ANESTEZICELE LOCALE Anestezicele locale sunt substante care, prin actiune locala asupra formatiunilor nervoase, determina pierderea

reversibila a senzatiei dureroase, delimitat, corespunzator locului aplicarii, consecutiv impiedicarii temporare a procesului de conducere. Anestezia locala permite interventii chirurgicale mici, de scurta durata, ca si unele manevre endoscopice. Poate fi utila pentru calmarea temporara a unor dureri localizate, pentru blocada nervoasa, in unele afectiuni medicale si pentru a permite anumite manevre stomatologice dureroase. Anestezicele locale actioneaza in principal asupra elementelor nervoase, neuroni si fibre nervoase. Fibrele nervoase sunt interesate in urmatoarea ordine: fibrele nervoase subtiri (diametru mic si respectiv suprafata mare de contact); cele amielinice (mielina impiedica difuziunea anestezicelor) si axonii scurti (distante internodale mici), ceea ce corespunde in ordine: fibrelor vegetative, ale durerii si temperaturii, proprioceptive si tactile. Fibrele cu frecventa de descarcare mare si potential de actiune durabil sunt interesate preferential. Fibrele groase si mielinizate, motorii somatice, sunt interesate ultimele. De asemenea, fibrele nervoase superficiale sunt afectate inaintea calor profunde la care anestezicele difuzeaza mai greu. De aceea in trunchiurile nervoase mixte, voluminoase, unde fibrele motorii sunt localizate circumferential la suprafata trunchiului poate apare uneori bloc motor inaintea blocului senzitiv. Pierderea sensibilitatii locale este rezultatul interferarii procesului de excitatie-conducere, ca urmare a diminuarii permeabilitatii membranelor neuronale sau nervoase la ionii de sodiu cu stabilizarea membranara consecutiva, urmata de cresterea pragului de excitabilitate, impiedicarea depolarizarii, respectiv a potentialului de actiune propagat si, in final blocarea impulsului nervos. Mecanismul molecular al acestor efecte electrofiziologice este corelat cu structura chimica generala a anestezicelor locale. Anestezicele locale folosite clinic contin constant in structura lor, un rest aromatic si o grupare amino, separate printr-o catena de 6-9 Ao, respectiv 4-5 atomi. Restul aromatic confera lipofilia anestezicului si determina capacitatea de legare de proteine, consecutiv potenta si durata efectului anestezic. Restul amino terminal este hidrofil. EI poate exista sub doua forme: neionizata, foarte liposolubila, difuzand usor prin membrane si ionizata, cationica, de amoniu cuaternar. Cele doua forme coexista, proportia lor depinzand de pK-ul moleculei si pH-ul solutiei. In axoplasma, se stabileste un echilibru intre cele doua forme. Forma neionizata este mult mai bine liposolubila si patrunde usor prin membrane. Proportia formei ionizate depinde de pKa-ul medicamentului si de pH-ul solutiei. Clinic, este important faptul ca sub forma de baza libera neionizata, anestezicul strabate cu usurinta membranele biologice. Consecutiv, pentru aparitia anesteziei locale este necesara o cantitate suficienta de baza libera. pKa-ul scazut al medicamentului sau pH-ul ridicat al solutiei sau tesutului in care s-a facut administrarea determina cresterea disponibilului de baza libera. Dupa injectarea anestezicelor locale,

1

fixandu-se probabil pe receptorii specifici ai suprafetei interne membranare). usor acide si cu pKa 8-9. blocarea canalului Na+-ului. Anestezicele local se folosesc sub forma de saruri solubile in apa. Acesti receptori ar fi localizati in membrana nervoasa. anestezicele local pot fi amide sau esteri.4) favorizeaza formarea bazelor libere. in imediata apropiere a canalului pentru sodiu. axoplasmic al acestor canale. calea de administrare. blocarea conducerii. Intensitatea si durata anesteziei local depind de: anestezicul utilizat. moleculele ionizate ar inchide orificiul intern. diminuand proportia formei ionizate. scaderea conductantei pentru Na+. Dupa natura catenei de legatura a celor doua resturi (aromatic si aminic). cu actiune anestezica locala independenta de pH. Exista si anestezice locale fara gruparea amino hidrofila. Actiunea acesteia este consecinta patrunderii in membrana fibrelor nervoase. respectiv tipul anesteziei.86). cu blocarea consecutiva a canalelor de sodiu. S-a propus urmatoarea secventa a evenimentelor moleculare ce concura la instalarea anesteziei locale: • • • • • • deplasarea Ca2+ de pe locurile receptoare de la nivelul nervului. -anestezie prin infiltratie. Trebuie subliniat ca asocierea vasoconstrictoarelor. actionand din grosimea membranei. de tipul epinefrinei.4) se gaseste sub forma de baza libera 20% din lidocaina (pKa=7. La pH-ul tisular normal (7. Se admite si interventia unor mecanisme calcice. -anestezie de conducere sau regionala. Dupa locul de administrare anestezia locala poate fi: -anestezie de suprafata sau de contact. scade pH-ul solutiei anestezice. legarea moleculei de anestezic local pe aceste "situsuri receptoare". deci a generarii si propagarii potentialului de actiune. Anestezicele locale ar intra in competitie cu Ca2+ pentru anumiti receptori. Ipoteza unor receptori specifici pentru anestezicele locale este tot mai mult acceptata.capacitatea de tamponare si pH-ul tesuturilor (pH=7. cunoscandu-se faptul ca eliberarea Ca++ legat. concentratia si volumul solutiei. de exemplu benzocaina.92). 2 . Fixarea anestezicului local pe receptorul specific ar induce scaderea apreciabila a permeabilitatii membranei nervoase la Na+ si o usoara diminuare a conductantei la K+. determina cresterea permeabilitatii pentru Na+. respectiv fara forma cationica. in solutii stabile. dar numai 2% din procaina (pKa = 8. insa avantajele acestei asocieri prevaleaza asupra acestui efect. frecvent clorhidrati. impiedicarea depolarizarii. Ambele forme contribuie la inchiderea canalelor de sodiu (moleculele neionizate ar bloca canalele de sodiu.

Volumul si concentratia solutiei anestezice local variaza in functie de obiectivul urmarit.5. Aceasta explica de ce prilocaina si mepivacaina pot fi folosite si fara a se asocia un 3 . substantele anestezice sunt ineficace.Anestezia de suprafata sau de contact presupune aplicarea anestezicului local pe piele sau pe mucoase. ca vasoconstrictoare asociate anestezicului local. anestezicele locale se absorb in general proportional cu concentratia solutiilor folosite (riscul toxicitatii sistemice este mai mare pentru solutiile concentrate) si cu polenta vasodilatatoare.5. Tot anestezie de conducere este anestezia spinala (rahidiana) obtinuta prin introducerea anestezicului in LCR. mepivacaina 0. dermatoze acute sau cronice. anestezicul local blocheaza fibrele simpatice. Aplicate local pe mucoase. Din punct de vedere farmacocinetic. Pentru anestezia de contact sunt de preferat. iar in concentratii mari si fibrele motorii. ca si de intensitatea circulatiei locale. prin spatiul subarahnoidian. realizata prin injectarea anestezicului in spatiul epidural. anestezicele local devin eficace. In cazul unor leziuni cutanate. traheobronsica. intinderea zonei si intensitatea anesteziei locale. poate fi anesteziata orice mucoasa: bucala. Asocierea substantelor vasoconstrictoare (de regula. In concentratii mici. Anestezice locale ca tetracaina. lidocaina 1. Un flux sanguin abundent (vasodilatatie sau proces inflamator) antreneaza anestezicul de la locul aplicarii catre circulatia generala. genito-urinara etc. faringiana. bupivacaina si etidocaina. anestezicele realizeaza bloc nervos cu insensibilizarea regiunii situate distal de locul administrarii. conjunctivala. corespunzand la 5 si respectiv 50 ug/ml) prelungeste durata anesteziei cu 30% in infiltratii si cu 100% in anestezia regionala. Durata anesteziei depinde de liposolubilitatea anestezicului si doza folosita.5. adrenalina 1/200 000 pana la 1/20 000. piele sau tesuturi profunde. neputand difuza pana la terminatiile nervoase. in concentratii medii fibrele senzitive. strat cu strat. esofagiana. Anestezia de conducere (regionala) consta in injectarea anestezicului in imediata apropiere a unei formatiuni nervoase . anestezicele locale difuzeaza rapid pana la nivelul terminatiilor nervoase senzitive. patrunzand totodata paravertebral. realizand bloc nervos paravertebral. Anestezia prin infiltratie consta in injectarea solutiei anestezice in tesut.8. de unde anestezicul difuzeaza subarahnoidian. La doze mari poate apare si paralizie motorie. prilocaina 0. Astfel. Pe pielea intacta. scurtand durata anesteziei local. ca si anestezia epidurala. Totodata diminueaza ritmul antrenarii anestezicului in circulatia sistemica si consecutiv toxicitatea acestuia. Potenta vasodilatatoare a celor mai utilizate anestezice local este: bupivacaina 2. foarte bine liposolubile si consecutiv cu legare puternica de proteinele membranare au actiune prelungita.nerv periferic (anestezie tronculara) sau plex nervos (anestezie plexala). etidocaina 2. fenilefrina (50 ug/ml) sau nafazolina (200 ug/ml) care patrund bine in mucoase. In acest caz. determinand paralizie motorie la 4-5 segmente spinale sub zona anesteziei senzitive.

pe cand bupivacaina si etidocaina necesita constant asocierea acestuia. amidele mai mult decat esterii. se elimina renal. Pacientilor cu asemenea antecendente familiale nu li se vor administra anestezice locale esterice. anestezicele locale deprima miocardul. delir. In doze obisnuite. ca si riscul toxic sporit in bolile hepatice. rinichi. mepivacaina 75. Timpul de injumatatire al diferitelor anestezice locale este: bupivacaina 76 minute. hiperreflexivitate. un blocant H2 poate altera fluxul sanguin hepatic. ea poate fi metabolizata in ortolidina. datorita prezentei unei forme atipice de pseudocolinesteraza. tremor. prin N-dezalchilare urmata de hidroliza si eventual conjugare. Profilaxia si combaterea convulsiilor se face cu diazepam. de enzimele microzomiale hepatice. cat si cele amidice. prilocaina 55. Compusii amidici (exemplu lidocaina) sunt metabolizati mai lent. Se distribuie preferential in tesuturile bogat vascularizate: creier. confuzie. pierderea constientei si chiar coma cu deprimare respiratorie. Cimetidina (tagamet). Fenomenul este ereditar si determina cresterea toxicitatii sistemice a acestui tip de anestezice locale. Legarea de proteinele plasmatice influenteaza durata anesteziei local si este pentru diferitele anestezice locale. chiar convulsii. (tiopental 1-2 mg/kgc). prelungind actiunea amidelor.vasoconstrictor. Insuficienta renala avansata favorizeaza acumularea si toxicitatea anestezicelor locale. ceea ce determina o durata relativ scurta a anesteziei si toxicitate redusa. In doze mari. majoritatea anestezicelor locale nu produc efecte sistemice semnificative.90% ca metaboliti si 10% neschimbate. in aplicare de cantitati mari pe mucoase inflamate sau in administrare iv. amorteala periorala si a limbii. Compusii esterici (exemplu procaina) sunt metabolizati rapid prin hidroliza de catre colinesterazele tisulare si plasmatice. miocard. De retinut ca la 1/3000 persoane nu poate avea loc hidroliza anestezicelor locale esterice. scad debitul circulator si dilata arteriolele cu 4 . excitatie psihomotorie. ulterior SNC este deprimat cu: somnolenta. putand apare: neliniste. urmatoarea: procaina 6. ficat. SNC este initial stimulat. Strabat usor bariera hematoencefalica si placenta. accidentala si constau in: senzatie de frig. lidocaina 90 minute. aceasta contribuie la durata mai lunga a efectului si explica toxicitatea mai mare. Fenomene toxice apar doar la doze mari. Prilocaina. iar in lipsa cu barbiturice iv. cele esterice se elimina integral ca metaboliti. precum si esterazele hepatice. care poate produce methemoglobinemie. Atat anestezicele esterice. este metabolizata intr-o oarecare proportie si in plamani. Anestezicele locale se leaga in proportie variabila de proteinele plasmatice. Halotanul si propranololul intarzie metabolizarea si prelungesc timpul de injumatatire al compusilor cu structura amidica. presiune frontala si senzatie de cap goI. In plus. etidocaina 94. de unde sunt treptat redistribuite spre tesutul adipos si muscular. mepivacaina 90 minute. plamani. etidocaina 56 minute. bupivacaina 95. incoordonare motorie. pe langa metabolizarea hepatica. cele amidice . lidocaina 65.

Tratamentul este simptomatic plus administrarea intravenoasa de dantrolen. aritmii. efectele circulatorii nedorite pot apare si la doze mici. cincocaina. Mortalitatea este de 50%. Anestezicele amidice pot produce un aceident deosebit de grav . datorate blocarii canalelor de sodiu cu stabilizarea membranei celulelor miocardice . Mecanismul producerii ar fi un defect de distributie a calciului mioplasmic. lidocaina. chiar soc anafilactic. volumul de distributie. repetand la nevoie pana la maximum 10 mg/kgc . In cazul anestezicelor locale. la nevoie sunt de preferat lidocaina si mepivacaina. 5 . de ex. In caz de idiosincrazie. Riscul reactiilor adverse este crescut la copii. palpitatii. dureri anginoase. Exista si preparate folosite ca anestezice de contact. -compusi cu polenta mica si durata de actiune scurta (20-60 minute). Pot apare: prurit. Anestezicele locale folosite in prezent sunt produsi de sinteza. Adrenalina asociata in scop vasoconstrictor. Unele anestezice au proprietati antiaritmice.hipotensiune arteriala consecutiva. chinisocaina si pramocaina utilizate indeosebi la nivelul pielii lezate si al mucoasei anorectale si genitale. Reactiile alergice sunt relativ frecvente pentru compusii cu structura esterica. 1 mg/kgc. hipertensiune arteriala. lidocaina.hipertermie maligna. concentratia acestuia. metabolizarea si eliminarea medicamentului. Cresterea brutala a disponibilului calcic determina rigiditate musculara. Apar de asemenea: tahicardie. dispnee. urechi. crize astmatice. penis). chiar in conditiile diagnosticului precoce si tratamentului corespunzator. cianoza. degete. foarte probabil consecutiv inhibarii eliberarii Ca++. -compusi cu polenta si durata de actiune medie (1-2 ore). In sarcina si in perioada de alaptare se recomanda evitarea anestezicelor locale. asocierea vasoconstrictoarelor. procaina si clorprocaina. poate provoca: neliniste. Aceste anestezice locale se folosesc in special in anestezia de infiltratie locala de conducere. sudoratie. prilocaina si mepivacaina. de ex. vascularizatia locala. medicament ce deprima functia musculaturii striate. In functie de potenta si durata efectului se clasifica in : -compusi cu polenta mare (activi la concentratii mici) si actiune prelungita (3 ore sau peste). Asocierea cu adrenalina este contraindicata la persoanele cu aritmii.ex. hipertiroidism si trebuie facuta cu multa prudenta cand anestezia intereseaza teritoriile amintite. acidoza metabolica si hipertermie. calea de administrare. batrani. fenomene ischemice locale (mai ales in teritoriile cu circulatie terminala nas. tetracaina. Anestezicele locale cu structura amidica au potenta mare sau mijlocie si durata de actiune lunga sau medie iar riscul efectelor secundare alergice este relativ mic. debili. toxicitatea depinde de: natura medicamentului. eruptii urticariene sau cezematoase. folosite in oftalmologie. Predispozitia este transmisa genetic. etidocaina si bupivacaina. ambucaina si proximetacaina. tahipnee. de ex. tahicardie.

Se folosesc concentratii de 0. cu eficienta moderata si efect de 30-40 minute. Puterea de difuzare este limitata si actiunea anestezica locala se instaleaza lent.000 vasoconstrictor sau sol. Trebuie evitata la gravide. Procaina (novocaina) este esterul acidului paraaminobenzoic cu dietilaminoetanolul. Lidocaina este metabolizata in ficat. apoi coma cu bradicardie. Are un pKa de 8. Se foloseste in concentratie de 0. 4-8 ore. dar este de durata mai mare (pana la 3 ore). Se mai poate folosi in solutie 2-5% ca anestezic de contact. 20-45 minute pentru anestezia tronculara si 35-60 minute pentru rahianestezie. 4-5% pentru rahianestezie. In stomatologie. se foloseste fie solutie 2% asociata cu 1/20.5-1 % in anestezia de infiltratie. In cazul folosirii de doze mari de lidocaina este recomandabila injectarea prealabila de diazepam. Se foloseste in sol. bine liposolubila la pH-ul fiziologic.5-1% pentru infiltratii si de 1% pentru blocajul nervos periferic. rareori reactii alergice. ameteli.51 % pentru blocaj nervos periferic. actiune in general scurta si risc crescut de reactii alergice. fara vasoconstrictor. Anestezia se instaleaza mai lent. Durata anesteziei este de circa o ora pentru anestezia de infiltratie si rahianestezie si de 1-2 ore pentru anestezia tronculara si plexala. Actiunea si toxicitatea este mai marcata (se foloseste in concentratii mai mici) si efectul este mai lung. 0. Realizeaza anestezie locala rapida. 3%. prin fibrilatie ventriculara. in 15-20 minute. Ca efecte nedorite. Etidocaina este un derivat de lidocaina cu actiune rapida.5% pentru infiltratie si 0. asemanator chimic si farmacologic lidocainei. Anestezicele locale de sinteza cu structura esterica au potenta redusa. Durata efectului este scurta: se mentine 45-60 minute pentru infiltratii. Efectul anestezic se instaleaza mai lent. Moartea poate surveni in colaps. Dozele mari au actiune deprimanta miocardica. Se poate folosi fara adrenalina. 1-2% ca anestezic de conducere. Asocierea 6 . Metabolizarea se face de catre enzimele microzomiale si consta in principal in dezalchilare. intensa si de durata (4-8 ore). Potenta superioara si actiunea anestezica prelungita sunt consecinta liposolubilitatii marcate si legarii intense de proteinele membranare. sunt de retinut: somnolenta. Este mai bine suportata. Bupivacaina este asemanatoare structural cu mepivacaina. In caz de supradozare sau administrare rapida intravenoasa pot apare. Lidocaina este contraindicata la bolnavii cu alergie la lidocaina sau alte anestezice amidice. Asocierea cu adrenalina ii prelungeste efectul. Administrata intravenos sau intramuscular are proprietati antiaritmice. Mepivacaina este un anestezic amidic. tahipnee.9 si este putin solubila la pH-ul fiziologic. de durata media. hipotensiune si deprimarea respiratiei.Lidocaina (xilina) este o substanta amidica. mai rar prin oprirea respiratiei. Doza administrata o data nu trebuie sa depaseasca 300 mg. dar este mai prelungita (1-2 ore). anumiti metaboliti intermediari (xilidina) avand proprietati farmacologice si toxice. Doza maxima permisa este de 3 mg/kgc. Doze mari pot provoca methemoglobinemie daunatoare bolnavilor cardiaci si pulmonari. la inceput: convulsii. Prilocaina este asemanatoare structural lidocainei. hipertensiune si tahicardie. 2% se elimina prin urina neschimbata.

Potenta procainei este relativ mica. nervozitate. mai ales de colinesteraza plasmatica. ateroscleroza avansata si miastenie grava. respectiv 4 ml/kgc.5 ml/minut. poate avea efecte favorabile la persoanele in varsta. Alergia la procaina. in prezenta socului. tulburari de somn. este necesara prudenta la bolnavii cu alergii medicamentoase cunoscute. cu astenie. Inrudite cu procaina. la alte anestezice cu structura esterica si la acidul p-aminobenzoic reprezinta contraindicatii. Fenomenele toxice sunt cele obisnuite anestezicelor locale. in general. lent si cu prudenta (0. cu posibilitatea stopului respirator. in decurs de 20 de minute). apatie. degeraturilor. debilitati. pe prim plan se afla deprimarea respiratiei. Posibilitatea reactiilor alergice impune investigarea hipersensibilitatii. deprimarea miocardului si proprietati antiaritmice. Anestezicul este in general bine suportat. infectia este favorizata de catre acidul p-aminobenzoic). Sunt indeosebi eficace in aceasta privinta. dificultati de memorizare si de concentrare a atentiei. in cure repetate. Concentratiile necesare pentru anestezia locala sunt de 0. de felul Gerovitalului si Aslavitalului. Eficacitatea ca anestezic de contact este slaba. in conditii de monitorizare. paralizia ganglionilor vegetativi si blocada colinergica periferica. Injectarea intravenoasa a 5 ml din solutia 1 o/00. Doza maxima recomandata de Farmacopeea Romana pentru injectarea subcutanata este de 200 mg pentru o data si 600 mg pentru 24 de ore. de utilizare mai recenta sunt clorprocaina.5-2%. In afara actiunii anestezice locale au fost descrise procainei efecte sistemice multiple: analgezie. a unei solutii de procaina 1 o/00 (4 mg. In organism este repede hidrolizata. favorizarea efectelor de tip simpatic. polenta 7 . Injectarea in tesuturile infectate trebuie evitata (eficacitatea este mica. scaderea presiunii arteriale prin vasodilatatie arterialara si venoasa. bolnavul fiind culcat). solutia de procaina poate fi injectata si periarterial sau intraarterial. De asemenea. Introducerea intravenoasa. Este posibil ca actiunile biotrofice ale procainei sa fie datorate stabilizarii membranelor si interventiei biochimice a celor doi produsi de metabolism . Injectarea intravenoasa necesita multa prudenta si nu este recomandabila la cei cu insuficienta tiroidiana. Concentratiile sistemice mici realizate de aceste doze amelioreaza troficitatea tisulara si pot intarzia procesul de imbatranire. Nu se administreaza la copii sub trei ani. pentru aceste indicatii. dureri canceroase. hepatici.adrenalinei prelungeste efectul local. Procaina introdusa intramuscular cate 100 mg o data la 2 zile sau administrata oral. la epileptici. poate realiza beneficii terapeutice in diferite alte stari dureroase ca cefalee. preparatele biotrofice originale romanesti. 200 mg zilnic. Au fost descrise de asemenea efecte nootrope. poate calma durerile postoperatorii sau ale arsurilor. cu actiune mai rapida. Procaina se absoarbe repede de la locul injectarii. de tipul celor ale piracetamului. poate fi utila pentru combaterea tulburarilor circulatorii ale endarteritei obliterante. Reactiile alergice sunt mai frecvente decat pentru lidocaina si sunt incrucisate cu alte anestezice cu structura esterica. bolii Raynaud. Se impune grija si scaderea dozelor la bolnavii cu bloc cardiac si tulburari de ritm. in perfuzie. la cei cu boli acute.acidul p-aminobenzoic si dietilaminoetanol.

. Se utilizeaza exclusiv local in ORL.mai mare si toxicitate mai mica si tetracaina. Tratamentul consta in intreruperea brusca a drogului sub supraveghere medicala. Tetracaina este foarte activa si in aplicatii pe mucoase. tahiapnee. se injecteaza in faza de stimulare diazepam sau barbiturice intravenos si se administreaza oxigen. leziuni ale septului nazal pana la gangrena si perforare. se foloseste exclusiv in aplicatii locale. Cocaina este o substanta cu toxicitate mare. hipertensiune arteriala. cu actiune mai prelungita. Putin hidrosolubila. Apar: tulburari psihopatologice. fisuri. ragade. depresie. Cocaina este un alcaloid cu structura esterica. Dependenta psihica este puternica. constand in oboseala. anestezie care se mentine 30-45 minute. cocaina are efect de tip adrenergic producand vasoconstrictie. Cocaina se absoarbe bine de pe mucoase. Anestezia se insoteste de vasoconstrictie. Benzocaina intra in compozitia unor pomezi si creme pentru piele (concentratii de 2-20 %) indicate pentru linistirea pruritului si pentru combaterea durerii. confuzie mintala. in 2-5 minute. Aplicata pe mucoase in sol. Efectele adrenergice se datoreaza impiedicarii recaptarii noradrenalinei de catre termiatiile simpatice cu cresterea consecutiva a disponibilului de mediator adrenergic la nivelul sinapsei efectoare. ethoform) este esterul acidului paraaminobenzoic cu etanolul. Benzocaina (anestezina. toleranta si dependenta fizica sunt mai slabe. Ca tratament. Intoxicatia acuta apare la doze relativ mici (30-50 mg) si se caracterizeaza prin: neliniste. fenomene urmate de deprimare centrala progresiva pana la colaps si stop respirator. unde efectul este prelungit. datorita implicatiei psihosociale ale cocainomaniei. uneori convulsii. ca si in supozitoare si pomezi antihemoroidale. provoaca stimulare psihomotorie. Sindromul de abstinenta este moderat. continut in frunzele de Erythroxylon coca. facand parte din grupa substantelor stupefiante. 4-5 %. Nu se injecteaza. Este in majoritate metabolizata prin interventia esterazelor din plasma. 8 . Intoxicafia cronica (cocainomania) este asemanatoare intoxicatiei cronice prin amfetamine. indeosebi daca acestea sunt inflamate. de obicei prin prizare nazala. deoarece produce vasoconstrictie locala puternica cu ischemie marcata si are toxicitate sistemica mare. hiperfagie. Drogul se autoadministreaza. Recuperarile sunt in general tranzitorii. hipertensiune arteriala si tahicardie. midriaza. uneori cu stare de euforie. tahicardie. delir. hipertermie. intepaturi de insecte. etc. determina. Ca efecte generale. polenta si toxicitate mai mare. in eritemele solare si arsurile de gradul I. De asemenea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful