.

Dezvoltarea tehnologiei şi implicit a calculatoarelor. Schneider. ApariŃia microprocesoarelor şi utilizarea acestora în construcŃia PLC-urilor a dus la dezvoltarea funcŃionalităŃii acestora odată cu reducerea preŃului de cost. Cândva. acestea prevenind sau îndep ărtând eventualele defecŃiuni şi/sau blocaje ale sistemului ce pot distruge sau afecta temporar componentele acestuia. îmbunătăŃindu-se cu această ocazie şi gabaritul şi consumul de energie necesar. ce au cost scăzut. Acum. General Electric. drept pentru care în prezentarea de faŃă se accentuează foarte bine cum are loc simularea programului folosit pentru monitorizare. electricitatea este folosită pentru control. iar acest control este bazat pe relee. Moeller. PLC-urile au apărut la sfârşitul anilor `60 în industria de automobile şi astfel s-a ajuns la performanŃa schimbării schemelor de comand ă de la aproape o lună la câteva zile. Telemecanique. ABB. dar şi unele particularităŃi. Omron.PrefaŃă Controlul proceselor a evoluat de-a lungul timpului. În mod obişnuit se folosesc aceste relee pentru a realiza decizii simple logice. a dus la revoluŃionara apariŃie a automatelor programabile (PLC. etc. Automatizările ocupă un cadru foarte larg în industrie şi nu numai. în trecut. AEG. Simulările în timp real sunt foarte utile atunci când are loc programarea unui proces tehnologic. Este evident faptul că se vor ob Ńine costuri mult mai mici atunci când se folosesc simulări în timp real a schemelor electrice. fiecare dintre ei având implementat limbajul Ladder Diagram şi nu numai. În anul 1990 existau mai mult de o mie de producători de PLC-uri. fie el simplu sau complex. Cele mai cunoscute firme producătoare de automate programabile sunt Mitsubishi Electric. oamenii erau principala metodă pentru a controla un sistem.Programmable Logic Controller). Tocmai din acest motiv are loc reducerea costurilor cu implementarea oricărui proces tehnologic automatizat. Acestea au elemente comune cu alte automate şi medii de programare. deoarece verificarea prin simulare nu implică un consum masiv de materiale pentru diversele testări iniŃiale. . Siemens. În această lucrare se face referire la automate programabile şi medii de programare de la Mitsubishi Electric. Progresele tehnologiei la scară foarte largă au dus la posibilitatea simulării în timp real a multor aplicaŃii din domeniul industrial.

E...................................................... Error! Bookmark not defined............ 3.. Error! Bookmark not defined.........4.............. Error! Bookmark not defined................................1............................... ....1......................................................................... Error! Bookmark not defined......................... Error! Bookmark not defined...Cuprins PrefaŃă ................................... Error! Bookmark not defined........................... Semafor pietoni ............................................................................... F..................... Error! Bookmark not defined... Programare benzi rulante în conformitate cu semnalele date de senzori ...... Error! Bookmark not defined.3........ 3...... Error! Bookmark not defined. 9 1................................................................................ C2.....................................1 Limbajul de programare de tip Ladder Diagram ........................................................................ 14 1............................ 6 1............... Error! Bookmark not defined............ C......... Relee speciale ............................................. Error! Bookmark not defined................... Linie de distribuŃie.............................. Modulele de intrare analogice.......... Error! Bookmark not defined........................................................................... 3. B OperaŃii de bază . Sortare obiecte de trei mărimi ......................... Detector cu barieră optică ................................................................................................................... Modulele de ieşire analogice ...... Error! Bookmark not defined........... Error! Bookmark not defined......... Găurire obiecte şi sortare ............................................. AcŃionare cortină şi podium ......................... InstrucŃiunea de comparare........... Regiştrii ......... Găurire obiecte şi sortare piese defecte .....................1........................................................... Error! Bookmark not defined................. Error! Bookmark not defined........ F6...................... 14 2............ Regiştrii speciali ......... E6.......................1...................................................1... F3..1 Arhitectura automatelor programabile ............ Conectarea ieşirilor digitale ........... Preluare de obiecte de pe banda rulantă cu ajutorul unui braŃ robotic...................................................... D2........................ E2.................................................... 12 1..... Error! Bookmark not defined....... Error! Bookmark not defined........................... Error! Bookmark not defined... F7...................... Contactele.................................................... Sortare după două mărimi .......................................... E1................................................................................2 Module de extensie pentru intrare/ieşire ................... Error! Bookmark not defined.......................... 4 1.......... Interblocarea ieşirilor................3.............4...................................................................................................................... Automate programabile .......................................................2.................................. Error! Bookmark not defined.............................1 Exemplu de realizare a unui program .......1................................ Error! Bookmark not defined. D........ Teste de nivel ridicat ............................... Bobinele ................................ Error! Bookmark not defined.............................. Ieşire cu memorare .......... C3.............................. Utilizarea programului de simulare pentru automate programabile din seria FX....................... Error! Bookmark not defined.... Error! Bookmark not defined..3 Exemplu de aplicaŃie.......... Error! Bookmark not defined.... Error! Bookmark not defined......................................1......... Numărare obiecte ........................................................ Error! Bookmark not defined.................................. Error! Bookmark not defined....... Introducerea unui număr de obiecte într-o cutie........................................................................ Error! Bookmark not defined................. C1..................... Programare după specificaŃii de control .................................................................................................... Temporizare şi numărare....... Error! Bookmark not defined............................................. Programarea automatelor programabile. F5......................................... D4........................................................................................ F2............................................................. 3..... Lumină intermitentă la un semafor.................. Error! Bookmark not defined...................................... D3...... Error! Bookmark not defined......... B4... Error! Bookmark not defined..................................... D6............... D5........ Sortare obiecte după trei mărimi ............................. E5.......... E3........................................ B3............ B2......................... Citirea intrărilor pe front.................................5................................ C4............................. Programarea unei benzi rulante după un anumit algoritm.............. Sortare obiecte pe trei dimensiuni.. Error! Bookmark not defined........... 3............5.............. 3 Cuprins ....................................... Relee .................. Variantă de acŃionare a unei porŃi utilizând temporizări .......................... Lift folosit pentru sortare pe trei mărimi ................................................................................................................................................................................ 3............................................................................1.......... D1....................... F4................................................ Conectarea senzorilor la intrările digitale...................... A................................................................................ Error! Bookmark not defined..........1........... Error! Bookmark not defined................................... Error! Bookmark not defined...... Error! Bookmark not defined.....1................................................................ . 8 1................................................ Error! Bookmark not defined..................... MĂSURI DE SIGURANłĂ .............................. Error! Bookmark not defined.............. Comandă cu avertizare luminoasă ...... Uşă automată .......... B1 OperaŃii de intrare şi ieşire................................................................................................. Error! Bookmark not defined..................................... Error! Bookmark not defined.................. Teste de nivel mediu ................... F1.................................................................. 11 1................. AcŃionarea cu întârziere a unei porŃi.............. Teste de nivel scăzut .................. Semafor ........................................................................ 3.................................................... Error! Bookmark not defined........................... E4...................................................... Error! Bookmark not defined.........

............................Pornirea unui motor .2..... 6.... 3.................. 4.8 Blocurile funcŃionale .....................................6.................2 Monitorizarea unei fabrici de bere ..............2 Algoritmul de comandă .................... 3. Exemple de aplicaŃii cu automatul FX-1S..... 6....1 Algoritmul de comandă ... .......................................1............. 6......................................................2 Vizualizarea în monitor .........1...... Ecranul 4 .................. Error! Bookmark not defined..................1......................1 Programul pentru automat ...........2................ 5.............2 Măsurarea turaŃiei .......................... Error! Bookmark not defined....................2 Fereastra diagramei funcŃiei bloc (FBD).....1.......................................................................................1.1................. Error! Bookmark not defined............... 5.... Error! Bookmark not defined........................ Terminale de operare grafice ....... Error! Bookmark not defined............................................................................................................... Error! Bookmark not defined..........................1 Conexiunile automatului programabil ........................ Error! Bookmark not defined.............................. 6............3................ Error! Bookmark not defined................................................. Error! Bookmark not defined... 3... Error! Bookmark not defined................................................ Error! Bookmark not defined.............2 Programarea interfeŃei grafice ....................8...... 5...............9.. Ecranul 1 ........................ 4......3 Sortarea obiectelor mari şi mici pe o band ă rulantă .umplere sticle........... Error! Bookmark not defined.......2................................... Error! Bookmark not defined..9 Reglarea intensităŃii luminoase.......... Temporizatoarele ...............1 Scrierea programului în FBD.......... Error! Bookmark not defined........................................ 3.................................................. 6..1 Crearea programului interfeŃei grafice în GT Designer2...... Automatul programabil Alpha 2................. 4... Error! Bookmark not defined................ Error! Bookmark not defined........................ Error! Bookmark not defined. Error! Bookmark not defined.................... Ecranul 2 ........................................ Error! Bookmark not defined.....2............. 4................................................................................6 Exemplul 3 – Realizarea unei temporizări şi numărări ......................2 Programul pentru interfaŃa grafică ......................................pagina principală ..1.....5 Exemplul 2 .............................................................4.. Error! Bookmark not defined................1 Crearea ecranelor multiple ................. 5.............. 6................... Error! Bookmark not defined........... 4..................... Ecranul 3 ........................................................................8 AplicaŃie pentru numărarea persoanelor care intră şi ies printr-o poartă de acces ........................ Error! Bookmark not defined....... 4........2 Program reglaj de la tastatura automatului programabil .......... Error! Bookmark not defined......... 6............................9............. Error! Bookmark not defined. 6................................ 6................ 5.. Error! Bookmark not defined.................. Error! Bookmark not defined.................... Error! Bookmark not defined................ Error! Bookmark not defined...... Error! Bookmark not defined.... Error! Bookmark not defined...... 5..1 Utilizarea programului Mitsubishi ALVLS............... Error! Bookmark not defined.............................................................................. 6............2 Utilizarea programului GT SoftGOT1000 ..........9 Introducerea instrucŃiunilor aplicate.............3 InterfaŃa grafică a lifturilor ........3....4 Optimizarea comenzii a două lifturi utilizând automat programabil.1 AcŃionarea în două sensuri a unui motor de curent continuu.... Error! Bookmark not defined............................................1 Tipurile de blocuri................... Error! Bookmark not defined..... Error! Bookmark not defined.......... 6.... Error! Bookmark not defined........ Error! Bookmark not defined...1 InterfaŃa grafică GT1155-QSBD ........................ 6...............................7 Exemplul 4 – Utilizarea intrărilor analogice .... Error! Bookmark not defined............11 Compensarea factorului de putere utilizând condensatoare comutate.............................. 6. 4...... Error! Bookmark not defined..................... Error! Bookmark not defined.......2.............. Numărătoarele...... 5............10.........1 AplicaŃie pentru monitorizarea turaŃiei............... 5....... Error! Bookmark not defined......................... 6.....................4........... Bibliografie............ Error! Bookmark not defined...... Error! Bookmark not defined.......................................1 Program reglaj automat ........................... 6..... 4............................................2..................2.....8........4.........2...............2............................11................................2............................................ Error! Bookmark not defined......................... 6............................ Error! Bookmark not defined................ 6.......2 Setările modemului MAM GM6 din softul VLS ( Visual Logic Software).............. Error! Bookmark not defined....................... Error! Bookmark not defined..........9.....10 Alarme şi comenzi prin intermediul mesajelor de tip SMS ..................... 6...transport.......................................3 Program reglaj automat şi de la tastatură .........................3 Simularea funcŃion ării automatului programabil şi a interfeŃei grafice........10 RestricŃii în scrierea programelor orientate pe scheme de contacte....3....fermentare.. 6. 6...............10..... Error! Bookmark not defined...................................... 5......2 Programul pentru automatul programabil în GX Developer .................. Error! Bookmark not defined...........................2............ 4.. 4.......... Error! Bookmark not defined.... 5...... Error! Bookmark not defined...............................7................... Error! Bookmark not defined..................1 Programul pentru alarme şi comenzi ..3 Ecranul de monitorizare al sistemului................ 6.................4 Exemplu de scriere a unui program folosind funcŃii bloc.

Prin utilizarea dispozitivelor electronice. • • . Ceea ce diferă la dou ă AP care implementează scheme de comandă diferite este programul stocat în memoria fiecăruia. Organizarea modulară permite atât o flexibilitate crescută în configurarea AP în funcŃie de necesităŃile utilizatorului cât şi o depanare şi o întreŃinere mai u şoară. a scăzut de la o lună la câteva zile. Automatele programabile funcŃionează in timp real. Automate programabile Un automat programabil (AP) este un calculator industrial care a fost adaptat din punct de vedere al hardware-lui şi al software-lui pentru a fi utilizat în anumite aplicaŃ ii specifice. siguranŃa în funcŃionare a schemelor de comand ă realizate cu AP este mai ridicată decât a celor clasice ce utilizează relee mecanice. prelucrare şi redare a informaŃiilor. Fig. adică asigura o limita maxima pentru durata procesului de achiziŃie. Avantajele automatelor programabile: • • • • • • • • • • • • • • • Flexibilitatea UşurinŃă în modificarea programului şi corectare a erorilor Număr mare de resurse Cost redus Costuri reduse de punere în funcŃiune Posibilitatea vizualizării funcŃionării chiar înainte de a fi pus în funcŃiune Metode diferite de programare Simplitatea achiziŃiei sistemului de comandă Modificarea funcŃionalităŃii schemei de comandă Automatele programabile elimină necesitatea realizării cate unei scheme de comandă pentru fiecare sistem de acŃionare Cu un singur tip de AP pot fi implementate scheme de comandă diferite Pe un singur AP pot fi implementate mai multe scheme de comand ă. UşurinŃă în modificarea programului şi corectare a erorilor fără costuri suplimentare Se reduc costurile necesare punerii în funcŃiune a schemei de comandă deoarece este posibilă scrierea programului de aplicaŃie. înainte de a fi realizată fizic schema.1 Exemple de automate programabile Automatele programabile (Fig1. simularea şi efectuarea modificărilor în laborator. testarea acestuia.1. Viteza de baleiere a programului este de ordinul milisecundelor. 1.1) au apărut la sfârşitul anilor 60 în industria de automobile iar in evolu Ńia lor timpii necesari schimbării schemelor de comand ă.

numărul acestora este mai mare decât necesarul real. numărătoarele. ele sunt deja disponibile prin program şi nu este necesară comanda lor. Dezavantajele schemelor de comandă clasice: • • • • • • • Atunci când sunt necesare modificări ale schemei sau corectarea erorilor trebuiesc refăcute legăturile fizice dintre elementele schemei Uneori. De obicei. viteza de funcŃionare a acestora este limitată şi pentru anumite aplicaŃii inacceptabilă Modificări ale schemei de comandă. este necesară modificarea chiar a structurii schemei de comandă prin ad ăugarea de noi elemente ce implică costuri suplimentare Modificarea structurii şi refacerea legăturilor fizice necesită timp de lucru destul de mare şi un număr mare de resurse Abilitate din partea tehnicianului în urmărirea acestor legături. Programul de aplicaŃie prin care AP urmează să implementeze schema de comand ă.• • • ÎntreŃinerea dispozitivelor electronice este mai uşoară iar cheltuielile de reparaŃii sunt şi ele reduse. După mai mulŃi ani documentaŃia poate să lipsească sau să fie incompletă . regiştri de deplasare. memorare. codificare. Buna funcŃ ionare putea fi verificată doar dup ă ce este realizată fizic schema cu relee pentru a fi apoi testată şi verificată Datorită inerŃiei părŃilor mecanice în mişcare a elementelor (contactoare. Prin achiziŃionarea AP sunt de fapt achiziŃionate simultan releele cu contacte. temporizatoarele necesare realizării schemei de comandă care poate fi implementată prin program. relee). fizic realizate în circuitul electric. nu sunt de obicei operate şi în schema electrică din documentaŃie. incrementare. poate fi listat la o imprimantă. FuncŃii de calcul.

2 Fig. Controlerul port serial RS 232. Pentru comunicare se mai folosesc RS 485. -alte zone de memorie având destinaŃie specială.1. minutul.1 Arhitectura automatelor programabile Arhitectură tipică a unui automat programabil este prezentată în figura. RAM . Unitatea centrală de prelucrare conŃine unul sau mai multe microprocesoare ce realizează calcule aritmetice şi logice. Profibus. CCLink. Ethernet. Pot fi şi alte porturi pentru programare cum ar fi de exemplu RS 422. 1. Memoria: ROM . el livrează data. este util în programe de tip agenda. -zona de stocare a programului. Ceasul de timp real.această memorie este utilizată pentru stocarea sistemului de operare al AP. Memoria RAM îşi pierde conŃinutul la întreruperea sursei de alimentare de aceea. Modbus. -valorile prestabilite şi actuale ale temporizatoarelor şi contoarelor. AP trebuie să aibă prevăzută o sursă de alimentare auxiliară (baterie).2 Arhitectura unui automat programabil Se observa rolul important al intrărilor/ieşirilor logice şi analogice şi al posibilităŃilor de extensie. 1. comunicaŃia şi interacŃiunea dintre celelalte componente. pentru menŃinerea programului şi a datelor stocate în aceasta. Aici sunt p ăstrate: -imaginile ieşirilor şi intrărilor AP. -zona de lucru a procesorului. este folosit pentru a programa automatul programabil. ASI. ora. secunda şi pentru a funcŃiona în permanenŃă are nevoie de o baterie pentru a nu pierde datele la întreruperea tensiunii de alimentare a automatului programabil.este împ ărŃită în mai multe blocuri având fiecare o utilizare specifică. . CAN.

Dup ă cum se observă există doua modalităŃ i de conectare: .5mA <1. 120 Vca. 48 Vcc. Fiecărei intrări îi corespunde o cale care prelucrează semnalul electric pentru a elabora o informaŃie binară.Modulele de intrare digitale (logice) Aceste module permit unităŃii centrale a AP să efectueze o citire a stării logice a traductoarelor sau senzorilor care îi sunt asociaŃi.1 AP FX1S Mitsubishi. 64.1 FX1S X0-X7 Tensiune de intrare Curent de intrare Curent de intrare la comutare Timpul de răspuns Circuit de izolare Indicator luminos OFF ^ ON ON ^ OFF 24V DC+10%. Periodic. 16.3 este dat de exemplu automatul FX-1S de la Mitsubishi.1. 24 Vcc.1. conŃinutul cuvântului de intrare este astfel copiat în zona de date ale automatului. Modulele pot avea 4. 12Vca. 32. 256 intrări.). 24Vca. Ansamblul de biŃi de intrare formează cuvântul de intrare. procesorul automatului adresează (citeşte modulul). 128. 12 Vcc. bitul de intrare care este memorat. Un modul de intrare este definit în principal prin numărul de intrări pe care le are şi caracteristicile electrice acceptate (tensiune. Valorile nivelelor de intrare pot fi: "0"logic = 0V "1" logic = 5 Vcc. În figura 1.5mA 10ms Optocuplor LED Tabelul 1.5mA X10-X17 1. la automatul programabil FX1S Mitsubishi sunt prezentate in tabelul 1. 5mA >3. 240 Vca SpecificaŃiile de intrare pentru 24V. Conectarea senzorilor la intrările digitale. cu nivele logice 0 şi 24Vcc. 8.15% 24V DC. SpecificaŃii de intrare 24V DC. 7mA >4. tipul curentului etc. care este alimentatat la tensiune continuu ă de 24V. Fiecare cale este filtrată împotriva paraziŃilor şi a contactelor imperfecte şi izolate electric pentru a mări fiabilitatea şi securitatea sistemului (izolare galvanică).

Modulele care au număr mare de ieşiri au avantajul că prin utilizarea lor se ocupă mai pu Ńine locuri pe magistrala automatului dar au dezavantajul că nu pot furniza un curent mare de comand ă pentru ieşiri. 1. SpecificaŃiile de ieşire la automatul programabil FX1S Mitsubishi sunt prezentate in tabelul 1. cu ieşire open colector 1.a. iar ieşirile cu relee pot fi utilizate atât pentru comanda dispozitivelor de c. Intrarea comună de referinŃă S/S este legată la 0V Intrările X0-Xn primesc semnalul de nivel logic 1 direct de la sursa de alimentare de 0V sau printr-un tranzistor NPN.c.2. dup ă cum se poate vedea în figura 1. cât şi a celor de c.2 . procesorul adresează modulul de ieşire şi realizează înscrierea biŃilor unui cuvânt de memorie pe căile de ieşire ale modulului. Elementele de comutaŃie ale modulului sunt: -electronice (tranzistoare şi triacuri) -electromecanice (contacte de relee interne modulului).a. Acesta realizează corespondenŃa: stare logică – semnal electric. Fig.4 Conectarea senzorilor alimenta Ńi de la sursa separată. Periodic.3 Conectarea senzorilor la intrările digitale • • Intrările X0-Xn primesc semnalul de nivel logic 1 direct de la sursa de alimentare de 24V sau printr-un tranzistor PNP.1. 1. Intrarea comună de referinŃă S/S este legată la 24V ObservaŃie: Circuitul tranzistorului poate fi alimentat de la o altă tensiune decât cea din automatul programabil.4. ieşirile cu triacuri sunt folosite pentru comanda dispozitivelor de c.Fig. Modulele de ieşire digitale (logice) Un modul de ieşire permite automatului programabil să acŃioneze asupra elementelor de acŃionare. Ieşirile cu tranzistoare sunt utilizate în cazul comenzii dispozitivelor de c.c.

SemnificaŃia dispozitivelor de ieşire din schema este indicata in tabelul 1.5A/1 ieşire. Specifica Ńii pentru ieşiri 1. FX1S Mitsubishi .4A/250V AC) 10ms 10ms Releu LED Nu În funcŃie de sarcină Ieşiri pe tranzistor 5 . 8A/COM 80VA.2 A).5 Conectarea ieşirilor pe releu. <5us (Y0. 1.) Circuit de izolare Indicare luminoasă ProtecŃie Intern Fuzibil extern OFF ^ ON ON ^ OFF Ieşiri pe releu < 240V AC. 0. 100W (1.17A/85V AC.2 AP FX1S Mitsubishi.2ms (I > 0.Y1 doar) Optocuplor Tabelul 1.3.30V DC 0. 120/240 VAC. <5|is (Y0.5 este prezentat un exemplu de conectare a ieşirilor digitale pe releu la un AP FX1S Mitsubishi.3 Fig. In fig.Y1 only) < 0. 0. 1.2ms.Descriere Tensiune de comutare Curent/ieşire Sarcină inductivă maximă Sarcină maximă bec incadescent Răspuns (approx. Conectarea ieşirilor digitale Exista mai multe posibilităŃi de conectare a ieşirilor digitale la un automat programabil.1.9W/24V DC < 0. < 30V DC 2A/1 ieşire.8A/COM 12W/24VDC 0.

Dintre cele mai importante caracteristici ale unui astfel de modul sunt rezolu Ńia (cea mai mică valoare de curent sau tensiune) care este dată de numărul de biŃi utilizaŃi pentru codificarea numerică si respectiv viteza de conversie.1. FX1S Mitsubishi 1. 1. modulele analogice trebuie să realizeze o corespondenŃă între mărimi analogice (curenŃi sau tensiuni) şi valori numerice. Vi Izolare Memorare interfaŃare Fig 1. -intrări analogice de măsură.6 Conectarea ieşirilor pe tranzistor. Există două tipuri de module de intrare analogice: -intrări analogice care realizează detectarea dep ăşirii unui prag de tensiune sau curent.1 2 3 4 5 Neconectat 6 R= 100-200Ω.7). Modulele de intrare analogice Având în vedere că AP sunt dispozitive numerice. C=100nF Fuzibil 7 Sarcina inductivă Dioda 8 Bec Contacte interblocate mecanic 9 Sursă cc Buton STOP de urgenŃă 10 Sursă ca Tabelul 1.5 In fig. Modulele de intrare analogice cu detecŃie de prag Intr-un modul cu detecŃie de prag tensiunea de intrare Vi este aplicată unui comparator de tensiune cu prag reglabil (fig 1.7 Schema bloc a căii de semnal pentru o intrare analogică cu detecŃie de prag .6 este prezentat un exemplu de conectare a ieşirilor digitale pe releu la un AP FX1S Mitsubishi Fig.4. 1.3 Specifica Ńie dispozitivelor de ieşire corespunzătoare fig 1.

5V DC) Tabelul 1.8 Modulul de extensie AL2-2PT-ADP pentru AP Alpha 2.Modulele de intrare analogice de măsură Modulele de intrare analogice de masură sunt prevăzute cu circuite de conversie analog numerică (A/N).4 sunt prezentate specificaŃiile pentru intrările analogice ale automatului programabil Alpha 2 de la Mitsubishi. 20mV(10000/500mv) 8ms 0-10V DC 142kQ±5% ± 5% (0. Modulele de tensiune pot fi : -unipolare: primesc la intrare numai tensiuni pozitive (în general 0-10V) -bipolare: primesc la intrare tensiuni negative şi pozitive (în general -10V+10V). În tabelul 1. Descriere Număr de intrări Domeniu ieşire RezoluŃie Viteză de conversie Tensiune de intrare ImpedanŃă de intrare AcurateŃe SpecificaŃii intrari analogice 6(I01 –I06) : AL2. Modulele de curent sunt unipolare şi primesc la intrare curenŃi în general în gama 4-20mA. Există posibilitatea reglării atenu ării sau amplificării semnalului de intrare ceea ce permite mărirea domeniului de măsură. Un astfel de modul poate sau nu să efectueze o serie de operaŃiuni de liniarizare a semnalului de intrare înainte de a fi scris cuvântul de intrare în memorie.10MR-D 8 (I01 – I08) : AL2 – 14MR – D. In figura 1. Acestea se conectează.Mitsubishi .4 SpecificaŃiile pentru intrările analogice la automatul Alpha 2 Mitsubishi Automatele programabile sunt însoŃite adesea de module de extensie. 1. in funcŃie de aplicaŃie conform specificaŃiilor.8 este prezentat modulul de extensie pentru măsurări de temperatură. AL2-2PT-ADP al automatului programabil Alpha 2 de la Mitsubishi Fig.AL2 – 24MR – D 0-5 00 9 bit.

variatoare de viteză.. În cazul în care frecvenŃa impulsurilor este mai mare se pot folosi module externe care pot funcŃiona până la frecvenŃe de ordinul zecilor de KHz.2 Module de extensie pentru intrare/ieşire Modulele de numărare de mare viteză În general. În tabelul 1. .1% Capăt de scala (0-10V : +/-0. Aceste module conŃin convertoare numeric-analogice.1.1V) Curent 4 .5. Modulele pot fi utilizate pentru controlul poziŃiei în sisteme în: -buclă deschisă -buclă închisă.1. Module pentru controlul poziŃiei Aceste module sunt utilizate în cadrul aplicaŃiilor care necesită poziŃionarea spaŃială a unor elemente componente prin intermediul unor elemente de acŃionare.5 sunt prezentate specificaŃiile pentru ieşirile analogice ale modulului AL2-2DA pentru automatul programabil Alpha AL2-14MR de la Mitsubishi. 4-20 mA)..5mV (10V/4000) +/.) pentru a realiza funcŃii de comand ă şi de reglare. SpecificaŃiile pentru ieşirile analogice ale modulului AL2-2DA (pentru AP Alpha AL214MR –Mitsubishi) 1.. În acest caz apare o limitare în sensul că frecvenŃa impulsurilor de intrare este limitată în jur de 30 Hz.16mA) 20ms (10msx2ch) optocuplor Tabelul 1. SpecificaŃii Tensiune Domeniu de ieşire analog Valori numerice RezoluŃie AcurateŃe Timp conversie D/A Izolare Caracteristica de intrare 0-10V DC (Rezistenta de sarcina externa 5k ~ 1MQ) 0 la 4000 2.5 . Modulele de ieşire analogice Fiecare ieşire este imaginea analogică a valorilor numerice codificate pe un grup de biŃi (8 sau 12) definit de program. pentru operaŃiile de numărare se pot folosi intrările digitale şi contoarele interne. Modulele analogice de ieşire permit conectarea AP la elemente de preacŃionare (variatoare de putere. Fiecare ieşire este definită prin natura semnalului furnizat şi prin limitele sale (0-10V.20mA (Rezistenta de sarcina externa <500Q) 0 la 2000 8uA ((20-4)mA / 2000) +/-1% Capăt de scala (4-20mA : +/-0. in aplicaŃiile cu AP.

. Ele de asemenea îmbogăŃesc capacitatea unui AP cu funcŃii ce permit citirea informaŃiilor astfel codificate pentru a fi ulterior folosite în comanda instalaŃiei. Este mult uşurată comanda MPP cu ajutorul AP în aplicaŃii ce implică poziŃionarea precisă în dou ă sau trei axe. sau de c. Modulele dedicate sunt folosite pentru a codifica informaŃia referitoare la diverse etape ale procesului de producŃie/asamblare. Cea mai utilizată legătură pentru dialog între AP şi elementele periferice (terminale de programare sau exploatare. Acestea asigură o serie de funcŃii. Se poate face un reglaj automat al procesului pentru eliminarea pieselor fabricate necorespunzător. în special de accelerare şi încetinire. Acest tip de module pot asigura si alte funcŃii: -poziŃionare a sistemului într-o poziŃie iniŃială -protecŃie a sistemului prin limitarea cursei anumitor elemente mobile. imprimante. Transmisia informaŃiei se face prin intermediul unei legături prin: -cablu torsadat (distanŃe de sute de metri) -cablu cu fibre optice (distanŃe de kilometri).Module de poziŃionare în buclă deschisă În această categorie intră modulele de control a poziŃ iei bazate pe utilizarea motoarelor pas cu pas (MPP).). Pentru reglajul vitezei. Viteza de transmisie se exprimă în biŃi pe secundă (bauds).a. Module video Aceste module sunt folosite în special în aplicaŃ iile care necesită realizarea unor operaŃii de inspecŃie în cadrul procesului de fabricaŃie. . este cea serie. Modulele de comunicare Modulele de comunicare sunt folosite în cazul în care instalaŃia comandată prin intermediul AP este formată din mai multe echipamente care sunt amplasate în locuri diferite aflate la o anumită distanŃă unul faŃă de celălalt şi faŃă de AP.c. Acest mod de comunicare permite schimbul de caractere compuse din biŃi transmişi unul dup ă altul pe linia de comunicare. Aceste module prezintă o serie de caracteristici: -calea prin care este transmisă informaŃia -distanŃa de la care se realizează această transmisie. Acestea permit Ńinerea evidenŃei exacte a stocurilor existente şi a celor care sunt în curs de a fi finalizate. Module cititoare pentru codurile de bare Utilizarea codurilor de bare pentru identificarea automată a devenit o practică curentă în cadrul liniilor de asamblare automată. Cele mai întâlnite aplicaŃii presupun poziŃionarea unei mese mobile care este acŃionată de motoare de c.. linii de asamblare automate sau robotică. . pentru a urmări traseul şi evoluŃia anumitor produse în cadrul fluxului tehnologic. Acesta este utilizat datorită imunităŃii crescute la perturbaŃii. Module de poziŃionare în buclă închisă Aceste module sunt utilizate pentru comanda maşinilor cu comand ă numerică. Pentru închiderea buclei. închiderea buclei este realizată cu ajutorul unui tahometru. în cazul controlului poziŃiei se utilizează un encoder.

Prin cuplarea terminalului. -în cazul în care calculatorul personal este de tip portabil. -permit p ăstrarea unor copii ale programului şi realizarea de verificări periodice pentru a vedea dacă programul în memoria AP nu s-a modificat datorită unor semnale perturbatoare. -utilizarea modulelor de intrare/ieşire obişnuite şi materializarea prin program a algoritmilor de reglaj. -verificarea programului înscris în memoria AP -depanarea circuitului Prin intermediul acestor terminale. operatorul uman poate introduce sau modifica programul unui AP la locul în care acesta se află. fără a mai fi nevoie de alte dispozitive sau aparate ajutătoare. ieşiri. Ajustarea sistemului se realizează prin reglarea potenŃiometrelor care stabilesc parametrii buclelor de reacŃie proporŃională. variabile interne. -permit realizarea unor pachete de programe care să ofere informaŃii legate de stare a de funcŃionare a automatului programabil în procesul de depanare . Dispozitive de intrare/ieşire pentru interfa Ńa om-maşină InterfaŃa om-maşina (HMI-Human Machine Interface) reprezintă un dispozitiv (terminal) de interfaŃare a utilizatorului cu sistemul de control al unui proces industrial. -a calculatorului personal (PC) Datorită creşterii numărului de calculatoare personale disponibile. In ceea ce priveşte utilizarea unei interfeŃe HMI cu un automat programabil. . Cele mai utilizate module pentru reglajul automat sunt cele care implementează algoritmii de tip PID. -monitorizarea funcŃionării AP. comportarea AP poate fi examinată în timpul funcŃionării. -asigură o suprafaŃă de afişare a informaŃiei mare alb-negru sau color. -permit documentarea programelor prin ad ăugarea de comentarii la liniile de program -permit imprimarea documentaŃiei -permit simularea funcŃionării AP în vederea depanării programului -asigură accesul la o gamă largă de dispozitive şi baze de date -permit utilizarea unor nume simbolice pentru intrări. acestea au devenit în ultimul timp unul dintre cele mai folosite dispozitive de interfaŃă om maşină prezentând o serie de avantaje: -permit programarea oricărui tip de AP cu condiŃia să existe pachetul de programe corespunzător. temporizatoare sau numărătoare u şurând astfel înŃelegerea programului AP. dispozitivul de afişare va fi mai ieftin însă nu va permite decât afişarea unei porŃiuni mici din programul AP şi un număr restrâns de informaŃii legate de starea AP. InformaŃiile către AP pot fi introduse de către operatorul uman prin intermediul: -unor butoane. În primul caz.Module pentru reglajul automat Automatele programabile AP pot fi utilizate in reglajul automat al unor procese în cazul în care nu se urmăreşte aplicarea unor algoritmi de complexitate ridicată. Acest dispozitiv asigura o vizualizare a sistemului de monitorizare si control al procesului. Pentru acest tip de aplicaŃii exista ca variante: -utilizarea unor module de prelucrare speciale. -a ecranelor sensibile la atingere. Invertoarele de frecvenŃă. diferenŃială şi integrală. asigura reglajul turaŃiei motoarelor asincrone în anumite limite. aceasta poate asigura următoarele funcŃii: -(principală) cea de programare a AP. -a tastaturii.preŃul unui calculator este de obicei mai mic decât al unei interfeŃe grafice (HMI). de exemplu. acesta permite programarea şi depanarea AP în locul de funcŃionare. Dimensiunile acestora pot varia de la câteva linii de caractere până la un ecran.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful