You are on page 1of 5

INFLUENTA CULTURII IN MANAGEMENT

Cultura in contextul globalizarii
Fie ca acceptam, fie ca respingem procesul de globalizare a societatii – cu reflectarea in politica, economie, afaceri, cultura, religie etc. – este indiscutabil ca acest proces/fenomen se manifesta in viata de zi cu zi a indivizilor. In 1989 si 1990 istoria si-a accelerat cursul, spun Alexander King si Bertrand Schneider: regiunile comuniste din Europa de Est s-au prabusit, cele doua Germanii au redevenit un singur stat, iar invazia Kuweitului a condus la Razboiul din Golf (apoi cel din Afganistan si Irak), razboaie ce au confirmat existenta tensiunilor dintre tarile bogate si cele sarace, dintre Nord si Sud, tensiuni ce se accentueaza, inseamna nedreptate si umilinte pentru cei saraci, indeosebi in tarile arabe si musulmane. Dupa revolutia industriala din Marea Britanie (acum 2 secole), putem discuta de evolutii treptate catre „un stat planetar”, adica catre globalizare. Mai recent, respectiv dupa inventarea computerului, INTERNETUL devine „adevaratul motor si simbol al globalizarii”. Asa cum remarca profesorul Bari, pietele tind sa se globalizeze, deoarece piata interna nu mai poate sustine costurile in crestere exponentiala pentru cercetare – dezvoltare, la care se adauga scurtarea ciclului de viata pentru toate produsele nou lansate. Apreciem ca pentru firma viitorului, daca isi propune sa atinga si sa-si pastreze succesul si prosperitatea, activitatea de R&D (Research & Development) trebuie sa devina o prioritate; firma este obligata sa inoveze/inventeze permanent, atat in plan tehnic cat si in plan social, cu raportare la client si dorintele sale. Intr-adevar, putem discuta de doua mari motoare ale globalizarii sau doua surse mari de progres si prosperitate: 1. primul motor este dat de succesiunea valurilor progresului de care discuta Alvin Toffler : aici putem include revolutia agricola, revolutia industriala, revolutia informatica, (calculatorul), revolutia cunoasterii; despre revolutia cunoasterii discuta extrem de pertinent Maynard si Mehrtens, ei sugerand ca asistam la un al patrulea val al progresului specific economiei cunoasterii; 2. al doilea motor este triumful ideologiei neoliberale, respectiv al economiei de piata si societatii de consum / distractie (liberalizarea pietelor, descentralizarea managementului, privatizarea companiilor etc.); de aici deriva si importanta deciziei politice asupra cresterii economice. „Asadar, globalizarea este o realitate, spune acelasi autor, probabil ireversibila”, realitate ce obliga firmele si tarile sa interfereze pragmatic cu acest fenomen /proces, deoarece opusul acestui demers echivaleaza cu o sansa pierduta. Un reputat analist in teoria relatiilor internationale, anume Samuel Huntington, contureaza o “harta” surprinzatoare a realitatilor politice, economice si de alt tip din economia mondiala de dupa Razboiul Rece. Intr-o lucrare devenita celebra, The Clash of Civilizations el incearca sa identifice si sa anticipeze directiile majore in care se indreapta statele si civilizatiile aflate intr-o competitie globala. In lucrarea invocata, autorul considera ca in lumea posterioara Razboiului Rece ceea ce numim “cultura” conteaza, iar identitatea culturala constituie notiunea cea mai incarcata de semnificatii pentru majoritatea oamenilor. Tema centrala a cartii – spune Huntington – o constituie faptul ca “identitatea culturala si cultura

comunitatile religioase si natiunile. a catorva decenii de existenta a unei companii. obiceiuri si institutii. • ISLAMICA: 600-700 e. modeleaza tendintele de coeziune. ruptura dintre biserica catolica si cea ortodoxa s-a atenuat dupa 1999 cand Papa Ioan Paul al II – lea a vizitat Bucurestiul. ca specialist recunoscut in strategii multiculturale de afaceri.n. desi opiniile unor istorici sunt divergente. crestinism etc. punem semnul egalitatii intre notiunile de cultura si civilizatie. la nivelul cel mai raspandit. – cultura. obiceiuri si orice aptitudine si obisnuinte dobandite de om ca membru al societatii”. • JAPONEZA: 100-400 e. mai putin Germania. in aceasta cultura practicantii sau adeptii religiei sunt cunoscuti sub sintagma de musulmani iar religia are o influenta dominanta in viata sociala. • OCCIDENTALA: 700-800 e. in prezent budismul este notabil in China si este semnificativ in alte tari asiatice cum ar fi Japonia.. Africa Centrala si subcontinent. respectiv catolicii si ortodocsii. calitati intelectuale. sunt identitati ale civilizatiei. protestanti. unde se face distinctie intre: – civilizatie. crestinismul. • ORTODOXA: se separa de crestinatatea occidentala. romano-catolicism. Asociat conceptului de cultura in viziune macroeconomica. mecanica. acest moment fiind semnificativ pentru apropierea dintre Vatican si tarile ortodoxe..[14] Asociat popoarelor avem cel mai frecvent grupurile etnice. istorie. popoarele se definesc pe ele insele in termeni de vechime. idealuri. influentele limbii latine si ale culturii anglo-saxone. este vorba de notiunea de cultura organizationala.. malaieziana etc. care implica valori. se discuta de existenta a sapte mari civilizatii in toata istoria umanitatii: • SINICA: 1500 i. artistice si morale ale societatii.care. urmasa a civilizatiei chineze. in prezent religia predominanta este shintoismul. Conform cu Huntington. dezintegrare si conflict de dupa Razboiul Rece. aceasta cultura specifica conditionand succesul in afaceri. cultura se dobandeste in timp de o persoana. „Exista peste 160 de definitii date conceptului de cultura”. se estimeaza ca islamul este a doua religie dominanta la nivel mondial. . Romania. acest autor considera cultura ca fiind „acel intreg complex care include cunostiinte. include China si parte din Sud-Estul Asiei. confucianism. arta. include partial budismul si confucianismul. Bulgaria si alte tari majoritar ortodoxe. religie. la nivel mondial se estimeaza ca circa 8% din populatia globului apartine acestei religii. morala. remarcam ca civilizatia chineza a influentat de-a lungul secolelor majoritatea tarilor asiatice. Se accepta ca regula ca o civilizatie este o entitate culturala. limba.. include Europa. care impl 414i88e ica tehnologie. musulmanii reprezentand 28% din populatia globului.. precum Coreea si Vietnam. in societatile in care predomina islamul barbatii detin o pozitie dominanta in raport cu femeile iar clerul religios o pozitie dominanta in raport cu structurile politice. In epoca contemporana. factori materiali etc. spune Robert Mockler. neoprotestanti etc. include Rusia. mosteneste filozofia greaca. cultura ce se structureaza numai de a lungul timpului.n. ca religii in unele culturi. vom regasi o influenta considerabila al aceluiasi concept in cazul fiecarei companii sau intreprinderi. reflectarea cea mai ampla o regasim insa sub notiunea de CIVILIZATII. persana. la care se adauga budism. America de Nord si partial America Latina. contand pentru 31% din populatia globului. valori. Grecia..e. dupa 1000 e. credinte. constituie religia predominanta la nivel mondial.n.” In limbaj uzual. dreptul roman. deci la nivel de natiune sau tara. include culturile araba. In opinia lui Mockler. inclusiv Japonia. ea nu se mosteneste la nastere ci se invata sub forma de reguli si modele de comportament.n. japonezii admit ca propria lor cultura si civilizatie datoreaza foarte mult Chinei. o componenta majora in aceasta civilizatie este confucianismul si budismul.n.. turca. religia majoritara in aceasta cultura este crestinismul in varianta catolicism.

proprietari si politicieni. . Noua Zeelanda si alte tari din zona. este esenta civilizatiei indiene. include partial budismul.• HINDUSA: incepand din 1500 i.n.) Europa.2 miliarde). oameni de afaceri etc. • LATINO-AMERICANA: America Latina a evaluat distinct de cultura europeana. atunci schematizat grafic putem sugera importanta componentelor „religie” si „limba” fata de celelalte elemente ale notiunii de cultura: Ponderea diferitelor religii dominante la nivel mondial functie de numarul de practicanti (adepti) ai fiecarui cult religios se prezinta grafic dupa cum urmeaza (Anul 2002: total populatie la nivel mondial – 6. predomina catolicismul.e. se estimeaza ca hinduismul este una dintre religiile vechi ale omenirii in care societatea este impartita in caste: intelectuali si preoti. Australia. America de Nord.. ca religie se estimeaza ca hindusimul are drept adepti 14% din populatia globului. apoi se extinde inspre Asia.n. Daca acceptam ca religia este unul din elementele cheie ale culturii unei natiuni. cultura ce s-a individualizat pe parcurs de secole pentru fiecare tara/natiune. Notiunea de Occident si civilizatie asociata distinct de numele unei natiuni/popor – identificat cu o suprafata Europa – include astazi (dupa 1500 e. • AFRICANA (posibil): Etiopia si Africa de Sud sau subsahariana. alte zone in care civilizatia a evoluat distinct de cea islamica..

imaginatie si capacitate creativa/inovativa in abordarea cazului concret. abrevierele folosite sunt evidente (in cazul WS am utilizat sintagma in engleza way of solving).) au asociate diferite metode WS de solutionare a problemelor P de management. mari ganditori precum F. conceptii etc. notata P. o astfel de problema admite o singura solutie. diferentele culturale intre indivizi (educatie.Conceptul de cultura La inceputul secolului XX. o anumita experienta. Cum explicam acest lucru? Exista o singura metoda/solutie de rezolvare corecta a diverselor probleme din managementul zilnic al organizatiilor de afaceri? Suntem de parere ca exista uzual doua sau mai multe metode de a solutiona o problema P de management si ca aplicarea solutiei WS trebuie sa se faca intotdeauna functie de indivizii implicati si diversi factori specifici. respectiv. adica fara a se adapta la conjunctura si factorii specifici noii probleme P’. atunci cand incepe a se individualiza managementul ca domeniu distinct. A identifica cea mai potrivita cale pentru a rezolva o situatie concreta din managementul unei organizatii necesita. . Realitatea arata ca o metoda/solutie ce a dat rezultate spectaculoase intr-o anume situatie (o problema P cu care s-a confruntat o firma/companie C1) a condus la rezultate catastrofale intr-o alta situatie similara (compania C2 si o problema P’). mentalitati. ca aceasta modalitate ar fi cea “mai buna” pentru a obtine o eficienta E maxima. alaturi de cunostinte teoretice. Daca generalizam. Taylor si H. Altfel spus. notata WS? Pentru o anume generalizare. Fayol lasa impresia ca exista o “singura modalitate de a conduce un grup de oameni/organizatie”. valori. in acest sens discuta Peter Drucker sau Alvin Toffler de inovatia sociala necesara adaptarii la schimbarea mediului de afaceri. aceasta mai ales daca aplicarea metodei/solutiei s-a facut “ad literam”. ajungem din nou la a solutiona o problema oarecare. W.

acest aspect este valabil in dublu plan: atat la nivel de persoana atunci cand adopta o decizie cu titlu personal. Director al Centrului Olandez de Studii Internationale in Afaceri. stratul de mijloc.Notiunea de cultura are semnificatii diferite de la un individ la altul si indeosebi de la un grup/colectivitate de persoane la alt grup/colectivitate. ea genereaza singura cinci dimensiuni culturale: (cele cinci dimensiuni culturale) . cat si la nivel de organizatii cand managerii stabilesc obiective si adopta decizii pentru subordonatii din sfera lor de competenta. functie de gradul de vizibilitate. autorul invocat prezinta trei straturi de sedimentare a culturii la indivizi: 1. diferentele culturale deriva sau sunt generate de trei aspecte:[25] . Conform cu Fons Trompenaars. stratul interior. .atitudinea fata de timp. Astfel.relatiile interumane. 2. Conform cu profesorul Burdus. 3.atitudinea fata de natura. este nevoie sa analizam distinct diversele straturi culturale in care se localizeaza in timp acele componente culturale ce definesc o civilizatie. Fons Trompenaars considera ca cele trei aspecte sunt probleme universale la care grupurile/colectivitatile dau solutii diferite. . pentru a intelege cum percep indivizii conceptul de cultura. Autorul invocat ajunge sa identifice sapte dimensiuni culturale distincte asociate diverselor WS pentru a solutiona cele trei P. stratul exterior. problema universala cea mai complexa este cea care tine de relatiile interumane. Reflectarea diferentelor culturale in management O cultura difera fata de alta in primul rand prin specificul solutiilor date (WS) la diverse probleme (P) cu care se confrunta zilnic membrii colectivitatii.