Asezare Muntii Oas: -aceasta unitate montana sub forma unei culmi prelungi, este situata in extremitatea de nord

-vest a Romaniei, in cadrul lantului muntilor vulcanici Oas-Gutai-Tibles, intre granita de nord-vest a tarii si Pasul Huta (587 m). Relieful Muntii Oas: -acest sector montan are aspectul unui platou larg, fragmentat, dominat de mai multe varfuri cu aspect de dyke, avand altitudinea maxima 869m - Varful Obarsiei; -pe ramura vestica sunt o serie de depresiuni si culmi constituite din roci vulcanice, a caror inaltime oscileaza intre 600-800 m; -relieful adaposteste abrupturi impunatoare pe care le limiteaza Platoul Izvoarele sau Platoul Sesul, iar din loc in loc apar conuri vulcanice bine pastrate, precum Varful Frasin, sau neckuri, rezultate din consolidarea puternica a lavelor in cosurile emisive ale vulcanilor (Magura, Cetateaua Mare si Mica, Ascutita); -impreuna cu ramificatiile de nord-vest ale Muntilor Gutai, Muntii Oas inchid depresiunea cu acelasi nume. Reteaua hidrografica Muntii Oas: -intreaga regiune este drenata de o hidrografie bogata, alcatuita din Tisa (si afluentul sau direct, Iza) si Turul; -pe versantii vestici curg rauri mici, dar cu pante si debite mari (Tarna, Batraci, Hodosul) pana in Campia HalmeulClima Muntii Oas: -temperatura medie anuala inregistreaza 5,5°C, in timp ce spatiile depresionare au valori de 6-8°C. In timpul iernii temperaturile in depresiuni ating -5°C, iar pe varfurile solitare -7°C; -precipitatiile se mentin in jurul valorilor de 700-800 mm in depresiuni si mai ridicate pe creste, chiar si pana la 900 mm; -vanturile predominante au in general directie vestica, iar toamna cele de nord-vest isi accentueaza prezenta.ui unde se despletesc in numeroase canale. Vegetatie Muntii Oas: -poienile sunt acoperite de covorul vegetal al paiusului rosu (Festuca rubra), taposicii (Nardus stricta), ierbii vantului (Agrostis tenuis) etc; -sunt acoperiti cu paduri de fag (Fagus sylvatica). Mai intalnim carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior) si artar (Acer pseudoplatanus). La altitudini mai mici apar paduri de stejaris (Quercus petraea, Quercus robur); -de-a lungul cursului de apa se dezvolta o vegetatie de arin alb (Alnus incana), plop negru (Populus nigra), plop tremurator (Populus tremula), sau salcii (Salix alba) si calin (Viburnum opulus).

fiind marginiti in interiorul arcului de depresiunea Oasului. clean (Leuciscus leuciscus) etc http://www. Sapanta. iepurele(Lepus europaeus). cocosul de munte (Tetrao urogallus) etc. Sunt munti de inaltime mica ce permit desfasurarea drumetiilor montane pe trasee de tip circuit. Pistruia. veverita (Sciurus vulgaris). vf. mreana(Barbus barbus). Sapanta si Tur se afla pastravul de munte(Salmo trutta fario). In ceea ce priveste fauna de interes cinegetic. grindelul. sapantei. mentionam: ursul brun(Ursus arctos). veverita(Sciurus vulgaris). in perioada bocanitului-septembrie si octombrie-da adevarate concerte nocturne. cerbul carpatin(Cervus elaphus). In Muntii Oas activitatea turistica este strans legata de zonele depresiunii si chiar de zonele montane invecinate. Lacurile de baraj artificial sunt populate cu crap(Cyprinus caprio). vulpea (Vulpes vulpes). clean si pastrav curcubeu(Salmo trutta iridens). -in apele care strabat Muntii Oasului intalnim pastrav (Salmo trutta fario). jderul (Martes martes). rasul(Lynx lynx). care.Plesca. rasul (Lynx lynx). mai intalnim vulpea(Vulpes vulpes). Mara poate fi pescuit lipanul(Thymallus thymallus). Runcului. dar si in pastravariile de la Firiza. Turului.Fauna Muntii Oas: -fauna este specifica muntilor carpatici de altitudine joasa si medie. precum si alti pesti de talie mica: boisteanul. pisica salbatica (Felis silvestris). lipan (Thymallus thymallus). iar in zona premontana strabatuta de raurile principale traieste sarpele de apa(Natrix natrix). salamandra(Salamandra salamandra). poate fi intalnita vipera comuna(Vipera berus). cleanul(Leuciscus leuciscus). platica(Abramis brama). -pasarile sunt reprezentate de cocosul de mesteacan (Lyurus tetrix). mistretul(Sus scrofa). scobarul(Chondostroma nasus). in cursul mediu si superior al raurilor Tur. sunt intalnite soparlele(Lacerta vivipaera). caras(carassius carrasius). capriorul(Capreolus capreolus). Pe valea Sapantei a fost identificat si cleanul dungat(Leuciscus scoffia agassizi). lupul (Canis lupus).org Denumirea de Muntii Oas vine de la regiunea cunoscuta sub numele de Tara Oasului. Firiza. ierunca (Tetrastes bonasia). valea Blidarului. Cele mai bine reprezentate sunt mamiferele precum ursul brun (Ursus arctos). cerbul carpatin (Cervus elephus). navastuica(Mustela nivalis).pancarpatica. lupul(Canis lupus). Raului Mare. destul de raspandite. recomandate fiind Poiana lui Dumitru. izolate. In apele Firizei. Clima . Dintre reptile. De altfel in multe descrieiri acesti munti sunt numiti si Muntii Oasului desfasurandu-se in zona de nord la limita frontierei ucrainiene pana la Trecatoarea Huta formand un mic arc. In zonele stancoase. porcusorul. jderul(Martes martes).

de 9-10 gradeC. variaza intre 40-54% in depresiunile inconjuratoare. Numarul mediu al zilelor cu precipitatii este de peste 170 in zona de munte. Media anuala a temperaturii este 2-4 gradeC in zona inalta si de 7-8 gradeC in depresiunile inconjuratoare. depasesc 1200-1400 mm annual. Umezeala relativa atinge 84% in zona montana inalta.In acest masiv clima are un caracter continental moderat. Stratul de zapada cumulat depaseste 3 m in zona montana inalta si in zona Cavnicului. caracteristic etajului climatic al muntilor mijlocii si scunzi. Numarul zilelor senine nu depaseste 40 in zona montana. temperatura medie creste cu 11 gradeC intre lunile martie-mai. Iarna. Nebulozitatea atinge un maximum in luna decembrie7. la Baia Mare. reducandu-se la 72-76% in depresiuni.2 zecimi-iar minimum in iulie si septembrie-4. iulie si octombrie. Prima zi de inghet se situeaza aproximativ la 1 octombrie in zona montana si sfarsitul acestei luni in depresiuni. Zona cu cele mai abundente precipitatii din masiv este cursul superior al Cavnicului. cele mai sarace fiind septembrie. zona Cavnic-Baiut. Lunile cu cele mai bogate precipitatii sunt iunie. Zapada se pastreaza in zona montana inalta si pe versantii nordici pana in luna mai. . fara vant. nord-vest si sud. unde media lunara este de 12-13 gradeC in zona inalta si 18-20 gradeC in depresiune. aceeasi diferenta de temperatura se mentine si in cursul verii. Vanturile predominante sunt cele de vest. fiind ceva mai ridicata in versantul sudic. cu o viteza medie ce nu depaseste 4 m/s decat pe varfurile mai inalte. -4 gradeC in zona depresionara. ele fiind de peste 50 in depresiuni. -8 gradeC in zona inalta si 2. Precipitatiile sunt bogate. iar ultima zi de inghet la 1 mai in zona de munte si mijlocul lui aprilie in depresiuni. temperatura medie scade la 6. Primele ninsori ce depun strat continuu de zapada in zona montana se produc la sfarsitul lunii noiembrie. februarie si martie. cobarand la 150 in depresiunea Oasului si Baia Mare si la 110 in depresiunea Maramuresului. dar ele pot aparea inca din octombrie. Timpul calm. Primavara. procent mai redus in zona pasunilor subalpine.7 zecimi-in zona Baia Mare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful