You are on page 1of 39

www.Medtorrents.

com

Indicii sănătăţii. Mortalitatea infantilă (MI) în Republica Moldova şi în lume. Nr populatiei Indice(sporul natural) ↑ naturale a populatiei Mortalitatea totala Natalitatea Mortalitatea infantila- nr de copii decedati in varsta de pana la 1 an raportat la 1000 de nou nascuti vii - Mortalitatea copiilor sub 5 ani - Morbiditatea Cauzele MI (pana la 2000): - Perinatale - Maladii resp - Vicii congenitale - Accidente, intoxicatii - Boli infectioase Structura MI la domiciliu dupa cauza decesului(2007): - Traume, intoxicatii- 47,5% - Boli ap.resp- 22,9% - Malformatii congenitale- 16,4% - Boli infectioase- 4,9% - Simptome/stari nepricizate- 4,9% - Boli ap respirator 2. Criteriile de apreciere a stării sănătăţii copilului. I. - se refera la particularitatile ontogenezei copilului de prezenta sau lipsa incidentelor in anamneza biologica; II.- dezvoltarea fizica a copilului care se apreciaza in baza parametrilor antropometrici (talia,masa,per craniului,toracelui) si permite evidentierea tulburarilor de crestere (malnutritie, hipostatura, paratrofie, dezvoltarea disarmonioasa); III. – dezv neuropsihica a copilului, care se efectueaza in corespundere cu liniile principale de dezvoltare la diferite perioade de varste. Perturbajele dezv neuropsihice sugereaza o patologie a SNC, maladii somatice istovitoare sau o insuficienta a masurilor educationale cu copilul; IV. –starea functionala a organelor si sistemelor care ste apreciata prin examenul clinic al copilului si permite depistarea unor stari premorbide, prenozologice, adica a starilor de fond; V. –rezistenta si reactivitatea copilului, care se apreciaza conform particularitatilor de ontogeneza, dupa nr de imbolnaviri acute suportate de copil in perioada preliminara examinarii; copilul cu rezistenta protectiva normala face pe parcursul anului sau suporta 1-2 episoade maladive cu evolutie usoara; rezistenta subnormala determina imbolnavirii frecvente (>2 cazyri de boala) sau maladii severe ale copilului; VI. –prezenta maladiilor cronice si a focarelor cronice de infectie; 3. Grupele de sănătate, caracteristica lor. Grupele de sanatate a copilului se determina prin evaluarea complexa cu bilantul starii de sanatate a copilului in baza celor 6 criterii de sanatate. Determinarea grupelor de sanatate ofera o imagine mai ampla a statului fizic al copilului decat un diagnostic si permite diferentierea asistentei medicale pentru copii cu probleme de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate. I grupa de sanatate include copii absolut sanatosi la care:
1

1. -

www.Medtorrents.com

- Perioada de ontogeneza a evoluat normal; se admit dismorfii unice (deformatii neinsemnate a unghiilor, pavilioanelor urechii, pete congenitale); - Dezvoltarea fizica si neuropsihica se incadreaza in indicii de varsta; - Starea functionala a sistemelor si organelor este satisfacatoare; - Rezistenta si reactivitatea este satisfacatoare , morbiditatea lipseste sau maladii acute rare cu evolutie usoara; - Patologia cronica lipseste. Grupa II A de sanatate: - Anamnestic biologic agravat (familie incompleta), antecedente prenatale si obstetricale (disgravidii, patologie a sarcinii, evolutie complicatii a nasterii, sarcina multipara), prematuritate fara semne se imaturitate, dificultati in perioada neonatala precoce (starii neonatale limitrofe cu expresii excesive si evolutie prelungita); - Dezvoltarea fizica si psihomotorie corespunzatoare varstei copilului; - Statutul functional al sistemelor si organelor este satisfacator; -Reactivitatea si rezistenta este buna, maladii acute episodice cu evolutie usoara sau lipsa lor; -Patologia cronica absenta. Grupa II B de sanatate: - Perioda ontogenezei a evoluat nefavorabil (antecedente prenatale si obstetricale: fat macrosom, suprapurat, nastere rapida sau trenata, operatie cezariana, prezentatie pelviana, infectii la gravide, sindrom febril prenatal, prematuritate, maturitate) sau normal; - Dezvoltarea fizica normala, deficit sau exces ponderal; - Dezvoltarea neuropsihica normala sau retentie usoara; - Devieri functionale (pilorospasm fara tulburari de nutritie, hernie ombilicala incipienta, criptorhism incomplet, dimensiuni mici ale fontanelelor mari, defecte de tinuta, sufluri cardiace functionale, tendinte spre hipo- sau hipertensiune arteriala, aritmii cardiace, probe functionale de efort subnormale), stari de fond (rahitism, malnutritie, paratrofie, diateze alergice, limfatice, dismetabolice, anemie fierodeficitara usoara), stari patologice minimale (vegetatii adenoide si hipertrofia amigdalelor de grad I, II< devierea septului nazal fara dereglari de respiratie, carie dentara subcompensata, reactii nevrotice, disfunctii ale tractului digestiv, dureri abdominale periodice); - Reactivitate si rezistenta alterata, infectii respiratorii frecvente, bronsite repetate, pneumonii cu evolutie trenante si recuperare lenta, fatigabilitate, hiperexcitabilitate, tulburari de somn si ale apetitului, subfebrilitate; - Maladii cronice lipsesc. Grupa III de sanatate: - Prezenta maladiilor cronice, malformatii ale organelor si sistemelor de prgane in stare de compensare; starea de compensare se refera la devierilor functionale ale organelor patologic modificate si lipsa manifestarilor clinice si functionale din partea altor organe si siteme; carie dentara decompensata; - Dezvolatarea fizica corespunde varstei, deficit sau exces ponderal grad I, II, statura mica; - Dezvoltarea psihica normala sau retentie in dezvolatre; - Starea functionala alterata a sistemului sau organului afectat, dereglari functionale ale altor siseme si organe; - Rezistenta si reactivitate usor alterata, acutizari rare cu evolutie usoara a maladiilor cronice fara dereglari pronuntate ale starii generale, maladii intercurente episodice; - Perioada ontogenezei a evoluat favorabil sau mai des defavorabil, problemele fiind in corelatie cu patologia cronica a copilului. Grupa IV de sanatate:
2

www.Medtorrents.com

- Prezenta maladiilor cronice sau defectelor congenitale in dezvoltarea sistemelor si organelor, care se afla in starea de subcompensare; starea de subcompensare se determina prin dereglarile functionale ale organelor afectate si altor sisteme si organe; - Dezvoltarea fizica este normala sau nu corespunde varstei; deficit sau exces ponderal, retard statural; - Dezvoltarea psihomotorie corespunde normativelor de varsta sau denota retentie in dezvoltarea neuropsihica; - Disfunctiuni ale sistemelor afectat si ale altor organe si sisteme; - Rezistenta si reactivitatea deteriorate- morbiditate inalta prin recurenta frecvente ale maladiei de baza cu alterari importante ale starii generale, boli intercurente cu perioada de reconvalescenta trenanta, complicatii; - Ontogeneza a evoluat defavorabil cu adversitati prenatale, obstetricale, mai rar- normal. Grupa V de sanatate: - Copii cu malformatii de dezvoltare grave si maladii cronice severe, starea de decompensare fiind determinata de modificari morfopatologice si functionale severe atat in organul afectat, cat si in alte organe si sisteme cu starea decompensata, care determina invaliditatea copilului; - Dezvoltarea fizica: deficit sau exces ponderal, deficit statural; rar-normala; - Dezvoltarea neuropsihica normala sau intarziata (depinde de geneza maladiei de baza- in afectiuni neurologice, metabolice, endocrine- retardul psihomotor este pronuntat); - Dereglari congenitale in starea functionala a sistemului afectat, devieri functionale ale altor organe si sisteme; - Perturbari pronuntate in reactivitatea si rezistenta organismului, acutizari frecvente si severe ale suferintelor cronice, dezvoltarea complicatiilor, maladii intercurente frecvente cu evolutii trenante si perioada de reconvalescenta alterata; - Evolutia ontogenetica patologica, antecedente prenatale, obstetricale. Referirea copilului la grupa III-V de sanatate se efectueaza prin prezenta obligatorie a unui criteriu al sanatatiimaladie cronica de baza in stare de compensare, prezenta devierilor in toate criteriile de sanatate poate sa fie absenta. 4. Noţiune despre copilul sănătos conform OMS. Factorii ce influenţează sănătatea copiilor. Hipocrate: „Sănătatea prezintă o stare de echilibru între corp, minte şi mediu”. OMS: „Sănătatea este o stare de prosperitate completă fizică, mintală şi socială, ci nu doar lipsa bolii sau a infirmităţii” (Constituţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, adoptată la Conferinţa Internaţională a Sănătăţii, 19 iunie – 22 iulie 1946). Mai târziu în această definiţie a fost inclusă şi „capacitatea de a duce o viaţă productivă social şi economic”. Noţiunea de sănătate a copilului a fost aplicată de către Voronţov caracterizând-o ca pe „un proces de adaptare la mediu înconjurător în realizarea funcţiilor biologice şi sociale”. Dinamica proceselor fizice şi psihice ale organismului reprezintă baza de formare a sănătăţii pe fondul schimbărilor continue morfologice şi funcţionale din perioada copilăriei. În anul 1994, Veltişcev Iu.E. a definit sănătatea copilului ca „stare de activitate vitală, ce corespunde cu vârsta lui biologică, unităţi armonioase ale caracteristicilor fizice şi intelectuale, formarea reacţiilor de adaptare şi compensare în procesul de creştere”. Sănătatea este determinată de mai mulţi factori. Sinergia dintre aceşti factori determină cât de susceptibili suntem faţă de maladii sau cât de sănătoşi suntem. Există mai multe clasificări ale factorilor determinanţi de sănătate, dar pentru prima dată au fost analizate domeniile care
3

Imunoterapia–metode specifice de tratament prin intermediul vaccinurilor.artificiale specifice. Formele imunizării artificiale: -Imunizare activă– prin administrarea în organism a unor Ag microbiene (vaccinuri) -Imunizare pasivă–bazată pe întroducerea în organism a unor preparate ce conţin Ac specifici Imunoprofilaxia–o metodă specifică de prevenire colectivă sau individuală a maladiilor infecţioase. Vaccinul DT se administrează fie ca doză de rapel la copilul mare. tetanosului şi tusei convulsive) Este obligatorie la vârsta de 2. intradermic. 4. servicii de sănătate (preventive. ce are la bază crearea imunităţii. Calendarul Naţional de vaccinări. Mycobacterium bovis viu. mixtă) fără să provoace efecte nocive. caracteristici demografice ale populaţiei). cu rapelul 1 la vârsta de 12 luni şi rapelul 2 între 30-36 de luni. personalul medical fiind obligat să-i viziteze periodic la domiciliu. 4. atenuat. Vaccinul BCG se administrează în doză unică. după 4 . chimici. Principii şi reglementări. şi durează timp variabil (luni-ani-toată viaţa). domeniile care determină sănătatea sunt descrise în Modelul epidemiologic ce determină starea sănătăţii al lui Denver: 1. celulară. cît şi medicul pediatru învaţă mama cum să creeze acasă condiţii igienice pentru copil. Serviciul de consultaţii pentru copii (existent pe lîngă fiecare circumscripţie sanitară) ţine în evidenţă şi supraveghează copii sănătoşi sau bolnavi din localitatea respectivă. Vaccinarea DT (împotriva difteriei şi tetanosului) Se efectuează cu vaccin bivalent ce contine anatoxină difterică purificată şi anatoxină tetanică purificată. Supravegherea medicală a copiilor sănătoşi. la rândul lor. între vârsta de 2-7 zile şi 2 luni. serurilor imune. Vaccinurile sunt produse biologice cu proprietăţi de imunogen. Vaccinarea BCG Profilaxia primară a tuberculozei (TBC) se face prin vaccinare cu bacilul Calmette Guerin (BCG).. Imunitatea postvaccinală (IAA) se instaurează relativ lent. atitudinile.Medtorrents.www. anatoxină tetanică purificată şi Bordetella pertusis inactivată (vaccin pertusis celular). factori comportamentali. constituite din microorganisme vii sau omorâte. Imunoprofilaxia copiilor în Republica Moldova. obiceiurile. sunt condiţionate de factorii sociali. nou născuţilor cu greutatea la naştere mai mare de 2500 grame. curative. deşi stilul de viaţă este rezultatul factorilor sociali şi al comportamentelor. În clasa a VIII-a (la vârsta de 13-14 ani) se administrează o nouă doză de vaccin BCG. educaţionali). numai dacă rezultatul testării IDR la tuberculină este negativ (sub 9 mm). 6. Este un trivaccin ce conţine anatoxină difterică purificată. Vaccinarea DiTePer (împotriva difteriei.com determină sănătatea umană din perspectiva sănătăţii publice de către ministrul canadian al sănătăţii Lalonde M. socioculturali. factori ambientali (factorii mediului fizic şi celui social: factori fizici.(umorală. 6 luni. 2. Se acordă o atenţie deosebită copiilor din primul an de viaţă. în raportul „Viziuni noi asupra sănătăţii canadienilor” Conform conceptului „spaţiului sănătăţii” propus în acest raport. Stilul de viaţă depinde de comportamente care. 3. Atît sora. din componentele lor sau din toxine modificate. la 15-20 zile de la ultima inoculare. în regiunea deltoidiană. factori biologici (ereditate. Fiind administrate la om sau animale induc o imunitate artificială activă –IAA. recuperatorii) 5.

administrate la interval de 4-8 săptămâni.com primovaccinarea DiTePer din primii ani de viaţă. antipertusis (DTP) La 12 luni: • vaccinare antipoliomielitica (VPOT) • vaccinare antidifterica. fie ca primovaccinare la copiii mari şi adulţii nevaccinaţi sau cu antecedente incerte de vaccinare. folosirea sa ducând la scăderea semnificativă a incidenţei celor 3 boli. oreionului şi rubeolei. antitetanica.Pentru programul naţional de imunizări se foloseşte VPO (vaccin polio oral. antitetanica. O singură doză de vaccin este foarte eficientă împotriva rujeolei. preparatul VPOT. primovaccinarea se efectuează cu 2 doze de vaccin. Vaccinarea antihepatită B Eficacitatea vaccinului se păstrează pe o perioadă ce variază între 3 şi 11-12 ani. Deoarece vaccinarea se face pe cale orală. antipertusis (DTP) La 6 luni: • vaccinarea antihepatita B (AHB) • vaccinare antipoliomielitica (VPOT) • vaccinare antidifterica. oreionului şi rubeolei) Se administrază o primă doză la vârsta de 12-15 luni. cu un rapel la 12 luni. Programul National de Imunizari al este urmatorul: In maternitate: • vaccinarea antihepatita B (AHB) • vaccinarea antituberculoasa (BCG) La 2 luni: • vaccinare antihepatita B (AHB) • vaccinare antipoliomielitica (VPOT) • vaccinare antidifterica. urmată de un rapel la vârsta de 6-7 ani (în clasa I).Medtorrents. în ciuda scăderii nivelului anticorpilor Vaccinarea ROR (împotriva rujeolei.www. La copilul mare corect imunizat anterior. cu virusuri polio vii atenuate). care conţin o cantitate de anatoxină difterică mai mică decât vaccinul DT. 6 luni. antitetanica. se administrează doze de rapel la interval de 10 ani cu vaccin dT. suficientă pentru a menţine imnitatea dobândită prin vaccinările anterioare. antipertusis (DTP) 5 . La cei nevaccinaţi anterior cu vârste între 6-11 luni. Se folosesc trivaccinuri cu virusuri vii atenuate. urmată de rapelul 1 la vârsta de 12 luni şi rapelul 2 la vârsta de 9 ani (clasa a 3-a). Vaccinarea antipolio Primovaccinarea se face la vârsta de 2. La adulţii corect imunizaţi anterior. antitetanica. se administrează o doză de DT în clasa I (la vârsta de 6-7 ani) şi în clasa a VIII-a (la 13-14 ani). Pentru rapelurile la adulţii corect vaccinaţi anterior se folosesc vaccinurile dT. Vaccinare împotriva Haemophilus influenzae tip b (Hib) Vaccinurile conjugate cu Haemophilus Influenzae tip B se pot administra începând de la vârsta de 2 luni. 4. antitetanica. Trei doze vaccinale de VPO oferă o protecţie de 95-100% împotriva celor 3 tipuri de virus polio. nu se administrează copiilor cu tulburări digestive importante (diaree). antipertusis (DTP) La 12-15 luni: • vaccinarea antirujeolica (AR) La 30-35 luni: • vaccinare antidifterica. Ideal este ca primo-vaccinarea să se efectueze la vârsta de 2. antipertusis (DTP) La 4 luni: • vaccinare antipoliomielitica (VPOT) • vaccinare antidifterica. 4 şi 6 luni. decât după remisiunea acestora.

tendinţa infecţiilor de a îmbrăca aspect septicemic.încetinirea ritmului de creştere.deficienţa funcţiilor de barieră a pielii şi mucoaselor.apariţia primului sistem de semnalizare.creştere rapidă staturo-ponderală. .patologia dominată de boli ale aparatului respirator.se va continua o atentă supraveghere a copilului de către personalul medico-sanitar.Medtorrents.dezvoltarea treptată a funcţiilor de relaţie. . . b) perioada de sugar (28 zile – 1 an) cu următoarele particularităţi: . c) perioada de copil mic (antepreşcolar) 1-3 ani se caracterizează prin: . . . .copil mic (antepreşcolar). Copilăria a-II-a – reprezintă din punct de vedere cronologic perioada între vârsta de 3 şi 7 ani. criza genitală. . ceea ce impune o supraveghere atentă a nou-născutului de către medic şi asistenta medicală imediat ce acesta ajunge la domiciliu de la maternitate. albuminuria fiziologică. . . Această perioadă se caracterizează prin: 6 . a) perioada de nou-născut – corespunde primele 28 zile de viaţă şi are câteva particularităţi: . infecţii). .dezvoltarea funcţiei locomotorii care lărgeşte sfera de cunoaştere a copilului.imunitatea prezintă o dezvoltare progresivă susţinută prin vaccinări. .climatul psiho-afectiv al familiei este deosebit de important în dezvoltarea copilului. . Existenţa unor caracteristici morfo-funcţionale au determinat împărţirea primei copilării în următoarele perioade: nou-născut. ale urechii medii. . Prima copilărie – este cuprinsă între naştere şi vârsta de 3 ani.modificarea proporţiilor dintre cap.patologia dominată de malformaţii congenitale şi afecţiuni legate de actul naşterii (traumatisme. nutriţia şi patologia copilului.slaba dezvoltare a scoarţei cerebrale şi deci şi a funcţiilor de relaţie cu predominanţa centrilor subcorticali. infarctele uratice.apariţia dentiţiei şi dezvoltarea funcţiei digestive care permit diversificarea alimentaţiei.existenţa unor fenomene caracteristice: scăderea fiziologică în greutate.com 7. Caracteristica lor. .completarea primei dentiţii.alimentaţia va fi variată asemănătoare cu cea a adultului. . icterul fiziologic.creşterea staturo-ponderală continuă în ritm rapid. .în această perioadă familia are un rol deosebit de important în stimularea dezvoltării motricităţii . .www. .desăvârşirea funcţiei motorii.importanţa imunităţii transmisă transplacentar.nevoile de ocrotire şi de asistenţă medicală în această perioadă sunt mari. consultaţiile de puericultură fiind deosebit de necesare. febra de sete. intoxicaţii accidentale. limbajului şi a afectivităţii. . Perioadele copilăriei. Această perioadă este cea mai importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea.dezvoltarea imunităţii active proprii cu reducerea rolului imunităţii transplacentare. meconiul. . . când se încheie erupţia dentiţiei temporare. trunchi şi membre.formarea reflexelor condiţionate – cuvântul capătă valoarea unui nou sistem de semnalizare.patologia este alcătuită de boli infecto-contagioase. sugar. Ea este limitată între încheierea apariţiei dentiţiei de lapte şi începerea apariţiei primilor dinţi definitivi. . . de aceea mai este denumită perioada preşcolară. digestiv. traumatisme.

apariţia pilozităţii pubiene. deformări osoase apărute datorită creşterii rapide şi poziţiilor vicioase. Maturizarea sexuală este apreciată pe cronologia apariţiei caracterelor sexuale secundare şi anume aprecierea dezvoltării organelor genitale externe.se accelerează creşterea în greutate. 8. . cognitivă. apar unele boli noi ca eumatismul articular acut. . dar prezintă o mare labilitate psihică şi vegetativă. axilare. .com . hepatita virală. faciale pentru băieţi iar pentru fete dezvoltarea sânilor şi pilozitatea pubiană (stadiile Tanner). În această perioadă au loc transformări de maturare fizică. bolile contagioase sunt rare datorită imunizării spontane (îmbolnăvire) sau provocate (vaccinări).Medtorrents. ceea ce duce la creşterea independenţei copilului. Perioadele critice în dezvoltarea copilului.au loc modificări ale ritmului de creştere a segmentelor corpului. procesul fiind mai accelerat la torace şi membrele superioare. Este perioada din dezvoltare când efortul educaţional trebuie să fie maxim. . Copilăria a-III-a – durează de la vârsta de 6-7 ani până la sfârşitul pubertăţii.patologia este redusă reprezentată prin apariţia de infecţii acute de căi respiratorii superioare. Această perioadă prezintă următoarele caracteristici: . . a creşterii în greutate şi lungime. Insidios apar modificări comportamentale care vor defini temperamentul tânărului.alimentaţia este similară cu cea a adultului. afecţiuni cutanate. hemopatii maligne. a) perioada de şcolar mic începe de la vârsta de 6-7 ani şi durează până la pubertate (până la vârsta de 10-11 ani la fete şi 12-13 ani la băieţi). . Ea corespunde apariţiei menarhei la fete şi este cuprinsă între 11 şi 14 ani şi dezvoltării funcţiei sexuale la băieţi între 13 şi 16 ani.alimentaţia este apropiată de cea a adultului.patologia acestei perioade cuprinde tulburările stării de nutriţie de la subnutriţie la obezitate. Caracteristicile acestei perioade sunt: . .www.încetinirea creşterii în prima parte a perioadei urmată de o accelerare în perioada prepuberă. .se încetineşte ritmul creşterii staturale. Trecerea de la pubertate la adolescenţă se făcea clasic pe aprecierea maturaţiei osoase. . şi implicit a gândirii.ritm de creştere mai lent.dezvoltarea complexă a S.C. Toţi aceşti parametri s-au dovedit a fi destul de imprecişi şi s-a propus pentru evaluare ca fiind un criteriu mai precis aprecierea maturizării sexuale care are o corelaţie mai bună cu dezvoltarea taliei şi greutăţii. tulburări de comportament. . .apărarea imunitară suferă o deprimare tranzitorie ce are ca rezultat o sensibilitate şi rezistenţă mică la infecţiile curente. tuberculoza osteoarticulară. boli maligne. .se modifică dimensiunile unor segmente – înfăţişarea este armonioasă apropiată de cea a adultului.dezvoltarea intelectuală este intensă. . psiho-socială. cardiopatiile câştigate. locomoţiei. tuberculoză.patologia dominată de boli contagioase. Existenţa unor particularităţi morfo-funcţionale a determinat împărţirea acestei perioade în două subdiviziuni: şcolarul mic şi şcolarul mare. b) perioada de şcolar mare (pubertatea) – are o durată variabilă în raport cu sexul.dentiţia definitivă înlocuieşte progresiv dentiţia de lapte. vorbirii. Etapa prenatala 7 . a modificărilor de dentiţie.maturizarea zonelor corticale ale creierului.N.

Astfel creste frecventa bolilor respiratorii. anemii prin carenta de Fe. prin reflexe inascute neconditionate reactie generalizata a SNC datorita imaturitatii lui prevalenta imaturitatii pasive starea imunitatii proprii are functie supresiva insuficienta imunitara fiziologica Manifestari prin semne de: afectiuni perinatale a SNC VCD.com 1. manifest de alergie alimentara. malformatii congenitale Clinice de patologie ereditara Tulburari de alaptare Generalizare a infectiilor Sindrom de destresa respiratorie Pneumopatii Clinice de infectii IU 2. Per 3-6 luni Mielinizarea intensiva a neuronilor Form reflexelor conditionate Dezvoltarea vederii binoculare Dezvoltarii continua a memoriei Imunodeficienta fiziologica Ca consecinta. afect sistemului digestiv. gestozele si insuficienta placentara Anemiile de la mama au ca consecinta: Nasterea copiilor cu greutate joasa Nasterea copiilor cu semne de imaturitate Nasterea copiilor cu infectii intrauterine Sensibilizarea mamei si a fatului. manifestari de rahitism. biologici: contribuie la form viciilor congenitale de dezvoltare VCD.www. Per nounascutului: adaptarea generala fata de mediu extrauterin divizarea intensiva a neuronilor form intensiva a sinapselor(leg interneuronale) activitatea nervoasa→ prevalenta in conducere a structuriloe subcorticale. chimici. hipotrofii. semne clinice de insuf a imunitatii locale si sistemice.Medtorrents. Ultimul trimestru: are loc cresterea masei a fatului. trecerea maximala transplacentara Ig de la mama la copil. Este risc inalt de aberatii cromozomiale si a genelor 2. I trimestru de gravitate: are loc diferentierea intensiva a tesuturilor si formarea organelor Actiunea factorilor teratogeni: fizici. semne de diateza limfatica. copilul este predispus pt tulb procesului de formare relatiei mama-copil. 3. Per 2-4 ani Are loc desavarsirea mielinizarii neuronale si a cailor de conducere nervoase Se intensifica formarea reflexelor conditionate 8 . Forma clinica a viciilor depinde numai de perioada critica de actiunea factorului teratogen si nu de caracterul acestuia. in special dupa Rh Imunodeficiente congenitale Patologia SNC Etapa postnatala 1. sinteza maximala a surfactantului.

Gâtul este scurt. se sparge stereotipul existent Se mentine deficienta fiziologica a IgA.Fontanela anterioară (FA. Toracele este aproape cilindric. bregmatică) = 3cm/4cm. maladii limfoproliferative. Datorită retracţiei vaselor. Abdomenul este mare. infectiilor infantile Formarea bolilor alergice Instalarea tonzilitei cronice Intensificarea traumatismului menajer. peretele abdominal are tonus muscular scăzut. cresterea patologiei generale 4. Per de pubertate are loc finisarea proceselor de mielinizare a cailor de conducere nervoase cu exceptia formatiunii reticulare formarea gandirii abstracte sensibilitatea tesutului . in special sexuali se formeaza personalitatea se manifesta tendinta spre independenta are loc micsorarea timusului si a masei limfatice este posibila formarea dependentei eventuala a nicotinei. Membrele inferioare sunt scurte – condilii interni sunt mai puţin dezvoltaţi de unde rezultă o încurbare a membrelor inferioare în axul longitudinal. iar cicatrizarea se termină către a-3-a săptămână.Medtorrents. 9 . reactii nevrotice Cresterea nr de infectii infantile Imbolnaviri prin helmintoze Manifestarile reactiilor alergice Instalarea multor maladii cronice 5. Capul: faţa este mică. cresterea de TBC. IgG Predispusi la: Aparitia retardului in vorbire Manifestarea semnelor disfunctiilor minime cerebrale Cresterea frecventei IRA. cicatricea ombilicală se înfundă. Perioada copilului nou-născut: caracteristici. dar poate fi şi deschisă. Fontanela posterioară (FP.www. dermatologice. aparitia bolilor ginecologice. a intoxicatiilor. Plaga ombilicală se epidermizează treptat de la periferie spre centru. Nasul este scurt. Cordonul ombilical trece prin faza de mumificare. Pavilioanele urechilor sunt normal conformate şi implantate. reactii psihotice. Sutura sagitală uneori este desfăcută – craniu moale congenital. Per 5-6 ani Are loc cresterea puterii si mobilitatii neurologice Se formeaza activitatea nervoasa superioara Are loc sinteza maximala a IgE Se intensifica cresterea Predispusi la: Manifestari. alcool. formarea şanţului de eliminare şi apoi căderea sa între a-6-a şi a-10-a zi. gravitate precoce. particularităţi. droguri. concav.com Are loc socializarea copiilor. Risc de neuroze. se închide la 6-8 săptămâni şi măsoară 6-8 mm. traumatisme. nările privesc înainte. instalarea maladiilor psihosomatice. lambdoidă) de obicei închisă la naştere. 9. aparitia endocrinopatiilor. depăşeşte rebordul costal. fata de hormoni. se închide progresivpână la vârsta de 18 luni.

lasând uneori pete brune.n. de coloraţie albgălbuie. în mod fiziologic n. . Se recomandă o igienă riguroasă şi nu se administrează nici un tratament (examenul microscopic evidenţiază infiltraţii de eozinofile.întreruperea circulaţiei feto-placentare duce la acumulare de CO2 lipsa de O2 = factori chimici şi umorali care declanşează respiraţia. Debutează la 24-48 ore după naştere (poate să apară şi la 7 – 10 zile de viaţă) şi se remite spontan. gât şi membre. împotriva maceraţiei pielii de către lichidul amniotic. ceafă. Paniculul adipos este dezvoltat pe faţă. aport alimentar.Medtorrents. După câteva zile de la naştere apare o descuamare a pielii. iar culturile sunt negative). pe pleoapa superioară. fenomene care duc la mărirea de volum a cutiei toracice şi 10 . este consecinţa abundenţei de vase capilare largi şi scurte. Glandele sebacee sunt bine dezvoltate. Eritemul n. consecinţa incompletei dezvoltări a centrilor corticali şi a căilor nervoase. subţirimii epidermului din care lipsesc pătura cornoasă şi pigmentul melanic. prezintă o hipertonie musculară cu predominenţa flexiei. respectând plantele şi palmele. fără semnificaţie patologică. de aceea o lăsăm să se resoarbă.toracele care a fost comprimat de canalul pelvi-genital se destinde datorită elasticităţii sale. Lanugo este un păr fin care acoperă pielea fătului şi persistă după naştere pe umeri. variabilă ca mărime şi localizată mai ales în regiunea lombo – sacrată. furfuracee sau în lambouri mici. Pielea este acoperită cu o pătură grăsoasă. iar la picioare abia o ating. membrele superioare trec în abducţie. este mai abundent la prematur. spate. piept. acizi graşi.excitaţiile mediului ambiant asupra terminaţiunilor nervoase libere din piele. Pata mongolă este o pată albăstruie. Clinic se caracterizează prin arii mici tegumentare. obrajilor. scad la 45 resp/min la 1 lună. edem palpebral. feselor. 40 – 70 %. cu diametrul antero-posterior ceva mai mare decât cel transversal. Frecvenţa respiratorie (FR): 60 resp/min la n. mai puţin pe membre şi deloc pe abdomen. întrec pulpa degetelor la mâini. colesterol şi proteine. Eritemul toxic al nou născutului (Erythema Toxicum Neonatorum) apare cu o frecvenţă variabilă. care sunt mici chisturi ale glandelor sebacee (milium faciale) ce dispar spontan. 35 resp/min la 1 an. Nevii materni sunt pete de culoare roşie. Ritmul poate fi uneori neregulat cu crize de apnee.com Coloana vertebrală este aproape rectilinie la naştere. rădăcina nasului. imperfecţiunii funcţiei vasomotorii. La nivelul aripilor nasului.. Apare datorită unei sensibilizări la proteinele materne trecute prin placentă sau datorită unui antigen trecut prin mucoasa intestinală faţă de care copilul are un anticorp format. eritematoase. respiraţia este de tip abdominal. gât şi la pliurile de flexie. Aceasta este bogată în glicogen. . cu localizare la nivelul feţei. gălbuie (vernix caseosa) mai ales în regiunea dorsală. spatelui. Aparatul respirator Toracele este cilindric. Unghiile nu prezintă striaţiuni longitudinale. Are rol de protecţie a fătului contra frigului. După câteva luni dispar. frunte. Musculatura cefei rămâne hipotonă şi nu permite susţinerea capului. centrate frecvent de o leziune papulară gălbuie. fără cicatrici. acţiune bactericidă şi antihemolitică. pe abdomen. extremităţilor. Sistemul muscular. secretată de glandele sebacee şi de celulele speciale ale amniosului.n. coastele sunt orizontale. ritm Cheyne-Stokes.www. frunţii şi bărbiei apar elemente punctiforme. Pielea are o culoare roşie intensă (eritemul noului născut) iar palmele şi plantele sunt albăstrui. Dacă o îndepărtăm apare hipotrombinemie accentuată. amplitudinea uneori inegală. Mecanismul primei respiraţii: . Poate fi însoţit şi de alte manifestări alergice: coriză. rădăcina membrelor.n. rău delimitate. Glandele sudoripare sunt puţin dezvoltate.

Nou născutul prezintă o fragilitate capilară şi o permeabilitate vasculară crescută. intestinal. în primele 2-3 zile.n. extremităţile sunt reci şi adesea cianotice. Aparatul digestiv prezintă unele particularităţi: . pancreatic. Secreţia enzimatică intestinală este completă la n. Ţesutul elastic şi conjunctiv al miocardului este puţin dezvoltat iar epicardul este foarte subţire.n. la termen este capabil de a efectua digestia şi absorbţia corespunzătoare a proteinelor şi a lactozei din lapte. Tractul intestinal este steril la făt. brun. are culoarea verde închis şi consistenţă vâscoasă. săruri minerale. situată transversal. compensând activitatea scăzută a lipazei pancreatice. a lipoproteinelor şi a colesterolului sunt deficiente la naştere. Este urmat de un scaun de tranziţie. etc. la care pensarea cordonului ombilical se face “tardiv” (după încetarea pulsaţiilor) nivelul Hb şi Ht este mai crescut decât la cei la care pensarea se face “precoce”.n.n. Zgomotele cardiace se percep mai puternic din cauza peretelui toracic subţire. sinteza factorilor de coagulare.meconiul. Flora microbiană intestinală. streptococi. Aparatul uro-genital 11 . cavitatea bucală se colonizează cu stafilococi. .Medtorrents. prin trecerea capului prin canalul pelvigenital. amilaza este absentă.n. Şocul apexian se percepe în spaţiul al IV-lea intercostal.flora microbiană intestinală. tubul digestiv al n. alimentat artificial va predomina bacilul coli. elemente ale tractusului digestiv (celule de descuamaţie intestinală. Secreţia enzimatică pancreatică: activitate normală a proteazei. suc gastric. Lipaza linguală prezintă activitate normală la naştere. Aceste valori prezintă modificări fiziologice în funcţie de greutatea la naştere şi de vârsta copilului. scade la sfârşitul primei luni de viaţă la 120 bătăi/min. împinsă de diafragmul ridicat. La naştere pulsul este de 160 bătăi/min. După aproximativ 2 săptămâni.n. Aparatul cardiovascular Inima este globuloasă. ceea ce determină o hipotensiune fiziologică. Este format din elemente biliare (colesterol.com datorită vidului pleural se produce o aspiraţie de aer în căile respiratorii care excită terminaţiile nervoase ale nervului vag de la nivelul pulmonului şi declanşează respiraţia.www. pigmenţi biliari). . Scaunele tipice de lapte uman apar la 2-3 zile şi sunt în număr de 4-6/zi. Arterele au un conţinut crescut de fibre elastice şi un calibru larg. cu lapte coagulat. la 1-2 cm în afara liniei medio-claviculare. în timp ce absorbţia lipidelor este redusă. Circulaţia periferică este lentă. Lipaza gastrică are o activitate crescută la n. În timpul naşterii. sistolică este în medie 70-80 mm Hg şi diastolică 4050 mm Hg. celule cutanate pavimentoase. cu fermenţii lor). Amilaza salivară. Tensiunea arterială la n. scăzută a lipazei. N.n. şi hidrolizează preferenţial trigliceridele. în timp ce la n. colibacili. Ficatul se palpează la 2 cm sub rebord. prezentă de la naştere.. scaunul n. Meconiul.adaptări ale cavităţii bucale în vederea suptului (vor fi prezentate în cadrul particularităţilor anatomo – fiziologice ale sugarului). alimentat natural va dezvolta o floră aproape pură de bacil bifidus. acţionează şi la nivel intestinal compensând astfel deficitul amilazei pancreatice. îndeosebi glicuronoconjugarea. la termen. deşi concentraţia oxigenului arterial este normală. Valorile hemoglobinei sunt influenţate de volumul transfuziei placentare. elemente amniotice (lanugo. celule plate). astfel că la n. Activitatea de detoxifiere hepatică.n. grăsimi. iar splina până la 1 cm.

prin a căror oxidare se eliberează căldură. Organele de simţ Nou născutul nu are vedere cromatică. în jurul pancreasului.n. mediastinal. Mişcările globilor oculari sunt necoordonate (strabismul convergent tranzitor este aproape fiziologic).n. scurtă şi orientată orizontal. considerată fiziologică. lipsiţi de controlul scoarţei.nou născutul prezintă tendinţa de persistenţă a atitudinilor pe care I le imprimăm (catatonie). N. Asimetria lor indică leziuni ale sistemului nervos (hemoragii intracraniene. dar ochii reacţionează la lumină. regiunea vulvară este complet închisă. la o temperatură ambiantă joasă declanşează prin receptorii cutanaţi secreţia de catecolamine şi eliberarea acizilor graşi din grăsimile brune.n. reacţionează la stimulii auditivi puternici. ţipătul şi plânsul) sunt prezente de la naştere.activitatea motorie spontană se traduce printr-o contracţie generalizată. Segmentele filogenetic mai vechi sunt mai dezvoltate decât scoarţa. Numărul micţiunilor variază între 10 . ce dispar după 4-5 luni. Expresia imaturităţii sistemului nervos: . cu bogat ţesut grăsos. Auzul este prezent la naştere.reflexul cutanat plantar Babinski – pozitiv. adesea. între esofag şi trahee. are capacitate redusă de a excreta electroliţii.reflexe exagerate. prezintă o hiperuricemie tranzitorie ca urmare a hemolizei postnatale. n. . capacitatea de diluţie este normală. iar testiculele sunt coborâte în scrot sau se palpează pe canalele inghinoscrotale. labiile mari. când apare inhibiţia corticală. La fete. anarhică. Sistemul nervos Maturizarea sistemului nervos după naştere se face mai ales pe seama mielinizării axonilor. Uraţii precipită determinând apariţia infarctelor uratice. N. ca şi fimoza. În aceste situaţii urina este tulbure şi lasă pe scutece un depozit roşu-cărămiziu. prezintă unele particularităţi anatomice: conductul auditiv extern este îngust şi orientat oblic. Termogeneza este limitată.Medtorrents. .n. n. Organele genitale externe prezintă un aspect morfologic characteristic gestaţiei la termen. axilar. de aceea fenomenele subcorticale (suptul şi deglutiţia. Diureza este de 75-100 ml/kg corp. Simţul tactil bine dezvoltat de la naştere se evidenţiază la unele reflexe arhaice: al punctelor cardinale. mastoida este mică şi compactă. rinichilor şi glandelor suprarenale. . Hidrocelul este frecvent întâlnit. pielea scrotului prezintă pliuri transversale. nu reacţionează prin 12 . un rol major în realizarea acesteia avându-l grăsimea brună localizată interscapular. Urechea n. dar cea de concentrare este limitată. Glandele lacrimale sunt mici şi secretă lacrimi după vârsta de 3 săptămâni. de agăţare. paralizii de plex brahial). Pneumatizarea urechii medii are loc cu primele inspiraţii şi cu deglutiţia. Datorită imaturităţii centrilor nervoşi. centrii olfactivi fiind printer primii care se mielinizează. trompa este largă.20/zi. La băieţi penisul este scurt. Nou născutul diferenţiază gustul amar de cel dulce.n. la gât. Simţul olfactiv este prezent la naştere. Expunerea n.com La n.n. rinichiul este deficitar funcţional: filtrarea glomerulară este redusă (creşte ulterior). Micţiunile apar reflex la atingerea capacităţii vezicale. Nou născutul prezintă reflexe arhaice care semnifică integritatea centrilor subcorticali. Adaptarea termică Nou născutul prezintă o instabilitate termică determinată de unele deficienţe specifice. acoperă labiile mici şi clitorisul.n.www.

creşterea fiind reprezentată de mărirea cantitativă a celulelor. Această reducere a răspunsului leucocitar la o infecţie ca şi capacitatea fagocitară scăzută explică lipsa de limitare a procesului infecţios şi tendinţa de generalizare a infecţiilor la această vârstă.5°C la nivelul tegumentelor abdominale şi de 37°C temperatura centrală în condiţiile unui comfort termic ambiant de 21-26°C. endogeni şi patologici. amigdalele palatine şi ganglionii limfatici. Ig M nu traversează placenta.bariera mecanică este redusă datorită subţirimii extreme a stratului cornos şi a pH-ului de 6.5-7. În infecţii grave numărul leucocitelor nu creşte. legile creşterii.imunitatea nespecifică celulară are un rol redus la nou născut. Prezenţa IgM în cantitate crescută la nou-născut sugerează posibilitatea unei infecţii congenitale (TORCH= Toxoplasmosis. 10.5 ca urmare a secreţiei sudorale extrem de reduse. opsoninelele şi properdina sunt deficitare. Termoliza este apreciabilă datorită suprafeţei cutanate mari cu o vascularizaţie abundentă şi ţesutului adipos subcutanat redus. Herpes Simplex).imunitatea nespecifică umorală: lizozimul inhibă unele bacteria permiţând colonizarea cavităţii bucale cu floră saprofită normală. 2. sistemul complement seric. Cele două procese se desfăşoară concomitent. dezvoltarea proportiilor si segmentelor lui) si maturizarea biologica a copilului intro anumita perioada a copilariei. Ele scad în jurul vârstei de 2 . Sinteza Ig A secretorii este prioritară în mucoasa respiratorie şi digestivă. Nou născutul îşi poate menţine temperatura constantă de 36. Mecanismul prin care aceştia acţionează este deosebit de complex. Cytomegalovirus.celulară: limfocitele T şi B sunt maturate funcţional. Ig A serice nu trec bariera placentară. Ele se sintetizează în mucoase. Other. 13 .Medtorrents. Rubella. 3.umorală: Ig G au valori egale cu cele din sângele matern şi sunt singurele care traversează placenta. Apărarea antiinfecţioasă Imunitatea nespecifică: . Dezvoltarea fizica prezinta un proces dinamic de crestere (marirea taliei si greutatii corpului. Dezvoltarea fizică a copilului. . . Imunitatea specifică: . factorii care influenţează creşterea. antitoxici funcţie de gradul de stimulare al mamei. Factorii ce influenţează creşterea şi dezvoltarea copiilor. Creşterea şi dezvoltarea reprezintă cele mai importante fenomene ale copilăriei. mecanismul creşterii şi dezvoltării. dar sinteza interferonului este în limite normale. ţesuturilor şi organelor. . dar s-au detectat niveluri scăzute la făt în trimestrul III de sarcină.4 luni şi apoi cresc odată cu imunogeneza proprie. într-un ritm propriu. mai ales în ultimul trimestru de sarcină. Ig E nu traversează placenta. iar dezvoltarea fiind fenomenul de modificare a organelor şi aparatelor în vederea adaptării la condiţiile de viaţă. Factorii care influenţează creşterea şi dezvoltarea copilului sunt exogeni. .www. Creşterea şi dezvoltarea cuprind: 1. Ig D sunt produse în celule din amigdalele palatine şi ganglionii limfatici şi se găsesc în cantitate mică în ser. Dezvoltarea fizica a copilului serveste drept indice al sanatatii si starii normale. antivirali. Ig G conţin majoritatea anticorpilor antibacterieni.com febră la infecţii.mucoasele au un important grad de permeabilitate neîndeplinindu-şi rolul de barieră. dar pot fi sintetizate în cantitate redusă din trimestrul II de sarcină.

Altitudinea de peste 1500 m determină un ritm de creştere mai mic. performanţele şcolare sunt superioare. stress-ul. Razele ultraviolete şi X în doze mici au rolul de a stimula creşterea. Familia are rolul major de a modela şi de a evidenţia calităţile fizice şi psihice ale copilului. condiţiile de igienă. dar nu interesează multiplicarea celulară în cazul unui aport energetic adecvat. soare. Situaţia materială şi socială a părinţilor se reflectă în calitatea alimentaţiei. practicarea unui sport adaptat posibilităţilor lui. rezultând obezitatea. locuinţa. în special a celor liposolubile afectează multiplicarea şi diferenţierea celulelor. cu confort termic şi umiditate adecvată asigură condiţii optime de creştere. Astfel copiii unici au statură mai mare decât cei din familii cu mulţi copii. Stressul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenţează negativ procesul creşterii ajungându-se până la starea de “nanism psiho-social”. Factorii exogeni cei mai importanţi sunt: alimentaţia. În acelaşi timp o supraalimentaţie precoce produce hipertrofia şi uneori hiperplazia adipocitelor. situaţia financiară. Dezvoltarea intelectuală a copiilor este mai rapidă în familiile unde preocuparea educativă este mai mare şi mai susţinută. în timp ce dozele mari o opresc.Medtorrents. morbiditatea infecţioasă şi parazitară. accesul la facilităţile civilizaţiei. Mediul geografic influenţează creşterea prin condiţiile de microclimat: aer. de stimulare a limfocitelor B şi taurina. însorită. are un rol favorabil de stimulare a 14 . în timp ce o familie în care există stări conflictuale va contribui la un ritm de dezvoltare întârziat şi la apariţia dificultăţilor de adaptare socială.com I. O alimentaţie deficitară a femeii gravide duce la naşterea unor copii cu greutate mică. factorii afectiv-educativi. Carenţa alimentară influenţează în primul rând creşterea ponderală. Clima temperată este considerată ca având acţiunea cea mai favorabilă asupra creşterii în timp ce climatul excesiv se asociază cu o talie mică. lumină. Alimentaţia – îşi exercită influenţa asupra creşterii chiar din viaţa intrauterină. exerciţiile fizice.www. Carenţa de minerale are repercursiuni asupra mineralizării scheletului şi asupra enzimelor celulare. dar şi postnatal datorită hipoxiei cronice. noxele chimice şi radiaţiile. profesia părinţilor. De asemenea severitatea şi durata întârzierii în creşterea intrauterină determină o reducere a ritmului de creştere postnatală. factorii culturali. iar în greutate mai accelerată toamna. Un mediu familial calm. mediul geografic. Această creştere este justificată prin faptul că lapte uman conţine o serie de modulatori ai creşterii cum sunt: factorul epidermal. dinamica socială. iar copiii din mediul urban au o medie a taliei şi greutăţii mai mare decât a celor din mediul rural. factorii socioeconomici. presiune atmosferică. Carenţa de vitamine. În ceea ce priveşte anotimpul. atât pe durata vieţii intrauterine. cu rol important în dezvoltarea sugarului. Carenţa de proteine determină reducerea sintezei de proteine şi a volumului celulelor. creşterea în lungime este mai mare primăvara. Efectele lor sunt mai importante în primii 5 ani de viaţă. În mediul urban unde exigenţele educaţionale sunt mai mari. Pe măsură ce copilul creşte. Factorii socio-economici care influenţează creşterea staturo-ponderală sunt: condiţiile sanitare. care oferă dragoste favorizează dezvoltarea acestuia. Existenţa unor carenţe alimentare determină tulburări însemnate în perioadele de creştere accelerată la sugar şi înainte de pubertate. raze ultraviolete. Alimentaţia cu lapte uman accelerează creşterea staturo-ponderală în primele 6 luni de viaţă. Existenţa unei camera individuale a copilului. Exerciţiile fizice aplicate din primul an de viaţă. Factorii afectiv-educativi influenţează dezvoltarea psiho-intelectuală a copilului în special în primii 3 ani de viaţă. temperatură. la început sub forma masajelor apoi a gimnasticii pentru sugar favorizează dezvoltarea somatică şi motorie a copilului. factorul de creştere al nervilor. umiditate.

Acesta produce proliferarea condrocitelor în cartilajul seriat şi creşterea în lungime a oaselor. El participă la sistemele de apărare specific antiinfecţioasă având rol de maturare a limfocitelor T. Hormonii materni: somatotrop.www. Hormonii mineralocorticoizi stimulează sinteza de ADN şi reabsorbţia tubulară de sodiu şi apă. Influenţa factorilor genetici este evidentă în cadrul pubertăţii mai precoce la fete. insulina. II. glucagonul şi hormonii digestivi. Factorii endogeni cuprind: . Factorii genetici sunt responsabili de caracterele constituţionale. prin tonifierea musculaturii. radiaţiile. întărirea articulaţiilor. individuale ale produsului de concepţie şi de dinamica creşterii până la maturizare. produc lipoliza şi măresc metabolismul bazal. glucocorticoizii şi mineralocorticoizii traversează în cantitate suficientă placenta. cresc activitatea enzimelor respiratorii. Funcţiile endocrine ale embrionului şi fătului sunt mai puţin dezvoltate.factorii hormonali. Ei inhibă acţiunea hormonului somatotrop hipofizar prin stimularea producerii în ficat a inhibitorilor somatomedinelor. Insulina este un hormon anabolizant. Acţiunea sa asupra cartilajului seriat este mediată de somatomedine. reglează glicogenoliza. Hormonii stimulează sinteza proteinelor. realizând un echilibru hormonal. Hormonii fetali au rol minor în multiplicarea celulară. Hormonii glucocorticoizi inhibă creşterea. după tipul morfologic familial. diverse traumatisme pot influenţa negative creşterea şi dezvoltarea. Hipofiza intervine în creştere prin hormonul somatotrop (STH). Somatostatina inhibă hormonul de creştere hipofizar.factorii genetici. procesele oxidative tisulare. Noxele chimice. Pancreasul endocrin influenţează creşterea prin insulină şi glucagon. Factorii hormonali intervin atât în timpul vieţii intrauterine cât şi postnatal. Tiroida intervine în dezvoltarea creierului. în timp ce insulina şi hormonii tiroidieni în mică măsură. Factorii culturali pot avea efecte limitative în dezvoltarea copilului. Studiul anomaliilor cromosomice arată că toate modificările numerice ale cromosomilor autosomali se însoţesc de diminuarea taliei şi deficit intelectual.Medtorrents. Factorii ce acţionează ulterior pot devia într-un mod mai mult sau mai puţin reversibil creşterea şi dezvoltarea determinate genetic. Mixedemul congenital fiind astfel caracterizat prin nanism şi retard mintal. Hormonii tiroidieni au rolul de a potenţa acţiunea STHului. care favorizează pătrunderea aminoacizilor în celule. Tiroida intervine prin hormonul tiroxina şi triiodotironina care acţionează sub control hipotalamo-hipofizar. Apariţia diferenţelor de creştere la pubertate sunt rezultatul sensibilităţii mai mari a cartilajelor de creştere la estrogeni faţă de androgeni. ameliorarea oxigenării ţesuturilor. Astfel copii se aseamănă cu părinţii în perioada în care fenotipul este manifest. Glandele suprarenale intervin în creştere prin hormonii glucocorticoizi şi mineralocorticoizi. Prolactina elaborată de placentă acţionează asemănător hormonului somatotrop asupra creşterii şi dezvoltării fătului. activează catabolismul proteinelor şi cresc eliminările de calciu şi potasiu. care trec în sistemul port al glandei şi induc sinteza hormonilor specifici. Timusul influenţează creşterea din primele luni de viaţă având acţiune sinergică cu STH-ul. Hipotalamusul coordonează hipofiza cu ajutorul factorilor de eliberare hipofizotropi. participă la sinteza de ARN şi 15 .com creşterii şi dezvoltării. Transmiterea caracterelor părinţilor asupra creşterii staturale a copiilor apare evidentă numai dacă se raportează la aceeaşi vârstă. Tiroxina produce hipertrofia condrocitelor în cartilajul de creştere al osului şi mineralizarea scheletului. . în creşterea dinţilor şi în termogeneză. timodependente.

se va realiza folosind o serie de criterii: a) Criteriul temporal: aprecierea VG începând calculul din prima zi a ultimului ciclu menstrual (se iau în consideraţie numai saptămânile complete) n. iar la băieţi . Aprecierea gradului de maturitate al n.Dereglările de nutriţie.endocrinopatii infantile: mixedem.la 34 săptămâni are poziţia de batracian. La pubertate. 3) tulburări de nutriţie (subalimentaţie). prematur: VG < 37 săptămâni (limita inferioară. III. . . 7) afecţiuni viscerale cu evoluţie prelungită (fibroza chistică). apreciere în funcţie de vârstă.lărgirea bazinului. cu încetarea creşterii staturale..n. 3) afecţiuni ale SNC. n. Factorii patologici: . Glandele sexuale acţionează prin intermediul hormonilor androgeni şi estrogeni.n la termen: VG = 37 . 16 . care trebuie efectuat la 3 – 42 ore de la naştere. măreşte glicoliza şi inhibă gluconeogeneza. b) Criterii morfofuncţionale VG poate fi apreciată prin evaluarea caracteristicilor pielii. criterii.dezvoltarea umerilor. 11.S.n.Dezvoltarea fizică patologică: criterii de încadrare. . Ei stimulează proliferarea celulelor cartilaginoase şi participă la diferenţierea şi maturarea sexuală.n.factori care acţionează asupra gravidei: 1) infecţii acute sau cronice (lues.la 28 săptămâni de gestaţie este complet hipoton. saturnism). Acesta acţionează asupra celulelor intestinale. ale organelor genitale şi glandelor mamare. Glucagonul inhibă creşterea. caracteristici clinice. ale pavilioanelor urechii. 12. . osoase şi renale.Medtorrents. postmatur: VG > 42 săptămâni. este un hormon catabolizant. importanţă clinică.M. malarie). parametric cuprinşi în diferite scoruri (Dubovitz. c) Criterii neurologice .42 săptămâni n. 13.Aprecierea posturii şi tonusului pasiv: . La pubertate estrogenii şi testosteronul au un rol important în determinarea aspectului fizic caracteristic: la fete .com hipertrofia celulelor. 2) intoxicaţii cronice (alcoolism. Hormonii estrogeni stimulează mai puţin creşterea. dar exercită un efect important în calcifierea cartilajului de creştere. 14. Cel mai utilizat este scorul Ballard (fidel şi uşor de calculat).Noţiune de retard fizic.Vârsta biologică a copilului: caracteristici. Caracteristica . nanism hipofizar. caracteristici. tabagism. 4) boli congenitale de cord – “nanism cardiac”. fiind de 22 săptămâni şi peste 500g).la 32 săptămâni cele 4 membre sunt în extensie.www. Farr. după criteriile O. 5) boli congenitale renale – “nanism renal”.factori care acţionează asupra copilului: 1) tulburări cronice de nutriţie şi digestie care pot determina 2) “nanism intestinal”. 6) anomalii cromosomiale. Paratiroidele prin intermediul parathormonului intervin în homeostazia calciului şi în calcifierea scheletului. Ballard). androgenii determină inhibarea creşterii prin calcifierea cartilajului. Hormonii androgeni au efect anabolic.

b) legea proporţiilor – fiecare perioadă a copilăriei are un anumit ritm de creştere (mai accelerat în primii doi ani de viaţă. strict determinate prin utilizarea metodelor si utilajului standard. macrosom: Gn mai mare de 4000 g . maturizarea biologica.N. astfel încât la 40 săptămâni toate 4 membrele se află în flexie datorită hipertoniei muşchilor flexori. Antropometria. ELBW (Extremly Low Birth Weight): Gn sub 1000 g. dinamometria.la 28 săptămâni cel mai complet este reflexul punctelor cardinale. latimea umerilor. Functionali(fiziometria): spirometri. cutiei toracice.la 37 săptămâni sunt prezente şi complete toate reflexele arhaice. in picioare. perimetrele craniului.N. cu Gn normală: 2500 – 3999 g. cu o medie de 3000 g .n.www. fiecare segment al corpului are propriul său ritm de creştere. Somatoscopici: forma cutiei toracice. . gradul de dezvoltare a musculaturii. d) Criterii antropometrice (interpretarea G.Reflexele arhaice: .com Tonusul muscular creşte cu vârsta gestaţională şi are un sens de dezvoltare caudo-cefalic. elasticitatea tegumentelor. pe sezute.complexitatea de metode si mijloace privind aprecierea particularitatilor morfologice ale organismului uman prin efectuarea masurilor concrete la nivelul punctelor anatomice. se accentuează prepubertar şi scade din nou la stabilirea maturităţii sexuale). ci alternativ (ex: membrele superioare nu cresc în acelaşi timp cu cele inferioare). reacţia de apucare forţată este completă. coapsei. c) legea creşterii inegale – creşterea şi dezvoltarea nu se fac în aceleaşiproporţii.n. Perfecţionarea reflexelor arhaice se face în sens cefalo-caudal. talpii.Metoda antropometrică de apreciere dezvoltării fizice a copiilor. LBW (Low Birth Weight): Gn = 2500 – 1500 g N. Creşterea organismului se desfăşoară conform următoarelor legi: a) legea alternanţei – creşterea şi dezvoltarea nu se fac simultan în aceleaşi proporţii în întregul organism.n. . bratului.la 34 săptămâni.n.la 32 săptămâni prezintă reflexul Moro incomplet. Masurile antropometrice impune respectarea urmatoarelor conditii: 17 .tinuta.n. d) legea antagonismului morfologic şi ponderal – pe durata perioadei de creştere acumulativă diferenţierea este redusă şi invers. Studierea detaliata a DZF include aprecierea paramerilor: Somatometrici(antropometrici): talia corpului culcat.  După valoarea indicelui ponderal (IP): IP = G (g) ⁄ T3(cm) x 100 La nou.născutul la termen talia la naştere (Tn) are valori cuprinse între 47-55 cm (în medie 50 cm). a spatelui. masa corporala.N. VLBW (Very Low Birth Weight): Gn = 1499 – 1000 g N. 17. scade ulterior. .Medtorrents. tesutului adipos. segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp.n. gambei. 16. Legile generale ale creşterii copiilor. cu Gn mică: sub 2500 g: N. puterea de intindere.Metodele de apreciere a dezvoltării fizice la copii. 15. . lungimea membrelor. T în funcţie de VG) După greutatea la naştere (Gn): .

diametrelor. Investigatorul se afla in partea dreapta.radial.com 1) Masurile se efectueaza la un copil dezbracat.mijlocul marg sup a simfizei 3.in partea lat proximala a articulatiei radio-carpiene.antpot.trohanterion si tibiale mediale Gambei. Fiecare masura se face cel putin de doua ori. scaderii tonusului muscular. 2.punctele antropometrice vor fi detreminate palpator. transversal. 5) Instrumentele folosite trebuie sa corespunda standardelor cunoscute si confectionate din materiale care permit prelucrarea lor cu antiseptic.dif dintre H sit de la podea a p.eminenta maximal lat a acromionului scapular 4. masuranduse inaltimea situarii lor fata de podea in ordinea urmatoare: 1.in fosa cubitala. cu vertexul lipit de placa verticala 2) Capul este mentinut in pozitie corecta de catre insotitorul copilului 3) Genunchii sunt tinuti in pozitie de extensie de catre examinator Dupa varsta de 2-3 ani se poate utiliza antropometrul: 1) Copilul sta vertical cu spatele drept 2) Cursorul antropometrului se ataseaza de vetex 3) Se fixeaza inaltimea la nivelul inferior al cursorului Talia pe sezute se face cu pediometrul de lemn.brahial. mezosternal.dintre radial si stilion radiale Palmei.Medtorrents. 6.stilion radiale si degetal Membr sup.tibial. cu tinuta corecta. perimetrelor si masei corporale.cranian se face cu ajutorul craniometrului si sunt folosite punctele glabela.suprasternal si simfizal Bratului. stand in picioare. masa corporala poate creste relativ 4) Incaperea trebuie sa fie suficient de calda si luminoasa. 3) Masurile vor fi efectuate in prima jum a zilei(talia spre sfarsitul zilei se micsoreaza cu 12cm.sau inaintea pacienyului.punctul sup al marg articulare interioare a tibiei pe partea interioara a articulatiei genunchiului 9. din cauza nivelarii cupolei plantare.trohanterian.suprasternale. parietal. Se apreciaza si diametrele capului.acropodion-marg distala a falangei unghiale a degetului I sau II) Masurarea taliei Pana la varsta de 24-36 luni.dintre acromion si radial Antebrat.www. presiunii discurilor interverrtebrale.dintre calcaneu si p terminal(p.fibular. incluzandse d.tibiale mediale si fibular Membr inf. lung copilului va fi masurata cu ajutorul pediometrului: 1) Copilul este asezat in clinostatism.pe linia medie a incisurii jugulare.falanga distala a degetului III al mainii 7. 18 .marg inf a maleolei mediale Calcularea lungimilor: Trunchiului.stilion radiale.degetal.simfizal.h trohanteriana de la podea Talpii. unde in mod palaptor se determina mar capului radiusului 5. Masurarea diametrelor D. Somatometria include aprecierea lungimilor. 2) Toate punctele se fac strict intre puctele antropometrice. corespunzand unor eminente evidente si usor palpabile pe liniile sagitale sau laterale.punctul maxim proeminent al partii sup a femurului 8. occipital.

retine respiratia.mezocefalica. calcanean. Fiziometria include: Spirometria.Somatoscopia şi fiziometria în aprecierea dezvoltării fizice la copii. Membre inf. pe umar. modificarile privind suturile. 4) Centrele de osificare.distanta dintre punctele brahiale. constructia si forma lobilor frontali. tibial proximal.biacromial. brahiocefalica. osul occipital. II-musc dezv suficient.Medtorrents.relief musc pronuntat. Ea include: 1) Examinarea aparatului locomotor: Cutia craniana. se apreciaza in raport unul cu altul. Masurarea perimetrelor se face cu banda metrica. ce exprima in linii generale dezvoltarea armonioasa a aparatului osteo-muscular. unghiurile scapulare deplasate. grosimea pliurilor subcutanate 6-9mm. talus.la nastere sunt 5 centre: femural distal. la adulti 20mm. Capul copilului va fi tinut in pozitie stabila. IV-grosimea pliului subcutanat depaseste la copii 15mm. 3) Maturizarea biologica.com Latimea CT e diferenta dintre diametrele sus numite.relieful oaselor atenuat. CT plata. CT cilindrica. III. forta musc slaba. Investigarea se repeta de 2-3 ori si se fixeaza rezultatul maxima in ml. bitrohanterian.aparitia si urmarirea punctelor de osificare-radiografia de pumn. elasticitate medie. stand in picioare.diverse modificari patologice se fixeaza. cuprinzand si stratul adipos se apreciaza cu ajutorul caliperelor in urmatoarele regiuni: pe CT. forma CT.expir. 19 . D. Se mai masoara perim bratului si gambei. 2) Examinarea tesutului adipos se face apreciind gradul de pronuntare a reliefului vaselor si grosimea stratului adipos subcutanat.www. abdomen. Perim CT se va efectua plasand banda metrica la nuvelul mameloanelor pe partea ant si al unghiurilor scapulare pe partea posterioare(inspir. la sugar acest lucru poate fi mai usor de efectuat in decubit dorsal. Somatoscopia permite formarea unei impresii generale vizavi de DZF a celui examinat. dolicocefalica. se va masura perim maxim.fixanduse ulterior deformatii. III-musc dezv ft bine. aprecierea etapelor de dezvoltare sexuala si agradului maturitatii sexuale se bazeaza pe urmarirea dezvoltarii semnelor sexuale secundare. 18.tipul(cilindrica. sub omoplat. elasticitatea musculara. Musculatura se apreciaza prin evaluarea gradului sa u de dezvoltare. aparitia dentitiilor temporara si permanenta. II-relieful oaselor slab atenuat.plata). Grosimea pliurilor cutanate.musc slab dezvrelieful musc slab pronuntat. Grosimea pliuluise apreciaza in mm: I-oasele centurii scapulare si coastele conturate pronuntat. parietali. tesutului adipos subcutanat si a organelor interne. peretele abdomenal in tonus. Aprecierea masei corporale se face prin cantarire(cantarul Ferbenks).pauza). fontanelele. Deosebim 3 grade de dezvoltare a musculaturii: I.criterii. Coloana vertebrala examinata frontal si sagital poate evidentia modificari patologice izolate ca lordoza cifoza scolioza. omoplatii deplasati de suprafata CT.permite aprecierea volumului vital pulmonar si se efectueaza cu ajutorul spirometrului: pacientul inspira adanc. Masa corporala este un parametru important al starii morfologice a organismului. elasticitate scazuta. contururile corpului rotungite. la maturi-pana la 20mm. Cutia toracica. grosimea pliurilor la copii 10-15mm. grosimea pliurilor subcutanate panala 5 mm. forta musculara medie. abdomen ptozat.conica. cuboidian. a abdomenului.examinate in poz drepti. apoi expira exclusiv prin gura in dispozitivul respectiv tot aerului inspirat.

0.1.putem determina cum se modifica masa corpului odata cu crestera taliei Met indicilor antropometrici.0.81= distrofie grI  0. Metoda percentile-curbe si tabele : apreciaza amplasarea exacta pe scara standard a fiecarui criteriu antropometric. mai sus(jos) ca medie. aprec cantit procentuala de copii cu valori diferite de cele a copilului examinat.5.lung piciorului-trunchiului. Acestea din urma sunt alcatuite in felul urmator: principalii parametrii ai dezvoltarii fizice a copiilor sanatosi de diferite varste sunt oranduiti intrun sir de valoarea minima pana la cea maxima.Metodele de evaluare a dezvoltării fizice al copiilor.0. Fiecare sir e divizat in 100 parti egale.76= distrofie grI  0. inalta. 8-18ani (-1)-(3).Indicii antropometrici: caracteristici.60= distrofie gr III Indicele nutritional(greutatea coresp taliei)= greutatea reala/ greutatea ideala coresp taliei  0.99.60= distrofie gr II  0.89.pana la 1 an 2-4. percentila reprezunta o sutime din sirul variational. apreciere.0. 2-3 ani 4-9. evaluarea nivelului de DZF a copilului.71= distrofie gr II  0.89. 6-8. facute fie transversal.9.diferenta dintre doua centile vecine.80.(joasa).1. curba in forma de clopot. Erisman – perimetrul torace-talie – pana la 1 an 9-13.reprezinta varietate de expresii si raporturi matematice dinre diferite dimensiuni si parametrii antropometrici. paralel fiind apreciate limitele fiecarei parti divizate.1= copil eutrofic  0.60= distrofie gr III Indicele statural(talia coresp varstei)= talia copilului ideala pt varsta Gradul I= 95-91% din talia ideala pt varsta Gradul II= 90-86% Gradul III= <85% 21. iar intervalul centilic.90= cu risc crescut  0. gradele variabilitatii fiind repartizate in 7 categorii: medie.1= copil eutrofic  0. 19.Metoda centilică de evaluare a dezvoltării fizice la copii. Metoda devierilor sigmale-estimarea nivelului DZF se efectueaza in limitele unei multimi.www.9.9 a IP este sugestiva pt malnutritie protein calorica:  0.75. exprimarea in percentile. fixanduse rezultatul maxim in kg. Indicele ponderal(greutatea pt varsta)= greutatea actuala/ greutatea ideala pt varsta Scaderea sub 0. 20. 20 . Astfel.se masoara cu ajutorul dinamometrului printro strangere maxima.0.com Puterea (forta musculara). ft inalta. fie longitudinal. metode de calculare.Medtorrents. Investigarea se repeta de 2-3 ori. Puterea de intindere se masoara cu un dinamometru special numai la adolescenti. Met scarilor de regresie. Metoda la baza careia sta un sir de curbe si tabele numite centilice ale cresterii diferitelor grupe de indivizi. Hartile de crestere-bazate pe masuratori standardizate pe populatii riguros selectionate. Ciulitki. 6-7ani 0-4. 2-3 ani.

normativele functionale standard si tabelele pentru valori medii ale grosimii plicii cutanate.www. prin care se propune evidentierea a 3 niveluri de dezvoltare: 1. Factorii ce o influenţează. 97100-ft inalt. 25. Pt estimarea dezvol fizice a copiilor si adolescentilor se folosesc 6 valori de centile: 3. 10-25. fara a efectua nici un fel de calcule. 75.Aprecierea dezvoltării fizice armonioase / proporţionale. bazata pe diferite scheme de estimare. Valoarea fiecarui parametru daca se incadreaza in intervalele urmatoare de centile. Neurulatia (Figura: Neurulatia) se produce din ziua 14 pâna în ziua 30 de gestatie(g) si consta în formarea si închiderea tubului neural. Dezv patologica.Metoda orientativă de apreciere a parametrilor antropometrici la copii. extreme de armonioasa. 90. 2. 3-10. studiu special de examinare= se intocmesc planuri individuale de supraveghere. Dezv corecta. tratament .Ontogeneza sistemului nervos central în perioada antenatală. ce indica viteza cresterii. sau acesti parametri sunt la o distanta mai mare de 2 culoare centilice.prelucrarea selectivă a aparatului locomotor. A doua etapa include aprecierea DZ morfofunctionale dupa indicia masei corporale. verificanduse corespunderea varstei calendaristice cu cea biologica. 23. insanatosire. Sistemul nervos deriva din stratul ectodermal. Disarmonioasa. Prima etapa include aprecierea maturitatii avolutive dupa tabelele respective. fiecare parametru antropometric (masa. 97.ft jos. dar se mai impune si contrapunerea diferitor parametri. cat si cantitatea procentuala de copii cu valori diferite de cele ale copilului examinat. Dezv netipica. fortei muscular si capacitatile vitale a plamanilor. fiind parametrii cei mai semnificatovo ao DZF.statut morfofunctional cu o masa corporala si talie cuprinse intre P10 si P97 si situate in acelasi culoar centilic sai in doua invecinate. neurogeneza (maturatia) 1. formarea veziculelor cerebrale (prozencefalizarea) 3.jos. Folosinduse tabele centilice. nearmonioasa. diferentiem dezvoltarea morfofunctionala armonioasa.dereglari in activitatea cardiovasculara. care anterior plutea sub forma de placa neurala în 21 . In functie de rezultatele obtinute. 24. . endocrina neurologica. PT.masa corpului si/sau talia se situeaza mai jos de P3. care alaturi de mezoderm si endoderm se constituie deja din a 2-a saptamâna gestationala.mediu. DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ . stabilitate articulară şi supleţe musculară. 90-97-inalt. Metoda estimarii complexe a DZF include atat aprecierea nivelului maturitatii evolutive cat si gradul de armonie a starii morfofunctionale a copilului examinat. neurulatia 2. se mai apreciaza si dupa metoda centilica „longitudinala”. se caracterizeaza ca: 25-75.talia.solicitări cardio-vasculare la eforturi variabile. Metoda centilica este informativa si acceptata pt orice multime.masa corporala si talia sunt situate intre P10 si P3 sau mai sus de P97. PC si PT) este comparat cu valorile normale. .mobilitate. 0-3.Medtorrents. folosinduse scarile regresionale pentru talie.com Tabele centilice ne permit sa determinam atat amplasarea exacta pe scara standard a fiecarui criteriu antropometric. 22. 10. 3. Masa corpului si talia.scazut. Uneori se foloseste si centila 50. sau acesti doi parametri difera unul de altul cu 2 intervale. Principalele faze ale ontogenezei cerebrale în perioada embrionara cuprind în ordine succesiva: 1.

com lichidul amniotic.scizura silviana. Anomaliile din perioada neurogenezei pot produce reducerea migrarii (microencefalie. care începe între saptamânile 8-10g si continua si dupa nastere. Ulterior apar conexiuni între ventriculii laterali. Cu timpul. legata pe de o parte de multiplicarea celulelor gliale. asa încât straturile externe ale cortexului se vor dezvolta mai târziu decât cele profunde. Înainte ca partea caudala sa fie deplin dezvoltata. În perioada dintre lunile 3-9g (perioada fetala) sistemul nervos intra într-o faza distincta si importanta de dezvoltare numita perioada de maturatie. 22 . La sfârsitul lunii 8g. Ultimii neuroni care migreaza se aseaza în partea cea mai externa. encefalocel. coarda spinala se extinde caudal. lisencefalie). În ziua 36. arinencefalia. luna 6g. În a 2-a perioada de maturatie. pe partile laterale ale prozencefalului apar alte 2 evaginari . si rombencefalul (creierul posterior). luna 5g. mezencefalul (creierul mijlociu). Macroscopic apar primele rudimente ale scizurilor care se contureaza net abia spre sfârsitul perioadei (luna 4g.scizura calcarina si santurile principale ale lobilor frontal si temporal). meningo-cel. agirie.veziculele optice . care nu se încheie decât dupa câtiva ani de la nastere. sunt formati toti lobii cerebrali. Mezencefalul ramâne neschimbat. din el dezvoltându-se pedunculii cerebrali si lama cvadrigeminala. se produce cresterea cerebrala. partea anterioara a primei somite cervicale începe sa se evagineze si sa formeze flexiuni si cavitati. ventriculul 3 se reduce în marime si se diferentiaza comisurile interemisferice (corpul calos. trigonul si comisura alba anterioara). 2.. Paralel se maturizeaza sistemul enzimologic cerebral. În luna a 3a. La ultima lor mitoza neuronii migreaza de-a lungul unor ghizi gliali. dezordini în locul ocupat de neuroni în cortexul cerebral (displazii celulare) sau aglomerari în substanta alba de neuroni care nu mai ajung la locul lor predestinat din scoarta cerebrala (heterotopii). Simultan se formeaza si cavitatile telencefalice. începutul mielinizarii si cresterea prelungirilor celulare (axonii). consta în proliferarea si migrarea neuronilor. pentru a constitui placa corticala. Treptat. În acelasi timp cu divizarea creierului anterior (prozencefalul). urmeaza faza de formare a emisferelor cerebrale (prozencefalizarea) (Figura: Prozencefalizarea). agenezia de corp calos etc.). în saptamâna a 3-a placa neurala începe sa se largeasca si sa se invagineze înspre mezoderm si endoderm. Defectele de neurulatie determina în patologie disrafiile (anencefalie. Cavitatile corespunzatoare devin ventriculul IV. Multiplicarea neuroblastilor în zonele germinative periventriculare din prima jumatate a sarcinii face ca stocul total de neuroni sa fie constituit definitiv spre 20 saptamâni de gestatie (exceptie fac neuronii granulari din cortexul cerebelos si din fascia dentata din hipocamp). Cresterea si dezvoltarea continua si spre luna a 3-a. Concomitent. prozencefalul se divide în diencefal (posterior) si anterior in 2 vezicule telencefalice. constituind viitoarea punte si cerebelul si una posterioara .viitorul bulb si începutul maduvei spinarii. exista toate componentele creierului. maduvei spinarii si a celor 2 organe de simt ochiul si urechea. spina bifida etc.www. care acopera ultimele 20 saptamâni. odata cu dezvoltarea coloanei vertebrale. Începând din zilele 25-30 de gestatie (g) si continuând pâna în zilele 80-90 gestationale.scizura Rolando..din care apoi se vor dezvolta nervii optici si o parte din globii oculari. Agresiunile de orice tip sau perturbarea acestei importante etape de formare a sistemului nervos induce malformatii morfologice majore ca: holoprozencefalia. strâns legate de dezvoltarea sistemului nervos.Medtorrents. se divide si cel posterior (rombencefalul) în 2 structuri: una anterioara. Desi în forma rudimentara. pentru a se închide formând tubul neural. sistemul nervos central (SNC) este deja schitat în structura sa generala. Initial se produc 3 evaginari: prozencefalul (creierul anterior). fiecare cu anumite semnificatii în dezvoltarea ulterioara. conform unei determinari genetice. care ulterior devin cele 2 emisfere cerebrale. care pe parcurs formeaza ventriculii cerebrali.. Neurogeneza. 3.

Se constituie o adevarata unitate functionala neuron – nevroglie. formata în perioada fetala. in functie de anumite perioade ale copilariei.Medtorrents. Caracterele dezvoltarii psiho-sociale si motorii. Mielinizarea este considerata principalul indicator al maturizarii sistemului nervos. Astfel.De la 3 la 6 ani: varsta descoperirii realitatii externe. se impart astfel: . ischemice sau infectioase si nu realmente malformative.De la 0 la aproximativ 15 luni: varsta celei mai mici copilarii.36 Citoz 3/33/3. Mielinizarea este precedata de o marcata proliferare a celulelor gliale care sintetizeaza mielina (oligodendroglia). greutatea se tripleaza fata de nastere la 3 ani (1200g) si la pubertatecantareste 1300-1400g.Particularităţile anatomo-fiziologice ale măduvei spinării şi lichidului cefalo-rahidian la copii de diferite vârste. aspectele patologice ce se produc în aceasta perioada de dezvoltare rezulta în special din procese distructive. gustativi. Ea continua si dupa nastere (3 ani 1/2) dupa un program foarte strict înscris în genom. în perioada fetala începe un proces foarte important pentru dezvoltarea sistemului nervos central deoarece între procesul de mielinizare si dezvoltarea functiilor specifice SNC exista un paralelism linear.De la 1la 3 ani: perioada expansiunii subiective. exista o ordine a mielinizarii diverselor fascicule. acustici si optici. cele ascendente fiind mielinizate înaintea celor descendente. Maturarea morfologica a diferitelor segmente celulare este in funcctie de activitatea lor. Dezvoltarea motorie a sugarului se face in sens cranio-caudal si proximo-frontal. .3/3.4-6 Dupa la 14 3luni luni 6 zi luni Culoa Xant incol inco Incol rea ocro or lor or ma Trans Tran trans tran Tran paren spare pare spar spare ta nt nt ent nt Protei 0. LCR Pana 14zi.5 0.Particularităţile anatomo-fiziologice ale encefalului la copii. Primii care se mielinizeaza sunt receptorii si analizatorii cutanati.2.De la aproximativ 9 la 12 ani: perioada maturitatii copilului. 25. Creierul copilului cantareste: 85g la 1 an. Maduva spinarii la nastere este mai bine dezvoltata decat SNC. în mare. Mielinizarea începe de la structurile mai vechi filogenetic si se termina la ultimele aparute pe scara evolutiei.16na 0. Ingrosarile cervicale si sacrale se contureaza dupa 3 ani de viata. . care se incarca cu pigment si se mielinizeaza.com La nivel microscopic. Având în vedere ca structura creierului este. olfactivi. .8 0.0.18 0. 26.24 0. . Scizurile si circumvolutiunile cerebrale se accentueaza in primii ani de viata.www. Cresterea creierului sugarului se face prin multiplicarea si diferentierea celulelor cerebrale.40.3/323 .De la aproximativ 6 la 9 luni ani: varsta dezagregarii subiective initiale.

combinare.9 25/3 20/3 limfo limf cite ocit e Pana Rar la + + 2. degetelor si ale labelor picioarelor de la 9 la 12 luni. La 8 luni se ridica singur la marginea patului. activate de stimulii externi diversi. spasmodice si necoordonate din primul an de viata. masive si globale.24. La o luna: mobilitate diferentiata numai in regiunea bucala (declansarea suptului la atingerea buzelor). Miscarile trunchiului.Factorii favorabili şi nefavorabili ce influenţează dezvoltarea neuro-psihică a copiilor în perioada postnatală. mai intai intre degete. La 3 luni: tine capul daca este sprijinit de umeri. La 7 luni se intoarce dintro parte in alta si manuieste singur jucariile. podul palmei si cu partea opusa a degetului gros.5 luni. pana ce dispar si asteapta revenirea lor („asteptare vizuala”). executa miscarile cerute (da mana. Dezvoltarea motorie din primul an de viata poate fi impartita in 4 perioade sau etape trimestriale: Miscarile gurii si a ochilor din primele 3 luni de viata. perfectionare si de izolare a unora dintre ele. La 5 luni: prinde obiectele oferite. bea din canita. isi tine biberonul.9 4. apuca bidigital. mainile stranse. sta in picioare nesprijinit. Sustinut sub axile se sprijina in picioare. la 70% dintre copii predomina prehensiunea dreapta. limbii. Miscarile incipiente ale sugarului.gangureste aaa 2-3luni.2. Intins in decubitus ventral se sprijina pe coate si maini.Medtorrents.www.4 27. nu apuca. gatului si ale membrelor din trimestrul al doilea de viata.73. participa intens la viata din jur. Se intoarce de pe spate pe abdomen si invers.gangureste gsi b 4luni. iar la 1 an. din gestatia globala. tind spre coordonare. Intinde mana spre obiectele pe care le vede. dar devin active la atingerea lor. scoate o tableta din flacon. La 1 an face singur primii pasi.23.2. pt scurt timp. urmaretse cu privirea obiectele din jur.Etapele dezvoltării vorbirii la copil. Miscarile capului. mananca singur un biscuit.com a Felul cell Proba Pandi Gluc oza mmol /l 30/3 Limf ocite +-+ + 1. Pana la 5 luni prehensiunea este egala pentru ambele maini. executa comenzi simple (insira cuburi. exeuta miscari simple la cererea adultului). La 6 luni: prinde obiectele ci degetele. 1. Miscarile extremitatilor.Dezvoltarea motorie a copilului în primul an de viaţă.4 10/3 Limf ocite 2.5luni. La 9 luni se ridica in picioare. duce degetul la buze). bratelor si ale mainilor de la 6-9 luni. La 10 luni merge sprijinit de o mana. 29.silabe 7-8. Sta in sezut. 28. sprijininduse pe brate.silabe baba gaga 24 . culcat pe abdomen ridica capul si trunchiul. face primii pasi sprijinit.

folosirea limbajului 4. 32. Testul este valoros in screeningul copiilor asimptomatici cu posibile probleme. Motricitate fina-adaptabilitate. . Nivelul maxim al dezvoltarii mintale pe carel poate atinge la maturitate 25 .Particularităţile dezvoltării neuro-psihice a copilului în primul an de viaţă. integrare sociala. Testul cuprinde urmatoarele compartimente: 1. II perioda. Test de comportament 31.urmareste obiectul. Retardul mintal prezinta o stare de nedezvoltare sau dezvoltare incompleta a proceselor cognitive si a gandirii. ca de exemplu cei cu tulburari perinatale.cuvinte: mama.apare aprecierea unui obiect din mai multe. se spala 4. Retardul mental este definit prin criteriile: . Personal-social.com 8. 22-24luni. rostogoleste. in monitorizarea copiilor cu risc in probleme de dezvoltare.Medtorrents. sunete simbolice: gav gav. zambeste.Reducerea semnificativa a performantelor intelectuale. mers. in conformitatea suspiciunilor folosind o metoda obiectiva. activitate profesionala. Nivelul capacitatii de integrare sociala divizeaza persoanele in: independenti social. reflectata prin testul de inteligenta IQ mai mic de 70 si varsta mintala sub 14 ani la adult.fraze lungi.5luni. Limbaj 3. care se produce pana la varsta de 3 ani cu afectarea inteligentei.fraze complexe. 34. Testul cuprinde 125 de probe care sunt dispuse in formularul testului in patru sectiuni.Deficit al functiei de adaptare in cel putin 2 din domeniile de functionare a persoanei: comunicare. deseneaza. Testul DenverII este destinat aplicarii la copii aparent-normal de la nastere pana la 6 ani si are in vedere performantele copilului in functie de varsta. isi priveste mana.Noţiune de retard neuro-psihic la copii. sarit. bea din ceasca. tic tic.5-18 luni. Personal –social. copiaza. miscare. sta in picioare 2. Nivelul deficitului intelectual 2.adaptabilitate. pregatire scolara.www. 33.I perioada: a?. zornaie sunatoarea.Particularităţile generale ale dezvoltării neuro-psihice a copilului în primii 3ani de viaţă. Motricitatea fina. baba. Retardul mintal se clasifica in 4 forme si se bazeaza pe: 1. monologuri. ce?. destinate a explora urmatoarele functii: 1.mana. apucaintre degete.repeta silabele cu intonatie diferita 9. perioada definitiva de dezvoltare a vorbirii. 4-5ani. face turn din cuburi. 3. se dezbraca.acomodarea cu adultii si interesul pt asigurarea nevoilor proprii 2.5-9. Motricitatea grisiera. 5.de ce? 30. intelegere. ingrijirea propriei persoane. Reflexele fiziologice.Particularităţile dezvoltări neuro-psihice ale copilului nou-născut.auz. joc cu palmele. manuirea de obiecte mici si rezolvaea de diverse probleme. alege. semidependenti si dependenti social.bagajul de cuvinte constituie 300 18-24luni. Motricitatea grisiera-sedere.Metodele de apreciere a dezvoltării neuro-psihice la copii de diferite vârste. coloreaza.priveste. cauta jucariile. 18-20luni – fraze din doua cuvinte 20-22luni.coordonarea ochi.tine capul. Limbaj. 3ani. percepe cazul in fraze. musculatura ampla.

oferind un grad crescut de imunitate locală. laptelui de tranziţie şi a celui definitiv. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ SECREŢIA LACTATĂ Aceştia sunt: . Însemnătatea colostrului.www.felul naşterii – intervenţiile la naştere (cezariene.Medtorrents. pentru sănătatea copilului. Nivelul dezvoltarii limbajului(scris si citit) Nivelul maxim de independenta sociala 35. . la femeile care nu respectă repaosul. 4. Colostrul este secreţia lactată în primele 5 zile după naştere. forceps. repaosul. După eliminarea placentei hormonii estrogeni scad brusc în sângele lehuzei şi prolactina acţionează liber. Agalactia este extrem de rară. anticoxakie. În timpul gravidităţii aceasta este inhibată de hormonii estrogeni care au un titru foarte ridicat. valoare calorică şi cantitate. prin ntermediul hormonilor hipofizari (factorii mamogeni 1 şi 2) determină transformările glandei mamare în vederea lactaţiei .Factorul endocrin este constituit de hormonii estrogeni şi hormonul lactogenic placentar. Imunoglobulinele din laptele colostral au iniţial valori foarte mari.paritatea – la primipare secreţia lactată se instalează cu o întârziere de câteva zile.Metode de stimulare a dezvoltări neuro-psihice la copii de vârstă fragedă. storsul glandei mamare şi asigurarea confortului psihic al mamei. anticoli. determinând secreţia lactată. 37. Hormonii estrogeni. la intelectuale. . el contribuie la formarea şi menţinerea secreţiei lactate.alimentaţia. mai bogat în proteine şi imunoglobuline (Ig) decât laptele uman matur. 26 .Componenţa colostrului.Factorul nervos acţionează reflex. perineorafii) prin traumatisme şi regim alimentar postoperator constituie factori inhibitori ai secreţiei lactate. Proteinele variază între 27-41 g/l şi diminuă odată cu stabilirea fluxului laptelui. care diferă prin compoziţie.vârsta – femeile tinere au o secreţie lactată mai abundentă decât cele în vârstă. 38.Fiziologia lactaţiei şi reglarea ei.com 3. 36. care înglobează anticorpii (Ac) antipoliomielitici. antistafilococici. Stimularea secreţiei lactate se realizează prin supt. Din cantitatea totală de Ig 90% sunt IgA. declanşate de supt sau de storsul glandei mamare. Ac din colostru rezistă la acţiunea fermenţilor digestivi şi împreună cu Ac secretaţi de intestin distrug germenii patogeni din tractusul digestiv. Declanşarea şi menţinerea secreţiei lactate este sub controlul prolactinei secretată de hipofiză. lapte de tranziţie şi lapte matur. Scurgerea spontană a secreţiei lactate poate fi considerată mai degrabă un semn de hipogalactie decât de bună lactaţie. hipogalactia este mai frecventă la primipare. care scad în primele zile după naştere. prin intermediul excitaţiilor provenite de la intero şi exteroceptorii mamelonari şi areolari.Metodele de menţinere şi stimulare a lactaţiei. . COMPOZIŢIA LAPTELUI UMAN Secreţia glandei mamare cuprinde stadiul de colostru. Secreţia lactată este sub influenţa factorilor endocrini şi nervoşi: . Colostrul este un lichid galben opac. efortul fizic gradat şi mai ales factorul psihic contribuie la menţinerea unei secreţii lactate satisfăcătoare.

Acizii graşi nesaturaţi mai ales cei esenţiali sunt în cantitate mare şi au rol în dezvoltarea sistemului nervos. fosforului. Betalactoglobulina este absentă în laptele uman şi prezentă în laptele de vacă de aceea laptele uman este un aliment nealergizant. Coxackie.u.) care este bogat în cazeină. Lactoferina reprezintă pentru sugar un factor suplimentar de protecţie al intestinului faţă de agenţii patogeni. Lactoza este în proporţie mică (37 g/l). E. Glucidele sunt în cantitate totală de 55-60 g/l.com Lactoferina. Proteinele totale se găsesc în cantitate de 10g/l din care 4g/l cazeina şi 6g/l proteinele din lactoser (lactalbumine şi lactoglobuline). Klebsiella. ceea ce explică nivelul ridicat al lactozei din laptele uman. Imunoglobulinele: .n. fosfatazele.lipazele . 27 .v. .. Lactoferina este o glicoproteină capabilă să fixeze reversibil fierul şi participă la absorbţia acestuia din lapte la nivelul intestinului şi stomacului. zincului.Ig G şi Ig M sunt în cantităţi mici în lapte şi nu diferă structural de imunoglobulinele serice. B12 sunt bine reprezentate în colostru comparativ cu laptele matur. C.Medtorrents.IgAs aglutinează antigenii de origine alimentară.9g/l. Sărurile minerale sunt în cantitate de 3. Salmonella. Vitaminele A. Echo.alfaamilaza .contribuie la liza unor germeni intestinali.) este un lapte de tip albuminos în comparaţie cu laptele de vacă (l.catalizează hidroliza amidonului în maltoză şi compensează deficitul amilazei pancreatice şi intestinale la sugar. potenţează formarea anticorpilor. Laptele uman (l. fierului. . zincul. Shigella. Ea joacă rol de chelator de fier sustrăgând elementul indispensabil multiplicării unor germeni patogeni de la nivelul intestinului şi astfel are acţiune bacteriostatică. alături de IgAs. proteazele şi inhibitorii lor. în corelaţie cu activitatea redusă a lipazelor intestinale ale n. coli.www. alfa-amilaza. Laptele de tranziţie Stadiul de lapte de tranziţie este delimitat de ziua a 6-a şi a 10-a postpartum cu toate că modificarea constituienţilor biochimici şi imunologici încă mai continuă până la o lună. Oligozaharidele sunt bogat reprezentate (23g/l) şi favorizează implantarea bacilului bifidus în intestinul nou-născutului. În această perioadă scade conţinutul de proteine. lipaza (stimulată de sărurile biliare). Laptele uman matur Laptele uman matur are un conţinut în apă de 87%. zinc. iar nivelul lor creşte ulterior. beta şi kappa-cazeina). ultima având rol în colonizarea cu Bacilus Bifidus a intestinului sugarului alimentat natural.  Enzimele laptelui uman au rol în digestia componentelor laptelui şi în apărarea antiinfecţioasă. săruri minerale şi pH-ul. precum şi unii acizi aminaţi (taurina) ating nivelul cel mai mare în colostru acesta fiind adaptat astfel la necesităţile noului născut din primele zile de viaţă. vitamina B12. Nivelul sodiului. Cazeina umană este sintetizată de glanda mamară din acizii aminaţi din sânge şi are trei fracţiuni (alfa. imunoglobulinele A secretorii (IgAs). virus hepatitic B şi virus rujeolic. blocând aderarea lor la suprafeţele epiteliale. şi creşte nivelul lipidelor şi al lactozei. IgAs conţin anticorpi anti E. Albuminele serice (din lactoser) îndeplinesc rol de liganzi pentru folaţi. calciului. enzimă implicată în sinteza lactozei. Proteinele din lactoser au un rol fiziologic major: Alfalactalbumina conţine lactosintetaza. Lipidele totale sunt iniţial în cantitate de 30g/l. virusurile şi enterotoxinele bacteriilor. proteinele care leagă vitamina B12. cuprului este mare în colostru fiind în concordanţă cu cel al proteinelor. Dintre acestea cele mai importante sunt: . virus poliomielitic. Valoarea calorică a colostrului este de 58 kcal/100ml.lizozimul . . corticosteroizii.rol în digestia trigliceridelor laptelui uman. tirozină. lizozim şi Lactobacilus bifidus.

Alaptarea la san are efecte de lunga durata. Vitaminele. Trigliceridele conţin un raport egal între acizii graşi nesaturaţi şi cei saturaţi. Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari. palmitoleic şi linoleic) reprezintă peste 1/2 din totalul de acizi graşi din laptele uman şi au rol în maturarea sistemului nervos în perioada neonatală. este evitată suprasolicitarea funcţiei renale.proteaze şi inhibitorii proteazelor . dacă fosforul şi calciul sunt insuficiente în dieta mamei. vit. Fierul se găseşte în cantitate de două ori mai mare în laptele uman. inhibând creşterea germenilor patogeni. În afara acestor componente laptele uman mai conţine şi aminoacizi liberi. asigurand toate necesitatile nutritive ale lor in primele 6 luni de viata si ii este necesar copilului pana in al 2-lea an de viata.  Oligozaharidele au rol în apărarea antiinfecţioasă nespecifică. Colesterolul şi lecitina sunt în cantităţi mai mari în laptele uman decât în laptele de vacă. ele sunt obţinute prin mobilizarea din depozitele osoase ale acesteia. Cantitatea de vitamină D din laptele uman nu asigură necesităţile sugarului chiar în condiţiile unei expuneri solare corecte. Proteinele laptelui uman sunt absorbite şi utilizate de către sugar cu un randament optim. K) cât şi hidrosolubile (C. Laptele matern este mai mult decat o simpla colectiee de nutrienti si o protectie unica impotriva infectiilor si alergiei. avand in vedere cresterea si dezvoltarea. sunt reprezentate mai ales de acizi graşi nesaturaţi. complexul vitaminelor B) în proporţii variabile. Nici un procedeu fizic sau chimic nu permite obţinerea unor proteine similare cu cele din laptele uman. Principalele avantaje ale laptelui matern. acid folic. Astfel.com .60 g/l. pana ce propriul sau sistem imunitar se maturizeaza.Contine anticorpi. E. are rol antianemic şi antirahitic (favorizează absorbţia de Fe. dar este mai mare comparativ cu cea din laptele de vacă. iar utilizarea sa este net superioară la sugarul alimentat natural. atât în ceea ce priveşte absorbţia intestinală cât şi încorporarea în molecula de hemoglobină. cu excepţia vitaminei D.www. Valoarea energetică a laptelui uman matur este de 65-68 kcal/100ml 39. Acizii graşi mono şi polinesaturaţi (acid oleic. substante care ajuta la protejarea bebelusului de infectii. O dietă echilibrată a mamei asigură aportul adecvat al acestor vitamine. versus alfa lactoză în laptele de vacă) şi oligozaharide (10 g/l).Medtorrents. Lipidele în cantitate de 36-40 g/l. catalizează hidroliza proteinelor. Importanţa şi avantajele alimentaţiei naturale pentru copilul nou-născut şi sugar. raportul dintre cele două elemente (Ca : P = 2 : 1) este favorabil pentru buna lor utilizare. sunt reprezentate de lactoză (beta lactoză .în cantitate mai mare comparativ cu laptele de vacă. ceea ce explică incidenţa mai mică a rahitismului la sugarul alimentat natural. Prezenţa lipazei în laptele uman facilitează hidrolizarea lipidelor şi favorizează eliberarea de acizi graşi rapid utilizabili pentru metabolismul energetic. 28 . dintre care taurina. Conţinutul de sodiu fiind mai redus. Deşi laptele uman conţine de 4 ori mai puţin calciu şi de 6-7 ori mai puţin fosfor decât laptele de vacă. în raport cu aportul alimentar. în cantitate de 70 g/l. cu rol în resorbţia lipidelor şi dezvoltarea creierului. Glucidele. Ca. D şi lipide) şi intervine în sinteza de vit. pentru copil: . B şi K. dintre care acidul linoleic are rolul cel mai important.  Lactoza este sursă de galactoză care intră în compoziţia cerebrozidelor creierului. Acesta determină acidifierea mediului intestinal. Sărurile minerale Laptele uman are un conţinut de 4 ori mai scăzut în săruri minerale şi oligoelemente comparativ cu laptele de vacă. el fiind asigurat de depozitele materne. Conţinutul în minerale al laptelui uman este puţin influenţat de aportul alimentar matern. favorizând colonizarea intestinului cu Lactobacilus bifidus. D. Laptele uman conţine atât vitamine liposolubile (A.

pe langa toate avantajele pe care le are pentru sugar. are temperatura optima.Este usor de digerat. 2) Grabeste involutia uterului si micsoreaza riscul patologiilor post-partum.prematuritate. bacteriemiei. pneumopatii).Sugarii hraniti natural au o dezvoltare dentara mai buna decat cei alimentati artificial. diaree. retrognatismul). protejand aparitia unei sarcini. cum ar fi astmul. Alimentatia naturala ajuta la retractia uterului si la revenirea lui mai rapida la normal. ceea ce reduce riscul aparitiei unor probleme alergice. . . encefalite). 1) Stabilirea precoce a lactatiei dupa nastere reface mai devreme puterile mamei. momentele alaptarii ducand la crearea unei relatii profunde intre mama si copil.Medtorrents.infecţii (rinite. femeia revenind mai repede la greutatea corporala de inainte de sarcina. meningite.Probleme şi obstacole în alăptarea la sân. . constipatie). este benefica si pentru mama. micsorand mortalitatea materna. . acumulate pe parcursul sarcinii.com . nivelul fierului. Alaptarea la san poate fi o rasplata suprema pentru ingrijirea bebelusului. . imbunatatind.Este proaspat si practic lipsit de bacterii.boli neurologice (hemoragii meningocerebrale.malformaţii ale cavităţii bucale (buza de iepure. 4) Accelereaza pierderile de greutate.Este lipsit de factori alergizanti. 41. 29 . infectii urinare • Este posibil micsorarea riscului de maladii autoimune • Micsoreaza riscul mortii subite • Reduce riscul de dezvoltare a alergiei fata de laptele de vaci • E posibila reducerea riscului de dezvoltare a obezitatii ulterior • Imbunatateste acuitatea vizuala si nivelul dezvoltarii neuro-psihice • Reduce riscul de dezvoltare a anomaliilor de muscatura datorita stimularii dezvoltarii adecvate a mandibulei 40. 3) Prelungeste perioada de amenoree. gura de lup. astfel. . 6) Reduce riscul dezvoltarii cancerului ovarian. otite.www. micsorand hemoragiile contribuie la mentinerea pierderilor de hemoglobina (scazand pierderile). nu necesita preparare si nu costa nimic. precum si la scaderea riscului de aparitie a cancerului de san la mama. . Pentru copil: • Reduce frecventa si durata patologiilor dispeptice • Se micsoreaza raspandirea si durata afectiuninilor diareice • Copilu e protejat contra infectiilor respiratorii • Scade frecventa otitelor medii si recidivarea lor • Protejeaza contra enterocolitei necrotice.Studii recente au aratat ca alimentia la san poate ajuta copiilor susceptibili genetic la prevenirea diabetului zaharat de tip 1 (diabet juvenil). botulismului. Alimentatia la san. maningitei. 5) Reduce riscul dezvoltarii cancerului mamar preclimateric. eczemele.Avantajele alimentaţiei naturale pentru mamă. ceea ce face ca sugarul sa fie mai ferit de probleme digestive (dureri abdominale. Din partea copilului: .

maladii viscerale evolutive grave: TBC. unele chiar excepţionale: . . Clasificare: In functie de cauza principala se deosebesc: primare si secundare In functie de perioadele de declansare: precoce(in primele 10 zile dupa nastere) si tardive In functie de gradul de insuficienta de lapte fata de necesitatile copilului se deosebesc 4 grade: Isub 25%. 30 .alte situaţii/boli: diabet zaharat. neoplazii/tratament cu citostatice. profilaxie). . 42.ragade mamelonare. SIDA. Din partea mamei: . .furia laptelui. epuizante. galactoforite.Medtorrents.www. . infectii (limfangite.sub 50-75%. . . epilepsie/tratament cu anticonvulsivante.intoleranţă ereditară/primară la lactoză.ictere.boli neuropshice: tulburări psihice grave/psihoza de lactaţie. hepatită. Cauze materne • dezvoltarea incompleta a glandei mamare • nutritia deficitara a mamei sau conditiile psihosociale nefavorabile • aparitia unei noi sarcini in lauzie • greselile in alaptare • anomaliile sanului (mameloane prea mari sau prea mici.limfangite. ombilicate sau imperforate) • ragade (rani aparute pe mamelon). Contraindicaţii permanente: Cauze materne: .galactozemie congenitală. .com . angionevrite dureroase. III. malarie.mameloane ombilicate.sub 75%.fenilcetonurie. utilizate sistematic post-partum (ex. mastite. mameloane scurte sau plate.capacitatea de secretie diminuata a glandelor mamare in perioada de lactatie. prin faptul ca prepararea glandei mamare nu este completa la data nasterii • preeclampsia si eclampsia.sub 25-50%. II. . mastite) • mastitele operate de la o sarcina anterioara duc la o reducere a laptelui cu 20% • primiparitatea (prima sarcina) sau multiparitatea in raport cu varsta mamei • prematuritatea.vărsături. precum si sectiunea cezariana • unele medicamente. . secretia de lapte poate aparea in orice perioada a alaptarii. insuficienţă renală. insuficienţă cardiacă. . scleroza în plăci. ergotina sau unele medicamente psihotrope). septicemii. Cauze legate de copil – sunt rare. Hipogalactia (definiţie. o nouă sarcină cu vârsta de peste 20 săptamâni. IV.boala hemolitică a nou-născutului. clasificare. prin tulburarile umorale si prin crizele dese care debiliteaza organismul • travaliile lungi. Hipogalactia.hipogalactia temporară a primiparelor.

emotiile puternice. Cel mai adesea se citeaza insuficientele hipofizare cauzate de sindromul Sheehan. Se citeaza lipsa de bunavointa a mamelor. in raport cu greutatea si dezvoltarea.Avantajele alimentaţiei naturale faţă de alimentaţia artificială. Cauze endocrine. Dupa nastere. o alimentatie proportionala si variata. se va alege momentul potrivit al primei alaptari care trebuie sa se faca dupa 24 ore de la nastere. care tonifica sanul. mărimea şi forma sânilor. la fel disgravidiile tardive si distociile care apar in travaliu. este cel mai valoros aliment din punct de vedere calitativ.Medtorrents. laptele femeii care naşte prematur are mai multe proteine şi lipide decât cel matur şi îşi menţine compoziţia caracteristică colostrului 1 lună de zile după naştere pentru că prematurul are nevoie de un regim hiperproteic pentru creştere. Prematuritatea se va combate prin toate mijloacele. 2. paritatea. indiferent de vârstă. Semnele pozitionarii corecte a copilului in timpul alimentatiei la san: 1) Copilul este intors cu tot corpul spre mama si e strans lipit cu burtica de burta mamei 2) Fata copilului se afla aproape de piept 3) Corpul si capul copilului formeaza i linie dreapta 4) Mama sustine cu ambele maini capul si corpul copilului Semnele aplicarii corecte la san: 1) Barbia copilului atinge pieptul mamei 2) Gurita este larg deschisa 3) Buza de jos este curbata catre exterior 4) Deasupra buzei superioare se observa o fasie mai mare a areolei dacît sub buza inferioara Semnele pozitiei incorecte in timpul sarcinii: 1) Corpul copilului este opus corpul mamei si nu e lipit de el 2) Barbia nu atinge sanul mamei 3) Se observa o fasei mare a areolei chiar si sub buza inferioara 4) Copilul face miscari rapide si scurte 5) In timpul alimentarii obrajii copilului sunt trasi inauntru 6) Copilul este excitat si refuza pieptul 7) Copilul poate emite sunete specifice 8) Mama simte dureri in timpul sugerii Aplicarea la san incorecta cauzeaza: 1) Inflamari si fisuri ale mameloanelor 2) Aflux nesatisfacator al laptelui si crestere lenta a copilului 3) Stari de foame permanenta a copilului. iar la prematuri. Se mentioneaza insuficienta hormonului luteotrop (LTH) sau insuficienta tiroidiana.com Cauze psihice. 98% din femei pot alăpta pe termen lung.Semnele ce indică poziţionarea şi aplicarea corectă a copilului la sân. 31 . care nu este satisfacut de alimentare 4) Induratie a mamelonului 44. 3. 1. asigură toate substanţele nutritive necesare copilului în primele 6 luni şi rămâne sursa nutritivă principală până la 1 an. La consultatiile prenatale i se va recomanda gravidei masajul mameloanelor cu o panza aspra.www. Tratamentul profilactic. 43. pentru copii nascuti la termen. fiecare femeie are lapte adecvat copilului ei. care nu si-au dorit copilul (in sarcini nedorite). unic în compoziţie.

alimentul nou complimentar va administra de preferinta cu lingurita si nici intrun caz prin biberon. 6. Trebuie încurajată golirea sânului de către copil! 7. laptele de mamă îşi schimbă compoziţia în funcţie de nevoile copilului. când este cald are mai multă apă. 9.pireu de legume. îşi menţine calitatea indiferent de alimentaţia mamei!!!. pregătind copilul pentru obiceiurile alimentare ale familiei.diversificarea urmareste scoaterea treptata a pranzurilor legate de lapte in scopul obisnuirii sugarului cu alimente asemanatoare alimentatiei adultului 13.www. alimentul nou complimentar se administreaza inaintea laptelui pe care il inlocuieste. oreferabil pregatit pe un amestec adaptat. 7. la un singur pranz.Medtorrents.com 4. se renunta temporar la administrarea lui. noaptea este mai gras şi mai bogat în fier şi săruri minerale. se va introduce cate un singur aliment nou. iar pe de alta parteveti avea siguranta ca copilul a primit o hrana consistenta din punct de vedere nutritiv si caloric. laptele de la începutul suptului este mai apos (lapte iniţial).pe parcursul diversificarii se efectueaza un continuu monitoring al starii sanatatii copilului.pe lapte de vaci diluat. La cele mai mici semne de intoleranta se exclude alimentul nou introdus pe un timp de 1-2 saptamani. apoi bucatelele mici. Astfel se vor dezvolta deprinderile de alimentare pe deoparte. iar in lipsa lui. dacă îi este foame. Tehnica şi regulile de introducere a complimentului. 5. mai mult. 11. care se va mari treptat in zilele urmatoare la acelasi pranz. diversificarea va incepe numai daca sugarul este sanatos 2. dar continuati sal alimentati activ si sal incurajati sa manance. 32 . deoarece exista riscul aparitiei anorexiei psihogene la sugar.terci fainos fara gluten. dupa care se va incerca reintroducerea lui cu mai multa prudenta. reducand proportional laptele. 12. care se scot din alimentatie. consistenta alimentelor complementare se va schimba treptat de la o masa bine omogenizata la pireu. sa ia alimente cu manuta de exemplu. 4. dand senzaţia de saţietate copilului. 6. daca este alimentat natural 8. alegerea primului aliment nou se face in functie de starea de nutritie a sugarului: pentru sugarul eutrofic.Diversificarea alimentaţiei sugarului. toate pranzurile de diversificare trebuie sa aiba o valoare calorica mai mare dacat pranzurile de lapte.Caracteristica alimentelor folosite în diversificarea alimentaţiei sugarului. îşi schimbă gustul în funcţie de dieta mamei. 5. pana la refacerea digestiva.pe masura cresterii copilului oferitii posibilitatea de a se alimenta singur. De obicei primul complement in zi se administreaza la a doua priza alimentara. Principiile generale ale diversificarii alimentatiei sugarului 1. astfel in 7-8 zile sa se inlocuiasca complet pranzul de lapte cu noul aliment 3. ci la intervale de minimum 5 zile. iar la golirea sânului este mai gras (lapte final). 10. nu se introduc simultat 2 sau mai multe alimente noi. nu este rational de administra doua pranzuri de acelasi fel pe zi. 46. iar pentru cel de nutritie scazuta. 45. prima fiind cu lapte.daca sugarul refuza sistematic alimentul nou introdus. dacă copilului îi este sete suge mai puţin timp. pentru a goli sânul. apoi integral. daca copilul este alimentat artificial si dupa aplicarea la san. tocatura. Aceasta este necesar pentru adaptarea copilului la noul produs si pentru monitorizarea tolerantei lui fata de acesta.

pe langa aportul energetic. Legumele si fructele sunt sursa principala de vitamine. cum ar fi amidonul. Carnea. Ele contin carbohidrati compusi.proteinele. minerale.contin o cantitate neinsemnata de proteine. Alimentele complementare se stabilesc pe baza capacitatii gastrice functionale si a greutatii corporale medii la diferite varste . arahidonic. vitamine. Totodata ele contin si componente toxice. si minerale. carnea favorizeaza secretia masiva a sucurilor gastrice stimuland digestia. D (combate rahitismul). Produsele cerealiere. Produsele de origine animaliera – reprezinta o sursa importanta de de proteina. prevenind insuficienta de microelemente nutritive si de regula foarte putine grasimi. dar suficienta vitamina C si tiamina. dar in linii mari fac parte din grupurile expuse mai jos. care au efecte de hemaglutinare si inhibare a tripsinei. Carnea de peste contine vitaminele A (necesara cresterii organismelor tinere si stimularii formarii globulelor rosii. majoritatea carora le gasim in plante. carnea de peste are o actiune binefacatoare asupra sistemului nervos. Cartofii. Atunci cand echilibrul metabolic este perturbat apar si variatiile de greutate.www. Nu trebuie sa fie introdus inainte de implinirea varstei de 9-12 luni. concentrate mai cu seama in coaja boabelor. ceea ce va accentua si mai mult cresterea in greutate. 47. in conservele de carne alterate se dezvolta substante cu un pronuntat caracter toxic cum ar fi: amoniac. existente sau formate in procesul de pastrare si prelucrare termica.Grasimea din carne.calciu. Boboasele au mare importanta nutritiva. Lactatele si produsele lactate Continut nutritive bogat. fibre alimentare. lipsa vitaminei A duce la tulburari ale vederii. dar si fitati.cadaverina. putresceina. vitamina A fier si folat. peroxidaza si germeni. mai ales cand nu sunt suficiente produse de origine animaliere.constituie alimentele de baza practic a tuturor categoriilor de populatie. B (asigura functionarea sistemului nervos. Produsele/ varsta in luni 6 7 8 9 10-12 33 .com Produsele selectate pentru pregatirea hranei complementare se deosebesc in mare masura la diverse categorii de populatie in functie de traditie si accesibilitate.Prin continutul sau in substante extractive.Cronologia introducerii alimentelor complementare în alimentaţia sugarului. reprezinta un izvor de multe substante nutritive pentru organismul in crestere al copilului. hidrogen sulfurat. prin proteinele sale reprezinta o sursa importanta de substante azotoase cu o valoare biologica deosebita. Produse de origine vegetala Pe langa substantele nutritive produsele alimentare mai contin combinatii de diverse alte substante.In carnea si in produsele de carne. Carnea si pestele conton destul de mult zinc. Ouale contin o serie de nutrieni esentiali pentru echilibrarea metabolismului.substante ce impiedica absorbtia micronutrientilor. 65-75% din continutul lor o constituie gucidele. procura si acizii grasi esentiali : linoleic.grasimile. Ele indeplinesc functia de aparare.Valoarea biologica este conditionata in special de continutul de aminoacizi esentiali.Medtorrents. Partea majoritara a glucidelor este reprezentata prin amidon. Cerealierele reprezinta o sursa de microelemte nutritive. Astfel s-au facut estimari asupra cantitatiilor de alimente din cadrul alimentatiei complementare pe diferite grupe de varsta. Datorita continutului bogat in fosfor. a ochilor si a mucoaselor). poate chiar si perturbari ale hormonilor cu afectarea tiroidei. linolenic. 1-5%. la uscarea pielii si la caderea parului). iar lactatele. protejarea pielii. 6-12%. amidon si fibre alimentare.

Dupa particularitatea tehnologica de pregatire: dulci. Formule adaptate fara lapte. de continuare(de diversificare) 3. care sufera de alergie la proteina laptelui de vaci si lactoza. similac 5. hipp pre. adaptate. Bona.5 2 10150 60 5-20 5-20 50 50 40 1/2 130 50 50 40 1/2 150 4 2. bifidus. precum si bolnavi de galactozemie: NAN. Peptidi. Humana HN. nan cu bifidobacterii. Hipp HA 1si 2. Tuteli. Portagen. Soya. Humana. din soia. caracteristica lor.Clasificarea formulelor lactate. copiilor cu mucoviscidoza. NAN fara lactoza. 3. 1.5 180 20 20 5 5 5 50 50 50 2/3 160 5 3 180 30 30 10 10 10 48. similac. Formule adaptate. Formule adaptate. 49. nestogen. Formule cu continut scazut de lactoza. similac-lofenalac.www. fara fenilalanina. nutrilon. 8. Enfamil. Dupa particularitatea compozitionala: fara lactoza sau cantitatea redusa de lactoza. Nutrilon nizcolactoznii) 2. Nutri. partial adaptate. Formule adaptate fara fenilalanina pt copii cu fenilcetonurie: fenil free. Similac-Izomil. Formule adaptate fara gluten pt copii cu celiachie: Hipp 1. 34 . acidulate(fermentate) 4. copiilor cu grad sever de prematuritate. cu continut sporit de lipide.NN la termen). sindrom de malabsorbtie. preparate speciale 2. Formule adaptate pt copii prematuri cu hipertrofie sau cu curba ponderala plata: alprem.Medtorrents.Cele 10 condiţii pentru alăptarea cu succes conform OMS. semicremate sau degresate. Se clasifica in functie de contonutul deosebit: 1. indicaţiile pentru alăptare. Dupa gradul de adaptare: neadaptate. folosite în alimentaţia artificială şi mixtă a sugarului şi caracteristica lor generală. 7. 6. sau fara lactoza( NAN bezlaktoznii. Dupa varsta la care sunt indicate: de start(prematuri.frisovom. 50. imbogatite cu Fe: detolac. continand proteina din soya. Humana. cu continut sporit de proteine. neonatal. Puleva. cu continut sporit de vitamine oligoelemente. Dupa sursa proteinelor: din lapte de vaca. prenan. 4. Similac-Aldolac.com Suc de fructe Pireu de fructe Branza Galbenus 1/2Pireu de legume Unt Ulei vegetal Terci de crupe Carne tocata Ficat Paine Pesmeti Biscuiti 50 50 40 6080 2 3 1-1. din carne 5. precum si in perioada pre si postoperatorie: Alfare. enfalac. Formule adaptate ce contin hidrolizat de proteina din zer. lactoza. Pepti-junior. fara gluten.Formulele lactate dietetice. indicate pt copii cu intoleranta la proteina laptelui de vaci. indicate copiilor. recomandate copiilor cu dismicrobizm intestinal: NAN acidofil.5 160 20 20 3-5 3-5 3-5 50 50 40 1/2 160 5 2.

cu exceptia cazurilor. Aceasta metoda este cea mai recomandabila. folosirea mai multor formule mareste riscul aparitiei tulburarii digestive. cand copilul pe langa laptele matern mai primeste pe parcursul zilei si un alt tip de lapte. Alimentatia artificiala. prin talonarea tolerantei digestive. Sa nu ofere NN alimente sau lichide decat laptele matern. se comsidera ca el este alimentat artificial. Sa aiba o politica scrisa referitor la alimentatia naturala. absenta mamei de la unele supturi prin reluarea activitatii profesionale. Sa informeze toate femeile gravide referitor la beneficiile si conduita alimentatiei naturale 4.Alimentaţia artificială: indicaţii. Alimentatia mixta este tipul de alimentatie. reguli şi cerinţe privind volumul. Sa pregateasca intregul personal de ingrijire a sanatii privind capacitatile necesare implementarii acestei politici 3. Indicatiile pentru o alimentatie mixta sunt: hipogalactia. Tehnica alimentatiei mixte cuprinde 2 metode: Metoda complementara este practicata in caz de hipogalactie: la fiecare alimentare copilul se aplica mai intai la san. Metoda alternativa este utilizata atunic. 2. produsele.com 1. 52. Sa incurajeze alimentatia naturala la cerere 9.este alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cu un alt lapte in loc de laptele matern. Sa practice roomingul. In acest caz se insista asupra alimentarii maxime cu lapte stors. Sa arate mamelor cum sa alapteze si cum sa mentina lactatia chiar si atunci cand ele sunt separate de copiii lor 6. cand este indicat medical. prematuritate. fiind fiziologica si contribuind la mentinerea si stimularea in continuare a lactatiei. reducand progresiv cantitatea de lapte produc dde catre mama. in cantitati mici.tetine copiilor care sug 10. apoi se administreaza suplimentul prin formula artificiala. permitand mamelor si copiilor lor sa stea impreuna 24 ore din 24 8.Noţiune de alimentaţie mixtă şi artificială. Aceasta metoda este mai putin recomandata.www. Sa nu ofere suzete. cand mama nu poate aplica destul de frecvent la san copilul. iar deficitul se va compensa cu formula lactata. 35 . regimul de administrare. rstul revenind amestecurilor lactate. • Fiecare aliment nou se va introduce progresiv.Medtorrents. care ulterior se vor mari. raportul dintre ele fiind diferit. lipsind o perioada de timp de acasa. 7. deoarece intervale mari intre aplicarea la san influenteaza negativ lactatia. Sa ajute mamele sa initieze alimentatia naturala in prima jumatate de ora dupa nastere 5.amestec lactat adaptat sau neadaptat. • Nu se vor introduce niciodata simultan doua sau mai multe alimente noi. • Nu este rationala folosirea a doua sau mai multe formule de aceeasi compozitie.Sa sustina crearea grupelor de sprijin pt alimentatia naturala si sa orienteze mamele catre aceasta dupa externarea lor din spital sau clinica. inlocuind una sau mai multe aplicari la san cu supliment. 51. Daca copilul primeste lapte matern mai putin de 1/5 din ratia zilnica. care care sa fie comunicata frecvent intregului personal de ingrijire a sanatatii. Reguli şi cerinţe în alimentaţia mixtă a sugarului. Tehnica de alimentatie artificiala include un sir de principii obligatorii si anume: • Noul aliment se va introduce in alimentatie numai cand copilul este sanatos.

• Daca bebelusul refuza un anumit supliment. Pt un NN in primele 7 zile de viata poate fi folosita formula Finkelstein: L=(N-1)*70sau 80 Din ziua a 7. 36 .0-14.Cerinţele OMS privind necesităţile în ingredientele nutritive esenţiale la copii.5-5. 4-9luni=6. ci evaluat din punct de vedere clinic de catre medic. preparaea formulelor de lapte la fiecare masa. fiecare aliment nou necesita o perioada de adaptare adecvata. care constituie in mediu 12. III-110. IV. si se monitorizeazacresterea ponderala. 53. calcularea ratiei alimentare de facto. 55. pregatirea si folosirea vaselor necesare pentru prepararea amestecurilor latescente. daca apar varsaturi. si nu numai. 1-3luni-----120 kcal/kg/24h 4-6luni-----115 kcal/kg/24h 7-9luni-----110 kcal/kg/24h 10-12luni---100 kcal/kg/24h Cantitatea de glucide in ratia alimentara trebuie sa acopere 30% din cantitatea de calorii.14 se poate folosi formula Apert: V=1/10 din greutatea corpului +200 De la varsta de 2 sapt pana la 6-8 saptamani: V=1/5 De la varsta de 6-8 sapt pana la 4 luni: V=1/6 De la varsta de 4 luni pana la 6 luni: V=1/7 6-9luni: V=1/8.Metodele de apreciere a volumului alimentar zilnic pentru copilul nou-născut şi sugar. care va monitoriza starea de nutritie a copilului si evolutia curbei ponderale. cinci. Dupa 4luni pana la 1 an ratia alimentara va constitui 900-1000m Metoda calorimetrica: I trimestru-120.0. se renunta. • Pe toata perioada alimentatiei artificiale. Ratia alimentara poate fi calculata dupa metodele clasice bine cunoscute: volumetrica si energetica. 9-12luni: V=1/9. si anume ca fiecare copil are apetitul sau si ritmul sau de crestere si dezvoltare. apoi se va reluaadministrarea lui dupa cateva zile. • Se impun masuri suplimentare de sterilizare a biberoanelor si tetinelor. de aceea el nu trebuie comparat cu alti copii. 54. • Se va tine cont de particularitatile individuale ale sugarului in raport cu alaptarea la san alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor reguli suplimentare de igiena ceea ce priveste pastrarea.Medtorrents. nu se va insista.100. mai ales in primele 3 luni de viata. • stagnare a sporului ponderal de unu. II trim-115. Necesităţile energetice ale copilului în primul an de viaţă. • Un lucru trebuie de avut in minte.com • Nu se va apela la schimbarea prea frecventa a alimentatiei sugarului la o stagnare neinsemnata a sporului ponderal sau la cea mai usoara schimbare a scaunului.doua saptamani va impune modificari in dieta.5-6. 9-12luni=5.5. • Se vor urmari scaunele bebelusului.www. 56.0-5.Particularităţile alimentaţiei copilului mai mare de un an.0g/kg Lipide: pana la 4 luni=6. parintii trebuie sa tine legatura cu medicul copilului. normata de corectiile calitative si cantitative necesare.

. fete-1165.5 4 3. glucide şi energie a copiilor mai mari de 1 an. pentru a combate hipoglicemia.prematuri: 6 –8 g/kg/zi în prima săptămână – datorită deficitului tranzitor de lactază.născut IUGR: 18-25 g/kg/zi în perioada neonatală. Proteine: 1-3ani=14. se mai adauga biscuiti fructe legume. produse zaharoare. Numarul meselor este de 5 pe zi dintre care 3 mese principale si 2 suplimentare.Medtorrents.5 4 3. .5 4-4.5 3 2.5 4 3. 30-50 de gr de carne de vita deasemenea unt smintina.7g/zi. Nevoile de glucide: .5 Glucidele 15-16 14-15 14-15 12-13 10 Calorii 110 100 90 80-70 70-60 Ratia calorica este acoperita de laptele de vaca.www.5 ani 1. 1-3ani→ baieti-1230. 4-6ani=19.şcolar: 8 g/kg/zi.5 1. 4-6ani→baieti-1715. necesita sa fie servite in conditiii de perfecra igiena 2 absndonarea biberonului la consumarea alimentelor lichide 3 evitarea bauturilor dulci inainte de culcare.5 Lipidele 4-4.nou .5-3 4-6 7-11 12-15 proteine lipide glucide Calorii 4-4.5g/zi.preşcolar: 10 g/kg/zi. Varsta in ani 1-1. fete-1545.com 1 asigurarea unui program regulat al prinzurilor. un ou intreg la 2-3 zile. . apoi nevoile cresc la 12 g/ kg/zi.5 15-16 14-15 14-15 12-13 10 110 100 90 80-70 70-60 37 . uleiuri vegetale.5 3 2.5-3 4-6 6-11 12-15 Proteinele 4-4. aceasta favorizeaza dezvolarea cariilor 4 evtarea consumului de lichide intre mase 5 evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrat intre mese 6 eviatarea consolari copiluilui cu bombonica 7 evitarea fortarii copilului la masa 8 evitarea manevrei de stimulare a acceptarii alimentelor prin diverse tactici distractive sau santajului in timpul mesei Virsta 1-1.5 3 2. lipide.sugar şi copil mic: 12 g/kg/zi.5 3 2. Necesităţile în proteine. 57. .5 4 3.

ţelină crudă. fructe cu sâmburi. Laptele va fi administrat în cantitate de cel mult 500 ml/zi. carnea de oaie. Laptele de vacă nu va depăşi 500 ml/zi. . Carnea de porc slabă se recomandă după vârsta de 2 ani. alune. cola. salate de legume. ou. papanaşi) şi un al doilea fel care va conţine 250 ml lapte sau iaurt cu pâine sau biscuiţi. Compoziţia meselor va fi foarte variată. Se recomandă ca cel puţin o masă pe zi să fie servită împreună cu întreaga familie.lipide – 4-5 g/kg/zi.felul III – desertul va fi constituit din compot. Produsele alimentare indispensabile.proteine – 2. condimente. va fi compusă din trei feluri: . ca salate sau preparate. Se contraindică carnea de berbec sau miel care se digeră mult mai greu. vânat sau conservată mâncăruri prăjite/grase. cafeaua. 59. ceai negru. folosite în alimentaţia copilului mai mare de 3 ani. Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul. ALIMENTAŢIA COPILULUI ÎNTRE 4 -7 ANI Copilul va primi 3 mese principale şi 2 gustări. fasolea boabe. 38 . ruladă. . necesităţile în raţia zilnică.alimente greu de digerat: cârnaţi.www. . gem / miere de albine.Medtorrents. varza se pot introduce în alimentaţie după vârsta de 2 ani. Administrarea forţată de alimente este cauza anorexiei psihogene. cartofi prăjiţi.bomboane. Masa de seară va fi compusă dintr-un prim fel (budincă. . Copilul va primi 3 mese principale şi două gustări: Masa de dimineaţă va cuprinde 250 ml lapte de vacă cu pâine cu unt. omletă. . desîntâlnită în familiile cu copii hiperprotejaţi. vită (în medie 50 g). estetic prezentată.com 58.felul II carne tocată de pasăre. şuncă slabă.mazărea.alimente care pot provoca aspiraţie: nuci. Necesarul de calorii la această vârstă este de 80-100 Kcal/kg/zi.felul I – supă sau ciorbă de zarzavat sau carne. iar meniul să fie alcătuit în funcţie de gradul de dezvoltare şi preferinţele copilului. peşte cu oase. . Fructele şi legumele se dau crude. cu sos sau garnitură de legume. seminţe. Se va evita supraalimentaţia cu glucide care predispune la carii dentare. Cele două gustări – de la ora 10 şi 17 vor fi alcătuite în general dinfructe şi compoturi. folosite în alimentaţia copilului mai mare de un an. floricele de porumb.alcoolul. cereale cu zahăr. În perioada 1-3 ani se impun modificări în alimentaţia copilului care trebuie să fie cât mai variată.5-3 g/kg/zi. Alimentele interzise la această vârstă sunt: .glucide – 10-12 g/kg/zi. prăjitură de casă. La sfârşitul mesei se vor oferi 100-150 ml apă. Nevoia de lichide la această vârstă este de 125 ml/kg/zi. sub formă de perişoare. Masa de prânz – cea mai importantă. brânză telemea. necesităţile lor în raţia zilnică.dulciuri: prăjituri cu cremă. .Produsele alimentare indispensabile. băuturi răcoritoare cu arome artificiale de fructe. . cu legume pasate. aceasta fiind o modalitate de cunoaştere şi interacţiune reciprocă. pârjoale. Nevoia de: .

55% gluc. 60. Fe). Mg. Din glucide se foloseste piinea si produse de panificatie. glucide 60%.Medtorrents.regimul alimentar trebuie sa asigure 80 kcal/kg/zi din care proteinele 1518 %. Adolescenţii adoptă frecvent un regim alimentar cu conţinut energetic scăzut. din lipide se pot folosi untul smintina uleiuri vegetale. 39 . Particularităţile alimentaţiei copiilor în instituţiile şcolare şi preşcolare. suficiente cantitativ şi cu valoarebiologică ridicată. ALIMENTAŢIA COPILULUI ÎNTRE 7 . Masa de dimineaţă este importantă deoarece este înaintea programuluişcolar. Ratia proteica contine 500-600ml pe zi de lapte deasemenea brinza de vaci proaspata cascaval. Copilul va primi 3 mese principale şi 1-2 gustări pe zi. periajul dinţilor. Apa şi dulciurile se indică la sfârşitul mesei pentru a nu afecta apetitul. Alimentatia prescolara. care poate fi sărac în vitamine (A.15 ANI Regimul alimentar va fi asemănător cu cel al adultului. nu va depăşi 150-200 g/zi. Pâinea. paste fainoase fructe legume se prefera piinea neagra p/u continutul crescut de fibre alimentare.www. lipid 23%. Alimentele trebuie să fie proaspete. 15% prot. iar oul de 3-4 ori pe săptămână. C. apa si dulciurile se dau la sfirsitul mesei p/u a nu afecta apetitul. Copilul va mânca la masă cu familia. Se recomandă evitarea alimentaţiei de tip fast – food care creşte risculdezvoltării obezităţii. Necesita un aport energetic de 50-50 kcal/kg/zi din care 30% lip. în cantitate de 75 g. recomandabil cea integrală. carnea de pasare de vita porc. D) şi minerale (Ca. Alimentat scolarului – este asemanatoare cu a adultului are un ritm de crestere lent nevoile nutritive si energetice sint destinate p/u activitatea fizica si intelectuala si maturarea sexuala.com Carnea se dă zilnic. În această perioadă se va pune accentul pe învăţarea bunelor deprinderi:spălatul pe mâini înainte de masă. Prescolarul va primi 3 mese pe zi principale si 2 suplimentare se preferat sa ia masa impreuna cu familia.