PROIECT POS DRU/63/3.2.

/S/20596 „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă” Avizat CMR,

PROGRAMUL DE FORMARE PENTRU SCREENING ÎN CANCERELE DE COL UTERIN, SÂN ŞI COLO-RECTAL

CAIET DE CURS (MANUAL) PENTRU MEDICII SPECIALIŞTI ÎN MEDICINĂ DE LABORATOR

INSTRUIRE SI PREVENTIE PENTRU O VIATA SANATOASA – PROIECT ID-20596 Screening pentru prevenirea cancerului de col uterin / citologie Prof. Dr. Maria Sajin Dr. Rodica Pais

PROIECT ID-20596
 Obiectivul general:

-cresterea gradului de formare a profesionistilor din sistemul sanitar pentru a raspunde:

- noilor prioritati ale politicilor si programelor de sanatate, - urmarind cresterea gradului de adaptabilitate si formare a lor, - prin dobandirea de cunostinte necesare pentru asigurarea implementarii unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon si san.

Cresterea nivelului de constientizare si actualizare a informatiilor detinute de Aplicant referitoare la nevoile de instruire pentru personalul medical implicat in Programele de Screening 4.Cresterea nivelului de informare al Aplicantului si a altor decidenti din domeniul sanitar in ceea ce priveste resursele implicate in derularea Programelor de Screening pentru cele trei tipuri de cancer 2.Cresterea eficientei (organizarea lor in conditii de maxima eficienta economica) si eficacitatii (transmiterea acelor cunostinte necesare asigurarii nevoilor de instruire pentru participarea la program) cursurilor de instruire pentru tot personalul medical implicat in Programele de Screening -/-    .Cresterea coerentei administrative si organizatorice a Programelor de Screening pentru o mai buna utilizare a fondurilor alocate din bugetul de stat in Politicile si Strategiile de sanatate ale Aplicantului 3.PROIECT ID-20596 Rezultate:  Rezultate:  1.

Cresterea gradului de constientizare a actorilor implicati asupra rezultatelor acestui proiect 8. in conditii de eficacitate si eficienta   .Derularea intregului proiect. col uterin si colon.PROIECT ID-20596 Rezultate:   5. dar cu precadere a activitatilor de instruire (5) si a celor de informare (6). si a importantei pe care o au efectele economice ale diferitelor tipuri de afectiuni oncologice -Cresterea gradului de constientizare de catre populatia generala a rolului activ care ii revine in derularea Programelor de Screening Educarea populatiei in spiritul unei conduite preventive 7.Cresterea gradului de constientizare de catre comunitatea medicala a importantei Programelor de Screening pentru cancerul de san.Cresterea nivelului de instruire si informare a medicilor implicati in derularea Programelor de Screening 6.

iar în cazul confirmării diagnosticului se instituie tratamentul adecvat .DEFINIŢIA SCREENING-ULUI  persoanele asimptomatice testate sunt clasificate după probabilitatea de a avea o boală sau o condiţie particulară în:  persoane probabil afectate de boală şi persoane probabil sănătoase   persoanele cu rezultat pozitiv la screening urmează testele diagnostice.

Ofelia Şuteu: Catedra de Epidemiologie UMF “I. Haţieganu” Cluj-Napoca Pacienţi Debut aparent Boală clinic manifestă Ameliorat Agravat Recidive Perioada de incubaţie Latenţă Boală asimptomatică Prodrom Perioada Consecinţele bolii de stare PRIMORDIALĂ PRIMARĂ SECUNDARĂ TERŢIARĂ CUATERNARĂ Cel mai mare beneficiu .NIVELURILE PROFILAXIEI: de la Populaţie sănătoasă Agent cauzal Absenţa bolii Sănătate Debut real Şef de lucrări Dr.

ginecolog. planning familial.Etapa de screening in prevenirea cancerului de col uterin = PAP / tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Indicatii . . specialitati inrudite.pentru femeile care si-au inceput viata sexuala: de la 25 – 65 ani  Recomandare la minim doi – trei ani de medic familie.

.Hibridizarea in situ –decelarea AND in tesuturi.HIBRIDIZAREA -RISC SCAZUT/CRESCUT 2.PCR Identifica AND viral-izoleaza 35 tipuri 3.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  Adenocarcinomul de tip endometrial : Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001   Clasic / conventional: cel mai ieftin Mediu lichid /monostrat:  -avantaj conservare celule eliminare detritus realizare strat uniform cantitate celule mai mare procesare automata  Testare HPV    1.

Specificitate = 85-96% .frotiul convenţional cito-vaginal Babeş-Papanicolaou Sensibilitate (= procentul de paciente care au boala si un rezultat pozitiv al testului)= 65-85%.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1. screenig-ul cancerului de col uterin: .testare HPVSensibilitate = 75-100%. Specificitate (procentul de paciente care nu au boala si un rezultat negativ al testului) = 9095% .

Trebuie să existe un sistem standard computerizat eficient.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Utilizarea unei baze de date corespunzătoare  Un obiectiv important al programului de screening este realizarea unui sistem informaţional coerent. care să asigure monitorizarea şi evaluarea permanentă a tuturor componentelor programului. uniform şi de încredere. care să înregistreze toate datele necesare şi care ar trebui să includă de asemenea orice test recoltat în manieră oportunistă Este necesar un set minim de date obligatorii şi standardizate   .

.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor   PROPUN=DE DISCUTAT LEZIUNILE ATIPICE SA FIE RAPORTATE LA UN RESPONSABIL / CHIAR ODATA CU CNP. PENTRU A FI VERIFICATA CORESPONDENTA CITOHISTOPATOLOGICA REGISTRUL DE CANCER pentru leziuni atipice ??????  . LA DECONTAREA DE CATRE CNAS.

screening citologic. etc. biologi. sub verificarea unui medic anatomopatolog  .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor Personalul responsabil de interpretarea frotiurilor cervico-vaginale:  Medici anatomopatologi: au responsabilitatea diagnosticului cito-patologic si sunt raspunzatori directi in verificarea activitatii de screening (minim verificarea a 1/10 lame) si diagnosticul citologic al atipiilor (international) Medici de laborator.

IN AFARA ORASELOR . in urma discutiilor din reteaua de anatomie si citologie patologica: In general in orase s-a efectuat screeningul dar faptul ca suntem in continuare pe primul loc la mortalitatea prin cancer de col uterin (date raportate de registrele de stare civila inca din 2009).Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 / Strategii de colectare şi management al datelor  PROPUN=DE DISCUTAT   De remarcat. in conditii standard. demonstreaza ca este fff importanta PRELEVAREA de celule din zona de transformare a colului uterin.

pentru a aprecia: . obligatoriu insotite de CNP.evaluarea impactului programului pe termen lung / se va realiza prin raportarea lunara.evaluare operaţională / nu este cazul.datelor internationale .componentele programului. prin e-mail a cazurilor atipice.rezultatele .16.EVALUAREA PROGRAMELOR DE SCREENING nu de cancer invaziv (apare exceptional deoarece are acuze) PROPUN=DE DISCUTAT Compararea datelor obţinute cu normele prestabilite. deja banii dati de CNAS sunt suficienti . conf.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Conditii de recoltare pentru un frotiu satisfacator:    La mijlocul ciclului menstrual Sa contina celule din toata zona de transformare ( importanta este calitatea nu cantitatea ) Etalare uniforma .

.PAP test / tehnica de coloratie Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Instrumente pentru recoltare: Tampon de vata Cytobrush Spatula bifida Ayre Intinderea pe lama: -dintr-o singura miscare (nu in zigzag!) -prin rotirea periei endocervicale (nu prin stergere!).

primul pas esential pentru acuratetea diagnosticului citologic.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  FIXAREA imediata a materialului recoltat . de la intinderea frotiului. citochimice esentiale diag. Scopul: păstrarea caracteristicilor citomorfologice cât mai apropiate de cele in vivo si mentinerea elem. care apare in 10 sec. Atentie ! Fixatorul prin uscare in aer. poate face ca frotiul sa fie dificil sau eronat de interpretat. .

-alcool izopropilic 70-90% -alcool/eter (50/50) .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001  - Exista trei tipuri de fixare : fixare umeda . se usuca si apoi se transporta in laborator. - fixarea cu spray . dupa care se scot din fixator.spray-urile fixatoare constau de obicei dintr-o substanta de baza alcoolica si o substanta ceroasa spray: sub unghi drept la 20cm. fixarea umeda cu uscare in aer ulterioara . -alcool etilic 90-95%.prin introducerea imediata a frotiurilor proaspăt recoltate intr-o solutie fixatoare.frotiurile se introduc imediat intr-o solutie fixatoare o anumita perioada de timp.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Metoda de colorare Papanicolaou Permite vizualizarea optima a celulelor exfoliate de la nivelul suprafetelor epiteliale ale corpului indiferent de prelevare:  - Avantajele coloratiei: . .posibilitatea evidentierii diferentierii celulare – datorita colorantilor policromatici - .evidentierea detaliului nuclear – printr-o fixare si o colorare corespunzatoare a nucleilor .transparenta citoplasmatica – prin folosirea colorantilor alcoolici si o clarificare optima permitand vizualizarea clara a celulelor in ariile cu suprapuneri celulare cu mucus.

intermediare si cilindrice .un amestec policrom compus din eozina.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Coloranti citoplasmatici:  sunt sintetici. ale căror formule chimice sunt standardizate.  Ea 50 . dar poate fi intâlnita in carcinomul keratinizant sau in leucoplazie). derivati de gudroni de cărbuni. cum ar fi celulele parabazale. nucleolii si cilii. Eozina coloreaza citoplasma celulelor scuamoase mature. verde de luimina si brun Bismarck.  Orange G – primul colorant citoplasmatic folosit in metoda Papanicolaou care coloreaza intens keratina in portocaliu strălucitor (keratina nu se găseste in mod normal la nivelul epiteliului vaginal sau cervical. Verdele de lumina coloreaza citoplasma celulelor metabolic active.

.Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Colorarea nucleilor:   Diagnosticul de atipii / malignitate se bazeaza in primul rând pe pattern-ul cromatinian . Pentru a evidentia cel mai bine acest detaliu nuclear se foloseste hematoxilina Harris care are afinitate pentru nucleoproteine.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001       15 sec – 24 ore –alcool. eter 2 x apa distilata 3-5 min hematoxilina Harris 2 x apa distilata 10 – 20 sec HCL 5% in apa pentru diferentiere 2 ape curente ( se poate si in apa distilata ) -/- .

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001         30 sec alcool 70. 96 grade 3 -4 min orange G 1 alcool 70 grade ( indeparteaza excesul de colorant ) 10 – 15 min EA 50 sau EA 51 2 alcooluri 96 grade 1 alcool absolut Xilol montarea lamelei peste lama frotiului . 90.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 Factorii ce influenteaza tehnica Papanicolaou:         tipul de fixator folosit formula de hematoxilina selectata formulele celorlalti coloranti durata timpilor de colorare numarul frotiurilor colorate in fiecare colorant in parte pH si continutul chimic al apei de robinet folosite (excesul de clor) temperatura apei ph-ul colorantilor -/- .

fixate prin uscare) ph-ul probei recoltate prezenta sau absenta modificarilor celulare inflamatorii. .Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001        vârsta colorantilor utilizati prezenta particulelor de colorant in solutiile nefiltrate variabilitatea metodei de colorare posibila contaminare a solutiilor de deshidratare calitatea frotiurilor obtinute de clinician (groase. subtiri.

.

Tehnica de coloratie Babes-Papanicolaou + raportare Bethesda 2001 1.Grd. hematii / lame sparte. etc.000 . Ransdell 1997: prelevatele au provenit in special de la paciente cu SIL sau carcinoame !!! .de evaluare: Satisfacator: celularitate minima pe frotiu conventional (CP): 8.000-12.000 minim 10 cel endocol / metaplaziate Nesatisfacator: leucocite. in LBP: 5. neetichetate.

din mai 2009 / Novaprep Solutia Orphée / metoda semiautomata .LBP.

SISTEMUL BETHESDA 2001 Caracterizare generala: (­-) pentru lez. epiteliale Alte neoplasme Recomandari . intraepiteliala / maligna     Altele Anomalii ale cel.

SISTEMUL BETHESDA 2001 . HSV).Negativ pentru lez. asoc. . modif. cocoizi. intraepiteliala/maligna: (Tv. actinomyces. organisme fungice / candida.

.

/ .DIU . reactive celulare asociate cu: .inflamatie / .SISTEMUL BETHESDA 2001 Modif.iradiere .

scuamoase: ASC-US ASC-H LSIL HSIL Carcinom scuamos .SISTEMUL BETHESDA 2001 - Anomalii celulare cel.

.

SISTEMUL BETHESDA 2001 - Cel.AGC in favoarea unei neoplazii .AIS .ADK extrauterin .ADK endocervical . glandulare: .ADK endometrial .AGC endocervicale endometriale NOS .

noua prelevare -/- .6 luni.prelev dupa 3 .SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI 1.intraepiteliala / maligna : .invaziv .lez.Inflamatie – trat. ASC-US :risc de 5-10% → HSIL / cc.estrogenic. postmenop–trat. Negativ pt. in zilele 9-12 de ciclu pana se obtin 2 frotiuri consecutive in limite normale sau colposcopie imediata.antiinflam-noua prelevare dupa 1 an 2.Frotiu normal – noua prelevare dupa 2-3 ani .

testare HPV : a. ( ECC ) + biopsie .o noua prelevare dupa 6 luni .colposcopica: se indica curetaj endocervic. HSIL). ECC(+) si/sau HPV(+) – se repeta colposcopia ( pt.SISTEMUL BETHESDA 2001 RECOMANDARI ASC-H – colposcopie imediata. ECC (-) si HPV(-) – noua prelevare PAP la 1 an b.LSIL) sau conizatie (pt. . HSIL : Colposcopie satisfacatoare ( se evid.colposcopica: ECC +/. LSIL .daca exista lez.daca nu exista lez.JSC ) – .

la nastere – pubertate (debut viata sexuala) este prezenta j.HISTOLOGIA COLULUI UTERIN     HISTOLOGIA COLULUI UTERIN Exocol – epiteliu scuamos pavimentos stratificat nekeratinizat Endocol – epiteliu columnar mucosecretor unistratificat Zona de transformare (ZTN). situata pe exocol. . fosta jonctiune scuamo-cilindrica = zona de metaplazie scuamoasa . catre menopauza ZTN se retrage in canalul endocervical. s-c.

EXOCOL BOGAT IN GLICOGEN coloratie HE si PAS .

granular si Hkeratina / Leucoplazie (M.) .Exocol cu str.

ZONA DE TRANSFORMARE .

ENDOCOL .

4. 3. CITOLOGIA COLULUI UTERIN 2. 1. 5. Celule bazale ( B ) Celule parabazale ( PB ) Celule intermediate ( I ) Celule superficiale scuamoase ( S ) Celule cu origine in endocol Celule cu origine in endometru . 2.CITOLOGIA COLULUI UTERIN 1.

Alte celule prezente in frotiul normal         Alte celule prezente in frotiul normal Polimorfonucleare neutrofile Macrofage si histiocite Hematii Serozitate Mucus Spermatozoizii Bacili Doderlein ( Lactobacillus ) .

numai in carente hormonale mari si eroziuni imp. B)      CELULE BAZALE (B) Talie mica Ø= 8 -10 µm Rotunde sau ovale Nucleu central. cromatina densa Citoplasma cianofila ( verde albastruie ) redusa . asociate cu inflamatia ! .CELULELE BAZALE (Cel. voluminos.nu apar in frotiul normal.

asemanator nucleilor cel. Sunt rare in frotiul normal. Intermediate Citoplasma cianofila( bazofila ). .B.in prezenta pr. PB)      CELULE PARABAZALE (PB) Ø= 15-25 μm Rotunde sau ovale Nucleul Ø= 8-9 μm.lor ↑ dupa 35 ani.CELULE PARABAZALE (Cel.ocazional mici vacuole N. nr.patologice vaginale si cervicale.

B si PB .Cel.

cu acumulari de glicogen ( in partea centrala )  Cel.S. I)  Celule Intermediate (I)  Cel.citoplasma cianofila.nucleul ↓ in Ø= 6-7 μm .Ø= 35-60μm . cutata la periferie . dar nucleul mai mare. usor excentric .citoplasma cianofila.aceiasi talie cu cel.Ø= 20-35 μm . I adevarate: .nucleu 7-8 μm . I mari : . . vezicular.Celule Intermediate (Cel.

Cel. I adevarate .

I mari .Cel.

citoplasma mai groasa. bogata in glicogen prezente in sarcina si in menopauza de tip dens  . naviculare  Celule I adevarate / naviculare  varietate a cel. I adevarate: nuclei veziculari.Cel. bazofila.

transparenta Caracterizeaza perioada de fertilitate feminina! .Cel.cu rare cutari.mari Ø= 35-60μm Poligonale Nucleu picnotic Ø≤ 5μm Citoplasma roz palid sau orange sau verde albastrui. superficiale scuamoase ( S )  Celule I mari     Cel.

Cel. S .

Tradeaza maturizarea completa a celulelor ( keratinizarea lor ). in prelevatele citologice vulvare Inflamatii Prolaps uterin DIU Infectii cu HPV cu leucoplazie Carcinoame de col uterin ( valoare predictiva scazuta ).B. S cu citoplasma galbena sau portocalie In locul nucleului – arie centrala luminoasa N.Scuame anucleate    Celule superficiale (S) Cel. .

Scuame anucleate .

Distributia anatomica. verticalei . s – c: N=1-10 mm la dr. grafica a j.

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

s – c / metaplazia din zona de tranzitie .Distributia anatomica a j.

aceiasi talie cu nucleii cel.Cel.endocolului  Celule de endocol     aspect columnar ( din profil ) sau in fagure de miere ( de sus ) formeaza grupuri compacte polul bazal efilat . 1-2 nucleoli mici . mai largi spre polul apical Citoplasma fin vacuolata si slab bazofila ( poate contine mucus clar )  Nucleul fin granular.I sau PB.

endocolului Cel. endocolului .Cel.

Cel. endocolului . endocolului Cel.

Celule de endocol. dediferentiate si metaplaziate . dediferentiate si metaplaziate Celule de endocol.

Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere Celule metaplaziate in diferite grade de diferentiere .

Histologie / Citologie a celulelor metaplziate Histologie / Citologie a celulelor metaplaziate .

Cel.rotunde sau ovale ~ histiocitelor mici. Cel. stromale 1. glandulare 2. endometriale Cel. . endometriale  Apar in primele zile de la menstruatie 2 tipuri :1. mai mici decit cele endocervicale. 2.citoplasma putina. rasucite.alungite sau rotunde. margini celulare slab definite . fin vacuolata . uneori cu vacuole mici .PB sau I).nucleu oval (aceiasi talie cu nucleii cel.citoplasma putina.cromatina granulara. densa.nucleu reniform sau oval . Cel.opac.

endometriale Cel. endometriale N.Cel.B. Prezenta lor in a 2-a jumatate a vietii sau dupa menopauza indica anomalii endometriale !! .

Cel.endometriale epiteliale stromale Cel.endometriale epiteliale stromale .

endometriale .Cel.endometriale Cel.

Polimorfonucleare neutrofile Polimorfonucleare neutrofile   Nealterate nu definesc o infectie Frecvente in faza secretorie sau la femeile sub “pilula” – exces de progesteron .

cap marit ) Forme fagocitate de macrofage - - .Spermatozoizii Spermatozoizii  - Pe 10% din frotiuri la femei intre 25-40 ani Forme bine pastrate ( cu cap si coada ) Forme degenerate ( flagel distrus.

rosu pal spre albastru Utilizeaza glicogenul din citoplasma cel.Bacili Doderlein Bacili Doderlein   Gram pozitiv.PB si I – produce o citoliza normala Supravietuieste la un pH =5  .

Bacili Doderlein Bacili Doderlein .

Limfocitele LIMFOCITELE

Apar rar si semnifica o inflamatie cronica

Menopauza - date generale Menopauza - date generale
MENOPAUZA – DATE GENERALE

  

Intre 48-52 ani Se caracterizeaza prin ↓ estrogenilor circulanti La femeile “plinute” – cantitate mai mare de estrogeni prin aromatizarea hormonilor la nivelul cel.adipoase

TIPURI MENOPAUZA TIPURI MENOPAUZA
1. 2. 3. 4. Menopauza cu persistenta stimularii secretiei estrogenice Menopauza de tip dens Menopauza preatrofica Menopauza atrofica ( avansata ).

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

  

La femeile obeze, cu viata sexuala Frotiu ~ celui din perioada fertila, dar cu ▼ nr. de cel. S = 10-15% Cel. I – nuclei veziculari de talie normala

Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice Menopauza cu persistenta stimularii estrogenice

Menopauza de tip dens Menopauza de tip dens
   Numai cel. I = 100% Depozite groase de cel. I si rare cel. PB; citoplasma contine depozite de glicogen. Acelasi aspect cu cel din sarcina sau sub pilula contraceptiva

B Acelasi aspect si la femeile care alapteaza .Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica    Evidentiaza o carenta hormonala Cel. I ( 90-10% ). PB si cel. cel.

Menopauza preatrofica Menopauza preatrofica .

Cel.Menopauza atrofica Menopauza atrofica  1. picnoza nucleara si kariorhexis. 3. 2. . PB = 100% 3 tipuri: Menopauza atrofica cu celule izolate Menopauza atrofica cu descuamare in lambouri Vaginita atrofica – eozinofilie marcata a citoplasmei.

Menopauza atrofica Menopauza atrofica .

3. 2.LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie LEZIUNI DISTROFICE Mecanisme de aparitie 1. Procese de dediferentiere epiteliala Fenomenul de keratinizare Postradioterapie Postchimioterapie . 4.

de rezerva .columnare) se dediferentiaza= hiperplazia cel.cel.de rezerva ( situate in strat discontinuu intre MB si cel.diferentiate nu se pot multiplica. nu se descuameaza Sub actiunea iritantilor . cel.Procese de dediferentiere epiteliala Procese de dediferentiere epiteliala   La nivelul endocolului.

membrana nucleara bine vizibila. slab bazofila  .CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE    Mici. greu de diferentiat de histiocitele mici.putin abundenta.endometriale stromale sau cel.cromatina fin granulara Citoplasma aerata. cu mici picaturi de mucus.izolate sau in grupuri mici. aspect sincitial nucleu cu cromocentrii si nucleoli vizibili. cel.PB Cel.

CELULELE DEDIFERENTIATE CELULELE DEDIFERENTIATE .

nucleol putin vizibil ca si membrana nucleara Citoplasma omogena.metaplaziate Cel.CELULE REMANIATE CELULE REMANIATE     Stadiu intermediar intre cel. cianofila. cu picaturi de mucus .dediferentiate si cel.rotunde sau ovalare Nucleu omogen.

Celule de regenerare Celule de regenerare .

Celule de regenerare Celule de regenerare .

carcinomul scuamos . Macroscopic – zone de leucoplazie( aspect albicios ).risc ↑ pt. cu punti intercelulare Citoplasma cianofila cu mici picaturi de mucus Nucleul omogen. in placarde.fin pulverulent cu cromocentrii vizibili.Celule metaplaziate Celule metaplaziate    Stelate.

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Celule metaplaziate Celule metaplaziate

Fenomenul de keratinizare Fenomenul de keratinizare
1. 2. 3. Ortokeratinizarea Parakeratinizarea Diskeratinizarea

I mari si S care se descuameaza – citoplasma galben-pai ( orangeofila) cu abundente granule de keratohialin. nucleu negativ sau scuame anucleate. .ORTOKERATINIZAREA ORTOKERATINIZAREA   Proces normal la nivelul epiteliului scuamos stratificat keratinizat( nu la nivelul colului uterin ) La nivelul cel.

Celule orangeofile Celule orangeofile .

cu granule de keratohialin .cu granule de keratohialin Cel.Cel.

preneoplazice .nuclei picnotici.Condylloma acuminatum . care descuameaza izolat. intunecati Se asociaza cu modif.Parakeratinizarea Parakeratinizarea     Reprezinta o keratinizare atipica Cel I mari eozinofile.leucoplazii .ASCUS Intilnita in : .procese iritative cronice( DIU ) .

Ø= 15-20μm. cu nucleu picnotic. citoplasma rosu intens.Diskeratinizarea Diskeratinizarea   Proces de keratinizare atipica pe o cel. apare la : .PB Diskeratocit = cel.rotunda .procese iritative cronice  .femeile la menopauza .

nuclear ↑.nucleara neteda . cu PMN pe suprafata . multinucleeri.tardive – persista amfofilia. hemoragie. vacuolizari.rap. Lez. amfofilie. afinitate tinctoriala( dupa 18 zile ). ↑ volumul celular.Leziuni distrofice postradioterapie Leziuni distrofice postradioterapie   Leziuni imediate : citoliza. falsa eozinofilie. mb. ↑vol.nuclear in raport cu citoplasma  . dupa 18-20 zile – nucleare si citoplasmatice. vol. inflamatie ( din a 12 a zi ).N/C normal. policromatofilie Lez.

Cel.gigante multinucleate Cel.gigante multinucleate .

mari .~ cu cele de iradiere Apar dupa a 2-a sau a 3-a cura de citostatice Mai moderate Mai rare F.Leziuni distrofice postchimioterapie Leziuni distrofice postchimioterapie      Lez.rar cel.

INFLAMATII: Citologia proceselor inflamatorii acute cervico-vaginale  Alterari celulare determinate de agentul inflamator la nivel : 1. citoplasmatic 2. nuclear .

Vacuolizari citoplasmatice – in jurul nucleului ( halou perinuclear ) = Trichomonas sau fungi . in butelie.N sau fuziforme.. rap. tetaroide.Modificari celulare inflamatorii Modificari celulare inflamatorii    Talia – normala sau ▲ ( 2x ). nc/citopl = normal Forma cel. bizare.

Halou perinuclear Halou perinuclear .

I si PB devin eozinofile ( semn indirect de inflamatie caracteristic pt.cel.este rosie si verde .   Amfofilie – cel.Alterari citoplasmatice Alterari citoplasmatice  Falsa eozinofilie. Trichomonas ).este si rosie si verde in acelasi timp Policromatofilie – pe teritorii separate cel.

Amfofilie si policromatofilie Amfofilie si policromatofilie .

Alterari nucleare inflamatorii Alterari nucleare inflamatorii
     Hipocromazie – in infectii virale Hipercromazie Talia – normala, ▲, anizocarioza sau ▼ (picnoza) Forma – normala sau deformata Structura – karioliza sau kariorhexis

Context inflamator Context inflamator
   acut ( PMN) subacut (PMN, limfomonocite, plasmocite) cronic (histiocite, macrofage) - PMN alterate, grupate. - Macrofage cu vacuole - saci de PMN – suspiciune carcinom !!!

AGENTI ETIOLOGICI AGENTI ETIOLOGICI
 Bacterii – 1.Lactobacilus ( bacilul Doderlein)
2.Gardnerella vaginalis (Haemophilus vaginalis) 3.Diphteroides 4.Coci gram +( √ Staphylococcus epidermis). 5.Coci gram - :Neisseria gonorrheae

Alti agenti etiologici Alti agenti etiologici Granuloma venerum Actinomyces israelii Leptotrix vaginalis Chlamydia( Bedsonia ) Mycobacterium Infectii fungice – Candida albicans Infectii parazitare – Trichomonas vaginalis Human Papilloma Virus ( HPV ) Herpes Simplex Virus ( HSV .

sarcina. menopauza precoce Bacili roz. cumargini drepte sau usor curbate Formeaza lanturi scurte - - .Bacili Doderlein Bacili Doderlein este obisnuit la nivelul tractului genital inferior Bacil gram(+) aerob Determina citoliza cel.I bogate in glicogen in faza secretorie.drepti sau usor curbati.inaintea menstruatiei.

cu aspect caracteristic de “cer innorat”. induce infiltrat neutrofilic si rari bacili  . scurt.se poate asocia cu Trichomonas vaginalis .in cuiburi pe suprafata cel. albastru intens.Gardnerella vaginalis Gardnerella vaginalis -bacil gram (-) ..

SIL ! N.metaplaziate cel.Chlamidia.se pune serologic !!! .intracelular la nivelul cel.corpi elementari( la nivel citopl. cu vacuole de mucina si incluzii degenerative.Chlamydia trachomatis Chlamydia trachomatis - µorganism gram (-) .) 2.endocolului si a cel.agregate – nebulare ( specifice) Dg. modificarile citologice nu sunt specifice pt. ci doar sugestive – diag.corpi reticulati( perinucl) 3.B.dif.gazda sunt infectate prin 3 tipuri de incluzii: 1.

Chlamidia trachomatis Chlamidia trachomatis .

spori (ovali.maronii) -filamente(pseudohife) lungi. droguri Imunosupresive μ:.Frotiu cu abundent infiltrat neutrofil . sarcina. brun-eozinofile . subtiri. mici .posttratament antibiotic.Candida albicans Candida albicans -cea mai frecventa ciuperca in diabet zaharat.

Candida albicans Candida albicans .

gri-verde cu granulatii rosii .cu o extremitate mai mare si cu 4 flageli citoplasma cianofila.piriforma.nucleu putin rosu.scuamoase (canibalism) Se asociaza frecvent cu Leptotrix ( filamente) .Trichomonas vaginalis Trichomonas vaginalis Protozoar flagelat Se transmite prin contact sexual forma ovalara .usor excentric cuiburi de PMN pe cel. Ø=8-20 μm.

variatii ale taliei nucleului .citoliza excesiva .parakeratoza .TV TV N. prezenta de atipii celulare : .macronuclei.halou perinuclear .kariorhexis in cel.binucleeri .B. S sau PB .falsa eozinofilie . nuclei picnotici .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

TV + Leptotrix TV + Leptotrix .

Ly. anaerob Obisnuit in orofaringe. densa( nu se vad AI) si o zona periferica in care se vad filamente ramificate.cu zona centrala bazofila.dispuse radiar = “raze de soare” Frotiu inflamator cu PMN. tract digestiv inf. Se asociaza frecvent cu DIU Apare in cuiburi filamentoase.Actinomyces isrraeli Actinomyces isrraeli     Gram (+).plasmocite.filamentos. histiocite  .

ACTINOMYCES ACTINOMYCES .

Olson NH. Castellsagué X. Reprinted from J Virol. Muñoz N. Schiffman M. 4. J Virol. Howley PM. Bakers TS. 3. Pa: Lippincott-Raven. Int J Cancer. eds.68:4503–4505 with permission from the American Society for Microbiology Journals Department. Clin Infect Dis. Castle PE.HPV HPV Virus ADN dublu-catenar1 >100 tipuri identificate2 ~30–40 tipuri anogenitale2. Michael Hagensee. Lowy DR. 2004. et al. 2001:2197–2229. et al.2.3  ~15–20 oncogenice*.35(suppl 2):S210–S224.3 Reprinted from Hagensee ME. 1994. Bosch FX.3 – HPV tipurile 16 şi 18 sunt răspunzătoare pentru majoritatea cancerelor cervicale din întreaga lume4  Tipuri non-oncogenice** – HPV tipurile 6 şi 11 sunt cel mai frecvent asociate cu condiloamele genitale externe.127:930–934. *Risc înalt. 2002. Philadelphia. by permission of the American Society for Microbiology and Dr. Howley PM. Arch Pathol Lab Med. . 2. Beutner K. In: Knipe DM.68:4503–4505. 1994. 2003. ** Risc scăzut 1. Douglas J. Wiley DJ.111:278–285. Galloway DA.

CA Cancer J Clin. WHO Features. Switzerland: World Health Organization. World Health Organization.493 milioane în 2002 Leziuni precanceroase de grad înalt: 10 milioane2 Estimarea afectării mondiale prin bolile cauzate de infecţia cu HPV Leziuni cervicale de grad redus: 30 milioane2 Condiloame genitale: 30 milioane3 Infecţie HPV fără anomalii detectabile: 300 milioane2 1. 1990.55:74–108. Parkin DM. 2. 2005. Ferlay J. 3. 1999:1–22.Focus asupra bolii cervicale şi condiloamelor genitale Cancer cervical: 0.152:1–6. World Health Organization. Bray F. WHO Office of Information. Geneva. Pisani P. .

Rozendaal L. Meijer CJLM. Centers for Disease Control and Prevention. Rockville. 3.33:83–86.31:14–19. J Natl Cancer Inst Monogr. Histopathology. 2003.* * Majoritatea infecţiilor HPV se vindecă cu ajutorul răspunsului imun celular natural al organismului. Kjaer SK. Schiffman M.1. 2.Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Statistici globale pentru HPV: riscul de infecţie pe durata întregii vieţi Conform Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite riscul de infecţie pe durata întregii vieţi pentru femeile şi bărbaţii activi sexual este de cel puţin 50%. .3 1. Helmerhorst TJM. et al. 1998.2. 2004. Md: CDC National Prevention Information Network.

Aspecte citologice asociate HPV Aspecte citologice asociate HPV Modificari caracteristice : 1.Koilocite 2.cu 1-2 nuclei hipercromi 4.PB atipice.Diskeratoza 3. mici.Fondul frotiului moderat inflamator .Cel.

KOILOCIT KOILOCIT .

scuamoase mici. HPV !!! .citoplasma orangeofila Apar izolate sau in grupuri Sunt sugestive dar nu diagnostice pt.cu nuclei picnotici. ovalare sau fuziforme.DISKERATOCIT DISKERATOCIT Cel.

de HPV in profunzime (asociatia inversa este mai rara ).intraepiteliale scuamoase (SIL )  Asociere orizontala – SIL alterneaza cu focare de infectie cu HPV  Asociere verticala – SIL in straturile superficiale.HPV si lez. lez.HPV sunt amestecate cu SIL. .intraepiteliale scuamoase (SIL ) HPV si lez.  Asociere mixta –lez.

HSV se asociaza √ cu Chlamidiile.nucl.B./citoplasma nu se modifica. se intersecteaza cu aspect de “ teanc de farfurii ”.scuamoase Nucleul creste.mb.neteda  Pot aparea nuclei multiplii care se suprapun.dar raportul nc. . aspect in “ geam mat ” sau granular cu incluzii nucleare eozinofile.Herpes Simplex Virus ( HSV ) Herpes Simplex Virus ( HSV )    Tipul II determina o infectie genitala destul de comuna cu risc neonatal Paraziteaza cel. N.

HSV HSV .

halou perinucl . contur neted SIL Marit( 3x cel.halou Cromatina Rap.diferential – modificari inflamatorii si SIL Modif.Diag.policromatofilie Vacuole.diferential – modificari inflamatorii si SIL Diag. granulara Crescut Semitransparenta.I ) Mb.nucl.inflamatorii Nucleu Marit sau picnotic Mb.nucl.N/C Citoplasma Normo-/Hipocromatica omogena Usor crescut Opaca. contur ondulat Hipercromatica.groasa. Fara vacuole.subtire.

3= displazia moderata si severa.invazive ale epiteliului colului uterin clasificate dupa agresivitate: LSIL . 1. CIN 1= displazia minora HSIL .CIN 2. CIS.SIL SIL  Anomalii ne . .condilom plan. 2.

LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic  Cel. multinucleere     . raport N / C ▲ .S si I singure / in plaja Nuclei .N / C . isi pierd polaritatea Nuclei mari si pleomorfi. binucleeri.cromatina uniform distribuita sau degenerata.hipercromazie .dimensiuni ▲ cel putin de 3X fata de nucleul cel. Cel.moderata variatie in talie si forma .binucleere. patata .nucleoli rari .▲rap.I normale .membrana nucleara vizibila. cu neregularitati mici sau inaparenta cind cromatina este patata (+ HPV). hipercromazie Mitoze tipice rare Diskeratoza asociata cu koilocitoza .mature anormale inlocuiesc stratul bazal si parabazal ( 1/3 din grosimea epiteliului ) Cel.

LSIL – histopatologic / citologic LSIL – histopatologic / citologic .

postchimioterapie Deficienta de acid folic Frotiu atrofic Carcinomul verucos – prezenta de scuame anucleate asemanatoare cu hiperkeratoza benigna ( HPV pozitiva ) . hipercromatici. cu pastrarea rap. 3. Lez. 5.inflamatorii si reactive – nuclei mai mari. 2.Diagnostic diferential LSIL Diagnostic diferential LSIL 1.N/C Lez. 4.

N/C. usor neregulata 1. 2. decit SIL Lez. pleomorfism usor. neteda. 3.5-3 X cel.potential serioase ce nu pot fi clar clasificate Nucleu de 2. Atipii scuamoase Metaplazie atipica Atrofie atipica Regenerare atipica Parakeratoza atipica . / calit. binucleeri ocazionale. 5.nc. 4.ASCUS = cel. mb.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS Anomalii mai marcate decit cele atribuite modif. hipercromazie moderata.I cu o usoara ▲a rap.reactive dar mai mici cant. cromatina uniform distribuita.scuamoase atipice de origine nedeterminata: definitie / entitati clasif ca ASCUS ASCUS = cel.

ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata ASCUS = cel.scuamoase atipice de origine nedeterminata .

sau metaplaziate imature .densa . evocand o diferentiere mai mult malpighiana. cu citopl.ASC-H Diagnostic diferential: . coezive atipice: cel Pb grupate. poligonale. cromatina in gramezi). cromatina inegal distribuita. predictiva pozitiva pt HSIL Diagnostic diferential: -Metaplazie scuamoasa imatura atipica: cel Pb cu raport N/C crescut..modificarile survin in celulePb. hipercromatic. cel izolate sau in gramezi de minim 10 . (nucleu de 1. hipercromazie . greu vizibile.nucleul . decat glandulara.5-2x cat N.Gramezi compacte de cel. contur neregulat -leziunile citolog au o parte din criteriile de HSIL (nu sunt suficiente pt diagnostic) -leziunile au val. cu piederea polaritatii nucleare.

ASC-H ASC-H .

poate fi chiar mai mic decit in LGSIL / aria citoplasm. . de tip PB. mitoze anormale frecvente Asocierea cu infectia HPV Nucleoli in general absenti Limita nucleara neregulata Celule izolate. Nuclei cu: cromatina dispusa neregulat. delicata sau dens metaplazica Ocazional – “ matura” si dens keratinizata. Hipercromazie evidenta – cromatina fin sau grosolan granulara   Citoplasma – imatura. pleomorfism marcat.HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic  Inlocuirea epiteliului scuamos normal cu cel. este mai mica ( rap. din LSIL  Nucleul ▲. imature. anormale peste 1/3: CIN 2 – CIS Celule de tip PB cu: pierderea polaritatii. hipercromazie. in plaje sau agregate sincitiallike. metaplaziate < decat cel. N / C ▲).

HSIL – histopatologic / citopatologic HSIL – histopatologic / citopatologic .

6.histiocitare – nucleu excentric neuniform.Ly mici. citoplasma palida. tendinta de a forma gramezi DIU – cel.hipercrome Cel.mari. Cel.Diag. 2. hipercromi.diferential HSIL 1.endometriale reactive . 5. 4. citoplasma spumoasa Cervicita foliculara limfocitara.endometriale – nuclei mici. uneori multinucleate HPV CIS sau carcinom invaziv .diferential HSIL Diag. 3.

nc.CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CIN1 NUCLEU volum rap./cit colorabilitate cromatina repartitie mitoze + + ++ regulata omogena ++ ++ ++ pieptanata reticulata omogena -/+ grosiera + +++ +++ +++ pieptanata in dezordine CIN2 CIN3 .

uneori orangeofila CIN 3 putin cianofila.( uneori mici colturi juxtanucleare ) + +++ + +/- +/. uneori orangeofila .CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN CITOLOGIE ALGORITM HSIL / CIN Citoplasma volum colorabilitate glicogen placarde inflamatie CIN 1 abundent cianofila CIN 2 putin abundent cianofila.spre + +/+ spre ++ .

cromatina in gramezi. mitoze √ frotiu curat cel. Nu depaseste membrana bazala !!! ./citopl.B. rotund ovoide.nc. pierderea polaritatii. “in sir indian”. citoplasma cianofila / amfofila.au hipercromazie marcata. hipercromazie.↑↑↑. nucleoli multiplii.maligne – “saci de PMN” Nucleu ▲. rap. marginatie cromatiniana.HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie   Toata grosimea epiteliului este afectata Cel. raport N / C▲. cu vacuolizari Cel. tip PB. nuclei mari cu gramezi grosolane de cromatina. anizocarioza. fara mitoze N.

HSIL: CIS histopatologie / citopatologie HSIL: CIS histopatologie / citopatologie .

dif.dif.: CIS / CIN 3 Dg.neteda spre periferie . Nucleu Mare.hipercrom Omogen Multinucleeri CIN 3 Nucleoli absenti Rap.Dg.hipercrom Zone optic vide Multinucleeri Nucleoli multiplii  In gramezi.: CIS / CIN 3 Dg.N/C Cromatina Mb.rugoasa spre periferie CIS Mare.ncl Neregulat ingrosata spre citopl.dif. pieptanata Marginatie absenta Regulat ingrosata spre citopl. neregulata Marginatie periferica  Reticulata.

hemoragie .citoliza.: CIS / CIN3 Dg.tipice Mici.Dg.necroza.mai frecvente f.fara necroza.: CIS / CIN3 Dg.hemoragie Mitoze Placarde cel Mediul de prelevare absente Mici si rare Curat.dif.dif.dif. Citoplasma CIS -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Glicogen absent -Posibil orangeofilie CIN3 -Anizocitoza -Putin abundenta -Cianofila/amfofila -Colturi clare juxtanucleare de glicogen -Posibil orangeofilie Prezente.inflamat.

fibrina. dar in plaja -keratinizare intensa pe cel. inflamatorii. hematii. descrise la CIS.Carcinomul scuamos invaziv Carcinomul scuamos invaziv  Nu poate fi diagnosticat pe frotiuri Se suspecteaza in prezenta:  -pleomorfism marcat. mitoze atipice -cel. Separate -frotiu inflamator: cel. detritusuri celulare .

+/. care nu indeplinesc criteriile diagnostice de adenocarcinom AGC-NOS : . de origine endocervicala.celulele formeaza agregate bi. cu o usoara suprapunere a nucleilor .cromatina usor granulara Dg.usoara variabilitate in privinta taliei si conturului nucleilor . metaplazia tubara . endometriala sau incerta . regenerarea endocervicala.sau tridimensionale .dif: citologia cervicitei foliculare.AGC: AGC: Celule glandulare atipice .

nuclei de talie variabila .atipii sugestive dar insuficiente pentru diagnosticul de adenocarcinom in situ .modificari mai pronuntate deca in AGC-NOS : hipercromazie nucleara .AGC “favor neoplastic” AGC “favor neoplastic” .

de talie variabila . pseudopapile sau rozete .numar mare de celule glandulare atipice .AIS AIS . cromatina neregulata . oval sau alungit .nucleu rotund . pierderea polaritatii . care formeaza agregate tridimensionale .

Adenocarcinom NOS . Adenocarcinom de tip endocervical 2.ADENOCARCINOMUL INVAZIV ADENOCARCINOMUL INVAZIV  Clasificare : 1. Adenocarcinom extrauterin 4. Adenocarcinom de tip endometrial 3.

cromatina grunjoasa. cu raport N/C crescut .celularitate bogata .celule izolate sau sub forma de agregate tridimensionale neregulate ( morule ) .fondul : +/. neregulata.citoplasma eozinofila granulara .necroza . nuclei mariti de volum .Adenocarcinomul de tip endocervical: Adenocarcinomul de tip endocervical: . nucleoli proeminenti .

cianofila .Adenocarcinomul de tip endometrial : Adenocarcinomul de tip endometrial : . rar cu nucleol .nuclei de talie mai mica .celule in numar mai redus .citoplasma vacuolara . cu hipercromazie mai redusa . cromatina mai putin grunjoasa .

Riscul pentru CIN. În ciuda prevalenţei înalte a infecţiei cu HPV. AIS şi cancer este legat de infecţia persistentă cu tipuri HPV cu risc înalt (10 %).  .Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la infecţia HPV   Majoritatea infecţiilor HPV sunt asimptomatice şi trecătoare. foarte puţine persoane infectate vor face cancer.

53 şi 66  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col  Condiloame genitale  Leziuni precanceroase  Cancer de col Risc înalt  Cele mai frecvente 16 şi 18  31. 52. 56. 33. 58. 72. 44. 81 şi CP 6180 Efectele clinice posibile  Condiloame genitale Risc înalt probabil  26. 45. 59. 61. 70. 82 . 35. 54. 51.Genotipurile HPV Asocierea cu cancerul de col Risc scăzut Genotipuri  Cele mai frecvente 6 şi 11  40. 39. 43. 68. 73. 42.

Spaţiul serviciului trebuie compartimentat astfel: a) încăpere pentru recepţia probelor si/sau pentru redactarea electronică / eliberarea buletinelor de diagnostic citopatologic. derularea fluentă a fluxurilor de probe.ORGANIZAREA LABORATORULUI DE CITOPATOLOGIE Laboratorul de citopatologie trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor. b) spaţii de lucru cu aerisire directă pentru coloratia Babes-Papanicolau. materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor. . d) o încăpere cu destinată depozitării timp de 5 ani a frotiurilor cervicovaginale. c) încăperi pentru diagnosticul microscopic dotate corespunzator.

hotă .baterie de colorare manuală sau colorator automat (histochinetă de colorare) .calculator cu imprimantă .frigider (optional) .medic anatomopatolog.microscop cu mărire x4.histotecă . x10. asistenti medicali de laborator. registrator medicali MIJLOACE FIXE .PERSONAL . x20 x40 (uzual pentru diagnostic microscopic) .centrifuga (optional) .

colorare uzuala. deshidratare. -recipiente pentru colectarea in vederea neutralizarii tuturor lichidelor uzate infectate.CONSUMABILE: -cuve si stative pentru coloratie ( rezistente la solventi organici) -sticlarie -suporturi pentru transportul lamelor din laboratorul de prelucrat in cabinetul medical de diagnostic microscopic si apoi transportul lor la histoteca. asubstantelor toxice. IV). -reactivi pentru fixare. -echipamente de protectie . a categoriilor de reactivi utilizati. -dezinfectanti pentru suprafete. instrumentar si personal. inflamabile si precursori de droguri utilizate (legea 300 /2002 anexa 1 cap.

citotehnicienii.Controlul calităţii laboratorului de antomie patologică Controlul intern al calităţii: - Întregul personal trebuie să respecte ghidul de lucru în laborator. protocoalele prevăzute şi normele de securitate Rapoartele histologice trebuie să permită comparaţiile şi corelarea cu citolgia şi colposcopia Efectuarea de şedinţe regulate. pentru discutarea problemelor de ordin tehnic. a imaginilor colposcopice şi a frotiurilor histologice - - . ginecologii. cu discutarea frotiurilor citologice. pentru training şi schimb de opinii în cazul cazurilor dificile Şedinţe interdisciplinare la care să participe anatomopatologii.

Participarea la simpozioane . a masteranzilor Monitorizarea ratelor raportate de personal şi compararea lor cu standardele naţionale .Sesiuni regionale de interpretări inter-laboratoare .Participarea la formarea rezidenţilor anatomopatologi.Controlul extern al calităţii: Educaţia continuă a personalului: .

Chiricuta” Cluj Napoca PARTENERI IN PROIECT: Ministerul Sanatatii Centro di Riferimento Oncologico (C.R. Dr.) di Aviano (Institutl de Cancer Aviano – Italia) Institutul National de Sanatate Publica Colegiul Medicilor din Romania ACREDITAREA SI CALIFICAREA PERSOANELOR CU ATRIBUTII DE INSTRUIRE TEORETICA SI PRACTICA (CADRE DIDACTICE SI/SAU FORMATORI): cadre didactice universitare si personal cu experienta in programe organizate de screening Lista instructori DATA SAU PERIOADA DE DESFASURARE: Ianuarie-iunie 2012 .CURRICULUM DE FORMARE A MEDICILOR SPECIALISTI IN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICA PENTRU DERULAREA PROGRAMELOR DE SCREENING IN CANCERUL DE COL UTERIN SI COLORECTAL FURNIZORI EMC PRINCIPALI: Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti Institutul Oncologic “ Prof. I.O.

san.TIPUL SI NUMARUL DE PARTICIPANTI ESTIMAT (MINIM. .In prezent.Utilizarea sistemului informational intr-un program de screening. MAXIM SI OPTIM): Instructori 8. . care incurajeaza statele membre sa implementeze programe de screening populational. desi exista programe nationale de sanatate care vizeaza implementarea de programe de screening. . . .Diseminarea informatiei. acest lucru nu s-a desfasurat. Participanti 220. 878/2003. . IDENTIFICAREA CERINTELOR DE FORMARE: . colorectal. pana in prezent. la nivel decizional si operational. la nivel populational.Analiza rezultatelor. . constientizarea pe grupuri tinta intr-un program de screening.Monitorizarea si evaluarea unui program de screening. .Asigurarea calitatii intr-un program de screening. . . elaborarea raportului intr-un program de screening. ANALIZA ACESTOR NEVOI SI MOTIVATIA ORGANIZARII: .Este necesara crearea capacitatii pentru organizarea si implementarea acestor programe in judete.la nivelul Uniunii Europene exista din anul 2003 Recomandarea CE nr. cel putin pentru depistarea precoce a cancerelor de col uterin.Comunicarea.Planificarea si organizarea unui program de screening la nivel national/local. se incearca organizarea de programe de screening populational.In Romania.

.expunerea interactiva a matrialului conform programei analitice. .METODOLOGIE DIDACTICA UTILIZATA (mijloacele si metodele prin care se asigura transmiterea si asimilarea cunostintelor si formarea deprinderilor practice) .cursuri magistrale. . . folosind mijloace multimedia/retroproiector.recenzii de literature de specialitate.aplicatii practice si teoretice asistate de calculator.filme didactice.studii de caz. .prezentari powepoint. .rezumate articole. . . .dezbateri.referate. .

.evaluarea programului de catre participant. . IESIRI. .planificarea sesiunilor. in functie de feed-back-ul oferit de participant.ajustarea programului. INTRARI. . RESURSE. .evaluarea participantilor. COSTURI) Pasi: .convocarea participantilor.STRATEGIA DE ORGANIZARE (PASI. . .desfasurarea propriu-zisa a programului de formare.identificarea participantilor.

chestionar de opinie (stea). pre si post curs. Costuri: suportate in cadrul proiectului ID 20596 “Instruire si preventive pentru o viata sanatoasa” derulat in cadrul Axei prioritare 3 “ Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreperinderilor”-Domeniul major de interventie 3. . . materiale.Resurse: . .2 “Formare profesionala si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii”.a lectorilor (a formatorilor). Evaluare: -a formabililor (cunostinte si abilitati): chestionar cu intrebari si raspunsuri a alegere.a programului.umane. financiare.

Celule naviculare: descriere si conditii de aparitie. Conditiile de aparitie pe frotiul cervico-vaginal a celulelor endometriale. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de sarcina. Conditiile de aparitie a celulelor parabazale pe frotiul cervico-vaginal. Celulele intermediate . Scuame: descriere si semnificatie.caracteristici. Caracterele celulelor endometriale.caracteristici. Caracteristica frotiului cervico-vaginal de lactatie.caracteristici.caracteristici. Diagnostic diferential intre celulele parabazale si celulele metaplaziate.SUBIECTE PROPUSE PENTRU TEST FINAL                    Caracteristicile frotiului cervico-vaginal satisfacator pentru evaluare conform Sistemului Bethesda 2001. Conditiile de aparitie a celulelor bazale pe frotiul cervico-vaginal. Aspectul frotiului cervico-vaginal la utilizatoarele de contraceptive orale . Celulele superficiale . Celulele bazale . Caracterele celulelor de endocol. Caracteristicile frotiului cervico-vaginal nesatisfacator pentru evaluare Tipuri celulare normale intilnite pe un frotiu cervico-vaginal: enumerare . Conditiile de recoltare satisfacatoare pentru un frotiu cervico-vaginal. Celulele parabazale .

Trichomonas vaginalis – aspecte microscopice.                     Modificari celulare la purtatoarele de DIU Tipuri de menopauza – enumerare si scurta descriere. Celule metaplaziate – definitie. caracteristici. Modificari celulare inflamatorii.US – definitie. Menopauza de tip dens – caracteristici. criterii de diagnostic. criterii de diagnostic. Candida albicans – aspecte microscopice. Entitati clasificate ca ASC-US. caracteristici. Menopauza cu persistenta stimulului estrogenic – caracteristici. Herpes Simplex Virus – aspecte microscopice. Gardnerella vaginalis – aspecte microscopice. ASC-H – definitie. Fenomenul de displazie. Fenomenul de keratinizare. Celule dediferentiate – definitie. Menopauza atrofica – caracteristici. Leziuni distrofice postradioterapie. Fenomenul ASC . . Koilocitul – definitie. Menopauza preatrofica – caracteristici. caracteristici. Leziuni distrofice postchimioterapie.

criterii de diagnostic citopatologic. Diagnosticul diferential al HSIL.vaginal diagnosticat AGC .              LSIL – definitie.vaginal diagnosticat LSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. criterii de diagnostic. criterii de diagnostic citopatologic. Diagnosticul diferential dintre modificarile reactive (inflamatorii) si LSIL AGC – definitie.vaginal normal Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat ASC – US Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico.vaginal diagnosticat HSIL Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. HSIL – definitie.vaginal diagnosticat ASC – H Conduita (recomandarile) in cazul unui frotiu cervico. Diagnosticul diferential al HSIL (CIN3) cu HSIL (CIS) Diagnosticul diferential al HSIL (CIS) cu carcinomul scuamos invaziv Diagnosticul diferential al LSIL.

Informaţii esenţiale pentru paciente referitoare la screening  Femeile vaccinate trebuie să efecteze în continuare examen citologic Babeş-Papanicolaou. .

CURRICULA DE LABORATOR IN SCREENING-UL CANCERULUI COLO-RECTAL Testele de depistare a sângerărilor oculte din scaun .

Capitolul 4 .Ghidul European de Asigurare a Calităţii pentru screeningul şi diagnosticul cancerului colorectal .

Recomandări referitoare la testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale    Ce test să fie utilizat şi de ce? Cum să fie utilizat ca să se obţină rezultatele clinice? Cum să fie obţinute rezultate de calitate? .

Recomandări  Testarea hemoragiilor oculte în materiile fecale a fost demonstrată ca o metodă cu caracteristicile necesare pentru a fi utilizată în screeningul populaţional  DNA şi alţi markeri noi nu sunt deocamdată recomandaţi .

totuşi.Recomandări Guaiac FOBT  gFOBT nu este testul preferat pentru screeningul unei populaţii moderne. în funcţie de costurile locale şi de mecanismul de distribuire şi colectare a kit-ului de testare. poate fi un test mai practicabil şi pe care comunitatea şi-l poate permite mai bine decât testul imunochimic .

iFOBT este testul preferabil pentru screeningul populaţional  Este mai sensibil şi mai specific din punct de vedere analitic şi clinic  Poate fi automatizat  Poate fi ajustat pragul de pozitivitate .

Testul imunochimic (iFOBT) Metoda Imunocromatografica  Dispozitive de colectare disponibile:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

Testul imunochimic (iFOBT)  Aparatură pentru analiză:         Hem SP/ Magstream HT – Fujirebio OS-Sensor/ Diana – Eiken FOB-Gold / (SENTiFOBT / alte) – Sentinel HM –Jack Plus – Kyowa Kirin NS-Plus-Alfresa Pharma Sysmex Wako Enterix .

 Specimen recoltat – materie fecala in orice moment al zilei  Recipient adecvat  Cantitate – 3 portiuni din puncte diferite ale bolului fecal  Prelucrare – se lucreaza in aceeasi zi  Stabilitatea probei – o zi la temperatura camerei .

globina umana fiind unica .Limite si interferente  Reactii fals pozitive – contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau urina hematurica  Reactii fals negative – difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC  Interactiuni medicamentoase – reactii pozitive – medicamente care produc sangerare gastro intestinala  Interferenta analitica – testul nu prezinta reactie incrucisata cu hemoglobina de animale .

.Recomandări NU restricţii la administrarea medicamentelor  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte administrarea de medicamente populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic.

Recomandări NU restricţii în dietă  Nu sunt recomandate restricţii în ceea ce priveşte dieta populaţiei care participă la programul de screening nici pentru testul guaiac nici pentru cel imunochimic. .

Recomandări  Până când vor fi publicate mai multe date despre stabilitatea testului este recomandabil să se ţină cont de condiţiile de păstrare şi perioada de garanţie descrise în instrucţiunile producătorului. .

Selectarea testului este foarte importantă       Distribuirea testului Etichetarea Instrucţiunile de folosire Uşurinţa utilizării Proba Un program pilot local este util pentru alegerea dispozitivului de prelevare şi a modului de distribuire şi colectare a probelor. .

iFOBT – Alegerea pragului pentru concentraţia hemoglobinei şi numărul de probe necesare trebuie să urmeze concluziile unui studiu pilot local .

Controlul calităţii interpretării testelor de depistare a sângerărilor oculte din scaun ? .

Organizarea laboratoarelor  Numărul laboratoarelor implicate  Personalul laboratoarelor  Acreditarea laboratoarelor şi monitorizarea calităţii  Distribuirea şi colectarea kit-urilor FOBT  Identificarea participanţilor şi a rezultatelor testelor  Asigurarea calităţii .

 Minimizarea numărului de laboratoare implicate  Automatizarea  Utilizarea unor proceduri de testare comune .

 Intervalul de timp de la colectarea probei până la analiza ei  Performanţa analitică  Rata de pozitivitate  Probe nesatisfăcătoare etc.Organizarea laboratorului – monitorizarea rezultatelor  Toate aspectele legate de performanţa laboratorului privitoare la screening trebuie să facă parte dintr-un sistem riguros de asigurare a calităţii. .

coordonat de un chimist/ biochimist pregătit şi cu experienţă în tehnicile utilizate pentru analiză şi în procedurile de asigurare a calităţii .Personalul laboratorului  Laboratorul .

Identificarea corectă a participanţilor şi a rezultatelor testelor  Trebuie implementate protocoale automate de verificare pentru identificarea corectă a populaţiei participante şi a rezultatelor testelor. .

Acreditarea laboratoarelor  ISO 15189  Control intern de calitate  Participare la scheme externe de control de calitate .

.Rolul colaborării multidisciplinare în screeningul colorectal  Programele de screening pentru cancerul colorectal trebuie gestionate de o echipă multidisciplinară pregătită în mod corespunzător .

Echipa multidisciplinară responsabilă cu programul de screening colorectal include:  Personal administrativ şi de birou  Epidemiologi  Personal de laborator  Medici generalişti  Medici endoscopişti  Medici radiologi  Medici anatomopatologi  Medici chirurgi  Asistente medicale. furnizarea şi evaluarea unui serviciu eficient şi de calitate. şi  Specialişti în sănătate publică. . Succesul unui program de screening al cancerului colorectal depinde de personalul specializat implicat în implementarea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful