RELATIA INTERMAXILARA CURS 5 Cu ajutorul sablonului de ocluzie medicul stabileste pozitia fiziologica a mandibulei fata de maxilar in trei planuri:

frontal , sagital , orizontal. Aceasta pozitie poarta numele de relatie centrica. Prin intermediul sabloanelor de ocluzie medicul pune la dispozitia tehnicianului cele doua modele functionale in aceeasi pozitie in care s a aflat mandibula fata de maxilar. REPERE TRASATE PE SABLOANE: Linia mediana se traseaza dupa linia mediana a fetei. De o parte si de alta se vor monta incisiii centrali cu fata M in contact cu aceasta linie. Linia caninilor- sau comisurile corespunzatoare cu comisura bucala. Cand pacientul sta cu gura inchisa. Marcheaza locul unde se afla cuspidul caninului superior. Linia surasului marcheaza locul pana unde se ridica buza superioara atunci cand pacientul zambeste. La acest nivel se va plasa coletul dintilor frontali superiori. Toate aceste repere folosesc la alegerea inaltimii si latimii dintilor artificiali din regiunea frontala maxilara. Indicatii pentru alegerea dintilor artificiali 1. Forma dintilor frontali superiori este corelata cu forma fetei. Forma dintilor joaca un rol important in fizionomia pacientului. Incisivii centrali superiori pot avea forma triunghiulara , dreptunghi , patrat sau ovalara. Dintii exprima foarte bine varsta si personalitatea. 2. Marimea dintilor se armonizeaza cu marimea fetei cu tipul constitutional si cu marimea arcadelor. Marimea se raporteaza in special la marimea fetei si la distanta dintre arcadele dentare. 3. Culoarea dintilor se stabileste corespunzator varstei , culorii tegumentelor , ochilor si parului. Culoarea se stabileste in stransa colaborare cu pacientul. 4. Materialul din care sunt confectionati dintii poate fi acrilatul sau ceramica. Dintii sunt comercializati in garnituri de 28 de dinti sau separat de 12 dinti zona frontala si 16 dinti zona laterala. Cei mai utilizati sunt dintii din acrilat prefabricati. OCLUZORUL Modelul funcitonal impreuna cu sabloanele de ocluzie si fisa de laborator sunt trimise tehnicianului care va realiza macheta protezei totale. Ocluzorul reproduce pozitia RC SI DVO dintre modelul superior si cel inferior. In primul rand se controleaza inaltimea soclurilor modelelor care nu trebuie sa depaseasca 15 mm. Pe socluri se fac retentii sub forma unor santuri perpendiculare unele pe altele.

Modelele astfel pregatite se introduc in sablon. Complexul dintre model si sabloane este fixat cu ajutorul unor bete de chibrit lipite cu ceara speciala 1 in regiunea frontala , 1 in regiunea laterala. Reguli de montare in ocluzor 1. Axul median al modelului sa coincida cu axul median al ocluzorului. 2. Axul median al modelului sa fie perpendicular pe axul rotativ al ocluzorului 3. Distanta dintre punctul interincisiv si axul de rotatie al ocluzorului trebuie sa fie de 10,5 cm GIPSAREA MODELULUI IN OCLUZOR 1. Modelele solidarizate cu sabloane pe ele se introduc intre cele doua ramuri ale ocluzorului. Surubul ocluzorului se activeaza pana cand intre ramura superioara si soclul modelului superior ramane o distanta de 5 mm, pozitie in care surubul ocluzorului se blocheaza cu contrapiulita. 2. Ansamblul model-sablon se introduce 2-3 min in apa rece 3. Se pregateste gipsul de consistenta smantanoasa, se pune o cantitate pe o hartie lucioasa, peste ea se pune ramura inferioara a ocluzorului, apoi se pune o noua cantitate de gips. Modelul se solidarizeaza. Se pune o cantitate de gips pe soclul superior , se coboara bratul superior a ocluzorului in gips. Se solidarizeaza modelul superior. Excesul de gips de la nivelul ramurii inferioare se indeparteaza cu degetele in timp ce gipsul de la ramura superioara se netezeste si i se da o forma de emisfera perfect neteda. Imediat dupa intarirea gipsului se definitiveaza fasonarea. Se controleaza ca surubul sa nu fie acoperit de gips. Transferul liniilor de referinta: Linia mediana corespunzatoare liniei mediane a fetei si este prelungita de pe bordura de ocluzie a sablonului pe soclul modelului superior apoi si pe soclul modelului inferior. Linia caninilor se prelungeste de pe bordura de ocluzie pe soclul modelului superior. Intre linia mediana si linia caninilor se vor monta 3 dinti: incisiv central , incisiv lateral si canin. Linia caninilor se prelungeste de pe bordura de ocluzie pe soclu/ modelul superior. Intre lin. Mediana si INC. CENTRAL se vor monta 3 dinti: IC , IL , C Pe model mai sunt trasate 2 linii dupa ce se indeparteaza sabloanele: 1. Linia ce corespunde mijlocului crestelor alveolare

2. Linia curburii crestei edentate mandibulare in regiunea laterala- se traseaza o linie paralela cu muchia crestei pe modelul inferior. Ocluzorul oermite numai nise de inchidere si deschidere. Nu permite miscari de propulsie si lateralitate a mandibulei. REGULI DE MONTARE A DINTILOR ARTIFICALI Alfred folosea dinti anatoformi cu pante cuspidiene intre 20-40 grade. 1. Fetele V a frontalilor superior trebuie sa se inscrie exact in curbura V . Din ratiuni fizionomice frontalii superiori pot fi montati in afara cr. 2. Marginea I a fronta. Super. Trebuie sa corespunda planului de orientare protetica. 3. Inc. Infer. Au axele verticale paralele intre ele iar margin. I la acelasi nivel. 4. Inc. Inf. Se monteaza cu m.i inclinata spre vestibular dar fara sa se iasa din perimetrul cu sprijin oferit de creasta edentata. Ori de cate ori e posibil in reg. Frontala se realizeaza o supraocluzie de 1-2 mm si incluzie sagitala de 1-2mm Reguli generale la dintii laterali 1. Dintii laterali sunt montati pe mijlocul crestei alveolare 2. Fiecare dinte articuleaza cu cat 2 dinti antagonisti formand unitati masticatorii exceptii fac I.C INFER. Si molar 3 super care articuleaza cu un singur dinte. 3. In sens V-O dintii superiori depasesc spre vestibular , dintii inferiori cu jumatati de cuspid. Se realizeaza o treapta care impiedica veniri succesive inegale ( nush sigur aici cum era )intre arcadele dentare. 4. In regiunea laterala se realizeaza intotdeauna intercuspidare maxima in RC 5. Dintii celor doua arcade vin in contact de a lungul unui plan numit plac de ocluzie. Acest plan formeaza doua curbe de ocluzie orientate cu concavitatea in sus. Curba lui Spee si curba transversala a lui Willson