You are on page 1of 39

www.Medtorrents.

com

Indicii sntii. Mortalitatea infantil (MI) n Republica Moldova i n lume. Nr populatiei Indice(sporul natural) naturale a populatiei Mortalitatea totala Natalitatea Mortalitatea infantila- nr de copii decedati in varsta de pana la 1 an raportat la 1000 de nou nascuti vii - Mortalitatea copiilor sub 5 ani - Morbiditatea Cauzele MI (pana la 2000): - Perinatale - Maladii resp - Vicii congenitale - Accidente, intoxicatii - Boli infectioase Structura MI la domiciliu dupa cauza decesului(2007): - Traume, intoxicatii- 47,5% - Boli ap.resp- 22,9% - Malformatii congenitale- 16,4% - Boli infectioase- 4,9% - Simptome/stari nepricizate- 4,9% - Boli ap respirator 2. Criteriile de apreciere a strii sntii copilului. I. - se refera la particularitatile ontogenezei copilului de prezenta sau lipsa incidentelor in anamneza biologica; II.- dezvoltarea fizica a copilului care se apreciaza in baza parametrilor antropometrici (talia,masa,per craniului,toracelui) si permite evidentierea tulburarilor de crestere (malnutritie, hipostatura, paratrofie, dezvoltarea disarmonioasa); III. dezv neuropsihica a copilului, care se efectueaza in corespundere cu liniile principale de dezvoltare la diferite perioade de varste. Perturbajele dezv neuropsihice sugereaza o patologie a SNC, maladii somatice istovitoare sau o insuficienta a masurilor educationale cu copilul; IV. starea functionala a organelor si sistemelor care ste apreciata prin examenul clinic al copilului si permite depistarea unor stari premorbide, prenozologice, adica a starilor de fond; V. rezistenta si reactivitatea copilului, care se apreciaza conform particularitatilor de ontogeneza, dupa nr de imbolnaviri acute suportate de copil in perioada preliminara examinarii; copilul cu rezistenta protectiva normala face pe parcursul anului sau suporta 1-2 episoade maladive cu evolutie usoara; rezistenta subnormala determina imbolnavirii frecvente (>2 cazyri de boala) sau maladii severe ale copilului; VI. prezenta maladiilor cronice si a focarelor cronice de infectie; 3. Grupele de sntate, caracteristica lor. Grupele de sanatate a copilului se determina prin evaluarea complexa cu bilantul starii de sanatate a copilului in baza celor 6 criterii de sanatate. Determinarea grupelor de sanatate ofera o imagine mai ampla a statului fizic al copilului decat un diagnostic si permite diferentierea asistentei medicale pentru copii cu probleme de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate. I grupa de sanatate include copii absolut sanatosi la care:
1

1. -

www.Medtorrents.com

- Perioada de ontogeneza a evoluat normal; se admit dismorfii unice (deformatii neinsemnate a unghiilor, pavilioanelor urechii, pete congenitale); - Dezvoltarea fizica si neuropsihica se incadreaza in indicii de varsta; - Starea functionala a sistemelor si organelor este satisfacatoare; - Rezistenta si reactivitatea este satisfacatoare , morbiditatea lipseste sau maladii acute rare cu evolutie usoara; - Patologia cronica lipseste. Grupa II A de sanatate: - Anamnestic biologic agravat (familie incompleta), antecedente prenatale si obstetricale (disgravidii, patologie a sarcinii, evolutie complicatii a nasterii, sarcina multipara), prematuritate fara semne se imaturitate, dificultati in perioada neonatala precoce (starii neonatale limitrofe cu expresii excesive si evolutie prelungita); - Dezvoltarea fizica si psihomotorie corespunzatoare varstei copilului; - Statutul functional al sistemelor si organelor este satisfacator; -Reactivitatea si rezistenta este buna, maladii acute episodice cu evolutie usoara sau lipsa lor; -Patologia cronica absenta. Grupa II B de sanatate: - Perioda ontogenezei a evoluat nefavorabil (antecedente prenatale si obstetricale: fat macrosom, suprapurat, nastere rapida sau trenata, operatie cezariana, prezentatie pelviana, infectii la gravide, sindrom febril prenatal, prematuritate, maturitate) sau normal; - Dezvoltarea fizica normala, deficit sau exces ponderal; - Dezvoltarea neuropsihica normala sau retentie usoara; - Devieri functionale (pilorospasm fara tulburari de nutritie, hernie ombilicala incipienta, criptorhism incomplet, dimensiuni mici ale fontanelelor mari, defecte de tinuta, sufluri cardiace functionale, tendinte spre hipo- sau hipertensiune arteriala, aritmii cardiace, probe functionale de efort subnormale), stari de fond (rahitism, malnutritie, paratrofie, diateze alergice, limfatice, dismetabolice, anemie fierodeficitara usoara), stari patologice minimale (vegetatii adenoide si hipertrofia amigdalelor de grad I, II< devierea septului nazal fara dereglari de respiratie, carie dentara subcompensata, reactii nevrotice, disfunctii ale tractului digestiv, dureri abdominale periodice); - Reactivitate si rezistenta alterata, infectii respiratorii frecvente, bronsite repetate, pneumonii cu evolutie trenante si recuperare lenta, fatigabilitate, hiperexcitabilitate, tulburari de somn si ale apetitului, subfebrilitate; - Maladii cronice lipsesc. Grupa III de sanatate: - Prezenta maladiilor cronice, malformatii ale organelor si sistemelor de prgane in stare de compensare; starea de compensare se refera la devierilor functionale ale organelor patologic modificate si lipsa manifestarilor clinice si functionale din partea altor organe si siteme; carie dentara decompensata; - Dezvolatarea fizica corespunde varstei, deficit sau exces ponderal grad I, II, statura mica; - Dezvoltarea psihica normala sau retentie in dezvolatre; - Starea functionala alterata a sistemului sau organului afectat, dereglari functionale ale altor siseme si organe; - Rezistenta si reactivitate usor alterata, acutizari rare cu evolutie usoara a maladiilor cronice fara dereglari pronuntate ale starii generale, maladii intercurente episodice; - Perioada ontogenezei a evoluat favorabil sau mai des defavorabil, problemele fiind in corelatie cu patologia cronica a copilului. Grupa IV de sanatate:
2

www.Medtorrents.com

- Prezenta maladiilor cronice sau defectelor congenitale in dezvoltarea sistemelor si organelor, care se afla in starea de subcompensare; starea de subcompensare se determina prin dereglarile functionale ale organelor afectate si altor sisteme si organe; - Dezvoltarea fizica este normala sau nu corespunde varstei; deficit sau exces ponderal, retard statural; - Dezvoltarea psihomotorie corespunde normativelor de varsta sau denota retentie in dezvoltarea neuropsihica; - Disfunctiuni ale sistemelor afectat si ale altor organe si sisteme; - Rezistenta si reactivitatea deteriorate- morbiditate inalta prin recurenta frecvente ale maladiei de baza cu alterari importante ale starii generale, boli intercurente cu perioada de reconvalescenta trenanta, complicatii; - Ontogeneza a evoluat defavorabil cu adversitati prenatale, obstetricale, mai rar- normal. Grupa V de sanatate: - Copii cu malformatii de dezvoltare grave si maladii cronice severe, starea de decompensare fiind determinata de modificari morfopatologice si functionale severe atat in organul afectat, cat si in alte organe si sisteme cu starea decompensata, care determina invaliditatea copilului; - Dezvoltarea fizica: deficit sau exces ponderal, deficit statural; rar-normala; - Dezvoltarea neuropsihica normala sau intarziata (depinde de geneza maladiei de baza- in afectiuni neurologice, metabolice, endocrine- retardul psihomotor este pronuntat); - Dereglari congenitale in starea functionala a sistemului afectat, devieri functionale ale altor organe si sisteme; - Perturbari pronuntate in reactivitatea si rezistenta organismului, acutizari frecvente si severe ale suferintelor cronice, dezvoltarea complicatiilor, maladii intercurente frecvente cu evolutii trenante si perioada de reconvalescenta alterata; - Evolutia ontogenetica patologica, antecedente prenatale, obstetricale. Referirea copilului la grupa III-V de sanatate se efectueaza prin prezenta obligatorie a unui criteriu al sanatatiimaladie cronica de baza in stare de compensare, prezenta devierilor in toate criteriile de sanatate poate sa fie absenta. 4. Noiune despre copilul sntos conform OMS. Factorii ce influeneaz sntatea copiilor. Hipocrate: Sntatea prezint o stare de echilibru ntre corp, minte i mediu. OMS: Sntatea este o stare de prosperitate complet fizic, mintal i social, ci nu doar lipsa bolii sau a infirmitii (Constituia Organizaiei Mondiale a Sntii, adoptat la Conferina Internaional a Sntii, 19 iunie 22 iulie 1946). Mai trziu n aceast definiie a fost inclus i capacitatea de a duce o via productiv social i economic. Noiunea de sntate a copilului a fost aplicat de ctre Voronov caracteriznd-o ca pe un proces de adaptare la mediu nconjurtor n realizarea funciilor biologice i sociale. Dinamica proceselor fizice i psihice ale organismului reprezint baza de formare a sntii pe fondul schimbrilor continue morfologice i funcionale din perioada copilriei. n anul 1994, Velticev Iu.E. a definit sntatea copilului ca stare de activitate vital, ce corespunde cu vrsta lui biologic, uniti armonioase ale caracteristicilor fizice i intelectuale, formarea reaciilor de adaptare i compensare n procesul de cretere. Sntatea este determinat de mai muli factori. Sinergia dintre aceti factori determin ct de susceptibili suntem fa de maladii sau ct de sntoi suntem. Exist mai multe clasificri ale factorilor determinani de sntate, dar pentru prima dat au fost analizate domeniile care
3

www.Medtorrents.com

determin sntatea uman din perspectiva sntii publice de ctre ministrul canadian al sntii Lalonde M., n raportul Viziuni noi asupra sntii canadienilor Conform conceptului spaiului sntii propus n acest raport, domeniile care determin sntatea sunt descrise n Modelul epidemiologic ce determin starea sntii al lui Denver: 1. factori biologici (ereditate, caracteristici demografice ale populaiei); 2. factori ambientali (factorii mediului fizic i celui social: factori fizici, chimici, socioculturali, educaionali); 3. factori comportamentali, atitudinile, obiceiurile. Stilul de via depinde de comportamente care, la rndul lor, sunt condiionate de factorii sociali, dei stilul de via este rezultatul factorilor sociali i al comportamentelor; 4. servicii de sntate (preventive, curative, recuperatorii)

5. Supravegherea medical a copiilor sntoi. Principii i reglementri. Serviciul de consultaii pentru copii (existent pe lng fiecare circumscripie sanitar) ine n eviden i supravegheaz copii sntoi sau bolnavi din localitatea respectiv. Se acord o atenie deosebit copiilor din primul an de via, personalul medical fiind obligat s-i viziteze periodic la domiciliu. Att sora, ct i medicul pediatru nva mama cum s creeze acas condiii igienice pentru copil. 6. Imunoprofilaxia copiilor n Republica Moldova. Calendarul Naional de vaccinri. Formele imunizrii artificiale: -Imunizare activ prin administrarea n organism a unor Ag microbiene (vaccinuri) -Imunizare pasivbazat pe ntroducerea n organism a unor preparate ce conin Ac specifici Imunoprofilaxiao metod specific de prevenire colectiv sau individual a maladiilor infecioase, ce are la baz crearea imunitii.artificiale specifice. Imunoterapiametode specifice de tratament prin intermediul vaccinurilor, serurilor imune. Vaccinurile sunt produse biologice cu proprieti de imunogen, constituite din microorganisme vii sau omorte, din componentele lor sau din toxine modificate. Fiind administrate la om sau animale induc o imunitate artificial activ IAA- (umoral, celular, mixt) fr s provoace efecte nocive. Imunitatea postvaccinal (IAA) se instaureaz relativ lent, la 15-20 zile de la ultima inoculare, i dureaz timp variabil (luni-ani-toat viaa). Vaccinarea BCG Profilaxia primar a tuberculozei (TBC) se face prin vaccinare cu bacilul Calmette Guerin (BCG), Mycobacterium bovis viu, atenuat. Vaccinul BCG se administreaz n doz unic, intradermic, n regiunea deltoidian, nou nscuilor cu greutatea la natere mai mare de 2500 grame, ntre vrsta de 2-7 zile i 2 luni. n clasa a VIII-a (la vrsta de 13-14 ani) se administreaz o nou doz de vaccin BCG, numai dac rezultatul testrii IDR la tuberculin este negativ (sub 9 mm). Vaccinarea DiTePer (mpotriva difteriei, tetanosului i tusei convulsive) Este obligatorie la vrsta de 2, 4, 6 luni, cu rapelul 1 la vrsta de 12 luni i rapelul 2 ntre 30-36 de luni. Este un trivaccin ce conine anatoxin difteric purificat, anatoxin tetanic purificat i Bordetella pertusis inactivat (vaccin pertusis celular). Vaccinarea DT (mpotriva difteriei i tetanosului) Se efectueaz cu vaccin bivalent ce contine anatoxin difteric purificat i anatoxin tetanic purificat. Vaccinul DT se administreaz fie ca doz de rapel la copilul mare, dup
4

www.Medtorrents.com

primovaccinarea DiTePer din primii ani de via, fie ca primovaccinare la copiii mari i adulii nevaccinai sau cu antecedente incerte de vaccinare. Pentru rapelurile la adulii corect vaccinai anterior se folosesc vaccinurile dT, care conin o cantitate de anatoxin difteric mai mic dect vaccinul DT, suficient pentru a menine imnitatea dobndit prin vaccinrile anterioare. La copilul mare corect imunizat anterior, se administreaz o doz de DT n clasa I (la vrsta de 6-7 ani) i n clasa a VIII-a (la 13-14 ani). La adulii corect imunizai anterior, se administreaz doze de rapel la interval de 10 ani cu vaccin dT. Vaccinarea antipolio Primovaccinarea se face la vrsta de 2, 4, 6 luni, urmat de rapelul 1 la vrsta de 12 luni i rapelul 2 la vrsta de 9 ani (clasa a 3-a).Pentru programul naional de imunizri se folosete VPO (vaccin polio oral, cu virusuri polio vii atenuate), preparatul VPOT. Trei doze vaccinale de VPO ofer o protecie de 95-100% mpotriva celor 3 tipuri de virus polio. Deoarece vaccinarea se face pe cale oral, nu se administreaz copiilor cu tulburri digestive importante (diaree), dect dup remisiunea acestora. Vaccinarea antihepatit B Eficacitatea vaccinului se pstreaz pe o perioad ce variaz ntre 3 i 11-12 ani, n ciuda scderii nivelului anticorpilor Vaccinarea ROR (mpotriva rujeolei, oreionului i rubeolei) Se administraz o prim doz la vrsta de 12-15 luni, urmat de un rapel la vrsta de 6-7 ani (n clasa I). Se folosesc trivaccinuri cu virusuri vii atenuate. O singur doz de vaccin este foarte eficient mpotriva rujeolei, oreionului i rubeolei, folosirea sa ducnd la scderea semnificativ a incidenei celor 3 boli. Vaccinare mpotriva Haemophilus influenzae tip b (Hib) Vaccinurile conjugate cu Haemophilus Influenzae tip B se pot administra ncepnd de la vrsta de 2 luni. Ideal este ca primo-vaccinarea s se efectueze la vrsta de 2, 4 i 6 luni, cu un rapel la 12 luni. La cei nevaccinai anterior cu vrste ntre 6-11 luni, primovaccinarea se efectueaz cu 2 doze de vaccin, administrate la interval de 4-8 sptmni. Programul National de Imunizari al este urmatorul: In maternitate: vaccinarea antihepatita B (AHB) vaccinarea antituberculoasa (BCG) La 2 luni: vaccinare antihepatita B (AHB) vaccinare antipoliomielitica (VPOT) vaccinare antidifterica, antitetanica, antipertusis (DTP) La 4 luni: vaccinare antipoliomielitica (VPOT) vaccinare antidifterica, antitetanica, antipertusis (DTP) La 6 luni: vaccinarea antihepatita B (AHB) vaccinare antipoliomielitica (VPOT) vaccinare antidifterica, antitetanica, antipertusis (DTP) La 12 luni: vaccinare antipoliomielitica (VPOT) vaccinare antidifterica, antitetanica, antipertusis (DTP) La 12-15 luni: vaccinarea antirujeolica (AR) La 30-35 luni: vaccinare antidifterica, antitetanica, antipertusis (DTP)
5

www.Medtorrents.com

7. Perioadele copilriei. Caracteristica lor. Prima copilrie este cuprins ntre natere i vrsta de 3 ani, cnd se ncheie erupia dentiiei temporare. Aceast perioad este cea mai important n ceea ce privete dezvoltarea, nutriia i patologia copilului. Existena unor caracteristici morfo-funcionale au determinat mprirea primei copilrii n urmtoarele perioade: nou-nscut; sugar;copil mic (anteprecolar). a) perioada de nou-nscut corespunde primele 28 zile de via i are cteva particulariti: - cretere rapid staturo-ponderal; - existena unor fenomene caracteristice: scderea fiziologic n greutate, icterul fiziologic, criza genital, febra de sete, infarctele uratice, albuminuria fiziologic, meconiul; - slaba dezvoltare a scoarei cerebrale i deci i a funciilor de relaie cu predominana centrilor subcorticali; - importana imunitii transmis transplacentar; - deficiena funciilor de barier a pielii i mucoaselor; - tendina infeciilor de a mbrca aspect septicemic; - patologia dominat de malformaii congenitale i afeciuni legate de actul naterii (traumatisme, infecii); - nevoile de ocrotire i de asisten medical n aceast perioad sunt mari, ceea ce impune o supraveghere atent a nou-nscutului de ctre medic i asistenta medical imediat ce acesta ajunge la domiciliu de la maternitate. b) perioada de sugar (28 zile 1 an) cu urmtoarele particulariti: - creterea staturo-ponderal continu n ritm rapid; - dezvoltarea treptat a funciilor de relaie; - dezvoltarea funciei locomotorii care lrgete sfera de cunoatere a copilului; - apariia primului sistem de semnalizare; - apariia dentiiei i dezvoltarea funciei digestive care permit diversificarea alimentaiei; - dezvoltarea imunitii active proprii cu reducerea rolului imunitii transplacentare; - patologia dominat de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii; - n aceast perioad familia are un rol deosebit de important n stimularea dezvoltrii motricitii , limbajului i a afectivitii; - se va continua o atent supraveghere a copilului de ctre personalul medico-sanitar, consultaiile de puericultur fiind deosebit de necesare. c) perioada de copil mic (anteprecolar) 1-3 ani se caracterizeaz prin: - ncetinirea ritmului de cretere; - modificarea proporiilor dintre cap, trunchi i membre; - completarea primei dentiii; - alimentaia va fi variat asemntoare cu cea a adultului; - desvrirea funciei motorii; - formarea reflexelor condiionate cuvntul capt valoarea unui nou sistem de semnalizare; - imunitatea prezint o dezvoltare progresiv susinut prin vaccinri; - patologia este alctuit de boli infecto-contagioase, intoxicaii accidentale, traumatisme; - climatul psiho-afectiv al familiei este deosebit de important n dezvoltarea copilului. Copilria a-II-a reprezint din punct de vedere cronologic perioada ntre vrsta de 3 i 7 ani, de aceea mai este denumit perioada precolar. Ea este limitat ntre ncheierea apariiei dentiiei de lapte i nceperea apariiei primilor dini definitivi. Aceast perioad se caracterizeaz prin:
6

www.Medtorrents.com

- dezvoltarea complex a S.N.C. i implicit a gndirii, vorbirii, locomoiei, ceea ce duce la creterea independenei copilului; - ritm de cretere mai lent; - alimentaia este apropiat de cea a adultului; - patologia dominat de boli contagioase, apar unele boli noi ca eumatismul articular acut, cardiopatiile ctigate, tuberculoza osteoarticular. Copilria a-III-a dureaz de la vrsta de 6-7 ani pn la sfritul pubertii. Existena unor particulariti morfo-funcionale a determinat mprirea acestei perioade n dou subdiviziuni: colarul mic i colarul mare. a) perioada de colar mic ncepe de la vrsta de 6-7 ani i dureaz pn la pubertate (pn la vrsta de 10-11 ani la fete i 12-13 ani la biei). Aceast perioad prezint urmtoarele caracteristici: - maturizarea zonelor corticale ale creierului; - ncetinirea creterii n prima parte a perioadei urmat de o accelerare n perioada prepuber; - au loc modificri ale ritmului de cretere a segmentelor corpului, procesul fiind mai accelerat la torace i membrele superioare; - dentiia definitiv nlocuiete progresiv dentiia de lapte; - alimentaia este similar cu cea a adultului; - patologia este redus reprezentat prin apariia de infecii acute de ci respiratorii superioare, afeciuni cutanate, hepatita viral, tuberculoz, hemopatii maligne, bolile contagioase sunt rare datorit imunizrii spontane (mbolnvire) sau provocate (vaccinri). b) perioada de colar mare (pubertatea) are o durat variabil n raport cu sexul. Ea corespunde apariiei menarhei la fete i este cuprins ntre 11 i 14 ani i dezvoltrii funciei sexuale la biei ntre 13 i 16 ani. n aceast perioad au loc transformri de maturare fizic, cognitiv, psiho-social. Caracteristicile acestei perioade sunt: - se ncetinete ritmul creterii staturale; - se accelereaz creterea n greutate; - se modific dimensiunile unor segmente nfiarea este armonioas apropiat de cea a adultului; - dezvoltarea intelectual este intens, dar prezint o mare labilitate psihic i vegetativ; - aprarea imunitar sufer o deprimare tranzitorie ce are ca rezultat o sensibilitate i rezisten mic la infeciile curente; - patologia acestei perioade cuprinde tulburrile strii de nutriie de la subnutriie la obezitate, deformri osoase aprute datorit creterii rapide i poziiilor vicioase, tulburri de comportament, boli maligne. Trecerea de la pubertate la adolescen se fcea clasic pe aprecierea maturaiei osoase, a creterii n greutate i lungime, a modificrilor de dentiie. Toi aceti parametri s-au dovedit a fi destul de imprecii i s-a propus pentru evaluare ca fiind un criteriu mai precis aprecierea maturizrii sexuale care are o corelaie mai bun cu dezvoltarea taliei i greutii. Maturizarea sexual este apreciat pe cronologia apariiei caracterelor sexuale secundare i anume aprecierea dezvoltrii organelor genitale externe, apariia pilozitii pubiene, axilare, faciale pentru biei iar pentru fete dezvoltarea snilor i pilozitatea pubian (stadiile Tanner). Insidios apar modificri comportamentale care vor defini temperamentul tnrului. Este perioada din dezvoltare cnd efortul educaional trebuie s fie maxim. 8. Perioadele critice n dezvoltarea copilului. Etapa prenatala
7

www.Medtorrents.com

1. I trimestru de gravitate: are loc diferentierea intensiva a tesuturilor si formarea organelor Actiunea factorilor teratogeni: fizici, chimici, biologici: contribuie la form viciilor congenitale de dezvoltare VCD. Forma clinica a viciilor depinde numai de perioada critica de actiunea factorului teratogen si nu de caracterul acestuia. Este risc inalt de aberatii cromozomiale si a genelor 2. Ultimul trimestru: are loc cresterea masei a fatului, trecerea maximala transplacentara Ig de la mama la copil, sinteza maximala a surfactantului, gestozele si insuficienta placentara Anemiile de la mama au ca consecinta: Nasterea copiilor cu greutate joasa Nasterea copiilor cu semne de imaturitate Nasterea copiilor cu infectii intrauterine Sensibilizarea mamei si a fatului, in special dupa Rh Imunodeficiente congenitale Patologia SNC Etapa postnatala 1. Per nounascutului: adaptarea generala fata de mediu extrauterin divizarea intensiva a neuronilor form intensiva a sinapselor(leg interneuronale) activitatea nervoasa prevalenta in conducere a structuriloe subcorticale, prin reflexe inascute neconditionate reactie generalizata a SNC datorita imaturitatii lui prevalenta imaturitatii pasive starea imunitatii proprii are functie supresiva insuficienta imunitara fiziologica Manifestari prin semne de: afectiuni perinatale a SNC VCD, malformatii congenitale Clinice de patologie ereditara Tulburari de alaptare Generalizare a infectiilor Sindrom de destresa respiratorie Pneumopatii Clinice de infectii IU 2. Per 3-6 luni Mielinizarea intensiva a neuronilor Form reflexelor conditionate Dezvoltarea vederii binoculare Dezvoltarii continua a memoriei Imunodeficienta fiziologica Ca consecinta, copilul este predispus pt tulb procesului de formare relatiei mama-copil; semne clinice de insuf a imunitatii locale si sistemice. Astfel creste frecventa bolilor respiratorii, afect sistemului digestiv, manifest de alergie alimentara, manifestari de rahitism, anemii prin carenta de Fe, semne de diateza limfatica, hipotrofii. 3. Per 2-4 ani Are loc desavarsirea mielinizarii neuronale si a cailor de conducere nervoase Se intensifica formarea reflexelor conditionate
8

www.Medtorrents.com

Are loc socializarea copiilor, se sparge stereotipul existent Se mentine deficienta fiziologica a IgA, IgG Predispusi la: Aparitia retardului in vorbire Manifestarea semnelor disfunctiilor minime cerebrale Cresterea frecventei IRA, infectiilor infantile Formarea bolilor alergice Instalarea tonzilitei cronice Intensificarea traumatismului menajer, a intoxicatiilor, cresterea patologiei generale 4. Per 5-6 ani Are loc cresterea puterii si mobilitatii neurologice Se formeaza activitatea nervoasa superioara Are loc sinteza maximala a IgE Se intensifica cresterea Predispusi la: Manifestari, reactii nevrotice Cresterea nr de infectii infantile Imbolnaviri prin helmintoze Manifestarile reactiilor alergice Instalarea multor maladii cronice 5. Per de pubertate are loc finisarea proceselor de mielinizare a cailor de conducere nervoase cu exceptia formatiunii reticulare formarea gandirii abstracte sensibilitatea tesutului , fata de hormoni, in special sexuali se formeaza personalitatea se manifesta tendinta spre independenta are loc micsorarea timusului si a masei limfatice este posibila formarea dependentei eventuala a nicotinei, droguri, alcool. Risc de neuroze, reactii psihotice, instalarea maladiilor psihosomatice, aparitia endocrinopatiilor, traumatisme, cresterea de TBC, maladii limfoproliferative, aparitia bolilor ginecologice, dermatologice, gravitate precoce. 9. Perioada copilului nou-nscut: caracteristici, particulariti. Capul: faa este mic.Fontanela anterioar (FA, bregmatic) = 3cm/4cm, se nchide progresivpn la vrsta de 18 luni. Fontanela posterioar (FP, lambdoid) de obicei nchis la natere, dar poate fi i deschis, se nchide la 6-8 sptmni i msoar 6-8 mm. Sutura sagital uneori este desfcut craniu moale congenital. Nasul este scurt, concav, nrile privesc nainte. Pavilioanele urechilor sunt normal conformate i implantate. Gtul este scurt. Toracele este aproape cilindric. Abdomenul este mare, depete rebordul costal, peretele abdominal are tonus muscular sczut. Cordonul ombilical trece prin faza de mumificare, formarea anului de eliminare i apoi cderea sa ntre a-6-a i a-10-a zi. Plaga ombilical se epidermizeaz treptat de la periferie spre centru, iar cicatrizarea se termin ctre a-3-a sptmn. Datorit retraciei vaselor, cicatricea ombilical se nfund. Membrele inferioare sunt scurte condilii interni sunt mai puin dezvoltai de unde rezult o ncurbare a membrelor inferioare n axul longitudinal.
9

www.Medtorrents.com

Coloana vertebral este aproape rectilinie la natere. Pielea are o culoare roie intens (eritemul noului nscut) iar palmele i plantele sunt albstrui. Eritemul n.n. este consecina abundenei de vase capilare largi i scurte, imperfeciunii funciei vasomotorii, subirimii epidermului din care lipsesc ptura cornoas i pigmentul melanic. Pielea este acoperit cu o ptur grsoas, glbuie (vernix caseosa) mai ales n regiunea dorsal, piept, gt i la pliurile de flexie, secretat de glandele sebacee i de celulele speciale ale amniosului. Aceasta este bogat n glicogen, acizi grai, colesterol i proteine. Are rol de protecie a ftului contra frigului, mpotriva maceraiei pielii de ctre lichidul amniotic, aport alimentar, aciune bactericid i antihemolitic. Dac o ndeprtm apare hipotrombinemie accentuat, de aceea o lsm s se resoarb. Dup cteva zile de la natere apare o descuamare a pielii, furfuracee sau n lambouri mici, pe abdomen, gt i membre. Eritemul toxic al nou nscutului (Erythema Toxicum Neonatorum) apare cu o frecven variabil, 40 70 %. Clinic se caracterizeaz prin arii mici tegumentare, eritematoase, centrate frecvent de o leziune papular glbuie, cu localizare la nivelul feei, spatelui, feselor, extremitilor, respectnd plantele i palmele. Poate fi nsoit i de alte manifestri alergice: coriz, edem palpebral. Apare datorit unei sensibilizri la proteinele materne trecute prin placent sau datorit unui antigen trecut prin mucoasa intestinal fa de care copilul are un anticorp format. Debuteaz la 24-48 ore dup natere (poate s apar i la 7 10 zile de via) i se remite spontan, fr cicatrici. Se recomand o igien riguroas i nu se administreaz nici un tratament (examenul microscopic evideniaz infiltraii de eozinofile, iar culturile sunt negative). Nevii materni sunt pete de culoare roie, ru delimitate, pe pleoapa superioar, rdcina nasului, ceaf. Dup cteva luni dispar, lasnd uneori pete brune. Pata mongol este o pat albstruie, variabil ca mrime i localizat mai ales n regiunea lombo sacrat, fr semnificaie patologic. Lanugo este un pr fin care acoper pielea ftului i persist dup natere pe umeri, spate, frunte, rdcina membrelor; este mai abundent la prematur. Unghiile nu prezint striaiuni longitudinale, ntrec pulpa degetelor la mini, iar la picioare abia o ating. Glandele sudoripare sunt puin dezvoltate. Glandele sebacee sunt bine dezvoltate. La nivelul aripilor nasului, obrajilor, frunii i brbiei apar elemente punctiforme, de coloraie albglbuie, care sunt mici chisturi ale glandelor sebacee (milium faciale) ce dispar spontan. Paniculul adipos este dezvoltat pe fa, mai puin pe membre i deloc pe abdomen. Sistemul muscular, n mod fiziologic n.n. prezint o hipertonie muscular cu predominena flexiei, consecina incompletei dezvoltri a centrilor corticali i a cilor nervoase. Musculatura cefei rmne hipoton i nu permite susinerea capului. Aparatul respirator Toracele este cilindric, cu diametrul antero-posterior ceva mai mare dect cel transversal, coastele sunt orizontale, respiraia este de tip abdominal. Frecvena respiratorie (FR): 60 resp/min la n.n., scad la 45 resp/min la 1 lun, 35 resp/min la 1 an. Ritmul poate fi uneori neregulat cu crize de apnee, ritm Cheyne-Stokes, amplitudinea uneori inegal. Mecanismul primei respiraii: - ntreruperea circulaiei feto-placentare duce la acumulare de CO2 lipsa de O2 = factori chimici i umorali care declaneaz respiraia; - excitaiile mediului ambiant asupra terminaiunilor nervoase libere din piele; - toracele care a fost comprimat de canalul pelvi-genital se destinde datorit elasticitii sale, membrele superioare trec n abducie, fenomene care duc la mrirea de volum a cutiei toracice i
10

www.Medtorrents.com

datorit vidului pleural se produce o aspiraie de aer n cile respiratorii care excit terminaiile nervoase ale nervului vag de la nivelul pulmonului i declaneaz respiraia. Aparatul cardiovascular Inima este globuloas, situat transversal, mpins de diafragmul ridicat. ocul apexian se percepe n spaiul al IV-lea intercostal, la 1-2 cm n afara liniei medio-claviculare. esutul elastic i conjunctiv al miocardului este puin dezvoltat iar epicardul este foarte subire. Zgomotele cardiace se percep mai puternic din cauza peretelui toracic subire. Arterele au un coninut crescut de fibre elastice i un calibru larg, ceea ce determin o hipotensiune fiziologic. Circulaia periferic este lent, extremitile sunt reci i adesea cianotice, dei concentraia oxigenului arterial este normal. Nou nscutul prezint o fragilitate capilar i o permeabilitate vascular crescut. La natere pulsul este de 160 bti/min., scade la sfritul primei luni de via la 120 bti/min. Tensiunea arterial la n.n. sistolic este n medie 70-80 mm Hg i diastolic 4050 mm Hg. Valorile hemoglobinei sunt influenate de volumul transfuziei placentare, astfel c la n.n. la care pensarea cordonului ombilical se face tardiv (dup ncetarea pulsaiilor) nivelul Hb i Ht este mai crescut dect la cei la care pensarea se face precoce. Aceste valori prezint modificri fiziologice n funcie de greutatea la natere i de vrsta copilului. Aparatul digestiv prezint unele particulariti: - adaptri ale cavitii bucale n vederea suptului (vor fi prezentate n cadrul particularitilor anatomo fiziologice ale sugarului); - flora microbian intestinal; - meconiul. Flora microbian intestinal. Tractul intestinal este steril la ft. n timpul naterii, prin trecerea capului prin canalul pelvigenital, cavitatea bucal se colonizeaz cu stafilococi, colibacili, streptococi, etc. Dup aproximativ 2 sptmni, tubul digestiv al n.n. alimentat natural va dezvolta o flor aproape pur de bacil bifidus, n timp ce la n.n. alimentat artificial va predomina bacilul coli. Meconiul, scaunul n.n. n primele 2-3 zile, are culoarea verde nchis i consisten vscoas. Este format din elemente biliare (colesterol, grsimi, sruri minerale, pigmeni biliari), elemente amniotice (lanugo, celule cutanate pavimentoase, celule plate), elemente ale tractusului digestiv (celule de descuamaie intestinal, suc gastric, intestinal, pancreatic, cu fermenii lor). Este urmat de un scaun de tranziie, brun, cu lapte coagulat. Scaunele tipice de lapte uman apar la 2-3 zile i sunt n numr de 4-6/zi. Amilaza salivar, prezent de la natere, acioneaz i la nivel intestinal compensnd astfel deficitul amilazei pancreatice. Lipaza lingual prezint activitate normal la natere. Lipaza gastric are o activitate crescut la n.n. i hidrolizeaz preferenial trigliceridele, compensnd activitatea sczut a lipazei pancreatice. Secreia enzimatic pancreatic: activitate normal a proteazei, sczut a lipazei; amilaza este absent. Secreia enzimatic intestinal este complet la n.n. la termen. N.n. la termen este capabil de a efectua digestia i absorbia corespunztoare a proteinelor i a lactozei din lapte, n timp ce absorbia lipidelor este redus. Ficatul se palpeaz la 2 cm sub rebord, iar splina pn la 1 cm. Activitatea de detoxifiere hepatic, ndeosebi glicuronoconjugarea, sinteza factorilor de coagulare, a lipoproteinelor i a colesterolului sunt deficiente la natere. Aparatul uro-genital
11

www.Medtorrents.com

La n.n. rinichiul este deficitar funcional: filtrarea glomerular este redus (crete ulterior), capacitatea de diluie este normal, dar cea de concentrare este limitat. Diureza este de 75-100 ml/kg corp. N.n. are capacitate redus de a excreta electroliii. N.n. prezint o hiperuricemie tranzitorie ca urmare a hemolizei postnatale. Uraii precipit determinnd apariia infarctelor uratice. n aceste situaii urina este tulbure i las pe scutece un depozit rou-crmiziu. Miciunile apar reflex la atingerea capacitii vezicale. Numrul miciunilor variaz ntre 10 - 20/zi. Organele genitale externe prezint un aspect morfologic characteristic gestaiei la termen. La biei penisul este scurt, pielea scrotului prezint pliuri transversale, iar testiculele sunt coborte n scrot sau se palpeaz pe canalele inghinoscrotale. Hidrocelul este frecvent ntlnit, ca i fimoza, considerat fiziologic. La fete, regiunea vulvar este complet nchis, labiile mari, cu bogat esut grsos, acoper labiile mici i clitorisul. Sistemul nervos Maturizarea sistemului nervos dup natere se face mai ales pe seama mielinizrii axonilor. Expresia imaturitii sistemului nervos: - reflexe exagerate; - reflexul cutanat plantar Babinski pozitiv; - activitatea motorie spontan se traduce printr-o contracie generalizat, anarhic; - nou nscutul prezint tendina de persisten a atitudinilor pe care I le imprimm (catatonie). Segmentele filogenetic mai vechi sunt mai dezvoltate dect scoara, de aceea fenomenele subcorticale (suptul i deglutiia, iptul i plnsul) sunt prezente de la natere. Nou nscutul prezint reflexe arhaice care semnific integritatea centrilor subcorticali, lipsii de controlul scoarei, ce dispar dup 4-5 luni, cnd apare inhibiia cortical. Asimetria lor indic leziuni ale sistemului nervos (hemoragii intracraniene, paralizii de plex brahial). Organele de sim Nou nscutul nu are vedere cromatic, dar ochii reacioneaz la lumin. Micrile globilor oculari sunt necoordonate (strabismul convergent tranzitor este aproape fiziologic). Glandele lacrimale sunt mici i secret lacrimi dup vrsta de 3 sptmni. Urechea n.n. prezint unele particulariti anatomice: conductul auditiv extern este ngust i orientat oblic, trompa este larg, scurt i orientat orizontal, mastoida este mic i compact. Pneumatizarea urechii medii are loc cu primele inspiraii i cu deglutiia. Auzul este prezent la natere, n.n. reacioneaz la stimulii auditivi puternici. Nou nscutul difereniaz gustul amar de cel dulce. Simul olfactiv este prezent la natere, centrii olfactivi fiind printer primii care se mielinizeaz. Simul tactil bine dezvoltat de la natere se evideniaz la unele reflexe arhaice: al punctelor cardinale, de agare. Adaptarea termic Nou nscutul prezint o instabilitate termic determinat de unele deficiene specifice. Termogeneza este limitat, un rol major n realizarea acesteia avndu-l grsimea brun localizat interscapular, la gt, axilar, mediastinal, ntre esofag i trahee, n jurul pancreasului, rinichilor i glandelor suprarenale. Expunerea n.n. la o temperatur ambiant joas declaneaz prin receptorii cutanai secreia de catecolamine i eliberarea acizilor grai din grsimile brune, prin a cror oxidare se elibereaz cldur. Datorit imaturitii centrilor nervoi, adesea, n.n. nu reacioneaz prin
12

www.Medtorrents.com

febr la infecii. Termoliza este apreciabil datorit suprafeei cutanate mari cu o vascularizaie abundent i esutului adipos subcutanat redus. Nou nscutul i poate menine temperatura constant de 36,5C la nivelul tegumentelor abdominale i de 37C temperatura central n condiiile unui comfort termic ambiant de 21-26C. Aprarea antiinfecioas Imunitatea nespecific: - bariera mecanic este redus datorit subirimii extreme a stratului cornos i a pH-ului de 6,5-7,5 ca urmare a secreiei sudorale extrem de reduse. - mucoasele au un important grad de permeabilitate nendeplinindu-i rolul de barier. - imunitatea nespecific celular are un rol redus la nou nscut. n infecii grave numrul leucocitelor nu crete. Aceast reducere a rspunsului leucocitar la o infecie ca i capacitatea fagocitar sczut explic lipsa de limitare a procesului infecios i tendina de generalizare a infeciilor la aceast vrst. - imunitatea nespecific umoral: lizozimul inhib unele bacteria permind colonizarea cavitii bucale cu flor saprofit normal, sistemul complement seric, opsoninelele i properdina sunt deficitare, dar sinteza interferonului este n limite normale. Imunitatea specific: - celular: limfocitele T i B sunt maturate funcional. - umoral: Ig G au valori egale cu cele din sngele matern i sunt singurele care traverseaz placenta, mai ales n ultimul trimestru de sarcin. Ig G conin majoritatea anticorpilor antibacterieni, antivirali, antitoxici funcie de gradul de stimulare al mamei. Ele scad n jurul vrstei de 2 - 4 luni i apoi cresc odat cu imunogeneza proprie. Ig M nu traverseaz placenta, dar s-au detectat niveluri sczute la ft n trimestrul III de sarcin. Prezena IgM n cantitate crescut la nou-nscut sugereaz posibilitatea unei infecii congenitale (TORCH= Toxoplasmosis, Other, Rubella, Cytomegalovirus, Herpes Simplex). Ig A serice nu trec bariera placentar, dar pot fi sintetizate n cantitate redus din trimestrul II de sarcin. Sinteza Ig A secretorii este prioritar n mucoasa respiratorie i digestiv. Ig E nu traverseaz placenta. Ele se sintetizeaz n mucoase, amigdalele palatine i ganglionii limfatici. Ig D sunt produse n celule din amigdalele palatine i ganglionii limfatici i se gsesc n cantitate mic n ser. 10. Dezvoltarea fizic a copilului. Factorii ce influeneaz creterea i dezvoltarea copiilor. Dezvoltarea fizica prezinta un proces dinamic de crestere (marirea taliei si greutatii corpului, dezvoltarea proportiilor si segmentelor lui) si maturizarea biologica a copilului intro anumita perioada a copilariei. Dezvoltarea fizica a copilului serveste drept indice al sanatatii si starii normale. Creterea i dezvoltarea reprezint cele mai importante fenomene ale copilriei, creterea fiind reprezentat de mrirea cantitativ a celulelor, esuturilor i organelor, iar dezvoltarea fiind fenomenul de modificare a organelor i aparatelor n vederea adaptrii la condiiile de via. Cele dou procese se desfoar concomitent, ntr-un ritm propriu. Creterea i dezvoltarea cuprind: 1. mecanismul creterii i dezvoltrii; 2. legile creterii; 3. factorii care influeneaz creterea. Factorii care influeneaz creterea i dezvoltarea copilului sunt exogeni, endogeni i patologici. Mecanismul prin care acetia acioneaz este deosebit de complex.

13

www.Medtorrents.com

I. Factorii exogeni cei mai importani sunt: alimentaia, mediul geografic, factorii socioeconomici, factorii afectiv-educativi, exerciiile fizice, noxele chimice i radiaiile, factorii culturali. Alimentaia i exercit influena asupra creterii chiar din viaa intrauterin. O alimentaie deficitar a femeii gravide duce la naterea unor copii cu greutate mic. De asemenea severitatea i durata ntrzierii n creterea intrauterin determin o reducere a ritmului de cretere postnatal. Alimentaia cu lapte uman accelereaz creterea staturo-ponderal n primele 6 luni de via. Aceast cretere este justificat prin faptul c lapte uman conine o serie de modulatori ai creterii cum sunt: factorul epidermal, factorul de cretere al nervilor, de stimulare a limfocitelor B i taurina, cu rol important n dezvoltarea sugarului. Existena unor carene alimentare determin tulburri nsemnate n perioadele de cretere accelerat la sugar i nainte de pubertate. Carena alimentar influeneaz n primul rnd creterea ponderal. Carena de proteine determin reducerea sintezei de proteine i a volumului celulelor, dar nu intereseaz multiplicarea celular n cazul unui aport energetic adecvat. Carena de minerale are repercursiuni asupra mineralizrii scheletului i asupra enzimelor celulare. Carena de vitamine, n special a celor liposolubile afecteaz multiplicarea i diferenierea celulelor. n acelai timp o supraalimentaie precoce produce hipertrofia i uneori hiperplazia adipocitelor, rezultnd obezitatea. Mediul geografic influeneaz creterea prin condiiile de microclimat: aer, soare, lumin, temperatur, umiditate, presiune atmosferic, raze ultraviolete. Efectele lor sunt mai importante n primii 5 ani de via. Clima temperat este considerat ca avnd aciunea cea mai favorabil asupra creterii n timp ce climatul excesiv se asociaz cu o talie mic. Altitudinea de peste 1500 m determin un ritm de cretere mai mic, att pe durata vieii intrauterine, dar i postnatal datorit hipoxiei cronice. n ceea ce privete anotimpul, creterea n lungime este mai mare primvara, iar n greutate mai accelerat toamna. Razele ultraviolete i X n doze mici au rolul de a stimula creterea, n timp ce dozele mari o opresc. Factorii socio-economici care influeneaz creterea staturo-ponderal sunt: condiiile sanitare, morbiditatea infecioas i parazitar, locuina, profesia prinilor, dinamica social, situaia financiar, stress-ul. Situaia material i social a prinilor se reflect n calitatea alimentaiei, condiiile de igien, accesul la facilitile civilizaiei. Existena unei camera individuale a copilului, nsorit, cu confort termic i umiditate adecvat asigur condiii optime de cretere. Astfel copiii unici au statur mai mare dect cei din familii cu muli copii, iar copiii din mediul urban au o medie a taliei i greutii mai mare dect a celor din mediul rural. Stressul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influeneaz negativ procesul creterii ajungndu-se pn la starea de nanism psiho-social. Factorii afectiv-educativi influeneaz dezvoltarea psiho-intelectual a copilului n special n primii 3 ani de via. Un mediu familial calm, care ofer dragoste favorizeaz dezvoltarea acestuia, n timp ce o familie n care exist stri conflictuale va contribui la un ritm de dezvoltare ntrziat i la apariia dificultilor de adaptare social. Dezvoltarea intelectual a copiilor este mai rapid n familiile unde preocuparea educativ este mai mare i mai susinut. n mediul urban unde exigenele educaionale sunt mai mari, performanele colare sunt superioare. Familia are rolul major de a modela i de a evidenia calitile fizice i psihice ale copilului. Exerciiile fizice aplicate din primul an de via, la nceput sub forma masajelor apoi a gimnasticii pentru sugar favorizeaz dezvoltarea somatic i motorie a copilului. Pe msur ce copilul crete, practicarea unui sport adaptat posibilitilor lui, are un rol favorabil de stimulare a
14

www.Medtorrents.com

creterii i dezvoltrii, prin tonifierea musculaturii, ntrirea articulaiilor, ameliorarea oxigenrii esuturilor. Noxele chimice, radiaiile, diverse traumatisme pot influena negative creterea i dezvoltarea. Factorii culturali pot avea efecte limitative n dezvoltarea copilului. II. Factorii endogeni cuprind: - factorii genetici; - factorii hormonali. Factorii genetici sunt responsabili de caracterele constituionale, individuale ale produsului de concepie i de dinamica creterii pn la maturizare, dup tipul morfologic familial. Factorii ce acioneaz ulterior pot devia ntr-un mod mai mult sau mai puin reversibil creterea i dezvoltarea determinate genetic. Transmiterea caracterelor prinilor asupra creterii staturale a copiilor apare evident numai dac se raporteaz la aceeai vrst. Astfel copii se aseamn cu prinii n perioada n care fenotipul este manifest. Studiul anomaliilor cromosomice arat c toate modificrile numerice ale cromosomilor autosomali se nsoesc de diminuarea taliei i deficit intelectual. Influena factorilor genetici este evident n cadrul pubertii mai precoce la fete. Apariia diferenelor de cretere la pubertate sunt rezultatul sensibilitii mai mari a cartilajelor de cretere la estrogeni fa de androgeni. Factorii hormonali intervin att n timpul vieii intrauterine ct i postnatal. Funciile endocrine ale embrionului i ftului sunt mai puin dezvoltate. Hormonii fetali au rol minor n multiplicarea celular. Hormonii materni: somatotrop, glucocorticoizii i mineralocorticoizii traverseaz n cantitate suficient placenta, n timp ce insulina i hormonii tiroidieni n mic msur. Prolactina elaborat de placent acioneaz asemntor hormonului somatotrop asupra creterii i dezvoltrii ftului. Hipotalamusul coordoneaz hipofiza cu ajutorul factorilor de eliberare hipofizotropi, care trec n sistemul port al glandei i induc sinteza hormonilor specifici. Somatostatina inhib hormonul de cretere hipofizar, insulina, glucagonul i hormonii digestivi, realiznd un echilibru hormonal. Hipofiza intervine n cretere prin hormonul somatotrop (STH). Acesta produce proliferarea condrocitelor n cartilajul seriat i creterea n lungime a oaselor. Aciunea sa asupra cartilajului seriat este mediat de somatomedine. Tiroida intervine prin hormonul tiroxina i triiodotironina care acioneaz sub control hipotalamo-hipofizar. Hormonii stimuleaz sinteza proteinelor, procesele oxidative tisulare, cresc activitatea enzimelor respiratorii, regleaz glicogenoliza, produc lipoliza i mresc metabolismul bazal. Tiroida intervine n dezvoltarea creierului, n creterea dinilor i n termogenez. Tiroxina produce hipertrofia condrocitelor n cartilajul de cretere al osului i mineralizarea scheletului. Hormonii tiroidieni au rolul de a potena aciunea STHului. Mixedemul congenital fiind astfel caracterizat prin nanism i retard mintal. Glandele suprarenale intervin n cretere prin hormonii glucocorticoizi i mineralocorticoizi. Hormonii glucocorticoizi inhib creterea, activeaz catabolismul proteinelor i cresc eliminrile de calciu i potasiu. Ei inhib aciunea hormonului somatotrop hipofizar prin stimularea producerii n ficat a inhibitorilor somatomedinelor. Hormonii mineralocorticoizi stimuleaz sinteza de ADN i reabsorbia tubular de sodiu i ap. Timusul influeneaz creterea din primele luni de via avnd aciune sinergic cu STH-ul. El particip la sistemele de aprare specific antiinfecioas avnd rol de maturare a limfocitelor T, timodependente. Pancreasul endocrin influeneaz creterea prin insulin i glucagon. Insulina este un hormon anabolizant, care favorizeaz ptrunderea aminoacizilor n celule, particip la sinteza de ARN i
15

www.Medtorrents.com

hipertrofia celulelor. Glucagonul inhib creterea, este un hormon catabolizant, mrete glicoliza i inhib gluconeogeneza. Paratiroidele prin intermediul parathormonului intervin n homeostazia calciului i n calcifierea scheletului. Acesta acioneaz asupra celulelor intestinale, osoase i renale. Glandele sexuale acioneaz prin intermediul hormonilor androgeni i estrogeni. Hormonii androgeni au efect anabolic. Ei stimuleaz proliferarea celulelor cartilaginoase i particip la diferenierea i maturarea sexual. La pubertate, androgenii determin inhibarea creterii prin calcifierea cartilajului, cu ncetarea creterii staturale. Hormonii estrogeni stimuleaz mai puin creterea, dar exercit un efect important n calcifierea cartilajului de cretere. La pubertate estrogenii i testosteronul au un rol important n determinarea aspectului fizic caracteristic: la fete - lrgirea bazinului, iar la biei - dezvoltarea umerilor. III. Factorii patologici: - endocrinopatii infantile: mixedem, nanism hipofizar; - factori care acioneaz asupra gravidei: 1) infecii acute sau cronice (lues, malarie); 2) intoxicaii cronice (alcoolism, tabagism, saturnism); 3) tulburri de nutriie (subalimentaie); - factori care acioneaz asupra copilului: 1) tulburri cronice de nutriie i digestie care pot determina 2) nanism intestinal; 3) afeciuni ale SNC; 4) boli congenitale de cord nanism cardiac; 5) boli congenitale renale nanism renal; 6) anomalii cromosomiale; 7) afeciuni viscerale cu evoluie prelungit (fibroza chistic). 11.Dezvoltarea fizic patologic: criterii de ncadrare, caracteristici. 12.Dereglrile de nutriie, caracteristici clinice. 13.Noiune de retard fizic. Caracteristica . 14.Vrsta biologic a copilului: caracteristici, importan clinic, criterii, apreciere n funcie de vrst. Aprecierea gradului de maturitate al n.n. se va realiza folosind o serie de criterii: a) Criteriul temporal: aprecierea VG ncepnd calculul din prima zi a ultimului ciclu menstrual (se iau n consideraie numai saptmnile complete) n.n la termen: VG = 37 - 42 sptmni n.n. prematur: VG < 37 sptmni (limita inferioar, dup criteriile O.M.S., fiind de 22 sptmni i peste 500g). n.n. postmatur: VG > 42 sptmni. b) Criterii morfofuncionale VG poate fi apreciat prin evaluarea caracteristicilor pielii, ale pavilioanelor urechii, ale organelor genitale i glandelor mamare, parametric cuprini n diferite scoruri (Dubovitz, Farr, Ballard). Cel mai utilizat este scorul Ballard (fidel i uor de calculat), care trebuie efectuat la 3 42 ore de la natere. c) Criterii neurologice - Aprecierea posturii i tonusului pasiv: - la 28 sptmni de gestaie este complet hipoton; - la 32 sptmni cele 4 membre sunt n extensie; - la 34 sptmni are poziia de batracian.
16

www.Medtorrents.com

Tonusul muscular crete cu vrsta gestaional i are un sens de dezvoltare caudo-cefalic, astfel nct la 40 sptmni toate 4 membrele se afl n flexie datorit hipertoniei muchilor flexori. - Reflexele arhaice: - la 28 sptmni cel mai complet este reflexul punctelor cardinale; - la 32 sptmni prezint reflexul Moro incomplet; - la 34 sptmni, reacia de apucare forat este complet; - la 37 sptmni sunt prezente i complete toate reflexele arhaice. Perfecionarea reflexelor arhaice se face n sens cefalo-caudal. d) Criterii antropometrice (interpretarea G, T n funcie de VG) Dup greutatea la natere (Gn): - N.n. cu Gn normal: 2500 3999 g, cu o medie de 3000 g - N.n. macrosom: Gn mai mare de 4000 g - N.n. cu Gn mic: sub 2500 g: N.n. LBW (Low Birth Weight): Gn = 2500 1500 g N.n. VLBW (Very Low Birth Weight): Gn = 1499 1000 g N.n. ELBW (Extremly Low Birth Weight): Gn sub 1000 g. Dup valoarea indicelui ponderal (IP): IP = G (g) T3(cm) x 100 La nou- nscutul la termen talia la natere (Tn) are valori cuprinse ntre 47-55 cm (n medie 50 cm). 15. Legile generale ale creterii copiilor. Creterea organismului se desfoar conform urmtoarelor legi: a) legea alternanei creterea i dezvoltarea nu se fac simultan n aceleai proporii n ntregul organism, segmentele corpului nu cresc toate n acelai timp, ci alternativ (ex: membrele superioare nu cresc n acelai timp cu cele inferioare); b) legea proporiilor fiecare perioad a copilriei are un anumit ritm de cretere (mai accelerat n primii doi ani de via, scade ulterior, se accentueaz prepubertar i scade din nou la stabilirea maturitii sexuale); c) legea creterii inegale creterea i dezvoltarea nu se fac n aceleaiproporii, fiecare segment al corpului are propriul su ritm de cretere; d) legea antagonismului morfologic i ponderal pe durata perioadei de cretere acumulativ diferenierea este redus i invers. 16.Metodele de apreciere a dezvoltrii fizice la copii. Studierea detaliata a DZF include aprecierea paramerilor: Somatometrici(antropometrici): talia corpului culcat, pe sezute, in picioare; lungimea membrelor; latimea umerilor; perimetrele craniului, cutiei toracice, bratului, coapsei, gambei; masa corporala; Somatoscopici: forma cutiei toracice, a spatelui, talpii,tinuta; gradul de dezvoltare a musculaturii, tesutului adipos; elasticitatea tegumentelor; maturizarea biologica. Functionali(fiziometria): spirometri; dinamometria; puterea de intindere. 17.Metoda antropometric de apreciere dezvoltrii fizice a copiilor. Antropometria- complexitatea de metode si mijloace privind aprecierea particularitatilor morfologice ale organismului uman prin efectuarea masurilor concrete la nivelul punctelor anatomice, strict determinate prin utilizarea metodelor si utilajului standard. Masurile antropometrice impune respectarea urmatoarelor conditii:
17

www.Medtorrents.com

1) Masurile se efectueaza la un copil dezbracat, stand in picioare, cu tinuta corecta. Investigatorul se afla in partea dreapta,sau inaintea pacienyului. 2) Toate punctele se fac strict intre puctele antropometrice, corespunzand unor eminente evidente si usor palpabile pe liniile sagitale sau laterale. 3) Masurile vor fi efectuate in prima jum a zilei(talia spre sfarsitul zilei se micsoreaza cu 12cm, din cauza nivelarii cupolei plantare, presiunii discurilor interverrtebrale, scaderii tonusului muscular; masa corporala poate creste relativ 4) Incaperea trebuie sa fie suficient de calda si luminoasa. 5) Instrumentele folosite trebuie sa corespunda standardelor cunoscute si confectionate din materiale care permit prelucrarea lor cu antiseptic. Somatometria include aprecierea lungimilor, diametrelor, perimetrelor si masei corporale.punctele antropometrice vor fi detreminate palpator, masuranduse inaltimea situarii lor fata de podea in ordinea urmatoare: 1.suprasternale- pe linia medie a incisurii jugulare; 2.simfizal- mijlocul marg sup a simfizei 3.brahial- eminenta maximal lat a acromionului scapular 4.radial- in fosa cubitala, unde in mod palaptor se determina mar capului radiusului 5.stilion radiale- in partea lat proximala a articulatiei radio-carpiene. 6.degetal- falanga distala a degetului III al mainii 7.trohanterian- punctul maxim proeminent al partii sup a femurului 8.tibial- punctul sup al marg articulare interioare a tibiei pe partea interioara a articulatiei genunchiului 9.fibular- marg inf a maleolei mediale Calcularea lungimilor: Trunchiului- dif dintre H sit de la podea a p.suprasternal si simfizal Bratului- dintre acromion si radial Antebrat- dintre radial si stilion radiale Palmei- stilion radiale si degetal Membr sup- trohanterion si tibiale mediale Gambei- tibiale mediale si fibular Membr inf- h trohanteriana de la podea Talpii- dintre calcaneu si p terminal(p.acropodion-marg distala a falangei unghiale a degetului I sau II) Masurarea taliei Pana la varsta de 24-36 luni, lung copilului va fi masurata cu ajutorul pediometrului: 1) Copilul este asezat in clinostatism, cu vertexul lipit de placa verticala 2) Capul este mentinut in pozitie corecta de catre insotitorul copilului 3) Genunchii sunt tinuti in pozitie de extensie de catre examinator Dupa varsta de 2-3 ani se poate utiliza antropometrul: 1) Copilul sta vertical cu spatele drept 2) Cursorul antropometrului se ataseaza de vetex 3) Se fixeaza inaltimea la nivelul inferior al cursorului Talia pe sezute se face cu pediometrul de lemn. Fiecare masura se face cel putin de doua ori. Masurarea diametrelor D.cranian se face cu ajutorul craniometrului si sunt folosite punctele glabela, occipital, parietal, mezosternal. Se apreciaza si diametrele capului, incluzandse d.antpot, transversal.
18

www.Medtorrents.com

Latimea CT e diferenta dintre diametrele sus numite. D.biacromial, bitrohanterian- distanta dintre punctele brahiale; se apreciaza in raport unul cu altul. Masurarea perimetrelor se face cu banda metrica. Capul copilului va fi tinut in pozitie stabila, la sugar acest lucru poate fi mai usor de efectuat in decubit dorsal; se va masura perim maxim. Perim CT se va efectua plasand banda metrica la nuvelul mameloanelor pe partea ant si al unghiurilor scapulare pe partea posterioare(inspir,expir,pauza). Se mai masoara perim bratului si gambei. Aprecierea masei corporale se face prin cantarire(cantarul Ferbenks), stand in picioare. Masa corporala este un parametru important al starii morfologice a organismului, ce exprima in linii generale dezvoltarea armonioasa a aparatului osteo-muscular, tesutului adipos subcutanat si a organelor interne. 18.Somatoscopia i fiziometria n aprecierea dezvoltrii fizice la copii. Somatoscopia permite formarea unei impresii generale vizavi de DZF a celui examinat. Ea include: 1) Examinarea aparatului locomotor: Cutia craniana- mezocefalica, dolicocefalica, brahiocefalica; modificarile privind suturile, fontanelele, constructia si forma lobilor frontali, parietali, osul occipital. Cutia toracica- tipul(cilindrica,conica,plata),diverse modificari patologice se fixeaza. Membre inf- examinate in poz drepti,fixanduse ulterior deformatii. Coloana vertebrala examinata frontal si sagital poate evidentia modificari patologice izolate ca lordoza cifoza scolioza. Musculatura se apreciaza prin evaluarea gradului sa u de dezvoltare, elasticitatea musculara, forma CT, a abdomenului. Deosebim 3 grade de dezvoltare a musculaturii: I- musc slab dezvrelieful musc slab pronuntat, elasticitate scazuta, CT plata, omoplatii deplasati de suprafata CT, abdomen ptozat, forta musc slaba; II-musc dezv suficient- relief musc pronuntat, elasticitate medie, CT cilindrica, unghiurile scapulare deplasate, peretele abdomenal in tonus, forta musculara medie; III-musc dezv ft bine. 2) Examinarea tesutului adipos se face apreciind gradul de pronuntare a reliefului vaselor si grosimea stratului adipos subcutanat. Grosimea pliurilor cutanate, cuprinzand si stratul adipos se apreciaza cu ajutorul caliperelor in urmatoarele regiuni: pe CT, abdomen, sub omoplat, pe umar. Grosimea pliuluise apreciaza in mm: I-oasele centurii scapulare si coastele conturate pronuntat, grosimea pliurilor subcutanate panala 5 mm; II-relieful oaselor slab atenuat, grosimea pliurilor subcutanate 6-9mm; III- relieful oaselor atenuat, contururile corpului rotungite, grosimea pliurilor la copii 10-15mm, la maturi-pana la 20mm; IV-grosimea pliului subcutanat depaseste la copii 15mm, la adulti 20mm. 3) Maturizarea biologica- criterii- aparitia si urmarirea punctelor de osificare-radiografia de pumn; aparitia dentitiilor temporara si permanenta; aprecierea etapelor de dezvoltare sexuala si agradului maturitatii sexuale se bazeaza pe urmarirea dezvoltarii semnelor sexuale secundare. 4) Centrele de osificare- la nastere sunt 5 centre: femural distal, tibial proximal, calcanean, talus, cuboidian. Fiziometria include: Spirometria- permite aprecierea volumului vital pulmonar si se efectueaza cu ajutorul spirometrului: pacientul inspira adanc, retine respiratia, apoi expira exclusiv prin gura in dispozitivul respectiv tot aerului inspirat. Investigarea se repeta de 2-3 ori si se fixeaza rezultatul maxima in ml.
19

www.Medtorrents.com

Puterea (forta musculara)- se masoara cu ajutorul dinamometrului printro strangere maxima. Investigarea se repeta de 2-3 ori, fixanduse rezultatul maxim in kg. Puterea de intindere se masoara cu un dinamometru special numai la adolescenti. 19.Metodele de evaluare a dezvoltrii fizice al copiilor. Hartile de crestere-bazate pe masuratori standardizate pe populatii riguros selectionate, facute fie transversal, fie longitudinal; exprimarea in percentile; curba in forma de clopot; Metoda percentile-curbe si tabele : apreciaza amplasarea exacta pe scara standard a fiecarui criteriu antropometric; aprec cantit procentuala de copii cu valori diferite de cele a copilului examinat; evaluarea nivelului de DZF a copilului. Metoda devierilor sigmale-estimarea nivelului DZF se efectueaza in limitele unei multimi, gradele variabilitatii fiind repartizate in 7 categorii: medie, mai sus(jos) ca medie, inalta, ft inalta,(joasa). Met scarilor de regresie- putem determina cum se modifica masa corpului odata cu crestera taliei Met indicilor antropometrici- reprezinta varietate de expresii si raporturi matematice dinre diferite dimensiuni si parametrii antropometrici. 20.Indicii antropometrici: caracteristici, metode de calculare, apreciere. Erisman perimetrul torace-talie pana la 1 an 9-13.5; 2-3 ani 4-9; 6-7ani 0-4; 8-18ani (-1)-(3); Ciulitki- lung piciorului-trunchiului- pana la 1 an 2-4; 2-3 ani, 6-8; Indicele ponderal(greutatea pt varsta)= greutatea actuala/ greutatea ideala pt varsta Scaderea sub 0,9 a IP este sugestiva pt malnutritie protein calorica: 0,9- 1,1= copil eutrofic 0,99- 0,90= cu risc crescut 0,89- 0,76= distrofie grI 0,75- 0,60= distrofie gr II 0,60= distrofie gr III Indicele nutritional(greutatea coresp taliei)= greutatea reala/ greutatea ideala coresp taliei 0,9- 1,1= copil eutrofic 0,89- 0,81= distrofie grI 0,80- 0,71= distrofie gr II 0,60= distrofie gr III Indicele statural(talia coresp varstei)= talia copilului ideala pt varsta Gradul I= 95-91% din talia ideala pt varsta Gradul II= 90-86% Gradul III= <85% 21.Metoda centilic de evaluare a dezvoltrii fizice la copii. Metoda la baza careia sta un sir de curbe si tabele numite centilice ale cresterii diferitelor grupe de indivizi. Acestea din urma sunt alcatuite in felul urmator: principalii parametrii ai dezvoltarii fizice a copiilor sanatosi de diferite varste sunt oranduiti intrun sir de valoarea minima pana la cea maxima. Fiecare sir e divizat in 100 parti egale, paralel fiind apreciate limitele fiecarei parti divizate. Astfel, percentila reprezunta o sutime din sirul variational; iar intervalul centilic- diferenta dintre doua centile vecine.

20

www.Medtorrents.com

Tabele centilice ne permit sa determinam atat amplasarea exacta pe scara standard a fiecarui criteriu antropometric, cat si cantitatea procentuala de copii cu valori diferite de cele ale copilului examinat. Pt estimarea dezvol fizice a copiilor si adolescentilor se folosesc 6 valori de centile: 3, 10, 25, 75, 90, 97. Uneori se foloseste si centila 50. Folosinduse tabele centilice, fiecare parametru antropometric (masa,talia, PC si PT) este comparat cu valorile normale, fara a efectua nici un fel de calcule. Valoarea fiecarui parametru daca se incadreaza in intervalele urmatoare de centile, se caracterizeaza ca: 25-75- mediu, 10-25- scazut, 3-10- jos, 0-3- ft jos, 90-97-inalt, 97100-ft inalt. Masa corpului si talia, fiind parametrii cei mai semnificatovo ao DZF, se mai apreciaza si dupa metoda centilica longitudinala, ce indica viteza cresterii. Metoda centilica este informativa si acceptata pt orice multime, dar se mai impune si contrapunerea diferitor parametri, bazata pe diferite scheme de estimare, prin care se propune evidentierea a 3 niveluri de dezvoltare: 1. Dezv corecta- statut morfofunctional cu o masa corporala si talie cuprinse intre P10 si P97 si situate in acelasi culoar centilic sai in doua invecinate; 2. Dezv netipica- masa corporala si talia sunt situate intre P10 si P3 sau mai sus de P97, sau acesti doi parametri difera unul de altul cu 2 intervale; 3. Dezv patologica- masa corpului si/sau talia se situeaza mai jos de P3, sau acesti parametri sunt la o distanta mai mare de 2 culoare centilice. 22.Metoda orientativ de apreciere a parametrilor antropometrici la copii. 23.Aprecierea dezvoltrii fizice armonioase / proporionale. DEZVOLTAREA FIZIC ARMONIOAS - prelucrarea selectiv a aparatului locomotor; - mobilitate, stabilitate articular i suplee muscular; - solicitri cardio-vasculare la eforturi variabile. Metoda estimarii complexe a DZF include atat aprecierea nivelului maturitatii evolutive cat si gradul de armonie a starii morfofunctionale a copilului examinat. Prima etapa include aprecierea maturitatii avolutive dupa tabelele respective, verificanduse corespunderea varstei calendaristice cu cea biologica. A doua etapa include aprecierea DZ morfofunctionale dupa indicia masei corporale, PT, fortei muscular si capacitatile vitale a plamanilor, folosinduse scarile regresionale pentru talie, normativele functionale standard si tabelele pentru valori medii ale grosimii plicii cutanate. In functie de rezultatele obtinute, diferentiem dezvoltarea morfofunctionala armonioasa, nearmonioasa, extreme de armonioasa. Disarmonioasa- dereglari in activitatea cardiovasculara, endocrina neurologica; studiu special de examinare= se intocmesc planuri individuale de supraveghere, tratament , insanatosire. 24.Ontogeneza sistemului nervos central n perioada antenatal. Factorii ce o influeneaz. Sistemul nervos deriva din stratul ectodermal, care alaturi de mezoderm si endoderm se constituie deja din a 2-a saptamna gestationala. Principalele faze ale ontogenezei cerebrale n perioada embrionara cuprind n ordine succesiva: 1. neurulatia 2. formarea veziculelor cerebrale (prozencefalizarea) 3. neurogeneza (maturatia) 1. Neurulatia (Figura: Neurulatia) se produce din ziua 14 pna n ziua 30 de gestatie(g) si consta n formarea si nchiderea tubului neural, care anterior plutea sub forma de placa neurala n
21

www.Medtorrents.com

lichidul amniotic. Treptat, n saptamna a 3-a placa neurala ncepe sa se largeasca si sa se invagineze nspre mezoderm si endoderm, pentru a se nchide formnd tubul neural. Defectele de neurulatie determina n patologie disrafiile (anencefalie, encefalocel, meningo-cel, spina bifida etc.). 2. ncepnd din zilele 25-30 de gestatie (g) si continund pna n zilele 80-90 gestationale, urmeaza faza de formare a emisferelor cerebrale (prozencefalizarea) (Figura: Prozencefalizarea). nainte ca partea caudala sa fie deplin dezvoltata, partea anterioara a primei somite cervicale ncepe sa se evagineze si sa formeze flexiuni si cavitati, fiecare cu anumite semnificatii n dezvoltarea ulterioara. Initial se produc 3 evaginari: prozencefalul (creierul anterior), mezencefalul (creierul mijlociu), si rombencefalul (creierul posterior). Cu timpul, pe partile laterale ale prozencefalului apar alte 2 evaginari - veziculele optice - din care apoi se vor dezvolta nervii optici si o parte din globii oculari. n ziua 36, prozencefalul se divide n diencefal (posterior) si anterior in 2 vezicule telencefalice, care ulterior devin cele 2 emisfere cerebrale. Simultan se formeaza si cavitatile telencefalice, care pe parcurs formeaza ventriculii cerebrali. n acelasi timp cu divizarea creierului anterior (prozencefalul), se divide si cel posterior (rombencefalul) n 2 structuri: una anterioara, constituind viitoarea punte si cerebelul si una posterioara - viitorul bulb si nceputul maduvei spinarii. Cavitatile corespunzatoare devin ventriculul IV. Mezencefalul ramne neschimbat, din el dezvoltndu-se pedunculii cerebrali si lama cvadrigeminala. Cresterea si dezvoltarea continua si spre luna a 3-a. Concomitent, coarda spinala se extinde caudal, odata cu dezvoltarea coloanei vertebrale. Agresiunile de orice tip sau perturbarea acestei importante etape de formare a sistemului nervos induce malformatii morfologice majore ca: holoprozencefalia, arinencefalia, agenezia de corp calos etc. 3. Neurogeneza, care ncepe ntre saptamnile 8-10g si continua si dupa nastere, consta n proliferarea si migrarea neuronilor. Multiplicarea neuroblastilor n zonele germinative periventriculare din prima jumatate a sarcinii face ca stocul total de neuroni sa fie constituit definitiv spre 20 saptamni de gestatie (exceptie fac neuronii granulari din cortexul cerebelos si din fascia dentata din hipocamp). La ultima lor mitoza neuronii migreaza de-a lungul unor ghizi gliali, conform unei determinari genetice, pentru a constitui placa corticala. Ultimii neuroni care migreaza se aseaza n partea cea mai externa, asa nct straturile externe ale cortexului se vor dezvolta mai trziu dect cele profunde. Anomaliile din perioada neurogenezei pot produce reducerea migrarii (microencefalie, agirie, lisencefalie), dezordini n locul ocupat de neuroni n cortexul cerebral (displazii celulare) sau aglomerari n substanta alba de neuroni care nu mai ajung la locul lor predestinat din scoarta cerebrala (heterotopii). n perioada dintre lunile 3-9g (perioada fetala) sistemul nervos intra ntr-o faza distincta si importanta de dezvoltare numita perioada de maturatie, care nu se ncheie dect dupa ctiva ani de la nastere. n luna a 3a, sistemul nervos central (SNC) este deja schitat n structura sa generala. Desi n forma rudimentara, exista toate componentele creierului, maduvei spinarii si a celor 2 organe de simt ochiul si urechea, strns legate de dezvoltarea sistemului nervos. Ulterior apar conexiuni ntre ventriculii laterali, ventriculul 3 se reduce n marime si se diferentiaza comisurile interemisferice (corpul calos, trigonul si comisura alba anterioara). n a 2-a perioada de maturatie, care acopera ultimele 20 saptamni, se produce cresterea cerebrala, legata pe de o parte de multiplicarea celulelor gliale, nceputul mielinizarii si cresterea prelungirilor celulare (axonii). Paralel se maturizeaza sistemul enzimologic cerebral. Macroscopic apar primele rudimente ale scizurilor care se contureaza net abia spre sfrsitul perioadei (luna 4g.- scizura silviana, luna 5g.- scizura Rolando, luna 6g.- scizura calcarina si santurile principale ale lobilor frontal si temporal). La sfrsitul lunii 8g. sunt formati toti lobii cerebrali.
22

www.Medtorrents.com

La nivel microscopic, n perioada fetala ncepe un proces foarte important pentru dezvoltarea sistemului nervos central deoarece ntre procesul de mielinizare si dezvoltarea functiilor specifice SNC exista un paralelism linear. Mielinizarea este considerata principalul indicator al maturizarii sistemului nervos. Ea continua si dupa nastere (3 ani 1/2) dupa un program foarte strict nscris n genom. Astfel, exista o ordine a mielinizarii diverselor fascicule, cele ascendente fiind mielinizate naintea celor descendente. Mielinizarea este precedata de o marcata proliferare a celulelor gliale care sintetizeaza mielina (oligodendroglia). Se constituie o adevarata unitate functionala neuron nevroglie. Mielinizarea ncepe de la structurile mai vechi filogenetic si se termina la ultimele aparute pe scara evolutiei. Avnd n vedere ca structura creierului este, n mare, formata n perioada fetala, aspectele patologice ce se produc n aceasta perioada de dezvoltare rezulta n special din procese distructive, ischemice sau infectioase si nu realmente malformative. 25.Particularitile anatomo-fiziologice ale encefalului la copii. Creierul copilului cantareste: 85g la 1 an, greutatea se tripleaza fata de nastere la 3 ani (1200g) si la pubertatecantareste 1300-1400g. Cresterea creierului sugarului se face prin multiplicarea si diferentierea celulelor cerebrale, care se incarca cu pigment si se mielinizeaza. Primii care se mielinizeaza sunt receptorii si analizatorii cutanati, gustativi, olfactivi, acustici si optici. Scizurile si circumvolutiunile cerebrale se accentueaza in primii ani de viata. Maturarea morfologica a diferitelor segmente celulare este in funcctie de activitatea lor. Dezvoltarea motorie a sugarului se face in sens cranio-caudal si proximo-frontal. Caracterele dezvoltarii psiho-sociale si motorii, in functie de anumite perioade ale copilariei, se impart astfel: - De la 0 la aproximativ 15 luni: varsta celei mai mici copilarii; - De la 1la 3 ani: perioada expansiunii subiective; - De la 3 la 6 ani: varsta descoperirii realitatii externe; - De la aproximativ 6 la 9 luni ani: varsta dezagregarii subiective initiale; - De la aproximativ 9 la 12 ani: perioada maturitatii copilului. 26.Particularitile anatomo-fiziologice ale mduvei spinrii i lichidului cefalo-rahidian la copii de diferite vrste. Maduva spinarii la nastere este mai bine dezvoltata decat SNC. Ingrosarile cervicale si sacrale se contureaza dupa 3 ani de viata. LCR Pana 14zi- 4-6 Dupa la 14 3luni luni 6 zi luni Culoa Xant incol inco Incol rea ocro or lor or ma Trans Tran trans tran Tran paren spare pare spar spare ta nt nt ent nt Protei 0,40,2- 0,18 0,16na 0,8 0,5 0,24 0,36 Citoz 3/33/3- 3/3- 3/323

www.Medtorrents.com

a Felul cell Proba Pandi Gluc oza mmol /l

30/3 Limf ocite +-+ + 1,73,9

25/3 20/3 limfo limf cite ocit e Pana Rar la + + 2,2- 2,23,9 4,4

10/3 Limf ocite

2,24,4

27.Factorii favorabili i nefavorabili ce influeneaz dezvoltarea neuro-psihic a copiilor n perioada postnatal. 28.Dezvoltarea motorie a copilului n primul an de via. Miscarile incipiente ale sugarului, masive si globale, activate de stimulii externi diversi, spasmodice si necoordonate din primul an de viata, tind spre coordonare, combinare, perfectionare si de izolare a unora dintre ele, din gestatia globala. Dezvoltarea motorie din primul an de viata poate fi impartita in 4 perioade sau etape trimestriale: Miscarile gurii si a ochilor din primele 3 luni de viata; Miscarile capului, gatului si ale membrelor din trimestrul al doilea de viata; Miscarile trunchiului, bratelor si ale mainilor de la 6-9 luni; Miscarile extremitatilor, limbii, degetelor si ale labelor picioarelor de la 9 la 12 luni. La o luna: mobilitate diferentiata numai in regiunea bucala (declansarea suptului la atingerea buzelor), mainile stranse, nu apuca, dar devin active la atingerea lor. La 3 luni: tine capul daca este sprijinit de umeri, culcat pe abdomen ridica capul si trunchiul, sprijininduse pe brate. La 5 luni: prinde obiectele oferite, mai intai intre degete, urmaretse cu privirea obiectele din jur, pana ce dispar si asteapta revenirea lor (asteptare vizuala). Pana la 5 luni prehensiunea este egala pentru ambele maini, iar la 1 an, la 70% dintre copii predomina prehensiunea dreapta. La 6 luni: prinde obiectele ci degetele, podul palmei si cu partea opusa a degetului gros. Sta in sezut, participa intens la viata din jur. Sustinut sub axile se sprijina in picioare, pt scurt timp. Se intoarce de pe spate pe abdomen si invers. Intins in decubitus ventral se sprijina pe coate si maini. Intinde mana spre obiectele pe care le vede. La 7 luni se intoarce dintro parte in alta si manuieste singur jucariile. La 8 luni se ridica singur la marginea patului. La 9 luni se ridica in picioare, face primii pasi sprijinit, executa miscarile cerute (da mana, duce degetul la buze), mananca singur un biscuit, isi tine biberonul. La 10 luni merge sprijinit de o mana, apuca bidigital, sta in picioare nesprijinit. La 1 an face singur primii pasi, bea din canita, executa comenzi simple (insira cuburi, scoate o tableta din flacon, exeuta miscari simple la cererea adultului). 29.Etapele dezvoltrii vorbirii la copil. 1,5 luni- gangureste aaa 2-3luni- gangureste gsi b 4luni- silabe 7-8,5luni- silabe baba gaga
24

www.Medtorrents.com

8,5-9,5luni- repeta silabele cu intonatie diferita 9,5-18 luni- cuvinte: mama, baba; sunete simbolice: gav gav; tic tic; 18-20luni fraze din doua cuvinte 20-22luni- apare aprecierea unui obiect din mai multe; 22-24luni- bagajul de cuvinte constituie 300 18-24luni- I perioada: a?; ce?; 3ani- fraze complexe, percepe cazul in fraze; 4-5ani- fraze lungi, monologuri; perioada definitiva de dezvoltare a vorbirii. II perioda- de ce? 30.Metodele de apreciere a dezvoltrii neuro-psihice la copii de diferite vrste. Testul DenverII este destinat aplicarii la copii aparent-normal de la nastere pana la 6 ani si are in vedere performantele copilului in functie de varsta. Testul este valoros in screeningul copiilor asimptomatici cu posibile probleme, in conformitatea suspiciunilor folosind o metoda obiectiva, in monitorizarea copiilor cu risc in probleme de dezvoltare, ca de exemplu cei cu tulburari perinatale. Testul cuprinde 125 de probe care sunt dispuse in formularul testului in patru sectiuni, destinate a explora urmatoarele functii: 1. Personal-social- acomodarea cu adultii si interesul pt asigurarea nevoilor proprii 2. Motricitatea fina- adaptabilitate- coordonarea ochi- mana, manuirea de obiecte mici si rezolvaea de diverse probleme, 3. Limbaj- auz, intelegere, folosirea limbajului 4. Motricitatea grisiera-sedere, mers, sarit, miscare, musculatura ampla, Testul cuprinde urmatoarele compartimente: 1. Motricitatea grisiera- tine capul, rostogoleste, sta in picioare 2. Limbaj 3. Motricitate fina-adaptabilitate- urmareste obiectul, zornaie sunatoarea, apucaintre degete, face turn din cuburi, copiaza, coloreaza, alege, deseneaza, bea din ceasca, se dezbraca, se spala 4. Personal social- priveste, zambeste, isi priveste mana, cauta jucariile, joc cu palmele. 5. Test de comportament 31.Particularitile dezvoltri neuro-psihice ale copilului nou-nscut. Reflexele fiziologice. 32.Particularitile dezvoltrii neuro-psihice a copilului n primul an de via. 33.Particularitile generale ale dezvoltrii neuro-psihice a copilului n primii 3ani de via. 34.Noiune de retard neuro-psihic la copii. Retardul mintal prezinta o stare de nedezvoltare sau dezvoltare incompleta a proceselor cognitive si a gandirii, care se produce pana la varsta de 3 ani cu afectarea inteligentei. Retardul mental este definit prin criteriile: - Reducerea semnificativa a performantelor intelectuale, reflectata prin testul de inteligenta IQ mai mic de 70 si varsta mintala sub 14 ani la adult. - Deficit al functiei de adaptare in cel putin 2 din domeniile de functionare a persoanei: comunicare, ingrijirea propriei persoane, integrare sociala, pregatire scolara, activitate profesionala. Nivelul capacitatii de integrare sociala divizeaza persoanele in: independenti social, semidependenti si dependenti social. Retardul mintal se clasifica in 4 forme si se bazeaza pe: 1. Nivelul deficitului intelectual 2. Nivelul maxim al dezvoltarii mintale pe carel poate atinge la maturitate
25

www.Medtorrents.com

3. 4.

Nivelul dezvoltarii limbajului(scris si citit) Nivelul maxim de independenta sociala

35.Metode de stimulare a dezvoltri neuro-psihice la copii de vrst fraged. 36.Fiziologia lactaiei i reglarea ei. Secreia lactat este sub influena factorilor endocrini i nervoi: - Factorul endocrin este constituit de hormonii estrogeni i hormonul lactogenic placentar. Declanarea i meninerea secreiei lactate este sub controlul prolactinei secretat de hipofiz. n timpul graviditii aceasta este inhibat de hormonii estrogeni care au un titru foarte ridicat. Dup eliminarea placentei hormonii estrogeni scad brusc n sngele lehuzei i prolactina acioneaz liber, determinnd secreia lactat. Hormonii estrogeni, prin ntermediul hormonilor hipofizari (factorii mamogeni 1 i 2) determin transformrile glandei mamare n vederea lactaiei - Factorul nervos acioneaz reflex, prin intermediul excitaiilor provenite de la intero i exteroceptorii mamelonari i areolari, declanate de supt sau de storsul glandei mamare; el contribuie la formarea i meninerea secreiei lactate. 37.Metodele de meninere i stimulare a lactaiei. FACTORII CARE INFLUENEAZ SECREIA LACTAT Acetia sunt: - vrsta femeile tinere au o secreie lactat mai abundent dect cele n vrst; - paritatea la primipare secreia lactat se instaleaz cu o ntrziere de cteva zile; - felul naterii interveniile la natere (cezariene, forceps, perineorafii) prin traumatisme i regim alimentar postoperator constituie factori inhibitori ai secreiei lactate; - alimentaia, repaosul, efortul fizic gradat i mai ales factorul psihic contribuie la meninerea unei secreii lactate satisfctoare; Stimularea secreiei lactate se realizeaz prin supt, storsul glandei mamare i asigurarea confortului psihic al mamei. Agalactia este extrem de rar, hipogalactia este mai frecvent la primipare, la intelectuale, la femeile care nu respect repaosul. Scurgerea spontan a secreiei lactate poate fi considerat mai degrab un semn de hipogalactie dect de bun lactaie. 38.Componena colostrului, laptelui de tranziie i a celui definitiv. nsemntatea colostrului, pentru sntatea copilului. COMPOZIIA LAPTELUI UMAN Secreia glandei mamare cuprinde stadiul de colostru, lapte de tranziie i lapte matur, care difer prin compoziie, valoare caloric i cantitate. Colostrul este secreia lactat n primele 5 zile dup natere. Colostrul este un lichid galben opac, mai bogat n proteine i imunoglobuline (Ig) dect laptele uman matur. Proteinele variaz ntre 27-41 g/l i diminu odat cu stabilirea fluxului laptelui. Imunoglobulinele din laptele colostral au iniial valori foarte mari, care scad n primele zile dup natere. Din cantitatea total de Ig 90% sunt IgA, care nglobeaz anticorpii (Ac) antipoliomielitici, anticoli, antistafilococici, anticoxakie. Ac din colostru rezist la aciunea fermenilor digestivi i mpreun cu Ac secretai de intestin distrug germenii patogeni din tractusul digestiv, oferind un grad crescut de imunitate local.
26

www.Medtorrents.com

Lactoferina, imunoglobulinele A secretorii (IgAs), proteinele care leag vitamina B12, corticosteroizii, zincul, lipaza (stimulat de srurile biliare), alfa-amilaza, fosfatazele, proteazele i inhibitorii lor, precum i unii acizi aminai (taurina) ating nivelul cel mai mare n colostru acesta fiind adaptat astfel la necesitile noului nscut din primele zile de via. Glucidele sunt n cantitate total de 55-60 g/l. Lactoza este n proporie mic (37 g/l). Oligozaharidele sunt bogat reprezentate (23g/l) i favorizeaz implantarea bacilului bifidus n intestinul nou-nscutului. Lipidele totale sunt iniial n cantitate de 30g/l, n corelaie cu activitatea redus a lipazelor intestinale ale n.n., iar nivelul lor crete ulterior. Acizii grai nesaturai mai ales cei eseniali sunt n cantitate mare i au rol n dezvoltarea sistemului nervos. Srurile minerale sunt n cantitate de 3,9g/l. Nivelul sodiului, fosforului, calciului, fierului, zincului, cuprului este mare n colostru fiind n concordan cu cel al proteinelor. Vitaminele A, E, C, B12 sunt bine reprezentate n colostru comparativ cu laptele matur. Valoarea caloric a colostrului este de 58 kcal/100ml. Laptele de tranziie Stadiul de lapte de tranziie este delimitat de ziua a 6-a i a 10-a postpartum cu toate c modificarea constituienilor biochimici i imunologici nc mai continu pn la o lun. n aceast perioad scade coninutul de proteine, sruri minerale i pH-ul, i crete nivelul lipidelor i al lactozei. Laptele uman matur Laptele uman matur are un coninut n ap de 87%. Proteinele totale se gsesc n cantitate de 10g/l din care 4g/l cazeina i 6g/l proteinele din lactoser (lactalbumine i lactoglobuline). Laptele uman (l.u.) este un lapte de tip albuminos n comparaie cu laptele de vac (l.v.) care este bogat n cazein. Cazeina uman este sintetizat de glanda mamar din acizii aminai din snge i are trei fraciuni (alfa, beta i kappa-cazeina), ultima avnd rol n colonizarea cu Bacilus Bifidus a intestinului sugarului alimentat natural. Proteinele din lactoser au un rol fiziologic major: Alfalactalbumina conine lactosintetaza, enzim implicat n sinteza lactozei, ceea ce explic nivelul ridicat al lactozei din laptele uman; Lactoferina este o glicoprotein capabil s fixeze reversibil fierul i particip la absorbia acestuia din lapte la nivelul intestinului i stomacului. Ea joac rol de chelator de fier sustrgnd elementul indispensabil multiplicrii unor germeni patogeni de la nivelul intestinului i astfel are aciune bacteriostatic. Lactoferina reprezint pentru sugar un factor suplimentar de protecie al intestinului fa de agenii patogeni, alturi de IgAs, lizozim i Lactobacilus bifidus. Betalactoglobulina este absent n laptele uman i prezent n laptele de vac de aceea laptele uman este un aliment nealergizant. Albuminele serice (din lactoser) ndeplinesc rol de liganzi pentru folai, vitamina B12, tirozin, zinc. Imunoglobulinele: - IgAs aglutineaz antigenii de origine alimentar, virusurile i enterotoxinele bacteriilor, blocnd aderarea lor la suprafeele epiteliale. IgAs conin anticorpi anti E. coli, Shigella, Salmonella, Klebsiella, Coxackie, Echo, virus poliomielitic, virus hepatitic B i virus rujeolic. - Ig G i Ig M sunt n cantiti mici n lapte i nu difer structural de imunoglobulinele serice. Enzimele laptelui uman au rol n digestia componentelor laptelui i n aprarea antiinfecioas. Dintre acestea cele mai importante sunt: - lizozimul - contribuie la liza unor germeni intestinali, poteneaz formarea anticorpilor; - lipazele - rol n digestia trigliceridelor laptelui uman; - alfaamilaza - catalizeaz hidroliza amidonului n maltoz i compenseaz deficitul amilazei pancreatice i intestinale la sugar;
27

www.Medtorrents.com

- proteaze i inhibitorii proteazelor - n cantitate mai mare comparativ cu laptele de vac, catalizeaz hidroliza proteinelor. n afara acestor componente laptele uman mai conine i aminoacizi liberi, dintre care taurina, cu rol n resorbia lipidelor i dezvoltarea creierului. Proteinele laptelui uman sunt absorbite i utilizate de ctre sugar cu un randament optim. Nici un procedeu fizic sau chimic nu permite obinerea unor proteine similare cu cele din laptele uman. Glucidele, n cantitate de 70 g/l, sunt reprezentate de lactoz (beta lactoz - 60 g/l, versus alfa lactoz n laptele de vac) i oligozaharide (10 g/l). Lactoza este surs de galactoz care intr n compoziia cerebrozidelor creierului. Oligozaharidele au rol n aprarea antiinfecioas nespecific, favoriznd colonizarea intestinului cu Lactobacilus bifidus. Acesta determin acidifierea mediului intestinal, inhibnd creterea germenilor patogeni, are rol antianemic i antirahitic (favorizeaz absorbia de Fe, Ca, vit. D i lipide) i intervine n sinteza de vit. B i K. Lipidele n cantitate de 36-40 g/l, sunt reprezentate mai ales de acizi grai nesaturai, dintre care acidul linoleic are rolul cel mai important. Trigliceridele conin un raport egal ntre acizii grai nesaturai i cei saturai. Acizii grai mono i polinesaturai (acid oleic, palmitoleic i linoleic) reprezint peste 1/2 din totalul de acizi grai din laptele uman i au rol n maturarea sistemului nervos n perioada neonatal. Colesterolul i lecitina sunt n cantiti mai mari n laptele uman dect n laptele de vac. Prezena lipazei n laptele uman faciliteaz hidrolizarea lipidelor i favorizeaz eliberarea de acizi grai rapid utilizabili pentru metabolismul energetic. Srurile minerale Laptele uman are un coninut de 4 ori mai sczut n sruri minerale i oligoelemente comparativ cu laptele de vac. Coninutul de sodiu fiind mai redus, este evitat suprasolicitarea funciei renale. Dei laptele uman conine de 4 ori mai puin calciu i de 6-7 ori mai puin fosfor dect laptele de vac, raportul dintre cele dou elemente (Ca : P = 2 : 1) este favorabil pentru buna lor utilizare. Fierul se gsete n cantitate de dou ori mai mare n laptele uman, iar utilizarea sa este net superioar la sugarul alimentat natural, att n ceea ce privete absorbia intestinal ct i ncorporarea n molecula de hemoglobin. Coninutul n minerale al laptelui uman este puin influenat de aportul alimentar matern, el fiind asigurat de depozitele materne. Astfel, dac fosforul i calciul sunt insuficiente n dieta mamei, ele sunt obinute prin mobilizarea din depozitele osoase ale acesteia. Vitaminele. Laptele uman conine att vitamine liposolubile (A, D, E, K) ct i hidrosolubile (C, acid folic, complexul vitaminelor B) n proporii variabile, n raport cu aportul alimentar. O diet echilibrat a mamei asigur aportul adecvat al acestor vitamine, cu excepia vitaminei D. Cantitatea de vitamin D din laptele uman nu asigur necesitile sugarului chiar n condiiile unei expuneri solare corecte, dar este mai mare comparativ cu cea din laptele de vac, ceea ce explic incidena mai mic a rahitismului la sugarul alimentat natural. Valoarea energetic a laptelui uman matur este de 65-68 kcal/100ml 39. Importana i avantajele alimentaiei naturale pentru copilul nou-nscut i sugar. Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurand toate necesitatile nutritive ale lor in primele 6 luni de viata si ii este necesar copilului pana in al 2-lea an de viata. Laptele matern este mai mult decat o simpla colectiee de nutrienti si o protectie unica impotriva infectiilor si alergiei. Alaptarea la san are efecte de lunga durata, avand in vedere cresterea si dezvoltarea. Principalele avantaje ale laptelui matern, pentru copil: - Contine anticorpi, substante care ajuta la protejarea bebelusului de infectii, pana ce propriul sau sistem imunitar se maturizeaza;
28

www.Medtorrents.com

- Este usor de digerat, ceea ce face ca sugarul sa fie mai ferit de probleme digestive (dureri abdominale, diaree, constipatie); - Este lipsit de factori alergizanti, ceea ce reduce riscul aparitiei unor probleme alergice, cum ar fi astmul, eczemele; - Studii recente au aratat ca alimentia la san poate ajuta copiilor susceptibili genetic la prevenirea diabetului zaharat de tip 1 (diabet juvenil); - Este proaspat si practic lipsit de bacterii, are temperatura optima, nu necesita preparare si nu costa nimic; - Sugarii hraniti natural au o dezvoltare dentara mai buna decat cei alimentati artificial. Alimentatia la san, pe langa toate avantajele pe care le are pentru sugar, este benefica si pentru mama. Alaptarea la san poate fi o rasplata suprema pentru ingrijirea bebelusului, momentele alaptarii ducand la crearea unei relatii profunde intre mama si copil. Alimentatia naturala ajuta la retractia uterului si la revenirea lui mai rapida la normal, precum si la scaderea riscului de aparitie a cancerului de san la mama. Pentru copil: Reduce frecventa si durata patologiilor dispeptice Se micsoreaza raspandirea si durata afectiuninilor diareice Copilu e protejat contra infectiilor respiratorii Scade frecventa otitelor medii si recidivarea lor Protejeaza contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei, maningitei, botulismului, infectii urinare Este posibil micsorarea riscului de maladii autoimune Micsoreaza riscul mortii subite Reduce riscul de dezvoltare a alergiei fata de laptele de vaci E posibila reducerea riscului de dezvoltare a obezitatii ulterior Imbunatateste acuitatea vizuala si nivelul dezvoltarii neuro-psihice Reduce riscul de dezvoltare a anomaliilor de muscatura datorita stimularii dezvoltarii adecvate a mandibulei 40.Avantajele alimentaiei naturale pentru mam. 1) Stabilirea precoce a lactatiei dupa nastere reface mai devreme puterile mamei; 2) Grabeste involutia uterului si micsoreaza riscul patologiilor post-partum, micsorand mortalitatea materna; micsorand hemoragiile contribuie la mentinerea pierderilor de hemoglobina (scazand pierderile), imbunatatind, astfel, nivelul fierului; 3) Prelungeste perioada de amenoree, protejand aparitia unei sarcini; 4) Accelereaza pierderile de greutate, acumulate pe parcursul sarcinii, femeia revenind mai repede la greutatea corporala de inainte de sarcina; 5) Reduce riscul dezvoltarii cancerului mamar preclimateric; 6) Reduce riscul dezvoltarii cancerului ovarian. 41.Probleme i obstacole n alptarea la sn. Din partea copilului: - malformaii ale cavitii bucale (buza de iepure, gura de lup, retrognatismul); - infecii (rinite, otite, pneumopatii); - boli neurologice (hemoragii meningocerebrale, meningite, encefalite); - prematuritate;
29

www.Medtorrents.com

- boala hemolitic a nou-nscutului; - ictere; - vrsturi. Din partea mamei: - furia laptelui; - hipogalactia temporar a primiparelor; - mameloane ombilicate; - ragade mamelonare; - limfangite, mastite; Contraindicaii permanente: Cauze materne: - maladii viscerale evolutive grave: TBC, hepatit, SIDA, malarie, septicemii, neoplazii/tratament cu citostatice, insuficien cardiac, insuficien renal; - boli neuropshice: tulburri psihice grave/psihoza de lactaie, scleroza n plci, epilepsie/tratament cu anticonvulsivante; - alte situaii/boli: diabet zaharat, o nou sarcin cu vrsta de peste 20 sptamni. Cauze legate de copil sunt rare, unele chiar excepionale: - galactozemie congenital; - intoleran ereditar/primar la lactoz; - fenilcetonurie. 42. Hipogalactia (definiie, clasificare, profilaxie). Hipogalactia- capacitatea de secretie diminuata a glandelor mamare in perioada de lactatie, secretia de lapte poate aparea in orice perioada a alaptarii. Clasificare: In functie de cauza principala se deosebesc: primare si secundare In functie de perioadele de declansare: precoce(in primele 10 zile dupa nastere) si tardive In functie de gradul de insuficienta de lapte fata de necesitatile copilului se deosebesc 4 grade: Isub 25%; II- sub 25-50%; III- sub 50-75%; IV- sub 75%; Cauze materne dezvoltarea incompleta a glandei mamare nutritia deficitara a mamei sau conditiile psihosociale nefavorabile aparitia unei noi sarcini in lauzie greselile in alaptare anomaliile sanului (mameloane prea mari sau prea mici, mameloane scurte sau plate, ombilicate sau imperforate) ragade (rani aparute pe mamelon), angionevrite dureroase, infectii (limfangite, galactoforite, mastite) mastitele operate de la o sarcina anterioara duc la o reducere a laptelui cu 20% primiparitatea (prima sarcina) sau multiparitatea in raport cu varsta mamei prematuritatea, prin faptul ca prepararea glandei mamare nu este completa la data nasterii preeclampsia si eclampsia, prin tulburarile umorale si prin crizele dese care debiliteaza organismul travaliile lungi, epuizante, precum si sectiunea cezariana unele medicamente, utilizate sistematic post-partum (ex. ergotina sau unele medicamente psihotrope).
30

www.Medtorrents.com

Cauze psihice. Se citeaza lipsa de bunavointa a mamelor, care nu si-au dorit copilul (in sarcini nedorite), emotiile puternice. Cauze endocrine. Se mentioneaza insuficienta hormonului luteotrop (LTH) sau insuficienta tiroidiana. Cel mai adesea se citeaza insuficientele hipofizare cauzate de sindromul Sheehan. Tratamentul profilactic. La consultatiile prenatale i se va recomanda gravidei masajul mameloanelor cu o panza aspra, care tonifica sanul, o alimentatie proportionala si variata. Prematuritatea se va combate prin toate mijloacele, la fel disgravidiile tardive si distociile care apar in travaliu. Dupa nastere, se va alege momentul potrivit al primei alaptari care trebuie sa se faca dupa 24 ore de la nastere, pentru copii nascuti la termen, iar la prematuri, in raport cu greutatea si dezvoltarea. 43.Semnele ce indic poziionarea i aplicarea corect a copilului la sn. Semnele pozitionarii corecte a copilului in timpul alimentatiei la san: 1) Copilul este intors cu tot corpul spre mama si e strans lipit cu burtica de burta mamei 2) Fata copilului se afla aproape de piept 3) Corpul si capul copilului formeaza i linie dreapta 4) Mama sustine cu ambele maini capul si corpul copilului Semnele aplicarii corecte la san: 1) Barbia copilului atinge pieptul mamei 2) Gurita este larg deschisa 3) Buza de jos este curbata catre exterior 4) Deasupra buzei superioare se observa o fasie mai mare a areolei dact sub buza inferioara Semnele pozitiei incorecte in timpul sarcinii: 1) Corpul copilului este opus corpul mamei si nu e lipit de el 2) Barbia nu atinge sanul mamei 3) Se observa o fasei mare a areolei chiar si sub buza inferioara 4) Copilul face miscari rapide si scurte 5) In timpul alimentarii obrajii copilului sunt trasi inauntru 6) Copilul este excitat si refuza pieptul 7) Copilul poate emite sunete specifice 8) Mama simte dureri in timpul sugerii Aplicarea la san incorecta cauzeaza: 1) Inflamari si fisuri ale mameloanelor 2) Aflux nesatisfacator al laptelui si crestere lenta a copilului 3) Stari de foame permanenta a copilului, care nu este satisfacut de alimentare 4) Induratie a mamelonului 44.Avantajele alimentaiei naturale fa de alimentaia artificial. 1. este cel mai valoros aliment din punct de vedere calitativ, unic n compoziie, asigur toate substanele nutritive necesare copilului n primele 6 luni i rmne sursa nutritiv principal pn la 1 an; 2. indiferent de vrst, mrimea i forma snilor, paritatea, 98% din femei pot alpta pe termen lung; 3. fiecare femeie are lapte adecvat copilului ei; laptele femeii care nate prematur are mai multe proteine i lipide dect cel matur i i menine compoziia caracteristic colostrului 1 lun de zile dup natere pentru c prematurul are nevoie de un regim hiperproteic pentru cretere;
31

www.Medtorrents.com

4. laptele de mam i schimb compoziia n funcie de nevoile copilului, cnd este cald are mai mult ap, noaptea este mai gras i mai bogat n fier i sruri minerale; 5. i menine calitatea indiferent de alimentaia mamei!!!; 6. laptele de la nceputul suptului este mai apos (lapte iniial), iar la golirea snului este mai gras (lapte final), dand senzaia de saietate copilului, dac copilului i este sete suge mai puin timp, dac i este foame, mai mult, pentru a goli snul. Trebuie ncurajat golirea snului de ctre copil! 7. i schimb gustul n funcie de dieta mamei, pregtind copilul pentru obiceiurile alimentare ale familiei; 45.Diversificarea alimentaiei sugarului. Tehnica i regulile de introducere a complimentului. Principiile generale ale diversificarii alimentatiei sugarului 1. diversificarea va incepe numai daca sugarul este sanatos 2. se va introduce cate un singur aliment nou, la un singur pranz, care se va mari treptat in zilele urmatoare la acelasi pranz, reducand proportional laptele, astfel in 7-8 zile sa se inlocuiasca complet pranzul de lapte cu noul aliment 3. nu se introduc simultat 2 sau mai multe alimente noi, ci la intervale de minimum 5 zile. Aceasta este necesar pentru adaptarea copilului la noul produs si pentru monitorizarea tolerantei lui fata de acesta. La cele mai mici semne de intoleranta se exclude alimentul nou introdus pe un timp de 1-2 saptamani, pana la refacerea digestiva, dupa care se va incerca reintroducerea lui cu mai multa prudenta. 4. alimentul nou complimentar va administra de preferinta cu lingurita si nici intrun caz prin biberon. Astfel se vor dezvolta deprinderile de alimentare pe deoparte, iar pe de alta parteveti avea siguranta ca copilul a primit o hrana consistenta din punct de vedere nutritiv si caloric. 5. consistenta alimentelor complementare se va schimba treptat de la o masa bine omogenizata la pireu, tocatura, apoi bucatelele mici. 6. nu este rational de administra doua pranzuri de acelasi fel pe zi. De obicei primul complement in zi se administreaza la a doua priza alimentara, prima fiind cu lapte. 7. alimentul nou complimentar se administreaza inaintea laptelui pe care il inlocuieste, daca copilul este alimentat artificial si dupa aplicarea la san, daca este alimentat natural 8. alegerea primului aliment nou se face in functie de starea de nutritie a sugarului: pentru sugarul eutrofic- pireu de legume, iar pentru cel de nutritie scazuta- terci fainos fara gluten, oreferabil pregatit pe un amestec adaptat, iar in lipsa lui- pe lapte de vaci diluat, apoi integral. 9. toate pranzurile de diversificare trebuie sa aiba o valoare calorica mai mare dacat pranzurile de lapte, care se scot din alimentatie. 10.daca sugarul refuza sistematic alimentul nou introdus, se renunta temporar la administrarea lui, deoarece exista riscul aparitiei anorexiei psihogene la sugar. 11.pe masura cresterii copilului oferitii posibilitatea de a se alimenta singur, sa ia alimente cu manuta de exemplu, dar continuati sal alimentati activ si sal incurajati sa manance. 12.diversificarea urmareste scoaterea treptata a pranzurilor legate de lapte in scopul obisnuirii sugarului cu alimente asemanatoare alimentatiei adultului 13.pe parcursul diversificarii se efectueaza un continuu monitoring al starii sanatatii copilului. 46.Caracteristica alimentelor folosite n diversificarea alimentaiei sugarului.

32

www.Medtorrents.com

Produsele selectate pentru pregatirea hranei complementare se deosebesc in mare masura la diverse categorii de populatie in functie de traditie si accesibilitate, dar in linii mari fac parte din grupurile expuse mai jos. Produse de origine vegetala Pe langa substantele nutritive produsele alimentare mai contin combinatii de diverse alte substante, majoritatea carora le gasim in plante. Produsele cerealiere- constituie alimentele de baza practic a tuturor categoriilor de populatie. 65-75% din continutul lor o constituie gucidele, 6-12%- proteinele, 1-5%- grasimile. Partea majoritara a glucidelor este reprezentata prin amidon. Cerealierele reprezinta o sursa de microelemte nutritive, concentrate mai cu seama in coaja boabelor, dar si fitati- substante ce impiedica absorbtia micronutrientilor. Cartofii- contin o cantitate neinsemnata de proteine, dar suficienta vitamina C si tiamina. Legumele si fructele sunt sursa principala de vitamine, minerale, amidon si fibre alimentare. Ele indeplinesc functia de aparare, prevenind insuficienta de microelemente nutritive si de regula foarte putine grasimi. Boboasele au mare importanta nutritiva, mai ales cand nu sunt suficiente produse de origine animaliere. Ele contin carbohidrati compusi, cum ar fi amidonul, fibre alimentare, vitamine, si minerale. Totodata ele contin si componente toxice, care au efecte de hemaglutinare si inhibare a tripsinei. Produsele de origine animaliera reprezinta o sursa importanta de de proteina, vitamina A fier si folat. Carnea si pestele conton destul de mult zinc, iar lactatele- calciu. Carnea, prin proteinele sale reprezinta o sursa importanta de substante azotoase cu o valoare biologica deosebita.Valoarea biologica este conditionata in special de continutul de aminoacizi esentiali.Grasimea din carne, pe langa aportul energetic, procura si acizii grasi esentiali : linoleic, linolenic, arahidonic.Prin continutul sau in substante extractive, existente sau formate in procesul de pastrare si prelucrare termica, carnea favorizeaza secretia masiva a sucurilor gastrice stimuland digestia.In carnea si in produsele de carne, in conservele de carne alterate se dezvolta substante cu un pronuntat caracter toxic cum ar fi: amoniac, hidrogen sulfurat, peroxidaza si germeni, putresceina,cadaverina. Ouale contin o serie de nutrieni esentiali pentru echilibrarea metabolismului. Atunci cand echilibrul metabolic este perturbat apar si variatiile de greutate, poate chiar si perturbari ale hormonilor cu afectarea tiroidei, ceea ce va accentua si mai mult cresterea in greutate. Carnea de peste contine vitaminele A (necesara cresterii organismelor tinere si stimularii formarii globulelor rosii; lipsa vitaminei A duce la tulburari ale vederii, la uscarea pielii si la caderea parului), D (combate rahitismul), B (asigura functionarea sistemului nervos, protejarea pielii, a ochilor si a mucoaselor). Datorita continutului bogat in fosfor, carnea de peste are o actiune binefacatoare asupra sistemului nervos. Lactatele si produsele lactate Continut nutritive bogat, reprezinta un izvor de multe substante nutritive pentru organismul in crestere al copilului. Nu trebuie sa fie introdus inainte de implinirea varstei de 9-12 luni. Alimentele complementare se stabilesc pe baza capacitatii gastrice functionale si a greutatii corporale medii la diferite varste . Astfel s-au facut estimari asupra cantitatiilor de alimente din cadrul alimentatiei complementare pe diferite grupe de varsta. 47.Cronologia introducerii alimentelor complementare n alimentaia sugarului. Produsele/ varsta in luni 6 7 8 9 10-12
33

www.Medtorrents.com

Suc de fructe Pireu de fructe Branza Galbenus 1/2Pireu de legume Unt Ulei vegetal Terci de crupe Carne tocata Ficat Paine Pesmeti Biscuiti

50 50 40

6080 2 3 1-1.5 2 10150 60 5-20 5-20

50 50 40 1/2 130

50 50 40 1/2 150 4 2.5 160 20 20 3-5 3-5 3-5

50 50 40 1/2 160 5 2.5 180 20 20 5 5 5

50 50 50 2/3 160 5 3 180 30 30 10 10 10

48.Clasificarea formulelor lactate, folosite n alimentaia artificial i mixt a sugarului i caracteristica lor general. 1. Dupa gradul de adaptare: neadaptate, partial adaptate, adaptate, preparate speciale 2. Dupa varsta la care sunt indicate: de start(prematuri,NN la termen), de continuare(de diversificare) 3. Dupa particularitatea tehnologica de pregatire: dulci, acidulate(fermentate) 4. Dupa sursa proteinelor: din lapte de vaca, din soia, din carne 5. Dupa particularitatea compozitionala: fara lactoza sau cantitatea redusa de lactoza, semicremate sau degresate, cu continut sporit de lipide, cu continut sporit de proteine, cu continut sporit de vitamine oligoelemente, fara gluten, fara fenilalanina. 49.Formulele lactate dietetice, caracteristica lor, indicaiile pentru alptare. Se clasifica in functie de contonutul deosebit: 1. Formule cu continut scazut de lactoza, sau fara lactoza( NAN bezlaktoznii, Similac-Izomil, Similac-Aldolac, Nutrilon nizcolactoznii) 2. Formule adaptate fara lapte, continand proteina din soya, indicate pt copii cu intoleranta la proteina laptelui de vaci, lactoza, precum si bolnavi de galactozemie: NAN, Bona, Nutri, Peptidi, Soya, Tuteli, Humana, Enfamil. 3. Formule adaptate ce contin hidrolizat de proteina din zer, indicate copiilor, care sufera de alergie la proteina laptelui de vaci si lactoza, copiilor cu grad sever de prematuritate, copiilor cu mucoviscidoza, sindrom de malabsorbtie, precum si in perioada pre si postoperatorie: Alfare, Pepti-junior, Portagen, Puleva, Humana, Hipp HA 1si 2. 4. Formule adaptate, imbogatite cu Fe: detolac, nestogen, nutrilon, similac 5. Formule adaptate pt copii prematuri cu hipertrofie sau cu curba ponderala plata: alprem, prenan, neonatal, hipp pre, enfalac, similac,frisovom. 6. Formule adaptate, recomandate copiilor cu dismicrobizm intestinal: NAN acidofil, bifidus, nan cu bifidobacterii. 7. Formule adaptate fara gluten pt copii cu celiachie: Hipp 1, NAN fara lactoza, Humana HN. 8. Formule adaptate fara fenilalanina pt copii cu fenilcetonurie: fenil free, similac-lofenalac. 50.Cele 10 condiii pentru alptarea cu succes conform OMS.
34

www.Medtorrents.com

1. Sa aiba o politica scrisa referitor la alimentatia naturala, care care sa fie comunicata frecvent intregului personal de ingrijire a sanatatii. 2. Sa pregateasca intregul personal de ingrijire a sanatii privind capacitatile necesare implementarii acestei politici 3. Sa informeze toate femeile gravide referitor la beneficiile si conduita alimentatiei naturale 4. Sa ajute mamele sa initieze alimentatia naturala in prima jumatate de ora dupa nastere 5. Sa arate mamelor cum sa alapteze si cum sa mentina lactatia chiar si atunci cand ele sunt separate de copiii lor 6. Sa nu ofere NN alimente sau lichide decat laptele matern, cu exceptia cazurilor, cand este indicat medical. 7. Sa practice roomingul, permitand mamelor si copiilor lor sa stea impreuna 24 ore din 24 8. Sa incurajeze alimentatia naturala la cerere 9. Sa nu ofere suzete,tetine copiilor care sug 10.Sa sustina crearea grupelor de sprijin pt alimentatia naturala si sa orienteze mamele catre aceasta dupa externarea lor din spital sau clinica. 51.Noiune de alimentaie mixt i artificial. Reguli i cerine n alimentaia mixt a sugarului. Alimentatia mixta este tipul de alimentatie, cand copilul pe langa laptele matern mai primeste pe parcursul zilei si un alt tip de lapte- amestec lactat adaptat sau neadaptat, raportul dintre ele fiind diferit. Daca copilul primeste lapte matern mai putin de 1/5 din ratia zilnica, rstul revenind amestecurilor lactate, se comsidera ca el este alimentat artificial. Indicatiile pentru o alimentatie mixta sunt: hipogalactia, absenta mamei de la unele supturi prin reluarea activitatii profesionale, prematuritate. Tehnica alimentatiei mixte cuprinde 2 metode: Metoda complementara este practicata in caz de hipogalactie: la fiecare alimentare copilul se aplica mai intai la san, apoi se administreaza suplimentul prin formula artificiala. Aceasta metoda este cea mai recomandabila, fiind fiziologica si contribuind la mentinerea si stimularea in continuare a lactatiei. Metoda alternativa este utilizata atunic, cand mama nu poate aplica destul de frecvent la san copilul, lipsind o perioada de timp de acasa. In acest caz se insista asupra alimentarii maxime cu lapte stors, iar deficitul se va compensa cu formula lactata, inlocuind una sau mai multe aplicari la san cu supliment. Aceasta metoda este mai putin recomandata, deoarece intervale mari intre aplicarea la san influenteaza negativ lactatia, reducand progresiv cantitatea de lapte produc dde catre mama. 52.Alimentaia artificial: indicaii, reguli i cerine privind volumul, produsele, regimul de administrare. Alimentatia artificiala- este alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cu un alt lapte in loc de laptele matern. Tehnica de alimentatie artificiala include un sir de principii obligatorii si anume: Noul aliment se va introduce in alimentatie numai cand copilul este sanatos. Fiecare aliment nou se va introduce progresiv, prin talonarea tolerantei digestive, in cantitati mici, care ulterior se vor mari. Nu se vor introduce niciodata simultan doua sau mai multe alimente noi. Nu este rationala folosirea a doua sau mai multe formule de aceeasi compozitie, folosirea mai multor formule mareste riscul aparitiei tulburarii digestive.
35

www.Medtorrents.com

Nu se va apela la schimbarea prea frecventa a alimentatiei sugarului la o stagnare neinsemnata a sporului ponderal sau la cea mai usoara schimbare a scaunului, mai ales in primele 3 luni de viata; fiecare aliment nou necesita o perioada de adaptare adecvata. stagnare a sporului ponderal de unu, cinci- doua saptamani va impune modificari in dieta, calcularea ratiei alimentare de facto, normata de corectiile calitative si cantitative necesare. Se va tine cont de particularitatile individuale ale sugarului in raport cu alaptarea la san alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor reguli suplimentare de igiena ceea ce priveste pastrarea, pregatirea si folosirea vaselor necesare pentru prepararea amestecurilor latescente. Se impun masuri suplimentare de sterilizare a biberoanelor si tetinelor, preparaea formulelor de lapte la fiecare masa. Daca bebelusul refuza un anumit supliment, nu se va insista, se renunta, apoi se va reluaadministrarea lui dupa cateva zile. Se vor urmari scaunele bebelusului, daca apar varsaturi, si se monitorizeazacresterea ponderala. Pe toata perioada alimentatiei artificiale, si nu numai, parintii trebuie sa tine legatura cu medicul copilului, care va monitoriza starea de nutritie a copilului si evolutia curbei ponderale. Un lucru trebuie de avut in minte, si anume ca fiecare copil are apetitul sau si ritmul sau de crestere si dezvoltare, de aceea el nu trebuie comparat cu alti copii, ci evaluat din punct de vedere clinic de catre medic. 53.Cerinele OMS privind necesitile n ingredientele nutritive eseniale la copii. 54.Metodele de apreciere a volumului alimentar zilnic pentru copilul nou-nscut i sugar. Ratia alimentara poate fi calculata dupa metodele clasice bine cunoscute: volumetrica si energetica. Pt un NN in primele 7 zile de viata poate fi folosita formula Finkelstein: L=(N-1)*70sau 80 Din ziua a 7- 14 se poate folosi formula Apert: V=1/10 din greutatea corpului +200 De la varsta de 2 sapt pana la 6-8 saptamani: V=1/5 De la varsta de 6-8 sapt pana la 4 luni: V=1/6 De la varsta de 4 luni pana la 6 luni: V=1/7 6-9luni: V=1/8; 9-12luni: V=1/9; Dupa 4luni pana la 1 an ratia alimentara va constitui 900-1000m Metoda calorimetrica: I trimestru-120; II trim-115; III-110; IV- 100. 55. Necesitile energetice ale copilului n primul an de via. 1-3luni-----120 kcal/kg/24h 4-6luni-----115 kcal/kg/24h 7-9luni-----110 kcal/kg/24h 10-12luni---100 kcal/kg/24h Cantitatea de glucide in ratia alimentara trebuie sa acopere 30% din cantitatea de calorii, care constituie in mediu 12.0-14.0g/kg Lipide: pana la 4 luni=6,5-6; 4-9luni=6,0-5,5; 9-12luni=5,5-5,0; 56.Particularitile alimentaiei copilului mai mare de un an.
36

www.Medtorrents.com

1 asigurarea unui program regulat al prinzurilor, necesita sa fie servite in conditiii de perfecra igiena 2 absndonarea biberonului la consumarea alimentelor lichide 3 evitarea bauturilor dulci inainte de culcare, aceasta favorizeaza dezvolarea cariilor 4 evtarea consumului de lichide intre mase 5 evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrat intre mese 6 eviatarea consolari copiluilui cu bombonica 7 evitarea fortarii copilului la masa 8 evitarea manevrei de stimulare a acceptarii alimentelor prin diverse tactici distractive sau santajului in timpul mesei Virsta 1-1,5 ani 1,5-3 4-6 6-11 12-15 Proteinele 4-4,5 4 3,5 3 2,5 Lipidele 4-4,5 4 3,5 3 2,5 Glucidele 15-16 14-15 14-15 12-13 10 Calorii 110 100 90 80-70 70-60

Ratia calorica este acoperita de laptele de vaca, un ou intreg la 2-3 zile, 30-50 de gr de carne de vita deasemenea unt smintina, uleiuri vegetale, se mai adauga biscuiti fructe legume, produse zaharoare. Numarul meselor este de 5 pe zi dintre care 3 mese principale si 2 suplimentare. 57. Necesitile n proteine, lipide, glucide i energie a copiilor mai mari de 1 an. 1-3ani baieti-1230; fete-1165; 4-6anibaieti-1715; fete-1545; Proteine: 1-3ani=14.5g/zi; 4-6ani=19.7g/zi; Nevoile de glucide: - prematuri: 6 8 g/kg/zi n prima sptmn datorit deficitului tranzitor de lactaz, apoi nevoile cresc la 12 g/ kg/zi; - nou - nscut IUGR: 18-25 g/kg/zi n perioada neonatal, pentru a combate hipoglicemia; - sugar i copil mic: 12 g/kg/zi; - precolar: 10 g/kg/zi; - colar: 8 g/kg/zi. Varsta in ani 1-1,5 1,5-3 4-6 7-11 12-15 proteine lipide glucide Calorii 4-4,5 4 3,5 3 2,5 4-4,5 4 3,5 3 2,5 15-16 14-15 14-15 12-13 10 110 100 90 80-70 70-60
37

www.Medtorrents.com

58. Produsele alimentare indispensabile, folosite n alimentaia copilului mai mare de un an, necesitile lor n raia zilnic. n perioada 1-3 ani se impun modificri n alimentaia copilului care trebuie s fie ct mai variat, estetic prezentat, iar meniul s fie alctuit n funcie de gradul de dezvoltare i preferinele copilului. Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul. Se recomand ca cel puin o mas pe zi s fie servit mpreun cu ntreaga familie, aceasta fiind o modalitate de cunoatere i interaciune reciproc. Nevoia de lichide la aceast vrst este de 125 ml/kg/zi. Nevoia de: - proteine 2,5-3 g/kg/zi; - lipide 4-5 g/kg/zi; - glucide 10-12 g/kg/zi. Necesarul de calorii la aceast vrst este de 80-100 Kcal/kg/zi. Laptele de vac nu va depi 500 ml/zi. Se va evita supraalimentaia cu glucide care predispune la carii dentare. Copilul va primi 3 mese principale i dou gustri: Masa de diminea va cuprinde 250 ml lapte de vac cu pine cu unt, gem / miere de albine, brnz telemea, ou, unc slab. Masa de prnz cea mai important, va fi compus din trei feluri: - felul I sup sau ciorb de zarzavat sau carne, cu legume pasate; - felul II carne tocat de pasre, vit (n medie 50 g), sub form de perioare, prjoale, rulad, cu sos sau garnitur de legume. Carnea de porc slab se recomand dup vrsta de 2 ani. Se contraindic carnea de berbec sau miel care se diger mult mai greu. - felul III desertul va fi constituit din compot, prjitur de cas. La sfritul mesei se vor oferi 100-150 ml ap. Masa de sear va fi compus dintr-un prim fel (budinc, salate de legume, omlet, papanai) i un al doilea fel care va conine 250 ml lapte sau iaurt cu pine sau biscuii. Cele dou gustri de la ora 10 i 17 vor fi alctuite n general dinfructe i compoturi. Administrarea forat de alimente este cauza anorexiei psihogene, desntlnit n familiile cu copii hiperprotejai. Alimentele interzise la aceast vrst sunt: - alimente care pot provoca aspiraie: nuci, alune, fructe cu smburi, semine, floricele de porumb, cartofi prjii, elin crud, pete cu oase,bomboane; - dulciuri: prjituri cu crem, cereale cu zahr, buturi rcoritoare cu arome artificiale de fructe; - alimente greu de digerat: crnai, carnea de oaie, vnat sau conservat mncruri prjite/grase, condimente; - mazrea, fasolea boabe, varza se pot introduce n alimentaie dup vrsta de 2 ani; - alcoolul, cafeaua, ceai negru, cola. 59.Produsele alimentare indispensabile, folosite n alimentaia copilului mai mare de 3 ani, necesitile n raia zilnic. ALIMENTAIA COPILULUI NTRE 4 -7 ANI Copilul va primi 3 mese principale i 2 gustri. Compoziia meselor va fi foarte variat. Laptele va fi administrat n cantitate de cel mult 500 ml/zi. Fructele i legumele se dau crude, ca salate sau preparate.
38

www.Medtorrents.com

Carnea se d zilnic, n cantitate de 75 g, iar oul de 3-4 ori pe sptmn. Pinea, recomandabil cea integral, nu va depi 150-200 g/zi. Apa i dulciurile se indic la sfritul mesei pentru a nu afecta apetitul. Copilul va mnca la mas cu familia. n aceast perioad se va pune accentul pe nvarea bunelor deprinderi:splatul pe mini nainte de mas, periajul dinilor. ALIMENTAIA COPILULUI NTRE 7 - 15 ANI Regimul alimentar va fi asemntor cu cel al adultului. Copilul va primi 3 mese principale i 1-2 gustri pe zi. Masa de diminea este important deoarece este naintea programuluicolar. Alimentele trebuie s fie proaspete, suficiente cantitativ i cu valoarebiologic ridicat. Adolescenii adopt frecvent un regim alimentar cu coninut energetic sczut, care poate fi srac n vitamine (A, C, D) i minerale (Ca, Mg, Fe). Se recomand evitarea alimentaiei de tip fast food care crete risculdezvoltrii obezitii. 60. Particularitile alimentaiei copiilor n instituiile colare i precolare. Alimentatia prescolara- regimul alimentar trebuie sa asigure 80 kcal/kg/zi din care proteinele 1518 %, lipid 23%, glucide 60%. Ratia proteica contine 500-600ml pe zi de lapte deasemenea brinza de vaci proaspata cascaval, carnea de pasare de vita porc, din lipide se pot folosi untul smintina uleiuri vegetale. Din glucide se foloseste piinea si produse de panificatie, paste fainoase fructe legume se prefera piinea neagra p/u continutul crescut de fibre alimentare. Prescolarul va primi 3 mese pe zi principale si 2 suplimentare se preferat sa ia masa impreuna cu familia, apa si dulciurile se dau la sfirsitul mesei p/u a nu afecta apetitul. Alimentat scolarului este asemanatoare cu a adultului are un ritm de crestere lent nevoile nutritive si energetice sint destinate p/u activitatea fizica si intelectuala si maturarea sexuala. Necesita un aport energetic de 50-50 kcal/kg/zi din care 30% lip, 55% gluc, 15% prot.

39