Asezare Muntii Oas: -aceasta unitate montana sub forma unei culmi prelungi, este situata in extremitatea de nord

-vest a Romaniei, in cadrul lantului muntilor vulcanici Oas-Gutai-Tibles, intre granita de nord-vest a tarii si Pasul Huta (587 m). Relieful Muntii Oas: -acest sector montan are aspectul unui platou larg, fragmentat, dominat de mai multe varfuri cu aspect de dyke, avand altitudinea maxima 869m - Varful Obarsiei; -pe ramura vestica sunt o serie de depresiuni si culmi constituite din roci vulcanice, a caror inaltime oscileaza intre 600-800 m; -relieful adaposteste abrupturi impunatoare pe care le limiteaza Platoul Izvoarele sau Platoul Sesul, iar din loc in loc apar conuri vulcanice bine pastrate, precum Varful Frasin, sau neckuri, rezultate din consolidarea puternica a lavelor in cosurile emisive ale vulcanilor (Magura, Cetateaua Mare si Mica, Ascutita); -impreuna cu ramificatiile de nord-vest ale Muntilor Gutai, Muntii Oas inchid depresiunea cu acelasi nume. Reteaua hidrografica Muntii Oas: -intreaga regiune este drenata de o hidrografie bogata, alcatuita din Tisa (si afluentul sau direct, Iza) si Turul; -pe versantii vestici curg rauri mici, dar cu pante si debite mari (Tarna, Batraci, Hodosul) pana in Campia HalmeulClima Muntii Oas: -temperatura medie anuala inregistreaza 5,5°C, in timp ce spatiile depresionare au valori de 6-8°C. In timpul iernii temperaturile in depresiuni ating -5°C, iar pe varfurile solitare -7°C; -precipitatiile se mentin in jurul valorilor de 700-800 mm in depresiuni si mai ridicate pe creste, chiar si pana la 900 mm; -vanturile predominante au in general directie vestica, iar toamna cele de nord-vest isi accentueaza prezenta.ui unde se despletesc in numeroase canale. Vegetatie Muntii Oas: -poienile sunt acoperite de covorul vegetal al paiusului rosu (Festuca rubra), taposicii (Nardus stricta), ierbii vantului (Agrostis tenuis) etc; -sunt acoperiti cu paduri de fag (Fagus sylvatica). Mai intalnim carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior) si artar (Acer pseudoplatanus). La altitudini mai mici apar paduri de stejaris (Quercus petraea, Quercus robur); -de-a lungul cursului de apa se dezvolta o vegetatie de arin alb (Alnus incana), plop negru (Populus nigra), plop tremurator (Populus tremula), sau salcii (Salix alba) si calin (Viburnum opulus).

lipan (Thymallus thymallus). porcusorul. Sunt munti de inaltime mica ce permit desfasurarea drumetiilor montane pe trasee de tip circuit. destul de raspandite. recomandate fiind Poiana lui Dumitru. in cursul mediu si superior al raurilor Tur. rasul(Lynx lynx). poate fi intalnita vipera comuna(Vipera berus). care. Pe valea Sapantei a fost identificat si cleanul dungat(Leuciscus scoffia agassizi). Turului. mentionam: ursul brun(Ursus arctos). mai intalnim vulpea(Vulpes vulpes). Pistruia. veverita (Sciurus vulgaris). ierunca (Tetrastes bonasia). rasul (Lynx lynx). precum si alti pesti de talie mica: boisteanul. jderul(Martes martes). valea Blidarului. navastuica(Mustela nivalis). -in apele care strabat Muntii Oasului intalnim pastrav (Salmo trutta fario). veverita(Sciurus vulgaris). Clima . Sapanta si Tur se afla pastravul de munte(Salmo trutta fario). Cele mai bine reprezentate sunt mamiferele precum ursul brun (Ursus arctos). lupul (Canis lupus). capriorul(Capreolus capreolus). cerbul carpatin (Cervus elephus).Plesca. dar si in pastravariile de la Firiza. In Muntii Oas activitatea turistica este strans legata de zonele depresiunii si chiar de zonele montane invecinate. caras(carassius carrasius). cocosul de munte (Tetrao urogallus) etc. iar in zona premontana strabatuta de raurile principale traieste sarpele de apa(Natrix natrix). salamandra(Salamandra salamandra). Mara poate fi pescuit lipanul(Thymallus thymallus). in perioada bocanitului-septembrie si octombrie-da adevarate concerte nocturne. Lacurile de baraj artificial sunt populate cu crap(Cyprinus caprio). In ceea ce priveste fauna de interes cinegetic. iepurele(Lepus europaeus). sunt intalnite soparlele(Lacerta vivipaera). scobarul(Chondostroma nasus). vulpea (Vulpes vulpes). grindelul. Runcului. clean (Leuciscus leuciscus) etc http://www. lupul(Canis lupus). izolate. platica(Abramis brama). De altfel in multe descrieiri acesti munti sunt numiti si Muntii Oasului desfasurandu-se in zona de nord la limita frontierei ucrainiene pana la Trecatoarea Huta formand un mic arc. Sapanta. fiind marginiti in interiorul arcului de depresiunea Oasului. clean si pastrav curcubeu(Salmo trutta iridens).pancarpatica. cerbul carpatin(Cervus elaphus). -pasarile sunt reprezentate de cocosul de mesteacan (Lyurus tetrix). Firiza. Raului Mare. Dintre reptile.Fauna Muntii Oas: -fauna este specifica muntilor carpatici de altitudine joasa si medie. pisica salbatica (Felis silvestris). jderul (Martes martes). In zonele stancoase. In apele Firizei.org Denumirea de Muntii Oas vine de la regiunea cunoscuta sub numele de Tara Oasului. mistretul(Sus scrofa). sapantei. mreana(Barbus barbus). cleanul(Leuciscus leuciscus). vf.

temperatura medie creste cu 11 gradeC intre lunile martie-mai. februarie si martie. Numarul mediu al zilelor cu precipitatii este de peste 170 in zona de munte. Zapada se pastreaza in zona montana inalta si pe versantii nordici pana in luna mai. variaza intre 40-54% in depresiunile inconjuratoare. depasesc 1200-1400 mm annual. cobarand la 150 in depresiunea Oasului si Baia Mare si la 110 in depresiunea Maramuresului. aceeasi diferenta de temperatura se mentine si in cursul verii. Timpul calm. procent mai redus in zona pasunilor subalpine. Zona cu cele mai abundente precipitatii din masiv este cursul superior al Cavnicului. -4 gradeC in zona depresionara. Vanturile predominante sunt cele de vest. fiind ceva mai ridicata in versantul sudic. Prima zi de inghet se situeaza aproximativ la 1 octombrie in zona montana si sfarsitul acestei luni in depresiuni. fara vant. reducandu-se la 72-76% in depresiuni.7 zecimi-in zona Baia Mare. cele mai sarace fiind septembrie. Precipitatiile sunt bogate. cu o viteza medie ce nu depaseste 4 m/s decat pe varfurile mai inalte. de 9-10 gradeC. iulie si octombrie. Lunile cu cele mai bogate precipitatii sunt iunie. Primavara. Numarul zilelor senine nu depaseste 40 in zona montana.2 zecimi-iar minimum in iulie si septembrie-4. .In acest masiv clima are un caracter continental moderat. zona Cavnic-Baiut. Media anuala a temperaturii este 2-4 gradeC in zona inalta si de 7-8 gradeC in depresiunile inconjuratoare. ele fiind de peste 50 in depresiuni. Stratul de zapada cumulat depaseste 3 m in zona montana inalta si in zona Cavnicului. la Baia Mare. unde media lunara este de 12-13 gradeC in zona inalta si 18-20 gradeC in depresiune. Primele ninsori ce depun strat continuu de zapada in zona montana se produc la sfarsitul lunii noiembrie. Nebulozitatea atinge un maximum in luna decembrie7. temperatura medie scade la 6. nord-vest si sud. Umezeala relativa atinge 84% in zona montana inalta. dar ele pot aparea inca din octombrie. Iarna. iar ultima zi de inghet la 1 mai in zona de munte si mijlocul lui aprilie in depresiuni. caracteristic etajului climatic al muntilor mijlocii si scunzi. -8 gradeC in zona inalta si 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful