Expunere de motive Consideram ca piata berii in Romania, fiind acoperita de o gama larga de produse, satisfactia pe care consumatorul o resimte

, apeland la un anumit sortiment, nu o resimte doar datorita calitatilor intrinseci ale produsului. In fapt, pentru consumator calitatea berii nu se manifesta ca un factor absolut esential, el neavand suficiente informatii pentru a putea compara marcile, aici referindu-ne la procesul de fabricatie a berii si la alte caracteristici tehnice la care consumatorul fie nu are acces fie nu este direct interesat de ele. In concluzie consumatorul cumpara eticheta, si nu continutul sticlei. Date fiind acestea, este posibila lansarea unui nou produs care sa acopere o nisa de piata neabordata sau slab competitiva, compartimentul de marketing avand un rol esential. Astfel, pe piata autohtona de bere, produsele sunt foarte variate, incepand de la aroma si terminand cu gradul de alcoolemie. In proiectul de fata urmeaza sa tratam introducerea pe piata a Bergenbier-extra dark , marca a concernului Interbrew, care isi propune sa atraga noi categorii de consumatori. Va fi studiat in continuare efectul antreprenorial al introducerii acestei marci pe piata. Cap .1 Brief de agentie Date de identificare firma si scurt istoric Compania belgiana Interbrew are doua fabrici de bere: Proberco din Baia Mare si Bianca Blaj, cu o capacitate totala de productie de 1,475 milioane hl. Compania nu produce decât bere premium si de calitate superioara, marcile Stella Artois, Bergenbier si Hopfen König. În urma semnarii unui acord de colaborare cu Efes Pilsener România, începând cu anul viitor, Interbrew va produce la fabrica de bere Efes din Ploiesti marcile sale Bergenbier, Hopfen Konig si Stella Artois. Fabrica de bere Efes Pilsener din Ploiesti produce marca sa internationala Efes Pilsener, precum si Efes Extra, Efes Light, Efes Dark si marca locala Caraiman. Acest acord de productie dintre Efes Pilsener si Interbrew va creste capacitatea de utilizare a fabricii Romanian Efes Brewery din primul an de productie. Pe masura ce capacitatea de utilizare a fabricii se mareste, costurile de productie pentru ambele grupuri vor scadea, iar competitivitatea pe piata va creste. Conform unei declaratii a Grupului Anadolu, Compania mama a Grupului Efes, cooperarea strategica cu Interbrew s-ar putea

Republica Ceha se afla in 1999 prima in topul consumatorilor de bere. Prin achizitionarea celor doua fabrici din Cluj si Baia Mare.2 Analiza pietei Identificarea pietei produsului Se observa raporturi conflictuale pe diferitele piete.desi inca nu au ajuns la nivelul majoritatii tarilor din Europa de Vest in privinta termenilor absoluti. iar capacitatea anuala de productie de bere este de 100 milioane litri.000 hectolitri. . Capacitatea actuala de productie a fabricii este de 800. pe cap de locuitor. În Europa Centrala si de Est. compania belgiana Interbrew a devenit producatorul numarul patru pe piata româneasca. Interbrew NV duce o politica foarte activa. iar pâna la sfârsitul anului se asteapta ca aceasta sa creasca la 1. Pâna la sfârsitul lunii martie producatorul de bere belgian Interbrew NV va achizitiona în urma unui acord 50% din actiunile în România ale grupului Efes Beverage. Bosnia-Hertegovina si Ukraina.25 milioane hl. Romanii priviti din aceeasi perspectiva consuma o cantitate mai modesta de 38 de litri de bere/persoana /an.In esenta piata berii a scazut in volum in ultimii ani cu 20%. Marcile produse de Interbrew în România sunt Stella Artois.Cehii consuma o cantitate masiva de 160 de litri de bere/persoana/an. din lume. Economiile in curs de dezvoltare din lume arata o crestere alerta . Investitia companiei Romanian Efes Brewery este de 64 milioane dolari. Muntenegru. fiind prezenta în Ungaria. iar compania belgiana va detine controlul managerial.000 hectolitri pe an. productia începând la sfârsitul anului 1998. grupul turc Efes va produce anual pentru producatorul belgian 400.5 si in '96.000 hl de bere. Potrivit acestui acord. Cap. Bergenbier si Hopfen König.01).extinde în viitor si ar putea conduce la colaborari si în alte tari.9. dar s-ar parea ca exista un consens privitor al faptul ca piata tinde sa scada in timp ca si volum. Rolling Rock si Labatts. Croatia. Bulgaria. Cresterea rapida a consumului de alcool este foarte evidenta in economiile in curs de dezvoltare din intreaga lume. Numele fabricii din Ploiesti se va schimba în Interbrew Efes Brewery. cu o capacitate de îmbuteliere de 970. Marcile internationale Interbrew cele mai cunoscute sunt Stella Artois.Aceasta fluctuatie este ingrijoratoare. avand in vedere fluctuatiile extrem de pozitive inregistrate in Europa de Est si mai ales fluctuatia pozitiva a consumului total de alcool din Romania ( litrii de alcool pur consumati in '94-6.

8%.6% prefera aceasta marca. într-o proportie covârsitoare. se obtin beri de diferite categorii: de calitate superioara.4%. În topul notorietatii. Ursus este urmata de Ciuc – 84. Bergenbier – 79. si tendinta înregistrata în ultimii trei ani. care au determinat cresterea competitiei pe piata interna. Anul trecut consumul de bere a ajuns la 55 l/loc/an. a avut o evolutie pozitiva în ceea ce priveste calitatea.9% dintre bautorii de bere. Se observa o continua crestere a pietei de bauturi slab alcoolizate cu 31% anual. cu 8.Consumul de bauturi spirtoase s-a dublat intr-o perioada de numai doi ani.c. Cea mai cunoscuta marca de bere în rândul românilor este Ursus. 17. consumata.7% si de Bergenbier – 8.8% dintre cei intervievati nu au putut mentiona nici o marca de bere. Berea se obtine prin fermentarea alcoolica a mustului preparat din malt.Ca o evaluare a consumului de bauturi alcoolice pe piata autohtona observam ca in privinta consumului de bere are loc o scadere de la an la an cu 20% din piata existenta in anul 1990. considerat cel mai bun an din punct de vedere al consumului. însa. practic. superpremium. iar Ciuc de 19. Tuborg este consumata de 21.).1% dintre cei intervievati afirmând ca au consumat bere Ursus în ultima luna (martie a. populara sau cea nepasteurizata. Un studiu omnibus efectuat de Mercury Marketing and Research Consultants releva faptul ca 88% dintre români cunosc aceasta marca de bere. se remarca în ultimul timp o crestere a consumului de bere de buna calitate. In Romania consumul mediu de bere se ridica la aproximativ 38 de litri/ locuitor/ an. consumul ar putea ajunge la 60 l pe cap de locuitor. În topul consumului. Doar 5.Consumul de bere a fost în 1999 de 50 litri pe cap de locuitor. locul secund în preferintele românilor este ocupat de berea Bergenbier – 25. In privinta consumului mediu de bere din Europa de Est acesta este de 60 pana la 70 litri/persoana /an. berea vânduta anul trecut în România a provenit din productia locala si numai 2.6% au provenit din importuri. dar reprezentând numai jumatate din media atinsa anul trecut în Uniunea Europeana. hamei si apa.4% dintre acestia. .5% mai mare fata de anul precedent. Dintre bautorii de bere. De asemenea. În functie de diferitele retete de preparare. Industria berii se reliefeaza în cadrul industriei alimentare ca una din ramurile care. de crestere a consumului pe cap de locuitor. premium. 97. Capacitatea curenta a pietei berii in Romania a fost estimata la 16 milioane de hectolitri. diversitatea marcilor dar si productia realizata.4%. Ursus este si cea mai consumata bere – 37.3% si Tuborg – 79. de toate categoriile de populatie.3%. urmata de Tuborg – 13. În urmatorii 3-4 ani. În ciuda unei puteri de cumparare scazute. Ursus este si berea preferata a românilor.7%. În acelasi timp. cu adaos de drojdie. Berea este o bautura cu larga adresabilitate. in timp ce in EU acesta are o valoare de 100 l/ locuitor/ an. cifra egala cu cea din 1989. Aceasta evolutie a fost posibila datorita unor politici ambitioase ale investitorilor straini. în ultimii zece ani. Atractiva este.

Marcile locale de bere sunt diferentiate prin pret pe sub-categorii : Segmentul A -Bere de import-1% Segmentul B. Aici isi propune concernul Interbrew sa atace.5% consuma mai putin de 2 l saptamânal sau chiar deloc. sau Cehia (160 l/persoana). Segmentarea pietei produsului Dupa cum se procedeaza in majoritatea cazurilor si in cazul pietei berii aceasta se poate diviza in mai multe segmente diferite. In plus mai exista o categorie de bere cu un nume strain de impact.2% dintre românii în vârsta de peste 15 ani nu beau bere NICIODATA. Oricum aceasta piata este segmentata in principal dupa criteriul pret.aceasta categorie de bere este considerata ca fiind de calitate superioara. în timp ce în anotimpul rece (octombrie – martie) 68. putin fata de Bavaria (250 l/persoana). chiar daca berea este produsa pe piata locala si nu exista in nici un alt loc din lume. Consumul de bere pe cap de locuitor a înregistrat anul trecut 55 de litri. productia interna de bere a fost de 10.Bere locala. si berea este un produs sezonier. Consumul variaza în functie de anotimp astfel: în perioada aprilie – septembrie circa 62.Este de retinut faptul ca 30.Bere Premium-3% Segmentul C– Bere straina -10% Segmentul D.86% Structura pietei berii: In functie de segmentarea pietei: • Pret • Gust • Calitate • Popularitate • Disponibilitate • Tara de origine • Tehnologie .5% dintre români consuma mai mult de 2 l de bere saptamânal. Ca si înghetata.9 milioane hl. Anul trecut.

Mai mult decat atat. 2001 a fost un an mai putin fast.Studiile acestuia ar trebui sa fie cel putin liceale. Bergenbier) • Preturi mici( marci locale-Ciuc. o insemnata parte a consumului a . Dupa trei ani de crestere sustinuta.3 ANALIZA SITUATIEI CURENTE DE MARKETING Pentru piata berii. Acest tip de consumator este o persoana careia ii plac distractiile si interactiunile sociale. ar avea un venit mediu si ar proveni din mediul urban. Cap. Timisoreana. Gambrinus) HARTA PERCEPTUALA A CONSUMATORULUI IN PRIVINTA MARCILOR DE BERE LOW LEVEL MEDIUM LEVEL HIGH LEVEL Gambrinus Binder Bere Oradea Ursus Pills Ursus Premium Pills Stella Ciucas Ciuc Alutus Bergenbier Dark Bergenbier Tuborg Heineken Amstel Dam Imperial Ha]egana Drei Eichen Silva Hopfen Konig Gold Fassl Efes Dab Marlblau Rahova Dark Silva Haber Fulbier Delimitand piata produsului Bergenbier exclusiv dupa criteriul intereselor de marketing ale firmei. ar fi barbat( in cazuri mai rare femeie). obtinem urmatoarea segmentare a consumatorilor Alegerea pietei tinta Daca ar fi sa ne gandim la consumatorul tipic de bere vizat de firma. Silva. contrar tendintei firesti. piata a inregistrat o scadere de 4%. datorata marilor jucatori internationali. Tuborg) • Preturi medii( cvasiinternationale-Hopfen-Konig. acesta ar avea o varsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani.• Marca In functie de segmentarea pretului: • Preturi mari( brand-uri internationale:Stella-Artois.

notorietate si calitate. Acum cativa ani. Agentiile evolueaza o data cu clientii. la ce bun sa mai propun ceva dincolo de ceea ce stiu ca merge?!". astazi. consumatorul s-a lasat mai degraba influentat de factorul pret decat de imagine. Bergenbier este mai mult decat o marca pozitionata de Interbrew pe piata. care a starnit mari si aprinse controverse pe piata publicitatii din Romania. exista mai mult curaj in a propune solutii creative. dupa doar trei luni de campanie. In 2002 ne putem astepta la o avalansa de promotii comparabila cu cea din 2001. Din pacate insa. Mai plastic vorbind."Berea frate cu romanul". odata cu dezvoltarea marilor jucatori din Food si imbunatatirea calitatii locatiilor Horeca. pe canale bine definite si numai pe consumatorii tinta. Practic. alaturi de asocierea consacrata ("Prietenii"). Bergenbier face parte din universul consumatorului roman. Intr-un recent studiu de piata cantitativ. Bugetele de marketing din 2002 vor avea valori comparabile cu cele din 2001. credem ca aceste mijloace vor fi orientate mai degraba catre actiuni promotionale. in detrimentul celor de imagine. Credem cu tarie ca agentiile au un rol important de jucat in educarea clientului. cu atribute. Obiectivele de marketing pentru anul 2002 ale firmei Interbrew sunt: • Crearea unui sistem de comunicare adecvat cu clientul . "tragatorii de elita" vor actiona punctual. prea multe promotii nationale sustinute de media. tinand cont de cele spuse anterior si judecand rezultatele prin filtrul cadrului general. va privilegia campaniile de promovare catre consumator si trade in detrimentul celor de imagine. Fara indoiala. In timp insa. "mitraliera de promotii loveste toti consumatorii". asocieri si calitati care merg dincolo de campanii. Din pacate. Firma raspunde de fapt unei asteptari a consumatorilor fata de marca. A fost insa un exemplu singular. Astazi. Din partea agentiilor. Mentionam campania de relansare a berii Caraiman . campaniile Bergenbier au continuat sa cladeasca conceptul lansat in 2000: "Berea fotbalului romanesc". Uneori propunerea creativa e forfecata din timp de Client Service. sloganul Caraiman figureaza pe pozitia a treia in topul celor mai bine memorate slogane din piata berii. promotiile vor deveni un instrument de stimulare locala a vanzarilor. conceputa cu o agentie care e altfel. piata romaneasca. multe. Asa cum s-a intamplat in anii '90 in pietele mature. O campanie care s-a vrut a fi altfel. Asadar. in favoarea campaniilor de imagine si a unui pret permanent mai mic. in 2001. Credibile sunt doar campaniile de marca "vand cu adevarat". Peste cativa ani. chiar daca din motive diferite.migrat de la marcile nationale puternice catre marci regionale ieftine. si care si-a propus sa comunice un lucru simplu: Caraiman este o bere autentic romaneasca. sindromul romanesc al blazarii se manifesta si aici: "Daca tot imi resping creativitatea. o mare companie americana din domeniul detergentilor a luat hotararea de a opri orice promotie.

Campania actuala Bergenbier cu sloganul “Prietenii stiu de ce” a ajuns la stadiul de maturitate si se indreapta spre un declin inevitabil. bere care a inregistrat cel mai mare declin in ultima perioada. In aceste conditii ne propunem conceperea unei strategii concretizate intr-o noua campanie de promavare a produsului in cauza menite sa contracareza ofensiva lansata de concurenta.4 PROGRAMUL PROMOTIONAL Maximizarea vanzarilor Dorim ca prin introducerea marcii Bergenbier-extra dark sa realizam urmatoarele doua obiective esentiale: • Castigarea de noi cote de piata Se observa pe piata berii din Romania o crestere masiva a cotelor de piata si a imaginii produsului Ursus in detrimentul Hopfen Konig.• Mentinerea imaginii si perceptiei asupra produsului Bergenbier • Extinderea notorietatii marcii • Penetrarea altor piete • Dezvoltarea de strategii de comunicare pe termen lung si scurt • Obtinerea cotelor de piata dorite Firma Interbrew isi propune sa pastreze sau sa fidelizeze clientii actuali apeland la urmatoarele metode : • Nici o insatisfactie privitoare la calitatea berii • Accentuarea ratiunii de a cumpara • Eliminare motivelor de nemultumire la care concurenta ar putea apela • Fa consumatorul mandru de faptul ca a ales Bergenbier • Construirea unei punti emotionale intre consumator si marca Cap. cotele sale de piata fiind preluate aproape in totalitate de Ursus. .

valori cum ar fi: • Activa • La moda • Recompensatorie • Tinereasca • Masculina Trebuie sa regasim in acest program de lansare relevanta imaginii de marca. Nu trebuie sa uitam ca dorim sa cream o diferentiere clara intre Bergenbier si orice alta marca de bere concurenta dar bazandu-ne pe mentinerea valorilor esentiale create pana in prezent. Obiectivele de comunicare ale campaniei de lansare sunt urmatoarele : • Trebuie sa transformam platforma de pozitionare stabilita intr-un concept creativ care sa intareasca brand-ul si care sa ajute la indeplinirea altor obiective prestabilite • Oprirea cresterii concurentei si pozitionarea si mai puternica pe piata • Asistenta in cladirea echilibrului marcii in acelasi timp cu loialitatea consumatorului • Trebuie sa pozitionam produsul Bergenbier ca fiind lider si brand-authority Cap.5 MIX-UL DE MARKETING CONFIGURAREA PRODUSULUI ATRIBUTE Noua bere Bergenbier-extra dark prezinta urmatoarele caracteristici: -textura: lichid . care trebuie sa fie in concordanta cu timpul prezent si care consta de fapt intr-un amestec de imaginatie si preconizarea dorintelor pietei tinta. care sa aiba un impact puternic asupra consumatorului de bere.Campania promotionala trebuie sa prezerveze valorile actuale ale berii Bergenbier dar trebuie sa aduca un suflu nou provenit din imaginatia creatorilor. Ne propunem o startegie ofensiva care sa se concretizeze intr-o prezenta puternica pe toate canalele de distributie si toate canalele media .

promovand imaginea publica a acestora. Numele si semnul de marca sunt de culoare albastru-intens cu margini negre. fiind atribuita intregii linii de produse si este de asemenea o marca de fabrica.-dimensiuni: se prezinta in 2 variante in functie de categoriile de consumatori: a) 500 ml b) 330 ml -aroma: dulce-amaruie -culoare : neagra -compozitie chimica: malt. Marca Bergenbier-extra dark protejeaza consumatorul impotriva contrafacerilor si imitatiilor ce pot prejudicia practica comerciala si igiena sau sanatatea consumatorului.5% FUNCTIILE PRODUSULUI Principala functie pe care o indeplineste Bergenbier-extra dark o reprezinta oferirea gustul sau racoritor si unic bautorilor de bere. conferite de cele mai bune ingrediente. inspirat de culoarea noului produs. hamei. apa. Pe ambalaj se gaseste marca produsului si a firmei. drojdie -alcool: 7. SISTEMUL DE SUSTINERE Numele de marca si semnul de marca este Bergenbier-extra dark . . Ofera o satisfactie deosebita datorita aromei inconfundabile. drink extra dark! … by Bergenbier “ Ambalajul – este parte integranta a produsului. prin ea fiind protejat fabricantul. orz. Bergenbier este o marca colectiva sau de familie. Sloganul Bergenbier-extra dark este: „Be dark.cuvant usor de pronuntat si retinut. Elementul inovator adus de noul Bergenbier-extra dark este formula de preparare a berii brune si culoarea diferita de cea a altor marci. potentand calitatile acestuia si protejandu-l de agentii daunatori.

24 sticle a cate 330 ml. adaptate duratei transportului si tipului acestuia. puternice.36 luni • conditii de pastrare optime: ferit de inghet sau caldura excesiva • codul de bare • firma producatoare. iar pe recipient este insriptionata data fabricatiei. b) ambalajul pentru expunere: recipientul este bine realizat din sticla reciclabila de culoare maron. se afla in faza de lansare. realizata in albastru-intens cu margini negre pe fond albastru. Pe partea din fata a ambalajului cat si pe cea din spate se gasesc etichetele. Strategia adoptata pentru atingerea acestui obiectiv este legata de patrunderea rapida pe piata si presupune lansarea produsului la un prêt scazut. aceasta determinand cresterea cheltuielilor de promovare. Eticheta – spate (contraeticheta) are aceeasi forma ca si eticheta fata si contine urmatoarele elemente suplimentare: • ingrediente • termen de valabilitate. Bergenbier-extra dark va fi introdus la un prêt . Ambalajul de transport va contine 20 sticle a cate 500 ml fiecare.Aceste ambalaje sunt inscriptionate cu marca produsului si vor putea fi refolosite. acoperit cu folie de culoare neagra. 330 ml. Eticheta – fata este de forma ovala si pe ea se gasesc inscrise: • marca produsului. • semnul de marca • informatii referitoare la gramaj: 500 ml. Se lucreaza la cresterea ofertei. asigurandu-se rezistenta la socuri. berea bruna Bergenbier-extra dark .Diferentiem doua categorii distincte de ambalaje: a) ambalaj pentru transport sub forma navetelor de plastic de marimi diferite. iar capacul din metal reciclabil. in acest sens firma orientandu-se in ocuparea unei cote de piata de 25% in circa patru luni. Ciclul de viata al produsului Produsul. investitiile fiind mari.

in special barbati. Campania de reclama va actiona astfel la toate cele trei nivele de influenta: cognitiv. campania aflandu-se sub semnul noutatii. CONFIGURAREA PROMOVARII Reclama In campania de reclama vom urmari trei elemente: • obiectivul • vehicule folosite si diagrama • macheta de mesaj Obiectivu l – Obiectivele promovarii in primul an de activitate sunt: penetrarea pe piata. educatie de nivel mic. Astfel ne propunem ca pana la data de 30 august 2002. crearea interesului consumatorului pentru noul produs. aceasta strategie fiind indicata pe termen scurt intrucat consumatorii nu stiu de existenta produsului. cu venit mediu.PRIMA TV si Antena1. stimularea consumului si fidelizarea clientelei. • In urmatoarele doua luni obiectivul va fi motivarea potentialilor clienti de a incerca produsele. simultan cu patrunderea retelei intr-o noua localitate. Vehicule folosite – Vehiculele pentru reclama vor fi in prima etapa posturile de televiziune PRO TV. afectiv si comportamental si va avea trei etape: • In prima luna campania va avea un caracter national si va fi declansata secvential. Cheltuielile pentru umplerea rapida a canalelor de distributie sunt mari si vor fi compensate prin scaderea costurilor unitare de fabricatie o data cu cresterea volumului si a experientei de productie. Obictivul direct va fi consolidarea imaginii marcii si indirect stimularea consumului si fidelizarea consumatorilor. manipularea avand o componenta emotionala cat si una rationala. mediu si superior din zonele urbane ale tarii) sa stie de existenta produsului. 70% din auditoriul tinta (persoane cu varsta cuprinsa intre 25-60 ani.promotional. posturile de radio nationale si . iar 35% sa cumpere macar un produs. 55% sa placa produsul. iar majoritatea sunt sensibili la prêt. • In urmatoarele sase luni campania va fi declansata in momentul in care dezvoltarea extensiva a retelei va ajunge la 90% din intinderea planificata. Obiectivul etapei va fi semnalizarea lansarii produsului pe piata nationala in ideea de a crea interesul.

doritorii putand sa deguste noua bere la un prêt promotional de 12. CONFIGURAREA PRETULUI Principalii factori care influenteaza pretul produsului sunt cei legati de: • costul de productie si taxe • cerere • etapa din ciclul de viata al produsului • pretul marfurilor concurente • piata • pozitionarea marcii • tipul debuseelor de distributie In stabilirea politicii de pret pornim de la necesitatea intelegerii psihologiei cumparatorilor. panouri publicitare in principalele orase si reclame la posturile de radio. plajei de preturi restranse si existentei multor marci concurente. In principiu. Promovarea vanzarilor Tehnica folosita consta in organizarea de festivaluri ale berii in principalele orase din tara. rucsace. pixuri. Pentru etapa a doua se vor folosi inserturi in reviste. Celelalte actiuni promotionale vor consta in distribuirea de tricouri. ceasuri.000lei pentru varianta de 500ml. Relatii publice Firma producatoare va expedia mijloacelor mass-media communicate de presa care vor anunta lansarea pe piata a noului produs. toate inscriptionate cu sigla Bergenbier-extra dark. ambalata in sticle. berea bruna este perceputa ca un produs destinat unei categorii limitate de consumatori. Datorita diversitatii ofertei.000lei pentru varianta de 400ml(pahare plastic) si de 16. scrumiere. .panourile publicitare. rezultand o elasticitate mare a pretului. fidelitatea consumatorilor este scazuta.

000$. -marirea productiei-450.000$.000 18.In raport cu marcile concurente.6 BUGET In alcatuirea bugetului estimativ s-au luat in calcul urmatoarele elemente: -intarirea retelei de distributie-150. rezultand un pret accesibil adresat consumatorilor din segmentul mediu.Marca este una medie.000 20.000$. pretul Bergenbier-extra darkse prezinta astfel: Bere (500 ml) Ursus bruna Efes-dark Silva bruna Ciuc bruna Bergenbier-extra dark Pret 19.000 CONFIGURAREA DISTRIBUTIEI Firma producatoare dispune de o retea proprie de distibutie datorita traditiei de lunga durata din domeniu. -cheltuieli de promovare-900. . Se ajunge astfel la un buget total de 1.000$. -investitii tehnologice-200.000 21.700. S-a hotarat realizarea unei distributii selective apelanduse la doua canale de distributie: • depozite proprii • firme de transport Cap.000$.000 16.

Related Interests