Specificul mediului în care firma îsi desfasoara activitatea Performanta unei întreprinderi este influentata de capacitatea acesteia de a se integra

în mediul sau, de eficacitatea actiunilor sale în valorificarea oportunitatilor, de capacitatea sa de a face fata situatiilor nefavorabile si riscurilor cu care se confrunta. O analiza a câtorva modalitati de definire a mediului ne permite sa desprindem elementele pe acre întreprinderea ar trebui sa le ia în consideratie în vederea adoptarii unui comportament adecvat în raport cu mediul sau. Mediul prezinta trei caracteristici importante: mediul are un caracter complex fiind constituit dintr-un ansamblu de factori de natura diversa; mediul are un caracter de sistem, între factorii de mediu exista numeroase interconexiuni si interconditionari; mediul este constituit din subsisteme care pot fi identificate dupa nivelul de agregare la care se face analiza. Astefel putem distinge micromediul (factori care afecteaza direct abilitatea întreprinderii de a-si realiza obiectivele: concurentii actuali, concurentii potentiali, produsele de substitutie, furnizorii si clientii), macromediul (factori care afecteaza activitatea tuturo 939b114j r componentelor micromediului: mediul economic, tehnologic, demografic, socio-cultural, politic si ecologic) si mondomediul în cazul caruia analiza se realizeaza la nivel international/global. Unii factori variabili de mediu afecteaza toate ramurile si întreprinderile economice si nu pot fi stapâniti sau preveniti prin activitatile întreprinderilor. Acesti factori alcatuiesc macromediul. O întreprindere poate face foarte putin, aproape nimic pentru a-si influenta macromediul. Trebuie însa sa-si monitorizeze mediul si sa se pregateasca pentru inevitabilitatea schimbarilor. Aceasta înseamna intuirea naturii si dimensiunii potentialelor schimbari si întocmirea de strategii si programe, pentru a raspunde corect atunci când ele se vor produce. Alti factori de mediu, însa, pot afecta unele întreprinderi mai mult decât pe altele. Acesti factori alcatuiesc micromediul. Un exemplu sunt concurentii: schimbarile în strategia

unei întreprinderi dintr-o ramura oarecare vor afecta în mod sigur concurentii, pe masura ce clientii acestora sunt convinsi sa devina clientii sai. Însa, si întreprinderile celelalte pot dezvolta strategii pentru a contracara impactul schimbarilor produse la nivelul concurentei. În acest caz, întreprinderile pot face ceva mai mult decât sa anticipeze si sa raspunda schimbarilor din micromediu: ele pot influenta schimbarile si pot controla dimensiunile interferentei lor cu adversarii din aceeasi ramura de activitate. Conditiile de mediu afecteaza capacitatea întreprinderii de a obtine resursele necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor. Întreprinderea trebuie sa opereze o serie de modificari în modul sau de functionare odata cu schimbarile ce se produc în mediu astfel încât sa poata obtine nevelul de performanta vizat. Componentele macromediului exercita asupra activitatii întreprinderii influente de o intensitate diferita. Macromediul întreprinderii reprezinta ansamblul factorilor (variabilelor) ce constituie climatul general în care acesta îsi desfasoara activitatea. Exista categorii de astfel de factori, care influenteaza modul în care întreprinderile îsi abordeaza activitatile de marketing: * Factorii demografici; * Factorii tehnologici, care vizeaza amplificarea potentialului economic al societatii; * Factorii mediului natural; * Factorii economici, care se concretizeaza într-un sistem de fenomene (variabile) economice si modalitati de alocare a resurselor în societate; * Factorii politico–juridici, care se refera la mijloacele de control menite sa apere interesele indivizilor si societatii în ansamblu; * Factorii care se refera la mediul cultural Factorii demografici. Mediul demografic influenteaza dimensiunile, particularitatile cererii manifestate pe piata si comportamentul consumatorilor. Examinând statisticile si tipologia indivizilor dintr-o societate, trendurile si modificarea structurii populatiei, se pot

face anticipari asupra comportarii consumatorilor de pe o anumita piata. dorintele si preferintele acestora sunt corelate cu caracteristicile demografice ale acestora: vârsta.cresterea nivelului de educatie.modificarea structurii familiei .brânza maturata lapte de vaca. . smântâna dulce pentru frisca din lapte de vaca 34%grasime. ocupatia si rasa. iar pe piata italiana si americana cele mai apreciate sunt cele din gama de produse numita “dolce vita” care contine produsele urmatoare: pecorino grattuggia – brânza maturata lapte de oaie. atât pe continentul european.cresterea gradului de segmentare a pietei. sexul.mobilitatea geografica a populatiei . În România cele mai apreciate produse sunt cele traditionale care fac parte din gama numita “gura de rai” care contine urmatoarele produse: brânza dulce Ricotta presata de vaca. Cele doua game realizate contin un numar important de produse capabile sa satisfaca toate gusturile . . basky . nevoile. Modificarile demografice pot privi: . mozzarella ciliegine bilute. . starea civila. desigur. Societatea comerciala ALBALACT activeaza pe piata interna si internationala. mozzarella bocconcino. mozzarella filon.cresterea accentuata a populatiei la nivel mondial. . Având o gama larga de produse compania poate satisface toate gusturile consumatorilor. smântâna fermentata din lapte de vaca 30% grasime.cresterea influentei structurii etnice a populatiei. numai în masura în care. brânza sarata Ricotta presata de vaca. cât si pe cel american.distributia pe grupe de vârsta a populatiei.

ALBALACT poate raspunde în mod pozitiv tuturor gusturilor consumatorilor.nivelul tehnic al utilajelor si calitatea tehnologiilor disponibile pe piata . pot modifica natura concurentei. racirea rapida a laptelui la 40 celsius. sex sau culoare. acest proces nu schimba deloc proprietatile laptelui. La punctul de lucru al societatii ALBALACT din Izvin aparatura cu care se realizeaza produsele finite sunt la standarde europene. izolat termic utilizat pentru receptia si depozitarea temporara a laptelui).creativitatea si capacitatea de inovare a sistemului de cercetare-proiectare . instalatia de pasteurizare .numarul si nivelul licentelor si brevetelor înregistrate . Utilajele folosite poarta denumirea de polivalente care sunt specifice pentru fiecare sortiment de brânza realizata. Dintre factorii tehnologici cu influenta ridicata asupra activitatii întreprinderii se evidentiaza: .ritmul lansarii de noi produse si tehnologii. instalatia de receptie a laptelui ( instalatia corespunde cerintelor moderne si prescriptiilor actuale. pot identifica si satisface nevoi latente. modifica modelele cererii. se utilizeaza pentru filtrarea. si masurarea cantitatii. Factorii tehnologici. Începând cu deschiderea fabricii si continuând pâna în prezent se fac investitii semnificative în achizitia de noi utilaje mai performante si care sa asigure un grad înalt de competitivitate în domeniu. Pe lânga acestea celelalte utilaje sunt: rezervor tanc (rezervorul tanc este vertical sau orizontal. Indiferent de modificarea factorilor demografici si de cerintele mereu în schimbare ale consumatorilor.investitiile în cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica .indiferent de vârsta. Pentru specialistii în marketing. pot ajuta la descoperirea de noi consumatori. cu un galctometru digital. noile tehnologii sunt importante din urmatoarele motive: creeaza noi moduri de a satisface nevoile consumatorilor. nu afecteaza puterea ei nutritiva). nationalitate.

cresterea costului energiei . fauna. eliminarea albuminei din zer. printre care si o zona de recuperare a energiei termice de mare eficienta). presa de cas (utilajul este destinat la presarea cheagului si ajuta la obtinerea formei definitive a casului).cresterea gradului de poluare . resursele de apa au decis ca zona poate asigura cerintele firmei si îi poate asigura necesarul de materie prima care pentru societatea ALBALACT este reprezentat de laptele de oaie si de vaca. mod de fabricatie cu recuperarea energiei. dezvoltarea tehnologiei si în principal în calitatea utilajelor folosite. firma care datorita recunoasterii pe plan international investeste în cercetarea stiintifica.accentuarea crizei materiilor prime . Avantajele principale ale instalatiei sunt: diversificarea gamei de produse fara marirea cantitatii de lapte receptionate. iar pasteurizatorul este prevazut cu mai multe zone de lucru. Temperatura de pasteurizare este reglabila. Pe lânga factorul referitor la accentuarea crizei materiilor . Principalele tendinte ale mediului natural care trebuie monitorizate si considerate în fundamentarea unei strategii de marketing sunt urmatoarele: . Tehnologia cu care se realizeaza produsele finite în unitatea de lucru a societatii ALBALACT corespund celor întâlnite la firma italiana Fratelli Pinna. Luând în considerare resursele solului. Consumatorii si organizatiile îsi desfasoara activitatea într-un cadru natural determinat care creeaza anumite oportunitati sau constrângeri. instalatie de fabricatie automata de Ricotta. Factorii mediului natural.(instalatia lucreaza în regim complet automat si continuu. solurile.cresterea implicarii guvernelor în protectia mediului înconjurator Unul dintre factorii analizati de societatea ALBALACT în momentul deschiderii firmei în judetul Timis au fost factorii naturali.

evolutia economiei Influenta factorilor de mediu economic se oglindeste direct sau indirect în evolutia pietei. de ponderea importanta a sectorului privat. Factorii economici. În ansamblul lor. Puterea economiei judetului Timis este determinata de diversitatea domeniilor economice. Aceste variabile economice.evolutia cursului valutar .prime.fiscalitatea . de .politica bancara . calitatea fortei de munca. pe care specialistii în marketing trebuie sa le urmareasca cu atentie. activitatea ei nu creste nivelul de poluare în zona si nici nu determina ca statul sa intervina pentru a proteja în vreun fel mediul înconjurator. Principalele variabile economice monitorizate si analizate în vederea fundamentarii unei strategii de marketing sunt: . factorii economici formeaza mediul economic. în evolutia marimii si structurii cererii. fiind ei utilizatori sau consumatori finali. analizate în corelatie cu factorii demografici si culturali pot oferi elementele necesare pentru o corecta evaluare si chiar anticipare a potentialului de piata pe care poate conta întreprinderea. Acesta reprezinta baza de sustinere a puterii de cumparare a purtatorilor cererii.distributia veniturilor . societatea nu mai este afectata de alti factori ai mediului natural. mai concret în evolutia nivelului si structurii ofertei de marfuri. în miscarea preturilor si nivelul concurentei.

. Prezenta numeroaselor firme straine de prestigiu international. O astfel de . de obicei.asigurarea unui standard minimal al produselor si serviciilor. Legislatia privind protectia consumatorilor are ca scop împiedicarea întreprinderilor sa profite de pe urma acestora. trei obiective: protejarea consumatorilor. cât si tendinta crescatoare a investitiilor acestora în economia judetului. Legislatia care supravegheaza afacerile. Factorii economici din Romînia si a celor de pe plan international au dus la crearea unui pret corect al produselor. genereaza climatul adecvat competitiei internationale contribuind la consolidarea economiei locale. în produse regasindu-se calitatea si traditia la un pret care poate fi suportat de aproximativ toate clasele economice. însa influenta guvernului este resimtita si prin legislatia introdusa. protejarea concurentei si protejarea societatii. din initiativele politice menite sa îmbunatateasca performantele economiei si bunastarea oamenilor. aceasta legislatie are în vedere: .marimea adecvata a întreprinderilor si de nivelul ridicat al investitiilor straine.condamnarea practicii necinstite. Factorii politico-juridici. În esenta. Legislatia privind protectia societatii (specifica marketingului societal) îi apara pe consumatori de consecintele propriilor lor decizii nu tocmai potrivite.evitarea inducerii în eroare a cumparatorului .controlarea modalitatilor de vânzare si a informatiilor oferite cumparatorului despre produsele oferite. Factorii economici evidentiati mai sus se trag. în general. . urmareste.

Ca si patentul. pentru marketing reprezinta amenintari. ea împiedica imitatorii sa profite de un proces îndelungat si costisitor care în fapt înseamna construirea imaginii firmei în cauza. În multe tari. Protectia se realizeaza sub forma patentelor care sunt documente legale ce garanteaza inventatorilor exclusivitatea vinderii inventiilor. În termeni de marketing acest lucru permite firmelor sa-si lanseze produsele noi si sa cucereasca pietele fara sa se teama de concurenta. obiceiurile. un cuvânt. pe de alta parte. O alta forma de protectie împotriva concurentei este înregistrarea marcilor. cu strictete aceasta legislatie au avantaj asupra concurentei. pe de o parte. desi le poate spori costurile. un simbol. Cei care respecta. Factorii care se refera la mediul cultural. Prin legislatia privind protectia concurentei sunt protejati producatorii inventatori de concurenta. iar. Principalele caracteristici ale mediului cultural care au un impact asupra strategiilor de marketing sunt: . un desen sau o culoare distincta ori forma speciala a literelor. oportunitati. Mediul cultural este reprezentat de ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori. deoarece se poate dovedi restrictiva si costisitoare daca o aplica. credintele si normele care îsi pun amprenta asupra comportamentului membrilor unei societati. O marca de piata care poate include un logo. nu poate fi copiata pe teritoriul geografic pentru care a fost înscrisa. ceea ce în conditii normale înseamna un profit ridicat pe durata de acordare a patentului. dar si mai costisitoare atunci când sunt actionate în justitie. traditiile. companiile sunt de obicei interesate sa mentina legislatia care protejeaza afacerile la minimum.legislatie creeaza. ele apeleaza la autoreglementare – prin coduri de conduita voluntara – luând-o înaintea legislatiei. Cunoasterea mediului cultural este importanta deoarece îsi pune amprenta asupra comportamentului de cumparare si de consum. De aceea.

) necesare fabricarii produselor proprii. etichete. care poate sa apara daca: . societatea ALBALACT a recurs la diversificarea gamei de produse.produsul ce constituie inputul esential nu este substituibil. energie. informatii etc. firma trebuie sa aiba în vedere si un anumit risc cu fiecare în parte. Cunoscând existenta factorilor care influenteaza mediul cultural. servicii. clientii. iar pentru piata italiana si americana produsele corespund cerintelor mult mai complexe.stabilitatea valorilor culturale fundamentale în timp . Componentii principali ai micromediului sunt: furnizorii. ambalaje. forta de munca. Furnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei inputurile (materii si materiale. intermediarii.existenta microculturilor .. Influentând deciziile. utilaje. concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese într-o întreprindere). . echipament tehnologic. si tacticile de marketing. .furnizorul detine patentul asupra produsului care constituie inputul esential pentru firma.evolutia valorilor culturale secundare. strategiile. În relatiile cu furnizorii. diverselor nationalitati care convietuiesc în acele teritorii. Pentru piata din România produsele sunt traditionale. Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza în mod direct întreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control. resurse financiare. schimbarile din acest mediu au o deosebita semnificatie pentru marketeri.

În aceste conditii. o firma mica care se aprovizioneaza de la un mare furnizor este în dezavantaj (firmele mari ofera. Ei sunt fie ciobani.în cazul firmelor de comercializare (magazin. proprii clienti pot trece la firmele concurente.. .) clientii solicita în mod expres produse realizate numai de o anumita firma. deoarece problemele acestora nerezolvate la timp pot produce grave perturbari în productia proprie si implicit la cresterea costurilor produselor sale cu consecinte dramatice în planul profitabilitatii. fie mici crescatori de animale. supermarket etc. Specialistii în marketing ai firmei trebuie sa monitorizeze activitatea furnizorilor.nivelul pretului.schimbarea furnizorului este prea costisitoare.termenul si punctualitatea livrarilor . Ciacova si Cebza. conditiile de plata oferite . Cel mai mult se colecteaza din zona Moravita. . Firma colaboreaza în tot judetul Timis cu circa 250 de furnizori de lapte de oaie si circa 50 de furnizori de lapte de vaca.furnizorul este mai puternic decât cumparatorul. de regula produse de mai slaba calitate la preturi dezavantajoase firmelor care au comenzi mici etc.standardele de calitate. În selectia furnizorilor se are în vedere un ansamblu de criterii : . reducerile de pret acordate pentru cantitate sau pentru o anumita modalitate de plata.capacitatea de a adopta rapid inovatii de produs si de proces. Pentru achizitionarea materiei prime de catre ALBALACT aceasta a încheiat cu fiecare furnizor de lapte un . nivelul tehnologiei si al serviciilor asociate produsului .

pietele industriale (formate din utilizatori). Clientii – ce alcatuiesc cercul agentilor economici (firme si institutii) si al persoanelor individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) întreprinderii – constituie cea mai importanta componenta a micromediului. sarcini (drepturi si obligatii).contract de vânzare-cumparare. vârsta. pietele de distributie (formate din intermediarii care cumpara pentru a revinde). sa stie sa mentina clientii existenti si sa atraga noi clienti din rândul nonconsumatorilor relativi si al concurentei. raspunderea contractuala. stilul de viata. modalitatea de plata. Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firma este de a maximiza cererea pentru produsele (serviciile) pe care le ofera clientilor. . Contractul cuprinde clauze referitoare la pret. Din laptele luat din aceste zone se produc sortimentele de brânza pe care ALBALACT le livreaza în Italia. Pe aceasta baza se decid caracteristicile noilor produse. veniturile etc. pietele guvernamentale (formate din cumparatori – organisme publice) si pietele internationale (formate din cumparatori externi). durata contractului. litigii. comparativ cu alte produse care satisfac aceleasi necesitati. care trebuie comparat cu profilul pietei pentru a identifica produsele firmei care plac mai mult anumitor tipuri de clienti. Pentru a realiza aceste obiective. ocupatia. preturile si mesajele promotionale cele mai potrivite pentru piata tinta. Componentii clientelei unei firme grupati dupa natura lor în grupuri omogene pot forma: pietele de consum (formate din consumatorii privati). consumatorii îl vor adopta imediat. forta majora.ce nevoi îsi satisfac clientii cu produsul respectiv si care sunt avantajele obtinute de pe urma lui. Toate aceste caracteristici formeaza profilul clientului. nivelul educatiei. Daca apare însa un mijloc mai bun pentru satisfacerea uneia din nevoile lor.caracteristicile clientilor: unde traiesc. specialistii în marketing trebuie sa cunoasca: . .

micii comercianti. Criteriile folosite de consumatori se refera la calitatea produselor dar si la pret care este unul acceptabil pentru toate categoriile de clienti existenti. firma ALBALACT a cucerit piata din România si consumatorii. din judetul Timis. În prezent onoreaza comenzi catre pizzeriile si restaurantele din Timisoara. Spre exemplu fiecare consumator indiferent de mediul economic din care provine îsi poate permite achizitionarea produselor societatii. mai putin importante. respectiv comerciantii de gros si detail. societati de transport. acel client este gata sa plateasca preturi mai mari. Începînd cu anul 2005 cînd firma a patruns pentru prima data pe piata si pâna în prezent. Intermediarii..importanta produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori (daca produsul este indispensabil pentru o firma. amplasarea magazinului etc.ce criterii folosesc cumparatorii pentru a alege între diferite produse (calitate. Trebuie sa se colaboreze numai cu acei reselleri care ajuta firma sa-si maximizeze gradul în care produsele sale satisfac consumatorul final. detailistii. Exista trei tipuri de intermediari care se pot implica în eforturile de marketing ale unei companii: . distribuirea si vânzarea produselor unei firme catre consumatorii finali. pericolul ca . de sondare sau de consultanta de marketing. Exista. existând oportunitatea unei afaceri avantajoase). Acestia sunt agenti economici implicati în promovarea. însa.resellerii (revânzatorii).sursa informatiilor care influenteaza deciziile de cumparare ale clientilor etc.. în care intra angrosistii. pret. dar si alte categorii. curieri. de asigurari sau agentii de publicitate. agentii de vânzari. . ca: brokeri.). . În 2007 la Izvin s-a deschis si un magazin de desfacere.datorita relatiei directe pe care o are cu consumatorul final – resellerul care- . comisionari etc. un punct de vânzare a produselor realizate. din judetele învecinate si chiar catre restaurantele din Bucuresti.

foloseste reteaua de distributie a intermediarilor. care asigura transportul atât pe parcurs intern cât si pe parcurs extern. daca produsele sunt livrate cu întârziere sau deteriorate. Concurentii directi fac eforturi financiare deosebite cu reclama. fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. concurenta directa nu ajuta la supravietuire decât firmele foarte puternice.L. firma poate pierde clientii. De asemenea. În România Albalact distribuie produsele cu ajutorul autovehiculelor închiriate de la societati specializate în distributia marfurilor: Ravitex S. . publicitate). Ele ajuta firmele sa-si identifice consumatorii si sa comunice cu ei. în încercarea de a arata superioritatea produsului lor în raport cu al rivalilor. În Italia produsele sunt distribuite cu ajutorul firmelor intermediare care preiau marfa produsa în România de la depozitul firmei si îl transporta la sediul firmei Fratelli Pinna.L.R. Foarte des.agentiile prestatoare de servicii de marketing (sondare. si Transliquid S. este prea putin probabil ca firma sa-si mai pastreze consumatorii pe care-i are. în aceasta lupta se utilizeaza si pretul în încercarea de a atrage o parte din cumparatorii rivalilor. Fiind foarte costisitoare. consultanta. Acestia sunt întreprinderi similare care urmaresc sa satisfaca aceleasi nevoi ale clientilor. . . sa cunoasca pietele si mediul concurential. cu suficiente mijloace financiare.R.R. uneia din cele patru categorii: . care-i devin nefavorabili.L. Daca produsele nu se mai gasesc din cauza ca cei de la depozite nu au urmarit cu atentie nivelul stocurilor.distribuitorii fizici.i comercializeaza produsele sa devina mai puternic decât firma producatoare si astfel sa-i dicteze termenii schimbului. care sunt de regula operatorii depozitelor de marfuri si firmele de transport implicate în transportarea marfurilor de la producatori la consumatori. Concurentii unei firme pot apartine. fiecare. Concurentii. Societatea ALBALACT S.concurentii directi cuprind firmele care ofera acelasi tip de produse sau servicii pentru a satisface aceleasi nevoi.

. 2.L produce brânza. dar care satisfac aceeasi nevoie a consumatorilor. Canamar Agropies S.R.înlocuitorii sunt concurentii care vin cu produse foarte diferite ca forma si continut.concurenta la nivel de produs în interiorul unei clase de produse . Simultan S. este producator de lapte si smântâna neconcentrate si neîndulcite si mai produce si brânzeturi si casuri. aceasta a întâlnit pe piata mai multe obstacole printre care si problema legata de concurenta.concurentii indirecti sunt firmele care ofera un produs similar consumatorilor dar cu caracteristici diferite. satisfacând alte nevoi sau preferinte. lapte pasteurizat.concurenta formala între produsele de substitutie care se adreseaza aceleati nevoi . .concurenta la nivel de marca între produsele similare La sfârsitul anului 2006 când a fost înfiintata firma. . Cei mai importanti concurenti de pe piata din judetul Timis sunt: 1. smântâna.L. Concurenta poate fi analizata la patru nivele: .R.nou venitii sunt firmele care deja vând unui anumit grup de consumatori si se decid sa-si extinda gama de produse pe care le ofera sau firmele producatoare care achizitioneaza si o retea de distributie..concurenta generica între produsele care se adreseaza aceleiati parâi din bugetul consumatorului .

canale de televiziune etc. posturi de radio. Friesland România 2.marele public (purtatorul opiniei publice). Reire S. S.R. Profesorul Kotler îi delimiteaza astfel: . . Danone România 3. si din Franta: RegiLait.administratia publica. Imm Imp-exp. Cooperativa Assegnatari Associati Arborea A. În România cei mai importanti concurenti sunt: 1.L. Coop Alliance.3.). Albalact 5. firma mama Fratelli Pinna are ca si concurenti principali companiile de produse lactate din zona Sardinia: Latteria Sociale Merano. Detinatorii de interese sau publicul. . asociatii ale producatorilor etc.mediile de comunicare în masa (grupuri de presa. În exterior.R. cât si în afara României.).L. societati de investitii. firma produce o gama larga de: brânza telemea. banci etc. Concurenta nu a întâlnit-o numai la nivelul judetului Timis. Fattorie Marchigiane Cooperlat. Hochland 4. .grupuri de interese (miscarile pentru protectia consumatorilor. ecologistii.L. .. .R. ci pe întreaga suparafata a tarii. cas si smântâna. LaDorna Concurenta este acerba atât în interiorul tarii.)..lumea financiara (actionari.

În cadrul aceluiasi mediu. în marea lor majoritate sunt multumiti de salariile pe care le primesc care sunt în concordanta cu munca pe care o depun si de asemenea se afla în relatii bune si cu conducerea firmei. Specialistii în marketing trebuie sa monitorizeze cu atentie media si miscarile pentru protectia consumatorilor: media. ele testeaza o mare varietate de produse si publica clasamente ale calitatii si utilitatii lor. Întrucât în structura mediului la care se raporteaza firma. cu care îsi disputa aceleasi surse de aprovizionare si piete de desfacere. respectiv consumatorii sunt la un nivel ridicat datorita. miscarile pentru protectia consumatorilor. respectiv cu administratorul împuternicit Mario Bassi. cât si pe plan international. Relatiile cu publicul. firma se afla în relatii de concurenta cu firme ce au profil similar.. Pe plan national informatiile cu caracter general despre acesta societate s-au facut prin intermediul presei scrise. relatiile ce se desfasoara între întreprindere si agenti ai mediului (micromediului) sau de marketing sunt. De asemenea. Pe plan intern s-a constatat faptul ca angajatii.. dintre care mai importanti sunt: . pentru ca au ca principal obiectiv identificarea practicilor negative ale firmelor si aducerea lor la cunostinta consumatorilor. Fizionomia si dimensiunile relatiilor directe ale firmei cu piata sunt influentate de o gama foarte larga de factori. în principal. pentru ca cititorii sunt mai înclinati sa creada în acuratetea informatiilor din comentariul editorial al unui ziar decât în reclamele comerciale sau materialele promotionale ale firmei. relatii de piata. traditiei firmei Fratelli Pinna în domeniu. piata detine locul si rolul principal. Societatea ALBALACT se afla în relatii bune cu detinatorii de interese atât pe plan national. prin natura si continutul lor. Relatiile pe care le are firma în dubla sa calitate de cumparator si vânzator (ofertant) sunt relatii directe de piata.personalul propriu al întreprinderii.

care determina tipul si formele instrumentelor utilizate de întreprindere în raporturile pe care le are cu agentii de piata. Fiind de o mare diversitate.cadrul economico-social. Aceste caractere ale relatiilor sunt generate de particularitatile pe care le prezinta cererea si oferta. fata de care deosebim: relatii permanente. relatii periodice si relatii ocazionale. fata de care deosebim: relatii cu furnizorii si prestatorii de servicii (relatii de cumparare). de profilul si obiectivele întreprinderii în cadrul pietei..caracteristicile întreprinderii (vechime. amplasament. Relatiile de vânzare-cumparare pot face obiectul livrarilor sau achizitionarilor de marfuri. în aria teritoriala si distributia în timp a actelor de piata. profil.) care se reflecta în numarul si particularitatile agentilor economici cu care întreprinderea intra în relatii. care poate stimula ori limita anumite relatii de piata ale întreprinderii. intermedierilor. Dupa frecventa lor. împrumuturilor etc. cu clientii (relatii de vânzare si cu institutii si organisme de stat. poate crea o conjunctura favorabila sau nefavorabila pentru aceasta. . contractuale si postcontractuale. fata de care deosebim: relatii de vânzare-cumparare si relatii de transmitere (receptie) de mesaje si informatii. sau o poate obliga sa se supuna anumitor reglementari. Dupa profilul lor. prestarilor de servicii. . relatiile directe ale întreprinderii cu piata se pot grupa dupa mai multe criterii: Dupa obiectul relatiilor. dimensiuni etc. Ele pot fi precontractuale. . închirierilor.specificul pietei.

Concurenta cunoaste grade diferite de intensitate în functie de doi factori: • raportul dintre cererea si oferta existente pe piata • raportul de forte în care se plaseaza firmele pe piata Desi este sesizabila uneori si în planul aprovizionarii firmelor cu resursele necesare. Ele însa îsi vor pune amprenta asupra preturilor. Ca urmare. imaginea etc. concurenta propriu-zisa se desfasoara însa între întreprinderi în calitatea lor de ofertant. pret. spatial sau temporal). forta de munca s. Concentrarea spatiala se refera la marimea ariei de desfasurare a tranzactiilor firmei. furnizorii de marfuri. relatiile de concurenta pot fi definite ca ansamblul raporturilor de piata în care intra firmele în lupta pentru asigurarea inputurilor necesare obtinerii productiei si a pietelor de desfacere. . întreprinderile concurente îsi disputa. pe de o parte. prestatorii de servicii. clientii. an etc.a. În general ele se delimiteaza in jurul celor patru piloni (cei 4P) pe care se sprijina marketingul: produs. Diferentierile între concurenti în ce priveste produsul pot viza calitatea si prezentarea (ambalajul). Relatiile de concurenta Pe piata. si.Dupa gradul lor de concentrare. iar cea temporala la timpul (luna. semestru.) în care acestea au loc etc. Gama mijloacelor si instrumentelor utilizate în lupta de concurenta este extrem de larga. comunicatiile cu privire la produs. spatial sau temporal) si relatii dispersate (dimensional. Atunci când pe piata unui produs sau serviciu exista un singur ofertant si o masa mare de cumparatori avem de-a face cu o situatie de monopol. În acest caz. fiecare din ele cautând sa-si asigure inputurile necesare si plasarea produselor proprii în conditii cât mai avantajoase. pe de alta parte. dupa cum preturile pot actiona în mod independent prin nivelul lor . creditele. marcile. deosebim: relatii concentrate (dimensional.. plasare (în sens de distributie) si promovare. Concentrarea dimensionala se refera la marimea partizilor de marfuri ce fac obiectul vânzarii-cumpararii.ca instrument al competitivitatii. mergând de la cele legale pâna la cele ilegale. trimestru. service-ul.

ceea ce înseamna ca în cvasi totalitatea cazurilor concurenta este imperfecta. dar si aici sunt reglementari. . Singurele monopoluri care mai supravietuiesc în tarile dezvoltate sunt în serviciile publice. mai ales in privinta preturilor.clientii potentiali ai produsului nu-l pot cumpara decât de la acea firma. piata trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: .fluiditate (adaptarea usoara a ofertei la cerere si invers).transparenta (informatii complete despre piata atât pentru cumparatori cât si pentru vânzatori). Între ofertanti se pot întâlni urmatoarele forme de concurenta: .atomicitate (existenta unei mase mari de ofertanti si cumparatori). nefiind concurenta. având la baza raportul dintre cerere si oferta. În realitate. pietei minereurilor. Este specifica pietei cerealelor. unele firme diferentiaza produsele lor fata de cele ale altor firme. Acest lucru permite firmei sa-si exercite puterea asupra consumatorilor printr-un pret ridicat. . În literatura se vorbeste de concurenta perfecta si imperfecta.concurenta monopolista. aceste conditii sunt îndeplinite doar partial. Pentru a face fata cât mai bine concurentei. . pietei combustibililor unde diferentierile nesemnificative dintre produse si dintre conditiile de comercializare impun alinierea preturilor. care le împiedica sa abuzeze de puterea lor. creându-le caracteristici ce le .concurenta pura.omogenitate a produselor. nu au unde sa caute nici un pret mai bun si nici o calitate mai buna a produsului respectiv. . Ca sa fie concurenta perfecta.

Rezultatul unor astfel de jocuri de piata poate fi fie o spirala a preturilor în jos (firmele subminându-si profitabilitatea). celelalte nu o urmeaza. firma care si-a ridicat preturile este obligata sa revina asupra deciziei. fie o spirala a preturilor în sus (firmele pierzându-si în mod treptat clientela). concurenta poate fi loiala (când firmele îl respecta) sau neloiala (când unele firme apeleaza la mijloace necinstite. pentru a nu-si pierde clientii. Sunt situatii însa când. Ea se datoreaza alierii acestor competitori în scopul blocarii intrarii pe piata respectiva a altor firme. Adeseori.confera monopolizarea relativa a unui anumit segment de piata. Se întâlneste atunci când pe o piata exista doar câtiva competitori. prejudiciind în mod direct si cu stiinta concurentii). Daca una din firme reduce pretul. aceasta explica denumirea oarecum contradictorie a acestei forme de concurenta.daca nu vor sa-si piarda clientii trebuie sa-l reduca si ele. În concurenta oligopolista pretul este instrumentul de lupta cel mai utilizat. Implicarea statului în mecanismul concurential se face în calitatea sa de legiuitor. administratia de stat trebuie sa intervina pentru aplanarea conflictelor dintre ofertanti. Solutia evidenta este un acord al firmelor de a nu se angaja într-un razboi al preturilor si de a utiliza ca arme ale concurentei calitatea serviciilor sau promovarea. daca o firma ridica preturile. dumpingul. . de aparator al legilor adoptate în acest domeniu si de agent economic. încercând sa profite de avantajul pretului scazut. violarea secretelor de fabricatie. În aceste conditii. fiind nevoie de negocieri si concilieri între acestia. Raportata la cadrul legal. comerciale sau bancare. presiuni morale si politice asupra firmelor concurente. În ramuri caracterizate prin mari investitii de capital (cum este industria chimica) sau în cele care cheltuiesc mari sume de bani pentru publicitate (cum sunt industria automobilelor si industria tigaretelor) intrarea oricarui potential concurent este foarte scumpa si grea.concurenta oligopolista. concurenta parazitara (confuzii de marci). Cele mai întâlnite practici neloiale sunt: denigrarea concurentilor. celelalte . concurenta ilicita (practicarea unor preturi mai joase ca urmare a încalcarii sau eludarii fiscalitatii). .

Întreprinderea poate opta între doua tipuri de comportament în raport cu mediul: un comportament adaptiv reactionând la conditiile de mediu deoarece ste dependenta de resursele care i le furnizeaza sau un comportament proactiv având capacitatea de a actiona asupra mediului inducând anumite moificari. Teoria sistemelor deschise acorda o mare atentie impactului mediului asupra organizatiei. Pe baza informatiilor despre mediu ea va alege o anumita strategie pentru a-si îndeplini obiectivele si o anumita strategie pentru a-si îndeplini obiectivele si o anumita structura care sa-i permita implementarea strategiei respective. Organizatiile supravietuiesc doar daca sunt eficace în satisfacerea cerintelor grupurilor de interes de care depind în obtinerea resurselor. Alegerea unei anumite optiuni este determinata de modul în care întreprinderea percepe mediul în care actioneaza si de resursele de care dispune. Apoi se pune problema identificarii criteriilor pe baza carora grupurile respective evalueaza organizatia si modul în care activitatile organizatiei raspund acestor criterii. În vederea satisfacerii cererilor mediului este mai întâi necesara o cunoastere a acestora. Mediul este un ansamblu de constrângeri în fata carora întreprinderea trebuie sa se adapteze alegându-si anumite mijloace în acest sens. acestea trebuie evaluate functie de importanta grupurilor în termeni de nivel de control asupra resurselorsi proceselor critice. .Raportul dintre întreprindere si mediu este privit din baza teoriei comportamentului organizatiilor care încearca sa explice modul în care acestea se integreaza în mediul lor. Odata ce au fost percepute cererile externe. Conform teoriei dependentei asupra resurselor. Organizatiile trebuie sa atraga resurse asupra carora nu au control si pentru obtinerea carora depind de alte organizatii care constituie mediul lor. întreprinderile sunt inevitabil legate de starea mediului lor.

editura Mirton.modificarea interdependentelor dintre organizatie si mediu. Timisoara 2006 Manole Victor. controlul asupra formularii cererilor de catre grupurile de interese. Negrut Constantin – “Marketing”. Iovescu Menuta. a produselor si structurilor. carteluri.strategia limitarii dependentei. joint-venture sau retele de întreprinderi. . Dobre Costinel. Organizatia poate proceda la stabilirea unor structuri interorganizationale pentru a gestiona relatiile cu componentele mediului: încheierea unor acorduri de cooperare. BIBLIOGRAFIE 1. Ionescu Gheorghe. întreprinderea are la dispozitie mai multe strategii: . stocarea resurselor. integrarea verticala sau utilizarea unor resurse alternative . Dorobantu Horia .negocierea cerintelor mediului. Organizatia poate sa-si extinda controlul asupra unor resurse vitale alegând solutia integrarii verticale .În relatiile cu componentele mediului. schimbarea strategiilor. 3. Limitarea dependentei fata de mediu se poate realiza prin: evitarea influentelor mediului.„ Marketing” Eros-Stark Lorant. Buglea Alexandru. 2007 2. editura Universitatii de Vest. analiza cererilor conflictuale pentru a le satisface paralel si a le echilibra. Timisoara. asupra definirii satisfactiei si criteriilor utilizate în evaluari. Mateescu Emil – “Performantele întreprinderilor din judetul Timis”. Stoian Mirela. a segmentelor pe acre actioneaza. Ladar Lucian. Foltean Florin.