitent pe procedeele şcolare tradiţionale de evaluare şi pe teste dă rezultate bune etc. cu mult mai numeroase şi care nu fac apel la cunoştinţe. la rîndul lor. acceptabile. care mai puţin. care se aplică pc larg în multe ţări ale lumii şi. sociale etc. în acest caz. în mare măsură.Serviciul şcolar psihologic ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar 44 destinat testul. în multe state această corecţie automatizată permite profesorilor să obţină date foarte detaliate: frecvenţa diferitelor tipuri de erori. nota globală a fiecărui elev. un pronostic fondat pe testele de inteligenţă generală este mai valid decît unul bazat pe testele de aptitudini. întrebarea trebuie pusă la nivel dc grupuri destul de largi. S-a afirmat că forma răspunsurilor la alegere duce la verificarea doar a posedării unui element dc cunoştinţe şi nu permite aprecierea calităţilor care organizează şi aplică aceste cunoştinţe. Contestarea testelor se referă şi la originea diferenţelor individuale. De exemplu. prelucrarea testului poate fi realizată la calculator. mai ales în ceea ce priveşte testele de cunoştinţe. Este foarte important. Deseori copilul este chemat să aleagă un răspuns pe care îl crede adevărat din cele care i se propun. nu atrage atenţia asupra sa în clasă. de regulă. etalonarca lor strictă. în cercetările franceze realizate asupra băieţilor din ciclul mediu (Rcuchlin. Această Totuşi. consilierii în orientarea şcolară şi profesională. Dc aceea. Uneori aceste probleme pot rămîne necunoscute pentru învăţător. la probele dc cunoştinţe.

După informaţiile oferite dc copil. să-1 facă să se exteriorizeze. însă cel mai clar se manifestă atitudinea clinică în timpul convorbirilor cu copilul. prin pasivitatea copilului şi prin faptul că schimbul de informaţii se siUiează în întregime pe plan cognitiv. interesele. Atitudinea este absolut nondirectivă şi permisivă. este imposibil să ne imaginăm un sistem de educaţie şi de orientare în care diferenţele constituţionale nu ar interveni. El nu reprezintă în ochii psihologului doar un obiect pe care trebuie să-1 descrie. Copilul nu trebuie să se simtă obligat să vorbească. astfel de demersuri conţin şi riscul erorii. copilul aşteaptă de la psiholog informaţii asupra sa şi asupra activităţii sale viitoare. cum sînt: sănătatea şi aptitudinile fizice. pentru a-i facilita dezvoltarea şi integrarea socială în anumite circumstanţe. ale cărui faze succesive corespund diferitelor forme de convorbire. însă riscurile menţionate sînt inerente oricărei practici individuale. istoria influenţelor la care a fost expus. recomandată de C. presiune sau sugestie. orientîndu-1 spre decizie. cel puţin. Aceasta constă într-un schimb de informaţii care se derulează sub dirijarea psihologului. . Or. Este vorba despre informaţii care pot fi obţinute dc la copil. dispoziţiile. Nu poate fi exclusă nici influenţa accentuată a personalităţii psihologului care trebuie să poată dirija. explicaţie şi previziune. Aceasta presupune utilizarea explicită a analogiilor prin intermediul cărora clinicianul apropie într-un anumit fel cazul de care se ocupă acum de alte cazuri deja cunoscute de el. acest risc. nu-i propune explicaţii sau soluţii. aflate într-o interacţiune complexă. El se limitează să -1 facă pe subiect să simtă că este acceptat ca persoană responsabilă. fapt care este deseori destul de dificil. ar da informaţii definitive asupra copilului şi ar permite orientarea lui. cît şi diferenţelor de mediu. o persoană care poate juca în propria sa orientare un rol esenţial. Dar efectele particulare ale acestor legi deseori ies din sfera metodelor de descriere. Atitudinea clinică este adoptată în timpul contactelor psihologului cu copilul. furnizează copilului. El poate utiliza scheme pentru a reprezenta motivaţiile. controla această influenţă. Psihologia relevă legile generale ale comportamentului indivizilor. nu permite înţelegerea perfectă a integrităţii unei persoane. clarifica şi a suscita eforturi de conştientizare. Bineînţeles. în experienţa vieţii sale. Nici o întrebare indiscretă. Centrul interesului este de asemenea copilul. din observaţii asupra comportamentului copilului. în măsura posibilităţilor. Dar rezultatele furnizate dc aceste probe constituie doar nişte elemente ale unui ansamblu informaţional cu mult mai larg. Bineînţeles. după cum există diverse tipuri de atitudine clinică. Acesta îi pune copilului întrebări. Interesul prezentat dc probele etalonatc (nonnalizate) este indiscutabil. la rîndul lui. într-o anumită măsură structurate sau. aptitudinile speciale. Anume astfel poate fi reprezentat demersul numit intuiţie elinică. Consilierul ghidează convorbirea într-o manieră foarte flexibilă. în convorbirea de orientare psihologul trebuie să evite orice extreme. Un exemplu elocvent în acest sens este analiza metodologică a procesului de consiliere. care îi permit să califice individul respectiv în anumite categorii ale unui anumit sistem de clasificare. o bună parte a căruia nu poate fi sesizată cu ajutorul procedeelor nonnalizate. care se dezvoltă într-o placentă şi au un patrimoniu ereditar identic. adoptînd în raport cu acesta o atitudine atentă. Convorbirea devine un mijloc de a -1 face pe copil să înţeleagă problema pe care el trebuie să o rezolve de sine stătător. o persoană care trebuie înţeleasă şi de care trebuie să fii înţeles. psihologul. Psihologul nu interoghează subiectul. Procedînd în acest mod. din familie. Din ansamblul acestor modele se degajă o imagine a persoanei care trebuie înţeleasă. Acest copil este o persoană cu care psihologul stabileşte relaţii. Ar fi o greşeală să se confunde convorbirea psihoterapeutică cu cea de orientare. Există diverse modalităţi de a concepe convorbirile cu copilul. Această formă de convorbire se caracterizează prin rolul activ al psihologului. Fiecare dintre aceste analogii. Deci. de la învăţători. iar tipologiile pot fi aplicate cu greu la problemele dc orientare. nu face aprecieri. Viitorii specialişti în orientare trebuie să fie atenţionaţi şi antrenaţi să evite. respectînd spontaneitatea gîndirii interlocutorului său. Foarte multe depind în acest sens de arta psihologului. ci mai curînd orientează felul în care aceste tehnici sînt aplicate şi în care sînt interpretate rezultatele lor. în măsura în care acesta se referă la temele care par esenţiale pentru înţelegerea subiectului şi a motivaţiei sale.Serviciul şcolar psihologic ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar pare a fi foarte elocvent în acest sens. Consilierul reia ceea ce zice subiectul pentru a rezuma. au sens doar dacă sînt abordate în perspectiva evoluţiei lor: anume viaţa copilului trebuie cunoscută. tendinţele depistate la interlocutor. propusă de Nepveu (Reuchlin. Clinicianul poate utiliza tipologii cunoscute. pe cînd cele dintre bizigoţi sînt atribuite atît diferenţelor de constituţie genetică. tipologii şi scheme îi oferă posibilitatea de a integra datele privind interlocutorul. familiei sau învăţătorilor informaţii privind perspectiva copilului. informaţii pe care el încă nu le poate descoperi cu propriile puteri. La cealaltă extremă a acestei forme de convorbire se situează convorbirea nondirectivă. Abordarea clinică în practica de orientare Din cele de mai sus rezultă că practica de orientare la nivel individual nu poate fi redusă la o serie de măsuri care. dar trebuie să simtă interesul manifestat faţă de el ca persoană şi faţă de ceea ce spune. în faza explorării convorbirea devine un element de analiză. Nici un procedeu. impresiile care rezultă din contactul cu cl. centrate pe anumite aspecte. în faza expresiei consilierul se străduieşte să cîştige încrederea copilului. fiind "acelaşi individ în două exemplare" şi dizigoţi. inteligenţa generală. tot aşa cum este imposibil ca orientarea să fie fondată numai pe aceste diferenţe constituţionale. rezultatele şcolare. diferenţele observate între dizigoţi sînt cu mult mai semnificative decît cele observate între monozigoţi.Rogers în teoria sa psihoterapeutică. Se ştie că sînt două categorii de gemeni: monozigoţi. Acelaşi lucru se poate spune şi privitor la determinarea exactă a mijloacelor care urmează a fi aplicate pentm a transfonna un individ. Analogiile pot fi înşelătoare. dar făcîndu -1 pe subiect să simtă interesul său pentru înţelegerea problemelor lui. Una dintre aceste modalităţi este convorbirea directivă. asupra mediului său familial sau şcolar. evitînd orice judecată. care se dezvoltă relativ independent unul de altul în stadiile embrionare. Ea nu se concretizează în nişte tehnici particulare. O atitudine totalmente nondirectivă este de asemenea puţin frecventă în practică. 1978). Diferenţele dintre monozigoţi sînt atribuite în întregime factorilor de mediu. realizate la un anumit moment al dezvoltării. Toate aceste elemente. menţinînd o atitudine neutră. Atitudinea care permite psihologului să perceapă interlocutorul său ca pe o personalitate unică şi de a stabili cu el relaţii interpersonale este calificată ca atitudine "clinică". oricît de explicit ar fi. care asigură respectul şi autonomia copilului. consilierul rămîne neutru. circumstanţele particulare personale sau familiale.3. 2. fără a implica afectivitatea copilului. Copilul trebuie cunoscut în multitudinea aspectelor sale.

Ş.P. SUA.P. iar orientarea profesională în afara şcolii. 3.Ş. Un rol important revine dirigintelui.Ş. Orientarea şcolară se realizează în şcoală. cît şi a tipurilor de O. Se manifestă tendinţa de îmbinare a orientării şcolare (în şcoală) cu orientarea profesională (în afara şcolii).P. Germania Există centre de informare şi Personalul este orientare pentru elevi. în majoritatea ţărilor avansate există un sistem de O. consilieri şi psihologi şcolari). părinţi.P. în şcoli rolul principal îl au diriginţii. O. fosta URSS). Franţa. orientarea. informarea şi concurs.P. se realizează în şcoală sub formă de consultaţii pentru elevi şi părinţi (Anglia.Ş.P. Ar putea fi menţionate în această ordine dc idei: • Trecerea de la selecţia profesională la orientarea profesională şi. (profesori.P. O. Polonia etc). Activitatea O. a celor sociale. iar orientarea profesională în afara şcolii. Canada. etape. Există servicii specializate de trei tipuri: pentru culegerea datelor despre elev. (Rcuchelin. înţelegerea rolului şi eficienţei orientării şcolare şi profesionale necesită studierea atît a elementelor ei componente (principii. • Formarea unor cadre şi instituţii specializate pentru orientarea şcolară şi profesională. Echipa de specialişti şi este angajat prin asigură examinarea.P. Structura serviciilor de orientare şcolară şi profesională Organizarea pe larg a serviciilor dc O.P.Ş. nu există servicii specializate în O. Diagnosticul este propus ca o ipoteză care este deseori obiectul unui dialog.P.Ş. laboratoarele de psihologie a muncii din întreprinderi. profesori şi părinţi. în O. subordonate inspectoratului şcolar. Franţa Activitatea de bază a O. se realizează în centrele de consiliere pentru elevi. Personal specializat în O.Ş. se Personalul specializat realizează în şcoală sub formă de are diplomă de consilier asistenţă. şi formarea cadrelor cc deservesc aceste sisteme în diverse ţări (Badea.P.Ş. învăţămînt. ca proces educativ de durată în scopul autoorientării tinerilor.P. existente în diferite ţări. jpedagogilor.Ş. în majoritatea sistemelor personalul specializat are studii superioare. O. părinţi şi profesori.P. rolul consilierului rămînînd esenţial în ghidarea cercetării informaţiei de către copil. Activitatea O. Personalul specializat are licenţă în O.P. 3. Prezentăm mai jos un tabel privind diferite sisteme de O. orice fel de judecată morală. SUA • Orientarea tinerilor spre grupuri dc meserii sau profesii înrudite.Ş. dc aprobare sau dezaprobare. orientarea în funcţie de aptitudini.P.1. se realizează în afara şcolii. Suedia Ungaria Fosta URSS Orientarea şcolară şi profesională era integrată Un rol important revenea în procesul de învăţămînt.P.P. Tara Anglia Sistemul de O. • orientarea şcolară se realizează în şcoală. social şi economic. fie prin specializare ulterioară. bineînţeles. Formarea cadrelor Personalul specializat are studii superioare şi specializare în O.P. este facultativă. O. Personalul specializat are licenţă şi specializare în O. Serviciile de orientare şcolară şi profesională 3. Bulgaria Canada Elveţia O. se datorează avantajelor observate. . In şcoală funcţionează personal Principiul de bază al întregii activităţii este: specializat în O. Belgia Din cele expuse mai sus putem desprinde următoarele concluzii: 1. • O. • Conceperea O.P.Ş.P. în ultimele decenii ale secolului al XX-lca pe plan mondial s-au manifestat noi tendinţe privind orientarea şcolară şi profesională. metode ). care organizează munca de îndrumare prin ora de diriginţie. în discutarea lor.Ş.Ş. cursuri profesionale opţionale). Se insistă asupra caracterului relativ de interpretare a rezultatelor examenului psihologic. Ca structuri mai importante se disting: Personalul specializat are studii cabinetele de consiliere profesională raionale superioare.Ş.Ş.Ş. conţinut.Ş. în şcoală.Ş. adaptarea şcolară.Ş. este integrată în procesul de Rolul principal revine dirigintelui. Japonia Polonia O.Ş. prin serviciile de plasare (Belgia.P.Ş. integrată în procesul de învăţămînt (de exemplu.Ş. • Transferul accentului de pe selecţia bazată pe aptitudini la orientarea bazată pe aptitudini. pentru consilierea elevilor. Suedia etc).P. orientarea director. Se exclude. Ungaria. adulţi şi constituit din cadre handicapaţi. Este vorba de a oferi copilului şi familiei sale o informaţie asupra posibilităţilor personale ale subiectului (diagnostic) şi o informaţie asupra căilor oferite (prognoză de reuşită şi integrare).P. iar orientarea profesională a evoluat dc la selecţie spre asistenţă socială (inclusiv.P.P. profesională se realizează prin psiholog şcolar cu intermediul serviciilor specializate şi stagiu în O. este didactice cu specializări disciplină de învăţămînt.Ş.Ş. prin conţinutul programelor şi manualelor şcolare şi al altor activităţi educative (Bulgaria. se îmbină cu activitatea de O. dirigintelui care organiza informarea profesională şi alte acţiuni educative.Ş. se realizează sub formă de consultaţii pentru elevi.P.P. fie iniţial în domeniul O. este integrată în procesul de învăţămînt Consilierul are specializare în şi are ca scop informarea profesională şi O.Ş.Ş. de la aceasta. Orientarea şcolară se realizează în Personalul specializat: şcoală şi este obligatorie. Structura acestor servicii şi modificările ce au avut loc în ea au fost determinate de evoluţia concepţiei despic O. Orientarea şcolară are ca scop prevenirea Italia eşecului şcolar.P. Elveţia etc). 1991). se desfăşoară sub formă de Consilieri şcolari cu licenţă în consultaţii pentru elevi. Putem distinge patru tipuri de sisteme de O. O. se realizează în şcoală în procesul de învăţămînt. prin servicii ^specializate.: • O.Ş.Ş. mai ales. prin servicii specializate (Germania. „Să ajutăm individul să se ajute pe el însuşi".Ş. tratament terapeutic).P. este necesar a-i asigura copilului un rol activ în recepţionarca acestor informaţii.P. se realizează în procesul de învăţămînt. la orientarea şcolară şi profesională. care organizează informarea profesională şi alte activităţi extraşcolare. pentru informarea asupra pieţei muncii. • O. în ceea ce priveşte informaţia referitoare la contextul şcolar şi profesional. profesori. profesori.Serviciul şcolar psihologic ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar Faza soluţionării şi deciziei este ultima fază a ciclului care poate să se repete dc mai multe ori cu acelaşi copil.Ş. 1978). 2. se desfăşoară în procesul de învăţămînt.P.P.Ş.

2. tară un program rigid.P. în care misiunea principală a . să menţionăm că orientarea şcolară se constituie din procedee educaţionale. leterminarea imediată a profesiunii viitoare. Este o orientare pe termen lung şi exclusiv în materie şcolară. părinţii şi medicul. i . O imagine mai concretă despre munca cerută de această sarcină poate fi făcută 11111 ntindu-ne experienţa Franţei în organizarea „claselor de orientare". psihologul.Ş. orientarea şcolară nu vizează . în această ordine de idei. al căror scop este de a contribui la dezvoltarea intelectuală şi la formarea personalităţii fiecărui individ. devine evident că orientarea profesională nu poate fi leparată de orientarea şcolară. u apoi . Conţinutul şi principiile orientării şcolare şi profesionale Referindu-ne la conţinutul şi principiile O. Dat fiind că pregătirea pentru o carieră implică alegerea studiilor. Este vorba de clase puţin numeroase. De fapt. în ancheta realizată din iniţiativa UNESCO orientării şcolare i se da sensul de „şcoală pe măsură". Orientarea şcolară este deci o verigă pregătitoare pentru orientarea profesională propriu-zisă. are sarcina să găsească 11111 egim şcolar care ar corespunde cel mai bine elevilor şi să-i sfătuiască privitor la alegerea viitoarelor studii.în crearea „ciclului de observare". u i colaborare cu profesorii.Serviciul şcolar psihologic ASPECTE TEORETICE ale serviciului psihologic şcolar 3. a programelor şi a şcolilor sau a altor centre de pregătire..

Serviciul psihologic şcolar____________________________________________________________54

profesorilor este de a descoperi (prin intermediul activităţilor şcolare, al exerciţiilor speciale, al jocurilor etc.) aptitudinile, gusturile, modul de manifestare a inteligenţei elevilor, pentru a determina cît se poate de exact felul dc studii care li s-ar potrivi în viitor: literare, ştiinţifice, tehnice. Aşadar, conform experienţei franceze, orientarea şcolară este justificată la terminarea şcolii primare (în Franţa învăţămîntul primar este de 6 ani), adică între 12-13 ani, eficacitatea sa practică depinzînd dc tipurile şcolare dc formaţie postprimară. Ulterior, în multe ţări a existat o puternică tendinţă de a diferenţia regimurile şcolare la nivelul învăţămîntului secundar. Această tendinţă nu presupune o ierarhizare verticală a studiilor, ci o diferenţiere orizontală, cerută dc individualizarea pedagogică. în materie de exemplificare, mai ales pentru facilitarea orientării şcolare, s-ar putea face referinţă la „carnetul de trăsături individuale", care ar trebui să însoţească fiecare copil în timpul şcolarităţii şi să fie destul de detaliat, pentru a pennitc o orientare justă. Practicarea testelor prognostice, convorbirile cu elevii şi părinţii, chestionarele alcătuite special pentru a fi completate de profesori constituie doar unele din mijloacele menite să cunoască mai bine personalitatea elevilor şi genul de muncă intelectuală care le-ar corespunde.

CAPITOLUL V PSIHOLOGUL ŞCOLAR 1. Cîmpul

de intervenţie al psihologului şcolar 1.1.Clasa

La nivelul clasei intervenţiile psihologului şcolar vizează, în majoritatea cazurilor, solicitările specifice emise de pedagogi, diriginte, direcţie. Ele sc pot materializa în examene psihologice şi pedagogice care, la rîndul lor, ar putea include: Analiza psihologică a unei „clase-prohleme ". Constatarea de către pedagog a unui slab randament şcolar asociat cu un comportament "specific" al elevilor (pasivitate, anxietate, agitaţie) poate să-1 oblige să recurgă la serviciile psihologului şcolar. întrebările care apar în aşa caz sînt următoarele: care este originea comportamentului observat; dacă el este specific elevilor din clasă sau este legat dc funcţionarea gmpului; în ce caz se poate vorbi despre influenţa pedagogului în instalarea unui asemenea comportament? în astfel de situaţii, examinarea cunoştinţelor şcolare, a nivelului intelectual sub aspectul său verbal şi nonvcrbal poate fi însoţită de un examen aprofundat al personalităţii, al mecanismelor dc apărare, puse în joc în faţa dificultăţilor şi a eşecului, a atitudinilor adoptate vizavi de activitatea şcolară. Infonnaţia privind mediul socioeconomic şi sociocultural, compoziţia familiei şi starea sănătăţii copiilor pot completa rezultatul examenelor psihologice, fapt ce va contribui la o mai bună înţelegere a clasei-problemă. în sfîrşit, o sociogramă ar releva eventuala existenţă a liderilor şi a influenţei lor, a conflictelor dintre subgrupe etc. care pot canaliza energia elevilor în detrimentul învăţării. Intervenţiile psihologului, în majoritatea cazurilor, duc la o ameliorare sau chiar la dispariţia factorilor de deteriorare a climatului clasei.

Analiza sociometrică a unei clase "normale". Deşi studiul relaţiilor interpersonalc constituie un element indispensabil al înţelegerii dinamicii unei "claseproblemă", acesta poate, de asemenea, furniza informaţii utile şi vizavi de o clasă "normală". Experienţa arată că cunoaşterea nivelului de coeziune al clasei şi consolidarea, în caz de necesitate, a coeziunii micilor grupe permit ameliorarea randamentului şcolar al elevilor: energia psihică eliberată de dispariţia tensiunilor poate fi investită în învăţarea propriu-zisă. Măsurarea nivelului pedagogic al clasei. Cu ajutorul examenelor colective, psihologul poate evalua nivelul global de instruire al elevilor pentru un ansamblu de materii predate (nivel pedagogic mediu), poate analiza achiziţiile şi lacunele într-o disciplină concretă (ortografie, calcul). Pornind de la profilul clasei stabilit, interpretat şi comentat de psiholog, pedagogul, la rîndul său, poate să individualizeze instruirea, prin a constitui grupe de muncă bazate pe părţile forte şi slabe ale fiecărui elev. 1.2. Elevul Intervenţiile psihologului la nivel de elev vizează mai multe aspecte: 1. Prevenirea tulburărilor de inadaptare şi de insucces şcolar Existenţa fazelor critice inerente dezvoltării psihologice a copilului şi derulării şcolare implică intervenţia sistematică a psihologului în anumite perioade dc vîrsta a populaţiei şcolare. Analiza cursului şcolar arată că două etape cer de la elev un efort de adaptare extrem de important: intrarea în şcoala primară şi trecerea de la şcoala primară la cea secundară. De-a lungul primului an al şcolii primare, elevul este confruntat cu o dublă exigenţă: una de ordin pedagogic, alta de natură psihologică. Lui i se cere: pe de o parte, să

asimileze disciplinele de bază, iar, pe de altă parte, să demonstreze capacitatea de a se separa de mediul familial pentru a se insera în grupul semenilor şi aptitudinea de a lucra autonom, respectînd regulile şi disciplina clasei. Pentru a evita apariţia dificultăţilor şcolare şi a comportamentelor nedorite, psihologul şi-ar putea concentra intervenţiile sale la nivelul activităţilor de profilaxie. Este vorba de o muncă de prevenire, considerată ca extrem de eficace. Or, studiile lui Zazzo (1966) atribuie, în mare măsură, scăderea cotei eşecurilor şcolare (de la 50% la 20%), observată în 14 şcoli primare pariziene, activităţii de prevenire aduse de echipele de psihologi şcolari. La nivel individual intervenţiile psihologului trebuie orientate în mod special asupra examenelor psihologice ale subiecţilor din "grupul de risc". Aceste examene pot viza gradul scăzut al nivelului intelectual, deficitul instrumental, imaturitatea afectivă, mediul familial puţin stimulativ sau patogen. Primul bilanţ psihologic poate fi completat de o examinare mai profundă a anumitor aspecte ale personalităţii sau a funcţionării cognitive, de o convorbire individuală sau familială, în funcţie de caz, care ar îmbogăţi datele deja obţinute. în acelaşi context pot fi realizate şi verificări periodice, care permit să se măsoare eficienţa măsurilor pedagogice aplicate, să se evalueze evoluţia psihologică şi să se opereze, dacă e nevoie, ajustările necesare. 2. Examinarea elevului în dificultate sau în situaţie de eşec şcolar în această rubrică pot fi incluse diverse categorii de elevi: A. Retardaţii şcolari. Noţiunea de „retard" decurge din stabilirea

unor norme şcolare în corespundere cu vîrsta fiecărei clase (de exemplu, 6,5-7 ani - clasa întîi). Există însă un procentaj de elevi normali care nu corespund exigenţelor şcolare. în asemenea cazuri, psihologului îi revine misiunea dc a căuta mai întîi de toate cauzele acestui „retard simplu" care, de obicei, sînt: absenteismul, schimbarea localităţii, metodele pedagogice inadaptatc la personalitatea sau la modul de funcţionare cognitivă a elevului, o relaţie educativă de calitate proastă. Ulterior, psihologul va propune măsurile psihopedagogice susceptibile să reducă acest retard pentru a permite copilului, în cele mai bune cazuri, să urmeze o şcolaritate normală. B. Copiii "puţin dotaţi". Este vorba, mai ales, de un eşec global la elevii cu capacităţi intelectuale subnormale, care au urmat primii ani de şcolaritate cu greu. în colaborare cu profesorul, psihologul stabileşte pentru aceşti elevi "puţin dotaţi" un volum de material pentru a fi învăţat, ţinînd cont dc capacităţile lor şi dc ritmul dc achiziţie a lor, de atitudinea lor faţă de eşec sau de succes. Verificările sistematice permit să se unnărească evoluţia lor intelectuală şi afectivă, achiziţiile lor şcolare şi să se controleze eficacitatea măsurilor psihopedagogice aplicate. C. Diminuarea succesului şcolar. Solicitarea unui examen individual este, uneori, adresată psihologului de către învăţători sau părinţii elevului, la care se observă o diminuare a rezultatelor la învăţătură. Această diminuare poate fi

consecinţa unei deficienţe de sănătate (anemie, astenie, insomnie) sau expresia unei stări tensionate pe care o trăieşte copilul (dificultate la integrarea în grupul-clasă, schimbarea clasei), sau o manifestare a unei suferinţe (boala sau decesul unui părinte, disocierea familială, naşterea mai puţin dorită a unui copil). Aceste circumstanţe traumatizante reduc energia necesară pentru investiţia şcolară. Deseori, diminuarea rezultatelor şcolare este însoţită de diverse modificări ale conduitei. Copilul începe să manifeste un comportament cu totul inadaptat: crize subite şi inexplicabile de plîns, refuz de a merge la şcoală, de a mînca, manifestări de agresivitate, coşmaruri, închistarea în sine. Problema pusă în faţa psihologului este de a deosebi o reacţie la o situaţie sau la stări traumatizante de tulburările structurale organice. Aceste reacţii pot fi considerate drept mecanisme de degajare, care mărturisesc despre criza pe care o trăieşte actualmente copilul şi de eforturile desfăşurate pentru a o stăpîni. Aceste stări reacţionale sînt tranzitorii. Depistarea lor precoce de către psihologul şcolar şi aplicarea măsurilor adecvate favorizează depăşirea crizei. In cazurile uşoare, declanşate, dc obicei, de evenimentele legate de viaţa şcolară, o seric dc convorbiri cu psihologul şcolar constituie un ajutor real pentru copil. Concomitent, învăţătorul, avertizat de către psiholog de starea elevului, va orienta propriile sale atitudini educative pentru a ajuta copilul să o depăşească şi să-şi găsească echilibrul. în funcţie de intensitatea unor stări reacţionale, psihologul şcolar poate recomanda o psihoterapie în afara şcolii. Cea mai mică suspiciune de tulburări structurale mai organizate necesită orientarea spre o consultaţie specializată. D. Tulburări de personalitate. Deseori, şcoala

relevă incapacitatea unor elevi de a se adapta la acest nou cîmp social sau inaptitudinea lor de a-şi realiza sarcinile şcolare cerute din cauza unor trăsături de personalitate, deşi arc un nivel intelectual nonnal. Solicitările de examinare cele mai frecvente vizează: tulburările structurale şi cazurile grave de inadaptare. în primul caz, structura psihică se caracterizează printr-o lipsă de armonie, printr-un echilibru precar, structura rămînînd, totuşi, din punct de vedere calitativ, normală. Dczarmoniile menţionate se pot referi la: • Imaturitatea afectivă relevată printr-o scrie de comportamente: dependenţă excesivă de învăţător şi utilizarea unor comportamente menite să capteze atenţia lui; frică faţă de învăţător şi manifestarea unei atitudini de opoziţie sau de supunere totală; refuz sau dificultate de a stabili relaţii cu semenii, resimţiţi ca rivali şi tendinţa de închistare în sine; • Hiperemotivitatea caracterizată prin discordanţa reacţiilor -bucurie, satisfacţie, plăcere, tristeţe, mînie, descurajare - vizavi de evenimentele declanşatoare minime. Deseori, mecanismele de disimulare puse în funcţie dc subiect sau de acţiunea educativă a mediului mobilizează prea mult atenţia şi energia acestuia în detrimentul randamentului activităţii şcolare; • Inhibiţia întîlnită mai frecvent la emotivi şi timizi poate, în unele circumstanţe emoţionale puternice (numeroase în viaţa de elev), să suscite reacţii de nelinişte, mutism, lapsus de memorie, dificultăţi dc raţionare. Aceste reacţii, din cauza celor pe care le pot provoca în clasă (rîsetelc, batjocura colegilor, sancţiunile profesorilor), riscă să accentueze şi mai mult hiperemotivitatea şi timiditatea elevului, acesta văzîndu-se prins într-un cerc vicios;

•Opoziţia impulsivă şi imediată sau, din contra, gîndită care se poate manifesta într-o multitudine de forme: pasivitate, nesupunere, indisciplină, mînie, dezordine; •Agresivitatea, care poate fi orientată împotriva profesorului şi manifestată sub forma unei opoziţii sistematice sarcinilor şcolare propuse şi regulamentului impus. Dar ea poate să se manifeste şi împotriva colegilor şi să se exprime sub formă de glume, tachinări, îmbrîncituri, prin deteriorarea bunurilor lor sau prin atacuri corporale. Uneori, anume i echizitele şcolare devin ţinta acestor atacuri: caiete boţite, cărţi rupte, mobilier distrus; • Sentimentul de inferioritate poate fi real sau imaginar, dar întotdeauna coexistînd cu un ansamblu complex şi variabil de agresivitate, dc culpabilitate, de supunere forţată şi de devalorizare a propriei persoane; • Sentimentul de insecuritate şi anxietate, de care unii elevi încearcă să se elibereze, adoptînd comportamente agresive, care nu lac decît să alimenteze sentimentul lor de culpabilitate; • Cazuri grave de inadaptare, cînd elementele normale sînt absente în structura psihică, ce apare ca tensionată şi rău echilibrată.
Simptomele (agresivitate, inhibiţie, angoasă, impulsivitate etc.) marchează alterările precoce ale personalităţii. Tulburările de contact şi de adaptare la realitate, proiecţiile fantasmatice ne fac să suspectăm o organizare nevrotică sau chiar existenţa unei psihoze. în aceste cazuri se apelează la competenţa psihologului (de aici vine şi necesitatea unei bune pregătiri psihopatologice a acestuia). Deşi rolul psihologului în acest caz este doar unul intermediar, acest rol este dublu. Mai întîi de toate, la

nivel de părinţi, graţie examenului clinic practicat şi convorbirii cu părinţii, psihologul îi poate face pe aceştia să conştientizeze necesitatea unei consultaţii specializate. Mai pot fi semnalate şi cazurile unor elevi, a căror reuşită şcolară nu se poate realiza decît în detrimentul unor aspecte ale personalităţii. Puţin jenanţi pentru profesori şi părinţi, ci nu sînt în general observaţi decît după apariţia unor simptome (dificultăţi de adormire, coşmaruri nocturne, conduite fobice sau obsesionalc), care semnalează organizarea nevrotică a personalităţii. Apariţia acestor simptome la o vîrsta neobişnuită, rigiditatea şi permanenţa lor trebuie să incite psihologul şcolar să orienteze aceşti subiecţi la o consultaţie psihiatrică. E. Deficienţele intelectuale. Psihologul şcolar examinează elevii semnalaţi de profesori ca inapţi să urmeze un învăţămînt normal din cauza posibilităţilor lor intelectuale estimate ca insuficiente. Ca urmare a unei investigaţii aprofundate psihologul poate orienta elevul spre o clasă de integrare şcolară, o reeducare psihopedagogică sau o psihoterapie. 3. O ri e n t a r e a ş c o l a r ă şi p r o f e si o

n a l ă O r i e n t a r e a s e f a c e î n b a z a : • examenelor psihologice individuale aprofundate, aplicînd probe de inteligenţă verbale şi nonverbale, probe psihomotoare, teste de cunoştinţe şcolare, probe de personalitate etc.; • convorbirilor individuale cu elevul în scopul de a afla mai bine motivaţiile sale, planurile privind viitorul profesional, gradul de maturitate, echilibrul emoţional, autonomia sa; • convorbirilor cu părinţii în cursul cărora psihologul caută să sesizeze caracteristicile mediului familial, eventualele lor repercusiuni asupra adaptării şcolare: nivelul sociocultural al familiei, importanţa acordată de către părinţi studiilor copilului, culturii, reprezentările lor despre şcoală, posibilităţile financiare de a asigura studiile etc;

imagine semnificativă a evoluţiei psihologice şi şcolare a copilului. 1.3. Familia Rolul familiei în inadaptarea şcolară este mare. Mulţi copii transpun în sfera şcolară problemele tare îşi au originea anume în familie. Deseori copilul poate utiliza eşecurile sale şcolare pentru a perpetua o situaţie conflictuală familială care îi asigură anumite beneficii secundare. Categoriile de copii care utilizează cîmpul şcolar ca loc de expresie a problemelor personale sau a conflictelor familiale este într-adevăr foarte larg. Cele mai frecvente par a fi situaţiile cînd copilul este prizonierul atitudinilor parentale de supraprotecţie. Pentru a păstra dragostea părinţilor şi securitatea de care arc nevoie, pentru a păstra supraprotecţia de care se bucură, copilul poate alege calea neînvăţării şcolare. în cele mai dese cazuri aceştia sînt: copiii unor părinţi care reacţionează negativ sau agresiv la exigenţele şcolii, cxpunînd copilul la un eşec şcolar; copiii prea corcoliţi ai unor mame rămase singure, care îşi exprimă indiferenţa faţă de ruperea legăturii conjugale prin grijile excesive vizavi de copil. în toate aceste situaţii atitudinile parentale sînt prejudiciabile dezvoltării psihice a copilului, alegerea simptomului de neînvăţare fiind manifestarea unor beneficii secundare care poate conduce, din păcate, doar la limitarea copilului. Intervenţia psihologului depinde mult de înţelegerea cauzelor acestor eşecuri sau dificultăţilor şcolare. Pentru aceasta psihologul trebuie să poată: • să „citească" cele nespuse de părinţi şi copil, sentimentele acestora: culpabilitate, anxietate, agresivitate, indiferenţă;

• să identifice registrele
reacţiilor parentale: dramatizare, supraprotecţie, pedeapsă, supraestimarea rezultatelor şcolare; • să discearnă evenimentele semnificative ale vieţii elevului şi familiei sale şi să estimeze influenţa pe care au putut să o aibă ele asupra dezvoltării psihologice a copilului şi asupra situaţiei sale şcolare. Un rol deosebit în cadrul intervenţiei psihologului revine comunicării rezultatelor. Convorbirea consacrată comunicării rezultatelor constituie o prelungire a examenului psihologic solicitat de părinţi. De fapt, este vorba nu de o comunicare, ci de o „descoperire" de către părinţi a sensului rezultatelor şcolare ale copilului lor. Funcţia principală a psihologului constă în a le facilita părinţilor conştientizarea manierei lor de a vedea copilul, dificultăţile lui şcolare sau comportamentale. Pentru unii părinţi, o convorbire bine dirijată poate constitui momentul dc schimbare a atitudinii faţă de copil şi chiar faţă dc şcoală, cît şi de înţelegerea necesităţii unui ajutor pedagogic sau psihologic pentru copil sau, uneori, şi pentru ei, părinţii. Deseori motivul consultării psihologului dc către părinţi este solicitarea unui sfat care, în cele mai dese cazuri, sc poate referi la: supravegherea lucrului pentru acasă; pedepse şi recompense; lecţiile particulare; educaţia sexuală etc. In alte cazuri, dorinţa dc a primi un sfat maschează solicitări cu mult mai profunde. De exemplu, o solicitare de ajutor personal, o nevoie de siguranţă, de revalorizare personală sau de deculpabilizarc vizavi de metodele „educative" care au eşuat. Uneori poate fi vorba dc singurul mijloc găsit de părinţi pentru a aborda o problemă conjugală. 1.4. Colaborarea cu profesorii

• rezultatelor şcolare
obţinute, observaţiilor asupra comportamentului şcolar relevat de profesor; • rezultatelor examenelor psihologice ale elevului din momentul intrării lui în şcoală, care vin să îmbogăţească rezultatele actuale şi să dea o

precişi. această colaborare oferă psihologului ocazia de a sonda realitatea şcolară. După părerea savanţilor. despre reacţiile copilului faţă de reuşită sau eşec. a perturbărilor afective. însă această colaborare necesită o veritabilă muncă de echipă bazată pe un interes comun şi constant pentru cercetarea realizată. Continuarea lucrărilor acestor pionieri în psihologic a permis crearea sau reetalonarea altor teste. gramatică. să se explice profesorului că elevul dc 10 ani care prezintă la un test de inteligenţă o vîrstă mintală de 5 ani. Anume primei echipe de psihologi şcolari francezi. în cadrul primelor cercetări în psihopedagogie psihologii şcolari au centrat investigaţiile lor asupra studiului funcţiilor intelectuale solicitate de diverse discipline şcolare şi asupra creării testelor. învăţător. Este interesant. Testele 1. evitînd totodată ideea dotării psihologului cu puterea magică de a rezolva absolut toate problemele interne ale sistemului şcolar. trebuie să fie explicate profesorului în tenneni clari. de exemplu. de tip Stern. convorbirile familiale şi individuale. Metodele de investigaţie ale psihologului şcolar Psihologul şcolar este mai întîi de toate în serviciul şcolii şi al elevului dc rînd. de a infonna pedagogul despre obstacolele întîmpinatc dc elev. Actualmente abordarea sistemică în cîmpul educativ a suscitat un curent de cercetări consacrate creaţiei instrumentelor specifice acestei abordări. . participarea acestuia la o cercetare pe care psihologul şcolar ar dori să o întreprindă. să-şi mărească sensibilitatea la diversele reacţii ale elevilor. în asemenea cazuri.) al elevului. în primul caz. administraţie) sau rezultatele la testele colective care au reţinut atenţia psihologului. Altfel zis. Ar fi bine să se nuanţeze semnificaţia retardului mintal în funcţie de vîrstă elevului: 3 ani de retard mintal la vîrstă de 6 ani lasă să se întrevadă un viitor mai sumbru decît un retard mintal de 3 ani la vîrstă de 12 ani.Q. chiar de irecuperabilitate. Scările globale de inteligenţă. în asemenea cazuri.Colaborarea cu profesorii este piatra unghiulară a psihologiei şcolare. Au fost create tehnici proiective specifice pentru realitatea şcolară. Franţa) sînt realizate cercetări consacrate analizei instrumentale a materiilor de învăţămînt: lectură. publicată de Terman. La nivelul elevului. Ea constituie condiţia indispensabilă pentru integrarea psihologiei în cîmpul educativ şi a utilizării depline a serviciilor pe care ca poate să le ofere. cît şi celui al psihologici clinice. Belgia. copilul a făcut într-un an achiziţiile pe care un copil nonnal le realizează în 9 luni. evidenţierea factorilor de adaptare socială şi profesională a adolescenţilor debili. După părerea specialiştilor. Ulterior. copilul a achiziţionat într-un an ceea ce copiii normali achiziţionează în 6 luni. în mai multe ţări (Elveţia. să moduleze relaţia pedagogică. O colaborare sănătoasă ar trebui să-i permită învăţătorului să-şi perfecţioneze spiritul dc observaţie. menţinerea flexibilităţii gîndirii graţie discuţiilor referitor la cercetare. despre trăsăturile personalităţii. psihologul riscă să conserve copilul în situaţia de eşec. Savanţii relevă avantajele unei asemenea colaborări: interes sporit al învăţătorului pentru profesia sa. Lucrările privind influenţa factorilor de sex (al profesorilor şi elevilor) asupra reprezentării elevului de către profesor. Rezultatele examenului psihologic individual al oricărui elev. pedagogul beneficiază. depăşite sau nu. asupra reuşitei şcolare şi influenţei acesteia asupra percepţiei elevului dc către părinţi şi învăţători. într-o perioadă mai recentă cercetările se orientează spre studiul influenţei mediului sociocultural asupra percepţiei elevului de către profesor. Comunicînd CI. comunicarea coeficientului de inteligenţă rar poate fi utilă. De exemplu. Toate acestea sînt comunicate pedagogului în scopul dc a-1 ajuta să perceapă şi să înţeleagă elevul. Cele mai utilizate în psihologia şcolară sînt adaptările şi reviziile Scării metrice de inteligenţă BinetSimon şi WISC(Scara Wcchsler). de un mod de perfecţionare profesională superior cursurilor sau prelegerilor privind psihologia copilului. evitînd terminologia strict psihologică sau psihanalitică rezervată specialiştilor. de asemenea. Principalele metode dc investigaţie ale psihologului şcolar sînt testele. 2. La nivelul clasei. centrul de interese pare a se deplasa asupra problemelor pedagogice puse dc deficienţii mintali: elaborarea bateriei de depistare a deficienţilor mintali. Cercetările actuale demonstrează o abordare clinică a psihologiei în cîmpul educativ. evoluţia motivaţiei la copil demonstrează deplasarea interesului psihologilor şcolari spre studiul personalităţii elevului. Demersul său. Se consideră mai preferabil să se vorbească în termeni de vîrstă mintală. în această epocă. vocabular. Colaborarea pedagogului cu psihologul la acest nivel vizează mai mult experimentarea unei noi metode dc învăţare. A. Părerea altor autori asupra colaborării psiholog profesor este mai pesimistă. despre mediul familial. în al doilea caz. (I. instrumentele sale dc psihodiagnostic aparţin atît cîmpului psihologiei şcolare. i se datorează reetalonarea testului de inteligenţă Binet-Simon care a devenit unul din principalele instrumente ale psihologilor. Unele cercetări realizate în mediul şcolar au arătat existenţa unei rezistenţe puternice a pedagogilor faţă de schimbare. cu condiţia de a o raporta la vîrstă reală a copilului. Prin funcţia sa de cercetător. Această colaborare se poate face la diferite nivele: A. Se presupune chiar că în spatele solicitărilor de intervenţie psihologică s-ar ascunde aşteptări care ar demonstra neputinţa operaţională a psihologului. Pe de altă parte. să adapteze mai eficient obiectivele şi metodele educative la posibilităţile elevului. 1. calcul. Rezultatele se exprimă în vîrsta mintală şi poate fi calculat un CI. posibilitatea pentru psiholog de a realiza o activitate eficientă în şcoală se bazează pe necesitatea de a defini foarte exact statutul şi funcţiile sale. indiferent de originea solicitării (familie. acest elev face într-un an achiziţii pe care un copil normal le realizează în 6 luni.5. Or. Accentul este pus pe imaginea de sine a copilului în raport cu eşecul şcolar. pentru a atinge acest nivel. Cercetarea Psihologia şcolară nu poate fi redusă la o ştiinţă aplicativă. reuşita şi imaginile sale parentale. B. în colaborare cu Laboratorul dc psihobiologic a copilului condus de Zazzo. caracterialc sau relaţionale. ar putea fi cel al unui psiholog clinician. Dintre adaptările BinetSimon putem menţiona: • Revizia Stanford. însă el este obligat să recurgă la examinarea psihologică a elevilor inadaptaţi din cauza deficitului intelectual. psihologul şcolar contribuie la avansarea cunoştinţelor în domeniul psihologiei şi psihopedagogiei. studiul mediului social şi familial al deficienţilor mintali. a avut în 10 ani o dezvoltare intelectuală de 5 ani.

locul unde este situat pe filă. Totuşi. • Metodele proiective: . Eu-1 negativ etc). în mediul şcolar testele de cunoştinţe servesc. Temele. • a explora zonele de dezacord şi utilizarea acestui dezacord de către familie. Testul este considerat de valoare pentru predicţia adaptabilităţii sociale. Aceste probe se constituie din întrebări care reprezintă programele şcolare. Aceste două cauze pot genera la elev descurajare. autorul primului test de acest tip (T. echilibrul afectivo-sexual.Testul Desenul familiei de Corman este destinat studierii relaţiilor intrafamilialc. Planşa Scguin. Prima parte a probei vizează expresia atitudinilor. bineînţeles. Rezultatul obţinut de subiect este exprimat în vîrsta mintală care. verbal şi de performanţă.A. cît şi în cel extraşcolar. ele sînt destinate pentru un anumit nivel şcolar (şi nu vîrstă cronologică). cu creionul. folosind cuburi colorate. 2. ci „familia aşa cum şi-o închipuie" el. Această listă a domeniilor de investigare a familiei.Desenul şcolii reale şi şcolii imaginare este un test relativ recent elaborat de Caglar. Testele de personalitate • Chestionarele. Sînt cunoscute totuşi chestionarele de personalitate ale lui Parter şi Cattell. Convorbirea (întreţinerea) familială Convorbirea sau întreţinerea cu familia poate furniza informaţii preţioase pentru alegerea măsurilor de rigoare. -Probele tematice. ideea . copii cu deficienţe fizice (auditive.T.Testul Desenul unui om de Machover este o metodă proiectivă elaborată pe baza testului Goodenough menit să determine nivelul de dezvoltare intelectuală la copii şi adolescenţi. independent de vocabular. modele dc identificare. Metoda constă în reproducerea unor modele mozaic desenate pe cîte un cartonaş. pe o filă de hîrtie un om. Actualmente proba este în curs de etalonare pentru copiii de 511 ani. Interpretarea testului permite de a sesiza în ce mod copilul se situează în interiorul constelaţiei familiale (sentimentul de abandon. • a constata felul de susţinere a copilului. poate fi completată. sistemul de apărare. existenţa eventualelor conflicte (rivalitate fraternală).Testul Rorschach care poate fi de mare folos psihologului şcolar.reprezentanţi ai diferitelor culturi) din cauza caracterului prea verbal al acestor teste. de opoziţie). aspiraţiile lor. aşteptările. copilului i se propune să deseneze nu „o familie" sau „familia sa". bineînţeles.: general. ortografie. de victimă. Pot fi evidenţiate un şir de teste care permit măsurarea nivelului copilului în lectură. După realizarea sarcinii copilul trebuie să inventeze o istorie. Dintre cele mai cunoscute teste de performanţă putem menţiona: • Cuburile Kohs. Copilului i se cere să parcurgă fiecare labirint cu un creion. prezentarea părţilor principale ale corpului etc. O atenţie deosebită se atribuie analizei diverselor detalii ale desenului: mărimea lui. CI. blocaj sau opoziţie. mai ales la examinarea cazurilor grave de inadaptare. E vorba de o seric dc labirinte imprimate. în general. Testele nonverbale şi de performanţă. 4. copii . în interpretarea testului autorul reiese din postulatul că desenul este expresia Eu-lui subiectului. Testul Şablon Arthur. Convorbirea de investigaţie permite: • a contura sensul şi importanţa inadaptării şcolare a copilului în viaţa familiei. frustraţiile afective. B. aplicabile copiilor de 8-12 ani. motivele predominante. coordonarea videomotoare. Utilizarea scărilor globale de inteligenţă de tip Binet pun un şir de probleme pentru anumite categorii de copii (elevii din familiile defavorizate. Labirinturile Porteus. 3. de dificultate creseîndă. • Labirinturile Porteus. anturajul apropiat şi îndepărtat al copilului. Subiectului i se propune să deseneze. Eu-1 ideal. O utilizare suplimentară a unui test de performanţă. • a descoperi rolul pe care familia îl poate atribui copilului-problemă (rolul de vinovat. obţinut la WISC semnalează situarea elevului în grupul dc copii dc aceeaşi vîrsta şi indică dacă elevul este „inferior" sau „superior" copilului mijlociu din grup. Ele se bazează pe principiul enunţat în 1937 de Murray. Testul permite a aprecia gîndirea abstractă. este foarte utilă. pentru verificarea cunoştinţelor şcolare. Completarea de Imagini Healy. în partea a doua copilului i se dă posibilitatea imaginară de a modela o şcoală în conformitate cu necesităţile sale şi cu dorinţele inconştiente. • a regăsi soluţiile deja încercate de familie pentru a rezolva problema. Ele se pot referi la o disciplină sau la un ansamblu de discipline şcolare. Repartiţia celor zece teste în scară „verbală" şi scară „nonverbală" sau de performanţă permite calcularea a trei CI. problemele motorii.Test de Apercepţie Tematică) de a prezenta subiectului planşe reprezentînd personaje şi de a-1 invita să „povestească o istorie" pentru fiecare planşă. fără a reveni înapoi. . de o serie de întrebări. sentimentelor. Anume întrevederea familială îi permite psihologului să simtă ordinea şi importanţa atribuită fiecărei dintre aceste rubrici. conflictelor legate de experienţa şcolară. • Scara de performanţă Arthur. fiind împărţit la vîrsta cronologică. Se obţine o vîrstă mintală şi un CI. . atît în domeniul şcolar. Utilizarea lor în psihologia şcolară este destul de frecventă la vîrstele mari şi redusă la vîrstele mici din cauza riscului erorilor legate de lectura întrebărilor şi. elaborată de Terman şi colaboratoarea sa Merrill care a ameliorat revizia precedentă cxtinzînd scara înspre nivelele inferioare (pînă la 2 ani) şi superioare (pînă la adultul superior III) şi mărind sensibilitatea scării prin majorarea numărului dc probe. care reflectă în general viaţa animalelor sînt regrupate în şase rubrici: traumatismul la naştere. Copilul este invitat să deseneze succesiv o şcoală. organizarea spaţială. în versiunea mai recentă ca cuprinde cinci teste: Cuburile Kohs. a răspunsurilor date. Desenul şcolii visurilor permite evidenţierea conflictelor psihice interne ale copilului şi calitatea activităţii sale fanteziste. pe urmă şcoala visurilor sale pe care i-ar putea-o da o zînă. • Noua Scară Metrică de Inteligenţă (NEMI) de Zazzo care cuprinde un mozaic de itemi clasaţi după dificultatea creseîndă conform unui ctalonaj care situează fiecare item la nivelul său de vîrsta (vîrsta minimală la care majoritatea copiilor reuşesc la item). care măsoară 14 factori ai personalităţii. limbaj oral sau scris etc. . .• Noua Revizie Stanford. Convorbirea familială poate fi de investigaţie (1) şi de susţinere (2). • a evalua investiţia părinţilor în şcolaritatea copilului. vizuale). calcul. evident. Testele de cunoştinţe şcolare. pornind de la desenul său. • a sublinia eforturile întreprinse de familie pentru a rezolva problema şi mai ales pentru a pune în evidenţă aspectele pozitive ale copilului. reprezintă CI. Conform instrucţiunii. • Scara Wechslcr pentru copii (WISC) este foarte utilă pentru psihologul şcolar.

R. şcoală. cum evoluează atitudinile şi comportamentele sale. Instrucţiuni: In paginile ce urmează veţi găsi o serie de afirmaţii asupra anumitor feluri de comportament. echilibrul emoţional. Convorbirea se organizează în jurul unor întrebări-cheie: cum percepe copilul problema. Fahrenberg. deoarece. autonomia sa. la fiecare din ele în foaia de răspuns. bolile. psihologul va căuta să sesizeze sensul şi să evalueze ponderea evenimentului semnificativ în viaţa copilului. în cadrai anamnezei se obţin informaţii privind antecedentele natale. planurile privind viitorul profesional. situaţiile de „doliu" (evenimente ale vieţii personale sau familiale care au stat la baza unei schimbări importante legate de o pierdere: schimbarea clasei. Concomitent. Iată de ce psihologul va atrage o atenţie deosebită erorilor. T E D E P E R S O N A L I T A T E 1. în consecinţă. impreciziilor. relaţiile intrafamiliale pentru a le putea compara cu cele furnizate de părinţi sau livrate la nivel inconştient în desene sau povestiri în cadrul testelor dc personalitate. cum o trăieşte. Anamneză Unii autori (Caglar. Astfel. Forma B a chestionarului conţine 114 itemi şi sc administrează în grup sau individual (iară limită de timp) persoanelor cu nivel educaţional şi dezvoltare intelectuală medie. gradul de maturitate. contradicţiilor relevate în discursul părinţilor. la acest tip de convorbire se prezintă mama. nu este necesar dc a modifica structura caracterială a membrilor ci. psihologul poate întreprinde o serie de întrevederi centrate asupra problemelor pe care le trăieşte familia confruntată cu dificultăţile şcolare ale unuia dintre membrii săi. Scopul principal al unor asemenea convorbiri familiale este de a ajuta familia să reajusteze atitudinile faţă de anumite aspecte precise ale problemei şcolare: acceptarea reacţiilor emoţionale provocate de neînvăţarea copilului. „istoria" şcolară. ce evoluţie prevede. de regulă.de bază în jurul căreia se organizează întrevederea familială de investigaţie este de a verifica dacă tulburările de învăţare şcolară nu sînt simptomul unei disfuncţiuni familiale. Acest tip de convorbire poate fi utilizat şi pentru elevii fără probleme pentru a sesiza cum percepe fiecare copil şcolaritatea sa şi cum o trăieşte. Nu există răspunsuri „bune" sau răspunsuri „proaste ". relaţiile intrafamiliale. O altă fonnă este convorbirea centrată pe copil. reacţiile şi aşteptările părinţilor privind şcolaritatea copilului. psihologului îi revine misiunea de a crea un climat de securitate favorabil aplicării testelor. care sînt cerinţele sale. Cînd „elevul rău" nu este purtător al simptomului familiei şi. Răspundeţi aşa cum se potriveşte cel mai bine PAR TEA A IIA ASPE CTE PRAC TICE ale servici ului psiholo gic şcolar (Instru mentar ul psiholo gului şcolar) C A P I T O L U L I T E S . Convorbirea cu copilul Una din formele acestei convorbiri este convorbirea pretest. Hampel) Chestionarul FPI este utilizat la diagnosticarea stărilor şi însuşirilor de personalitate în procesul de adaptare socială şi de reglare comportamentală. întîlnirea cu psihologul este un moment emoţional pentru copilul în situaţie de eşec şcolar. ce comportamente adoptă el faţă de autoritate întruchipată în persoana psihologului. Notaţi răspunsul dvs. H. Selg. Convorbirea individuală 1. dezvoltarea. decesul unei persoane apropiate). 2. atitudini şi interese (Formularul 1). Convorbirea urmăreşte scopul de a evidenţia punctul de vedere al copilului vizavi de problema care stă la baza examenului psihologic. Convorbirea de orientare are scopul de a evidenţia motivaţiile. Depăşind o simplă reconstituire cronologică. capabile să surprindă semnificaţia itemi lor. nivelul sociocultural şi socioeconomic al familiei. psihologul deja se află într-o situaţie favorabilă pentru a observa şi a acumula informaţie care ar răspunde la următoarele întrebări: cc importanţă atribuie copilul examenului psihologic. reevaluarea nivelului de aspiraţii al părinţilor. C. experimentarea unor noi moduri de ajutor acordat elevului în dificultate. ce mijloace (conştiente sau inconştiente) utilizează pentru a depăşi situaţia. CHESTIONARUL DE PERSONALITATE FPI Forma B (F. Obiectivele acestei convorbiri sînt diverse: de acumulare a informaţiei furnizate de elev vizavi de „istoria" personală. familie. deoarece anume aceste distorsiuni sînt revelatoare. 1996) clasează în seria convorbirilor individuale şi anamneză. punînd semnul „x" în locul prevăzut pentru aceasta (Formularul 2). spitalizarea copilului sau a părinţilor. Convorbirea familială de susţinere. Puteţi răspunde la aceste afirmaţii prin „da" sau „ nu ".

67. Pot să mă înfurii atît de tare. în relaţiile cu oamenii sînt neîndemînatic. Mîinilc şi picioarele mele sînt deseori agitate. Mă simt de multe ori. că nu-mi ajunge aer. 50. 12. Dacă trebuie să recurg la forţa fizică pentru a-mi apăra un drept. 18. 31. 52. 76. Nu pot găsi un motiv care m-ar determina să bat pe cineva. Deseori am dureri de cap. sînt capabil să lovesc pe cineva. 81. în toate cazurile găsiţi alternativa care pare să fie cea mai apropiată de dvs. Seara prefer să mă distrez într-o companie veselă. . Dacă mă gîndesc la cîte am avut de înfruntat în viaţă. 14. 49. Dacă mă gîndesc la întreaga suferinţă de pe pămînt. 22. Privesc deseori în altă parte a străzii. 45. în cîte va minute. Uneori simt bătăile inimii pînă în gît. chiar pe vreme caldă. Bineînţeles. 71. 7. Uneori îmi pare că nu sînt bun de nimic. spun lucruri necuviincioase. 53. Totuşi. 36. îi doresc o pedeapsă pe măsură. 37. aşa fac. Am participat activ la organizarea unui cerc sau a unui grup. 4. 73. Nu ştiu de ce. Simt deseori pulsaţii puternice în artere. 64. 26. Poate de aceea unele afirmaţii nu vi se vor potrivi. Aproape în fiecare săptămînă întîlnesc pe cineva pe care nu-1 suport. Nu reflectaţi timp îndelungat asupra unei afirmaţii. 62. 33. nu pot fi prevăzute toate particularităţile comportamentale ale persoanei. să fac ţăndări ceva. Nu spun întotdeauna adevărul. 66. de regulă. în situaţii enervante sau de teamă mi se usucă în 1. Cînd sînt într-adevăr furios. 77. 3 9. Mă simt jenat dacă cineva mă se uită la mine pe stradă sau într-un magazin. îmi fac plăcere sarcinile care cer acţiune rapidă. Uneori am pete roşii pe gît sau pe faţă. Deseori simt împăcare cînd aud că oamenilor care îmi sînt antipatici le merge rău. îmi pare rău că m-am născut. Sînt o fire vioaie. spre exemplu. Deseori. sînt alături de el pentru a-1 ajuta să se răzbune. îmi face plăcere să indic asupra greşelilor altora. încît să sparg. Mă pierd foarte repede. De multe ori am sentimentul că alţii rîd de mine. După o petrecere am adesea dorinţa să-i supăr în vreun fel pe alţi oameni. nu sînt întru toml mulţumit de soarta mea. Simt că ameţesc şi văd negru înaintea ochilor dacă mă ridic brusc din poziţia culcată. îmi place să adresez o întrebare sau să răspund la ea în aşa mod ca interlocutorul meu să se piardă. ci daţi răspunsul ce vă vine spontan. 9. 27. Greutăţile zilnice îmi tulbură adesea liniştea. îmi este greu să iniţiez o conversaţie potrivită. De obicei iau repede decizii bune. Formularul 1 CHESTIONARUL FPI-B 17. un om lipsit de noroc. Nu-mi place să fiu în centrul atenţiei. 72. îmi vine să-1 îmbrăţişez. Dacă cineva mi-a făcut o mare nedreptate. 65. Sincer vorbind. Am comis erori în viaţă. am senzaţia că nu pot respira. 32. 44. Prefer o seară consacrată unui hobby. Observ adesea o mişcare involuntară a ochilor mei. Am puţini cunoscuţi buni. 23. de a fi. Dacă vreau să fac cunoştinţă cu cineva. 15. 68. 43. 58. pe care ar fi mai bine să nu le expun. o tresărire a feţei sau a umerilor. Cine mă insultă şi-a făcut rost de o palmă. De cele mai multe ori comportamentul meu este mai bun în societate decît acasă. De multe ori amîn ceva ce trebuie făcut imediat. Cîteodată mă îndoiesc dacă oamenii cu care vorbesc sînt interesaţi într-adevăr de ceea ce spun eu. Nu mă supăr dacă alţii critică ceva legat de persoana mea sau de munca mea. Permanent mă aflu întro încordare şi mi-e greu să mă relaxez. De multe ori întîrzii la o întîlnire sau la serviciu. 29. 69. Uneori n-am nici o dorinţă să am vreo ocupaţie. De multe ori. în anumite situaţii sînt cuprins foarte uşor de emoţii şi simt o agitaţie coiporală. 28. dar mă calmez la fel de repede. nu mă enervează acest lucru şi nu mă supăr. dacă nu sînt sigur că apariţia mea va fi neobservată. 24. Nu regret pentru cele întîmplate în trecut. Prefer să nu intru într-o cameră. Cred că răul trebuie să fie răsplătit cu bine. 74. 13. 6. Cîteodată sînt posomorit fără a şti cu adevărat de cc. De multe ori am gînduri de care ar trebui să-mi fie ruşine. 59. 10. Visez pe parcursul zilei mai mult decît este bine pentru mine. 47. 8. Urmăresc cu plăcere cum cineva caută ieşire dintr-o încurcătură. 75. 63.felului dvs. 5. dar uneori aş vrea să distrug. Dacă cineva mă tratează urît. 55. 38. fără să fi făcut vreo muncă grea. fără temei. Uneori mă îngrijorează eventualitatea unui ghinion. 16. Dacă întîlnesc pe neaşteptate un vechi prieten. 61. Deseori mă grăbesc să fac observaţii. 41. în copilărie îmi făcea plăcere cînd alţi copii erau pedepsiţi de părinţi sau de profesori. Pot înveseli o companie monotonă. 57. Nu este felul meu să spun glume şi anecdote. 78. 80. 42. 60. 48. vesela. 70. adorm. Din cînd în cînd „mă fac mare şi tare" (o fac pe grozavul). Dacă vreau să ştiu ceva. 21. şi eu acţionez în acelaşi sens. îmi simt mîinile şi picioarele reci. 11. 25. 40. Uneori mă laud. 35. Sînt prudent cu oamenii care se poartă mai prietenos decît mă aştept. Nu pot să-i sufăr pe toţi cunoscuţii mei. îmi este greu să-i contrazic pe cunoscuţii mei. Cînd merg să mă culc. 51. Am citit indicaţiile şi sînt gata să răspund sincer la fiecare întrebare. 34. 79. 3. Cred că un cal care nu trage bine trebuie să simtă biciul. Dacă cineva i-a făcut un rău prietenului meu. aprecieri gură şi-mi tremură mîinile. Uneori rîd la o glumă indecentă. 19. pentru a evita întîlnirea cu cineva cunoscut. Deseori nu am poftă de mîncare. 54. decît să mă aflu într-o companie veselă. 30. Deseori am senzaţia de vomă şi balonare. Dacă sînt furios. 46. 20. îmi pierd repede calmul. şi puneţi semnul „x" în locul „ da " sau „ nu ". am chinuit multe animale. 56. caut să mă informez mai curînd dintr-o carte decît să întreb pe cineva. 2.

atitudinea ponderată a subiectului. pericol nedefinit. incapacitate de contact. irascibil. paloare sau roşcată. Dimineaţa. Rostesc adeseori ameninţări la care nu gîndesc deloc serios. Scala a Vl-a — Caracter calm. Scala a VH-a Dominare. gata să exploadez. pentru a instabilitate emotivă. dorinţa de a produce o . îmi face atîta plăcere 83. 37. Mă simt deseori ca un „butoi cu pulbere". apoi agresiv. un 14. în relaţiile cu oamenii subiectul face glume de prost gust sau lipsite de sens. dacă mă păcăleşte cineva. 55. este răbdător. 103. sentimentul de culpabilitate. 112. tulburări digestive. 13. 31. 25. Valoarea mare de testare indică un subiect sociabil. se bucură de necazul altora. Mă simt cel mai fericit atunci cînd sînt singur. optimist. Nr. supărăcios. extenuat. Cîteodată îmi este întradevăr dor de o emoţie. Dispoziţia. Dacă mă supăr sau am necazuri mari. 29. stări de iritaţie afectivă însoţite de tulburări vegetative şi musculare manifeste. raport emoţional bun cu 16. 97. 39. 26. taciturnă. decepţionat. Valoarea mare de testare indică un subiect cu spirit autocritic. stăpînire de sine. adînc înrădăcinate. 33. repede. 85. Cînd trebuie să iau decizii importante. încît folosesc orice ocazie să vorbesc deschis şi cu un străin. 41. Deseori mă simt obosit. descurajat. 106. 91. Sînt adesea copleşit de gînduri inutile. 32. setea de aventură. ciudată. 44. comunicativ şi prompt Ia replică. Valoarea mare de testare indică acte de agresiune fizică. 109. 27. 8. Valoarea mare de Foaie de răspuns testare indică fluctuaţie mare Numele. 52. cu sentimentul unui 1. cu 3. îmi bat joc cu plăcere de alţi oameni. 40. comportare stabilă. Aproape întotdeauna am un răspuns adecvat situaţiei.toate acestea reprezentînd tabloul imaturităţii emoţionale. Subiectul este relaxat. Valoarea mică exprimă tendinţa de agresiune spontană minimă. 111. da nu da nit da nu anxios. puţin întreprinzătoare. Formularul 2 Scala a IH-a Depresie. 102. nemulţumit. 30. cînd mă scol. 96. disponibilitate de a acţiona. 89. 28. am o dispoziţie bună.82. banale. pesimist. Emotivitate. Valoarea mare Testul FPI conţine 9 de testare denotă o stare de scale de bază la care. Valoarea mică indică disimularea micilor slăbiciuni şi defecte. cu puţine griji. 113. Uneori îmi face plăcere să jignesc oamenii pe care îi iubesc. autorii au neliniştit. 100. I I . energic. 49. Scala a IX-a . 114. permanenţă probleme. stăpînit emoţional. 46. Adesea mă pierd în gînduri le mele. Valoarea mică indică un subiect iritabil. 57. adesea îi apreciez prea repede pe alţi oameni. Devine furios. în general. Este nestăpînit. agresivitate în limita formelor convenţionale de convieţuire în societate. celui investigat. 92. 2. atitudine dezinvoltă. 110. 42. Scala a IV-a 19. care mă face să cînt sau să fluier. 36. Scala a VlII-a Inhibiţie. 53. 95. prenumele________________________ în dispoziţii. complexe de inferioritate 4. 35. tendinţe spre o gîndire autoritarconformistă. Valoarea mică arată prezenţa unor tulburări psihosomatice minore. 99. 5. completă a personalităţii Subiectul este nerăbdător. Valoarea mică indică tactul. De cele mai multe ori privesc cu încredere în viitor. 10. sadic. îmi fierbe sîngele. mă simt nesigur chiar după un timp îndelungat de gîndire. el leagă uşor prietenii şi are un cerc marc dc cunoştinţe. 45. 101. Deseori îmi muşc buzele sau îmi rod unghiile. 23.Fire deschisă. Chiar dacă ceva mă scoate din sărite. Cu regret. Fac parte. 104. încredere în propriile puteri. Valoarea mică indică un subiect cu dorinţa de contact redusă (care sc mulţumeşte cu propria persoană). capacitate de a recunoaşte micile slăbiciuni şi defecte pe care le are. Valoarea mare de testare indică un comportament impulsiv. indică disconfort răbdător. 94. Organismul meu are nevoie de mai mult de 8 ore de somn pentru a se reface cum trebuie. 86. de cele mai multe ori. Fiind copil. 38. activ. Uneori sînt bucuros de paguba altora. 90. care nu poate fi enervat uşor. Valoarea mare de testare indică timiditate. 15. Vorbesc cîteodată de lucruri în care nimic nu pricep. 21. 17. Valoarea mare indică o 12. cu acţiuni de afect sau chiar Descrierea scalelor acte violente. rezonanţă afectivă scăzută. 56. Subiectul este calm. optimist. 20. 50. toleranţa. Deseori sînt motivul dispoziţiei proaste a altor oameni. psihosomatic (tulburări de să comunic cu alţi oameni. prcvalînd însă Data ___________________ stările depresive. suplimentare. din păcate. 105. Vîrsta pesimiste. mă liniştesc. nelinişte. redusă. îmi vine greu să vorbesc sau să explic ceva în faţa unui grup mare de oameni. 98. Valoarea mică indică dezinvoltură. 84. Depăşesc destul de uşor decepţiile. Familia mea şi cunoscuţii mă înţeleg cu greu. 107. ceilalţi. Subiectul este. Scala a H-a Agresivitate spontană. fiecare. nelinişte. 18. 24. 1 Scala a V-a Sociabilitate. 54. în cazul unei dispute am tendinţa să vorbesc mai tare decît de obicei. verbală sau imaginară. 51. manifestam interes pentru temele interzise. 43. simt un disconfort în întreg organismul. Nr. agitat. tulburat chiar la mai adăugat trei scale dificultăţi minore. 88. Persoana este distantă. Valoarea mare de testare flegmatic. 47. abnegaţie. din categoria persoanelor care se înfurie uşor. 108. Mă necăjesc adesea prea repede din cauza altora. tensionate. tensiune. epuizat. Valoarea mică indică stări de impulsivitate Scala I . somn. 48. 34. 7. tremurături. tendinţa spre exaltare . îşi face singur reproşuri. Arc în 6. Valoarea mare de testare indică un subiect care are încredere în sine. 87. dispoziţie echilibrată. 93. probabil. 9. Nr. Adesea mă mustră conştiinţa (am înclinaţie spre o mare conştiinciozitate). inhibare în contactul cu alte persoane. susceptibil. obţine o imagine mai iritabilitatc. dureri şi stări generale proaste. Obosesc mai repede decît alţi oameni. oboseală cu fenomene de epuizare. nu se abate din drumul său. manifestă nevoia de schimbare. 22. cu un cerc redus dc cunoştinţe. instabilitate).Nervozitate. indispus. toanele mele se schimbă frecvent.

84. 12. 5. N u : 3 3 . 35. 51. 59. dispoziţie echilibrată. 29. 65. Valoarea mare de testare indică o implicare activă în anumite situaţii. 91. genunchi moi în cazul unor emoţii. 2 0 . sentiment de culpabilitate. Nu. 110.31. 55. Nu:Scala FPI 5 . 62. 78. 84. Analiza rezultatelor Analiza se realizează în două etape. 87. 108. Scala FPI 12 Masculi nitateFeminit ale . 6 7 . 36.13 itemi Da: 7. 29. 2 3 . 114. iritabilitate. Scala FPI 3 . neîncredere în sine. 87. 76. siguranţă de sine. 58. caracter întreprinzător. 24. se recomandă ca 6 0 . 37. Nu: 99. 15. Valoarea mică indică nesociabilitatca. 75. 4. degajarea. capacitate de concentrare. 7 9 . 8 . Nu: Scala FPI 8 . 40. 80. Nu: 49. rezervarea. 113. 102. 46. 59. 61. mîini şi picioare reci. Valoarea mică indică o atitudine de uşoară rezervă.15 itemi Da: 18. N u : 3 . 69. 83.Agresivitate 13 itemi Da: 32. 89. 104. 27. Nu: 20. 106. 88. (Fiecare răspuns al subiectului ce corespunde cu cel al scalelor de mai jos se egalează cu un punct). 45. 68. lipsa de sinceritate şi spirit autocritic. constanţa. Scala FPI 1 . 39. 1 1 3 . sensibilitate la schimbările atmosferice. Scala a XII-a Masculinitate . 25.10 itemi D a : 9 . Nu:Scala FPI 7 . 5 3 . 55. 77. 85. 1 0 9 . 92. descurajare uşoară. 29. 50. 64. 31. 90. 93. 26. 21. 43. 87. 40. 8 3 . din raţiuni practice şi din cauza dependenţei unor valo e rile brut . Nu: 16. Valoarea mare indică sociabilitatea. aflîndu-se astfel valorile brute individuale. 25. 100. atitudine dc automulţumire a subiectului. 30. Nu:Scala FPI 4 . 104. 46. Scala FPI 11 . 112. 4 7 scale FPI de particularităţile de sex şi vîrsta. 95.Depresie . impulsivitatea subiectului. 22. calmul.41.FPI 12. 102. 66. dificultăţi dc contact. vioiciunea. 107. 63.Introversiune. degajare. 52. 20. apatie. 8 1 . 112. 57. 96. 7 1 . 19. Scala FPI 9 . 84. 73.Sociabilitate 15 itemi Da: 2. stăpînirc dc sine. 97. 33.Emotivitate 11 itemi Da: 6. S c a l a F P I 6 . meditări inutile.12 itemi Da: 2.Feminitate. nevoia de contact.47 . 10. optimism. 82. 51. 7 0 .14 itemi Da: 16. 28. 50. calm. 110. 17. 18. 52. 103. 54. 72. 65. stăpînirea. 105. 88.Labilitate emoţională . Nu:Scala FPI 10 Extraversiune Introversiune.Inhibiţie . 74. 98. 101. neplăceri fizice şi tulburări psihosomatice generale: în special pulsul neregulat. Scala FPI 2 . ameţeli. 48. C a r a c t e r c a l m 1 0 i t e m i Da: 14. Valoarea mare dc testare indică indispoziţie sau dispoziţie labilă. 91. violenţă. 38. 58. 76. agitaţie. La etapa a Il-a. 106. 1 1 . 111. pasivitatea subiectului.10 itemi Da: 13. 93. 94.Labilitate emoţională. 80. 42. 86. Scala a X-a Extraversiune . 44. 85.impresie bună.14 itemi Da: 24.Fire deschisă (sinceritate) .Nervozitate -17 itemi Da: 4. tristeţe.Dominare . 56. 34. Valoarea mică indică o dispoziţie stabilă şi echilibrată. puţine neplăceri fizice fără tulburări psihosomatice generale. Scala a Xl-a . Mai întîi se urmăresc răspunsurile la itemi potrivit scalelor FPI 1 .

4.Profilul personalităţii Nr. 7. Scala FPI 3-Depresie: cotele mari sînt asociate cu cote similare la scalele FPI 1.) în punctul corespunzător valorii standard şi scalei respective. Scala FPI 6 . vom obţine imaginea grafică a profilului personalităţii. Unind cu linii drepte punctele marcate. fa: 1 1 iţşti 1 2 3 4 s 6 7 8 9 10 1I 12 13 14 13 16 17 1 4 4 5 5 6 7 7 8 8 8 8 9 9 9 9 9 1 3 3 4 4 4 5 5 5 6 7 6 8 7 8 7 8 9 9 9 9 8 8 8 9 9 9 - 3 1 4 1 5 1 6 2 7 2 7 3 8 3 8 4 9 9 9 5 5 6 7 8 9 - - Rezultatele obţinute se marchează printr-un semn convenţional (ccrculeţ. 4. Scala FPI 5 Sociabilitate: cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scala FPI 10 şi cote mici pe scala FPI 8. ea nu corelează cu nici una din celelalte scale. 12. Scala FPI 7 Dominare: cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 2. 11 şi cote mici la scala FPI 12. 7. 11. 3. 3. 10. cruciuliţă etc. 8. . 11 şi cote mici la scala FPI 12. 2.Calm: apare ca fiind o scală independentă. 11 şi cote mici pe scalele FPI 5. 8.4. scalei Valoarea brută Valori le standa rd Tabel de transformare a valorilor brute în valori standard Valoare brută I 2 3 4 5 Valorile standard după scale Scala 0 1 1 . 7. 11. 12 Testarea cu chestionarul FPI preconizează următoarele configuraţii ale profilului personalităţii. Scala FPI 8 Inhibiţie: cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 1. Scala FPI 2 Agresivitate: cotele mari sînt asociate cu cote similare la scalele FPI 4. Scala FPI 1 Nervozitate: cotele mari sînt asociate cu cote similare la scalele FPI 3. 3. FPI 4 Flexibilitate: cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 1. 12. 9. 9.

Labilitate emoţională: cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 1. din cînd în cînd. de obicei. de a vă mişca? Intîrziaţi deseori la întîlnire sau la serviciu? Aveţi deseori coşmaruri? Vă place atît de mult să discutaţi. vă comportaţi. în funcţie de faptul dacă conţinutul ei corespunde sau nu cu felul dvs.? Puteţi fi cu uşurinţă jignit cînd oamenii vă găsesc defecte personale sau greşeli în muncă? Vă este greu să vă distraţi la o petrecere veselă? . 31. 9. 9 şi cote mici pc scala FPI 12. 7. 42. Introvertiţii. Scala FPI 10 . 16. Se consideră că extravertiţii sînt sociabili.3. 51. 32. 15. prezentul chestionar reprezintă doar o măsură a modelului în care dvs. anxietăţii etc. Instabilitate emoţională (Nevrotism) melancolic Introversiune coleric Extraversiune sangvin ic Stabilitate emoţională 8. 14. Testul poate fi aplicat atît individual. să nu pierdeţi prea mult timp la nici o întrebare. Majoritatea oamenilor se află între aceşti doi poli. 3. 21. 11. vorbiţi şi acţionaţi repede. 18. 27. 8. 7.. 39. 35. 11. flexibili şi foarte adaptabili. Formularul A 1. 23. Eysenck) Chestionarul dc personalitate Eysenck determină doi factori de bază: extraversiunea/introversiunea şi nevrotismul. 40. deseori. sînt rezervaţi. Factorul al doilea . 3. Primul factor c bipolar şi reprezintă caracteristica individual-psihologică a omului. 17.reprezintă însuşirea. iar la celălalt pol . sînt bune şi dezirabile? Dc obicei vă puteţi destinde şi petrece foarte bine cînd participaţi la o petrecere veselă? Credeţi despre dvs. de a fi. 22. 24. 4. vi se înfîmplă deseori să aveţi sentimentul că aţi fi putut să-1 faceţi mai bine? Cînd sînteţi cu alţi oameni. 43. în conformitate cu felul său de a fi. 19. de asemenea. 38. 2. în general. 2. bipolar şi formează o scală la unul din polii căreia se află persoanele foarte stabile. extremele căreia corespund orientării personalităţii la lumea exterioară (extraversiunc) sau la lumea interioară (introversiune). Fiţi atent pentru a nu omite nici una din întrebări. 37. că sînteţi foarte sensibil? Cei din jur vă consideră foarte vioi? După ce aţi făcut un lucru important. 6. 3. răspundeţi în acelaşi mod? Deseori aveţi sentimente de vinovăţie? Consideraţi că toate obişnuinţele dvs. dar aleşi? Deseori visaţi? Cînd oamenii ridică tonul la dvs. 49. Nu există întrebări juste sau nejusle. Scala FPI 11 . 2. 30. mai aproape de centru. în loc să discutaţi cu cineva despre acest lucru? Aveţi vreodată palpitaţii sau o greutate la inimă? Vă place genul de muncă ce necesită multă atenţie? Aveţi crize dc tremurături şi frisoane? Aţi declara întotdeauna la vamă tot ce aveţi. 10. pasivi. 28. Intersecţia acestor două caracteristici bipolare permite raportarea destul dc clară a omului la unul din cele patru tipuri temperamentale. întotdeauna vă ţineţi dc cuvînt? Vi se schimbă adesea dispoziţia? 47. fără a avea un motiv serios? Aţi face orice cînd sînteţi pus la ambiţie? Sînteţi vreodată timid cînd doriţi să vorbiţi cu o persoană dc sex opus dc care vă simţiţi atras? Vi se întîmplă să vă pierdeţi. iar alteori apatic? Preferaţi să aveţi prieteni puţini. 46. 13. sînteţi în majoritatea cazurilor tăcut? Bîrfiţi cîteodată?' Vi se înfîmplă să nu puteţi dormi din cauza unor gînduri care vă preocupă? Dacă doriţi să vă informaţi asupra unei probleme.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar Scala FPI 9 .Masculinitate: cotele mari sînt asociate cu cote mici pe scalele FPI 1. 20. adaptative. CHESTIONAR DE PERSONALITATE (H. Este în interesul dvs. nesociabili şi. Chestionar de personalitate Eysenck Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi răspundeţi prin „da" sau „ nu ".Sinceritate: cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scalele FPI 2. Scala FPI 12 . v-aţi considera nefericit? Vă consideraţi o persoană nervoasă? Din toţi oamenii pe care îi cunoaşteţi sînt unii care categoric nu vă plac? Consideraţi că aveţi suficientă încredere în dvs. 33.persoanele extrem de nestabile.8. flegmati 1 Chestionarul cuprinde 57 dc întrebări la care subiectul trebuie să răspundă prin cuvintele „Da" sau „Nu". 34. 41. 29. 26. cît şi colectiv. 5. starea ce caracterizează omul din punctul de vedere al stabilităţii emoţionale. impulsivi. cumpătul şi să vă înfuriaţi? Acţionaţi deseori la inspiraţia de moment? Vă necăjiţi adesea pentru lucruri pe care nu trebuie să le spuneţi sau să le faceţi? Preferaţi.11. 45. fără a vă opri pentru a reflecta asupra lucrurilor? Vă simţiţi vreodată pur şi simplu indispus. 25.Extraversie: cotele mari sînt asociate cu cote similare pe scala FPI 5. 4. dacă aţi şti că nu v-ar prinde niciodată? Vă displace să fiţi într-o societate în care oamenii joacă feste unul altuia? Sînteţi o persoană iritabilă? Vă place să faceţi lucruri în care trebuie să acţionaţi rapid? Vă frămîntaţi în legătură cu anumite lucruri îngrozitoare care s-ar putea înfîmplă? Sînteţi lent şi lipsit dc grabă în felul dvs. Deseori doriţi să fiţi în situaţii care să vă stimuleze? Aveţi frecvent nevoie dc prieteni care să vă înveselească? Sînteţi o persoană care dc obicei nu-şi face griji? Vă este greu să acceptaţi un refuz? Vă opriţi pentru a vă gîndi înainte de a face ceva? Dacă promiteţi ceva. 48. întîmpină dificultăţi de adaptare socială. nevrotice şi nonadaptative. din contra. încît intraţi cu uşurinţă în vorbă şi cu necunoscuţi? Simţiţi deseori dureri? Dacă nu v-aţi afla mai mult timp printre oameni. 36. 50. să citiţi în loc să vă întîlniţi cu alţi oameni? Puteţi Ii jignit cu uşurinţă? Vă place să ieşiţi des în oraş (la plimbare)? Vi se întîmplă să aveţi gînduri şi idei care nu v-ar place să fie cunoscute de alţii? Vă simţiţi uneori plin de vioiciune. Acest factor este. 44.nevrotismul . preferaţi să aflaţi răspunsul din cărţi. 12.

în prezenţa superiorilor? Cînd şansele sînt împotriva dvs. 14. 41. 49. 11. 21.55. 56. extraversiune/introversiune.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 52. 43. 13.? Vă împotriviţi colectei dc bani în scopul unei cauze bune? Vă lăudaţi cîteodată? Sînteţi susceptibil în anumite privinţe? Preferaţi să staţi singur în loc să mergeţi la o petrecere? Vi se întîmplă vreodată să fiţi atît dc agitat. 50. 44. 57. 4. Suferiţi de insomnie? Formularul B (poate fi utilizat pentru testarea repetată a aceluiaşi subiect) 1.23. Nu: 5. în general. 27. avion. 55. 6.35. 52. 13.10 11 . 18. 7. 28.21. decît dacă le discutaţi cu alţii? Vi sc taie vreodată răsuflarea fără a fi efectuat o muncă grea? Nu vă deranjează să lăsaţi lucrurile „aşa cum sînt"? Sînteţi nervos? Preferaţi să planificaţi munca sau să o executaţi efectiv? Vi se întîmplă cîteodată să amînaţi pe mîine ceea ce trebuie să faceţi astăzi? Vă simţiţi neliniştit atunci cînd vă aflaţi în ascensor. 10. 36. 43. 42. 4. 2. 36. 49.14 moderată 12. aşteptînd să treacă furtuna? Sînteţi capricios? Vă place să vă aflaţi în societatea oamenilor? Aveţi frecvent insomnii din cauza grijilor? Vă supăraţi cîteodată? Credeţi că sînteţi un om norocos? Vi se înfîmplă frecvent să vă hotărîţi prea tîrziu? Vă place să lucraţi singur? Vă simţiţi deseori apatic şi obosit fără vreun motiv serios? Sînteţi vioi? Rîdeţi cînd auziţi o glumă necuviincioasă? Vă simţiţi adesea „sătul pînă în gît"? Vă simţiţi cel mai bine în hainele de toate zilele? Vi se întîmplă adesea să vă fugă gîndurile cînd încercaţi să rezolvaţi cu atenţie un lucru? Puteţi să vă formulaţi repede ideile? Rămîneţi adesea „dus pe gînduri"? N-aveţi nici un fel de prejudecăţi? Vă plac păcălelile. 19. 9. Vă este uşor să învioraţi o petrecere plictisitoare? 54. 7. 12. 8. 22. Sînteţi îngrijorat în legătură cu sănătatea dvs. 46. 35. 17. 55. 34. 3. Nevrotism: Da: 2. Vă place ca în jurul dvs. 40. 51. 23. 53. 31. 48. 29. 9. 14. 5.26. 24. 39. să fie agitaţie? Aveţi vreodată sentimentul de nelinişte că doriţi ceva. 18.48. 25. aveţi iniţiativa? Aveţi dureri de cap violente? Aveţi. preferaţi să discutaţi pentru a o lichida sau să tăceţi. sînteţi dc obicei de părere că merită să riscaţi? Aveţi frecvent crampe la stomac înaintea unui eveniment important? Tabelul de mai jos conţine cheia răspunsurilor semnificative pentru factorii: sinceritate. 50. 32. 45.38. 29. Nu: 12. 15. 54. 40. 27. 53. Sînteţi frămîntat de sentimente de inferioritate? 53.52. 37. simţiţi nevoia să vorbiţi cu un prieten despre problema dvs. 42. totul va ieşi bine pînă la sfîrşit? Adormiţi greu la ora culcării? Consideraţi că este necesar. 20. 30. Modul de interpretare introversiune şi nevrotism a factorilor extraversiune/ Extraversiune considerabilă 19-24 Introversiune considerabilă moderată 1 -7 8-11 Stabilitate emoţională ridicată medie 1 . 28.18 19-24 . 44. 46. 26. 37. nevrotism.57.31.33. 10. Vorbiţi cîteodată de lucruri despre care nu deţineţi informaţii suficiente? 39. cu excepţia prietenilor foarte apropiaţi? Intraţi deseori în încurcătură din cauza că acţionaţi fără să vă gîndiţi bine? Vă place să faceţi glume şi să povestiţi anecdote prietenilor? Preferaţi să cîştigaţi la jocuri dc noroc? Vă simţiţi adesea nesigur pe dvs. Sinceritate: Da: 6.? 56. 34. 25.20. dar nu ştiţi ce anume? Aveţi aproape întotdeauna un răspuns „pregătit" cînd vi se adresează cineva? Vă simţiţi uneori fericit sau trist fără vreun motiv real? De obicei staţi retras la petreceri şi reuniuni? în copilărie întotdeauna făceaţi ceea ce vi se spunea imediat şi fără murmur? Sînteţi cîteodată morocănos? Cînd sînteţi antrenat într-o ceartă. Fiecare răspuns al subiectului care corespunde cu cheia dc mai jos sc egalează cu un punct.? Vă place foarte mult mîncarea gustoasă? Cînd sînteţi amărît. 3. 19. 24. 17. tunel? Cînd vă împrieteniţi cu cineva. 56. convingerea că lucrurile se vor aranja de la sine şi că. Modul de interpretare a factorului sinceritate Expresie numerică 0-3 4-6 7-9 Interpretarea sincer situativ nesincer* * în cazul de faţă este vorba doar despre gradul de sinceritate al răspunsurilor şi nicidecum despre nesinecritate ca trăsătură de personalitate. 8. dvs. Vă place să faceţi farse altora? 57. 33. 11. 16. încît să nu puteţi sta prea multă vreme pe scaun? Vă place să vă planificaţi acţiunile cu mult timp înainte? Aveţi ameţeli? Răspundeţi întotdeauna la o scrisoare cît mai repede posibil după cc aţi primit-o? Dc obicei puteţi rezolva lucrurile mai bine gîndindu-vă la ele singur.32.47.. festele? Vă gîndiţi frecvent la trecutul dvs. 38. să ascundeţi adevărul? Rostiţi cîteodată primul lucru care vă vine în minte? Vă frămîntaţi mult după o întîmplare neplăcută? Sînteţi de obicei un om „închis" în raporturile cu ceilalţi. în anumite situaţii. 54. 16.18 Instabilitate emoţională ridicată foarte ridicată 15 . într-un fel sau altul.42. 30.45. 22. 47. 15.51. Extraversiune/introversiune: Da: 1.

variază între 30 şi 60 de minute. cîteodată. 34. Aveţi uneori dureri de cap? 65. Timpul de lucru este liber. Puteţi să vă adaptaţi uşor la situaţiile noi? 64. trebuie să organizaţi mult? 56. cu 8 întrebări. Atunci cînd puneţi o scrisoare în cutie.? Puteţi distra o societate. Sînteţi foarte întreprinzător? 12.? 25. Vă simţiţi adînc descurajat cînd aveţi decepţii? 55. Vi sc parc grea viaţa? 44. cu 8 întrebări. 35. Sînteţi întotdeauna agreat. Vă supără faptul că acasă perdeaua sau faţa de masă sînt puţin cam strîmbe şi le îndreptaţi imediat? 27. H. în general. Sînteţi în stare să tăiaţi un animal? 26. Grupa a X-a. aţi fi în stare să vă ieşiţi din fire şi să vă încăicraţi? 53. cu 4 întrebări. Vi s-a întîmplat să fiţi atît dc tulburat de conflicte sau necazuri. Grupa a Vl-a. Vi se schimbă des dispoziţia fără motiv? în activitatea dvs. Vă este frică (sau v-a fost cînd eraţi mic) de furtună şi de cîini? 17. Uitaţi uşor cînd cineva v-a jignit? 13. Cînd cineva vă necăjeşte tare şi cu intenţie. Vă este teamă să intraţi singur într-o pivniţă. chiar dacă întîmpinaţi obstacole? 57. voios? Puteţi uneori să trăiţi un sentiment de fericire deplină? Dc obicei. Vă îngrij iţi în mod deosebit ca acasă la dvs. sau prin „nu". Sînt zile în care.de la mare bucurie la deprimare? 7. cu 8 întrebări. Grupa I. într-o cameră întunecoasă? 39. Sînteţi o persoană foarte sociabilă? 41. Vă întoarceţi uneori din drum ca să vă convingeţi că acasă sau la locul dc muncă totul este în regulă şi că nimic rău nu se poate întîmplă? 49. dar. Vă plac animalele? '48. 33. se referă la hiperexactitate. sînteţi în centrul atenţiei celorlalţi? 8. se referă la hipertimie. 30. Aveţi uneori stări de nelinişte şi de tensiune (încordare) puternică? 21. spuneţi oamenilor în mod deschis părerea dvs. încît ci să nu observe adevărata dvs. 29. Rîdeţidcs? 66. Instrucţiuni: Vi se prezintă un şir de afirmaţii referitoare la caracterul dvs. fiind clasate în 10 grupe (I -X). părere despre ei? 67. Vă place o muncă unde dvs. După ce aţi terminat cu bine o treabă oarecare. S-ar putea spune despre dvs. că. încît este mai bine să nu vi se adreseze nimeni? 9. Vi se întîmplă să adormiţi cu greu pentru că vă gîndiţi la problemele cotidiene sau de viitor? 59. fără vreun motiv evident. în general.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 3. permit evidenţierea unor trăsături „accentuate" ale caracterului. cu 8 întrebări. să vă îndoiţi că aţi făcut bine şi nu aveţi linişte pînă nu vă convingeţi încă o dată? 5. Aţi avut pînă acum crize de plîns sau crize nervoase (şoc)? 23. Subiecţii nu sînt presaţi sau invitaţi să lucreze repede. Faţă de oamenii pentru care nu aveţi consideraţie. depinde dc întîmplările prin care treceţi? 19. sau radelor dvs. Cred despre dvs. Suferiţi mult din cauza nedreptăţii? 69. 1. De obicei. Credeţi că dispoziţia dvs. Cînd eraţi copil. Grupa a IX-a. cu 8 întrebări. Schmieschek) Chestionarul determină manifestările caracterologice dominante. Grupa a Il-a. Vi sc întîmplă dimineaţa să vă sculaţi prost dispus şi necăjit. se referă la hiperperseverenţă. se referă la anxietate. încît a fost imposibil să mai mergeţi la lucra? 45. luptaţi energic pentru interesele dvs. Dacă v-a jignit cineva. dacă plicul a intrat? 15. Dispoziţia dvs. puteţi fi sufletul unei companii? Vă impresionează dacă vedeţi sînge? Vă place o activitate cu mare răspundere personală? Sînteţi înclinat să interveniţi pentru oamenii cărora li s-a făcut o nedreptate? 38. în copilărie aţi fost îndrăzneţ ca şi ceilalţi copii de vîrsta dvs. Grupa a VHI-a. dacă ceea ce conţine ea vi se potriveşte. Vă dau uneori repede lacrimile? 4. încît să vă dea lacrimile? 58. unii oameni că sînteţi un pic pedant? 18. Fiind elev le-aţi suflat colegilor sau i-aţi lăsat să copieze după dvs. nu vă pierdeţi prea repede buna dispoziţie atunci cînd aveţi un insucces (cînd nu vă reuşeşte ceva)? 46. Se citeşte fiecare întrebare şi se răspunde imediat. Cînd cineva v-a făcut o nedreptate. De obicei vă simţiţi apăsat de ceva. In mod obişnuit urmăriţi insistent scopul pe care vi l-aţi propus. vă era frică să rămîneţi seara singur în casă? 28.? 6. într-o reuniune amicală. cu 8 întrebări. El este alcătuit din 88 de întrebări care. Leonard. V-ar deranja cumva să vă urcaţi pe o scenă şi să vorbiţi în faţa unui public? 52. Chestionarul poate fi utilizat individual sau în colectiv. simpatizat de către cunoscuţii dvs. Credeţi că sînteţi o persoană serioasă? 10. fiecare lucru să aibă un loc al lui? 62. Sînteţi în stare să vă entuziasmaţi puternic? 11. li s-ar putea întîmplă ceva rău? 50. Aveţi ambiţia ca la locul de muncă să faceţi parte din cei mai buni? 16. plină dc viaţă? 68. este schimbătoare . la rînd. vă puteţi purta foarte prietenos. Nu lăsaţi nici o întrebare fără răspuns. se referă la distimie. Preferaţi activităţile care trebuie făcute încet şi foarte exact celor care pot fi făcute repede şi fără migală? 40. dacă nu vi se potriveşte. cu 12 întrebări. sînteţi indispus şi iritat. obişnuiţi să controlaţi cu mîna. Grupa a IV-a. depinde de starea vremii? 51. Sînteţi o persoană vioaie. se referă la nestăpînire. Sînteţi foarte milos? 14. se referă la demonstrativitate. Sînteţi cîteodată chinuit dc o frică inexplicabilă că dvs. Sînteţi sensibil lajigniri? 3. La şcoală vă plăcea (vă place) să recitaţi poezii? 42. se referă la ciclotimie. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi răspundeţi prin „da".? 60. cu 12 întrebări. 37. cu adevărat exuberant. în funcţie de rapiditatea gîndirii şi de gradul de înţelegere al fiecărui subiect. profesională sînteţi totdeauna cel mai capabil? Vă înfuriaţi repede? Puteţi fi. Grupa a V-a. Vă plac mult petrecerile? 54. totuşi. Sînteţi un prieten al naturii? . se referă la exaltare.? 20. vi se întîmplă. Vă vine greu să staţi pe scaun un timp mai îndelungat? 24. 31. 32. Poate să vă impresioneze într-atît un film tragic. faceţi primul pas spre împăcare? 47. în general sînteţi un om vioi şi fără griji? 2. Grupa a IlI-a. cu 12 întrebări. Aţi fugit vreodată de acasă cînd eraţi copil? 43. se referă la emotivitate. V-ar displace să treceţi prin cimitir noaptea? 61. deprimat? 22. stare care durează cîteva ore? 63. Grupa a VH-a. CHESTIONAR CARACTEROLOGIC (H. Dispoziţia dvs. 36.

valoarea 18 indică 75%. 3. Tipul hiperexact: punctualitate. Grupa a X-a . impulsiv? în discuţii sînteţi mai degrabă zgîrcit la vorbă decît vorbăreţ? Atunci cînd trebuie să colaboraţi la o reprezentaţie teatrală. 52. 27. reuniune? Dc obicei. dacă sc întîmplă să faceţi o greşeală? Sc poate spune că. fericire. pentru ca apoi să cădeţi într-o stare dc amărăciune? Vă este uşor să creaţi bună dispoziţie într-o societate. Grupa a II-a . 6. 2. 2.Hiperexact Da: 4. Matalina) . Descrierea accentuărilor după Leonhard 1. 5. autorul chestionarului promovează ideea că se poate vorbi de o „accentuare" în cazul în care numărul de răspunsuri semnificative depăşeşte 50%. încît să aveţi uneori un mare sentiment dc bucurie. 85. 61. 66. 19. în caietele de şcoală scrieţi încă o dată o pagină. 84. Mai întîi se urmăresc răspunsurile la întrebări pentru fiecare dintre cele 10 grupe de trăsături (IX).49. 15. Aveţi obiceiul ca atunci cînd plecaţi dc acasă sau mergeţi la culcare să controlaţi întotdeauna starea unor lucruri (de exemplu. 86. deveniţi vesel într-un loc plăcut? în general. 34. 87. Personalităţile „accentuate" nu sînt patologice. 14.Exaltat Da: 10. Tipul exaltat: trăire intensă.Nestăpînit Da: 8. vă puteţi arunca înaintea trenului împotriva voinţei dvs. 68. a stărilor de bucurie.Emotiv Da: 3. Grupa a IlI-a . mareîndu-se astfel direcţia de „accentuare" a personalităţii. aţi putea să vă însuşiţi atît de bine rolul. 74. 86. 83. 82. valoarea 12 indică 50%. 64. Tipul impulsiv: impulsivitate sporită. Tipul hipertim: dispoziţie preponderent bună. prin înmulţirea efectuată.38. conform cheii prezentate mai jos. încît pe scenă să uitaţi complet că sînteţi un altul? 71.Hipertim Da: 1. Tipul lupe/perseverent: sensibilitate la obide şi supărări.57. rămîncţi multă vreme supărat? Sînteţi foarte puternic impresionat de suferinţa altor oameni? în mod obişnuit. Grupa a VH-a .56. întrucît. 79. 29. 81.Ciclotim Da: 6. 4. 80. CHESTIONAR CARACTEROLOGIC (T. 48. 7.Anxios Da: 16. satisfacţie şi alternarea frecventă a acestora cu stările dc tristeţe şi disperare. Ele se caracterizează prin evidenţierea unor trăsături pregnante de caracter.81.)? Sînteţi sperios? Vi se poate schimba dispoziţia în urma consumării alcoolului? Colaboraţi sau aţi colaborat cu plăcere în trecut la cercuri teatrale de amatori? Vă este uneori foarte dor de depărtări? Dc obicei priviţi viitorul cu pesimism? Vi sc poate schimba atît de puternic dispoziţia. Nu: 25. 70. 41.V. în general. 80. 9. 39. 50. Tipul demonstrativ: egocentrism. 85. Tipul emotiv: sensibilitate. 28. Grupa a IX-a . 75. 79. Cu cît acest rezultat este mai mare (adică se apropie de 24). Nu: - Coeficientul ajută şi la compararea cantitativă a rezultatelor.71.24. control scăzut asupra imboldurilor şi tentaţiilor.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 70. fiind pe peronul unei gări. 8. acurateţe şi pedantism exagerat. implicare emotivă dc lungă durată în tot ce i sc întîmplă. Nu: 36. 42. 87. 10. 26.53. 44. spirit răzbunător. 59. 22. valoarea 6 indică 25%.Hiperperseverent Da: 2. 10. 1. 77 Nu:6. Nu: 5. 3. Nu:5. Aceste valori se multiplică prin coeficientul stabilit pentru fiecare grupă. 40. 76. dacă sînt scoase din priză aparatele electrice.43.33. 54. 13. 88.65. 7. 74. 4. 4. Grupa I . 77. profunzime şi fineţe a trăirilor spirituale.82. spirit întreprinzător. 73. Valoarea 24 indică un procentaj simptomatic de 100%. autoapreciere neadecvată. 78. 88.35. Nu: 12. aflîndu-se. 72. 78. Grupa a V-a . Tipul ciclotimie: alternare a fazelor hipertimice şi distimiec. dacă e stins aragazul. obţinîndu-se astfel un rezultat care poate varia de la 0 la 24. La etapa a doua în Tabelul de sinteză se notează valorile brute pentru fiecare grupă (I-X).47. 75. 76.23. Grupa a IV-a .45. 11. Nu: 31. activism înalt. 63.84. teatralism şi demonstrativitate comportamentală. inhibiţie ideomotoră. 60. 20. 58. cu atît este mai mare şi gradul de semnificaţie a trăsăturii respective. Grupa a Vlll-a . timiditate şi anxietate exagerată. Tipul distimic: deprimare accentuată. Tipul anxios: predispuncre spre fobie. 17. de întrebări Valorile brute Coeficientul de înmulţire Rezultat Procentaj 12 12 12 8 8 8 8 4 8 2 2 2 3 3 3 3 6 3 3 Analiza rezultatelor Analiza se efectuează în două etape. centrarea atenţiei asupra aspectelor sumbre ale vieţii. vă debarasaţi uşor de problemele apăsătoare şi nu vă mai gîndiţi la ele? Cînd consumaţi alcool deveniţi. 32. 69. dacă sînt încuiate uşile etc. 30. 72. 73. Cu referire la interpretarea rezultatelor. uneori nemotivată. 9.37.? în mod obişnuit.67. 21. de obicei.Demonstrativ Da: 7.Distimic Da: 9. 46. Grupa a Vl-a . se obţin valori standard comparative. 62. Nu: 51. cu oamenii sînteţi mai mult prudent şi bănuitor decît încrezător? Aveţi deseori vise cu situaţii dc spaimă? Sînteţi deseori terorizat de gîndul că. valorile brute individuale. Nu:8. Tabelul de sinteză Grupa I II III IV V VI VII VIII IX X Nr. astfel. 83. 18.55.

7. Dacă nimeriţi într-o situaţie banală.49. Scrieţi aceste răspunsuri în dreptul afirmaţiei respective. 36. 57.55. Deseori aveţi coşmaruri? 38. plină dc viaţă? 12. Deseori aveţi nevoie de prieteni care v-ar putea susţine? 3. Vă simţiţi vreodată necăjit. vă este greu să refuzaţi? Vă place să mergeţi deseori în ospeţie? Aveţi momente cînd nu vă e dragă viaţa? Aţi fost vreodată brutal cu părinţii? Prietenii vă consideră vesel şi plin dc viaţă? Vă sustrageri deseori în timp ce vă pregătiţi temele? Preferaţi. El cuprinde 60 dc itemi ce determină două caracteristici ale personalităţii adolescentului: extraversiunea/introversiunca şi nevrotismul. Vă simţiţi plictisit? 32.43. vă este uşor să luaţi o decizie? 36.59. Vi se schimbă deseori dispoziţia? 6. Nevrotism (N): Da: 2. o faceţi întotdeauna? 29. fără vreun motiv serios? 11.26. Vi se întîmplă deseori să fiţi iritat de ceva? 5. 49.35. 16. 15. 60. 33. Cînd lipseşte profesorul de la ore. Reacţionaţi prompt întotdeauna cînd sînteţi rugat să faceţi ceva? 4.45.5. . Leonhard etc). cînd sînteţi nevoit să intraţi în vorbă cu o persoană necunoscută? Vă daţi seama de o eroare. vă neliniştiţi frecvent? asupra lucrurilor? Prelucrarea rezultatelor I. 28.41.39. 54. 55. De obicei sînteţi vesel şi satisfăcut de toate? 26. în general. 52. Instrucţiuni: Răspundeţi prin „da" sau „nu" la afirmaţiile ce urmează.22. Minciună: Da: 8. De regulă. vă simţiţi intimidat mult timp 43. 30. vorbiţi şi acţionaţi repede. 59.34.9. Bîrfiţi cîteodată? 41. 17. 44. 32. Tabelul tipurilor caracterologice . Deseori glumiţi şi povestiţi istorii hazlii prietenilor? 23. 54. Aveţi vreodată palpitaţii sau senzaţia dc greutate pe inimă? 19. Sînteţi o persoană iritabilă? 14. Extraversiune (E): Da: 1. Comportarea celor două caracteristici dc bază (extraversiune şi nevrotism) permite o clasificare în 32 dc tipuri caracterologice. Vă lăudaţi din cînd în cînd? 33. tăcut? 34. 13. 46. Sînteţi supărăcios? 27. 47. 56. Vă vine uşor să învioraţi o petrecere plictisitoare? 18. Vă frămîntă gîndul că s-ar putea întîmplă anumite lucruri îngrozitoare? 16. De obicei vă puteţi destinde şi vă distraţi foarte bine cînd vă aflaţi într-o companie veselă? 39.38.23.25. Cattell. 58. niciodată nu sînteţi gălăgios? 3 7. să priviţi cum se distrează o companie veselă fără a vă implica activ? Dc obicei adormiţi cu greu cînd vă chinuie diferite gînduri? Sînteţi absolut sigur că veţi duce la bun sfîrşit lucrul ce vi s-a încredinţat? Uneori vă simţiţi foarte solitar? Vă simţiţi vreodată timid. Aveţi deseori ameţeli? 30. 11. de obicei. 52. Puteţi fi cu uşurinţă jignit cînd oamenii vă găsesc defecte personale sau greşeli în muncă? 22. Vi se poate încredinţa orice secret? 17. 50. 48. Dacă cei apropiaţi vă roagă să-i ajutaţi în gospodărie. Puteţi spune despre dvs. 14.? 31. Vă place mult să comunicaţi cu semenii? 28. Se întîmplă să-i jenaţi pe alţii prin acţiunile şi faptele dvs. Procedaţi întotdeauna aşa cum vi sc spune? 9. Mai întîi vă pregătiţi temele şi apoi le faceţi pe toate celelalte? 25. sînteţi. Cînd vă împrieteniţi cu cineva. 44.21. 42. 29. vi se întîmplă să nu puteţi sta locului? 35. Nu: 6.40. 53. Deseori vă simţiţi obosit? 24.51. Cînd sînteţi emoţionat. Cînd vă aflaţi în societatea unor persoane necunoscute. 45. 56. Corapor-tarca acestora permite o eventuală tipizare a caracterului şi elaborarea în baza ci a diverselor recomandări. răspundeţi în acelaşi mod? Vă simţiţi uneori vesel sau trist fără motiv real? Consideraţi că este imposibil să vă distraţi din plin în societatea semenilor? Cînd acţionaţi fară a reflecta asupra lucrurilor. Vă place să le faceţi pe toate cît se poate dc repede? 15. 12.3. 60. Aţi încălcat vreodată regulile dc conduită? 13.. 10. cînd e tîrziu deja să mai întreprindeţi ceva? Cînd cineva ridică vocea la dvs. de obicei. Vă place să faceţi glume pe seama altora? 10. 24. Chestionar caracterologic 1.27. 20.? 2. Vă simţiţi mai bine şi mai plăcut în lumea cărţilor decît în societatea semenilor? 7. fără a ezita pentru a reflecta 42. 50.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar Chestionarul caracterologic a fost elaborat în baza binecunoscutelor teste de personalitate (Eysenck. Deseori diverse gînduri vă împiedică să adormiţi? 8.46. 48. Vă place să fie gălăgie şi agitaţie în jurul dvs. Nu: 4. Aţi minţit vreodată? 21. III. 47. 58. că sînteţi o persoană veselă. 19. Testul poate fi aplicat persoanelor între 12-17 ani şi îşi găseşte o arie largă de utilizare şi în orientarea şcolară şi profesională. manifestaţi primul iniţiativa? 20. 37. după aceasta? Vă plac mult jocurile vesele şi zgomotoase? Mîncaţi întotdeauna tot ce vi se oferă? Cînd sînteţi rugat să faceţi ceva. II. Puteţi fi cu uşurinţă jignit? 40. 51.31. 18.

îndărătnic şi ambiţios. N: 20-24 Tipul 12. este dominat de necesităţi materiale. posac. Tipul 11. nesociabil. sfidător. sociabil. lipsit însă de capacităţi organizatorice. E: 20-24. Deseori manifestă egoism. Nu-şi impune prietenia. Ironizează pe seama celor mai slabi. E: 8-16. Vanitos. în relaţii este cumpătat. E: 20-24. Nu crede în propriile puteri. Tipul 3. neîncrezător în sine. cînd înţelege că are dreptate. Sociabil. echilibrat. sociabil. Tipul 6. N: 4-8 Activ. Nu manifestă interes faţă de lumea înconjurătoare şi. Cedează în faţa greutăţilor. N: 20-24 Morocănos. N: 0-4 Optimist. N: 8-16 Impresionabil. Preferă să trăiască „ca toţi". Răzbunător. Evită conflictele. lider înnăscut. Predispus surmenajului. echilibrat. Se adaptează greu. ironic. activ. în consecinţă. E: 20-24. Nu este apt de apreciere şi autoapreciere adecvate. E: 20-24. predispus spre cugetări filozofice. Sociabil. se plasează în opoziţie. Lipsit de suficientă perseverenţă. Preferă să rămînă neobservat. E: 0-4. timid în situaţii necunoscute. Deseori se amorezează. Acceptă lesne distracţiile însoţite de risc. Tipul l. De regulă. N: 0-4 Calm. susceptibil. nu are prieteni. deseori imaginate. Fiind în dezacord cu părerea adulţilor. E: 0-4. predispus spre tot ce este nou. N: 4-8 Contemplativ. Tipull6.E:0-4. N: 20-24 . E: 16-20. Foarte ambiţios. răzbunător. Tipul 15. Tinde spre poziţia de lider. Tipul 4. impasibil. N: 8-16 Modest. stăpîn pe sine. Despotic. sociabil. credul. activ.E: 16-20. crede în succes. Dramatizează uşor orice situaţie. echilibrat. Tipul 13. Manifestînd rezistenţă redusă în condiţii dificile. Se bucură dc simpatia tuturor. Solicită susţinere şi protecţie. supărăcios. Prieten devotat şi corect.4-5 puncte. E: 20-24. mai puţin întreprinzătoare. sfios. N: 20-24 Activ. Acordă multă atenţie relaţiilor intcrpersonale. Se pasionează uşor de oameni şi evenimente. N: 16-20 Tip complex. N: 20-24 Autoritar. vesel. invidios. Tipul 2. Ajutor de nădejde. Nu preferă modul activ de viaţă. imperturbabil. docil. să aibă profit. Impresionabil. Fire predominant contemplativă. nu dramatizează lucrurile. este uşor influcnţabil şi se lasă atras în grupuri asociale. Contemplativ. N: 0-4 Activ. sociabil. rafinat. Nu suportă indiferenţa faţă de propria persoană. Preferă prietenia în doi. Detestă rataţii. îi place să distreze o societate. pedant. mereu nesatisfăcut. Minciună . paşnic. Tipul 8. suspicios. plin dc viaţă. în grup este modest.10-15 puncte. în relaţii nu este pretenţios. ambiţios. în clasă se izolează.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar Neliniştit. Tinde să fie cu toată lumea „pe picior de egalitate". vorbăreţ. Are aptitudini organizatorice. răbdător. Curios. indiferent faţă de succese. calm. N: 16-20 Visător. Iartă uşor ofensele. Tipul 14. E: 0-4.E: 4-8. In grupă. nu obţine succese deosebite. energic. sensibil. Deseori excitat. Norma pentru adolescenţi de 12-17 ani: Extraversiune (E) — 11-14 puncte. Uneori nu alege prietenii şi mijloacele de realizare a scopurilor. Superficial. Tipul 9. Tipul 7. Predispus spre colizii interioare. în activitate este neîncrezător în sine. conflictele le transformă în glumă. pedant. plin de viaţă. nu este membru al unor grupări sau companii. N: 0-4 Tip artistic. E: 4-8. De regulă. demonstrativ. îl tentează tot ce este nou. Nu face panică. N: 0-4 Calm. dar nici nu o respinge pe a altcuiva. E: 8-16. impasibil. Cu sentimentul propriei demnităţi bine dezvoltat. ursuz. Evită anturajul aglomerat. Mai jos urmează descrierea verbală a particularităţilor fiecărui tip. Prin orice metode tinde să obţină succes. stăpînit. Nevrotism (N) . TipullO. în relaţiile cu oamenii preferă să fie subordonat. Tipul 5. Savurează orice situaţie în care deţine întîietate. Se dedă plăcerilor cotidiene. Bun organizator. Preferă să fie în centrul atenţiei. superficial. încordat. E: 0-4.

Timid. Test de personalitate 1. Nu suportă tempoul impus din exterior. Uneori exploziv. independent. Deseori regretă unele fapte şi acţiuni. raţional. îţi rozi uneori unghiile aşa de tare încît să te doară? 13. N: 12-16 Sensibil. Tipul 20. apreciază mult relaţiile • intim-amicale. copilăros. Tipul 23. acţionează după indicaţii. Arc scopuri bine definite. Citiţi flecare întrebare cu toată atenţia. tinzînd spre tonalităţi minore. Poţi să stai multă vreme fără să vorbeşti'? 15. Camuflează eşecurile. Tipul21. Tipul 24. Tipul 30. Se bucură de simpatia celor din jur. energic. Se bucură de respectul celor din jur. Dacă întrebarea nu se potriveşte cu felul dvs. Devotat. Uneori intră în panică. E: 4-8.E: 12-16.E: 8-12. Auzi noaptea zgomote care tc înspăimîntă? 10. Instrucţiuni: Formularele pe care le-aţi primit conţin un şir de întrebări la care urmează să răspundeţi. perseverent. modest. răzbunător. sc acuză numai pc sine. persoană „plină de noroc". Respectă principii riguroase. Eşti mereu pornit pc ceartă? 11. N: 8-12 Activ. mai frecvent nepăsător. pentru a înţelege bine conţinutul ei. Ai avut sau ai vreun tic nervos? 16. Independent în luarea deciziilor principale. Energic. Abandonează uşor lucrul început. cît şi individual. echilibrat. sociabil. 5. Vulnerabil. răbdător. E: 12-16. Testul poate fi aplicat atît colectiv. Tc sperii în timpul nopţii? 9. predispus să-i susţină pe cei mai slabi. Pedant. Ţi-e frică de apă? 4. Dc regulă. demonstrativ. Tipul 18. E: 16-20. Tipul 29. Tipul 32. E: 16-20. Ţi-e frică să treci printr-un tunel? 5. încăpăţinat. E: 8-12.N: 16-20 Exigent faţă de cei din jur. contemplativ. Tipul 26. meticulos. cu spirit critic. Tipul31. Dacă ceea ce conţine întrebarea se potriveşte cu felul dvs. simţi nevoia de a te arunca în gol? Te consideri fricos? Da Nn 8. echilibrat. îndîrjit. adolescentul nu-şi formează deprinderea de a depăşi prin efort unele obstacole pentru a-şi atinge scopul propus. sociabil. N: 12-16 Ambiţios. plin de viaţă. E: 16-20. N: 8-12 Calm. Preţuieşte simţul umorului. Inert în stabilirea contactelor sociale. Incapabil de compătimire. Ţi-c frică dc furtună? 3. N: 4-8 Activ. Indiferent faţă dc opiniile altora. în anturajul celor apropiaţi manifestă mult spirit de observaţie şi umor rafinat. îşi poate fixa sarcini pe care mai apoi le realizează. E: 12-16. Cu spirit de iniţiativă. are dispoziţie neutră. N: 16-20 Tip practic. Preferă relaţiile intim-amicale. Tipul 25. în condiţii dificile devine suspicios şi încordat. consecvent. N: 16-20 Tip empatic. Sociabilitate moderată. subliniaţi cuvîntul „nu". alteori vesel. N: 8-12 Pasiv-indiferent. N-are remuşcări. E: 4-8. Conflictogen. Nu cedează nici atunci cînd ştie că nu are dreptate. N: 16-20 Melancolic. Perseverent în satisfacerea intereselor personale. Manifestă capacităţi organizatorice. preferă activităţile monotone.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar Sensibil. perseverent. dar în viaţa emoţională subordonat persoanelor apropiate. E: 16-20. Sărac emoţional. devotat. fricii? 14. de a fi. stăpînit. Ţi se întîmplă să te bîlbîi din pricina emoţiei. deseori fals. Ii place să fie în văzul tuturor. Tipul 27. Ţi-e frică de întuneric? 2. tăcut. E: 8-12. nestatornic. E: 4-8. ambiţios.Bonlilă) Testul conţine 76 de întrebări. Vocea inexpresivă. Mîndru. calm. Visezi cîteodată persoane care au decedat? 12. ambiţios. suspicios. Ia decizii prompte. Tipul 19. Are un cerc restrîns de prieteni. Ţi-e frică să treci un pod peste o apă? 6. Tipul 22. Naiv. Predispus către relaţii confidenţiale. neîncrezut în sine. Uneori însă aceste calităţi provoacă efect negativ: obişnuit din copilărie să le obţină pe toate relativ uşor. Deseori lipsit dc încredere în sine. Vulnerabil. Rigid. Nu pretinde spre poziţii de lider. Are un cerc restrins de prieteni. tinde să domine. E: 8-12. alteori este deprimat. Preferă activităţi monotone. energic. la care subiectul urmează să răspundă prin cuvintele „da" sau „nu". N: 12-16 Mîndru. fantezist. Energic. TEST DE PERSONALITATE (G. N: 4-8 Emotiv. Tipul 17. Lipsit de iniţiativă. după cum acestea corespund felului de a fi al subiectului. N: 4-8 Activ. indiferent. N: 8-12 Dotat. Nedispus spre confruntare. Predispus spre stări de tristeţe şi anxietate. Cînd te afli pe o înălţime. Ferm în realizarea succeselor. Ambiţios. Tipul 28. entuziasmat. obişnuit de a fi şi de a acţiona. activitatea? Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu I©i Nu . Lipsit de empatie. Deseori detaşat de realitate. Predispus spre o gîndire generalizatoare. independent. Pesimist. Eşecurile nu-i reduc încrederea în sine. plin de viaţă. sociabil. cotidiene. în relaţiile cu cei din jur exigent şi dur. Dispus spre confruntare. Preferat al publicului. Superficial. grav. tăcut. Predominat de o dispoziţie „combativă". răzbunător. N: 12-16 Timid. răzbunător. Sărac emoţional. preferă să fie lider. Deseori încăpăţinat. vioi. modest. îţi place să-ţi schimbi des ocupaţia. încrezut în sine. Tip artistic. în relaţiile cu cei din jur nu este selectiv. melancolic-moderat. dar ştie să se autodirijeze. Preferă relaţiile intim-amicale. E: 12-16. E: 4-8. Pune preţ pe aspectul informativ al comunicării. Evită situaţiile periculoase. energic. Mai frecvent însă este calm şi visător. supărăcios. subliniaţi cuvîntul „da" din marginea din dreapta a 1Q3___________________________ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar formularului. calculat. Se pasionează uşor. N: 4-8 Liniştit. Dc regulă. Incapabil de trăiri emoţionale profunde. suspicios. ambiţios. raţional. pedant.

36. După analiza rezultatelor. Te împrieteneşti greu cu cineva? 56. 62 şi răspunsurile „da" pentru toţi ceilalţi itemi.43.61. eşti fericit. la gîndul că cineva vrea să-ţi facă un rău? 65. 58. să te convingi dacă nu-i un hoţ? 43. 24.16. Te mustră uneori conştiinţa că ai săvîrşit fapte urîte? Dă 57. întrebarea 35 este semnificativă pentru trăsăturile 3. 70. 50. Ţi-e frică să stai singur într-o cameră mică. Te superi cînd cineva nu te lasă să faci ceea Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nji Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu NU Mh Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu 22. 59. te simţi încă obosit? Da Nu Te simţi aproape mereu obosit? Da Nu Te plictiseşti cea mai mare parte din timp? Da KPu Ai deseori dureri de cap? Da Nn Sînt anumite feluri de mîncare care îţi fac rău? Da Mi Sînt mâncăruri pe care nu le poţi mînca? Da Nu ce vrei tu? m Nu Ţi se întîmplă să spargi anumite lucruri. 21. 33. închisă? Da 40. 67. 57. Tendinţe schizoide (întrebările 27. 48. 26. să-i organizezi pe cei din jur? 48. 18. 70). 51. uneori. Ţi-c frică uneori să traversezi o stradă sau o piaţă largă? 39. de care nu poţi să scapi? 54. 53). Ai avut pînă acum dorinţa să dai foc? 42. 7). 69. 54). 27. 10. plîngi mai mult decît o fac celelalte persoane? 21.65. Psihastenie. Uneori crezi că nu eşti la fel ca ceilalţi? 50. 44. 76). 24.62. îţi place să stai multă vreme în acelaşi loc. 26. 47. Te gîndeşti uneori că nimeni nu te iubeşte? ASPECTE PRACTICE ale serviciului psil 105 59. 4. 40. îţi închipui că ai fost un copil adoptat şi îţi este greu să scapi dc acest gînd? 53. puternic şi sănătos? Da Nu Cînd te scoli dimineaţa.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 17. 43. Tendinţe paranoide (întrebările 35.17. . în continuare se va releva numărul de itemi semnificativi pentru fiecare dintre cele opt trăsături conform tabelului 1. 73. 22. dormi bine? 32. Te gîndeşti deseori că cineva doreşte să te urmărească? 64. 29. Iţi este greu să te hotărăşti. 74. 25. Ţi se face observaţie că eşti distrat. 2. Familia se poartă bine cu tine? 62. 5. 23. Te-ai simţit pînă acum înclinat să fugi de acasă? 37. De obicei. obsesii (întrebările 2. 28. Ai gînduri care te obsedează. 71. 66. 4. 3. Nu atunci cînd te înfurii? Da Te înfurii uneori pentru lucruri care nu au însemnătate? Da Nu Ţi-ai pierdut cunoştinţa vreodată? Da Nu îţi pierzi deseori cunoştinţa? Da Nu Simţi uneori că vederea ţi se tulbură? Da Nu Ţi-ar plăcea o meserie unde s-ar sacrifica/ucide animale? Da Nu Ai dorit pînă acum răul altuia? Da Nu Ironizezi pe seama altora pînă cînd îi faci să plîngă? Da Nu Simţi cîteodată plăcerea să faci rău unei persoane? Da Nu Ai simţit uneori plăcerea să faci rău unui animal? Da Nu Ai avut vreodată dorinţa să furi? Da Nu Prelucrarea rezultatelor Sînt semnificative şi se vor lua în consideraţie numai răspunsurile „nu" pentru itemii: 14. 29. Consideri că familia ta te iubeşte mai puţin decît pe ceilalţi membri ai familiei? 58. 24. 5. 27. neatent? 18. să faci acelaşi lucru? 19. 9.20. 63. 35. Cînd una şi aceeaşi cifră însoţeşte mai multe trăsături. 32. Tendinţe antisociale (egocentrice) (întrebările 20. Ştii întotdeauna bine ceea ce vrei să faci? 33.42. 26. 7. 68. 44. 74. 48. Tendinţe depresive şi ipohondrice (întrebările 19. 32. obţinîndu-se un număr care poate varia dc la 0 la 360. 46). Ai superstiţii? 35. 23. Ai fugit vreodată pînă acum de acasă? 38. Acest număr se multiplică prin coeficientul stabilit pentru fiecare rubrică.52. Ceilalţi prieteni sau colegi se feresc de tine? 46. 65). Şefii tăi se poartă bine cu tine? 63. 31. 30. 43. Ţi-e frică de foc (incendiu)? 41. Plîngi uneori din pricina piedicilor care ţi se pun în cale? 20. 46. 55. Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Ai des dureri (de orice fel)? Da Nu Simţi deseori că ţi se taie respiraţia? Da Nu De obicei. îţi este greu să te obişnuieşti la locul tău de muncă? 60.47. 38. 61. 8. 8.45. Iţi place să stai mai mult singur? 45. Tendinţe instabile (labilitate psihică) (întrebările 14. 3. Te gîndeşti uneori că nimeni nu te înţelege? 51. 45. Cînd te doare ceva. 36). 75. 66. 28. 18. eşti dominator. Tabelul 1 1. 12. Cu atît mai marc este gradul dc semnificaţie a trăsăturii respective. 67. 73. îţi place să dai ordine. Tendinţe impulsive şi cpileptoide (întrebările 31. 25. Eşti neliniştit. înainte de a te culca. mulţumit? 49. 6. Te înfurii des? 47. 31. 72. 4. 57. Iţi place să stai de vorbă cu prietenii tăi. îţi este greu să trăieşti în linişte acasă la tine? 61. 35. 30. Eşti deseori supărat de gîndul că lucrurile din jurul tău nu sînt în realitate? 55. în general. îţi închipui adesea că tu ai o altă viaţă pe lîngă aceea de toate zilele? 52. să fii mereu în societatea acestora? 44. 11. Dc obicei. 49. 76. Ţi se face rău cînd vezi sînge? 31.37. 71.41. 15. 34. 7. 56. Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da lologi c şcolar Da Pto Da Nu Emotivitate simplă (întrebările 1. te simţi bine. 25. atunci cînd vrei să faci ceva? 34. 55. 19. 13. 72. indicaţi de către subiect (Tabelul 2). 40). Obişnuieşti să-ţi cercetezi cu atenţie locuinţa. 68. Ai vrut vreodată pînă acum să fugi de acasă? 36.64. 69. 60. pentru fiecare trăsătură se notează numărul corespunzător dc itemi semnificativi. ea este semnificativă şi urmează a fi luată în considerare la fiecare rubrică a trăsăturilor respective.39. 6. (De exemplu. 75.

î23429.123412.Mă simt descătuşat.12349. Nu pierdeţi prea mult timp cu nici o întrebare. în limite optime (anxietatea „utilă").Sînt destul de fericit.î234 Formularul 2 Scala anxietăţii stabile .Nu mă ameninţă nimic. actuale. în funcţie de faptul cum vă simţiţi în momentul de faţă.Sînt calm. numită situativă sau reactivă.î23427.Simt o stare de nelinişte.Mă simt vioi. Anxietatea stabilă denotă o pcimanentă predispunere a subiectului spre a percepe ca ameninţătoare un larg diapazon dc situaţii.î23435.23438.123422.12347.Aş vrea să fiu la fel defericit ca şi alţii. tensiune.123420.Simt plăcere.Eventualele dificultăţi măîngrijorează mult. 11. Am încredere în propriile1234puteri. şi anxietatea ca particularitate stabilă a personalităţii. Sînt prea excitat şi nu mă1234simt în apele mele. Conform datelor experimentale (G.De obicei.Simt bucurie.î23428.Sînt mulţumit.Uneori pierd. deoarece nu iau decizia destul derepede.Sînt un om cumpătat.123413.î23431. mă simt însiguranţă.Sînt îngrijorat.Sînt iritat.12344.Sînt mulţumit..î23432.Sînt indispus.Sînt încordat.123436.123415.12348.Le pun pe toate la inimă.î23437.Nu simt nici încordare. reacţionând la ele printr-o stare de alarmă.i23433.Mă străduiesc să evit situa-ţiile critice şi dificultăţile.Nu am suficientă încredereîn propriile puteri.123416.Sînt trist. Formularul 1 NuCredAşaFărăAfirmaţiieste aşacă este aşaesteîndoială.12345. caracterizîndu-se prin trăiri subiective: nelinişte. apare ca firească şi imanentă oricărei personalităţi active.Simt o satisfacţie lăuntrică.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar Tabelul 2 Rubrici I 11 III IV V VI vn VIII Numărul de itemi Coeficient 28 24 30 20 26 36 52 52 Total Anxietatea situativă apare ca reacţie emoţională la situaţii stresante şi prezintă diferite grade dc intensitate şi durată. în asemenea cazuri se recomandă o investigaţie mai profundă. precum şi un examen psihiatric.12346.Sînt alarmat.î23440. detenuinînd în marc măsură comportamentul subiectului.12343. SCALA DE ANXIETATE (Spillberger) Testul reprezintă o modalitate validă şi informativă de studiere a anxietăţii care.123423.123417. nervozitate.Orice fleac mă poate distra-ge şi mă îngrijorează mult. Scala anxietăţii situative Instrucţiuni: Citiţi atent fiecare afirmaţie şi.12342. liniştit.Obosesc repede.23439. 1971). aşa este1. Pot fi delimitaţi unii parametri ai anxietăţii: anxietatea ca stare.Mă enervez.123426. deoarece nu există întrebări corecte sau incorecte.23414. folosind tehnici proiective de studiere a personalităţii. chestionarul constituind doar o examinare a stării dvs.Mă neliniştesc eşecurileposibile.Plîng uşor.Grijile îmi tulbură multliniştea.■ '''\\. 6.Suport dureros dezamă-girile şi nu le pot da uitării.î23430. nicitensiune.123419.î23434. 18.Mă simt încătuşat. Bontilă.123410. bifaţi cifra respectivă din dreapta formularului 1.Sînt calm.1234 Aproa-Une-Dese-Per-Afirmaţiipe niciodatăoriorimanent21.Nu-mi pot găsi locul.Mă întristez mult din cauzaunor fleacuri. L23424. s-a stabilit că toate valorile care trec de 120 indică tendinţe patologice.î23425.Am o stare de satisfacţie.

bifaţi cifra respectivă din dreapta formularului 2.deloc caracteristic. 5-15 puncte denotă un grad mediu (cu tendinţă spre un grad scăzut) de anxietate. 35. îmi voi pierde cumpătul. 26. 41. 31 -45 dc puncte . în funcţie de faptul cum vă simţiţi de obicei. Aş vrea să fiu tot atît de fericit cum sînt. Uneori îmi pare că sînt de nimic. Aproape tot timpul sînt îngrijorat din cauza cuiva sau a ceva. se calculează din relaţia: AR = El . 6. Este un chestionar care cuprinde 16 itemi pe care subiectul îi evaluează pe o scară de 5 puncte. 36. 18. lucrez cu o marc încordare. 27. 13. 15. De obicei. 38. încît nu pot sta locului. 14. 37. Mă neliniştesc mult posibilele eşecuri. Nu-mi ajunge tărie de caracter pentru a înfrunta dificultăţile. Uneori. 14. 4. 9. De obicei. 31. 40. Deseori plîng. 10. 12. îmi lipseşte încrederea în propriile puteri. sau situativă.P. 31.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar Instrucţiuni: Citiţi atent fiecare propoziţie şi. Uneori mă simt absolut inutil. Scala de anxietate 25.S. 47. 33. 33. 26. 11. 8.I. Uneori simt frică. Deseori simt că ceva mă nelinişteşte. Prelucrarea rezultatelor a) Se calculează numărul răspunsurilor „da" la afirmaţiile 14-50.anxietate moderată. 40. la care persoana examinată răspunde prin „da" cînd conţinutul afirmaţiei corespunde felului său de a fi şi prin „nu" cînd nu corespunde. De regulă. b) Se calculează numărul răspunsurilor „nu" la afirmaţiile 1-13. transpir şi mă jenez mult. Deseori am stări de vomă. 46. sînt liniştit şi c greu să fiu scos din sărite. Mă concentrez cu greu asupra unei activităţi sau însărcinări. Nu-mi plac schimbările survenite pe neaşteptate.E2 + 35.8. despre care n-aş vrea să vorbesc. Sînt timid. c) Se calculează suma rezultatelor „a" şi „b". din clipă în clipă. Mă nelinişteşte mult propria sănătate.suma cifrelor bifate dc subiect (formularul 2) la întrebările: 21. 17. 7. Deseori visez. CHESTIONAR ASUPRA NELINIŞTII (Q. după cum urmează: 1 . Rareori obosesc. 44.puţin caracteristic. 28.extrem de caracteristic. 1. 7. 34. 17. 36. Aşteptarea întotdeauna mă enervează. Uneori îmi pare că am în faţă greutăţi pe care nu le-aş putea înfrunta. deoarece nu există întrebări juste sau nejuste. Uneori îmi pare că sistemul nervos mi-e dereglat şi. mîinile îmi sînt calde. Nu pierdeţi prea mult timp cu nici o întrebare. 11. Uneori mă gîndesc la aşa lucruri. unde El este suma cifrelor bifate dc subiect {formularul 1) la întrebările: 3. . mai mult de 46 dc puncte . Anxietatea stabilă (AS) se calculează după aceeaşi formulă: AS = E1 . 15-25 dc puncte indică un grad mediu (cu tendinţă spre un grad ridicat) de anxietate. 12. Observ că-mi tremură mîinile cînd încerc să fac ceva. 25-40 dc puncte relevă un grad ridicat de anxietate. 34. 43. în comparaţie cu prietenii. 32. Situaţia mea în mijlocul celor care mă înconjoară mă îngrijorează -mult. 20. El conţine 50 de afirmaţii. 45. 48. 35. Chiar şi în zilele răcoroase transpir repede. Aproape tot timpul mi-e foame. Am încredere în propriile puteri. 2. Somnul îmi este neliniştit. 3. 30. iar E2 . 42. Rareori am dureri de cap. 23. cînd sînt într-o încurcătură. 50. 39. Periodic mă cuprinde o nelinişte atît de accentuată.) Chestionarul evaluează intruziunile cognitive sau neliniştile excesive fără suport real care constituie principalele simptome ale tulburării dc anxietate generalizată. 30. Aproape niciodată nu roşesc. Sînt o persoană iritabilă. 29. 32. chiar dacă nu mă ameninţă nimic. 5 . 22. 49. Nimeresc uşor în încurcătură. 21.1. încît nu pot adonni. 37. obişnuite. 29. Testarea se face individual sau colectiv şi durează 15-30 de minute. De obicei. Nervii îmi sînt dereglaţi nu mai mult decît la alţi oameni. Am avut perioade cînd grijile îmi furau somnul. Cîteodată sînt atît de agitat. Bineînţeles. 24.anxietate sporită. 16. 2 . Aproape întotdeauna mă simt destul de fericit. după părerea mea. 8. Deseori mă tem că voi roşi. prezentul chestionar constituind doar o măsură a stării dvs. 4. unde E1 este suma cifrelor bifate dc subiect (formularul 2) la întrebările: 22. 3 -caracteristic.E2 + 35. Rareori am palpitaţii sau o greutate pc inimă. ara dispoziţie bună. 18. Interpretarea rezultatelor: pînă la 30 de puncte . 7. 28. dar nu mai mult decît alţii. iar E2 -suma cifrelor bifate de subiect (formularul 1) la întrebările: 1. De obicei. 23. Sînt cu mult mai sensibil decît majoritatea oamenilor. Noaptea adorm cu greu. 19. mă simt destui de îndrăzneţ.anxietate scăzută. 6. 20. 9. 39. Rezultatele sumare: 40-50 dc puncte denotă un grad foarte ridicat dc anxietate. Taylor) Chestionarul este destinat examinării gradului dc anxietate. 5. 19. 10. 16.5. adesea se întrerupe. 15. Situaţia materială mă îngrijorează mult. 38. 27. dorm liniştit. Viaţa mea decurge aproape întotdeauna într-o tensiune continuă. alţii. SCALA DE ANXIETATE (. Prelucrarea rezultatelor Anxietatea reactivă (AR).2. 24. Sînt predispus să iau totul în serios. 13.foarte caracteristic. 4 .

□9. 19. Mă aştept mai mult la momente bune decît la momente rele. îndată ce termin ceva de făcut. 15. 8. □8.3 (1.45 (3. Nu am nici un răgaz şi nu sînt motive să cred că voi avea un viitor. 8. 7. Cînd ceva merge prost.) vizează evaluarea conţinutului negativ al monologului interior al subiecţilor depresivi. 15. dacă sînt cotaţi ca falşi. 18.RA.5. Viitorul mi se pare vag şi nesigur. îmi fac griji tot timpul. Nu sper să am ceea ce îmi doresc cel mai mult. evaluarea potenţialului suicidar. □ 11.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar Instrucţiuni: Vă rugăm să utilizaţi scara de 5 puncte pentru a exprima în ce măsură fiecare din enunţurile de mai jos corespund situaţiei. 17. dacă aceştia sînt cotaţi ca adevăraţi. Mă îngrijorez permanent în legătură cu orice. Se atribuie nota 1 la itemii 1. 3. prin urmare. 6.66 (8. □ 12.47) Norme franceze .65 4. mă aştept să fiu mai fericit decît acum. □ 1. nu mă pot linişti uşor. nu le mai pot obţine. Este o scală care reflectă indirect intenţia suicidară. Afirmaţii Adevărat Fals 1.05 3. Neliniştea mă copleşeşte. stării dvs. Nu-mi pot imagina cum va fi viata mea peste 10 ani. indiferent cc. Dacă nu am destul timp pentru a face totul. Cînd sînt presat de timp. 3. 20. nu mă mai agit în legătură cu aceasta. 17. 6.43. Cotare: Se atribuie nota 1 la itemii 2. □ 10. nu mă îngrijorez. îmi dau seama că anumite subiecte mă îngrijorează. □ 16. 29 (4. încep imediat să-mi fac griji în legătură cu lucrurile pe care le mai am de făcut.67.81 (11. □2. Identificarea gîndurilor automate negative permite modificarea lor interioară în cursul terapiei cognitive.P.4. Este cu totul improbabil să am o satisfacţie reală în viitor. 10. o valoare medie de 13 a fost găsită la subiecţii care avuseseră tentative de suicid. □ 13. □7. □3.20.10) abaterea standard media 15. Nu serveşte la nimic să caut să obţin lucrurile pe care mi le doresc.subiecţi de control . Norme engleze: Valorile medii (abaterea standard) sînt: ♦subiecţii nonanxioşi. Scala H Instrucţiuni: Vă rugăm să atribuiţi fiecărei afirmaţii din tabelul de mai jos caracteristicile de adevărat sau fals. □4. 16. 11.83 10. □ 14.) Chestionarul dc gînduri automate (Q. 7. îmi amintesc că aceasta nu va dura mult. Am încredere în viitor. □ 15.subiecţi depresivi 5. In viitor mă aştept să reuşesc în ceea ce mă priveşte pe mine. 14. Lucrurile nu sînt aşa cum le doresc. de persoane. Mai multe situaţii mă aduc în stare de nelinişte. 2. 11) trebuie să fie inversat pentru corectare. Cînd mă gîndesc la viitor. Norme: scoruri între 0-20. 87 (6.86). 4.8) . 4. mă îngrijorez mult.32) ♦subiecţii cu anxietate generalizată . 13. 9. 18. 12. Viitorul meu mi se pare sumbru. îmi este uşor să scap de gînduri neliniştitoare. pentru că nu pot face ca lucrurile să meargă mai bine pentru mine. (scrieţi numărul corespunzător în spaţiul rezervat). notînd semnul „X" în dreptul rubricii corespunzătoare. Am destul timp pentru a realiza ceea ce-mi doresc să realizez în plus. pentru că. Nu am tendinţa de a mă îngrijora în legătură cu diverse lucruri. 11. Cotare: Scorul la 5 itemi (1. Apoi este suficient să se adune notele obţinute la aci 16 itemi (limite: 16-80). Nu am avut niciodată ceea ce am vrut.09) -pacienţi depresivi 7. Sînt neliniştit de cînd mă ştiu. Norme engleze (media-abaterca standard) . 9. evaluarea schemelor cognitive disfuncţionale al căror numitor comun este absenţa proiecţiei pozitive în viitor. Lucrurile neplăcute apar în faţa mea mai degrabă decît cele plăcute. c caraghios să-mi doresc ceva.36 13. SCALA DE DISPERARE (Scala H ) Scala prevede măsurarea pesimismului la depresivi. 16. Aştept viitorul cu speranţă şi entuziasm. Experienţa mea trecută m-a pregătit perfect pentru viitor. Mă îngrijorez în legătură cu proiectele mele pînă cînd acestea sînt duse la bun sfîrşit. □6. 5. 13. 10. probabil. Cînd nu pot să fac nimic pentru a scăpa de o grijă.subiecţi de control: 2. Ştiu că nu ar trebui să mă îngrijorez. 10. Ar fi mai bine să renunţ. Nu mă îngrijorez niciodată.A. . 8. □5. 19. CHESTIONAR DE GÎNDURI AUTOMATE (Q. dar nu pot să mă stăpînesc. Cînd încep să mă îngrijorez. 9. 12.3. 14. Sper să am mai multe lucruri bune în viaţă decît au în medie ceilalţi oameni.

2 sau 3 din dreptul situaţiei descrise. Nu uita: trebuie să încercuieşti cifra l .subiecţi depresivi 95. 26. 2 . Nu există răspunsuri bune sau rele.deloc. 33. 11. după cum este indicat mai sus. De lilieci sau păsări. 38.deseori. Cu cît scorul este mai ridicat.108. 40.subiecţi de control: 46. Instrucţiuni: Veţi găsi în continuare o listă de 30 de gînduri care pot apare în mintea oamenilor. 24 (11. 5 întotdeauna.destul de des. făcînd un semn în căsuţa corespunzătoare frecvenţei. De foc. 29. 35.7 (23. 1 1 1 1 1 1 1 1 2 3 2 3 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 34. A fi întrebat pe neaşteptate de profesor. de eşec. A fi lovit de un automobil. 37. 36. 27. Cotare: Scorul global al chestionarului este obţinut pornind de la notele atribuite fiecănii item dc către subiect (limite: 30-150). 3situaţiaprovoacă o frică semnificativă.35).3) Norme franceze: . A călători cu avionul.uneori.97) . de întuneric etc.RA. 42. 1983) Scala are drept obiectiv evaluarea fobiilor specifice copiilor de 9-12 ani: frica de anumite animale. 8 (26.subiecţi depresivi: 82. De motani. 28.52.situaţia provoacă frică nesemnificativă. A avea rezultate proaste la şcoală. A pica la un examen. Instrucţiuni: Prezentăm mai multe cazuri-situaţii în care fetele şi băieţii au deseori frică. cu atît subiectul arc mai multe gînduri automate negative. Citeşte atent fiecare din situaţii şi încercuieşte cifra care descrie cel mai bine frica pe care o simţi: 1 -situaţia nu provoacă nici o frică. A fi în mulţime. 31.RA. de şcoală. Vă rugăm să citiţi cu atenţie fiecare gînd şi să indicaţi cu ce frecvenţă au apărut ele în mintea dvs. Un hoţ intră în casă. 3 . 41. A fi implicat într-o învălmăşeală.6) . 4 . 2 . Dc arme. 30.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar Q. a fi ars. A mînca ceva ce nu-ţi place. De furtuni. pe parcursul ultimei săptămîni. A fi obligat să merg la şcoală. SCALA REVIZUITĂ A FOBIILOR SPECIFICE COPIILOR (Ollendick. 32. este un chestionar ce cuprinde 30 dc itemi care evaluează frecvenţa gîndurilor automate în cursul săptămînii precedente pc o scară de 5 puncte: 1. A fi înjunghiat sau rănit.4) .6 (18.9 (13. 39.5 (27. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 .5) . Q. A fi criticat de părinţi. Norme engleze: -subiecţi de control: 34.

curat. 80. A cădea dc la înălţime.41) . 35. Care necesită mereu rezolvarea unor noi probleme. A-mi taia părul. Scorni total reprezintă intensitatea fricii la copil. 21 Care v-ar oferi posibilitatea de a lua decizii personale. 2 sau 1. 3 . 29. In care şeful se poartă la fel cu toţi subalternii şi are încredere în ei.43 (25.126. în care puteţi planifica şi organiza munca altora. Care oferă posibilităţi de a lega prietenie trainică cu colegii de muncă. A susţine un examen. Care nu afectează modul de viaţă dorit de dvs. De o ţară duşmană. De locurile întunecoase. Care asigură un mediu plăcut pentru lucru. 37. In care se lucrează în echipă. 26) Copii fobiei (7-12 ani): -fete 175.? Chestionarul dc mai jos vă va ajuta să vă cunoaşteţi mai bine în acest sens. Care sporeşte prestigiul dvs. 22. Ce semnificaţie are pentru dvs. De cîini necunoscuţi sau cu înfăţişare răutăcioasă. De cutremure de pămînt. A fi înţepat de o albină. 25. 73. 70. în care v-aţi putea pune în valoare simţul pentru frumos. 31. poate fi apreciată de alţii. 75. 15. 67.81) . să fie cunoscute. Dc furnici sau scarabei. 14.04 (31.55) -băieţi 151. De zgomotul de sirenă. In care trebuie să-i ajutaţi pe alţii. 13. 68.puţin important.mai puţin important. 74. 36. A dansa în faţa unui public. 66. 2 . A auzi părinţii certîndu-se. 1 neînsemnat. 17. Care oferă posibilitatea de a estima la sfîrşitul fiecărei zile de muncă realizările înregistrate. 79. în care importanţa muncii dvs. Care vă permite să activaţi în diverse direcţi i. 58. A mă molipsi de o boală gravă. Dc coşmaruri. în care se creează noi produse. în care aţi putea contribui la bunăstarea altora. 53. spaţios). 61. Pentru aceasta notaţi. Care cere aptitudini artistice. Care este foarte solicitată şi care oferă numeroase locuri de muncă. A fi obligat să port hainele altora. Avedcasînge. De guzgani sau şoareci. 57. A fi pedepsit de tata. în care aveţi posibilitatea de a munci într-un mediu plăcut (bine iluminat. 72. 23 (44. în care să aveţi relaţii bune cu colegii. 76. 45. Dc viermi sau melci. în care nu faceţi permanent acelaşi lucru. 7.important. A fi criticat dc alţii. 10. 16. 8. 23. 46. De ascensoare. intelectuale. CAPITOLUL II . 48. 19. V-AŢI ALES BINE PROFESIA? (D. 55. 12. A face un lucru nou. 4. Care se desfăşoară într-un local în care condiţiile mediului ambiant să vă asigure sănătatea. A face greşeli. Care este retribuită mai avantajos. 54. Unde rezultatele muncii dvs. cu obţinerea unei retribuţii corespunzătoare. 11. 9. educaţiei fizice. A fi bolnav în maşină. 2. Super) Care sînt valorile dvs. De spaţiile închise. Care presupune îndeplinirea sarcinilor în timpul unor deplasări. A fi avertizat. 27. Norme engleze: Copii normali de 8-11 ani: . A fi singur. A fi reţinut la şcoală. 52. A participa la jocuri zgomotoase în timpul 44.32) -băieţi 122. Care contribuie la asigurarea unui mod plăcut de viaţă. Care vă dă sentimentul că îi puteţi ajuta pe alţii.65 (28. 65. în dreptul întrebării una din cifrele 5. In care se experimentează noi idei şi sugestii. De camerele întunecoase. 28. intereselor. 3 A trece prin cimitire. 4 . 33. 32. în care şeful să aibă simţul măsurii în aprecieri şi decizii. profesia? 1. 71. 24. A mă sufoca. 30. A merge la culcare în întuneric. De apă adîncă sau de marc. Care solicită intens capacitatea de a rezolva probleme noi prin soluţii nuanţate. 63. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 TESTE DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ 1 . 69. Care oferă perspective de avansare. De persoanele care par bizare. în care vă puteţi aplica aptitudinile de a conduce un colectiv.146. în funcţie de semnificaţia pe care i-o atribuiţi fiecărei caracteristici profesionale descrise în afirmaţiile de mai jos: 5 -foarte important. aspiraţiilor dvs. La care munca este foarte variată. Este dc ajuns să se sumeze scorul obţinut la fiecare item. A urmări filme străine. 47.42(40. 26. 6. 51. 24 (39. 34.fete 137. 60. Cu largi posibilităţi de avansare. 49. în care aţi putea fi admirat de alţii. 62. 5. In care v-aţi putea exercita autoritatea asupra altora. 64. 4. A merge Ia medic. In care vă puteţi realiza după propria dorinţă. 50. 3. 3. 38. 18. 59). 77. 59. Care solicită continuu capacităţile dvs.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 43. 1 2 3 I 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 23 1 23 1 23 1 23 1 23 1 23 1 23 1 23 1 23 1 23 1 23 1 23 ' 23 1 23 1 23 • 23 1 23 Cotare: Prevalarea fobiilor este determinată adunînd numărul itemilorcare au obţinut nota 3. 78. 20. 56. liniştit. profesionale? Profesia la care v-aţi gîndit (sau pe care o practicaţi) corespunde înclinaţiilor. A fi electrocutat.

19. a. îmi place: 1. să le analizez şi să le pun în ordine. stofă. Varietate (4. desene. Simţ estetic (7.activităţi care oferă posibilitatea de a învăţa ceva nou şi solicită o gîndirc independentă. 6. Să asamblez şi să montez maşini şi aparate. va fi retribuită astfel încît să vă asigure un mod de viaţă corespunzător dorinţelor dvs. Să fac analize de laborator în spital.Relaţii cu colegii de muncă (8. A. 7. 3) om .natură. Profesii cu program neregulat. 13. finalizate prin produse concrete şi care generează sentimentul dc satisfacţie pentru buna executare a sarcinilor profesionale. 18. 33) . Să deservesc maşini. interiorul locuinţelor. Să descifrez scheme. Creativitate (15. Să-i ajut pe cei mai mici în realizarea diverselor activităţi (instructive. să explic. metal. Instrucţiuni: Admitem că după o pregătire profesională corespunzătoare veţi putea îndeplini orice muncă. 28. Să discut despre literatură artistică (piese de teatru. a. b. Reuşita obiectuală (13. Să reproduc desene. care implică deplasări. Astfel: 1. comerţ etc. a. 12. 10. în cazul în care vi se va oferi posibilitatea să alegeţi între două activităţi propuse. 411 în care produceţi obiecte. 44) . b. 11 . b.profesii care pennit realizarea unor obiecte de artă. a. a. 2) om . inventarea lucrărilor noi: profesii tehnice.valoare asociată unei aşa activităţi care permite a duce un mod de viaţă corespunzător aspiraţiilor persoanei respective. 8.34) . a. Să selecţionez noi specii dc plante. Să comunic şi să explic oamenilor informaţia ce-i interesează (într-un birou de informaţii sau de excursii).27. 37) . La care munca dvs. Primii 3-5 din ci.profesii care permit diverse activităţi (variate. b.Ambianţa muncii (12. Să execut desene tehnice. lucrări de artă. a. Să cresc animale de diferite rase. Să fac descricri-rapoartc despre evenimentele şi fenomenele cercetate. b. 4) om .41) . Să fac reclamă la mărfuri. 9. 11. Să le fiu de ajutor celor bolnavi. 17. Să urmăresc calitatea ilustraţiilor. b. 18. în care şeful c o persoană foarte politicoasă. care poate fi administrat atît individul cît şi în grup. 5. organizatorice etc. b. 43. 14. Avantaje materiale (3. 22. picturii de afiş. scheme. Să compun scheme şi programe pentru tehnica dc calcul. b.ocupaţii care pennit persoanei să lucreze după propriul ci ritm şi să aplice noi idei (concepţii). a. b. a. Să descriu artistic evenimentele şi fenomenele (reale sau imaginare). Să joc în spectacole. 13. 3. relaţii umane. să acordez instrumente muzicale.alegerea locului de muncă în conformitate cu cadrele dc conducere din domeniul respectiv. Să confecţionez după un plan piese. 1O. 24. b. să vînd mărfuri. a.38) . Să observ şi să cercetez viaţa microbilor. 42. Sc face totalul notelor acordate fiecărui factor la cei 3 itemi.40) . învăţămînt.activităţi care permit crearea unor noi produse. 2.valoare asociată unor munci cu remunerare mai avantajoasă. 9. 39) . să conving. b. Să corectez greşeli în texte. în care depindeţi de cît mai puţine persoane. Chestionarul. prin intermediul a 3 itemi.29. b. literare.ocupaţii în condiţii bune de muncă. Prelucrarea rezultatelor Chestionarul cuprinde 15 factori. produse finite. Să îngrijesc animalele. a unor cărţi sau spectacole. b.semn grafic. b. 5) om imagine artistică. nerepetative). CHESTIONAR DE DELIMITARE A INTERESELOR PROFESIONALE (E. Să zugrăvesc obiecte şi lucruri. 2.profesii care oferă posibilitatea de a planifica şi organiza munca altora. 2. . călătorii etc. Să acord oamenilor ajutor medical. conţine 20 de perechi de allnnaţii care servesc la delimitarea direcţiei de activitate profesională pentru care subiectul testat manifestă cel mai marc interes. b. Să examinez disensiunile dintre oameni. 16.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 39. Defecare dată alegeţi doar una din alternative. 12. 16. Să fac calcule.32) . Să deservesc şi să reglez utilaj medical. 4. 44. în care să puteţi contribui la elaborarea noilor idei. aparate. Să organizez marşuri turistice şi excursii la muzee. 30. Prestigiu (6. să iau parte la concerte. 26. hărţi. să stimulez şi să pedepsesc. 5. aplicarea noilor idei. Să fac prezentarea grafică a expoziţiilor. 15. artizanat etc. locuinţe. Să discut despre articole şi cărţi ştiinţifico-populare.21. proiecte. Să examinez bolnavi şi să-i tratez. Să construiesc şi să proiectez noi modele de mărfuri industriale. Orientare spre satisfacţii personale. a.25. în care să puteţi vedea rezultatele eforturilor dvs. Scorul poate varia de la 3 la 15. asistenţă socială. a. Stimulare intelectuală (1. Tendinţa dc orientare după cîştiguri materiale. ştiinţifice. a.alegerea locului de muncă după criteriul unor relaţii bune în colectivul de muncă. a. 7. Să repar obiecte. 45.20. concerte). b. a. Conducere (14. b. asigurarea aceluiaşi tip de muncă şi garantarea veniturilor materiale. Apoi se stabileşte ordinea ierarhică a factorilor. a. teatre. Să conduc diverse mijloace de transport (maşină. în care să puteţi fi sigur că în cazul pierderii ei puteţi obţine o altă profesie în cadrul aceleiaşi întreprinderi. punînd semnul „x" în spaţiul respectiv din fişa răspunsurilor.Modul de viaţă (10.om. a. 4. sportive etc). 31) .42) . Klimov: 1) om . tractor).ocupaţii cu un statut social ridicat care conferă importanţă şi impun respect. Să urmăresc şi să studiez activitatea artistică. Altruism (2. 6. specifică unui ansamblu de profesii sau activităţi.Siguranţă (9. 35) .profesii care vizează lucrul cu oamenii şi contribuie la ameliorarea vieţii acestora: medicină. Klimov) PrezcnUil chestionar vizează cinci direcţii de interese profesionale proiectate conform tipurilor de profesii clasificate de E. b. să reproduc schiţe de lucru. pentru care dintre ele veţi opta? Citiţi cu atenţie fiecare dintre cele 20 de perechi de afirmaţii ce urmează. Să prelucrez diverse materiale (lemn.valoare asociată unor profesii care prezintă certitudinea menţinerii lor. la care se obţine punctajul cel mai marc. a discurilor. 43) . 17.36) . Fiecare din ei descrie o caracteristică esenţială.activităţi cu caracter executiv. b. 19. masă plastică). a. vitrinelor. Să controlez procesul de dezvoltare a plantelor. macara. să construiesc clădiri. Independenţă (5. 45) . 40. 8. A. Să tratez animale bolnave. 3.tehnică. reflecţii abstracte. a. 14. articole.23. 15. reprezintă domeniul dc activitate în care subiectul poate obţine succes şi sc poate realiza din punct de vedere profesional.Relaţii cu superiorii (11.

atitudinea faţă de muncă.tehnică . Vă place să vă aflaţi permanent printre oameni? □ 22. Dacă răspunsul exprimai la întrebarea respectivă este afirmativ. Fedorişin) Aptitudinile comunicative şi organizatorice sînt factorii care asigură succesul în activităţile de tipul om . acomodarea la un nou colectiv.Tindeţi să reduceţi cercul de cunoştinţe la un număr mic de 19b □ 20b □ Fişa răspunsurilor este concepută astfel ca să se poată realiza un calcul rapid al semnelor „x" din toate cele 5 coloniţe ce le cuprinde. DIAGNOSTICAREA APTITUDINILOR COMUNICATIVE ŞI 2.toate profesiile legate de cultura plantelor. să acţioneze conform părerii care o exprimaţi? □ 15. Consideraţi că nu trebuie să depuneţi mare efort pentru a înveseli o companie puţin cunoscută? □ 31. perseverenţă. vă deziceţi uşor de ele? □ 9. Vă place munca social-utilă? □ 7. de regulă. Vă acomodaţi cu greu într-un colectiv nou? □ 16. contactul cu persoane necunoscute. silvicultură şi vitărit.toate specialităţile ce ţin de creaţia artistică. Este adevărat că e mai plăcut şi mai simplu să petreceţi timpul în lumea cărţilor decît în societatea oamenilor? □ 8. Deseori daţi dovadă de iniţiativă în rezolvarea problemelor prietenilor dvs.om. Să lucrez la maşini cu taste (maşini de dactilografiat. om . om-semn grafic .1 (V.natură .. testarea nu durează mai mult de 20-30 de minute. Fiecare coloniţă reprezintă o anumită direcţie de interes profesional dispuse în următoarea ordine: 1. independenţă. 4.încercaţi o senzaţie de incomoditate şi disconfort atunci cînd trebuie să daţi dovadă de iniţiativă pentru a face cunoştinţă cu noi persoane? □ 24.imagine artistică .? □ 27.toate profesiile tehnice. Vă adaptaţi cu greu la o nouă companie? □ 12. Tindeţi să stabiliţi relaţii de prietenie cu persoane noi. Aţi muncit pe tărîm obştesc în clasă sau în şcoală? . litere. Mult timp sînteţi necăjit din cauza ofensei care v-a adus-o cineva dintre prieteni? □ 4. Tindeţi ca prietenii dvs. dacă este negativ . da " sau „ nu ". Să protejez plantele de boli şi vătămători.toate profesiile din sfera de deservire a populaţiei şi cele care solicită comunicare intensivă. cu prietenii atunci cînd aceştia nu-şi respectă promisiunile sau obligaţiile? □ 17. om. Timpul de aplicare a chestionarului nu este strict limitat. Deseori reuşiţi să convingeţi prietenii să accepte propria dvs. într-o situaţie favorabilă tindeţi să faceţi cunoştinţă şi să discutaţi cu o persoană necunoscută? □ 18. în corespundere cu aceste direcţii. precum şi profesiile din sfera muzicii. De regulă. a. Subiecţii testaţi sînt rugaţi să nu mediteze prea mult asupra afirmaţiilor.. om . spirit autocritic.Este adevărat că nu apar disensiuni în relaţiile dvs. De aceea răspunsul la ele va implica reproducerea comportamentului lor şi manifestarea unor atitudini deja trăite. Dacă intervin dificultăţi în realizarea intenţiilor dvs. exigenţă. Vă place să inventaţi şi să organizaţi împreună cu prietenii diferite jocuri şi distracţii? □ 11. întotdeauna vă orientaţi cu greu într-o situaţie critică? □ 5. 3. părere? □ 3. Este adevărat că doar foarte rar încercaţi să demonstraţi că aveţi dreptate? □ 29. vă orientaţi cu greu într-un anturaj necunoscut? □ 21. Stabiliţi uşor relaţii cu persoane necunoscute? □ 14. Aveţi mulţi prieteni cu care comunicaţi intensiv? □ 2. atunci în căsuţa corespunzătoare acestei întrebări pe fişa răspunsurilor puneţi semnul (+). predispunere spre munca organizatorică. iniţiativă. Este adevărat că. Vă enervaţi dacă nu reuşiţi să terminaţi lucrul început? □ 23. om-om. 3. Astfel.? □ 10. fermitate. Deseori lăsaţi pentru altă zi lucrul care trebuie făcut azi? □ 13. au fost elaborate 20 de întrebări.toate profesiile ce ţin de calcule.semnul (-). Fişa răspunsurilor 1 la □ 3b □ 6a □ 2 lb □ 4a □ 7b □ 9a □ 10a □ 11a □ 13b □ 16a □ 11b □ 14a □ 17b □ 19a □ 20a □ 3 2a □ 4b □ 6b □ 8a □ 4 2b □ 5a □ 5 3a □ 5b □ 7a □ 8b □ Pentru studierea aptitudinilor organizatorice sînt utilizate întrebări ce vizează următoarele sfere: capacitatea de orientare în situaţii dificile. 12a □ 14b □ 16b □ 18a □ 9b □ 10b □ 12b □ 15a □ 13a □ 15b □ 17a □ 18b □ □ 1. spirit întreprinzător.V. Stabiliţi uşor relaţii cu persoane mult mai în vîrsta decît dvs. Pentru studierea aptitudinilor comunicative sînt proiectate întrebări din următoarele sfere: interesul adolescentului pentru comunicare. b. Răspunsul trebuie să fie . elaborată în baza principiului de autoanaliză şi autoapreciere a comportamentului subiectului testat într-o situaţie sau alta. Subiectului testat i se recomandă să practice activităţi profesionale care corespund tipului de profesii care a acumulat cele mai multe semne „x". chestionarul COS . reacţia la rugămintea prietenilor şi cunoscuţilor. Sineavski. Vă place să participaţi la jocuri colective? □ 26.1 cuprinde 40 de întrebări dispuse într-o anumită consecutivitate. cifre. ORGANIZATORICE COS. mai puţin cunoscute? □ 6. A. computere etc). Vă enervează oamenii din jur şi aţi vrea să rămîneţi singur? □ 20. 5. B. □ 30.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 20. Conţinutul probei preia o serie de situaţii din experienţa cotidiană a adolescenţilor. Diagnosticarea nivelului loi de manifestare poate fi făcută cu ajutorul probei COS -1. Este adevărat că vă simţiţi nesigur printre persoane necunoscute? □ 28. Aceste sfere au generat 20 de întrebări. Este adevărat că vă oboseşte comunicarea cu prietenii? □ 25. Chestionarul COS -1 Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie fiecare întrebare şi determinaţi-vă propria părere sau atitudine în raport cu ea. stăpînirc de sine. Deseori preluaţi iniţiativa în rezolvarea unor probleme importante? □ 19.

70 0.65 0.75). Rezultatele apropiate de 1 indică un nivel înalt al aptitudinilor comunicative sau organizatorice. încă nu putem considera că vor rămînc neschimbate. Scala notelor aptitudinilor comunicative K Q Nivelul de manifestare a aptitudinilor comunicative 0. 5. Nu la itemii: 4. la compartimentul Aptitudini comunicative au coincis 18 răspunsuri. 40. Poate fi aplicată formula: K = m : 20 sau K = 0. 6. 31. 8. 39.81 . Este adevărat că nu vă simţiţi sigur pe sine aflîndu-vă într-un grup numeros de persoane? Calcularea punctajului şi interpretarea rezultatelor Aptitudinile comunicative: Da la itemii: 1.65 0. 28. 36. Vă ocupaţi cu plăcere de organizarea diferitelor activităţi pentru prietenii dvs. Profesia aleasă.71 . întrebările anterioare evidenţiază intenţiile profesionale.? □ 35.0. 27. 29. Aviator.1. Indicii obţinuţi prin aceste calcule pot varia de la 0 la 1. fermitate Răspunsurile la întrebările 10 şi 11 permit determinarea influenţei disciplinelor şcolare asupra opţiunii profesionale a elevilor. grupînd elevii conform profesiei alese.55 0. Manea S. 19. 34. dacă aceasta nu este imediat acceptată de prieteni? □ 33. 26. Deseori. 33.0.05x15=0.0. primară a rezultatelor.1.? □ 39. 16. 5.20 . Instrucţiuni: Citiţi cu atenţie şi răspundeţi la întrebări. iar pentru cele organizatorice 0. Este adevărat că aveţi mulţi prieteni? □ 38. degajat nimerind într-o companie necunoscută? □ 34. iar la Aptitudini organizationale respondentul are 15 coincidenţe. 20. 35. iar m -numărul răspunsurilor ce au coincis cu tabelul de descifrare.56 .45 0.80 0. 13.10-0. De exemplu. 10. în spaţiul rezervat prin „da". Care este activitatea. vreau să învăţ copiii Trăsături de caracter necesare Dragoste faţă de copii. 38. 12. Este adevărat că nu vă simţiţi calm şi sigur pe sine.05m. 21. 7. în condiţiile unei activităţi special orientate dezvoltării lor sc poate obţine un progres evident.0. 0. vă jenaţi şi vă simţiţi incomod? □ 40.90). Aptitudinile organizatorice: Da la itemii: 2. 2. 10. Pentru standardizarea calitativă a rezultatelor testării se utilizează scalele de evaluare în care unui anumit diapazon al coeficientului K îi corespunde o anumită notă Q.90 (K=0. 25. Deseori întîrziaţi la întîlniri? □ 37. iar cele apropiate de 0 denotă un nivel scăzut al lor. 14. 24.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar persoane? □ 32. Vă simţiţi liber.00 1 2 3 4 5 foarte scăzut scăzut mediu înalt foarte înalt 4. facultative. Este adevărat că nu încercaţi să vă argumentaţi părerea sau decizia.0.75 1 2 3 4 foarte scăzut scăzut mediu înalt .66 . vreau să zbor Bărbăţie.05xl 8=0. altruism Disciplina preferată Istoria Matematica Ocupaţia preferată Lectura Sportul Popa I. 23. cine dintre ei încă nu s-a determinat în acest sens. unde K este mărimea coeficientului de evaluare. N. P.56 . Coeficientul de evaluare (K) a aptitudinilor comunicative şi organizatorice se exprimă prin raportul dintre numărul de răspunsuri ce au coincis pentru fiecare compartiment în parte şi numărul maxim de coincidenţe posibile . 11. 37. 3. 5. STUDIEREA INTERESELOR PROFESIONALE ALE ELEVILOR Proba determină gradul de orientare al elevilor vizavi de viitoarea profesie: cine şi pentru ce profesie optează. 18.76.0. 7. Nu la itemii: 3. comunicînd cu persoane necunoscute. 1. 9. 30. ce. 22. 9. Prin ce te captivează Profesor. cînd sînteţi nevoit să vorbiţi în faţa unui mare grup de oameni? □ 36. 8. Rezultatele obţinute în urma testării indică nivelul actual al aptitudinilor comunicative şi organizatorice ale subiectului concret. STUDIEREA ORIENTĂRII PROFESIONALE A VIITORULUI PEDAGOG PRIN METODA AUTOAPRECIERII Proba determină structura orientării profesionale a viitorului pedagog.55 0. mareînd.66 .75 (K= 0. 6. Determinăm că pentru aptitudinile comunicative coeficientul de evaluare K constituie 0. Coeficientul K comportă caracteristica cantitativă. Ce profesie te atrage? Care c conţinutul activităţii persoanelor care exercită această profesie? Ce te captivează mai mult în profesia vizată? Ce-ţi place în mod deosebit în profesia dată? Care este principalul izvor de informaţie privind profesia în cauză? Despre cine din reprezentanţii profesiei vizate ai putea povesti amănunţit colegilor de clasă? Ce cunoştinţe şi deprinderi trebuie să posede o persoană care optează pentru această profesie? Studierea căror discipline şcolare contribuie la pregătirea pentru ea? Ce trăsături de caracter trebuie să-şi formeze omul care optează pentru această profesie? Cum pot fi ele dezvoltate? Care este atitudinea părinţilor faţă de opţiunea ta profesională? Ce ajutor în pregătirea pentru viitoarea profesie ai vrea să primeşti în cadrul cursurilor opţionale. 17.0.46 . 4. factorii care influenţează alegerea profesiei. Deseori sînteţi în centrul atenţiei prietenilor dvs. 15. Dacă acestea sînt inferioare nivelului mediu.20.00 5 foarte înalt Scala notelor aptitudinilor organizatorice K Q Nivelul de manifestare a aptitudinilor comunicative 0. 32. Instrucţiuni: Citiţi atent şi răspundeţi la întrebările care urmează. cercurilor etc? Ce discipline şcolare preferi (numeşte trei dintre ele)? Explică de 11. ocupaţia ta preferată în timpul liber? Analiza rezultatelor Rezultatele se prezintă în forma unui tabel. „nu" sau „nu ştiu". Concomitent se poate trage concluzia despre gradul de seriozitate al elevului vizavi de viitorul său.

43. în lipsa ei. manifestaţi primul iniţiativa de apropiere? □ 23. Cunoaşteţi lucrările pedagogice ale lui J.trăiri praxice. Vă planificaţi anticipat acţiunile şi comportamentul? □ 20.47.48.55. Interes pedagogic. Demult aţi optat pentru profesia de pedagog? Prelucrarea rezultatelor 1. De obicei. întîlniţi dificultăţi atunci cînd conversaţi concomitent cu mai multe persoane? □ 14. Frecventaţi deseori lecţiile publice vizînd problemele educaţionale? □ 31.57. cînd faceţi cunoştinţă cu o persoană. Vă implicaţi cu plăcere în jocuri. Aptitudini pedagogice: Da: 3. 16. Vă place să comunicaţi cu mai multe persoane concomitent? □ 49. Veţi renunţa. Vă place să citiţi cărţi despre copii? □ 39. cu atît mai uşor i se cultivă .? □ 48.? □ 43. 7. Consideraţi că instituţiile pedagogice vă oferă dreptul să lucraţi numai în calitate dc pedagog? învăţămînt? □ 10. Aveţi mulţi prieteni şi cunoscuţi? □ 26. Activitate pedagogică: Da:5. 58.24.6.Preferaţi să nu vă asumaţi responsabilitatea pentru acţiunile colectivului? □ 36. c) să aflaţi cauza? □ 54. distracţii? □ 35. la studiile în instituţiile cu profil pedagogic? □ 9. să ajutaţi celor din jur? □ 45. 14. Vă certaţi cu prietenii atunci cînd aceştia îşi ignoră obligaţiile? □ 52. Vă place să inventaţi jocuri.38. Dacă n-aţi fi intrat din prima încercare la o universitate pedagogică. Vă place să daţi sfaturi. Sc presupune că cu cît mai mult persoana concretă preferă să trăiască emoţiile care compun constanta afectivă a unei profesii.? □ 51. 36. 13. b) să-1 pedepsiţi. educatori? □ 15. Vă place să citiţi cărţi despre învăţători. 53(c). 42. 4. Deseori reuşiţi să procedaţi astfel ca oamenii să acţioneze conform părerii dvs. Vă place să lucraţi singur? □ 13. Preferaţi să petreceţi o seară într-o companie necunoscută sau să rămîneţi singur acasă? □ 33. Aţi tins să vă asumaţi o responsabilitate sporită în activitatea colectivului? □ 25. Aceste emoţii exprimă constanta afectivă imanentă interesului. cum trebuie să procedaţi: a) să-1 preveniţi. Preferaţi să vă atingeţi scopul în relaţiile cu oamenii? □ 55. în acest caz. Aţi avut ocazia să lucraţi cu copiii? □ 6.39. 19. 11. Aţi avut intenţia să îmbrăţişaţi o profesie nepedagogică? □ 32.? □ 38. Vă onoraţi întotdeauna promisiunile? □ 69. Recurgeţi la pedeapsă şi metode de constrîngcre pentru a obţine realizarea cerinţelor dvs. . Simţiţi satisfacţie cînd vă sînt urmate sfaturile? □ 37.41. 6.32. Aţi încercat anterior să intraţi la alte instituţii superioare de □ 5. Pentru a exprima rezultatele obţinute în sistemul de 5 puncte. Preferaţi să vă evidenţiaţi? □ 30. de succesele şi insuccesele care intervin pe parcurs. 27. comparînd orientarea emoţională generală a elevului cu structura emoţională a interesului pedagogic care include: . Dodonov) Capacitatea de a prognoza dezvoltarea interesului pedagogic poate ti determinată. Citiţi literatură pedagogică şi psihologică benevol? □ 44. aţi avea dorinţa să tutelaţi elevi? □ 21.29. 52.? □ 19.34.Dacă prietenul dvs. 18. Vreţi să studiaţi neapărat la o universitate pedagogică? □ 24. Fiind student al instituţiei pedagogice. Prietenii vă solicită deseori sfatul? □ 29. Aţi avut ocazia să participaţi la jocurile cu copiii? □ 7. nu s-a ţinut de cuvînt. Vi s-au păstrat în memorie impresiile despre copiii pe care i-aţi tutelat? □ 41. Vă plictisesc relatările copiilor adresate dvs. Deseori copiii vă destăinuie gîndurile lor? □ 42.49.21. glume.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar □ 1. generate de schimbarea genului de activitate. de specificul profesiei dc pedagog şi.44. Vă place să glumiţi şi să povestiţi istorii amuzante prietenilor dvs.35. în cazul nostru. 50. Aţi avut prilej ul să vă manifestaţi în calitate de educator al cop i i lor de vîrsta mică? □ 11. să tutelaţi. Aţi avut intenţia să îmbrăţişaţi o profesie tehnică? □ 3.I. Preferaţi să vă jucaţi cu copiii mici sau cu persoane de seama dvs. Aţi îndeplinit funcţii de conducere? □ 4. Aveţi neplăceri din cauza că aţi procedat într-un anumit mod fără a vă gîndi? □ 53. Puteţi urmări concomitent acţiunile cîtorva jucători? □ 47. Montessori? □ 28. Cunoaşteţi lucrările pedagogice ale M. 12.33. 3. V-au sfătuit profesorii din şcoală să vă continuaţi studiile la o universitate pedagogică? □ 12. de dificultăţile care o însoţesc.trăiri altruiste care apar în baza necesităţii de a ajuta alţi oameni. Sînteţi numit deseori responsabil de jocuri şi activităţi? □ 34. 2.20. această activitate nu se poate desfăşura în mod eficient. ocupaţii. Ea este determinată. CARACTERISTICA ORIENTĂRII EMOŢIONALE A PERSONALITĂŢII (V. 8.9. Mulţi oameni vă consideră prieten? □ 57. Consideraţi că în procesul dc studiu la o facultate pedagogică aţi putea descoperi că profesia de pedagog nu vi se potriveşte? □ 8. Vă face plăcere să vă ocupaţi cu copiii? □ 17. Russo? □ 27.23. Aţi putea da instrucţiuni minuţioase vizînd activitatea educatorului? □ 18. 60.? □ 60.26.40. J. Da: 1.31. Aveţi mulţi cunoscuţi printre profesori? □ 58. suma răspunsurilor care au coincis cu „cheia" se va împărţi la 4. distracţii? □ 22. Cunoaşteţi termeni care se referă la domeniul activităţii pedagogice? □ 50. 15. 28. 37. 59. Nu: 2. Deseori reuşiţi să impuneri majorităţii părerea dvs. Nu: 17. 10. .? □ 46. aţi fi încercat să intraţi şi la anul viitor? □ 16. şcoală.trăiri comunicative condiţionate de necesitatea de a comunica cu cei din jur. Lucrul sporeşte atunci cînd lucraţi împreună cu alţi oameni sau cînd lucraţi singur? □ 40. 54. 30. V-au sfătuit prietenii să vă alegeţi profesia de pedagog? □ 56. Frecventaţi cercurile şi cursurile facultative care vizează disciplinele preferate de dvs. Citiţi cărţi care vizează profesia de pedagog? □ 2. 56.

7. al hazardului. înstrăinare.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar interesul pentru profesia dată. Terman. cînd singur te bucuri de ajutorul pe care ţi—1 acordă alte persoane. Dacă doriţi. La întrebările puse. Bucurie. al neplăcerilor. In final fiecare elev obţine o anumită „fonnulă" care prezintă caracteristica sferei sale emoţionale (de exemplu: 5. apoi CAPITOLUL III TESTE DE INTELIGENŢĂ ŞI CUNOŞTINŢE l. 3.6. unde trăirile emoţionale descrise în tabel sînt reprezentate prin cifrele care le însoţesc. Ameninţare. Testul poate fi utilizat în procesul de orientare a elevilor spre profesia de pedagog. cînd vezi manifestarea prieteniei şi a ajutorului reciproc. povăţuitor. nu contactează şi nu se observă reciproc. notaţi mai întîi numărul de ordine al descrierii care o preferaţi tuturor celorlalte. bucurie. El pedepseşte sau ameninţă. Toate răspunsurile de tip pozitiv favorizează alegerea profesiei de învăţător. Sentimentul plăcut care însoţeşte procesul de percepere a naturii. Se calculează numărul de răspunsuri acumulate de subiect la fiecare dintre categoriile enumerate anterior. Se vor utiliza 10 imagini ale testului tematic de apercepţie. Categoriile răspunsurilor negative: I. conducător. Refugiu. 9. simpatie. sînt atenţi.TEST DE INTELIGENŢĂ GENERALĂ Testul de faţă este corelat cu cele mai cunoscute scale (Slanfbrd-Binet. Sentiment de bucurie. II.T. fără a neglija acurateţea. în situaţiile degajate. Sentiment de neobişnuit. la ce se gîndesc şi despre ce vorbesc aceste persoane? ". Instrucţiuni: Răspundeţi la întrebările testului (1-90).) Adulţi şi copii Proba depistează conţinutul reprezentărilor subiecţilor testaţi vizavi de relaţiile adulţi şi copii.3. cînd îţi dai scama că realizezi succese. însufleţire. de nerăbdare la procurarea unor lucruri noi. Analiza rezultatelor Experimentatorul atribuie fiecare răspuns al elevului la una sau la mai multe categorii standard. Instrucţiuni: Citiţi atent descrierea trăirilor emoţionale enumerate în continuare (1-10). (4) fată. Sentimentul riscului. pasiune cînd lucrurile merg bine. Compătimire. urmăresc interese personale. recunoştinţă cînd comunici cu persoanele pe care le respecţi. bună dispoziţie. Priviţi imaginile care reprezintă adulţi şi copii. vorbeşte pe teme străine. 4. Categoriile răspunsurilor pozitive: I. Colaborare. putem considera că el posedă înclinaţii spre profesia de pedagog.1. îndrumare. ce simt. Or. intră în contradicţie. şi stabiliţi o ierarhie a lor.9. apărător. Astfel. Bucurie atunci cînd sc confirmă presupunerile dvs. Sentiment de bucurie şi satisfacţie cînd reuşeşti să faci ceva bun pentru oamenii dragi. TESTUL TEMATIC DE APERCEPŢIE (T. poeziei etc. adică în corespundere cu măsura în care doriţi să le trăiţi. Satisfacţie. pot fi şi răspunsuri neutre. III. Descrierea trăirilor emoţionale 1. Adultul este perceput de copil ca izvor al pericolului. reprimă voinţa copilului. se străduiesc să îndeplinească dorinţele celorlalţi. 2.4. Iată cîteva exemple de întrebări cu răspunsuri corecte: a) bărbat este pentru băiat aşa cum femeie este pentru: (1) tînăr. III. 8. Ulterior. Adulţii şi copiii soluţionează în comun diverse probleme. In felul acesta continuaţi şirul în funcţie de descreşterea importanţei pe care o prezintă pentru dvs. protector. pentru a vă reîntoarce la ele doar dacă mai aveţi timp. IV. lucrînd cît se poate de repede. descrierea respectivă.A. Interes şi profundă satisfacţie în procesul dc cunoaştere a noului. puteţi face calcule şi scrie rezultatele pe o pagină separată. (2) copil. ambigue. Adulţii şi copiii nu colaborează. 7. refuză să răspundă. 5. Cheia 6 9 3 7 4 10 1 5 8 2 răspundeţi la întrebările: „ Ce fac. cînd cei din jur te admiră. Adulţii şi copiii se compătimesc reciproc. pe lîngă enunţuri pozitive şi negative. s-ar putea contribui la orientarea profesională a elevilor care încearcă dificultăţi în alegerea profesiei „pentru suflet".2. agreabili. a esenţei fenomenelor.10. Testul se aplică persoanelor care au mai mult de 13 ani şi poate fi administrat individual şi colectiv. depăşesc anumite dificultăţi. senzaţii puternice în momente dc pericol. Adulţii şi copiii tind spre scopuri diferite. Nu meditaţi prea mult la o întrebare. Subiectul pur şi simplu enumera ceea ce vede în imagine. apoi numărul de ordine al descrierii ce vă convine mai mult dintre toate cele rămase etc. Conflict.8. Adultul se produce în rolul de învăţător. plasîndu-le după gradul de preferinţă. Săriţi-le pe cele care vi se par grele. Instrucţiuni: Vi se propune o probă care pune la încercare imaginaţia dvs. glumeşte. Wechsler). (3) doamnă. a faptelor ştiinţifice curioase. 7. 10. a muncii. satisfacţie la gîndul că în curînd numărul lor se va majora. Dacă majoritatea interpretărilor se înscriu în cadrul categoriilor pozitive. Lipsa hazardului. de miraculos care se manifestă într-un anturaj sau loc necunoscut. 6. Raporlaţi-le la dvs. (5) mulţime (4) b) ce număr urmează în seria de mai jos? 2 4 6 8 (10) . această „fonnulă" se va compara cu „cheia" care exprimă ordinea trăirilor emoţionale ce corespunde interesului pentru profesia de pedagog. mîndrie cînd poţi demonstra propria ta valoare ca personalitate sau superioritatea faţă de rivali. cunoscînd conţinutul constant al emoţiilor unei anumite profesii. stare de satisfacţie în momentele de odihnă. II. în ordinea descreşterii importanţei lor pentru elev).

scrieţi litera A. (4) grijuliu. (3) a mirosi. \^ este pentru ^ aşa cum ^ este pentru 34.. Care obiect nu aparţine mulţimii de mai jos? (1) radio. (2) maniacă. EI este pentru al lui aşa cum ea este pentru: (1) mine. 12. (2) probleme. Ion are 10 iei. (3) pix.. Dacă propoziţia este adevărată. (4) tulburată. (3) funie. este pentru aşa cum Q este pentru (a) H 0») FI (c) ^ (d) <f^ (e) ^ 28. A. Ce număr urmează în seria de mai j os? 3 9 15 21 4. 26. Următoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a fonna o propoziţie.. (b) sud-vest. /S. (5) al lui. 29. 10. (4) al ei. Vacă este pentru şură aşa cum este om pentru: (1) grajd.. scrieţi litera F. La fel procedaţi şi cu minatoarele cuvinte: Pe plutesc vapoarele niciodată apă nu. (4) plasă. 3. (4) telefon. | este pentru |~j aşa cum este pentru (a)</(b)\^(c)/>(d) f ](e) \^ Ce număr urmează în seria de mai jos? 21 20 18 15 11 Sud este pentru nord-vest aşa cum vest este pentru: (a) nord. 14. 13. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Care este al şaptelea număr după numărul aflat chiar înaintea lui 6? 6. Dacă propoziţia este falsă. (2) radio.. Ş. Ce număr urmează în seria de mai jos? 1 3 5 7 9. (d) 13 lei. Dacă propoziţia este adevărată. scrieţi litera F. Dinţii nu sînt falşi naturali dinţi. 22. Ţ. Dacă propoziţia este falsă. (c) 2 lei. Dacă propoziţia este adevărată. Dacă ar avea cu 3 lei mai puţin. £ este pentru ^y7! aşa cum ~^ este pentru (a)^(b)^(c)J(d)£(e)^ 33. (3) ai ei. (3) galop.. (2) interzis. (3) şocată. ar avea în jumătate cît Gicu.. Ce literă urmează în seria de mai jos? A C F G. I. (2) sănătate. (3) televizor. .. (2) al lor. (3) neimportant. (2) constructor. (4) pioşenie. (4) pensulă.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar c) Următoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a forma o propoziţie. în spaţiul rezervat. Următoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a forma o propoziţie. (d) sud-est. (c) nord-est. (5) condus. Botanist este pentru sociolog aşa cum plante este pentru: (1) femei. Dacă A şi B sînt litere.. 36. Care cuvînt nu aparţine mulţimii dc mai jos? (1) arhitect.. Arde lemnele pot nu uscate. Scrieţi litera la fel de depărtată de prima literă a alfabetului pe cît este de depărtat primul / de cel de-al doilea din cuvîntul inegalabili. scrieţi A. Următoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a forma o propoziţie.. Nu copacii verzi niciodată sînt (F) (Cuvintele pot fi aranjate în propoziţia Copacii nu sînt niciodată verzi. (2) citit. 8. scrieţi C numai dacă 5 şi cu 5 fac 10. litera A. Igiena se practică pentru: (1) apă. Ce număr urmează în seria de mai jos? 22 33 44 55 66 19.. Care număr n-ar trebui să facă parte din seria de mai jos? 2 4 100 38 20 7 d e 35. O minge jucat fotbalul cu este. Aţă este pentru haină aşa cum fir este pentru: (1) căptuşeală. (4) sociologie. (b) 4 lei. (2) baterie. 20... (4) a vorbi. Dacă propoziţia este falsă.. Care literă n-ar trebui să facă parte din seria de mai jos? AUQEOI 27. Dacă propoziţia este falsă. scrieţi F. scrieţi F.. Dacă propoziţia este adevărată. 2. Dacă propoziţia este adevărată. Ce literă urmează în seria de mai j os? A C E G I 24. care din următoarele afirmaţii este adevărată: (1) (2) Păsările cuibăresc primăvara Toate penele sînt uşoare (3) Şerpii nu au pene 16. Ce număr urmează în seria de mai jos? 18 12 15 10 12 8 30. 1. 15. (3) porţelan. (2) coadă. scrieţi. Ce număr urmează în seria de mai jos? 90 85 75 60 40 18. 23. care este falsă). (3) muzică.. d) Care obiecte nu aparţin mulţimii de mai jos? (1) creion.. Care cuvînt nu aparţine mulţimii de mai jos? (1) a vedea. ea este: (1) ignorantă. (3) instalator. Dacă o persoană este înnebunită. 38. Cu cîti lei are Gicu mai mult decît Ion? (a) 7 lei. scrieţi A. 7. (3) casă. 21. Distruge bombardamentul oraşe poate şi nu oameni. scrieţi F. (4) vagon. 31... (5) băţ (5) Lucraţi mai departe în acelaşi fel Reţineţi că în alfabetul utilizat în probleme sînt exclude literele A.. (2) lapte. (4) fermă..45 de minute. Care număr n-ar trebui să facă parte din seria de mai jos? 1 19 8 5 145 127 25.. 32. 17. Automobil este pentru roată aşa cum este cal pentru: (1) picior. 5. (5) metal. Trompetă este pentru cîntat aşa cum carte este pentru: (1) distracţie. (4) doctor.. scrieţi A. Timp limită . 39. (2) stilou. (2) a auzi. (3) societate. Următoarele cuvinte pot fi aranjate pentru a fonna o propoziţie. 11. (5) relaxare.. în care caz nu scrieţi altceva decît litera D. (a)LUO) m (c)B )3( )c? Ce număr n-ar trebui să facă parte din seria de mai jos? 2 6 17 18 54 162. (4) cuvinte. 37. Neglijent înseamnă (1) fără griji. Dacă numai păsări le au pene... Dacă propoziţia este falsă. (5) restaurant.

Care cuvînt nu aparţine mulţimii de mai jos? (1) un. Un snop de banane are cu o treime mai multe banane decît un al doilea snop. Dacă el are în buzunar 15 lei. (5) reprobabil. jumătate din cea a unei maşini care merge cu 40 km pe oră? (1) pînză.. 52. (4) resentiment... Un mercenar este: (1) soldat. cîte minute trebuie să mai meargă pentru a avea întîrziere de o oră? 69.. 82. 44. (4) dinastie.. (5) clasă.. (b) Bălţi. Naziştii au jefuit oraşele prin: (1) arme. (•) este pentru o aşa cum |] este pentru 48. dar unii cîini pot vorbi.. Ce număr urmează în seria de mai jos? 2 49.. (5) plan. (4) puţine haine.. (3) ac. (2) mitraliere. Fetele au întotdeauna: (1) inimi bune... Ce număr urmează în seria de mai jos? 978675 83. (4) bun. Sandu şi Ion au participat la o serie dc concursuri... (d) doliu. (e) ochiuri dese. 60... cu excepţia unui număr.. (4) vas... Cîte litere din rîndul de mai jos sînt în vecinătatea unor vocale. Totuşi. Care dintre cuvintele de mai jos este mai apropiat ca sens de cuvîntul şterge? (1) permite. Atunci: 1) toţi oameni nu sînt răi 2) nici un om nu este rău 3) toţi oamenii nu sînt buni.. care oraş se află pe locul al doilea pe listă? (a) Soroca. (2) haine. 78.... la al doilea concurs a pierdut cu 4 lei mai puţin decît Ion. Ce distanţă în km se află între cei doi motociclişti. Un sfat comprehensibil este: (1) rau. (c) Chişinău. (d) greutate. (b) melancolie. iar cealaltă jumătate cu 60 km pe oră... dacă viteza lui este 51. (1) pătrat. Un canoe are întotdeauna: 68 72 77 83.. (e) Cahul... [>TJ este pentru [J^J aşa cum (jj^J este pentru (a) lijjl (b) 85. 42... Un automobilist parcurge o jumătate de drum cu 30 km pe oră. Rîul Alb şi Rîul Verde au o lungime totală de 850 km.. (c) parfum. (5) apă. (2) absolutism. (4) furturi. (2) mic. (2) comprehensibil. (2) o. (4) soc. (3) distrugere. folosind cifre în loc de litere? 76. (4) plete. Dacă oraşul Cahul este înainte de Orhei şi Bălţi este chiar după Chişinău. Scrieţi numărul.. mătuşa Ana pune 1 păstaie de fasole la fiecare 2 boabe de mazăre.. 61. (3) haine. (3) chicoteli. Ce număr urmează în seria de mai jos? 65 53. atunci: 1) unii cîini pot cînta 2) toţi cîinii nu pot cînta 3) toţi cîinii nu pot vorbi. Care dintre cuvintele de mai jos este mai apropiat ca sens de cuvîntul este? (1) a fi.. Jumătate din banii aflaţi în buzunarele unui copil plus încă un leu reprezintă restul de la cumpărături.. 65. (a)D(b)« (c)i (d) ||(e) o 67. Dacă un tren are 3 minute întîrzierc şi întîrzie în continuare cîte 3 secunde pe minut. Plic este pentru pic aşa cum stoc este pentru: (1) poc.. cît este restul? 59.. Neînduplecat este opusul lui: (1) prost. 96 7 18 5 . 58.. Plan este pentru spaţiu aşa cum linie este pentru: 50. 66. Ciorapii de damă au întotdeauna: (a) fire de mătase... ABD este pentru CBA aşa cum QRT este pentru . Care dintre cuvintele de mai jos are acelaşi sens ca şi cuvîntul democraţie? (1) anarhie... (5) bombardare. tristeţe. Dacă întregul drum are 20 km. Un motociclist mcrgînd cu 30 km pe oră se află înaintea altui motociclist care merge în acelaşi sens cu 50 km pe oră. 55. 70. (3) locuieşte. Supărare este foarte apropiat ca înţeles de: (1) alegere. (5) figuri.. (2) democraţie (3) spiriduş. (3) inteligibil. (5) regret. (2) trunchi. Cît a pierdut Ion la cel de-al doilea concurs? 81.. (3) gustos.. (4) lungime. Atunci: 1)păsările mănîncă viermi 2)păsările nu se tîrăsc . dar 54. (2) apă. Dacă toţi oamenii au haine. 71..... (3) nişte. 57. Care cuvînt nu aparţine mulţimii de mai jos? (a) 41. cîte minute îi trebuie automobilistului pentru a-1 parcurge în întregime? 74. (4) curat.Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 40. (4) ea. (3) tolerant. pierzînd cu 6 lei mai mult la al doilea concurs decît la primul.. Dacă snopul mai mic are cu 3 banane mai puţin decît primul. atunci oamenii mari au (1) haine mari.. dacă pentru a-1 prinde din urmă pe primul cel de-al doilea are nevoie de 15 minute? 72. Cîţi kilometri poate alerga un cîine în 3 min.. Nici un cîine nu poate cînta... (2) elimină... Cît de lung este Rîul Alb? 80. dar viermii se pot tîrî. 68. iar 12 este F... în timp ce Chişinău se află pe listă egal depărtat de ele. Ce număr urmează în seria de mai jos? 66 63 57 45 .... 56. Una dintre seriile de mai jos este în ordine inversă faţă de cealaltă. (b) culoare atrăgătoare. (4) dreptunghi. (2) sînt. (2) deosebit.. (4) există. cum aţi scrie Beaded. Dacă a pus în supă 300 de boabe de mazăre şi păstăi dc fasole.. 79..... 63.. Dacă ar fi aşa. 47. (+g) (c) (3JJ (d) gg) (e) [Sg] Păsările nu pot decît să zboare şi să sară. Scrieţi numărul care apare în seria de mai sus pe atît de departe înaintea lui 14 pe cît K este depărtat de F în alfabet.. (3) vopsea.. (3) unghi... 43.. cîte banane are primul snop? 84. Cînd face supă. după R sau K? P A U L E G K A T L O I R Q O Z Ce număr urmează în seria de mai jos? 2 A 9 B 6 C 13 D.. Ce literă urmează în seria de mai jos? A C B D F E G. 46.... (2) haine mai puţine. 62.. (2) cerc. (3) detectiv. iar Rîul Verde este cu 250 km mai scurt decît Rîul Alb. 73.... Nici un om nu este bun. iar Orhei este al cincilea. 64. (3) putere a poporului. (4) încăpăţinat. Cîte litere din seria de mai jos se află înaintea lui A? A B K M X J T T V C R R P L 20 de oameni pot săpa 40 de gropi în 60 de zile. Ce număr urmează în seria de mai jos? 18 24 21 27 24 30 . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19. Sandu a pierdut 68 de lei la două concursuri consecutive. dar unii oameni nu sînt răi.... 75. (5) veste. cîte dintre ele sînt boabe de mazăre? 77. (c) regret..... Dacă 2 este A şi 6 este C şi 8 este D... în cîte zile pot săpa 10 oameni 20 de gropi? Cîte litere din rîndul de mai jos se află nemijlocit înaintea unui număr impar şi imediat după un număr mai mare ca 6? Z 1 9 A 4 B 3 14 19 C 8 9 B 9 D 12 E 17 Presupunem că Soroca este în capul listei. (d) Orhei. 45.

.. a) chimie.. 20(4)... 31(D)... c) sensibilitate. 70(5). 4) Rezultatul obţinut se va înmulţi cu 100. 46(21)... Ambele sînt destinate estimării rezultatelor şcolare şi a facultăţilor mintale constituite în procesul de instruire. 63(1).. d) duritate... d) agresiv... scrieţi A. Totalitatea opi niilor despre natură şi soci etate constitui e o. înmulţind acest număr cu 100. 10.. se va împărţi vîrsta mintală la 186. obţinem 126. 24(8). 84(d). Dacă subiectul are 15 ani şi jumătate sau mai mult... De exemplu: Subiectul în vîrstă de 14 ani şi 3 luni obţine la test 60 de puncte (60 de răspunsuri corecte). (3) lemn. e) conspect. 87. e) enumerate după fiecare afirmaţie... 56(60)... Exemplu: Cuvintele „biografie" şi „... Deci....... 8.. 60(3). a) raţionalism. Antonimul cuvîntului „perfid" este „. 72(4).. 49(5). 4(3).. Cifra obţinută este coeficientul de inteligenţă. Tabelul de corespondenţă între rezultatul Ia test şi vîrstă mintală 2-94 9-109 16-124 23-138 30-153 37-168 44-183 51-197 58-212 65-227 72-242 79-256 86-271 3-96 10-111 17-126 24-140 31-155 38-170 45-185 52-199 59-214 66-229 73-244 80-259 87-273 4-98 11-113 18-128 25-143 32-157 39-172 46-187 53-202 60-216 67-231 74-246 81-261 88-275 5-100 2-115 19-130 26-145 33-159 40-174 47-189 54-204 61-218 68-233 75-248 82-263 89-278 6-103 13-117 20-132 27-147 34-162 41-176 48-191 55-206 62. 51 (4).... Tabelul răspunsurilor corecte 1(2). e) anagramă. c) profesional.... 1.26.. d).. 30(A). 57(2). 38(c).. 28(F). 55(4). 39(7). 27(c). b) selecţie.. 40(d)." au acelaşi sens.. b) omenos.. Ele permit să se controleze evoluţia elevilor sub raportul sporului de cunoştinţe acumulate şi a capacităţii de a le folosi în situaţii variate. 73(30). 4.. e) erudiţie.. c) concepţie despre lume..1 punct).. 18(77).. Pentru această afirmaţie cuvîntul-cheie este „viaţă".. c) putere a poporului.. 32(d). Dacă este adevărată. 48(54).. 50(1). 86(2)... 90.... 22(2)... 10(1). Sandu are o colecţie de timbre de două ori mai valoroasă decît a oricărui dintre cei trei colegi ai săi.... b) iniţiale.. Ştiind că valorile colecţiilor celor trei sînt egale şi că toţi patru şi-au vîndut colecţiile. unei prelegeri. e) dinastie. pe linioara corespunzătoare.9 minute.. b).... 17(15). 3.. 23(K). 9(A). 74(SRQ).. 2) în Tabelul de corespondenţă între rezultatul la test şi vîrsta mintală se va afla vîrsta mintală corespunzătoare punctajului realizat. 14(4). c) erudiţie. c) viaţă. a) alineat. 58(c).. e) anatomie.5). 43(3).. a) întîmplare. 7(F).... d) clasă. a) inteligenţă.. c) fals... a) apreciere. e) dispreţuitor... 35(0). se va proceda după cum urmează: 1) Conform Tabelului răspunsurilor corecte. Ştiinţa care efectuează alegerea unor noi soiuri de plante şi animale se numeşte. Uman echivalează cu. d) fiziologie. c) botanică...... 67(3).... Lipsa interesului faţă de lumea înconjurătoare şi a poziţiei de viaţă active se califică drept... 78(3). în şirul variantelor-sugestii el este însoţit de litera c). 29(9).Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 3)păsările se tîrăsc uneori. 9. Dacă este falsă.." a) cinstit. 5(12)...Q.... e) un proiect.. Cuvintele următoare pot fi aranjate pentru a forma o propoziţie... Testele se aplică elevilor de 13-15 ani şi furnizează date despre acumulările subiecţilor la diverse grade de şcolaritate. 62(4). (5) submarin... Care număr este cu atît mai mare decît 10.. b) avangardă.... O culegere de legi care se raportă la un anumit domeniu al vieţii şi activităţii umane se numeşte.. ŞTUR-1 Numele___________________Prenumele______________________ Şcoala____________________Clasa__________________________ Anul şi data naşterii_______________________________________ Data examinării Subtestul 1 Iniţiere Instrucţiuni: Urmează 20 de afirmaţii logice în care lipseşte cuvîntul-cheie. 33(d). b) iluzie. Volum o carte bine definit nu are.. 88(2/5). 12(4). persoana are un I. d) un cod.l /ŞTUR-2 Testele ŞTUR-1 şi ŞTUR-2 sînt elaborate în baza unor criterii identice şi măsoară aceiaşi parametri.. Pentru a determina coeficientul de inteligenţă (I. (3) vapor... d) carte....... 6(F).. Cuvintele „democraţie" şi.. b) faptă eroică.. 45(4). 59(1). scrieţi F... 76(200). 69(2). egal cu 126 (bun).. 53(7). 64(4).... 2. c) rubrică.. 13(2).. 82(6)..Q. 19(3)... 42(9)... Litera care îl însoţeşte scrieţi-o în fişa răspunsurilor. e) hotărît.. 15(3)...au acelaşi sens. se va împărţi vîrsta mintală la vîrsta cronologică (exprimată în luni). se va calcula numărul răspunsurilor corecte (un răspuns corect ... Expunerea succintă a conţinutului unei cărţi. 2(1)..... Tabelul de corespondenţă între rezultatul la test şi vîrstă mintală arată că 60 de puncte corespund unei vîrste mintale de 216.pronunţat ai chiu). 52(90). 66(8. d) index. b) un decret. 83(12). 41(1).. a) monogramă.... 68(1140). Numărul 216 împărţit la 171 (vîrstă în luni) este egal cu 1. 25(1).. 80(1). (4) plută. 47(c). 87(15). (4) sfori.. e) scriitor. (2) balenă.. 140 şi mai mult 131-140 111-130 91-110 71-90 Sub 71 Clasificare Excelent Superior Bun Normal Slab Inferior Procentaj 1% 3% 26% 42% 24% 4% 2. 44(27). e) înfumurare. 61(4). b) pasivitate. d) amabil. b) perspicacitate. c) autograf. Primele litere ale prenumelui şi numelui de familie se numesc. 7.. 54(10).... 75(4-10-2-8-10-8).. Distribuţia punctajelor .. 79(550). e) aroganţă..... 21(4)... unui raport se numeşte. c) o tradiţie. 3(27)... 5.. d) talent. 89(5)... 3) Dacă subiectul este mai tînăr de 15 ani şi jumătate. 71(5).. 90(A). (2) formă.. 26(Q). ll(b).. Găsiţi acest cuvînt printre cele cinci varianle-sugestii a).... 37(6). 6... 85(2). d) fragment. cu cît el este mai mic decît diferenţa dintre 30 şi 10? 88. Cutiile au întotdeauna (1) unghiuri. a cîta parte din întreaga sumă i-a revenit lui Sandu? 89. a) anarhie... .... TESTE ŞCOLARE DE DEZVOLTARE MINTALĂ ŞTUR. 16(4). 65(3)... b) contradictoriu. 86. Prin urmare.. în fişă.. 77(2)...221 69-235 76-250 83-265 7-105 14-119 21-134 28-149 35-164 42-178 49-193 56-208 63-223 70-237 77-252 84-267 8-107 15-122 22-136 29-151 36-166 43-181 50-195 57-210 64-225 71-240 78-254 85-269 I. b) citată. a) social. pe linia corespunzătoare afirmaţiei respective trebuie scrisă litera c). Pasăre este pentai peşte aşa cum avion este pentru: (1) barcă.. 81(d). 34(17)... a) o rezoluţie.. Timp limită .. d) părere..... c).. 8(9).Q.. 36(c)... Cunoaşterea temeinică a uneia sau mai multor ştiinţe şi cultura vastă se numeşte .

12. d) interacţiune. mişcare . a) democrat.a) fundamental. b) contramandare. d) gospodăresc. 3.? a) stat. c) public.compozitor.. Dintre cele patru cuvinte a). d) sămînţă. b) repaus....cald. d) combustibil...finiş... c) aptitudine. d) frază. 14. Exemplu: Melodie . prolog . d) lucrare.. b) ciclon. Cuvîntul „identic" este în opoziţie cu cuvîntul „.a) alungit.. b) muncitori. e) brad. d) depravat.5 minute. d) camuflat. Termen . Plantă . d) înapoiat. Sclavagişti . Scrieţi în fişă... a) invenţie. c) natură. avion ... Opoziţia este.a) antichitate. b). b) muchie. a) o rezistenţă. 17. a) dragoste pentru oameni.? a) capitalism.spor. d) voluminos.poezie. d) ferment..... c). c) culminaţie. d) nuvelă. I <.moarte. b) libertate personală.. c) albumină. d) latitudine.. c) nefavorabil. b) eficace. e vorba de. El este însoţit de litera b). e) imponderabilitate. b) dificil.. Primele două se află într-un anumit raport unul faţă de altul. c) feudali.... d) haos.. e) gen.. e) emancipare. 10. d) acţiune.. Progresist . Cuvintele „altruism" şi „. Subtestul III Instrucţiuni: Fiecare însărcinare a subtestului constă din trei cuvinte. litera care îl însoţeşte. b) radical.. Etica este o ştiinţă despre..orînduirea sclavagistă. Verb .a) liber.. Mit ... c) capitalism. d) proprietate privită.... c) comunicare. Vers . c) alegere.a) stabil... d) amînare. c) moleculă.. Sferic . gravitaţie . d) model.... c) vesel.. c) temperatură. e) artă. c) climă. e) respiraţie. d) cultură. c) plantă. e) orînduire feudală.... d) progres. Căldură-viabilitate.. d) societate..tulpină. Pentru fiecare alegeţi sinonimul (cuvîntul cu acelaşi sens).? a) inerţie. egalare în drepturi este . factor -? a) diferenţă. b) rimă. b) apă.. 18.? a) explorator. a) lege.. e) o decizie.? a) spaţiu.. pe linioara respectivă... e) terra. Scrieţi în fişa răspunsurilor." a) analog. c) schimbare. b) scriitor... povestire . Negativ . b) antichitate. b) o comunitate. substantiv ... c) strofă.. b) numitor. 10. în fişă. c) concepţie.. b) emigrare. c) un compromis.a) etică. d) special... . alegeţi sinonimul potrivit.... 9. Sentimental . c) imponderabilitate.? a) ţărani şerbi.. d) stat. c) producţie.. c) agricol. Omul cu atitudine sceptică faţă de progres este. c) constructor.. 7... 9. b) mişcare. d). c) înapoiat. ţ.II minute. Columb . b) discuţie..? a) relief.sumă.a conjuga.? a) a schimba.... c) sclavagişti. c) bază. b) ac. 14... pe linioara corespunzătoare. b) înşelător. d) egoism." au acelaşi sens. Timp limită . Fulger . c) a întrebuinţa. Ideal . Imoral .. 6..? a) orînduire sclavagistă. c) conservator.. b) reciproc. b) prefaţă. 20. b) public. c) produs. celulă . oxigen-? a) gaz. Trandafir.. 2. Timp limită . orînduirea sclavagistă . d) înmulţire.... e) interacţiune. b) politică.mizerie... 18. e) elicopter. avionul este asamblat de constructor.. Obştesc . Subiectiv . c) ostilitate. Modificare .... e) serviciu meteorologic.a) eveniment.burghezie. 2. d) discordanţă. e) uniune... c) propoziţie..a) copie.a) intelectual.a) istorie. 20. d) perfecţiune... c) izolat. b) mişcare. b) respingere.. c) amabilitate.. b) morală. exploatare feudală . d) dezvoltare. d) umiditate.a) local. anticiclon-? a) timp senin. b) economic.. c) erupţie. S.. de superstiţii. 19.. cutremur de pămînt . 6) Ferigă .. e) moleculă. Război . Prin urmare.... c) forţă de gravitaţie.triunghi.. e) fulgi. Cuvintele „prioritate" şi „. 12. d) acţiune. d) diferit.? a) lichid.. e) găsiţi cuvîntul care este legat în acelaşi fel de al treilea cuvînt.. e) prizonieri. b) dezvoltare. d) ritm. Munţi . b) cromozom... 16. 4.. c) inegalitate. 12.. 5. Răspunsul corect este „constructor" şi este însoţit de litera c). Scăderea presiunii atmosferice-precipitaţii.. b) avansat. e) a scrie.. e) număr. Civilizaţia este. d) infim. c) polemică. pe linioara respectivă.. poezie . c) natură.? a) nucleu. d) victime. d) a declina..a) necesar. trebuie scrisă litera b)..floare.? a) titlu.. c) personal.. 15.. d) straniu. b) formă. cub . Argument . d) deosebit. Start . e) feudalism. republică .Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 11. Subtestul II Iniţiere Instrucţiuni: In partea stingă a foii urmează un şir de cuvinte... 17. Cuvîntul „veac" este sinonimul cuvîntului „secol". b) rotund.? a) carte.. a) concurenţă.. b) înţelegere. d) aprobat. Eliberarea de o dependenţă. c) examinare. c) polemică.. d) ştiinţă... stare de agregare .. Analiză . e) ţărani. b) temperatură. d) tratative.. d) anotimp. 17.. 4.. e) contradicţii. d). adică au o oarecare legătură între ele... d) primat... e) îndrumare. b) manifestare.. d) liberal. 15..a) practic. 19.. Printre variantele-sugestii a). Morală .. c) o opinie. e) moralitate. 13. c) extensiune. b) idee. a) psihic... c) abil.a) nereuşit..? a) aeroport. Anulare . Figură ... b) şerbi.. b) creaţie. c). care trebuie scrisă în fişă.? a) februarie.. ger . b) zăpadă.? a) con.? a) poem. c) eveniment. 13. e) faţetă. Etalon . Extindere .. 15. d) apă. b) relaţii...lumină. d) formă de guvernare. a) o comunicare.. 11.. b) burghezie.călător.. Exemplu: Secol .a) furnizare. b) planificat. Coaliţie este. e) diviziune.." au acelaşi sens..... d) o politică.. b) sensibil. b) formarea munţilor. c) impozant.plan.. c) îngheţ. e) vegetaţie. 7. Radical ..a) reverie.? a) piatră.înălţime... b) unic. 5.. pe linioara respectivă. Identificaţi acest raport. 1.a) dovadă. b) zbor.... Roman . b) un acord. 14... c) plantă. Agrar .. e) anarhist.a) studiere. c) neplăcut.. e) proză. 11.. Eficient ..a) atracţie.. climă . b) veac. d) prezentare. litera care este sinonimul cuvîntului dat.. 1. Dreptunghi ... Rece .. Gravitaţie . 8.. d) greutate. c) legendă. 16. 19. Dacă o discuţie se încheie cu cedări reciproce din partea interlocutorului.capitol. d) triunghi.a) semnare.. c) gol. robi .. b)..a) poetic. e) fenomen al naturii. d) muncitori salariaţi. d) deprindere. e) epilog.... 18. b) viitor.. Orînduirea primitivă . d) drept.... pin . c) înălţime... b) a fonna. 20. Precum melodia e scrisă de compozitor. Bogăţie . 16... c) evident.... b) observare. a) o formaţiune...

15.precipitaţii Alegorie-descriere Furtună-uragan 2. Patru dintre ele au o particularitate comună. Fişa răspunsurilor corecte pentru subtestele 1-5 Subtestul 1 Subteslul II 1.rază. d) venă. d) arteră.curaj Canal . c) a dansa. 64 9. Integral. 6. Exemplul 2: Ploaie . 8. d) doliu. e) artizanat. Deci. a) ploaie. c) dreptunghi. 20. 12 . d) a linişti. a) schiţă. 13. e) meseriaş.. circumferinţă . a) prefix. d) iritabilitate.. acest răspuns trebuie scris în fişă. 3. d) subiect. b) a salva. c) arteră. Exemplu: a) a merge. 18. b) giruetă. 10. b 3. 13. Numeral . e) linie. e) a conjuga. d) frescă. c 6. Acest cuvînt generalizator trebuie sens in fişă. b) roman. 14. 13. 4. 9. Generalizare Instrucţiuni: Urmează perechi de cuvinte. 13. 12. recurgeţi la diverse operaţii matematice: adunare. a 3. 8. a) bioxid de carbon. a 5. 10. c) termometru. 8. a) dreaptă. c) icoană. b) segment. d) pătrat. b) ştiinţă. 24 2. d) ecuator. 5.baladă Inimă .. _e______ ____c___ b _d________ ____a _c______ b _d_______ ____e a d 6. 12. b) oraş.zoologie Poveste . 11. 7. 11. c) a trata. d) secetă. c) clorofilă.sud. 11. 7. c) inimă. a) literatură. 15. c) apă. 49 11. după 12 va urma numărul 10. e) eseu. 16. b) comparaţie. d) busolă. e) alegorie. b) romb. respectînd o anumită legitate. pe linioara corespunzătoare trebuie scrisă litera d) care îl însoţeşte. 11. 9. b) hartă. 4 . 25. d) arhitectură.? a) pustiu. j2 15. _b________ 5. d) parte a vorbirii. 7 5. aortă . Asia-Africa Feudalism . d). b) segment. c) informaţie. b) nutriţie. c) povestire. apoi se adaugă 3. e 16. a) citoplasmă. d) desinenţă. 14. b) pol. Acest număr se scrie în fişă.? a) a merge. 18. a) tristeţe. a) marfă. 11. Patru cuvinte definesc stări de mişcare şi numai verbul „a şedea" arată o stare de repaus. d 4. care urmează unul după altul într-o anumită ordine. 4 <. a) triunghi. Identificaţi-le şi le exprimaţi într-un răspuns exhaustiv. Prin urmare. c b b c d b b d c b b Subtestul V 1. c) creştere. 10 18 18 11 32 26 36 56 6. d) poveste.? a) arc. Subtestul IV Clasificare Instrucţiuni: Fiecare însărcinare a subtestului conţine cîte cinci cuvinte a). 8. 19. e 4. 12. 7. e) climă. d) cerc. c) lungime. e) cerc. 1. Acest şir respectă următoarea legitate: mai întîi se scade 2. b) oscilaţie. c) regret. Ambele cuvinte din pereche posedă aceleaşi particularităţi esenţiale şi generale. 12. e) înmulţire. medic . e) rădăcină. Ciocan .baraj Cer înnorat .? a) inimă. Timp limită . Pentru a determina legităţile şirurilor numerice. c) greutate. d 6. 10. d c d b c a _____b c _____d a c Subtestul III 1. 12. b) rob. Timp Umilă . 8.capitalism Gaz-lichid Copenhaga . 24. d) deznodămînt. 14. b) lumină. 17. a) lungime. 10. Determinaţi legitatea în baza căreia este format şirul numeric respectiv (fiecare şir îşi are ordinea sa) şi găsiţi numărul care îl continuă. d) greutate. 5.artă Sumă . e) nuvelă. c 5. c) dreaptă.. e) viteză. 37 10. înmulţire. b) zăpadă. c) forţă. Scrieţi numărul găsit în fişă.produs Clasicism-realism 1. e) bani.moleculă Ştiinţă-artă Amper-volt Mozaic . b) poezie. b) melancolie. d) brumă. 15. b) mozaic. c) sufix.. b 2.a bate. c) ploaie. c) pictură. însă. 9. 13. 14. e) pensulă. precipitaţii . Scrieţi acest răspuns pe fişă (119). a) peisaj.ţesut. a) sclavagist. 16.grindină Răspunsul corect este „precipitaţii". b 2. 13. a) aortă.. b) organ. 19. 4. 12. a) prolog. 6. 14. scădere.. 16. Exemplu: 9. 1) 6 2) 9 3) 2 4) 10 5) 1 6) 3 7) 15 8) 1 9) 1 10) 1 11) 1 12) 31 13) 174 14) 54 15) 301 Subtestul VI 9 1 3 12 3 4 13 2 2 4 2 24 171 19 294 12 7 5 9 6 6 16 4 5 9 6 18 57 18 49 15 1 6 11 8 9 12 8 10 16 15 13 54 14 44 18 5 8 8 16 13 17 16 17 25 31 9 18 6 11 21 1. b) prepoziţie. ____c 4. e) mahnă. c). c) iarmaroc. 92 12. 13. d) a şedea. e) epilog. Diametru . a) descriere. b) culminaţie. Subtestul V Şiruri numerice Instrucţiuni: Fiecare punct al subtestului conţine un şir de numere. 10. 9. _b________ 2.. Găsiţi cuvîntul „în plus " şi înscrieţi în fişă litera care îl însoţeşte. e) a comunica. b 3. împărţire. 24 7. Exemplul 1: Brad-pin Răspunsul corect este „copaci coniferi". Botanică . a) barometru. b) a sări. 8. Timp limită . în fişă. 3.arteră Atom . 4. e) capilar. a) paralelă.? a) a opera. a) proverb. d) muncitor. e) azimut. pe linioara corespunzătoare. ____c 3. b) acţiune. 18 8. a 6. al cincilea.. 7. d 2. _____ 36 6. 8. a 5.9 minute. 3 [] 3. 8. Nord .. c) caracterizare. 15 9. 10. e) densitate. 7. b) metru. c) precipitaţii. e) a alerga. 16. c) participiu. b). e). 16. 9. 11. e) sînge.9 minute. 22. 23. e) pol. b) venă. 15. 7. 2. 14.cantitate. Epiteliu . d) gospodărie naturală.. 14..8 minute. 9. este „ străin " acestei enumerări de cuvinte. a) viteză. El este „în plus".Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 21. este în plus. 15. c) ţăran. 11. a d e b a b e c e c Subtestul IV 1. c) poem.Managua Grăsimi-albumine Dîrzenie . 15. c) meridian. _ b ______ 1. d) pătrat. d) nuvelă. 10. verb . 7. d) volum. d) amidon. 9. 9. e 4. e) triunghi. 17. e) grindină.

. a) paradoxală. c) atitudine.. închipuire Chimie organică Biologie. c) integral. d) bunăvoinţă. e) filozofie.. Antonimul cuvîntului „stabil" este.. 3. caracter Mărimi fizice. c) nedezvoltat. b) fragil. 20. d) strămutare... d) suveran. c) tacticoasă.. tablouri etc.... 5.... rezervor de apă Artă. d) competentă.. O persoană care se comportă adecvat şi respectă măsura în toate este. 14. ecuator..au acelaşi sens.. e) rapid. Un stat independent în raport cu alte state este stat. Un gînd interesant sau bine finisat. c) filologie. Găsiţi acest cuvînt printre cele cinci variante-sugestii a)..... c) rar. 15. 25. c) continuu... e) un abonament.. climă Natură - 1. 8...... a) logică.. a) transparent. ştiinţe despre natura vie Formaţiune socialeconomică 4. b) paşnic... d 19. c) optimism... c) dezvoltare. c) continuitate. organe ale omului Oraşe Elemente... 18. 3. 9. b) echivalent... c 17. lucrări de artă plastică Fenomen atmosferic Rezultat al operaţiilor matematice Procedee literare Curent în artă. 10. Substanţă Legendă.. Antonimul cuvîntului „unilateral" este . 2.. creaţie Climă. e) scriitor.... e) multilateral.. molecule conţinutul celulei Etică. d) ipotetică..) constituie.. Migraţia este.. 6.... 11. d). Universal înseamnă. 15. 19. d) victorios. b) simpatic. ploaie Matematică Creaţie. d) cooperare. d) util. _e_____ 19.... a) comunicativă. mit.. a c c c 17. 10.. 2 puncte Părţi ale lumii Biologie..... în fişă.. O atitudine luminoasă... gen de activitate Calităţi pozitive ale caracterului Unităţi de măsură electrice Substanţă. a 20. a) confruntare. 6.. b) linişte.. 11. „Total" echivalează cu..... construcţie Frescă. a) totalitar.. _______ 154 Serviciul psihologic şcolar____________________... a) suveran. e) modestă. c) valoare. a) parţial.. 20. b) justă...Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 17. a) autonomie... e) complex." au acelaşi sens. e) indiferenţă. 16.. radioasă faţă dc viaţă se numeşte.. c) dialog.. Răspunsurile corecte pentru subtestul VI Nr. conţinutul substanţei Creaţie Calităţi ale caracterului.. nuvelă Literatuiră. _d_______ 18. a) dezvoltare. 17. a) tristeţe......... d 18. Anatomie Ţări.. 5... b) fragment. b) faptă eroică.... c) răspîndit... b) competent. Pentru această afirmaţie logică cuvîntul-cheie este „viaţă". stil artistic Cataclism Bazin. ştiinţă Forţă. exprimat laconic. a) orientat.. e) unitar.. d) variabil. a) anturaj... pictură Natură. 7.. d) spontan. stare a corpurilor Organe interne.. stare a naturii Operaţii matematice... Cuvintele „autocratic" şi..... c) drept..au acelaşi sens. b) absolutist... d) sentimentalism. c b d a c c 21.. 12.---------------------------------i - ŞTUR-2 Numele________________Prenumele _____________________ Şcoala____________________clasa _________________________' Anul şi data naşterii_________----------------. 18. pe linioara corespunzătoare afirmaţiei respective trebuie scrisă litera c). b) agresiune. 2. O afirmaţie nejustificată este.. 12.._____ 24. înţelepciune Substanţă. a 19.. în şirul variantelor-sugestii el este însoţit de litera c). d) util. orientare literară Stihie Apă... d) progres. Prin urmare.... c) solidaritate.... reuşit. pe linioara corespunzătoare. a) elocvent..... Subtestul II Iniţiere . unităţi de măsură 13.. e) unitar.. 13... b) unitar. Exemplu: Cuvintele „biografie" şi „. vase. a) o adnotare. Enumerarea sistematică a unor obiecte (cărţi. c) ambiguă.. O perioadă de timp cu durata de 10 zile se numeşte. b) sociologie. _________________________ Data examinării____________________________ Subtestul 1 Iniţiere Instrucţiuni: Urmează 20 de afirmaţii logice în care lipseşte cuvinlul-cheie.. a) permanentă. 16. trepte de dezvoltare Literatură. c) răspîndit. d) surogat.. c) tratative. Un răspuns scurt şi precis este un răspuns. 8. electricitate. 7.... d) înfloritor. ager se numeşte... a) întîmplare.. d) un catalog. b) laconic.. Cuvintele „autodirijare" şi. c) democratic. c)... b) obiectivă. 4. d) întîmplare... Substituentul care are o valoare egală valorii obiectului substituit este... b) timp. e) greşită.. Litera care îl însoţeşte scrieţi-o în fişa răspunsurilor.. b) condiţie... Colaborare este... 17. e) multilateral. Bazine de apă artificiale Artă plastică.._____ 23. c) schimbare. Substanţe organice Cultură. 19...... 19. Ansamblul ştiinţelor ce studiază limba şi literatura ce numeşte. a) materie primă. e) enumerate după fiecare afirmaţie.. c) povestire. e) viaţă... Cuvintele antipatie şi..... Creaţie orală.... b) rar. _a______ 20.. Timp limită 9 minute. c) viaţă. 1. 14......au acelaşi sens... e) forţat. stare a substanţelor Organe ale circuitului sangvin Capitale Cele mai mici elemente componente ale substanţelor 9. folclor Stare de agregare. b) un dicţionar.. Evoluţie este.. operaţii cu numere Mod de exprimare Direcţie. c) amănunţit.... d) estetică.. creaţie._____ 22. 18... b).. e) unitate... b) lege. calităţi.. d) carte. a) ordine. c) manual. obiect Societate. insule Conţinutul celulei 0 puncte Tări... e) dependenţă. a) aforism. d 18.... formulare Distrugeri Vitamine.. ştiinţă 1 punct Continente Ştiinţă... vitejie Unitate.. d) epos. d 20. ____c___ 17....

.. 2. d) progres. d)... litera care însoţeşte sinonimul cuvîntului dat. pe linioara respectivă.. pe linioara respectivă. Rentabil-a) echitabil. Pentru fiecare alegeţi sinonimul (cuvîntul cu acelaşi sens). c) eveniment.. b) veac. Scrieţi în fişa răspunsurilor. c) însuşire. Timp limită .a) fenomen.. d) stabil. Exemplu: Secol . b) întîmplare.. Prin urmare. c) valabil. alegeţi sinonimul potrivit. b).a) istorie.. trebuie scrisă litera b). El este însoţit de litera b). c). Analogie .Serviciul psihologic şcolar 82 8 3 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar Instrucţiuni: In partea stingă a foii urmează un şir de cuvinte. 1.. Dintre cele patru cuvinte a). d) asemănare. b) economicos.5 minute.. în fişă. Cuvîntul „veac" este sinonimul cuvîntului „secol".

început . e) miros. feudali .a) răzbunare. A compensa . Simptom .literă. c) valoros.? a) arc. Exemplu: Melodie . 17. b) privatizare. e) perimetru. c) furtună. clase . c) iraţional.a) poetic.. b) punct. d) acţiune. b) gerunziu. bilă . c) anonim. c) a spori. b) deplorabil. b). d) a încălzi. b) sentiment. Pătrat . 22. 21. Cuvînt . 8.conjugare. d) combustibil.a) a se acomoda.? a) noţiune. c) aroganţă. 10. d) timp. e) a aduna.. Sancţiune . 19.? a) aer.compozitor.? a) a fugi. c) deprindere. avion .vedere.. b) moleculă. d) grotesc. Subtestul III Instrucţiuni: Fiecare însărcinare a subtestului conţine trei cuvinte. 20.? a) ţărănime. d) virgulă. Climă . sclavagişti . c) cuvînt.? a) temperatură.climă continentală. c) ton. 5. Respiraţie . c) arc. 16. d) a despăgubi. d) teoretic. c) lege. e) linie. d) seniori.. d) particularitate. c) clorofilă. d) separat. e) frunză.sfîrşit. b) oxigen. 10.a) moale. Ochi . d) perfid. Conservatism . e) mişcare. Discuţie . Identificaţi acest raport.obiect. Abstract . e) declinare.a) practic.? a) socialism. acumulator . e) însuşire. 6. e) tropice. b) zbor.? a) aeroport. Utopic .? a) haos. 14.a) caracter.a) rutină. Ea trebuie scrisă în fişă. nuvelă . d) interacţiune. d) val. b) capitalişti..est. e) pauperizare. e) burghezie. b) sud. 2. 11. Sentimental . Timp limită — I I minute. Intelectual . verb . Sclavagism . 15. d) nucleu. b) fruct. încălzire . c) constructor. c) clase. pe linioara corespunzătoare. Cerc .? a) Japonia. armonie . 18. c) zeflemitor.robi. d) arbitrar. d) proză. b) experimental. 9. d) valoros..a) sensibilitate. c) dorinţă. c) deformaţie. Lumină . secetă . Interpretare . d) veritabil. d) corp. d) coardă. b) discutabil.. b) tropice. c) denumire. b) vesel. d) insecte. Î3. 23. Număr . c) neescnţial. c) respingere. d) gaz.? a) diagonală. d) a se orienta.. d) mîndrie. d) straniu.. b) a transmite. c) eroism. c) inegalitate. 15. e) climă. Patrimoniu . Vest . c) fier. 20. 16. Ferestrău . 4. 7. b) moştenit. Răspunsul corect este „constructor". b) a investi. 8. Vers .sete. substantiv . atracţie . c) lectură. d) inundaţie. b) diagonală.? a) a include. c) noţiune.? a) rege.? a) sferă. c) ţară. 4.a) imagine. b) sistem.întuneric. Printre varianlelesugeslii a). e) temperatură. c) faţă. b) soare. d) rază. c) a se mişca. c) ţesut. e). d) moştenire.cer senin.a) investit. c) rozătoare. d) formare. b) independenţă. c) separat. c) anticiclon. b) interacţiune. b) spaţiu. 17. e) elicopter. e) maimuţă. segmente . A se adapta . c) clasă. c) abil.? a) metal. Precum melodia e scrisă de compozitor.? a) latură.Serviciul psihologic şcolar______________________________________________ J56 15 7 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 3. b) mintal. cub .. b) vesel. 12. e) nobili. d) lumină.? a) robi. b) orînduire sclavagistă. Absurd . găsiţi cuvîntul care este legat în acelaşi fel de al treilea cuvînt. b) polemică. c) a încălzi.a) opinie. b) simţ olfactiv. c) microscop. 14. feudalism . propoziţie . 1.. c) lirică. 6.? a) căldură. b) declinare. .? a) conjuncţie.? a) poveste. Arşiţă . Absolut ..a tăia.suprafaţă. b) morală.feudalism. d) ţară. Substantiv . Ironic .. b) ideal.a) autoritar. c) volum. d) comunicat. stare de agregare -'? a) volum. c).a) discuţie. d) gură. ciclon . b) a se învăţa. înfumurare . b) tălmăcire.? a) precipitaţii. 5. c) dreptunghi. 19. Goldstrim .circumferinţă. Verb . c) conjugare. b) catastrofa. e) segment.unde. care este însoţit de litera c). d) calitate. Om-mulţime.? a) simţ tactil. d) crimă. e) dramă. b) pedeapsă. b) timiditate. c) pustiu. adică au o oarecare legătură între ele. Scrieţi în fişă. b) rază. Nuc copac. 18. Privat . Creşterea presiunii atmosferice . ţunami .. d) nelimitat.fracţie. e) nori.bioxid de carbon. 11. d) convingere. d). d) muchie. mamifere . b) moleculă. Primele două se află într-un anumit raport unul faţă de altul. Raze . avionul este proiectat de constructor. 13.a) versat. celulă-? a) plantă. d) capitalism.. b) sclavagişti. Nuanţă . b) epos. c) conversaţie. 12. forţa de elasticitate .dilatare.a) exagerat. 3. b) stat.a) irealizabil. nas .curent. pe linioara respectivă. e) orînduire socială. 9.a) a pierde. litera care îl însoţeşte. c) particular. fotosinteză . Ţărani şerbi . 7. d) a transfonna.a) civilizaţie. c) sensibil. e) greutate. e) caiet.poezie. c) biserică. d) exploatare.

. 14. c) vegetaţie. 19.? a) latitudine. e) floare. c 13.. 18. b) umiditate. c 11. 10. 16.. e) industrie. 7 4. d) oscilaţie.19). a) direcţie. b 3. c 9. b) tulpină. 25. Intensitate . e) relief. a 15. Găsiţi cuvîntul „ în plus " şi înscrieţi în fişă litera care îl însoţeşte... b 13. 4. Exemplu: a) a merge. c 2. a) alimentare. 11. 18.Luanda 7.vîrtej Bazin-canal Reformă . a e e b Răspunsurile corecte pentru subtestul VI Nr. 7. 17... Temperatură . d) feudal. d 12. Acest şir respectă următoarea legitate: mai întîi se scade 2.. stare a substanţei Organe interne Operaţii matematice Capitale Orînduire socială. 18. relaţii de piaţă-? a) gospodărie natură. d 16. e) viteză. e) ecuator. c) venă. Subtestul V Şiruri numerice Instrucţiuni: Fiecare punct al subtestului conţine un şir de numere.geometrie Trădare . 20. 21 5. el trebuie înscris în fişă. d) alegorie. Patru cuvinte definesc stări dc mişcare şi numai verbul „a şedea" arată o stare de repaus. d) creştere. Timp limită . b) dramă.. Roman .capitalism Algebră ._____ 24. b) oraş.. c 10. c 14. a) muncitor. 9.adîncime. b) respiraţie. e) dreptunghi..povestire 1 7 .. d 8. 20. 19. c) punctuaţie. e) piesă. a 16.. 2. d) paralelă. e) conjuncţie. e) arteră. El e „în plus". e a c d a Subtestul IV 1. b 6. a 4.9 minute. e 13. e). 4 15. c) epitet. 2. 17. b) ţăran. 16.8 minute. b b e d c Subtestul V 1. 13. 17. c 5. 94 12. d 14. a) metaforă. c) trapez. e) meseriaş. c) comedie. 1. 18. 3. b) fabulă. 7. Prin urmare. d) greutate. e) medicină. b) cub. 6. c) meşteşug. b 16. 6.. c) a dansa. 10. c) pol. b) orientare. b) triunghi. a) aortă. recurgeţi la diverse operaţii matematice: adunare. Atelier .. b) uragan.laşitate Cutremur de pămînt . a 15. b 11.. Subtestul VI Generalizare Instrucţiuni: Urmează perechi de cuvinte. Nas .. 31. Scrieţi numărul calculat în fişă. e) a alerga. 43 10. e) deformaţie. a) proverb.. insule Clase - 9 minute. 11. înmulţire. d) poveste. b) monolog. d) astronomie. c 7. a) tablou. d 7. c 5. c). a) glob. d) azimut. 14. 2 9. a 9. e) erupţie vulcanică. 15. d 6. c) frunză. 12 3. c) volum. 4. e) conştiinţă.. a) morfologie. 19. 19. Ambele cuvinte din pereche posedă aceleaşi particularităţi esenţiale şi generale.revoluţie Spor . 3. d 8. 17. a) Grecia.. Ocean . Timp limită •i II Răspunsurile corecte pentru subtestele 1-5 Subtestul 1. 8. 8. c 14. 18. 7 58.pin. părţi ale organismului Operaţii Oraşe Epoci de dezvoltare ale statului 0 puncte Ţări Fizică Om... Absolutism-democraţie. a) cutremur.. c) rob. 1. scădere. c) zicătoare. a 3. Exemplu: 9. 3. respectînd o anumită legitate. d 12. 4. părţi ale corpului Matematică Ţări.. 28. c d c b c Subtestul 111 1. 8. a 9. Organe de simţ Organe Descriere a feţei. c 5. este în plus. Acest număr se scrie în fişă. b) sintaxă..alegorie. 2. b) esofag. Determinaţi legitatea în baza căreia este format şirul numeric respectiv (fiecare şir îşi are ordinea sa) şi găsiţi numărul care îl continuă. Subtestul IV Clasificare Instrucţiuni: Fiecare însărcinare a subtestului conţine cîte cinci cuvinte a). 17. 33.. 25. d) gospodărie naturală. 8. 4. a 12.. 29 2. e) temiinologie. după 12 va urma numărul 10.Serviciul şcolar psihologic 15 8 15 9 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar 1) 2) 3) 4) 5) 1 6) 7) 8) 9) 10) 11) * *v 12) 13) 14) 15) 24. b) astrologie. Republică .solid împărţire . b) meridiane. 11. d) marfă. 9. d 10. d) Brazilia. a) cilindru. 8. 8 14. Lisabona . 18.monarhie 1 3 . 20. d) vîrtej de nisip. 1. 12. 17. apoi se adaugă 3. d) stamină. 5 3 1 6 2 1 11 128 1 255 3 47 92 256 1 9 7 4 8 4 4 12 64 3 127 4 39 46 37 2 13 6 3 11 6 8 10 32 7 63 8 32 44 64 4 17 7 6 13 12 13 13 16 13 31 17 26 22 31 7 21 9 5 16 14 19 9 8 21 15 33 21 20 16 28 25 7.. e 4. a) legendă. pe linioara corespunzătoare. 19.. împărţire. 14 13. 4. stare Organe. c) biologie. c) greutate. c) icoană. 14... Timp limită .. c) iarmaroc. d) a şedea. a) mişcare. 2 puncte Părţi ale lumii Stare de agregare. 12. a) cerc. d) tireu. b 3. e) busolă. 30 6. b 22... d) tragedie.ochi 9. d 8. 20. 1 punct Continente Substanţă. 13.. e) paralelipiped. c 7.scădere Feudalism ._____ 23. Răspunsul corect este "copaci coniferi". e 2. formaţiuni socialeconomice 7. b) punct. 34 7.sămînţă Metaforă . d) sferă. e) baladă. .. Integral. d) localitate. 12... pe linioara corespunzătoare. 19 8 21. d 11.stomac 5. d). e) bani. c) ploaie. d) inimă. al cincilea însă este „străin " acestei enumerări de cuvinte. a 6. 1 e c e a d b d c a e c a a d c d b c b d Subtestul 11 1. b) suprafaţă. a) virgulă. e) Polonia..manufactură 15. care urmează unul după altul într-o anumită ordine. b). 12 . în fişă. a) corp. 16._____ 25. d 2. 6. Scrieţi acest răspuns în fişă (1 . 8 8. Pentru a determina legităţile şirurilor numerice. c) poligon. trebuie scrisă litera d) care îl însoţeşte.. 10. Europa-Australia 3. 3 11. a) istoric... b 10. b) Italia.... c) Franţa. b 4.presiune atmosferică 2. c) două puncte. a) marfă. c 15. 19. Exemplu: Brad . climă .. 5. Lichid . e) parabolă. 5. 20. b) comerţ. Prin urmare. 7. 10. 10. 6.. 26 14. c) rută. a) rădăcină. e) frescă. d) sculptură. 15. b) inerţie..tensiune 11. 5. b) a sări. Rinichi . Patru dintre ele au o particularitate comună. 18. Identificaţile şi le exprimaţi într-un răspuns exhaustiv. d) pătrat. d) ortografie. c) excitabilitate. 9. b) mozaic.

Echipa: 4-5 psihologi Atribuţii: • observaţia şi orientarea elevilor. Centre dc ajutor psihopedagogie (regiunea pariziană) • echipe de psihologi şcolari. SERVICIUL PSIHOLOGIC ÎN SLOVACIA (structură şi direcţii de activitate) I. în realizarea consultaţiilor individuale. • selectarea copiilor pcntni şcolile auxiliare. II. • psihoconsiliere. alegorie SERVICIUL PSIHOLOGIC ÎN MOLDOVA (structură şi direcţii de activitate) I. Responsabil pentru probleme de psihologie raionale/orăşeneşti dc învăţămînt) Atribuţii: • coordonează activitatea psihologilor şcolari. ştiinţe Şcoală 13. Clinici psihologice: . • coordonează activitatea responsabililor pentru probleme de psihologic şi a psihologilor şcolari. creaţie literară Fenomene ale naturii Schimbări. psihoterapeuţi. medici 1-2 lucrători tehnici. 17. (Direcţiile 1 -2 pedagogi. • acordarea ajutorului (diriguiţilor) în elaborarea caracteristicilor elevilor. • profilaxia şi terapia nevrozelor. 12. lucrări în proză Caracteristici ale timpului Schimbări sociale Mijloace de înmulţire Procedee literare Bazin Literatură. Psihologul şcolar (şcoli medii. istorie Seminţe Presupunere. şcoală medie dc specialitate. • acordă ajutor metodic psihologilor şcolari. uzină 14. mod de producţie manuală întreprindere Fabrică. • psihocerecţie şi dezvoltare.Serviciul şcolar psihologic 15 8 15 9 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar faţa 8. Centre mcdico-psiliopedagogice •psihologi specializaţi în psihologie clinică. • probleme de instruire. 18. Consilier psihopedagog (şcolar) Direcţii de activitate: • coordonarea activităţii şcolii în problemele orientării profesionale. III. construcţie Naraţiune Ciclon Eveniment. • acţiuni curative. Responsabil pentru probleme de psihologie (Ministerul ' Educaţiei şi Ştiinţei) Atribuţii: • defineşte direcţiile dc dezvoltare a serviciului psihologic şcolar. Bazine artificiale de apă Proză. 19. medici. • se îngrijeşte dc asigurarea ştiinţifico-metodică a serviciilor psihologice şcolare. însuşiri ale omului Conducere Fenomene ale naturii Fizică Sentimente. în studierea colectivelor şcolăreşti. rău Oprimare şi libertate Distrugere. • depistarea şi recontrolul copiilor în situaţie de eşec şcolar. 15. ştiinţe matematice. electricitate Caracter. III. 10. Consultaţie psihopedagogică raională Direcţii de activitate: • evaluarea manirităţii şcolare. SERVICIUL PSIHOLOGIC ÎN SUA (structură şi direcţii de activitate) I. Compartimente ale matematicii. moarte Discipline şcolare. SERVICIUL PSIHOLOGIC ÎN FRANŢA (structură şi direcţii de activitate) I. II. Consultaţie psihopedagogică regională Direcţii de activitate: • orientarea profesională. Caracteristici ale curentului electric Trăsături negative de caracter Forme de guvernare statală Cataclism Mărimi fizice. • consilierea elevilor în alegerea formei de studii (liceu. II. dc perturbaţii afective sau relaţionale. Circumscripţii departamentale în învătămîntul primar (1000-4000 de elevi) • psihologi şcolari puşi la dispoziţia inspectorilor din învătămîntul primar. Producţie manuală. 11. • susţinerea psihologică a elevilor pe calc de dezadaptare pentru a-i menţine în circuitul şcolar normal şi a le ameliora echilibrul personal. şcoală tehnico-profesională). Dirijarea ştiinţifico-metodică a serviciului psihologic este realizată dc Institutul de Cercetări Psihologice şi Psihopatologice ale Copilului (80 specialişti în psihologie). IV. • preîntîmpinarea inadaptării şcolare. • probleme dc dezvoltare a personalităţii. Echipa: 30 psihologi 10 pedagogi. 16. medici 4 lucrători tehnici. • popularizează realizările psihologiei modeme. matematică 9. inovaţii înmulţire Termeni literari Apă. Grupuri dc ajutor psihopedagogie Echipă • • • psiholog şcolar psihopedagog specialist în psihomotricitate Sector şcolar 1000 de elevi Supunere administrativă directorul de şcoală III. licee) Direcţii de activitate: • psihoprofilaxie. • psihodiagnostic. • coordonează programele de atestare a psihologilor şcolari.

..... Bouvard M. Paris. 13. Paris. 26. Bucureşti. Prcvost C. Perron-Borelli M.). L'examen psychologique de 1'enfant. Bucureşti. 1972. cît şi în exteriorul instituţiilor şcolare. •publice.. Orientarea şcolară şi profesională. 16... 1998. Aptitudinile şi măsurarea lor. Paris.-J. 1997. Chişinău. 1989. memoriza. • colaborarea cu profesorii în scopul înţelegerii mai bune a necesităţilor elevilor. Didactica nova. 10. Paris.. 25. 1994. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Biologie el connaissanec. La psychiatrie de l 'enfant. Paris.. • acordarea ajutorului părinţilor. 1986. 1. 1991.. Planchard E. gîndi. Bucureşti. 46. Testarea psihologică a copilului mic. 14. 3. 1991. Piehot P. Bontilă G. M. Direcţii de activitate: ' diagnostic.. Therapies cognitives des Irouhles de lapersonnalite. 48. Ghidul medicului de orientare şcolară şi profesională. 1994. Oprea O. 21. Frcud A. Bucureşti. 23. Planchard E. 1976. Culegere de teste psihologice de nivel şi aptitudini. Paris. 1991. Fişa şcolară. • examinarea elevilor la solicitarea profesorilor şi părinţilor.. Bolboceanu A. 17. 1959. Metode de psihodiagnostic.. Test d'adaptationpersonnelle. Serviciul psihologic şcolar. Introduction aux theories des tests en sciences humaines. Platon C. Introduction a la psychologie de l 'enfant. 1991. Semionov S. Un service depsychologie scolaire. Şcolarul mic. 1993. II. 1968.. 1971. 1995. Grcgoire .. Piaget . 45. 1996... Cottraux J. 22.. 8. 1995. 1992. Lafon R.. Olcron P. Paris. Chişinău. Platon C.. 33. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 20. M. 1993.. Platon C. • intervenţii pentru facilitarea funcţionării serviciilor pedagogice şi educative. 27.. 1968. Bruxelles. Bucureşti. 34. Ghid psihologic. Perron R. Niculescu-Maier Şt. 42. 44. Servicii de psihologie şcolară (în cadrul instituţiei dc învăţămînt) Direcţii de activitate: • evaluarea psihologică şi pedagogică a funcţionării elevilor în mediul şcolar. • terapie.Serviciul şcolar psihologic 15 8 15 9 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar • particulare. Bucureşti. Duche D. Badea E. 24. Dezvoltarea mintală: examinare şi stimulare (Anexă). 28. 29. Chişinău. Institutul dc Ştiinţe ale Educaţiei. 1967. 1990. în Sovietskaia Pedagogika.. Teste de aptitudini şi perspicacitate. Chişinău. Ostcnicth P. 1992.1.1. 1971. 30. Vocabulaire de psychopeclagogic et de psychiatrie infantile. Determinarea gradului de pregătire a copiilor pentru şcoală.. în Psihologia nr. 1993. partea a II-a. Cercetarea dezvoltării intelectuale a elevilor de vîrsta şcolară mică. Holbau I. atît în interiorul. Le diagnostic en psychiatrie. Paris.. L 'Intelligence. învăţăm a vedea. 1994.. 6. Les inelhodes enpsyshologie. • intervenţii în scopul ameliorării.. en URSS. Chişinău. Focşa-Scmionov S. Platon C. 1972. 9. Paris. Paris. Dubrovina T. Zazzo R. Bucureşti. 1993. Z ă . Cottraux J. 39. 32. Semionov S. Chişinău. Platon C. Paris. 18. Bencsch II. 1991. 1991. Paris. Gilly M. Le conseiller psychologue dans l'enseignement elemenlaire. V. Doubrovina I. Educalion elpsychotherapie. 1. Pedagogie şcolară contemporană.. 1970.. Le normal et lepatologique chez l 'enfant. 47. Paris.. Les tests mentaux. Platon C.. 12.. Dezvoltarea mintală: examinare şi stimulare. Laveault D.. Paris. Introduction ă la psychologie clinique. Teste de inteligentă şi aptitudini.. Caglar H. Chişinău. apprentissage el investissement. Perron-Borelli M. 1997.. Nouvelle echeile metrique de I 'inlelligence. Pedinelli J. 43. 19. 1994. Podgoreţki L. Platon C. Chişinău. 1987. Rogers C. Roşea M. 4. Semionov S. 31. 1996. 1992. Gilly M. 1995. Blackburn I. Paris. Chişinău. 1992. 7.6. Paris. La psvchologie scolaire. Peron R. M. (coord. 1994. ColinBourrclier. Platon C. Paris. Chişinău. 38. Paris. Bontilă G. Semionov S. 1994. 1966. Chişinău. Paris. Bucureşti. Bucureşti.. 35. • informaţie. 15. Bucureşti. 40. La psychologie clinique.. 37. 1992. Verha-Rad M. Atlas de la psvchologie. 5. Fişa şcolară. Fişa şcolară (recomandări metodice). Bucureşti. Protocoles ei echelles d'evaluation en psychiatrie et psvchologie. dezvoltării elevului.. Teste de personalitate. nr. 36. Cercetarea în pedagogie. încadrarea lui în grup. Reuchlin M. L. Paris. 2. L'orientalion scolaire et professionnelle. Stog L. 1994. Bucureşti. Orientarea şcolară. Le dcveloppement mental: equipement. 49.. 1978.. A. Reuchlin M.-C.. MitrofanN. Paris. 1992. Paris. Hardy-Bayle M. 11. 41.. 1995. Les enfants inadaptes... Paris. Prevost C.

Serviciul şcolar psihologic 15 8 15 9 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar N .

Dicţionar de genuri şi forme muzicale. Dumitru Olărescu 10. Mic dicţionar de antonime./fax 22. Cezaria Vasilache 7. Teatrul Naţional din Chişinău (1920-1935). Economia ocrotirii sănătăţii. Florilor. Alcxei Palii 8. Ala Bujor.. Anatol Pctrcncu 11. Manual de limba franceză (pentru liceu) Boussole I. Chişinău tel.5.cel mai dificil examen Ia BAC şi admitere. str. Dicţionar de pleonasme. Constantin Eţco. nr. 9.R. Garda Financiară şi Dreptul.05. Gheorghe Covaliu 1 2 . Tudor Gladii.87 E-Mail: . Lconid Ccmortan 13. Aprovizionare cu Cărţi EpigrafS. Valenţele poeticului. Dicţionar explicativ pentru toţi. Ala Bujor 6. II. Coli de tipar 10. Limba română ..Serviciul şcolar psihologic 15 8 15 9 ASPECTE PRACTICE ale serviciului psihologic şcolar La editura EPIGRAF au apărut: 1. Schiţă istorică.L. MD 2068. Chişinău. I. România şi Basarabia în anii celui de-al doilea război mondial. Comanda 687 Firma Editorial-Poligrafică Tipografia Centrală. Republica Moldova Departamentul Activităţi Editoriale. Alexci Palii 2. Ion Melniciuc 14. Comentariu la Legea cu privire la faliment. Poligrafie. Elena Grosu 4. or.85. Filmul. md Director: Oleg Bujor Redactor: Elena Grosu Machetare computerizată: Anaiol Tiniolin Bunde tipar 10 . Dicţionar al limbii franceze: Similitudes et Contraires. Cultura comunicării. Format 84x108 1/32. Mihail Ccban epigraf@moldovacc. Marina Moraru 5. Elena Grosu 3.2001.