Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu asupra reactiilor la stres

INTRODUCERE Expansiunea ştiinţei şi a tehnicii a dus la accelerarea continuă a ritmului de viaţă. Acest fapt a adus consecinţe directe asupra tinerei generaţii care trebuie să facă faţă cerinţelor actuale ale societăţii. Noul ritm de viaţă care solicită oamenii într-o măsură tot mai intensă din punct de vedere social, cultural şi profesional se răsfrânge şi asupra studenţilor. Faţă de acum douăzeci de ani studenţii sunt puşi în situaţia de a face faţă mult mai multor factori de stres. În trecut, cei care urmau cursurile unei facultăţi aveau posibilitatea de a-şi dedica majoritatea timpului studiilor, iar costurile necesare absolvirii unei facultăţi erau mult mai scăzute. În prezent, pe lângă stresul academic şi cel al obţinerii unui loc de muncă viitor după terminarea studiilor, studenţii se confruntă şi cu presiunea unui loc de muncă, necesar pentru a face faţă studiilor din punct de vedere economic. Deşi situaţia studenţilor din toată lumea se aseamănă din foarte multe puncte de vedere( indiferent de ţara de provenienţă o parte de studenţi sunt nevoiţi să muncească în perioada facultăţii pentru a se întreţine), ceea ce îi diferenţiază este politica socială statală. Spre exemplu, în SUA, studenţii sunt încurajaţi de către universităţi să presteze munci sezoniere, scopul fiind acela de a-i ajuta să se integreze în colectivitate, universităţile fiind cele care asigură o parte din slujbe prin programe de dezvoltare socială. Însă în societatea românească lucrurile stau diferit. Deşi studenţii români muncesc, fiindcă altfel nu ar mai putea studia, statul are o altă atitudine faţă de ei – lipsa de susţinere. Astfel, în locul unei remuneraţii suficiente pentru un nivel de trai decent, agenţii economici îi plătesc sub nivelul pieţei în cele mai multe dintre cazuri. Deşi tot mai mulţi rectori şi profesori se plâng de slaba pregătire a studenţilor, de faptul că nu sunt prezenţi la cursuri, la seminarii, la laboratoare, puţine sunt acele universităţi care oferă studenţilor lor, slujbe în cadrul campusurilor. Nici Ministerul Muncii, nici Ministerul Educaţiei, dar nici universităţile nu ştiu ce se întâmplă pe piaţa muncii studenţeşti, deşi aceasta este o realitate cotidiană ce poate fi uşor observată. Studiile recente arată că în România studiază în facultăţi aproximativ 780.000 de tineri. Dintre aceştia, se ştie sigur faptul că 1% provin din mediul rural, ceea ce înseamnă că

Pagina 1 din 68

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

veniturile lor şi ale familiei sunt, în cel mai fericit caz, la nivelul mediu al salariului pe economie. De asemenea, se ştie că sunt finanţate de către stat aproximativ 1% din bursele sociale ale studenţilor, ceea ce înseamnă că aproape 100.000 de studenţi de la stat provin din familii al căror venit este sub venitul minim pe economie. Motivaţia alegerii temei a fost aceea de a evidenţia care este situaţia actuală a raportului dintre motivaţia academică şi stresul studenţilor care muncesc (lucrarea se limitează la studenţii Universităţii Transilvania, cu precădere cei de la profilul uman). Pentru că studiile au arătat că tot mai mulţi studenţi îşi „părăsesc” locurile din amfiteatre pentru a munci, crescând cu aceasta absenteismul şcolar, în lucrarea de faţă se intenţionează a se surprinde în ce măsură acest fenomen apare şi în rândul studenţilor Universităţii Transilvania Braşov . Întrebările la care lucrarea de cercetare de faţă încearcă să răspundă sunt: Care sunt problemele cu care se confruntă studenţii angajaţi? Cum corelează stresul ocupaţional şi academic cu motivaţia lor pentru învăţare? Care sunt particularităţile studenţilor care muncesc? Care este nivelul de absenteism în rândul studenţilor care muncesc?

CAPITOLUL 1: STRESUL 1.1. Definiţia şi accepţiunea termenului de stres. Din punct de vedere etimologic termenul de “stress” provine din limba engleză şi înseamnă: presiune, încărcare, apăsare, apărare, solicitare, răspuns nespecific al organismului la orice solicitare. În 1935 Hans Selye introduce şi defineşte pentru prima dată termenul de stres în accepţiunea sa biologică modernă. Astfel, pentru prima dată, stresul apare într-o accepţiune limitată doar ca o caracteristică a materiei vii şi a cărei lipsa totală este echivalentă cu moartea. (apud. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1993, p. 618). În teoria sa despre stres, autorul mai sus menţionat a introdus distincţia între stres văzut ca stare de disconfort şi distres, termen provenit din engleza medievală ce semnifică necaz, dificultate,situaţie neplăcută.( apud. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1993, p. 618 ). Un lucru care necesită a fi semnalat este faptul că în limba engleză curentă sunt folosite ambele expresii: stress/distress ca având semnifivaţii diferite sau asemănătoare în funcţie de context. Utilizarea cuvântului stress poate să facă referire la tensiune sau presiune uneori în sens
Pagina 2 din 68

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

negativ, alteori în sens pozitiv, pe când utilizarea cuvântului distress face referire la o situaţie de durere psihică, suferinţă sau nelinişte, totdeauna însă în sens negativ. În prezent, stresul ce depăşeste o intensitate critică, a carei valoare variază în limite largi de la individ la individ, este desemnat prin termenul de "distres", iar noţiunea care desemnează nivelul unei stimulări psihoneuroendocrine moderate, optime, care menţine echilibrul şi tonusul fizic, psihic al persoanei, starea de sănătate, şi induce o adaptare pozitiva la mediu apare sub numele de “eustres”. În limba română, cuvântul stres are o semnificaţie asemănătoare celei din limba engleză, dar lipsită de nuanţa pozitivă. În general, acest termen este menţionat pentru a indica o stare emoţională atât de intensă încât împiedică realizarea dorită a sarcinilor. (apud. Melgosa, J., 2000, pp.20-21)

1.1.1. Stadiile stresului: În concepţia lui Seyle există trei stadii ale stresului: Reacţia de alarmă Este primul răspuns al organismului, acest proces însemnând “mobilizarea generală” a forţelor de apărare ale organismului. În faza acută a reacţiei de alarmă rezistenţa generală a organismului scade sub nivelul mediu. Răspunsul complet însa nu se reduce la reacţia de alarmă căci, în cazul în care agentul nociv continuă să acţioneze se produce starea de adaptare sau rezistenţă. Cu alte cuvinte, nici un organism nu se poate afla în starea de alarmă permanentă. Această reacţie iniţială este urmată în mod necesar de un stadiu de rezistenţă. Stadiul de rezistenţă Acest al doilea stadiu se deosebeşte de primul prin reacţiile chimice şi fiziologice care se produc. După ce organismul s-a adaptat, în stadiul de rezistenţă, capacitatea de rezistenţă a organismului creşte peste cea medie. Stadiul de epuizare Dacă persoana este expusă mai mult timp acţiunii unui agent nociv, adaptarea obtinută dispare. Astfel se ajunge în al treilea stadiu ale cărui simptome seamană cu caracteristicile stadiului de alarmă. În stadiul de epuizare rezistenţa este mai mică decat cea medie. Stresul determină blocarea alarmei la nivel cerebral, care raspunde de pregătirea corpului pentru acţiuni defensive. Sistemul nervos este trezit şi hormonii sunt eliberaţi pentru
Pagina 3 din 68

Paul Popescu-Neveanu.Vizitati www. riscul de boală este iminent (apud. 1993. în cazul omului. sau anxietăţii.. conflictelor.tocilar. majoritatea cercetătorilor de astăzi subliniază coexistenţa mai multor moduri de a defini şi de a înţelege stresul. psihosocial.318). precizează faptul că. L. în familie. 618-619 apud. Băiceanu. Dacă Selye a analizat stresul biologic. în literatura de specialitate din prezent. p.. Concluziiile la care au ajuns specialiştii de-a lungul timpului sunt referitoare la faptul că stresul nu reprezintă numai o stare nervoasă. că nu este intotdeauna consecinţa unei acţiuni nocive. 618). Zamfir.. cursuri si referate postate de utilizatori.. 1993.. Stress. Zamfir. (apud. C.318).. Vlăsceanu. 2004. indiferent dacă situaţia stresantă este prezentă la locul de muncă. şi unanim acceptată a stresului dată de catre specialişti. Astfel. L. a creşte frecvenţa respiraţiei. L. Acesta este motivul pentru care nu poate fi gasită o definiţie clară. a ascuţi simţurile. C. Viaţa scurtă sau lipsa de frecvenţă a episoadelor de stres nu pun probleme serioase. p. Vlăsceanu. şi că stresul nu trebuie evitat ci trebuie menţinut la un nivel optim.. C. Ştiinţa contemporană consideră incompletă definiţia si teoria lui Selye datorită faptului că acesta abordează mai ales stresul provocat de stimulii fizici. o definiţie poate fi dedusă pe baza cercetărilor efectuate de-a lungul timpului având la baza teoria lui Selye. specialiştii iau în considerare şi stările provocate de alţi factori cum ar fi cei personali sau sociali (apud. (apud. a tensiona muşchii. Acest răspuns este important pentru ca ajuta în apărarea împotriva anumitor situaţii. În comparaţie cu acesta. p. în prezent. numeroase cercetări au analizat şi alte tipuri d e stres: psihic. stresul este văzut şi analizat nu numai ca o stare de tensiune sau încordare fizică ci deopotrivă ca o stare de tensiune psihologică (apud.. 619 ). p. Selye. neluând în calcul şi alţi factori care pot conduce la stres. în “Dicţionarul de Psihologie” (1978. L. Pagina 4 din 68 . În cele din urmă. stresul psihologic este provocat de emoţii prelungite datorate în special frustrării. organizaţional.ro ! Arhiva online cu diplome. sau socio-cultural. Băiceanu. Toată lumea răspunde aproximativ în acelaşi mod.686). Dar când situaţiile stresante nu se rezolvă. p. 1993. Ca rezultat. a accelera pulsul. 1950). Răspunsul este “preprogramat biologic”. Vlăsceanu. corpul este menţinut într-o stare constantă de activare care creşte rata de solicitare a sistemului biologic. în viaţa de zi cu zi. că efectul stresului persistă şi după încetarea influenţei stresorului. În cel mai bun caz. 2004. Pe lângă definirea şi luarea în considerare a stresului ca reacţie a organismului la circumstanţele mediului ambiental (percepute ca având un efect nociv asupra bunăstării fizice). L. Zamfir. pp. apare oboseala sau distrugerea abilităţii organismului de a se repara şi de a se apăra.

. 1978. Neveanu. În tehnică termenul este folosit având denumirea de “strain” însemnând o forţă care deformează corpurile. 1978. 18). p.htlm) 1. Paul Popescu Neveanu defineşte stresul prin prisma a două accepţiuni: a) situaţie. cantitatea sau intensitatea stimulilor se exercită în exces asupra individului şi produc un stres acut. reacţie acută. imprevizibilitatea.P. efectele stresante acumulându-se şi măcinând organismul. ambianţei protectoare cum ar fi spre exemplu cazul copilului separat de familie. 40-42). 3. Popescu. uzura acestuia. 1974. utilizarea lui ca pentru a defini o stare a organismului ia în considerare suferinţa. 685-686). agresive. (apud.1. presiunile. Accepţiunile actuale ale ambilor termeni : “stress” şi “strain” pot fi deopotrivă: factor stresant. R. 1974. R. (apud. încarcare.Neveanu. Stresul este întotdeauna rău pentru tine. ce pune organismul îmtr-o stare de tensiune. nu atât deficitului propriu-zis de stimuli cît eliminării unor stimuli familiari. Floru.2. pp.. Stresul este acelaşi pentru toată lumea.685-686). etc. cursuri si referate postate de utilizatori. pp. iar un stres moderat stimulează şi antrenează vitalitatea organismului. stimul.tocilar. când bruscheţea.e-şcoala. Dacă utilizarea termenului de stres raportat la o situaţie stresantă ia în considerare condiţiile dăunătoare. efect de adaptare. care asaltează sau ameninţă organismul. În dicţionarul său de psihologie. Cercetările au arătat că există stres de solicitare dar şi stres de subsolici tare.. Stresul de solicitare se datorează acţiunii agenţilor stresori. În marea majoritate a cazurilor însă. (apud. Stresul este oriunde deci nu poţi scăpa de el. Mituri despre stres: Deşi există şase mituri despre stres nici unul nu a fost validat de cercetările în domeniu: 1. P.ro/referate /psiho_stres.ro ! Arhiva online cu diplome. a adultului care ajunge într-o localitate nouă. depăşirea posibilităţilor personal. solicitare intensă. Floru. pp. (apud. P. încarcare fizică. acţiunea agenţilor stresori nu atinge intensităţi insuportabile. constrângerile. b) însăşi starea de tensiune deosebită a organismului prin care acesta îşi mobilizează toate resursele sale de apărare pentru a face faţă unei agresiuni fizice sau psihice. 2. (sursa:http//www. precum şi răspunsurile psihologice şi fiziologice ale individului la interacţiunea cu agenţii stresori. Stresul de subsolicitare se datorează reducerii la minim a stimulării sau.Vizitati www. Pagina 5 din 68 .. dar se exercită intr-un timp îndelungat. privaţiunile la care e supus individul.

. E. (sursa:http. Pentru a ajunge la această scală..html) 1.Vizitati www. schimbarea locului de muncă. nu este stres. concedierea etc. scala Holmes. cei doi cercetători au identificat prin intermediul interviurilor efectuate pe mii de persoane.ele. Teoriile stresului. modelul propus de Lazarus şi modelul propus de Holmes şi Rahe este menţionat de către cercetători ca fiind baza metodologică cea mai adecvată pentru studiu.ro/Mituri_despre_stresa. teoria cognitivă a stresului. Atkinson. şi-au argumentat teoria prin faptul că orice schimbare în viaţă care solicită numeroase reajustări poate fi percepută ca stresantă. Teoria evenimentelor de viaţă. În concepţia autorilor mai sus menţionaţi cele mai diverse schimbări de viaţă (respectiv moartea partenerului. teoria suportului social.) 1. Cele mai populare tehnici de reducere a stresului sunt cele mai bune. readaptare şi consecinţă pentru orice individ..) Dintre criticile aduse teoriei s-a remarcat pe bună dreptate că pentru o mare masă de oameni.1. (apud. tipurile de evenimente pe care lumea le consideră stresante. Smith. cursuri si referate postate de utilizatori. implică aceeaşi încărcătură. (sursa: http:// sănătate. 4. R.htlm. preferate.htlm.2. C. 5.J.tocilar. divorţul. R. Bem.//www. Ideea de bază a teoriei constă în aprecierea situaţională a stresului. Astfel. L.2..E.2002.Rahe de evaluare a reajustării sociale măsoară stresul în termeni de schimbări de viaţă. Cercetătorii Holmes şi Rahe.preferate. teoria vulnerabilităţii individuale. Doar simptomele majore de stres necesită atenţie. Nu sunt simptome. pp. procesele mijlocitoare dintre stimulul stresant şi reacţia de stres rămânând ignorate. (sursa:http// www. mutarea. D. Dintre toate teoriile şi modelele existente. Datele din literatura de specialitate subliniază existenţa mai multor teorii şi modele ale stresului psihic dintre care teoria evenimentelor stresante de viaţă.ro ! Arhiva online cu diplome.676-677). schimbările majore cele mai agresive din scala construită de Holmes şi Rahe sunt Pagina 6 din 68 .).ro/referat-Psihologie-Teorii-actualeasupra-stresului-psihic. Atkinson. ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic. Începutul cercetărilor evenimentelor de viaţă se leagă de publicarea în 1 967 a metodelor de cuantificare a acţiunii evenimentelor prin scalele de evenimente de viaţă ale lui Holmes şi Rahe. scadenţa unei ipoteci.

evaluarea şi prelucrarea lor intrapsihică. a evaluării şi a prelucrării specifice persoanei. cursuri si referate postate de utilizatori. R. Solomon & Bromet. 1981. R.htlm). ele nu trebuie neapărat să aibă numai o acţiune patogenă. Pornind de la teoria evenimentelor de viaţă. 1982 etc. ci pot avea şi o contribuţie la dezvoltarea personalităţii. Printre cei care au criticat teoria lui Holmes şi Rahe se află şi cercetătorul Richard Moss care susţine faptul că în scala evenimentelor de viaţă nu se diferenţiază în mod satisfăcător între evenimentele negative de viaţă şi circumstanţele stresante curente de viaţă. C. Atkinson. E. evidenţiază că o acţiune patogenă a schimbărilor de viaţă nu trebuie gândită în mod liniar.. evaluarea retrospectivă a evenimentelor de viaţă nu permite o apreciere condiţională şi cauzală a relaţiilor dintre eveniment şi consecinţele sale. Unii oameni nu consideră că schimbările majore sau situaţiile tensionate ar fi stresante.ro/referat Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic. Ei resimt aceste situaţii ca provocatoare şi sunt revigoraţi de ele. faptul că teoria ignoră particularităţile de reacţie extrem de diferite ale persoanelor la acelaşi stresor. L. ci probabil necesită o mijlocire multidimensională şi o optică tranzacţionistă aşa cum este realizată de teoria cognitivă a stresului a lui Lazarus şi Launier (1978) în care resursele şi competenţele individuale (comportamentul de coping) decid asupra faptului dacă o interacţiune între organism şi agenţii stresori duc la consecinţe patologice. 1978.tocilar. Datorită faptului că evenimentele de viaţă au calitatea specifică şi efectul lor exclusiv prin percepţia. Brown & Prudo. (sursa:http//www.(sursa: http//www. Rezultatele unor cercetări. 1979.ro/referat-Psihologie-Teoriiactuale-asupra-stresului-psihic.2002. D. irelevante pentru că n-au avut loc sau. Costello. Bem.2. Filipp şi colab.. 1. p. neluând în calcul totodată şi posibilitatea de omisiune a percepţiei. Roy.Vizitati www..htlm).ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic. 1980).preferate.. preferate. În plus la toate acestea. apud. 1978. Baltes. la faptul că scala construită de autorii mai sus menţionaţi nu surprinde o evaluare suficientă a calităţii emoţionale ale evenimentelor. mai mulţi cercetători (Brown & Harris. preferate. Atkinson.htlm).E. ca problemele de sănătate sau conflictele de familie etc.(sursa:http// www.preferate. (sursa:http//www.2.J.ro ! Arhiva online cu diplome. ( apud. O altă critică adusă teoriei se referă la conceptul de evenimente de viaţă. plasându-le deficitar în biografia şi în contextual individului afectat.ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic. Teoria suportului social.678). Pagina 7 din 68 .).htlm. 1982.. Smith.

ro ! Arhiva online cu diplome. preferate. Sommer şi Fydrich.ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asuprastresului-psihic.(sursa: http/ www. preferate. Conceptul de reţea socială se diferenţiază de cel de support social desemnând un model al relaţiilor sociale care poate fi descrisă mai exact cu trăsături precum mărime. preferate. 1989). Fiedler. preferate. În urma unei meta-analize făcută pe şaptezeci de studii empirice. densitate. In urma acestui lucru au fost formulate două ipoteze: Ipoteza efectului principal susţine că împovărările sociale.htlm 1991). reiese că interdependenţele susţinute între valorile unor tulburări apreciate ca consecinţe ale stresului psihologic şi variabilele suportului social pot fi numai parţial întrevăzute deoarece ele apar ca inconsistente. Pagina 8 din 68 . (sursa: http//www. apropiere.ro). (sursa:http// www. 2) stresul social şi suportul social ca urmare a tulburărilor psihice depresive. În consecinţă.tocilar. 3) efectul moderator. cursuri si referate postate de utilizatori. încredere. componentele de conţinut ale suportului social sunt: suportul emoţional (de exemplu. schimbă accentul pus pe orientarea asupra acţiunilor negative ale evenimentelor de viaţă şi se focalizează asupra relaţiei dintre suportul social deficitar şi sănătate.ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic. suportul informaţional (de exemplu. Din temele de cercetare consacrate depresiei Fiedler (1991) desprinde patru domenii în care leagă stresul de suportul social specificând urmările în plan psihologic: 1) stresul social şi suportul social ca antecedente ale tulburărilor depresive. Ipoteza tamponului implică faptul că suportul social reduce stresul social.htlm apud. precum şi condiţiile deficitare ale suportului social funcţionează ca stresori şi influenţează sănătatea psihică direct şi independent sau interacţionează împreună. durabilitate sau omogenitate. (sursa: http// www.ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asuprastresului-psihic.şi care poate fi apreciat mai mult ca un concept orientat sociologic. 1989). protectiv al resurselor personale şi comportamentul de coping. preferate.htlm). Pentru unii autori. acceptare). (sursa: http//www. 4) semnificaţia moderatoare a variabilelor personale.ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic. Schwartzer şi Leppin .htlm apud. apud.Vizitati www. persoanele cu suport social mai amplu au o tendinţă mai scăzută spre decompensare psihică la apariţia unor greutăţi existenţiale comparativ cu persoanele cu un grad mai redus al integrării sociale şi suportului social. suportul social este mai degrabă orientat psihologic fiind rezultatul interacţiunilor sociale şi prelucrarea lor de către individ. Faţă de reţeaua socială.

htlm ) 1. ce are un caracter subiectiv.Teoria cognitivă. reacţiile psihofiziologice pot să apară după confruntare.htlm.43) Pagina 9 din 68 . cursuri si referate postate de utilizatori. (sursa: http/ www. R.3. Acolo unde nu există momentul anticipativ.persoane care într-o anumită situaţie ajută sau ar ajuta. Kasl. iar uneori sursele ameninţării rezidă în dinamica intrapsihică a individului şi sunt conştientizate numai manifestările pe care le provoacă: anxietate. Lazarus introduce următoarele concepte: ameninţarea (treath). suportul social poate fi: structural . 1985).2. integrarea socială (inserţie în reţeaua interacţiunilor sociale.30. preferate.percepţia suportului ca şi a certitudinii sau a conştiinţei sprijinului social (suportul social perceput ca şi cogniţie socială). nelinişte. gândire. preferate. apud. Lazarus. ( http/ www. Cobb. etc. sprijin material. Lazarus face distincţia dintre anticiparea ameninţării. În viziunea sa. De asemenea. memorie. Sommer şi Fydrich 1989. ca fenomen obiectiv. Fondatorii acestei teorii susţin faptul că stresul psihic apare ca un dezechilibru intens. acord asupra valorilor şi concepţiilor).ro. McGrath. suportul practic şi/sau material (suport financiar. S.) Pentru a descrie stresul psihologic. şi confruntare.ro/referat-PsihologieTeorii-actuale-asupra-stresului-psihic.Vizitati www. a stării psihice pozitive şi a relaţii lor interpersonale şi sociale. Caplan.. (sursa: http// www. Lazarus. preferate. c) este dependentă de procesele cognitive: percepţie. Cel care propune o altă analiză a perspectivei suportului social este Barrera (1986). French. depresie etc. apud. b) orientează conduita în viitor. informaţiile relevante pentru acţiune).suportul acţiune. Studiile realizate tind să arate că anticiparea este mai intensă în reacţii psihofiziologice decât confruntarea. pp. Cohen şi Syme. cognitiv . În viziunea lui Lazarus ameninţarea este definită prin trei caracteristici de bază: a) anticipează confruntarea cu o situaţie periculoasă sau cu o trăire negativă.ro.ro ! Arhiva online cu diplome. perceput subiectiv. Sells. . evaluarea (appraisal) şi ajustarea (coping). (apud. Lazarus arată că stresul psihologic apare atunci când sunt anticipate de către individ ameninţări reale sau imaginate asupra integrităţii fizice. învăţare.). interactiv .tocilar. ( http/ www. preferate.ro )./referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra-stresului-psihic. între solicitările impuse organismului şi capacitatea sa de răspuns.

Termenul de coping sau ajustare este utilizat pentru a face referire la strategiile de rezolvare a ameninţărilor. p. numite procese de ajustare (coping). Lazarus.htlm). 151 ) Copingul este considerat un concept cheie în înţelegerea stresului psihic. 44) Lazarus distinge trei etape ale evaluării: 1. deducţii. care se referă la schimbarea percepţiei iniţiale din benignă în nocivă. Evaluarea primară . La acest lucru contribuie deopotrivă şi cunoaşterea şi credinţele individului. atacul.Vizitati www. raţionamente. ( apud. mai ales biologice şi senzoriale. evitarea. Atât Lazarus cât şi Miller disting două categorii în strategiile de coping: acţiuni directe. R.prin care situaţia este definită ca dăunătoare sau nu. şi este definit ca efort cognitiv şi comportamental al organismului de reducere. ce desemnează de cele mai multe ori răspunsuri automate. şi coping ce intervine când adaptarea nu mai este valabilă. Pentru ca individul să se simtă ameninţat mai înainte trebuie făcută o evaluare a situaţiei pentru a vedea dacă răul care s-ar putea produce este semnificativ pentru el. dimpotrivă.prin care subiectul trebuie să aleagă din alternativele adaptative avute la îndemână. opţiuni prin care datele sunt asimilate într-un anumit cadru cognitiv. S. Evaluarea este înţeleasă ca activitate mentală ce implică judecăţi.preferate. finalizându-se printr-un sentiment de încredere în forţele proprii sau.tocilar. blocarea). tolerare sau stăpânire a cerinţelor mediului ce depăşesc resursele individului (autoevaluate).ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra- . Reevaluarea. Evaluarea secundară .. 3. 2. discriminări. (sursa: http/ www. Lazarus. preferate. cursuri si referate postate de utilizatori. R.ro ! Arhiva online cu diplome. ca rezultat al noilor informaţii. p. subliniază distincţia între adaptare.ro ). Lazarus. (apud. neutri sau benefici cu ajutorul proceselor cognitive de evaluare.. sau invers. S. Stimulii rezultaţi din anticiparea ameninţării sunt apreciaţi de individ ca fiind nocivi. şi acţiuni indirecte ce au ca scop controlarea răspunsurilor emoţionale la stresori (strategiile "paleative" şi mecanismele inconştiente de apărare psihologică). Pagina 10 din 68 (sursa:http//www. fiind necesar un efort ce implică strategii cognitive şi comportamentale stresului -psihic. În situaţia în care stimulul este evaluat ca fiind ameninţător se declanşează procesele ce vizează reducerea sau eliminarea lui. de neputinţă. inclusiv succesul sau eşecul primelor tentative adaptative. dirijate spre modificarea intensităţii sau eliminarea stresorilor (întărirea resurselor individuale. bine stabilite.

htlm) Trăsătura centrală a teoriei stresului psihologic a lui Lazarus şi a colaboratorilor săi constă în relevarea factorului cognitiv în evaluarea situaţiilor. decât un regres). prezervarea relaţiilor interpersonale. cu diferite nivele de conştiinţă. individul poate folosi multiple strategii de coping (Lazarus identifică un număr de 68 de forme).4. Pentru realizarea acestor obiective.preferate.Vizitati www.tocilar. menţinerea stimei de sine. sentimentul de a ţine sub control evenimentele de viaţă reflectă sentimente de competenţă şi influenţează evaluarea evenimentelor stresante. consideră că pierderea unei slujbe este mai degrabă o posibilitate de a începe o nouă carieră."(sursa:http//www. http//www. De asemenea.html) Cercetările au arătat că strategiile de ajustare au ca scop: menţinerea distresului în limite tolerabile. Teoria vulnerabilităţii individuale: Una dintre direcţiile de cercetare asupra stresului s-a focalizat pe indivizii care sunt cei mai rezistenţi la stress. Astfel.ro/referat-PsihologieTeorii-actuale-asupra-stresului-psihic. Pagina 11 din 68 . Persoanele ale căror atitudini de viaţă au fost apreciate ca având un grad înalt de implicare. „control” şi „provocare”. cu prezenţa sentimentului de control şi răspunsuri pozitive la schimbare. factorul cel mai important păentru menţinerea unui grad optim de stres este atitudinea faţă de schimbare.preferate. trăiesc un stres redus şi sunt apţi să transforme situaţia în avantajul lor Caracteristicile de personalitate ale indivizilor rezistenţi la stres pot fi rezumate prin termenii de „angajament”. în determinarea configuraţiei răspunsurilor cât şi în alegerea modalităţilor de coping. Persoanele care privesc schimbarea ca pe o provocare (de exemplu. şi-au menţinut starea de sănătate o perioadă mult mai îndelungată comparativ cu cei care au obţinut scoruri mici la aceste dimensiuni. cursuri si referate postate de utilizatori. simultan sau secvenţial. plasarea situaţiei în alte circumstanţe.(sursa: stresului. De exemplu.2. provocarea implică o evaluare cognitivă.ro/referat-Psihologie-Teorii-actuale-asupra- 1. Pearlin adaugă şi „modificarea modului de a privi problema într-o manieră ce reduce ameninţarea”.ro ! Arhiva online cu diplome. care nu devin afectaţi fizic sau emoţional chiar şi în faţa unor evenimente stresante majore. Aceste caracteristici sunt interrelaţionate factorii care influenţează severitatea percepută a stresorilor. Analiza rezultatelor cercetării a indicat faptul că indivizii care au obţinut scoruri de stres puternic se deosebeau de cei care au obţinut scoruri de stres reduse prin faptul că se îmbolnăveau mult mai uşor.

Bem. C.(apud. L.J.J. Evenimentele stresante. Melgosa. Kobasa.Atkinson.E. accidentele nucleare. etc. R. Făcând o analiză a stresului specialiştii au arătat că în general există două surse care îl produc. Astfel. Atkinson.3.... R. problemele minore zilnice pot fi fi şi ele resimţite ca stresori ( pierderea portofelului. personalitatea proprie. apud .. Smith. E. D. E.698-699). O primă sursă de acest gen sunt agenţii stresori care provin din împrejurările exterioare ca: mediul. temperamentul sau nivelul autocontrolului. Bem. 2002. O a doua sursă este reprezentată de mediul intern: de felul în care fiecare caută să-şi soluţioneze problemele.Vizitati www.. ( apud. 53) 1.E. Oamenii evaluează acelaşi eveniment ca predictibil. credinţa că schimbarea este normală în viaţă şi că ar trebui privită mai degrabă ca o posibilitate de dezvoltare decât ca o ameninţare la adresa securităţii. cutremurele de pământ.ro ! Arhiva online cu diplome.J. Smith. p. altele reprezintă modificări majore în viaţa indivizilor ( mutarea într-un nou oraş.2000. Smith. D. etc. familia sau şcoală. R. E. Evenimentele generatoare de stres sunt nenumărate.3. ( apud. majoritatea oamenilor nu au de-a face cu ele. Atkinson. J. Atkinson. Indiferent de natura evenimentelor. o ceartă cu profesorul..). 2002.Atkinson. sub forma unor motive sau dorinţe conflictuale.tocilar. (apud. Bem. Unele dintre ele reprezintă modificări majore ce afectează un număr mare de oameni (războaiele. R. Deşi cele mai evidente surse de stres externe sunt considerate a fi evenimentele traumatice.1. Cauzele stresului. există trei caracteristici comune în funcţie de care acestea sunt percepute ca stresante: controlabilitatea evenimentelor. 674-675). schimbarea serviciului. blocarea în traficul auto. originea stresului poate fi considerată externă sau internă.. Atkinson. cursuri si referate postate de utilizatori. De asemenea. Caracteristici.E. 674).. Maddi şi Kahn. 1. L. R. R. căsătoria etc. p. sursa stresului poate fi datorată nu numai cauzelor extene ci şi cauzelor interne ale individului. C.. 2002. locul de muncă. Evaluarea evenimentelor nu reprezintă o simplă percepţie a elementelor ce constituie situaţia.. C...). controlabil şi ca o provocare la adresa limitelor capacităţilor şi propriei imagini în funcţie de cât de semnificativ este efectul ameninţării pentru ei. pp. predictibilitatea lor şi măsura în care ele pun la încercare limitele capacităţii noastre şi imaginea de sine. D. L.). Pe lângă problemele majore ce pot apărea. ci un raţionament în care datele despre eveniment sunt raportate la o Pagina 12 din 68 . p. Nivelul la care un eveniment devine stresant diferă la fiecare individ.

impredictibil. Atkinson. p. apud. Deşi unele situaţii sunt în cea mai mare măsură controlabile şi predictibile.44) În ceea ce priveşte controlabilitatea. în realitate. (apud.675) În ceea ce priveşte predictibilitatea. Lazarus. C. teoriile iniţiale considerau că un eveniment este perceput ca fiind cu atât mai stresant cu cât pare mai incontrolabil.Vizitati www. Abbot. C. 1984).E. apud. cursuri si referate postate de utilizatori. D... 2002.J. Smith.( apud.. 1996. apud. un angajat al cărui şef nu părseşte niciodată oraşul...S. L. Atkinson. predictibile unora impredictibile( apud.ro ! Arhiva online cu diplome.J. Atkinson.. chiar dacă un eveniment nu poate fi controlat.J. D.. Semnalul de siguranţă pentru angajat care îi arată acestuia că se poate relaxa este absenţa şefului. L. subiectul se poate relaxa într-o anumită măsură pâna când un semnal îl avertizează că un şoc este pe cale de a se produce. nu exercită niciodată acel control. R. Geer şi Maisel. sunt totuşi resimţite ca fiind stresante datorită faptului că ne împing la limita capacităţilor noastre şi reprezintă o provocare la adresa imaginii pe care o avem despre noi înşine. pe cât este de importantă controlabilitatea efectivă a acestor evenimente.. Smith. 2002. Percepţia noastră asupra controlabilităţii este tot atât de importantă în evaluarea pe care o facem. Un exemplu din viaţa reală referitor la prezenţa unui semnal de siguranţă poate fi acela în care şeful urmează să-l critice pe angajat dar lipseşte din oraş pentru motive de afaceri. ( apud. Bem. 2002. R. Smith. p. O posibilă explicaţie a acestui lucru ar fi aceea că semnalul de avertizare.E.E. chiar dacă. E.. Bem.. Seligman şi Binik. şi care îl critică.. E. Schoen şi Badia. D. R. 1972. poate trăi un stres cronic datorită faptului că nu are semnale de siguranţă. în cazul unui şoc predictibil.. înaintea unui eveniment stresant permite persoanei să iniţieze un anumit proces pregătitor care să acţioneze în sensul diminuării efectului nedorit. toată ziua. evaluările făcute de fiecare individ influenţează percepţia nivelului de stres al evenimentului.tocilar. Bem. Această ipoteză propusă de Seligman şi Binik a fost numită ipoteza semnalului de siguranţă. E. 1977). constelaţie de concepţii şi expectanţe. R.. R.. Un bun exemplu în acest sens este săptămâna examenelor finale în care studenţii acordă studiului şi învăţării Pagina 13 din 68 . C. L. Astfel. În schimb.. Studiile de laborator arată că atît oamenii cât şi animalele preferă evenimente neplăcute. R. Dacă în cazul unui şoc impredictibil nu poate exista nici o perioadă de siguranţă. R.. capacitatea de a prezice apariţia unui eveniment stresant reduce de obicei severitatea stresului. Cercetările ulterioare au dovedit faptul că convingerea omului că deţine controlul evenimentelor îl face să îşi reducă nivelul de anxietate.

R... decizia se ia cu greu.. Conflicte de tipul atracţie-atracţie Putem să observăm aceasta atunci când persoana are de ales între două situaţii la fel de atrăgătoare.. Bem.2000. Totuşi.Vizitati www. C.evitare Prezenţa a două situaţii care sunt socotite ca negative supune persoana unui conflict în care caută să le evite pe amândouă. De fiecare dată când avem de ales între două sau mai multe opţiuni. Un exemplu în acest sens poate fi propunerea a două locuri de muncă la fel de tentante.E. Dacă în loc de două ar fi vorba doar de un singur loc de muncă. Conflictul are loc atunci când persoana trebuie să aleagă între scopuri sau căi de acţiune incompatibile. C. Smith. R. atunci când două trebuinţe sau motivaţii interne se află în opoziţie.J.. După cum a mai fost subliniat. Smith.. se pot ridica şi în rândul studenţilor care sunt capabili să treacă cu bine examenele datorită încrederii în posibilităţile existente. L.679). deşi două scopuri sunt la fel de atractive. în ciuda nivelului de stres prezent. o cantitate de stress mai mare sau mai mică.678-679). R. p. şi anume conflicte nerezolvate care pot fi conştiente sau inconştiente. D. se naşte o anumită tensiune. Atkinson.ro ! Arhiva online cu diplome. J. de exemplu între două locuri de muncă la fel de promiţătoare. Conflicte de tipul atracţie – evitare Conflictele de acest fel se petrec în prezenţa unui motiv care este în acelaşi timp şi negativ şi pozitiv. Melgosa. R. Această extenuare fizică şi intelectuală este resimţită de unii ca stresantă. Stresul nu depinde doar de faptul că opţiunile sunt atractive sau neplăcute. în cea mai mare parte dintre cazuri. S-a dovedit că.p. trebuie să opteze pentru una dintre situaţii. Ceea ce reprezintă un stres considerabil este încercarea de a găsi un compromis posibil între motive concurente (apud. mult mai mult timp decât în restul anului. Aceste motive sunt denumite ambivalente. presupusă ca fiind cea mai puţin păgubitoare..evitare În cazul acesta este vorba despre un conflict care apare ca rezultat al existenţei a Pagina 14 din 68 .. Conflicte de tipul dublă atracţie. în consecinţă. Bem. E.tocilar.. cursuri si referate postate de utilizatori. Acest lucru nu ar părea la fel de stresant dacă ar fi existat un singur scop.. D. Atkinson. ci în mod deosebit de asemănarea dintre ele şi. Întrebări privind modul în care îşi privesc propria competenţă şi decizia de a urma o anumită profesie. stresul poate fi generat şi de procese interne.E.. de greutatea alegerii ( apud. stresul ar fi cu mult diminuat (apud. pp. 2002. E. L. de asemenea. 53). Urmărind calitatea negativă sau pozitivă a stimulilor care provoacă tensiunea se întâlnesc patru feluri de conflicte atunci când trebuie să alegem: Conflicte de tipul evitare. Conflictele apar. 2002.J.

p.(apud.. Concurenţa începe in copilăria timpurie. poate intra iîn conflict cu team a de a nu fi respinşi sau răniţi expunându-ne prea mult. E. Când ne confruntăm cu o situaţie dificilă se poate întâmpla să ne dorim ca cineva să ne rezlve problemele.4. Corpul reacţionează la factorii stresori prin iniţierea unei secvenţe complexe de răspunsuri înnăscute la o ameninţare percepută. D.Vizitati www. p. R. Floru..tocilar. Smith.1. O dată declanşată. Melgosa.dar învăţăm cătrebuie să ne bazăm pe forţele proprii şi că trebuie să ne asumăm răspunderea. 1. p. două motive.ro ! Arhiva online cu diplome..60-62) Cele mai răspândite şi dificil de rezolvat conflicte apar in general din următoarele cauze care reprezintă cel mai mare potenţial pentru un conflict serios : Independenţă versus dependenţă. L. R.120). Reacţii la stres. 2000. cursuri si referate postate de utilizatori. 125). C. în cea mai mare parte impulsurile tind să fie reglate. pp. fiecare având o componentă pozitivă şi una negativă. J. starea de stres înseamnă întotdeauna un stres psihofiziologic.Reacţiile fiziolofice la stres. 2002. O mare parte din învăţăturile din copilărie implică interiorizarea restricţiilor culturale referitoare la impulsuri. atât fiziologici cât şi psihologici. Atkinson. continuă pe parcursul şcolii şi culminează în rivalitatea profesională. Dorinţa de a fi cu altă persoană şi de a împărţii cu aceasta gândurile şi sentimentele noastre cele mai intime..J.. Cercetătorii încearcă să surprindă modificările de la nivelul ambelor categorii de indicatori.4. 2003. În cazul în care ameninţarea este rezolvată rapid. În toate societăţile. răspunsurile de urgenţă scad în intensitate şi starea fiziologică revine la normal.678-679) 1. ne putem dori să fim independenţi dar circumstanţele ne obligă să rămânem dependenţi. Reactivitatea la stres reprezintă ansamblul de manifestări fizice şi psihologice care au loc în interiorul nostru ca urmare a acţiunii factorilor de stres( apud.. Legeron. În alte situaţii. (apud. însă.. în acelaşi timp fiind îndemnaţi să-i ajutăm pe ceilalţi şi să cooperăm. Intimitate versus izolare. (apud.. Exprimarea impulsurilor versus standardele morale. datorită faptului că afectează organizmul ca un întreg. Cooperare versus concurenţă. P. Bem. R. În Pagina 15 din 68 .E. 1974.

în absenţa unor cauze care să le provoace. R. noduli limfatici micşoraţi.E. D. R. 1.685.Atkinson. L. Reacţiile psihologice la stress. C.Atkinson.. L. etc.J.. E.. Bem. îi predispun atât pe oameni cât şi pe animale la îmbolnăvire. C. (apud. Se pare că expunerea la stresori intermitenţi( expunerea ocazională. Atkinson. Atkinson.. Astfel. cursuri si referate postate de utilizatori. E. dar cu perioade de revenire).E. de la bună dispoziţie când evenimentul este solicitant dar controlabil.tocilar.. R. 1989).. generând boală. idea că stresorii pot avea efecte benefice în anumite circumstanţe a generat un interes sporit printre cercetători. apud. În ultimul timp.. cazul în care situaţia stresantă continuă. p. teamă şi îngrijorare nemotivată. R.. Atkinson. 2002. L.Atkinson. R.(apud. 2002. p... Bem.Vizitati www. E. Dienstbier.J. R. Selye. a) Reacţii emoţionale Situaţiile stresante produc reacţii emoţionale diverse. migrenele. E.681). Stările de anxietate sunt însoţite de fenomene organo-funcţionale ca: palpitaţii.685. Smith. C.E. tulburări digestive. tulburările funcţionale ca: aergiile.E.. C.4. R. Aceasta reprezintă o tulburare a afectivităţii manifestată prin stări de nelinişte. R.681) Anxietatea este cel mai frecvent răspuns la stres..(apud. C. Atkinson. hipervigilenta. probleme endocrine ca diabetul sau o boală tiroidiană.ro ! Arhiva online cu diplome.Atkinson. p. L.( apud Cungi. 1979) Reactiile fiziologice la stres se pot concretize astfel: dificultati la instalarea sau mentinerea somnului...Atkinson. furie. Smith. etc.(apud. 2002. Smith. Bem. apud..J. Paul-Popescu. Smith. L. acţiunea pe timp îndelungat a agenţilor stresori. 2003.. D. D. 57) Pagina 16 din 68 . pe măsură ce se încearcă adaptarea la un stresor cronic.. cresterea tensiunii arteriale.. p. la anxietate. 2002. transpiraţie. În cazul în care situaţia stresantă continuă. poate avea beneficii ulterioare... D. Aceste modificări reduc capacitatea organismului de a rezista la agenţi stresori. şi depresie. oboseala. emoţiile noastre se pot comuta pe rand între oricare dintre acestea. Bem. (apud.E. C. R. Bem. R. 2002. problemele de piele. D..J. p. concretizate prin întărirea organismului. 27).2. în funcţie de succesul eforturilor noastre de adaptare. Atkinson. greutate în respiraţie. apare un alt set de răspunsuri interne.685) Cercetările de laborator au arătat că expunerea la un stresor pe o perioadă lungă de timp produce diferite modificări în organism: glande suprarenale mărite. N.J. E. ulcere stomacale.. modificarea parametrilor vitali. p. (apud. Smith. p.

R. la unii indivizi se poate observa şi o deteriorare cognitivă concretizată în: greutatea de concentrare . D. C. pesimism faţă de viitor. În situaţie patologică.40-41).tocilar. principiile morale sau etice care conduc viaţa cuiva devin mai lejere şi scade puterea de autocontrol. E. J. Melgosa. Agresivitatea legată direct la sursa de frustrare nu este întotdeauna posibilă sau disponibilă. Din punctul de vedere al personalităţii creşte nerăbdarea.J. b) Deteriorarea cognitivă În plus faţă de reacţiile emoţionale la stress. 2002. pp.36-37). Melgosa.E.( apud.Vizitati www.( apud. uneori sursa este vagă sau intangibilă.( apud. sentimente de neajutorare.( apud. cursuri si referate postate de utilizatori. L.122) Furia este o altă reacţie comună la o situaţie stresantă. individul care suferă de depresie poate să ajungă la o stare extremă de scădere a nivelului energetic. 2000. Depresia reprezintă una din problemele psihologice cele mai mari cu care se confruntă societatea actuală. pp. scăderea memoriei. Mintea sa este incapabilă de o analiză adecvată şi de o evaluare a situaţiei prezente sau viitoare. Modul de gândire al individului care se confruntă cu prea mult stress nu urmează direcţii logice şi coerente în cadrul unui sistem ordonat ci este dezorganizat. tulburări ale apetitului alimentar.. Persoana nu ştie ce să atace şi caută un obiect pe care să-şi descarce sentimentele. 38-39). creşterea descurajării şi scăderea dorinţei de viaţă . fiind unul dintre riscurile finale ale stresului. Bem. Pagina 17 din 68 . În ceea ce priveşte concentrarea atenţiei individual stresat se poate confrunta cu dificultatea mintală de a rămâne concentrat pentru o activitate grea sau cu pierderea frecventă a atenţiei. Pe lângă problemele fizice reale. 2000. 2000.(apud.ro ! Arhiva online cu diplome. În situaţia normalităţii psihice.Atkinson.1985. J. p. depresia se caracterizează printr-o stare de activitate scăzută. greutatea de organizare a gândurilor în mod logic.. pp... Atkinson. R.681) Mulţi specialişti au făcut legătura dintre agresivitate şi frustrare susţinând faptul că agresivitatea se datorează acesteia. deteriorarea performanţelor. lipsă de reactivitate la stimuli şi neajutorare.... Aceasta poate duce la agresivitate. Smith. înstrăinare . p. individual poate bănui apariţia unor boli imaginare (ipohondrie). autoritarismul şi lipsa de consideraţie faţă de ceilalţi . J.P.. Efectele stresului în aria emoţională se pot concretiza în funcţie de gravitatea perceperii situaţiei în dificultatea menţinerii relaxării atât din punct de vedere emoţional cât şi fizic. sentimente de incapacitate şi inferioritate. J. Melgosa. intoleranţa . Chaplin.

.(apud. Această deteriorare cognitivă poate proveni atunci când.( apud.ro ! Arhiva online cu diplome. etc. 2000. supraimpliocate.36-37).. Floru. cursuri si referate postate de utilizatori.( apud. R..E. nivelul de energie poate fi fluctuant de la o zi la alta. pp. astfel încât. D. R. cu atât este mai probabilă apariţia deteriorării cognitive. Atkinson. de exemplu. vulnerabilitate la accidente. pp. ei sunt pradă unor sentimente deneâncredere în forţele proprii. individual afectat de stres are tendinţa de a le rezolva cu un număr mare de greşeli. J. Bem. ( apud.Vizitati www. În ceea ce priveşte rezolvarea de probleme. numeroşi autori semnalează ameoliorări semnificative ale răspunsurilor la sarcini efectuate în condiţii stresante. individual se poate confrunta cu incapacitatea de a se adresa verbal unui grup de persoane într-o formă satisfăcătoare (bâlbâială.131) c) Reacţii comportamentale Influenţele stresului asupra comportamentului se pot concretizează în: lipsa răbdării. C. le este dificil să se relaxeze. comportamente impulsive. pot apărea ticuri şi reacţii stranii care nu sunt caracteristice celui în cauză. cu cât persoanele sunt mai furioase. J. p. specific persoanelor ostile . pp. Melgosa.. Specialiştii au constatat că indivizii care manifestă acest pattern sunt extrem de competitivi şi orientaţi spre realizare. În ceea ce priveşte limbajul. Un pattern comportamental care a primit o mare atenţie este pattern-ul de tip A . R. Deşi în exterior arată încredere în sine. intensitatea stresului. dependenta de alcool si narcotice. fumat excesiv.36-37). Smith. Melgosa. scăderea cursivităţii vorbirii). iritabilitatre.Atkinson.. 2000.J. Cu toate acestea. E.tocilar.. Acestr efect paradoxal poate fi explicat dacă ţinem seama de toţi factorii care intră în ecuaţie: natura sarcinii. 1974. Stresul şi strategiile de coping Pagina 18 din 68 . o activare emoţională intensă poate interfera cu procesarea mentală a informaţiei. nerăbdătoare. cu tendinţa de scădere. Aceşti indivizi au dezvoltat un simţ al urgenţei temporale. crize emotionale. nivelul insomniei creşte. 2002. mai anxioase sau frustrate după acţiunea unui stressor. L. se forţează să facă cât mai multe lucruri într-un timp cât mai scurt şi devin nervoşi şi nerăbdători când se confruntă cu întârzieri sau cu indivizi pe care îi consideră incompetenţi. bulimie sau anorexie.. 699-702) 1. agresive. particulatităţile individuale. poate intervenii absenteismul de la serviciu sau de la şcoală.5.

R. -au (necesită) flexibilitate . p.705-709). Smith. pe când. ( Chaplin.1998) MECANISME DE COPING -procese (sub)conştiente -produse în contact cu realitatea . Opoziţia dintre mecanismele de apărare şi strategiile de coping În literatura psihanalitică există o îndelungtă istorie a controlului. p. ele schimbă pur şi simplu modul în care o persoană o percepe sau se gândeşte la ea. Pagina 19 din 68 . -permit confruntarea cu realitatea . Astfel.Vizitati www. MECANISME DEFENSIVE -procese inconştiente . L. 1966. -distorsionează (mai mult decît cele de coping) realitatea . sunt rigide . -produse la interfaţa ego-id . În 1963. Norma Haan propune diferenţierea dintre mecanismele de apărare şi coping. Atkinson. Compararea mecanismelor de coping cu cele defensive(apud. p.. -implică scop şi perspectivă (sunt orientate spre prezent şi/sau viitor).1. -implică automatisme.2002 pp.( apud. D. -sunt orientate spre interior sau exterior..105) Literatura de specialitate poate face referire la coping utilizând şi termenul de adaptare. C. cursuri si referate postate de utilizatori.E. mecanismele de apărare implică un element de autoînşelare.275-276) Tabel nr.81) 1. Freud a utilizat termenul de mecanisme de apărare pentru a se referii la strategiile inconştiente folosite de indivizi pentru a face faţă emoţiilor negative. În viziunea ei mecanismele de coping reprezintă forme adecvate şi sănătoase de funcţionare ale eului. Copingul desemnează “maniera caracteristică a fiecărui individ prin care acesta face faţă mediului social şi fizic. Bem.tocilar. -sunt procese post-afective . J.. mecanismele de apărare reflectă modalităţi inadecvate sau patologice de a face faţă ameninţărilor.1. Atkinson.ro ! Arhiva online cu diplome. 1985.S. R. -preced sau succed reacţiei de stress.. (Băiceanu.A. sau control.5.J. -orientate predominant spre trecut. 2004. Dictionary of psychology. Lazarus. Aceste srategii nu modifică situaţia stresantă.Băban.P. -orientate spre blocarea pulsiunilor instinctuale interne . modul în care îşi mobilizează resursele pentru a face faţă la stres”.. -permit exprimarea afectivă .. E.. L. -blochează exprimarea afectivă . R. ( apud.

. Smith. P.2002 pp.. Strategiile centrate pe problemă pot fi diri jate nu numai către schimbarea mediului înconjurător ci şi spre interior când persoana poate Pagina 20 din 68 .E. E.Astfel.. Legeron. -au eficienţă situaţională. fie către controlul situaţiei stresante.. procesele de coping putând înlătura efectele negative ale stresului. raţionamentele şi comportamentele unui individ. ceea ce are o mai mare importanţă. Atkinson. pe când cea orientată către controlul situaţiei stresante se numeşte „ centrată pe problemă”.( apud. cursuri si referate postate de utilizatori. ci sunt nişte strategii de ajustare pe care le adoptăm în funcţie de factorul de stres.tocilar. Atkinson. Legeron. D. Modul în care se va dezvolta reacţia unui individ depinde în mare măsură de emoţiile. R.Vizitati www. P. ( apud.6. 2003.148-149).2. 1995) Prin studiul proceselor de coping s-a schimbat profund modalitatea în care se concepea stresul. Strategiile utilizate pentru rezolvarea unei probleme includ: definirea problemei. Bem. Procesele de coping Procesul de coping poate fi definit ca modul în care gândim şi acţionăm pentru a remedia aspecte negative ale unei situaţii stresante. C.Acesta se poate orienta fie către diminuarea reacţiei de stres. P. Emoţiile şi activarea fiziologică provocate de situaţii stresante sunt deosebit de neconfortabile. 1.. p.702-705). p. implementarea alternativei selectate. ci prin modul în care gestionează el situaţia.. nu se mai încearcă descrierea şi înţelegerea reacţiilor de stres prin intermediul situaţiilor cu care este confruntat subiectul( factorii de stres).. Forma de coping în care individul acţionează către diminuarea reacţiei de stres se numeşte „ centrată pe emoţie”. M. -au organizare ierarhică : mature vs. Legeron.( apud. Paulham. 2003.ro ! Arhiva online cu diplome. Bourgeois. 2003. . imature.J. generarea soluţiilor alternative sub forma costurilor şi beneficiilor şi alegerea uneia dintre acestea. ( apud. R. Procesele de coping nu constituie trăsături de personalitate implicite individului. Controlul centrat pe problemă. L.149).. iar acest disconfort îl motivează pe individ să acţioneze pentru a-l diminua.. I. apud.

Suls. cursuri si referate postate de utilizatori. L. schimba ceva în ea însăşi.. apud. C..J. Bem. Bem. Billings şi Moss. Atkinson. E. L. De regulă. R. sprijin social. Smith. Atkinson. E. R.ro ! Arhiva online cu diplome.E. Unii cercetători le-au împărţit în strategii comportamentale şi strategii cognitive. D..2002. identificarea unor surse alternative de satisfacţie sau învăţarea de noi deprinderi. apud. C. R. Cercertările arată că. cu confundarea dorinţelor cu realitatea. (apud. J. Fletcher.tocilar. P. R.. Smith. care se manifestă prin căutarea de informaţii. Atkinson. Moss. strategiile cognitive includ renunţarea temporară la gândurile despre diferite probleme şi reducerea ameninţării prin schimbarea semnificaţiei situaţiei. Lazarus şi Folkman. D. (apud. Atkinson. Atkinson. L. individul utilizând o strategie activă ( apud. R. cu negarea şi tendinţa periculoasă de refugiu din realitate. D. E. Atkinson. p. p. de momentul apariţiei acestora şi de durata evoluţiei lor. oamenii recurg la metoda de control centrat pe emoţie pentru a preveni ca emoţiile negative să îi copleşească şi să-i împiedice în acţiunile lor de rezolvare a problemelor.. caracterizat prin comportamente de fugă. Bem. tipul de coping vigilent se traduce prin înfruntarea situaţiei.2002. 1985).703) O altă modalitate de clasificare a diferitelor forme de coping constă în distincţia între tipul de coping „ evitant”. Cercetările arată că cei care tind să utilizeze această metodă în situaţii stresante prezintă niveluri scăzute de depresie atât în timpul cât şi după situaţia stresantă.. Smith. Pagina 21 din 68 . 1984. de evitare sau de agresivitate. apud. 1988). Diverse studii au arătat că adaptarea slabă la stres este asociată cu un anumit control al confruntării. descărcarea furiei sau căutarea sprijinului emoţional al prietenilor. Există multe modalităţi prin care indivizii pot încerca să facă faţă emoţiilor negative.E. (apud. Dacă strategiile comportamentale includ angajarea individului în exerciţii fizice. de resemnare sau fatalism şi tipul de coping „ vigilent” . Cu câtă îndemânare poate individul să folosească aceste strategii depinde de experienţa şi de capacitatea sa de autocontrol..J. Fiecare dintre formele de coping are avantajele şi dezavantajele sale şi se va dovedi mai mult sau mai puţin adaptativă în funcţie de factorii de stres. deşi strategiile comportamentale şi cognitive pot fi f lexibile. Legeron.E..2002..Vizitati www.. atitudini de negare. B.... apud.J. R. 1984) Controlul centrat pe emoţie. 2003.. ele induc individului doar stres. C. dezvoltarea de planuri de acţiune şi căutarea de mijloace. Dacă tipul de coping evitant reduce tensiunea emoţională individul utilizând o strategie pasivă. Acest lucru se poate concretiza prin modificarea nivelurilor de aspiraţie.149-150..

idei. p. 1979. se axează întotdeauna pe dinamica anumitor motive. ( apud.1.Teoriile motivaţiei din perspectiva motivaţiei academice Motivaţia a fost abordată din punctul de vedere al mai multor teorii. p.ro/referat-Motivaţie_si_invatare-html) Învăţarea este o activitate dificilă care necesită o bază motivaţională optimă pentru a-l menţine pe student în sfera solicitărilor ei specifice. Factorii care pot să intre în componenţa conduitei de învăţare a studentului sunt foarte diverşi: aspiraţia spre un nivel de performanţă foarte înalt. acţiuni. coerenţă şi direcţie actelor ei. 1979. sentimentul datoriei.Conceptul de motivaţie academică Motivaţia reprezintă ansamblul de mobiluri: trebuinţe.referat-şcoala. determină.În general studiile din psihoPagina 22 din 68 . CAPITOLUL 2: MOTIVAŢIA ACADEMICĂ 2. p. cursuri si referate postate de utilizatori.298) Motivele reprezintă acele cauze de ordin mental: imagini. fapte şi atitudini ce stau la baza conduitei acţionale sau de cunoaştere a omului. învăţarea.. judecăţi. sau motivaţia învăţării. conferă sens. motivaţia operează ca un sistem dinamic aigurând programul de adaptare la mediu al subiectului. emoţii. determinând anumite tensiuni emoţionale. Fiind produsul întâlnirii biologicului cu socialul. care apar ca rezultat al reflectării în conştiinta celui care învaţă a obiectelor. p.Vizitati www.298) 2. ambiţia de a-I depăşi pe alţii şi de a ocupa un loc fruntaşîn ierarhia valorică a grupului şcolar din care fac parte etc. dorinţa de a obţine note mari. orientează. D. 1977. ca orice altă formă de activitate. Dicţionar de Pedagogie. constituie totalitatea motivelor care în calitatea lor de condiţii interne ale personalităţii.2.(sursa:http://www.15) „Indiferent de conţinuturile pe care le formează în plan psihologic individual.297) Motivaţia academică.tocilar. situaţiilor si cerinţelor mediului care intra în relaţie cu trebuinţele sale. explică de ce aceasta se furnizează energia necesară funcţionării şi menţinerii activităţii de produce.ro ! Arhiva online cu diplome.( Dicţionar de Pedagogie. atracţii .” (Dicţionar de Pedagogie.Motivaţia învăţare. organizează şi potenţează intensitatea efortului de învăţare. 1979.(apud. Vintilescu. fiecare dintre acestea vizând însă conceptul din punctul propriu de vedere.

interpunându-se între stimulii externi şi reacţiile persoanei Pagina 23 din 68 . În rândul specialiştilor stimularea motivaţiei prin intermediul recompensei a stârnit controverse. umanistă.. interesul scade. În ceea ce priveşte determinarea comportamentului. demotivându-i tocmai pe cei care au cea mai acută nevoie de suport extrinsec. Teoria resurselor interne.S.tocilar.Vizitati www. Acest lucru este negat de Fischer care demonstrează constanţa rezultatelor obţinute de un lot de subiecţi motivaţi intrinsec.Teoria recompensei.S. p15) Impactul recompenselor este negativ când nu se vizează atingerea unor standarde de calitate ci doar realizarea unei sarcini 2. cursuri si referate postate de utilizatori.2. Straw. pedagogie se opresc doar la cele patru mari abordări :behavioristă. În concepţie umanistă apare teoria resurselor interne ca reacţie împotriva tendinţei de a privi comportamentul uman ca răspuns doar la factorii externi de mediu. E. mediul constituie factorii de incitare sau de precipitare. indiferent de fluctuaţia retribuţiei financiare. 2005.2. E.2. susţin că atunci când se primeşte o recompensă pentru un rezultat motivat intrinsec. Rogers şi alti specialişti se opun behaviorismului accentuând importanţa componentelor cognitive şi psihice şi descriu motivaţia ca depinzând de factorii interni. Practicarea suprautilizării recompensei şi pedepsei în contextul şcolar duce la pierderea potenţialului acestora. Acest lucru poate fi afirmat însă doar în cazul motivaţiei extrinseci datorită faptului că..1. cognitivă şi socială. Pentru Guzzo. iar cele negative îl diminuează. conform căreia consecinţele pozitive întăresc comportamentul. Magher. Maslow. în cazul motivaţiei intrinseci rezultatul obţinut reprezintă o satisfacţie interioară pe care recompensa nu o poate diminua nici nu o poate întări. şi Morgan. în timp ce factorii interni sunt legaţi de motive .( apud. 2005. de aici rezultând elaborarea „legii efectului”. Magher.( apud. recompensele pot avea efecte în funcţie de caracteristicile lor variate ce nu pot fi preconizate. p15) 2. Cadler. În urma cercetării făcute pe forţa recompensei behavioriştii au reuşit să surprindă impactul acesteia asupra comportamentului.ro ! Arhiva online cu diplome. iar motivaţia intrinsecă poate fi afectată de latura materială.

2.Teoria atribuirii. noroc. grad de stabilitate sau instabilitate. 2. Astfel. cursuri si referate postate de utilizatori. Cercetările arată că de regulă succesul este atribuit factorilor interni iar eşecul celor externi. În ceea ce priveşte învăţarea. aceasta acoperind numai activitatea de adaptare. Astfel. Cele cinci niveluri se explică cu ajutorul motivaţiei de autorealizare. o ambianţă netensionată. efort. În ceea ce priveşte motivaţia pentru învăţare aceasta corespu nde trebuinţelor de dezvoltare şi se poate concretiza doar în cazul satisfacerii trebuinţelor de deficienţă. o altă trebuinţă poate să apară ca motivaţie. teoria atribuirii încearcă să descrie explicaţiile studenţiilor asupra propriilor rezultate. Pagina 24 din 68 . mecanismul bazându-se pe capacitatea de autoapărare a eului. dimensiune controlabilă sau necontrolabilă. de echilibrare cu mediul. aptitudini. 2. toate acestea distribuite pe trei dimensiuni: cauze interne sau externe. sistematic şi dinamic. -după satisfacerea trebuinţelor elementare. o stimă de sine ridicată. motivaţia de invăţare se dezvoltă prin încurajarea utilizării resurselor interne în nevoia de competenţă. În viziunea umaniştilor.2.Vizitati www. cauzele externe acţionează prin intermediul condiţiilor interne. -trebuinţele fiziologice au o prioritate absolută. doar având un confort fizic optim.abilităţi. vor fi posibile condiţii propice pentru a se putea aspira spre trebuinţe de dezvoltare. Primele trei niveluri din piramida lui Maslow se pot explica prin intermediul motivaţiei homeostatice.4. aflate la nivel inferior.Teoria ierarhică a trebuinţelor. stimă de sine. autorealizare. Următoarele cinci niveluri sunt de tip evolutiv şi rezultă din faptul că omul transformând mediul se transformă şi pe sine. Cele mai frecvente explicaţii iau ca reper factorii: capacităţi. Teoria lui Maslow se conturează într-un model ierarhic.3. dificultate a sarcinii. talente.ro ! Arhiva online cu diplome. susţinând şi direcţionând conduita.tocilar. bazat pe trei ipoteze: -comportamentul este determinat de căutarea satisfacţiilor raportate la trebuinţele fundamentale.

Între cele două forme ale motivaţiei există o relaţie de intercondiţionare: întotdeauna cauzele externe acţionează prin intermediul condiţiilor interne. 2. Astfel.2. În situaţiile în care motivaţia intrinsecă şi Pagina 25 din 68 . factori care deşi se dezvoltă sub impulsul celor externi au influenţa cea mai mare asupra întregului comportament.5. 2. definite în termeni de atractivitate/neatractivitate sau satisfacţie/nesatisfacţie. învăţarea este mult mai eficientă decât atunci când o face determinat de presiuni exterioare.3. Termenii utilizaţi pentru a marca scindarea sunt cei de motivaţie intrinsecă şi motivaţie extrinsecă. individul desfăşoară activitatea pentru că aceasta îi dă satisfacţii prin ea însăşi. iar cauzele interne sunt favorizate de condiţiile externe. cursuri si referate postate de utilizatori. instrucţiunile. Chiar dacă sunt total diferenţiate de caracteristici proprii cele două tipuri de motivaţie nu se pot trata separat. ea fiind puternic legată de interes şi de satisfacţia învăţării. În raport cu învăţarea. subiectul se va strădui să înveţe mai mult şi mai bine în funcţie de felul în care apreciază satisfacţia obţinută în raport cu relaţia dintre efortul depus şi expectanţe. Dacă studentul are dezvoltată mai mult motivaţia intrinsecă nu va învăţa sub presiunea ideii nereuşitei la examene.ro ! Arhiva online cu diplome. diferenţierea realizându-se doar la nivel teoretic. atitudinea activă în faţa dificultăţilor.Ei alcătuiesc condiţiile exterioare care includ: condiţiile economice. motivaţia internă se referă la dorinţa de a se cultiva. cu conţinutul şi finalităţile sale. Expectanţa reprezintă relaţia percepută dintre efort şi performanţă indicând reprezentarea mintală a rezultatelor scontate. Motivaţie extrinsecă versus motivaţie intrinsecă. Conform acestei teorii performanţa în activitate este direct proporţională cu efortul depus.tocilar. motivaţia este fie intrinsecă. În ceea ce priveşte motivaţia pentru învăţare. Teoria expectanţei.Factorii externi care determină motivaţia sunt cei care constituie ambianţa în care trăieşte individul. regulamentele şcolare. În cazul studentului . Când studentul învaţă pentru sine. aptitudinile. pe scale bipolare pot fi evaluate sentimentele elevilor faţă de efectele (satisfacţiile) activităţii de învăţare. programele şcolare. fie extrinsecă. sensibilitatea. social politice. planurile de învăţământ. Factorii interni care determină motivaţia pot fi convingerile.Vizitati www. În cazul motivaţiei intrinseci. În cadrul motivaţiei academice are loc o scindare în două a acesteia în funcţie de sursa externă sau internă care o determină.

. pe când motivaţia intrinsecă este dorinţa de a adopta un comportament de dragul acestuia şi de a fi eficient. D.. dorinţa de a fi pe plac părinţilor. dorinţa de a fi lăudat sau de a ieşi în evidenţă. 2001. D. 2002.îşi are punctul de plecare în afara personalităţii celui care învaţă. obţinerea unor recompense sau evitarea pedepsei. Schanb. pp. Tabel nr. Motivaţie intrinsecă . ci ca pe un proces a cărui recompensă rezidă Pagina 26 din 68 .K. p.tensiunea se naşte ca urmare a punerii în funcţiune a unor stimulenţi externi. p. Motivaţie intrinsecă versus motivaţie extrinsecă. 451) Motivaţia extrinsecă este generată de factori sau stimuli exteriori învăţării cum ar fi: concurenţa.. motivele intrinseci sunt directe şi satisfac tocmai prin îndeplinirea acţiunii adecvate. E. interesul sunt scăzute. p15) Motivaţie extrinsecă . G. studentul învaţă fiind interesat de obţinerea unor note bune şi nu de procesul de învăţare sau de conţinuturi în sine. 2001.G. Magher.183) După alţi autori. responsabilităţii. p. În funcţie de dominanţa acestor motive se poate vorbi de felul motivaţiei.este consubstanţială actului de învăţare ca act preponderent cognitiv.S. Zenke. apud. motivaţia extrinsecă înseamnă căutarea recompenselor externe şi evitarea pedepselor. Creţu. 9-10) Motivele extrinseci sunt indirecte şi exterioare acţiunii în cauză. dobândirea unor facilităţi sau a unor poziţii privilegiate. H.(apud. Conform motivaţiei extrinseci.Vizitati www. . sau a utilităţii saciale. 2005.în mod subiectiv.tocilar.( apud.2. de pedeapsă.Mayers. .fiind motivat intrinsec.( apud. făcând ca învăţarea să pară o preocupare obositoare.. stimularea ia forma unei trăiri emoţionale negative ca teama de eşec. cursuri si referate postate de utilizatori.( apud..11) Motivaţia extrinsecă este un ansamblu de impulsuri comportamentale care îşi au originea într-o întărire pozitivă sau negativă. . prestigiului. motivaţia extrinsecă poate chiar să ridice nivelul motivaţiei intrinseci. McLloyd şi Morgan.( apud.sursa ei rezidă în menţinerea în permanentă stare activă a trebuinţelor de orientare şi investigaţie a studentului. 2002. Creţu. D.ro ! Arhiva online cu diplome. prin învăţare studentul nu mai vede doar un mijloc deobţinere a unei recompense sau de evitare a unei pedepseşi nici nu percepe activitatea ca pe o expresie a tensionării sale in sferele datoriei.

. „vreau sa fiu cât mai folositor oamenilor”. E. 2. in cadrul aceluiaşi subsistem e activitate şi într-un fel coincid.motivaţia extrinsecă deşi poate fi intensă este de scurtă durată.este o motivaţie puţin eficientă care se soldează adesea cu asimilarea formală. V.este intensă şi de lungă durată datorită faptului că procesul care constă în activitateaîn sine se poate relua la nesfârşit. „învatând contribui la prestigiul facultăţii”. în activitatea de învăţare în sine. de a fi apreciat.în centrul motivaţiei intrinseci se află curiozitatea epistemică. .4. teama de consecinţe şi ambiţia (concurenţa cu ceilalţi).37) a) Motivele socio-morale decurg din dorinţa studentului de a fi util. instabilă. p.tocilar. . cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. p. de ordin afectiv.12-16) . aptitudinile speciale. Preda. . 2005. Motivul reciprocităţii intră tot în categoria motivelor socio-morale şi este exprimat de studenţi în diferite forme ca: „îmi Pagina 27 din 68 . Magher. motivele care îi determină pe studenţi să înveţe sunt de mai multe feluri: socio-morale. succesul sau insuccesul şcolar. de a produce ceva util sau de a-şi face datoria. tendinţele normative.S. În categoria motivelor sociomorale intra cele care au scopuri un caracter social şi care se concretizează în afirmaţii de genul următor: „învat din datorie fata de anul din care fac parte”. dobândind valenţe activatoare. de a ieşi în evidenţă. ale autorealizarii. Ceea ce trebuie semnalat este faptul că atât motivaţia intrinsecă cât şi cea extrinsecă duc la creşterea randamentului şcolar. furnizând învăţării o întărire discontinuă. 1991. cognitive. ceea ce impune reluarea şi repetarea cu o frecvenţă den ce în ce mai mare a procedurii de stimulare din exterior. Unul dinre obiectivele esenţiale al procesului de învăţământ este găsirea formulei optime de îmbinare a motivaţiei intrinseci cu cea extrinsecă. profesionale.( apud. nesatisfăcătoare a cunoştinţelor . . Motivele de învăţare la studenţi Pentru o activitate complexă cum este învăţarea nu se poate indica doar un singur motiv declanşator. Astfel.( apud.. datorită satisfacţiei pe care o furnizează prin sine.Vizitati www.în cadrul motivaţiei extrinseci există dorinţa de afiliere. pentru a compensa efecul stingerii ei rapide.motivul şi scopul învăţării se regăsesc pe acceaşi treaptă.

Toate aceste motive constituie trairi afective ale studenţilor izvorâte din relaţiile cu diferiţi factori implicaţi în procesul învăţării lor şcolare: profesori.tocilar. p. 2005. Din răspunsurile studenţilor reiese că succesul pe care ei doresc sa-l obţină vizează trei direcţii: situaţia şcolară (note bune. . Ele reflectă atitudinea studenţilor faţă de sarcinile si cerintele ce vin din partea acestora. Astfel de motive sunt traite de studenţi ca tendinţe care îi determină să înveţe pentru a-şi asigura pregătirea necesară în vederea viitoarei profesii. „învăţ la toate disciplinele pentru că învăţarea îmi dă satisfacţii”.referat -şcoala.( apud.ro/referatMotivaţie_si_invatare-html) b) În categoria motivelor cognitive intră dorinţa studenţilor de a cunoaşte ce rezultă din nevoia de a şti. se poate manifesta prin atractia (interesul teoretic) exprimată de studenţi pentru unul sau mai multe obiecte de învatamânt: „rezolvarea exerciţiilor statistice îmi da o mare satisfactie”. dorinţa de a crea mulţumire părinţilor. cursuri si referate postate de utilizatori. „alţii ştiu mai multe şi poţi învăţa de la ei”. „învăţătura ma intereseaza. „pedagogia ma interesează în mod deosebit”. Pagina 28 din 68 . din curiozitatea epistemică declarată ca factor dinamic de bază al activităţilor de învăţare. „este înţelegător”.referat-şcoala. sentimentul de regret sau de ruşine faţă de profesori. Magher. „învăţ pentru că facultatea pe care mi-am ales-o pentru că mă pregăteşte pentru profesia pe care mi-o doresc”.. colegi. „învăţ ca sa devin un bun profesor”. (sursa:http://www. sentimentul datoriei faţă de parinti. anxietatea determinată de atitudinea rigida a unor profesori. parinţi.37) e) Motivele incluse în categoria succesului-insuccesului şcolar se grupează în jurul dorinţei de succes sau de evitare a insuccesului. respectul faţă de profesor (pentru că „explică bine”. „când esti cu colegii înveţi mai usor pentru ca este mai placut”.S.referat-şcoala. Acest lucru este exprimat prin afirmaţii ca: „învăţ pentru ca vreau să cunosc cât mai mult”. bursă. „uneori de la alţii înveţi mai repede decât singur”. place sa învăţ la şcoală pentru ca sunt împreuna cu alţii”.ro ! Arhiva online cu diplome. E.(http://www. îmi place”. de a înţelege. ( sursa:http://www. Teama de pedepsele aplicate de parinti.ro/referat-Motivaţie_si_invatarehtml) c) Sfera motivelor de ordin afectiv înglobează motivele cu o predominantă bază emoţională. „ cel mai mult învăţ la pedagogie”. atât pozitivă. cât şi negativă. simpatia faţă de profesor. de a descoperi. în ceea ce priveste învatarea lor. părinţi sau colegi se găsesc la polul negativ.Vizitati www. asa dupa cum reiese din însăsi modul în care ei se exprima: „mi-am ales această facultate ca sa devin ceva în viaţă”. „ne ajută mult”). La polul pozitiv se află dragostea si respectul fata de parinti. În acelasi timp.ro/referat-Motivaţie_si_invatare-html) d)Motivele profesionale reprezintă aspiraţiile studenţilor spre un ideal profesional (model de rol) mai mult sau mai putin clarificat.

„rezolv greu problemele pentru ca judec încet”. sau dimpotrivă. Magher. „ pedagogia mi -a plăcut la început din întâmplare – mi-au reuşit bine primele experiente şi asta a fost totul”. respectiv de a evita un insucces. vârstă la care se regăsesc majoritatea studenţilor. „vreau să fac impresie profesorilor”.. prestigiul în grupul din care fac parte şi aprecierea favorabilă a profesorilor. . Aceleaşi direcţii se conturează si în ceea ce priveste evitarea insuccesului. „învăţ pentru că doresc sa am succes în profesia pe care mi-am ales-o”. promovarea examenului. „n-am talent la limbi moderne”. „am talent”. (http://www.etc. să înveţe numai pentru a evita un nou insucces: „îmi place psihologia vârstelor pentru ca am primit totdeauna note mari”. Unii studenţi motivează alegerea facultăţii şi învăţarea la disciplinele care îi interesează prin prisma aptitudinilor pe care le deţin: „ma pricep mai bine la această disciplină”.S. „învăţ ca sa fiu un exemplu pentru colegi”. „nu-mi place istoria psihologiei. respectiv de eşec.ro/referat-Motivaţie_si_invatare-html) f) Motivele incluse aptitudinilor speciale includ motivele care susţin învăţarea la unele discipline de învăţământ prin prezenţa unor capacităţi însuşiri sau înclinaţii spre acestea. fără plăcere la unele obiecte: „nu ma pricep la acest obiect”. această categorie de motive cuprinde atât diferitele forme pe care le îmbracă dorinţa de a obţine succes. tot nu stiu pentru că mi-e frica sa nu primesc iar o nota proasta”.37) La vârsta primei tinereţi. Aşadar. şi dacă învăţ. E.„învăţ cu multa uşurinţa la unele discipline”. valoarea motivaţionala a aptitudinilor este conştientizată. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.(sursa:http://www. devin forţe însemnate mobilizându-i pe studenţi sa înveţe cu interes la un anumit obiect. etc). „doresc sa câstig admiraţia colegilor”. cât si cele care exprimă însuşi sentimentul de succes sau de insucces (eşec) în ceea ce studentul se asteaptă sa obţină prin el însuşi sau de la alţii.ro ! Arhiva online cu diplome.ro/referatMotivaţie_si_invatare-html) Pagina 29 din 68 . „n-aş vrea sa dau prilej colegilor să ma dispreţuiască”. e grea si tare aş vrea să nu mai am note mici”. strâns legată de dorinţa de autoafirmare a fiecaruia dintre studenţi).tocilar. Sunt incluse în aceasta categorie de motive şi raspunsurile studenţilor prin care precizează pentru ce învaţă fără interes. p. etc. Sentimentul de succes.referat-şcoala. Ca urmare. „am început sa învăţ la statistică pentru ca profesorul m-a ajutat sa câstig încrederea în mine”. să aspire la o profesie legată de acesta.( apud.referat-şcoala. 2005. „învăţ să nu am rezultate slabe”. „am aptitudini către domeniul ales”. în categoria succesului-insuccesului şcolar pot fi incluse motive enunţate de studenţi cu forme foarte diferite dar care exprimă totuşi aceleaşi tendinţe: „învăţ ca să obţin note bune”. odată trăite. „vreau să-i depăşesc pe alţii”. „învăţ să nu pic examenul”. respectiv a părinţilor (ultimele două direcţii depinzând în bună măsură de realizarea celei dintâi. „învăţ mult la pedagogie. „învăţ ca sa fiu printre primii”.

De exemplu. P. (apud.671) Cele cinci constructe social care stau la baza motivaţiei academice a studenţilor cognitive sunt: Percepţia adaptativă a autoeficienţei şi a autocompetenţei. Din perspectivă emoţională.. prin efort şi perseverenţă. În comparaţie cu moltivele. un student care îşi supraestimează în mod constant gradul de înţelegere al unui text va fi mai puţin probabil Pagina 30 din 68 .apud.R.tocilar. ei tind să încerce din răsputeri să persiste şi să realizeze sarcina respectivă din ce în ce mai bine. atunci când studenţii se aşteaptă să realizeze bine o sarcină..5. din perspective autoreglării. cercetările s-au concentrate pe studierea modalităţilor în care credinţele despre propriile capacităţi sunt associate achiziţiilor dobândite în urma învăţări şi asupra stabilirii rolului credinţelor în ceea ce priveşte motivaţia academică a studenţilor. P. Studenţii care se cred capabili să realizeze bine o sarcină sunt mult mai motivaţi decât cei care se cred mai puţini capabili şi care nu se aşteaptă să reuşească. care sunt mai generale şi despre care s -a discutat anterior constructele social-cognitive sunt mult mai situaţionale şi specifice. Acest lucru se manifestă la nivel comportamental..672)Trebuie menţionat însă şi faptul că există anumite pericole associate percepţiilor optimiste sau pesimiste în exces referitoare la eficienţă şi competenţe. pp. dacă studenţii îşi supraestimează în mod constant capacităţile există posibilitatea ca aceştia să nu fie motivaţi să-şi schimbe comportamentul în faţa feed-back-ului primit ce conţine informaţii despre slăbiciunile lor. (apud. decât cei care nu se încred în abilităţile lor de a performa bine. Una dintre descoperirile majore a celor mai recente modele ale motivaţiei pentru învăţare este aceea că. În conformitate cu această afirmaţie. Bandura. Modele social cognitive. Pintrich. 2. 2003. menite să răspundă la intrebarea: „ce îi motivează pe studenţi în contextual academic?”.R. pp. Pintrich. Pintrich.R. 1997). se pare că cu cât credinţele despre eficienţă şi competenţe sunt mai înalte cu atât motivaţia studenţilor pentru învăţare creşte.ro ! Arhiva online cu diplome. Cu toate că există o mulţime de modele şi constructe social-cognitive. Pe de altă parter. De asemenea trebuie menţionat şi faptul că studenţii încrezători în propriile forţe vor fi mult mai angajaţi în învăţare în ceea ce priveşte cogniţia . P.(apud.apud.2003. Schunk. doar cinci dintre acestea reprezintă focalizarea celor mai recente cercetări pe motivaţia studenţilor în contextual universitar. Motivaţia academică a studenţilor. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.

afective. din plăcere şi interes. care reflectă comportamentul iniţiat în sine. Cercetările din teoria autodeterminării au demonstrat importanţa localizării interne a cauzalităţii competenţelor în comportamentul adaptativ. 2002) Cel mai important lucru referitor la credinţele despre eficacitatea de sine şi despre propriile competenţe este ca acestea să reprezinte o percepţie corectă şi exactă a capacităţilor persoanei.( apud. dar controlul este perceput ca fiind extern persoanei aceasta căutând aprobări din partea celorlalţi. Pintrich. Acestea se referă la credinţele referitoare la cauzele succesului sau eşecului şi la cât de mult controlul perceput influenţează comportamentul. motivaţionale şi în ceea ce priveşte învăţarea şcolară. apud. într-un continuum pornind de la cel mai extern la cel mai intern stil: localizarea externă: reprezintă modalitatea cea mai externă de localizare a controlului caracterizată prin controlul exercitat de alţii. apud. P.Vizitati www. studenţii care cred că deţin mai mult control personal asupra învăţării şi asupra propriului comportament sunt mai predispuşi să aibă performanţe mai bune şi să dobândească achiziţii la un nivel mult mai înalt decât studenţii care cred că nu deţin controlul. Pintrich. Zusko.tocilar. Astfel.2002. Acest lucru este necesar pentru ca aceasta să se poată adapta. reflectă o activitate sau un comportament iniţiat pentru anumite valori instrumentale cu un grad scăzut de percepţie al controlului intern.ro ! Arhiva online cu diplome. Cercetările recente din această perspectivă au extins distincţia tradiţională a motivaţiei intrinseci de cea extrinsecă la o diferenţiere mult mai complexă. Gembeck şi Connel. (apud. Skinner. motivat să-şi schimbe modul general de a citi şi strategia folosită în cazul în care în realitate nu este un bun cititor. Atribuirile adaptative şi credinţele de control O altă familie importantă de constructe motivaţionale include atribuirile şi credinţele de control.R. cercetările curente bazate pe cea tradiţională (a autodeterminării) au diferenţiat patru stiluri motivaţionale de localizare a controlului. În contrast cu motivaţia intrinsecă. Schunck. 1998) Perry împreună cu alţi cercetători a arătat că nivelurile înalte de percepţie a controlului sunt diect proporţionale cu o mulţime de efecte benefice cognitive. prin constrângeri externe ca recompensele. Zimmer. Pagina 31 din 68 . Skinner şi alţi cercetători a descoperit că patternurile optime ale controlului perceput indică mult mai mult angajament în cee a ce priveşte şcoala şi niveluri mult mai înalte de achiziţionare. motivaţia extrinsecă. cursuri si referate postate de utilizatori. introiecţia: reflectă începutul internalizării valorilor. cu un înalt grad de percepţie al controlului intern. Din cercetările efectuate reiese faptul că tendinţa generală este aceea că..

apud. nivelurile înalte ale acestora sunt asociate unei angajări cognitive mai mari. cu cât stilurile sunt mai internalizate cu atât angajamentul în învăţare este mai mare. Interesul personal este diferit de curiozitate.tocilar. Interesul personal este o variabilă relativ stabilă ce reprezintă dispoziţia de durată a individului de a fi atras de un domeniu de activitaqte. unei angajări în învăţare mai mari şi unor nivele înalte de achiziţionare. Pintrich şi Schunk. costurile consecinţelor.ro ! Arhiva online cu diplome. 2002) Cercetările referitoare atât la interesul personal cât şi la cel situaţional au arătat că. performanţele sunt mai bune şi de asemenea starea de bine psihologică este mai mare ( scade stresul). de a se bucura sau de a-i face plăcere să fie implicat] într-o activitate anume. Pintrich. fiind o orientare mai mult extrinsecă către sarcină. utilitatea este definită în termini de percepţie individuală a utilităţii conţinutului sau a sarcinii. identificarea: aici se găseşte mai mult control intern şi aprobare proprie în ceea ce priveşte valorile şi scopurile. cercetările curente au arătat că un alt lucru care contează este modul în care studenţii consideră importanţa sarcinii de îndeplinit. importanţa realizării sarcinii. integrarea: reflectă un înalt control intern şi congruenţa între sine . Pagina 32 din 68 . în general existând o corelaţie pozitivă între acestea şi angajament. Aceste stiluri pot conduce la rezultate diferite. unde. este generat de gradul de interes al sarcinii în context. cursuri si referate postate de utilizatori. în contrast cu cel personal. În ceea ce-I priveşte pe studenţi se poate spune că. În teoria valorii de expectanţă sunt operaţionalizate credinţele despre valorile sarcinii în termeni de patru componente: interesul intrinsec.Vizitati www. Interesul situaţional. valori şi scopuri. 2000) Nivelurile înalte de interes În afară de credinţele despre competenţe şi control ceea ce determină motivaţia academică a studenţilor sunt şi interesele acestora.( apud. Nivelurile înalte de valori Cu toate că interesul reprezintă un factor important ce îi motivează pe studenţi să înveţe. O distincţie importantă din această arie de cercetare o constituie diferenţa dintre interesele personale şi cele situaţionale.Ryan şi Deci. care este o caracteristică personală corespunzătoare mult mai multor activităţi sau domenii. (apud. utilitatea percepută. Interesul intrinsec din acest model este similar celui personal prezentat anterior.

Ivirea unui obstacol în calea realizării ca şi nerecunoaşterea sau apecierea defavorabilă obţiute la capătul unei activităţi intens motivate constituie cauze de stres psihic. tensiunea psihică îşi are originea mai mult în pierderea prestigiului. Pintrich. În ceea ce priveşte motivarea şi orientarea comportamentului uman s-au realizat multe cercetări pe diferite constructe ale scopurilor şi rolul acestora în motivarea şi orientarea comportamentului uman.671-686) 2. cercetările au arătat că prin obţinerea unei recompense mari după o muncă efectuată cu succes nu înlătură în mod necesar stresul. Costurile credinţelor se referă la percepţia consecinţelor negative ce pot să apară prin angajarea în sarcină. deşi ameninţarea de a pierde o recomensă mare poate exercita un efect stresant. pe când celălalt s-a focalizat pe natura scopurilor achiziţionate şi orientarea dată de acestea. expunerea la mediocritate. apar ca factor stresant masi puternic decât volumul muncii sau dificultatea sarcinii. Eccles şi Wigfield. Pagina 33 din 68 .(Floru. Aceasta faţă de celelalte componente ale valorii sarcinii nu a fost investigată din punct de vedere empiric. ca şi de altfel. între stresul psihic şi recompensa propriu-zisă nu s-a putut stabili o relaţie directă. neconfirmarea propriei valori. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. P. De exemplu. succesul sau eşecul.R.Vizitati www. În ambele cazuri cercetările au arătat că atât conţinutul specific cât şi natura scopurilor servesc motivării şi direcţionării comportamentului în contextul şcolar. 1974. pp. Deşi s-a presupus că stresul s-ar putea datora faptului că recompensa nu gratifică efortul depus.. Pintrich. cât de centrală este percepută a fi sarcina pentru identitatea personală a individului.sau valoarea de realizare a sarcinii se referă se referă la cât de important este pentru individ să realizeze bine sarcina.79-82) În ceea ce priveşte consecinţele propriu-zise ale muncii. Importanţa. pp. apud.. În acest caz însă.. Pintrich.1996) Referitor la motivaţia studenţilor au existat două programe principale de cercetare dintre care unul s-a focalizat pe conţinuturile scopurilor şi multitudinea de scopuri pe care studenţii le pot achiziţiona în contextul şcolar. Astfel.tocilar.(apud.. 1995) Scopurile A cincea familie a constructelor social-cognitive ce influenţează motivaţia academică a studenţilor este reprezentată de scopuri şi de orientarea dată de către acestea.(apud. (apud.6. Motivaţia academică şi stresul locului de muncă la studenţii care muncesc Conduita studenţilor şi în general a oamenilor este orientată şi energizată de motivaţie. R. apud. Austin şi Vancoover. 2003.

Cerinţele de învăţare din mediul universitar pot fi foarte mari. În cazul în care intervine presiunea timpului . dar pentru mulţi alţii munca este mult mai mult însemnând angajamentul la o slujbă.tocilar. pedeapsa eventuală pentru nerespectarea termenului. cursuri si referate postate de utilizatori. redactarea unor referate sau lcrări de cercetare.Vizitati www. În situaţia în care angajatul este student există posibilitatea ca activitatea cotidiană de muncă şi învăţare să depăşească posibilităţile psihofizice ale acestuia şi să intervină suprasolicitarea ale cărei urmări sunt grave: surmenaj intelectual. discuţiile pe grupuri. chiar dacă într-o situaţie dată . Acesta poate fi definit ca fiind rezultatul cel mai daunator. fie part-time fie cu normă întreagă.În completare la toate acestea studenţii trebuie să deţină abilităţi de comunicare. spre deosebire de alţii care amână mereu ceea au de făcut. Din toate acestea rezultă faptul că studenţilor le poate fi destul de greu să se descurce chiar şi în cele mai bune circumstanţe când nu sunt nevoiţi să muncească şi îşi pot îndrepta întreaga atenţie spre a învăţa. ce se produce cand cerinţele postului nu se potrivesc cu resursele. Pentru mulţi dintre studenţi acest lucru înseamnă o schimbare majoră faţă de cerinţele întâlnite în timpul liceului.. dar devine stresantă atunci când intră în alcătuirea unei pobe de examen. 1996. elaborea unor studii de caz. într-un timp mult mai scurt. Există oameni care îşi dirijază diversele acţiuni după un program propriu pe care îl respectă. ambele categorii nu pot respecta termenul propus. Pentru majoritatea studenţilor munca este reprezentată doar de învăţarea academică.ro ! Arhiva online cu diplome. superficialitate. Pagina 34 din 68 . (Bloona. În cel mai multe dintre cazuri cerinţele cu care se confruntă studenţii în mediul universitar faţă de cele din liceu se concretizează prin: lecturarea mult mai multor cărţi. R. sunt lucruri obişnuite la orele susţinute în cadrul facultăţii. se pot confrunta cu lipsa de timp necesar pentru a se pregăti suficient pentru a face faţă cerinţelor şcolare. Atunci când studenţii trebuie să. aceeaşi sarcină intelectuală poate fi privită ca recreativă dacă se întâlneşte într -o revistă de cuvinte încrucişate.căt ameninţarea de eşec. nevroze. Dezbaterile.sau proiecte. articole. randament şcolar scăzut. capacităţile si nevoile angajatului. slăbirea interesului pentru studiu. pp.şi canalizeze atenţia şi către locul de muncă. fizic si psihic.488-492) In condiţiile vieţii actuale una dintre cele mai importante faţete ale stresului este stresul datorat locului de muncă. Studiile au arătat că apropierea de termenul fatal este mai stresantă pentru cei care obişnuiesc să amâne decât pentru cei care-şi controlează programul. pentru a-şi prezenta lucrările în faţa colegilor şi profesorilor. jocul de rol. Una dintre sarcinile ce i se atribuie primei tinereţi este inserarea în câmpul muncii. factorul stresant nu este atât apropierea termenului limită .

1: Studierea relaţiei existente între motivaţia academică şi stresul datorat locului de muncă pentru studenţii care lucrează. le vom prezenta: 1. Obiectivul nr.Obiectivele specifice ale acestei lucrări sunt: Obiectivul nr. 1.2 SCOPUL CERCETĂRII: Scopul lucrării de faţă este acela de a cerceta stresul şi a motivaţia academică la studenţii care muncesc. În continuare. Obiectivul 3: Studierea relaţiei existente între capacitatea de adaptare a studenţilor care lucrează şi a motivaţiei academice.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.tocilar.Obiectivele generale ale acestei lucrări sunt: Obiectivul nr.3. cursuri si referate postate de utilizatori.1.3.2. 1. METODOLOGIA CERCETĂRII 1.2: Studierea relaţiei existente între strategiile de adaptate utilizate de către studenţii care lucrează şi tipul de motivaţie dominantă utilizată în învăţare.1: Evidenţierea legăturii existente între motivaţia academică şi stresul studenţilor care muncesc.3. Scopul.OBIECTIVELE CERCETĂRII: Obiectivele acestei lucrări pot fi împărţite în două categorii: obiective generale şi obiective specifice sau operaţionale. Pagina 35 din 68 . obiectivele şi ipotezele cercetării: 1.

cu atât motivaţia intrinsecă creşte. CHESTIONAR SOLICITĂRI ŞCOLARE /MUNCĂ Chestionarul „Solicitări şcolare/muncă cuprinde 18 itemi şi conţine întrebări dihotomizate. Ipoteze În vederea atingerii obiectivelor mai sus menţionate.2: Evidenţierea legăturii existente între strategiile de adaptare folosite şi tipurile de motivaţie dominante utilizate în învăţare de studenţii care muncesc. au fost avansate următoarele ipoteze de lucru: IPOTEZA GENERALĂ: Cu cât nivelul stresului la studenţii care muncesc este mai mare cu atât nivelul motivaţiei academice tinde să scadă.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. 2. IPOTEZE SPECIFICE: IPOTEZA 1: Cu cât strategia activă de a face faţă la stres este mai mare cu atât motivaţia intrinsecă este mai mare.1. IPOTEZA 2: Cu cât motivaţia extrinsecă utilizată în învăţare este mai mare cu atât copingul de evitare este mai mare. Metode şi instrumente utilizate în cercetare. cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 36 din 68 . Obiectivul nr. întrebări scalate şi întrebări deschise. Obiectivul 3: Evidenţierea legăturii existente între tipul de motivaţie dominantă şi capacitatea de adaptare la studenţii care muncesc.tocilar. IPOTEZA 3: Cu cât capacitatea de adaptare la stres este mai mare. 2.

dacă au muncit şi înainte de facultate. recompensă. 2. provocare. cursuri si referate postate de utilizatori. etc. suport social şi utilitatea percepută. limitând liberatea de exprimare a subiectului dar uşurând cotarea răspunsurilor. studenţilor nu li s-a cerut specificarea numelui ci doar a iniţialelor în vederea utilizării mai uşoară a datelor.2. Fiecare factor se calculează după următoarea formulă: Factorul plăcere = itemii: 1+8+15+22+29 Factorul provocare = itemii: 2+9+16+23+30 Factorul recunoaştere = itemii:3+10+17++24+31 Factorul recompensă = itemii:4+11+18+25+32 Factorul autonomie = itemii: 5+12+19+26+33 Factorul suport social = itemii:6+13+20+27+34 Factorul utilitatea percepută = itemii:7+14+21+28+35 2.Vizitati www. CHESTIONAR DE MOTIVAŢIE ACADEMICĂ Chestionarul de motrivaţie academică măsoară factorii de motivaţionali care orientează învăţarea. 4 = întotdeauna. Fiecare factor este alcătuit din câte 5 întrebări. 2 = uneori. subiecţii au posibilitatea să aleagă pe o scală dată o singură posibilitate de răspuns considerată de ei ca fiind definitorie în ceea ce-i priveşte. Întrebările: 9. Chestionarul este alcătuit din 35 itemi care împreună formează 7 factori motivaţionali: plăcere. dacă li se cer sarcini suplimentare la şcoală datorită faptului că munces.tocilar. 26 şi 30 sunt scalate invers. 19.fiecare întrebare fiind scalată de la 1 la 4 astfel: 1 = niciodată.ro ! Arhiva online cu diplome. autonomie. Prin intermediul întrebărilor deschise din chestiona se înregistresză opiniile referitoare la locul de muncă şi la şcoală. natura dificultăţilor cu care se confruntă studenţii datorită solicitărilor venite atât din partea locului de muncă cât şi a şcolii. CHESTIONAR DE REACŢII LA EVENIMENTELE COTIDIENE Pagina 37 din 68 . Întrebările dihotomizate obligă subiectul să aleagă între două posibilităţi de răspuns( Da sau NU). Întrebările dihotomice sunt menite să surprindă situaţia din momentul respectiv a subiecţilor: dacă muncesc în domeniul de specialitate. recunoaştere.3. Pentru o implicare serioasă în elaborarea răspunsurilor. În ceea ce priveşte întrebările scalate din chestionar. 3 = adesea.

Itemii din chestionar sunt grupaţi pentru a măsura mai multe strategii de a face faţă la stres astfel: .5. 2 = rareori. .de la 48 la 52 itemii măsoară căutarea de sprijin emoţional. 4. 5 = foarte des. 12. cursuri si referate postate de utilizatori.30) 2. 5 = foarte des. Pentru a măsura stresul pe diferite structuri chestionarul este împărţit astfel: Primii 6 itemi măsoară stresul fizic (1. 7.24 ) Următorii 6 itemi măsoară stresul ocupaţional ( 25.Vizitati www. 3 = uneori.. Chestionarul este alcătuit dintrun număr de 55 de itemi dintre care itemii: 2..de la 1 la 14 itemii măsoară copingul proactiv. Chestionarul dec reacţii la evenimentele cotidiene descrie reacţiile pe care subiecţii le pot avea în diferite situaţii stresante pe o scală de la 1 la 4 astfel: 1 = niciodată. CHESTIONAR DE REACTIVITATE LA STRES Chestionarul de reactivitate la stres măsoară reacţiile subiecţilor la stres în diferite structuri ale acestora. . 4 = întotdeauna.. .de la 53 la 55 itemii măsoară copingul de evitare. CHESTIONAR AL CAPACITĂŢII DE ADAPTARE LA STRES Chestionarul capacităţii de adaptare la stres este alcătuit din 25 de itemi şi măsoară gradul în care subiecţii fac faţă solicitărilor cotidiene. .de la 15 la 25 itemii măsoară copingul reflexiv.de la 30 la 39 itemii măsoară copingul preventiv.18 ) Următorii 6 itemi măsoară stresul intelectual ( 19. Pagina 38 din 68 .. 13. 2.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome...4. . 4 = de obicei. 15 şi 20 sunt scalaţi invers. 3 = uneori.. În cadrul chestionarului nu există itemi scalaţi invers.6) Următorii 6 itemi măsoară stresul comportamental ( 7.. Chestionarul este alcătuit din 30 de itemi scalaţi de la 1 la 5 astfel: 1 = niciodată. Trebuie semnalat că itemii : 3.. 9 şi 14 sunt scalaţi invers. 3 = uneori.. Itemii sunt scalaţi de la 1 la 5 astfel: 1 = niciodată..de la 26 la29 itemii măsoară modalitatea de organizare a strategiei.de la 40 la 47 itemii măsoară căutarea de sprijin instrumental... 2 = rareori. 2 = rareori. . 4 = de obicei.12) Următorii 6 itemi măsoară stresul emoţional ( 13. 6..

00..coping proactiv . prin 0. DIMENSIUNI INDICATORI VARIABILE INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ..00. 4. prin intermediul interpretării. p.. . Semnul “minus” indică o corelaţie negativă... 66). Cadrul conceptual al cercetării.. D. Pentru o viziune mai amplă a dimensiunilor. 2005.Vizitati www.25 ) REC ( 26. 75 ).. prezentarea acestora se va face în formă tabelară: Tabelul nr.14 ) REC ( 15.coping preventiv REC ( 30..ro ! Arhiva online cu diplome.anume că. Un coeficient de corelaţie este o măsură numerică sau un indice al gradului de asociere între două seturi de scoruri.coping reflexiv . . cursuri si referate postate de utilizatori.3.00 indică o asociere perfectă între cele două variabile.organizarea strategiei . 29 ) Pagina 39 din 68 . scorurile pentru cealaltă variabilă descresc... Metodele utilizate în analiza datelor...00. până la -1. în argumente pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei generale şi a ipotezelor secundare. Cramer. .. . transformându-se astfel. variabilelor şi indicatorilor. O corelaţie de 1.( apud. cel mai comun şi cel mai folositor este de departe coeficientul de corelaţie Pearson. 3.tocilar.( Howitt. Prin fixarea acestor obiective se poate surprinde seria variabilelor ce pot fi măsurate.. Corelaţia Pearson. 2006.. Semnul “plus” indică o corelaţie pozitivă-anume că scorurile unei variabile se măresc odată cu creşterea scorurilor celeilalte variabile. Există mai mulţi coeficienţi de corelaţie. D. În general. Cadrul conceptual al cercetării. şi totodată in vederea derulării sistemice a cercetării este necesară fixarea unor repere din care să rezulte un plan de lucru cu ajutorul căruia să se stabilească o serie de obiective ce au in vedere scopul intregii cercetări. S. Pentru evitarea abaterii de la tema studiată. E. Coeficientul de corelaţie Pearson presupune o relaţie în linie dreaptă între două variabile. în timp ce scorurile unei variabile cresc. cuantificate. p.39 ) REC ( 1.... Intervalul de valori este de la maxim +1. prelucrate statistic şi analizate. Magher.

21. 10. 55 ) CRS ( 1.autonomie C.... ..stres emoţional .. 35 ) C. 28..stres intelectual ...6 ) CRS ( 7. .stres fiziologic .odihna suicientă.plăcere de a învăţa 1.A.....Vizitati www..A ( 3.A. 9.utilitatea percepută . 33) C.52 ) REC ( 53.. -calmantele.coping de evitare REC ( 40.ro ! Arhiva online cu diplome. 16. 17. gradul de adaptare în muncă .24 ) CRS ( 25. 30 ) MOTIVATIE PENTRU INVĂŢARE ...M.. .M. reactivitatea la stres ..provocare CRS ( 13.consumul de alcool.30 ) CpA (1.căutare de sprijin instrumental -căutare de sprijin emoţional ..tocilar..stres comportamental 2. 29 ) C.stilul de coping . 26.(1.47 ) REC ( 48 .12 ) STRES . 22.. 1..activităţi recreative 3.. -consumul excesiv de dulciuri şi mâncare ..stres organizaţional .M.. 18 ) CRS (19. .fumatul.M.15.A. . 23. 8. . ( 5. 12.. 19...recunoaştere . Pagina 40 din 68 .A ( 7. cursuri si referate postate de utilizatori..M. . . 14. 25) C. ( 2.. -cafeaua. motivaţie intrinsecă .

4.S.adaptarea la şcoală .S.( 1.Ş.Ş.S.implicarea în muncă .50 20 Pagina 41 din 68 .implicarea în activităţile şcolare .M. Analiza statistică a vârstei subiecţilor.Ş. Vârsta subiecţilor Tabel nr. 27.A ( 6. 13. cursuri si referate postate de utilizatori. 17) C. N Valid Valori lipsă Media Mediana Modul 60 0 23.M ( 8. 3.M ( 2.S.M. 34 ) . solicitările datorate muncii SOLICITĂRI ŞCOALĂMUNCĂ 2.S. 9. 17 ) C.Ş.Ş.recompensă 24.) C.1.PREZENTAREA LOTULUI: Eşantionul de subiecţi aleşi pentru lucrarea de cercetare de faţă este fomat dintr-un număr de 60 de subiecţi ce fac parte din categoria studenţilor care muncesc.b.a. 20.23 21.suport social C. 13. 16 ) C. 2.ro ! Arhiva online cu diplome.M ( 12.S.tocilar. 11 ) C.adaptarea la C.Vizitati www. solicitările datorate şcolii muncă .M ( 5.Ş. 10. 18.) 1. motivaţie extrinsecă .M.gradul importanţei acordat muncii . 11.A ( 4. 31 ) C. 25.gradul importanţei acordat şcolii 4. 32 ) .M ( 5.

7 1. Tabel nr.0 33.7 88.0 Din cele de mai sus reiese faptul că din totalul de 60 de subiecţi.7 100. Analiza frecvenţ elor vârstei Frecvenţ a Procenta jul Procenta j valid Procenta j cumulat Valid 20 21 22 23 24 30 36 39 42 50 Total 20 10 12 10 1 2 1 2 1 1 60 33.3 100.7 1.0 16.7 98.3 1.0 70.7 3.3 91. Pagina 42 din 68 .7 20.7 3.3 16.3 96.7 3.7 100.7 1. Media de vârstă este de 23 ani.0 33.3 16.7 1.tocilar. 52 au vârstacuprinsă între 20 şi 24 ani. iar vârstaîntâlnită cu cea mai mare frecvenţă în lotul de subiecţi aleşi este de 20 ani ( modul).3 50.0 86. cursuri si referate postate de utilizatori.7 93.Vizitati www.7 3.0 16.3 1.5.3 1. iar restul de subiecţi( 8 ) până la 60 au vârstacuprinsă între 30 şi 50 ani.ro ! Arhiva online cu diplome.3 1.7 20.

Analiza statistică a genului subiecţilor Frecvenţă Procentaj Procentaj valid Procentaj cumulat 18.0 Valid masculin feminin Total 11 49 60 18.0 Pagina 43 din 68 .7 100.3 81.ro ! Arhiva online cu diplome.0 18. Genul subiecţilor Tabel nr.6.7 100.Vizitati www. vârsta 50 42 39 36 30 24 20 23 22 21 Figura nr 1.Vârsta subiecţilor. cursuri si referate postate de utilizatori.3 100.3 81.tocilar.

0 11.Genul subiecţilor. Analiza frecvenţelor în funcţie de facultatea de apartenenţă.7 6. gen 100 80 60 40 Procentajul 20 0 mascul in fem inin gen Figura nr.3% dintre aceştia reprezentând un număr de 11 subiecţi sunt de gen masculine.7 Pagina 44 din 68 .7 61.7 Procentajul cumulat 18.Vizitati www.tocilar. În ceea ce priveşte genul subiecţilor 18. cursuri si referate postate de utilizatori.0 98.ro ! Arhiva online cu diplome.3 95.0 81.3 13.3 40. facultate Frecve nţa Valid psihologie pedagogie psiho-peda sociologie drept Automatica si calculatoare litere drept si sociologie 8 2 13.7 1.3 40.7 1.2.7 Procentajul Procentajul valid 18.3 3.7.3 21.3 3.7 dintre aceştia reprezentând un număr de 49 de subiecţi sunt de gen feminin.3 11 2 24 7 4 1 18.3 80.7 73. iar 81.3 3.7 6.0 11. Facultatea Tabel nr.3 3.

9%).ro ! Arhiva online cu diplome. Analiza statistică a frecvenţelor anilor de facultate. Restul studenţilor fac parte dnc cadrul mai multor facultăţi cu o singură specializare sau două precum:drept şi sociologie(20.7 100. De aici rezultă că din totalul studenţilor chestionaţi 61.Vizitati www.7%). Din numărul total de subiecţi cea mai mare parte o constituie studenţii cu profilul dublu psihologie-pedagogie (40%). An facultate Tabel nr. management Total 1 60 1.tocilar. management (1.0 100.6% fac parte din cadrul facultăţii de “Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei”.8.0 1. cursuri si referate postate de utilizatori.3). la care se adaugă doar cei cu un singur profil de psihologie( 18.3. automatică şi calculatoare( 1.7 100.7%).0 facultate managem ent drept si soci ologie psi hologie li tere automati ca si calcul drept pedagogie soci ol ogi e psi ho-peda Figura nr. Frecve nţa Procent aj Procent aj valid Procent aj cumula Pagina 45 din 68 .3%). litere(13. Din graficele de mai sus reiese faptul că majoritatea subiecţilor incluşi în cercetare fac parte din categoria studenţilor ce au ales facultăţi cu profil uman. Facultatea de apartenenţă. sau pedagogie(3.3%).

3 100.7%) şi cei din anul 1( 10%).tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. iar pe ultimele locuri se găsesc cei din anul 3( 11. Analiza statistică făcută pe anul de facultate la care sunt studenţii chestionaţi arată următoarele: din totalul de 100%. cursuri si referate postate de utilizatori.0 55. majoritatea studenţilor care muncesc sunt în anul 2 de facultate(45%).7 33.7 33.7 100.3 100.Vizitati www. Vechime în muncă Tabel nr. Procentajul anilor de facultate. pe locul următor se găsesc cei din anul 4 ( 33.0 11.0 an facultate 1 4 2 3 Figura nr.0 66.0 45.0 10.3%). t Valid 1 2 3 4 Total 6 27 7 20 60 10.4.0 45.0 11.9. Analiza statistică a vechimii locului de muncă Frecve nţe Procent aj Procent aj valid Procent aj cumula t Pagina 46 din 68 .0 10.

10.Vizitati www.2 100.tocilar.0 45.8 54.0 53. Analiza statistică a frecvenţelor locului de muncă. Valid luni ani Total 27 32 59 1 60 45. Frecvenţă Procentaj Procentaj valid Procentaj brut 91.2 Pagina 47 din 68 .ro ! Arhiva online cu diplome.3 98.0 Lipsă Total Sistem vechime in munca Missing luni ani Figura nr.5. 45% au o vechime în câmpul muncii mai mică de un an. cursuri si referate postate de utilizatori.3 1. Din totalul de 100% .7 100. iar 53% au o vechime mai mare sau cel puţin egală cu un an.2 Valid sediu 52 86.Procentajul în funcţie de vechimea în muncă Analiza statistică arată că vechimea în câmpul muncii la majoritatea studenţilor chestionaţi este mai mare sau de cel puţin un an.8 100. Din totalitatea studenţilor chestionaţi lipseşte un singur răspuns ce nu a putut fi introdus în baza de date pentru a putea fi analizat.7 91.0 45. Locul de muncă Tabel nr.

Vizitati www. însemnând 52%.0 loc de munca Mi ssing ambele domicil iu sedi u Figura nr. muncesc la sediul firmei. Analiza statistică a frecvenţelo r Frecvenţa Procentaj Procentaj valid Procentaj cumulat Pagina 48 din 68 . iar restul de 6.8 7.0 1.11.0 5.7% muncesc şi la sediu firmei şi la domiciliu. 1.7 6. Program muncă Tabel nr.tocilar.0 93.7 95. cursuri si referate postate de utilizatori. Procentajul locului de muncă În ceea ce priveşte locul de muncă.0 100. domiciliu ambele Total Lipsã Total Sistem 1 4 57 3 60 1.0 100.6. din totalul de 100% de studenţi care au răspuns reiese că majoritatea.ro ! Arhiva online cu diplome.7% muncesc la domiciliu.0 100.Un procent de 5% din totalul eşantionului nu au răspuns la item.

programul ui de muncă.ro ! Arhiva online cu diplome.0 45.7 100.0 15.0 84.3% muncesc part-time. Valid normã întreagã part time ocazional Total 27 45.3 100. 38.8 23 9 59 1 60 38.7 100.7% nu au răspuns la item.0 98.3 15. Analiza statistică a frecvenţelor locului în fratrie Pagina 49 din 68 . iar 15% muncesc ocazional.Vizitati www.3 1. cursuri si referate postate de utilizatori.11.tocilar.0 Lipsă Total Sistem program munca Mi ssing ocazi onal normã intreagã part ti me Figura nr. Locul în fratrie Tabel nr.0 39.8 45.Din totalul celor chestionaţi un procent de 1.7. Analiza statistică a programului de muncă arată că majoritatea studenţilor chestionaţi(45%) muncesc cu normă întreagă. Procentajul programului de muncă.

3 1.7 95.12.3 3.0 86.3. 2% fac parte din categoria celor de-al 2.0 36.0 Valid 1 2 3 4 5 Total 30 22 5 2 1 60 50.3 3.7 100. Analiza statistică a frecvenţei numărului de copii la părinţi Pagina 50 din 68 .3 100.Vizitati www. Frecvenţa Procentaju l Procentaj valid 50.7 100.0 locul în fratrie 5 4 3 1 2 Figura nr.7 8.0 36. 36. Numărul de copii la părinţi Tabel nr.3 1.7 8.8.lea născut.0 Procentaj cumulat 50. fac parte din categoria celui de-al 3-lea până la al 8-lea născut.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.0 98. Procentajul locului în fratrie Locul în fratrie al studenţilor chestionaţi se distribuie astfel: din totalul de studenţi care au răspuns 50% sunt primii născuţi. iar restul de 13. cursuri si referate postate de utilizatori.

Din totalul de copii la părinţi .9. 5.0 86.0 1.7% reprezintă un copil la părinţi. REZULTATELE CERCETĂRII Pagina 51 din 68 . Procentajul numărului de copii la părinţi.3 16. iar restul de 30. procentele se distribuie astfel: 21.ro ! Arhiva online cu diplome.3 100.0 Nr.3 98.3% reprezintă doi copii la părinţi.7 100.7 70.7 93.1% reprezintă de la 3 până la 8 copii la părinţi.3 16.7 100.0 21.0 1.tocilar.7 5. cursuri si referate postate de utilizatori. frati 8 5 4 3 1 2 Figura nr. 48.7 5.7 48.7 6.7 6.7 48.0 Valid 1 2 3 4 5 8 Total 13 29 10 4 3 1 60 21. Procentaj Procentaj valid Procentaj cumulat 21.Vizitati www.

ANALIZA DATELOR: Citirea tabelului: Numerele prezentate de computer la intersecţia dintre numele variabilelor (stresul şi motivaţia ) sunt. Corelaţia între stresul şi motivaţia academică stresul stresul Corelaţia Pearson Sig.ro ! Arhiva online cu diplome. Tabelul nr.Toate aceste aspecte au fost măsurate prin intermediul chestionarelor date studenţilor.05 level (1-tailed). în ordine de sus în jos : coeficientul de corelaţie ( în cazul de faţă r = 0. 60 -.236 . cursuri si referate postate de utilizatori.03 ) şi numărul de subiecţi (N=60).13.Vizitati www.23).tocilar. (1-tailed) N motivaţie academicã Corelaţia Pearson Sig. (1-tailed) 1.035 * Correlation is significant at the 0. analiza şi interpretarea datelor: În cercetarea de faţă s-a pornit de la ideea că există o legătură între stresul datorat locului de muncă şi motivaţia academică a studenţilor care muncesc.000 . Elementele care contează în interpretarea unei corelaţii sunt: Pagina 52 din 68 . Se considera că. se considera că există o legătură între tipul de coping utilizat şi tipul de motivaţie dominantă utilizată în învăţare. Prezentarea. IPOTEZA GENERALĂ: Cu cât nivelul stresului la studenţii care muncesc este mai mare cu atât nivelul motivaţiei academice tinde să scadă. pragul de semnificaţie ( p =0.De asemenea. datorită stresului la care sunt supuşi studenţii care munces motivaţia academică a acesaora tinde să scadă.

hipertensiune. fiind de 0.ro ! Arhiva online cu diplome. Stresul este atat aditiv cat si cumulativ datorită faptului că se adună in timp pană la starea de criză când apar simptomele. nivelul stresului este mai mare. semnul corelaţiei: arată natura legăturii care există. Netratate. Stresul este o stare de tensiune ce ia naştere atunci cand o persoană răspunde cererilor mediului extern ca si când acestea ar fi generate de nevoile sale interne. Datorită situaţiei economice nesatisfăcătoare din ce în ce mai mulţi studenţi sunt nevoiţi să muncească pentru a se întreţine pe parcursul facultăţii. pentru că nu este în stare să facă faţă acestor solicitari.50.30.30 şi anume de 0. Pot apărea si simptome fizice: tensiuni musculare. scăderea concentrării şi frustrare. Acest lucru se poate datora solicitărilor provenite atât de la locul de muncă cât şi din partea contextului academic.30-0. Putem spune astfel că există o legătură între stresul studenţilor care muncesc şi motivaţia academică a acestora. putem spune că: cu cât fi mai scăzut.03. În cazul nostru semnul este negativ. cursuri si referate postate de utilizatori. anxietate. Pagina 53 din 68 . mărimea absolută a coeficientului: descrie tăria legăturii ce există între variabile: se consideră astfel că legătura este slabă dacă valoarea absolută a lui r nu depăşeşte 0.05. când bruscheţea.tocilar.50 şi vorbim de legături puternice dacă mărimea absolută este mai mare de 0. dureri de spate. deci legătura este invers proporţională. simptomele pot conduce la imbolnavire si chiar la moarte. insomnii. Dacă interpretăm folosind cuvinte.05. legătura este de tărie medie la o valoare cuprinsă între 0.Vizitati www. Stresul de solicitare se datorează acţiunii agenţilor stresori. atunci putem considera că există o relaţie între variabilele studiate. Nivelul de stres la sudenţii care muncesc poate fi foarte mare. În cazul de faţă tăria legăturii este slabă. în cazul nostru pragul de semnificaţie este mai mic de 0. pragul de semnificaţie: dacă este mai mic de 0. Acestea se pot manifesta psihic prin: iritabilitate. pentru că are o valoare mai mică de 0. cu atât nivelul motivaţiei academice va INTERPRETAREA DATELOR: Din aspectele teoretice ale cercetării rezultă că stresul este o reacţie psihologică ce apare la solicitarile inerente ale factorilor de stres şi care are potenţialul de a face o persoană să se simtă tensionată si anxioasă.23. dureri de cap.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

imprevizibilitatea, cantitatea sau intensitatea stimulilor se exercită în exces asupra individului. În marea majoritate a cazurilor însă, acţiunea agenţilor stresori nu atinge intensităţi insuportabile, dar se exercită intr-un timp îndelungat, efectele stresante acumulându-se şi măcinând organismul. Din partea locului de muncă studentul se poate confrunta cu o serie de factori de stres dintre care: suprasolicitarea datorată programului încărcat, presiunea termenelor, condiţii de muncă dificile, calităţii cerute la locul de muncă, relaţiilor tensionale cu colegii sau chiar cu superiorii, remuneraţia mică în compataţie cu munca depusă. Pe lângă factorii de stres datoraţi locului de muncă, în cazul studenţilor se adaugă şi cei datoraţi mediului academic dintre care se pot evidenţia următorii: cerinţe de studiu mult mai înalte decât cele din liceu, redactarea unor referate sau elaborarea unor proiecte într-un timp scurt, lipsa unei baze de cunoştinţe solide pentru a face faţă învăţării, prezenţa obligatorie la cursuri şi seminarii, elaborarea unor sarcini suplimentare în cazul absenţelor de la cursuri. Datorită factorilor de stres proveniţi atât din mediul ocupaţional cât şi din cel şcolar, motivaţia pentru învăţare tinde să scadă. Acest lucru este evidenţiat prin confirmarea ipotezei de mai sus potrivit căreia : cu cât nivelul stresului la studenţii care muncesc este mai mare cu atât nivelul motivaţiei academice tinde să scadă. Din răspunsurile colectate de la studenţii chestionaţi reiese faptul că mai mult de jumătate dintre aceştia fac faţă cu greu solicitărilor şcolare.Acest lucru poate fi observat şi din figura numărul 10.

Pagina 54 din 68

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Faceti fatã solicitãrilor scolare?

in mica masura

in f oarte mare masur

satisf acator

Figura nr.10. Procentajul în care studenţii fac faţă solicitărilor şcolare. La întrebarea: „Faceţi faţă solicitărilor şcolare?”, doar 40% din totalul studenţilor chestionaţi au răspuns că fac faţă în mare măsură solicitărilor şcolare. Restul de 60% fac faţă satisfăcător(46,7) sau în mică măsură(13,3) solicitărilor şcolare. Acest lucru se poate datora şi absenteismului şcolar. Cu toate că motivaţia pentru învăţare a studenţilor care muncesc tinde să scadă datorită stresului,după cum se poate vedea în graficele de mai jos doar o mică parte dintre studenţi îşi doresc să renunţe la studiile actuale (3%) pentru a face faţă solicitărilor de la locul de muncă şi totodată majoritatea dintre studenţii(70%) chestionaţi au intenţia să renunţe la locul de muncă pentru şcoală.

INTENTIA DE A RENUNTA LA STUDII

da

nu

Pagina 55 din 68

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

INTENTIA DE A RENUNTA LA LOCUL DE MUNCA

da

nu

Din faptul că studenţii nu îşi doresc să renunţe la studii şi totodată să muncească, poate fi dedus conflictul dintre muncă şi şcoală cu care se confruntă. Acest lucru este evidenţiat şi de răspunsurile cu privire la principalele dificultăţi de care au parte datorită faptului că au un loc de muncă şi urmează cursurile unei facultăţi în acelaşi timp. Dintre principalele inconveniente cu care studenţii se confruntă putem enumăra: oboseala, stresul, suprasolicitarea şi mai ales lipsa timpului.Majoritatea dintre aceştia au specificat faptul că le este destul de greu să aibă rezultate foarte bune atât pe plan profesional cât şi pe plan academic. Din totalitatea studenţilor chestionaţi reiese că doar un procent de 36,6% frecventează între 60% şi 100% cursurile.Restul de 61,6% au afirmat că participă la cursuri în proporţii de până la 60%. Pe lângă toate acestea, numărul de ore alocate locului de muncă de către majoritatea studenţilor chestionaţi(60%) este cuprins între 21 şi peste 40 ore. Din toate acestea rezultă faptul că alocând cea mai mare parte a timpului locului de muncă şi participând în proporţie mică la cursuri, studenţii se află în dificultatea de a face faţă cerinţelor universitare. Cu toate acestea după cum reiese din tabelul nr.14 se pare că studenţii conferă cea mai mare pondere importanţei studiilor (46,47%). Tabelul nr.14. Ponderea importanţei alocată activităţilor

Locul de muncă

Studiile actuale

Activit ăţi recreati ve

N

Valid

60

60

60

Pagina 56 din 68

pragul de semnificaţie ( p =0.tocilar. .Vizitati www.mărimea absolută a coeficientului: descrie tăria legăturii ce există între variabile: Pagina 57 din 68 . deci legătura este direct proporţională. (2-tailed) N 1. în ordine de sus în jos următoarele : coeficientul de corelaţie ( în cazul de faţă r = 0. Putem spune astfel că există o legătură puternic semnificativă între motivaţia intrinsecă şi copingul proactiv. atunci putem considera că există o relaţie între variabilele studiate. . în cazul nostru pragul de semnificaţie este mai mic de 0. fiind de 0. 60 . ANALIZA DATELOR: Citirea tabelului: Numerele prezentate de computer la intersecţia dintre numele variabilelor (coping proactiv şi motivaţia intrinsecă) sunt.000 . Dacă interpretăm folosind cuvinte.02.02) şi numărul de subiecţi (N=60).05. cursuri si referate postate de utilizatori.387 . putem spune că: cu cât copingul proactiv este mai mare. Lipsă Media 0 30 0 46 0 24 IPOTEZA 1: Cu cât strategia activă de a face faţă la stres este mai mare cu atât motivaţia intrinsecă este mai mare. cu atât nivelul motivaţiei intrinseci va fi mai mare. Tabelul 15: corelaţia între copingul proactiv şi motivaţia intrinsecă coping proactiv coping proactiv Corelaţia Pearson Sig.pragul de semnificaţie: dacă este mai mic de 0. (2-tailed) N motivatie intrinsecã Corelaţia Pearson Sig.05.semnul corelaţiei: arată natura legăturii care există.01 level (2-tailed).38). În cazul nostru semnul este pozitiv.ro ! Arhiva online cu diplome. Elementele care contează în interpretarea unei corelaţii sunt: .002 60 ** Correlation is significant at the 0.

Astfel. E. învăţarea este mult mai eficientă decât atunci când o face determinat de presiuni exterioare.Când studentul învaţă pentru sine. motivaţia internă se referă la dorinţa de a se cultiva. Dacă studentul are dezvoltată motivaţia intrinsecă nu va învăţa sub presiunea trecerii de examene ci va învăţa de plăcere. Din analiza statistică a variabilelor motivaţie intrinsecă/coping proactiv reiese faptul că motivaţia intrinsecă la studenţii care muncesc. În cazul studentului indiferent dacă munceşte sau nu. creşte odată cu strategiile active de a face faţă la stres. Atkinson. atunci când informatiile suplimentare indica o mai mare gravitate a situaţiei decât cea apreciata iniţial şi/sau imposibilitatea de a o rezolva.30. În cazul de faţă tăria legăturii este medie .ro ! Arhiva online cu diplome. R.J. Atkinson. Billings şi Moss. din totalitatea componentelor motivaţiei intrinseci şi ale copingului proactiv. cursuri si referate postate de utilizatori.. INTERPRETAREA DATELOR: În cazul motivaţiei intrinseci. cu căt studenţii care muncesc utilizează în învăţare o strategie activă şi o motivaţie dominantă intrinsecă cu atât stresul resimţit de ei se va diminua. Acest tip de strategii conduc la scăderea tensiunii emoţionale facilitând controlul asupra situaţiei. pentru că r=0.. După cum se poate observa şi în tabelul numărul 16.30-0. apud.30-0. individul desfăşoară activitatea pentru că aceasta îi dă satisfacţii prin ea însăşi. Tabelul 16:Corelaţia componentelor motivaţiei intrinseci şi ale copingului proactiv.2002.50. ea fiind puternic legată de interes şi de satisfacţia învăţării. se consideră astfel că legătura este slabă dacă valoarea absolută a lui r nu depăşeşte 0. C. R.. Bem. Smith. 1984). Cercetările arată că cei care tind să utilizeze o strategie activă de a face faţă situaţiilor stresante prezintă niveluri scăzute ale stresului atât în timpul cât şi după situaţia stresantă.38 şi are o valoare cuprinsă între 0.tocilar. (apud. L. legătura este de tărie medie la o valoare cuprinsă între 0.50 şi vorbim de legături puternice dacă mărimea absolută este mai mare de 0. D.E. Pagina 58 din 68 . Pot provoca însa si intensificarea stării emoţionale. cele care prezintă o asociaţie puternică sunt: autonomie/proactivism şi provocare/proactivism.Vizitati www. implicarea activă în învăţare şi implicit eliberarea de stres. Strategiile de coping proactiv direcţionează atenţia individului spre situaţia stresantă pentru a o controla si pentru a preveni efectele stresului. Aceste strategii prezintă doua forme: de căutare a unui plus de informaţii si de punere în acţiune a unor soluţii de rezolvare a situaţiilor.50.. Acest lucru presupune centrea pe problemă.

Vizitati www.000 1. provoc are provoc are Pearson Correla tion Sig.Autonomia studenţilor care muncesc este strâns legată de proactivismul acestora tradus prin:asumarea responsabilităţilor. centrarea pe probleme „aici şi acum”.01 level (2-tailed).515 60 1. a libertăţii de gândire şi a spiritului de independenţă fiind strâns legată de luarea deciziilor.000 60 .438 .438 .000 . la cultivarea iniţiativei. 1. Autonomia contribuie la dezvoltarea propriilor forţe.002 .tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.000 .515 . înfruntarea dificultăţilor întâlnite atât în contextul academic cât şi în contextul muncii. IPOTEZA 2: Cu cât motivaţia extrinsecă utilizată în învăţare este mai mare cu atât copingul de evitare este mai mare. Tabelul 17.400 . (2tailed) N 60 . Dând dovadă de autonomie şi utilizând proactivismul în activităţile desfăşurate studenţii vor face faţă mult mai uşor provocărilor din contextul academic.000 . corelaţia între motivaţia extrinsecă şi copingul de evitare Pagina 59 din 68 .000 60 .400 autono mie . 60 60 ** Correlation is significant at the 0. (2tailed) proacti vism Pearson Correla tion Sig.000 proacti vism .002 . . (2tailed) N autono mie Pearson Correla tion Sig. cursuri si referate postate de utilizatori.

50.30 şi are o valoare cuprinsă între 0. 60 . legătura este de tărie medie la o valoare cuprinsă între 0.281 1. ANALIZA DATELOR: Citirea tabelului: Numerele prezentate de computer la intersecţia dintre numele variabilelor ( motivaţie extrinsecă şi coping de evitare) sunt. semnul corelaţiei: arată natura legăturii care există. (2-tailed) N .Vizitati www. mărimea absolută a coeficientului: descrie tăria legăturii ce există între variabile: se consideră astfel că legătura este slabă dacă valoarea absolută a lui r nu depăşeşte 0.30-0.02.02) şi numărul de subiecţi (N=60).05.50. În cazul de faţă tăria legăturii este medie . Elementele care contează în interpretarea unei corelaţii sunt: pragul de semnificaţie: dacă este mai mic de 0. Pagina 60 din 68 .05 level (2-tailed).030 60 .50 şi vorbim de legături puternice dacă mărimea absolută este mai mare de 0. Putem spune astfel că există o legătură de semnificaţie medie între motivaţia extrinsecă şi copingulde evitare.000 * Correlation is significant at the 0.ro ! Arhiva online cu diplome.30. (2-tailed) N coping de evitare Pearson Correlation Sig. pentru că r= 0. atunci putem considera că există o relaţie între variabilele studiate. în cazul nostru pragul de semnificaţie este mai mic de 0. cursuri si referate postate de utilizatori. Dacă interpretăm folosind cuvinte. în ordine de sus în jos următoarele : coeficientul de corelaţie ( în cazul de faţă r = 0.tocilar.05. putem spune că: cu cât motivaţia extrinsecă este mai mare cu atât copingul de evitare este mai mare.30-0. deci legătura este direct proporţională.28). pragul de semnificaţie ( p =0. În cazul nostru semnul este pozitiv. fiind de 0. motivatie extrinsecã motivatie extrinsecã Pearson Correlation Sig.

Există multe modalităţi prin care indivizii pot încerca să facă faţă emoţiilor negative. să nu îşi asume responsabilităţile pe care şi -le-au propus şi să ajungă să resimtă în timp un nivel foarte mare de stres. Tipul de coping evitant este caracterizat prin comportamente de fugă.000 . recompensă/coping reflexiv . Când studentul utilizează motivaţia extrinsecă în învăţare. utilitatea percepută/coping reflexiv şi căutare de sprijin emoţional. studentul învaţă fiind interesat de obţinerea unor note bune şi nu de procesul de învăţare sau de conţinuturi în sine. INTERPRETAREA DATELOR: Cei care recurg la metoda de control centrată pe evitare o fac pentru a preveni ca emoţiile negative să îi copleşească şi să-i împiedice în acţiunile lor de rezolvare a problemelor.561 . cursuri si referate postate de utilizatori. Utilizând o strategie pasivă de a face faţă la stres studenţii care muncesc tind să amâne problemele cu care se confruntă. de pedeapsă. Tabelul 17. Conform motivaţiei extrinseci. Din totalitatea componentelor copingului de evitatareşi ale motivaţiei extrinseci.Corelaţia dintre componentele motivaţiei extrinseci şi copingul de evitare. Căutare de suport emoţio nal RecuPearson 1. de resemnare sau fatalism.153 .Vizitati www. cele care prezintă o asociaţie puternică sunt: recunoaştere/căutare de sprijin emoţional. făcând ca învăţarea să pară o preocupare obositoare. de evitare sau chiar de agresivitate.astfel intervenind evitarea acesteia. atitudini de negare.tocilar.292 Recuno a-ştere Recompensă Utilitat ea percepu tă Coping reflexiv Pagina 61 din 68 . cu cât creşte motivaţia extrinsecă cu atât studenţii care muncesc au tendinţa de a evita problemele cu care se confruntă. Acest lucru este confirmat şi de corelaţia dintre unele componente ale motivaţiei extrinseci cu cele ale copingului de evitare din tabelul numărul 17. stimularea ia forma unei trăiri emoţionale negative ca teama de eşec.ro ! Arhiva online cu diplome.111 . Asociind copingul de evitare cu motivaţia extrinsecă reiese că.

371 1.000 Sig. .016 .310 60 1.310 .371 .007 Căutare de suport emoţio nal Pearson Correla tion .153 Correla tion .004 .561 Correla tion Sig. (2tailed) .tocilar.000 .05 level (2-tailed).149 .023 . (2tailed) .024 . cu atât motivaţia intrinsecă tinde să crească. (2tailed) .242 . .004 .400 .242 .400 .016 .149 . cursuri si referate postate de utilizatori.024 Recompensă Pearson . (2tailed) .007 .292 .318 .344 1.000 .111 Correla tion Sig.ro ! Arhiva online cu diplome.318 Sig. noaşter e Correla tion Sig.292 60 .013 .254 Utilitat ea percepu tă Pearson . .344 Pearson .292 .023 . IPOTEZA 3: Cu cât capacitatea de adaptare la stres este mai mare. (2tailed) N Coping reflexiv . .Vizitati www.000 60 .013 60 60 . * Correlation is significant at the 0.254 .000 1.000 . Pagina 62 din 68 .

în ordine de sus în jos următoarele : coeficientul de corelaţie ( în cazul de faţă r = 0.tocilar. Tabelul 17. atunci putem considera că există o relaţie între variabilele studiate.ro ! Arhiva online cu diplome. Corelaţia între capacitatea de adaptare şi motivaţia intrinsecă motivatie intrinsecã motivatie intrinsecã Corelaţia Pearson Sig. fiind de 0.05.05 level (2-tailed).000 . cursuri si referate postate de utilizatori.256 * Correlation is significant at the 0.Vizitati www.049 60 Corelaţia Pearson 1. 60 . deci legătura este direct proporţională. pragul de semnificaţie ( p =0. Dacă interpretăm folosind cuvinte. În cazul nostru semnul este pozitiv.05. (2-tailed) N . Citirea tabelului: Numerele prezentate de computer la intersecţia dintre numele variabilelor (motivaţia intrinsecă şi capacitatea de adaptare) sunt. Putem spune astfel că există o legătură între motivaţia intrinsecă şi capacitatea de adaptare la stress. Elementele care contează în interpretarea unei corelaţii sunt: pragul de semnificaţie: dacă este mai mic de 0. (2-tailed) N cpa (capacitatea de adaptare) Sig.04 ) şi numărul de subiecţi (N=60). semnul corelaţiei: arată natura legăturii care există. putem spune că: cu cât nivelul capacităţii de adaptare la stress este mai mare.25). mărimea absolută a coeficientului: descrie tăria legăturii ce există între variabile: se consideră astfel că legătura este slabă dacă valoarea absolută a lui r nu depăşeşte Pagina 63 din 68 . cu atât nivelul motivaţiei intrinseci va fi mai mare. în cazul nostru pragul de semnificaţie este mai mic de 0.04.

000 .30 şi anume de 0. (2tailed) N Capacit ate de adaptar e Sig. 2004. (2tailed) N 60 60 .tocilar. o ambianţă în care să se regăsească.. 0. pentru că are o valoare mai mică de 0. legătura este de tărie medie la o valoare cuprinsă între 0.003 . Corelaţia între capacitatea de adaptare şi factorul plăcere cma. . În cazul de faţă tăria legăturii este slabă.50 şi vorbim de legături puternice dacă mărimea absolută este mai mare de 0.003 1.01 level (2-tailed).50. cursuri si referate postate de utilizatori. Acest lucru este confirmat şi din legătura puternică existentă între factorul plăcere al motivaţiei intrinseci şi capacitatea de adaptare. Pearson Correla tion 60 . Datorită faptului că motivaţia intrinsecă la studenţi presupune satisfacţie in sine datorită faptului că recompensa provine tocmai din activitatea de învăţare. cu atât capacitatea de adaptare la stres este mai mare. Reuşita adaptării personalităţii la mediu înseamnă dezvoltarea acesteia pe când eşecul adaptării determină regresia acesteia.91) de băgat la coipng început Procesul complex al adaptării implică un accord al individului cu contextul pe care şi l-a creat.382 60 1.000 cpa .382 ** Correlation is significant at the 0. INTERPRETAREA DATELOR: Adaptarea reprezintă efortul permanent de a răspunde atât identităţii personale cât şi diferenţierii impusă de obstacolul impus de lumea exterioară.pl Plăcere Pearson Correla tion Sig.30. p.ro ! Arhiva online cu diplome. Tabelul 17.Vizitati www.25.(apud. Pagina 64 din 68 . Enăchescu. C. rezultă că cu cât motivaţia intrinsecă de învăţare este mai mare.30-0.

cursuri si referate postate de utilizatori.şi canalizeze atenţia şi către Pagina 65 din 68 . Cerinţele de învăţare din mediul universitar pot fi foarte mari. O problemă de actualitate cu care se confruntă universităţile şi totodată societatea. puţine universităţi oferă studenţilor lor. este cea a absenteismului şcolar. Astfel.sau proiecte. cultural şi profesional se răsfrânge şi asupra studenţilor. Cu toate acestea. Noul ritm de viaţă care solicită oamenii într-o măsură tot mai intensă din punct de vedere social. În urma cercetărilor statistice efectuate rezultă că din ce în ce mai mulţi studenţi îşi părăsesc locurile din amfiteatre pentru a munci. În cel mai multe dintre cazuri cerinţele cu care se confruntă studenţii în mediul universitar faţă de cele din liceu se concretizează prin: lecturarea mult mai multor cărţi. cei care utilizează o motivaţie intrinsecă în învăţare au o capacitate mai mare de a face faţă la ele. dar pentru mulţi dintre aceştia munca este mult mai mult. vârsta la care se găsesc majoritatea srudenţilor. posibilitatea de a munci în cadrul campusurilor sau burse de sprijin. însemnând angajamentul la o slujbă. pe lângă stresul academic. studenţii trebuie să deţină abilităţi de comunicare.mulţi studenţi se confruntă şi cu presiunea unui loc de muncă necesar pentru a face faţă din punct de vedere economic.Vizitati www. Lipsa studenţilor din amfiteatre înseamnă o calitate scăzută a învăţământului superior. sunt lucruri obişnuite la orele susţinute în cadrul facultăţii. jocul de rol. Pentru majoritatea studenţilor munca este reprezentată încă doar de învăţarea academică. de faptul că nu sunt prezenţi la cursuri.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. discuţiile pe grupuri. fie part-time fie cu normă întreagă. Dezbaterile. pentru a face faţă mediului universitar. Atunci când studenţii trebuie să. deşi solicitările studenţilor care muncesc sunt mai numeroase. CAPITOLUL 2: CONCLUZII. Una dintre sarcinile ce i se atribuie primei tinereţi. este inserarea în câmpul muncii. Pentru mulţi dintre studenţi acest lucru înseamnă o schimbare majoră faţă de cerinţele întâlnite în timpul liceului. elaborea unor studii de caz. articole. într-un timp mult mai scurt.În completare la toate acestea. În prezent. Tot mai mulţi rectori şi profesori se plâng de slaba pregătire a studenţilor. Din toate acestea rezultă faptul că studenţilor le poate fi destul de greu să se descurce chiar şi în cele mai bune circumstanţe când nu sunt nevoiţi să muncească şi îşi pot îndrepta întreaga atenţie spre a învăţa. la seminarii sau la laboratoare. redactarea unor referate sau lcrări de cercetare. pentru a-şi prezenta lucrările în faţa colegilor şi profesorilor.

superficialitate. randament şcolar scăzut. ea fiind puternic legată de interes şi de satisfacţia învăţării.Vizitati www. pp. Pagina 66 din 68 . cursuri si referate postate de utilizatori. nevroze. poate fi dedus conflictul dintre muncă şi şcoală cu care se confruntă.. Cercetările arată că cei care tind să utilizeze o strategie activă de a face faţă situaţiilor stresante prezintă niveluri scăzute ale stresului atât în timpul cât şi după situaţia stresantă. implicarea activă în învăţare şi implicit eliberarea de stress. poate influenţa motivaţia academică astudenţilor care muncesc. Indiferent dacă muncesc sau nu. motivaţia internă a studenţilor se referă la dorinţa de a se cultiva. studenţii trebuie să îşi menţină nivelul motivaţional la un nivel înalt şi să utilizeze pentru a se adapta anumite strategii utile. înfruntarea dificultăţilor întâlnite atât în contextul academic cât şi în contextul muncii). R.488-492) Atunci când activitatea cotidiană de muncă şi învăţare depăşeşte posibilităţile psihofizice ale studentului intervine suprasolicitarea ale cărei urmări sunt grave: surmenaj intelectual. Dacă studentul are dezvoltată motivaţia intrinsecă nu va învăţa sub presiunea trecerii de examene ci va învăţa de plăcere. învăţarea este mult mai eficientă decât atunci când o face determinat de presiuni exterioare şi presupune centrea pe problemă. 1996. Cu toate acestea doar o mică parte dintre studenţi îşi doresc să renunţe la studiile actuale pentru a face faţă solicitărilor de la locul de muncă şi totodată majoritatea dintre studenţii chestionaţi au intenţia să renunţe la locul de muncă pentru şcoală. se pot confrunta cu lipsa de timp necesar pentru a se pregăti suficient pentru a face faţă cerinţelor şcolare.ro ! Arhiva online cu diplome. locul de muncă. (Bloona. Cercetarea de faţă încearcă să evidenţieze şi cum utilizarea unei strategii active de a face faţă la stres (asumarea responsabilităţilor.tocilar. Acest lucru este evidenţiat şi de răspunsurile date de aceştia cu privire la principalele dificultăţi de care au parte datorită faptului că au un loc de muncă şi urmează cursurile unei facultăţi în acelaşi timp. centrarea pe probleme „aici şi acum”. Din faptul că studenţii nu îşi doresc să renunţe la studii şi totodată să muncească. slăbirea interesului pentru studiu. Pentru a putea face faţă situaţiei de a munci şi de a învăţa în acelaşi timp.Când studentul învaţă pentru sine. Problema majoră pe care lucrarea de cercetare de faţă încearcă să o elucideze poate fi redusă la întrebarea : Care este relaţia dintre stresul ocupaţional şi motivaţia de învăţare a studenţilor care muncesc? Din analiza şi interpretarea datelor cercetării reiese faptul că datorită factorilor de stres proveniţi şi din mediul ocupaţional motivaţia pentru învăţare tinde să scadă.

Bem. făcând ca învăţarea să pară o preocupare obositoare. datorată noutăţii temei o altă limită a cercetării se datorează lotului mic de subiecti(N=60). Asociind copingul de evitare cu motivaţia extrinsecă reiese că. rezultă că. Când studentul utilizează motivaţia extrinsecă în învăţare. Utilizând o strategie pasivă de a face faţă la stress studenţii care muncesc tind să amâne problemele cu care se confruntă. să nu îşi asume responsabilităţile pe care şi -le-au asumat şi să ajungă să resimtă un nivel foarte mare de stres.E. Conform motivaţiei extrinseci.J. datorită faptului că recompensa provine tocmai din activitatea de învăţare. 1984). cu cât motivaţia intrinsecă de învăţare este mai mare. (apud. R. Din analiza şi interpretare efectuată pe lotul de subiecţi aleşi reiese faptul că. Limitele cercetării: evidenţierea sporadică a problematicii cu care studenţii de confruntă. astfel încât rezultatele obţinute nu pot fi generalizate. L. R.. o ambianţă în care să se regăsească. cu cât motivaţia intrinsecă a acestora va creşte cu atât va creşte şi capacitatea de a face faţă la acestea. Procesul complex al adaptării la situaţie implică un accord al individului cu contextul pe care şi l-a creat. analiza mult mai detaliată a datelor obţinute prin compararea lotului de subiecşi în funcţie de anumite caracteristici.. studentul învaţă fiind interesat de obţinerea unor note bune şi nu de procesul de învăţare sau de conţinuturi în sine. Datorită faptului că motivaţia intrinsecă la studenţi presupune satisfacţie in sine. stimularea ia forma unei trăiri emoţionale negative ca teama de eşec. de pedeapsă. cu cât studenţii utilizează mai mult strategii active de a face faţă la stres. C. Atkinson.tocilar. deşi solicitările studenţilor care muncesc sunt mai numeroase. Smith.2002. cursuri si referate postate de utilizatori. Astfel. cu atât motivaţia intrinsecă creşte. Atkinson. apud..Vizitati www. D. cu atât capacitatea de adaptare la stres va avea valori mai mari deoarece stresul nu va fi resimţit ca pe ceva negativ.. Billings şi Moss. E. cu cât creşte motivaţia extrinsecă cu atât studenţii care muncesc au tendinţa de a evita problemele cu care se confruntă. Pagina 67 din 68 .ro ! Arhiva online cu diplome..

ro ! Arhiva online cu diplome. cercetările viitoare ar putea să-şi îndrepte atenţia către investigarea strategiilor utilizate pentru a face faţă mediului academic şi a modalităţior în care acestea pot valorifica la maxim motivaţia academică . Pagina 68 din 68 . Pentru a investiga mai în amănunt problematica actuală a studenţilor. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.Vizitati www.O altă direcţie de cercetare o poate constitui modalităţile prin care profesorii pot interveni în contextul de predare / învăţare pentru a mări motivaţia academică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful