STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”

Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL Beneficiar: SC IPTANA SA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL Lista cu semnături: Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL Lista cu semnături: Dr. Gușă Delia Nicoleta Dr. Ghiurcă Daniel Prof. Emerit Univ. Dr. Rang Cătălin Drd. Maftei Daniel It. Rang Cătălin

2

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

Cuprins I. Informaţii privind proiectul supus aprobării: .......................................... 6 I.1.Informaţii privind proiectul propus: ......................................................... 6 I.1.a. Denumirea: ........................................................................................ 6 I.1.b. Obiectivele proiectului: ..................................................................... 7 I.1.c. Descrierea: ......................................................................................... 8 I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza: .............................. 26 I.1.e. Informaţii despre materiile prime: .................................................. 27 I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo 70: ..................................................................................................... 32 I.2.a.Incadrarea în rețeaua de localități .................................................... 32 I.2.b.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70 ........................... 32 I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului: ................................................................................................... 34 I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire: .................................................................................................................. 34 I.3.b. Modificările fizice în perioada de exploatare: ................................ 53 I.3.c. Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare: .................... 53 I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.):................................................... 53 I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului: ..................................................................................... 55 I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora: ...................... 55 I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER ........... 55 I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL ........... 57 I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APĂ ....... 64 I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR ........................................................ 71 I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului: ................................................................................................... 72
3

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului: .................................................. 72 I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către proiectul propus: ....................................................................................... 73 I.7.c. Drumurile de acces: ......................................................................... 76 I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale speciale ..................................................... 78 I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a PP: ................................................................. 78 I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului propus:.......................................................................................................... 79 I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului: ............................. 81 I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată: ..................................................... 81 II. Informații privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP: ......... 82 II.1. Date generale privind siturile Natura 2000 aflate în interiorul și în imediata vecinătate a traseului proiectului de investiții .............................. 82 II.1.1. ROSCI0043 - COMANA .............................................................. 83 II.1.2. ROSPA0022 - COMANA ........................................................... 134 II.1.3. ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA ...................................... 173 II.1.4. Tipurile de habitate și speciile identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni- Grădiștea – Fălăștoaca – Olteniţa199 II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora: ............................................. 218 II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar:231 II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar): ................................................................................................. 235 II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar .............................................. 235

4

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

II. 7. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes acolo unde au fost stabilite prin planuri de management .................................... 241 II. 8.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluții/schimbări care se pot produce în viitor;244 II.9. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluția naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar; ..................................................... 244 III. Identificarea şi evaluarea impactului ................................................. 245 IV. Măsurile de reducere a impactului ..................................................... 255 V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate......................................... 261 Bibliografie: ................................................................................................. 266 ANEXE ......................................................................................................... 268

5

C.C.1.A.C. Avădanei Amplasamentul lucrări:  Cursul râului Argeş aval de lacul Mihăileşti – Cornetu şi cursul râului Dâmboviţa aval de podul de pe şoseaua de centură a municipiului Bucureşti. .  S. IPTANA S.L.A. Mediu Research S. SC ISPH SA. Denumirea: Denumirea lucrării:  STUDIU DE EVALUARE ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” ADECVATĂ DÂMBOVIŢA Beneficiar:  MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII C.N.1.C.Şef proiect complex ing. Informaţii privind proiectul supus aprobării: I. Giurgiu şi Călăraşi Data întocmirii documentației:  2011 6 . IPTANA S. IPTANA S.Informaţii privind proiectul propus: I.  Volum întocmit de S.A.a.C. pe teritoriul judeţelor Ilfov. I.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C AQUAPROIECT SA  Lider asociere: S.R. ADMINISTRAŢIA CANALELOR NAVIGABILE SA CONSTANŢA Proiectant/Elaborator Studiu de Fezabilitate:  Asocierea proiect “AMENAJAREA RÂULUI ARGEŞ”  Asociaţi: S.

Drept urmare. Rotterdam etc. Bratislava. dat fiind realizarea unui luciu de apă de aproape 4000 ha într-o zonă cu deficit de precipitaţii. 5 km cale ferată şi 126 obiective socioeconomice. 1. se obţine:  racordarea capitalei ţării la principala arteră de navigaţie transeuropeană.797 gospodării individuale şi 20.R.  Punerea sub control şi tranzitarea debitelor de viitură cu valori de calcul de cca.250 ha. 1. Viena. respectiv cu Coridorul Transeuropean de Transport nr. 378 km de drumuri.300 m3/s aval de acumularea Mihăileşti – Cornetu.. 1. de cca.C. Frankfurt. ceea ce permite legătura directă a Bucureştiului cu alte capitale şi mari centre orăşeneşti europene precum: Belgrad. Obiectivele acestui proiect sunt următoarele:  legarea Municipiului Bucureşti cu fluviul Dunărea.  accesul direct la portul maritim Constanţa.700 m3/s aval de confluenţa cu Dâmboviţa la Budeşti.000 ha teren.1.  cale de transport de mare capacitate mai nepoluantă decât transportul feroviar şi cu mult mai puţin poluantă decât transportul rutier. Budapesta. Obiectivele proiectului: Oportunitatea finalizării lucrărilor de amenajare complexă a cursurilor inferioare ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa rezultă din examinarea folosinţelor obţinute prin aceste amenajări.320 m3/s aval confluenţa cu Neajlov la Gostinati şi de 1. cca. Mediu Research S. 120 GWh/an energie electrică regenerabilă în hidrocentralele din nodurile hidrotehnice ale amenajărilor. 7 . 9. VII printr-o cale navigabilă având capacitatea de transport de peste 24 milioane tone/an.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.b.  Posibilitatea unor amenajări pentru piscicultură pe o suprafaţă de cca. I.  Dezvoltarea agrementului şi turismului în zonă. la viituri cu debite mai mari de 5% (cca. Duisburg. iar prin canalul Rhin – Main – Dunăre la reţeaua europeană de căi navigabile.  Producerea a cca.L.  Influenţe ecologice favorabile privind microclimatul. 600 m3/s) sunt apărate de inundaţii un număr de 11 localităţi.  Posibilitatea alimentării cu apă a localităţilor limitrofe şi asigurarea apei necesare pentru irigarea în perspectivă a unor suprafeţe de teren agricol însumând până la 150 mii ha.

să fie deversată numai apă epurată mecanic şi biologic. ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA. ca şi în râul Argeş. pentru obţinerea de către beneficiar a avizului Natura 2000. . Lucrările pentru amenajarea cursului inferior al râului Argeş pentru navigaţie. portul Bucureşti fiind la km 73+000.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. astfel ca în râul Dâmboviţa. ROSPA0022 COMANA. precum şi 8 .L.c.1. Mediu Research S.COMANA.și identificarea alternativei optime din punct de vedere a impactului potențial asupra ariilor de protecție de interes comunitar / avifaunistic ROSCI0043 – COMANA. pentru a permite accesul convoaielor formate dintr-o barjă şi împingătorul aferent. Descrierea: Prezentul studiu de fezabilitate are în vedere cursul râului Argeş pe sectorul cuprins între Dunăre (km 0+000) şi barajul lacului Mihăileşti – Cornetu (km 83+041). în conformitate cu OUG 57/2007 aprobată cu modificările ulterioare prin Legea 49/2011 I. Scopul elaborării Studiului de evaluarea adecvata Scopul elaborării STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE este: .R.stabilirea condiţiilor pentru lucrările specifice ce se vor executa în sit-urile de importanţă comunitară/avifaunistică ROSCI0043 – COMANA. ROSPA0022 . ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA. constau din regularizare râului în plan.  Intrarea în funcţiune la întreaga capacitate a staţia de epurare a oraşului Bucureşti.integrarea obiectivelor şi cerinţelor de protecţie a mediului în pregătirea şi adoptarea studiului de fezabilitate prin evaluarea impactului potențial asupra ariilor de protecție de interes comunitar și avifaunistic . Precizăm că racordarea sectorului amenajat pentru navigaţie cu albia cursului natural – îndiguit al râului a fost prevăzută printr-un prag de fund amplasat la km 73+465.C.

inginerul Dimitrie Leonida publică rezultatele propriilor sale studii sub titlul “Canalul Argeş – Bucureşti – Dunăre”.lăţimea minimă la baza secţiunii şenalului. 9 . Aceste studii au căpătat un caracter tot mai aplicat după anii 1920. Fiecare treaptă de barare formează un nod hidrotehnic compus din următoarele uvraje: .C. Caracteristicile şenalului navigabil .normală 1000 m . 170 din august 1929. în iunie 1929 a adoptat “Legea pentru construirea canalului Argeş – Bucureşti – Dunăre şi electrificarea liniei ferate Bucureşti – Braşov”. Cucu pentru construcţia unei căi navigabile între Bucureşti şi portul Olteniţa aflat la confluenţa râului Argeş cu fluviul Dunărea. În acelaşi an. 11-12).0 m SCURT ISTORIC PRIVIND AMENAJAREA UNEI CĂI NAVIGABILE ÎNTRE MUNICIPIUL BUCUREŞTI ŞI DUNĂRE Realizarea unei legături navigabile între capitala ţării şi Dunăre a făcut obiectul unor preocupări încă din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. îndiguirea şi biefarea lui prin 4 trepte de barare care preiau diferenţa de nivel de circa 53 m. în Buletinul Asociaţiei Generale a Inginerilor din România.centrală hidroelectrică. Alexandru Davidescu – profesor la Şcoala Politehnică din Bucureşti . publicată în Monitorul Oficial nr.excepţională 750 m .îşi publică studiul său intitulat “Canalul Bucureşti – Dunăre”.gabaritul de aer peste nivelul apelor la NNR 11. Astfel. La scurt timp problema construcţiei unei căi navigabile între Bucureşti şi Dunăre a ajuns pe ordinea de zi a Parlamentului României care. . Mediu Research S. .lungimea căii navigabile între Dunăre şi Portul Bucureşti – 1 Decembrie 73 km .ecluze.adâncimea minimă a apei 4. În primele decenii ale secolului XX au fost întocmite mai multe studii şi proiecte pentru construcţia unei asemenea căi navigabile. determinată de necesitatea tranzitării viiturilor 80 m . în revista ENERGIA (nr. între cotele apelor Argeşului în zona portului Bucureşti şi confluenţa cu Dunărea.baraj descărcător de ape mari din beton.L.R. datează încă din 1880 “schiţa – proiect” întocmită de inginerul N.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. În acest sens menţionăm că în aprilie 1927.raza minimă .5 m .

o serie de studii privind folosirea raţională a resurselor de apă din zona de sud a ţării. Astfel în anii 1980 – 1982 au fost întocmite şi prezentate conducerii ţării. sunt cunoscute studiile de urbanism întocmite şi publicate de profesorul Cincinat Sfinţescu care ţin seama de realizarea acestei artere de navigaţie (1932). analize şi studii tehnico economice întreprinse în această problemă. În acest sens menţionăm documentaţiile tehnice întocmite pentru Canalul Siret – Bărăgan. Problema a rămas însă în atenţia specialiştilor care în perioada 1932 – 1940 au continuat să publice rezultatele propriilor cercetări. precum şi cele ale inginerului A. Potrivit acestui program s-a trecut la întocmirea studiilor de teren topo-geodezice şi fotogrammetrice. principala folosinţă fiind irigaţiile. 10 . cele pentru amenajarea Văii Mostiştea şi altele. Din cauza recesiunii economice din anii 1930 – 1933 şi a condiţiilor perioadei premergătoare celui de al doilea război mondial. de asemenea. a fost aprobat de primul ministru al guvernului. geologice. studiile profesorului Dorin Pavel (Politehnica Bucureşti). cele privind dezvoltarea transporturilor elaborate de către Inspectorul General al Căilor Ferate Române ing. Ialomiţa etc. După cel de al doilea război mondial au fost. Inundaţiile din deceniul 1970 – 1980 au readus în actualitate problema amenajării complexe a bazinelor râurilor din sudul ţării (Argeş. inclusiv pentru navigaţie. la 9 iunie 1982. Vuzitas (Uzinele Comunale Bucureşti – 1940). Pentru întocmirea documentaţiilor tehnice şi economice aferente acestui obiectiv a fost întocmit un amplu program de studii – cercetare – proiectare. Atanasiu care argumentează necesitatea realizării legăturii navigabile Dunăre – Bucureşti (1936). Dâmboviţa.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. au avut ca prim scop gospodărirea complexă a resurselor de apă din zona de Sud şi de Est a ţării. Astfel.economice şi pentru amenajarea complexă a bazinului inferior al râului Argeş şi legarea capitalei ţării cu Dunărea printr-o cale navigabilă. T. elaborate unele studii şi proiecte vizând legarea oraşului Bucureşti cu fluviul Dunărea printr-o cale navigabilă. Aceste studii şi proiecte întocmite. în special după anii 1960. care.C. Mediu Research S. STUDII ŞI PROIECTE ELABORATE PENTRU AMENAJAREA COMPLEXĂ A RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA – 1982-1990 La 28 mai 1982 colectivul de proiectare înfiinţat în cadrul Institutului de Proiectări Transporturi Auto. Navale şi Aeriene (IPTANA) pentru elaborarea documentaţiilor aferente Canalului Dunăre Marea Neagră a primit sarcina de a întocmi studiile şi documentaţiile tehnico . În aceste studii portul Bucureştiului era amplasat în zona Cernica.L.). geotehnice şi hidrologice.R. construcţia căii navigabile nu a mai fost demarată.

cercetare şi proiectare de specialitate din ţară. conducerea statului a aprobat ca Municipiul Bucureşti să fie legat cu fluviul Dunărea atât pe Argeş cât şi pe Dâmboviţa. platforma UMGB. până la confluenţa cu Argeşul. Navale şi Aeriene din MTTc. de asemenea. ecluză şi o staţie de pompare. pe Dâmboviţa. Pentru amenajarea râului Argeş. au fost. În continuare. variante situate numai pe cursul Argeşului. În paralel cu aceste investigaţii.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. pe bază de contracte şi teme precise. Măgurele. iar în continuare pe Argeş până la Dunăre. din cadrul Consiliului Naţional al Apelor. pe cursul natural şi apoi pe Argeş. În urma analizării acestor amplasamente s-a decis ca principalul port al capitalei să se realizeze imediat în amonte de localitatea 1 (30) Decembrie. La 28 iulie 1984. fiind prezentate rezultatele studiilor şi analizelor privind oportunitatea realizării căii navigabile Dunăre – Bucureşti şi principalele sale caracteristici. sau cu râul Dâmboviţa. Sud-Vest Căţelu şi Popeşti Leordeni. Dărăşti Ilfov. de asemenea. În zona de Sud a capitalei. între care şi navigabilizarea acestui râu până la Piteşti-Sud. Dumitrana. traseul căii navigabile era situat pe terasa din stânga căii ferate Budeşti – Olteniţa. iar în spatele barajului. Racordarea la Dunăre a fost prevăzută în aval de Olteniţa. 1 (30) Decembrie. a revenit Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru Gospodărirea Apelor (ICPGA). Jilava. Apele mari ale Dâmboviţei urmau să fie dirijate. precum şi în zonele Bragadiru. în timp ce pentru elaborarea documentaţiilor necesare amenajării râului Dâmboviţa. precum şi pe râul Dâmboviţa până în zona Nord-Vest Vasilaţi unde urma să fie realizat un baraj. precum şi variante care urmau cursul râului Argeş până în zona de Nord – Vest a capitalei apoi canal de legătură cu râul Sabar. Au fost examinate variante de traseu pe Dâmboviţa până la Budeşti.L. în anii 1982 – 1983 au fost întocmite studii pentru precizarea traseului căii navigabile. Sarcina întocmirii documentaţiilor tehnice şi economice pentru amenajarea complexă a râului Argeş aval de podul de cale ferată de la Grădinari – de pe magistrala Bucureşti – Craiova. Mediu Research S. în continuare. Sinteşti. Au fost examinate. proiectantul general IPTANA a colaborat. a revenit Institutului de Proiectări Transporturi Auto. Documentaţia tehnică şi 11 . cu 33 de institute de studii. pe cursul Argeşului. la Budeşti. iar pe Argeş au fost studiate amplasamentele Cornetu. precum şi la efectuarea investigaţiilor privind traficul ce putea fi preluat pe viitoarea cale navigabilă. pe Dâmboviţa. Vârteju.C. cu un canal de legătură la Argeş de 11 km. examinate amplasamentele Glina.R. Pentru portul capitalei au fost examinate 14 variante de amplasament şi anume: în nordul oraşului la Roşu.

la 4 iulie 1986. Prezenta documentaţie are în vedere tocmai acest tronson al cursului inferior al râului Dâmboviţa. 7. excavaţii.5 km. echipamente.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. În continuare. precum şi metodologia de finanţare şi decontare a lucrărilor. a luat fiinţă Administraţia Canalului Dunăre – Bucureşti (ACDB). cum vor fi scoase din funcţiune fondurile fixe afectate. Ca şi în cazul amenajărilor de pe râul Argeş. economică elaborată se referă la studii de teren şi laborator. etanşări. flux informaţional.R. refacerea lucrărilor afectate etc. Tot în anul 1986.9 km. apărări – protecţii taluzuri. trafic. avizate de către Inspectoratul General de Stat pentru Investiţii – Construcţii. cursul râului urma să fie amenajat pentru navigaţie cu barje. pe o lungime de 38.). Lucrările de execuţie au început în septembrie 1986 şi. diguri. Prin acest decret s -a aprobat începerea lucrărilor de bază. prin Decretul nr. Precizăm că între podul Vitan şi podul de pe şoseaua de centură a Capitalei. în subordinea Departamentului Transporturilor Navale din MTTc – beneficiarul investiţiei. noduri hidrotehnice. 242 s-a aprobat traseul amenajărilor de pe râul Argeş.L. nodurile hidrotehnice. Precizăm că. centrale hidroelectrice. aflată în subordinea Centralei Antrepriză Generală de Construcţii Hidrotehnice Constanţa (CAGCH). lucrările pentru 12 . porturile amenajării. Lucrările de execuţie pe acest tronson al râului Dâmboviţa au început în anul 1988. construcţiile şi instalaţiile pentru exploatarea şi întreţinerea obiectivelor. 31. secţiuni transversale. ecluze. până la 30 decembrie 1989 s-au executat. traversările peste calea navigabilă etc. Pentru amenajarea cursului inferior al râului Dâmboviţa a fost emis Decretul 292 din 28 decembrie 1987. prin Decretul 245. cu soluţiile constructive întocmite de proiectantul general. Mediu Research S.C. Amenajarea a fost prevăzută încep ând de la podul Vitan până la confluenţa cu râul Argeş la Budeşti. gabarite. porturile de aşteptare de la ecluze. conexe şi colaterale şi realizarea lor pe baza detaliilor şi devizelor de execuţie. de la acest pod până la confluenţa cu râul Argeş. amplasamentul şi principalele caracteristici tehnice ale obiectivelor ce urmau să fie realizate (porturile. având la bază temele întocmite de proiectantul general. precum şi Întreprinderea Antrepriză Canal Dunăre – Bucureşti (IACDB). scheme hidrotehnice. pe o lungime de cca.4 km râul Dâmboviţa urma să fie amenajat pentru navigaţie de agrement. în calitate de antreprenor general. Prin acelaşi Decret 242/1986 s-au stabilit: modul de ocupare a terenurilor. traseul şenalului navigabil. încercări pe modele. pe o lungime de cca. pe baza proiectelor şi detaliilor de execuţie elaborate pe obiecte şi categorii de lucrări de către proiectantul general şi de către proiectanţii de specialitate. descărcători de ape mari.

SITUAŢIA ACTUALĂ A LUCRĂRILOR EXECUTATE ANTERIOR PE RÂUL ARGEŞ În baza Decretului 242/1986 în perioada 1986-1990 la obiectivul “Amenajarea râului Argeş pentru navigaţie şi alte folosinţe” au fost realizate următoarele categorii de lucrări mai principale:  73% din volumul total de 96.125 mii m3.  fundaţiile nodurilor hidrotehnice.C. cu soluţii constructive avizate în prealabil de către IGSIC.6 milioane m2. respectiv radierele ecluzelor.4 mii tone. în proporţie de cca 90%. PE RÂUL DÂMBOVIŢA În perioada anterioară. Până la finele anului 1989 au fost realizate. cuprins între podul de şosea de pe drumul de centură al Municipiului Bucureşti şi NH Tânganu.  Se aflau. inclusiv canalele de colectare şi 13 . la amenajarea râului Dâmboviţa pentru navigaţie au fost realizate următoarele lucrări:  amenajarea albiei râului Dâmboviţa pe bieful 3. Mediu Research S.  69% din volumul total al digurilor ce însumează 47.R.L.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.  36% din suprafaţa apărărilor şi protecţiilor de taluzuri ce însumează 4.  traversările liniilor electrice şi conductelor peste râul amenajat. navigabilizarea cursului inferior al râului Dâmboviţa au fost realizate pe baza proiectelor şi detaliilor elaborate pe obiecte şi categorii de lucrări. 11.  39% din cantitatea de betoane de 2. în faze avansate de execuţie:  podul de cale ferată peste Argeşul navigabilizat la Grădiştea.8 milioane m3.9 milioane m3 al excavaţiilor.  podurile de şosea la traversările peste Argeşul amenajat. descărcătorilor de ape mari şi hidrocentralelor. pe linia ferată Bucureşti-Giurgiu.  24% din cantitatea totală a echipamentelor hidromecanice de cca. următoarele lucrări:  infrastructura platformelor porturilor de la Olteniţa şi Bucureşti – 1 Decembrie.

DISFUNCŢIONALITĂŢI Lucrările pentru amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa au fost sistate la începutul anului 1990. . 30% din platformele portuare.  lucrările pentru apărarea şi protecţia taluzurilor pe bieful 3 cu dale din beton. .L.784/1994. precum şi praguri de fund pentru prevenirea eroziunilor. dat fiind pericolul inundării unor importante suprafeţe de teren şi a localităţilor limitrofe. pentru râul Argeş s-au prevăzut: . iar centrala hidroelectrică are infrastructura (fundaţia) executată. fără echipamentele hidromecanice.  la nodul hidrotehnic Tânganu se află în fază de finalizare privind descărcătorul de ape mari (cu fonduri BDCE). drumurile pentru intervenţii de urgenţă. transport a apelor uzate din Municipiul Bucureşti şi dirijarea lor la staţia de epurare Glina. în timp ce ecluza simplă este limitată la betonarea sasului până la nivelul terenului şi construcţia capului amonte. prin HGR nr. Pe râul Argeş În urma sistării lucrărilor.  au fost realizate. exploatare şi întreţinere de pe bieful Glina – Tânganu.C. Mediu Research S.R.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. STAREA ACTUALĂ A LUCRĂRILOR. iar depozitele de pământ/balast existente în albie să fie evacuate. în care scop urma ca breşele existente în diguri să fie închise.realizarea condiţiilor pentru ca în aval de lacul Mihăileşti-Cornetu să poată fi tranzitate viiturile calculate pentru debite având asigurarea de depăşire de 5%. de asemenea. Facem precizarea că în aval de NH Tânganu nu au mai fost executate lucrări. în special în zona nodurilor hidrotehnice. O situaţie dificilă se constată la podul de cale ferată de la Grădiştea pe linia ferată Bucureşti – Giurgiu unde una din pilele vechiului pod aflat în 14 .Nerealizarea pragurilor de fund la nici unul din nodurile hidrotehnice dintre Olteniţa şi portul Bucureşti – 1 Decembrie.executarea unor lucrări de protecţie şi apărare pe taluzuri. precum şi extracţiile masive de balast din albie sunt cauza principală a producerii unor eroziuni de 3 – 4 m pe tot cursul râului.  la portul Glina au fost realizate cheurile de acostare şi cca.

iar cuneta acoperită parţial cu stufăriş. precum şi un excavator păşitor – import 1988. cu consecinţe grave privind posibilitatea unor grave inundaţii ale terenurilor şi localităţilor limitrofe. Pe cursul Argeşului au rămas abandonate o serie de utilaje. importante degradări şi distrugeri precum:  demontarea şi “valorificarea” ca fier vechi a liniilor de cale ferată de acces la porturile Bucureşti – 1 Decembrie şi Olteniţa. Pe alte zone. au fost depozitate gunoaie. Pe râul Dâmboviţa. iar talpa radierului uneia din pilele noului pod nefinalizat se află suspendată pe coloane. Deponiile din cunetă sunt puternic contaminate cu reziduuri provenite din apele uzate colectate din intravilanul municipiului. 15 . neepurate. între care drăgi absorbo – refulante. sau pe platformele adiacente. circulaţie s-a prăbuşit. spargerea muchiilor acestor grinzi. a căilor de rulare ale macaralelor portuare şi a macaralelor turn folosite la construcţia nodurilor hidrotehnice. Studiul de Fezabilitate evidențiază unele situaţii în care digurile au devenit sursă de balast.  distrugerea grinzilor prefabricate din beton armat realizate pentru construcţia avanporturilor de la ecluze. principala disfuncţionalitate o constituie faptul că şenalul biefului Glina – Tânganu este parţial colmatat. Precizăm că lucrările executate anterior au suferit. de asemenea. În cadrul prezentului studiu de fezabilitate a fost întocmită. în timp. Mediu Research S. o expertiză tehnică detaliată pentru determinarea stării în care se află lucrările executate şi precizarea măsurilor ce se impun în vederea continuării execuţiei lucrărilor pe cursurile inferioare ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa. ceea ce pune în pericol integritatea acestora.R. drumuri de acces etc.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. în albia râului. precum şi a unor coloane din beton armat pentru sustragerea fierului beton.C.).L.  parte din dalele de beton armat realizate pentru protecţia taluzurilor interioare au fost sustrase pentru a fi folosite în alte scopuri (pavarea unor curţi.  podul de cale ferată peste Sabar de pe linia de acces la portului Bucureşti – 1 Decembrie a fost transformat în pod rutier pe un drum agricol.

 un deversor de ape mari.  două moluri centrale. NH2 şi NH3 şi pe malul drept al canalului pentru NH4.5 km fața de ROSCI0343 La 18.50 m. Mediu Research S.R.  construcţii de dirijare şi acostare în amonte şi în aval de ecluză. de o parte şi de alta a acestuia.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.1 km de ROSCI0088 16 . SOLUŢIILE TEHNICE ADOPTATE ÎN STUDIUL DE FEZABILITATE ACTUALIZAT CE VOR FI EXECUTATE ÎN SITURI NATURA 2000 SAU ÎN VECINĂTATEA ACESTORA Nodurile hidrotehnice Nodurile hidrotehnice au fost proiectate pentru a cuprinde:  ecluză cu două sasuri gemene. amplasată simetric fata de axul canalului.  uzina hidroelectrică pe malul stâng al canalului pentru nodurile NH1.00 m. amplasat pe malul stâng al canalului. cu lăţimea utilă de 12.C. Tabelul 1 BIEF Bief “0” (intre “0”si NH1 Oltenița) Sector Kilometraj Varianta 1* 0÷2+282 Varianta 2** 0÷2+282 - Bief 1 (intre NH1Oltenita și NH2 Budești) 2+282÷28+032 navigabil 2+282÷27+894 Bief 2 (intre NH2 Budești și NH3 Gostinari) 28+032÷53+653 28+340÷53+515 - - În interiorul ROSPA0038 – DUNĂREOLTENIȚA La 3km fața de ROSCI0131 La 4 km față de ROSPA0136 La 10.L. având o lungime de 177. Nodurile hidrotehnice împreună cu pragul de fund de la km 73+465 delimitează pe cursul inferior al Argeşului amenajat un număr de 5 biefuri Cele cinci biefuri ale amenajărilor proiectate pe râul Argeş în cele două variante analizate sunt delimitate potrivit tabelului 1. NH2 şi NH3 şi pe malul drept al canalului pentru NH4. câte unul în amonte şi în aval.2km fața de ROSPA0105 La 21 km față de ROSPA0122/ROSCI 0308 La 17. pentru nodurile NH1.

La 13. Mediu Research S.1 km față de ROSPA0146 Lungimea fiecărui bief în cele două variante de traseu analizate este dată în tabelul 2. BIEF Bief 3 (intre NH3 Gostinari și NH4 Copăceni(Varlam) Sector Kilometraj Varianta 1* Varianta 2** 53+653÷63+185 53+515÷63+047 - - Bief 4 (intre NH4 63+185÷73+465 63+047÷73+328 Copăceni Varlam și prag de fund) Bief 5 (intre prag regularizat 73+465÷83+000 73+328÷82+862 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.L. Această variantă este în concordanţă cu reglementările GT 20 AIPCN.R. ** variantă generată de etapa proiectată 2010 cu îmbunătăţirile parametrilor geometrici după recomandările europene GT 20 .C.1 km față de de fund și lac ROSCI0132 acumulare Mihăilești) NOTĂ: * variantă aferentă lucrărilor executate până în anul 1989. PORTURILE Pe cursurile amenajate ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa au fost proiectate trei porturi operaţionale astfel: 17 .AIPCN La 70 m față de ROSCI0043 – COMANA În interiorul ROSPA0022 – COMANA La 18. Tabelul 2 BIEF Bief “0” (intre “0”si NH1 Oltenița) Bief 1 (intre NH1Oltenita și NH2 Budești) Bief 2 (intre NH2 Budești și NH3 Gostinari) Bief 3 (intre NH3 Gostinari și NH4 Copăceni(Varlam) Bief 4 (intre NH4 Copăceni Varlam și prag de fund) Lungime totala sector navigabil Bief 5 (intre prag de fund și lac acumulare Mihăilești) Lungime totala sector regularizat LUNGIME TOTAL AMENAJRE RAU ARGES Sector Lungimi în m Varianta 1 2282 25750 25621 9532 10281 73466 9534 9534 83000 Varianta 2 2282 25612 25621 9532 10281 73328 9534 9534 82862 navigabil navigabil regularizat În urma analizei făcute s-a adoptat varianta 2 de traseu.

Restabilirea traversării revine autorităţilor ce deţin în prezent podul. Podul realizat în perioada 1986 – 1990 este din beton armat şi are lungimea totală de 257 m (18 + 4 x 30 + 13 + 3 x 30 m).C. aflat în imediata vecinătate (100m) de ROSCI0043 și în interiorul ROSPA0022.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Suprastructura podului este realizată pentru linie simplă. Mediu Research S. are lungimea de 228 m (2 x 30 + 2 x 46 + 2 x 30 m) aflat în imediata vecinătate (70m) de ROSCI0043 și în interiorul ROSPA0022. Acest pod este metalic. în zona capului aval al ecluzei din nodul hidrotehnic NH 3 Gostinari. Actualmente acest pod este rupt. Odată cu traversarea peste Argeş a fost realizat şi podul de beton armat peste Neajlovul regularizat în zona respectivă cu lungimea totală de 110 m.L. iar infrastructura lui (culeele şi pilele) sunt realizate pentru linie dublă. Au fost prevăzute lucrările necesare pentru refacerea/consolidare pilei din albia cursului deviat a râului în regim de urgenţă. respectiv km 56+613 pe Argeşul amenajat. 18 .  portul Olteniţa situat la confluenţa râului Argeş cu fluviul Dunărea situat în imediata vecinătate a sitului Natura 2000 ROSPA0038. Podul ca şi pasajul peste drumul comunal Grădiştea – Fălăştoaca au fost predate către Administraţia CFR din Ministerul Transporturilor.  două porturi aferente capitalei – unul în zona de Sud-Vest a Municipiului – pe Argeş. denumit Bucureşti – 1 Decembrie şi altul în zona de Sud-Est.  Podul de cale ferată pe magistrala Bucureşti – Giurgiu la km 23+740 pe calea ferată.R. În prezent accesul pe pod pentru auto este întrerupt. Traversări peste râul Argeş  Drumul judeţean 412 traversează Argeşul amenajat la km 53+310. denumit Bucureşti – Glina. În perioada 1990 – 2010 s-au produs afuieri importante pe cursul râului deviat pentru construcţia nodului hidrotehnic NH 3 Gostinari. nefuncțional și incomplet ca structura. pe Dâmboviţa.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.R. DESCRIEREA SOLUŢIILOR TEHNICE ADOPTATE ÎN STUDIUL DE FEZABILITATE ACTUALIZAT CE VOR FI EXECUTATE ÎN ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA – BIEF”0” Bieful “0” este cuprins între:  fluviul Dunărea la km “0” .L. Mediu Research S.zona port Olteniţa – lucrările de amenajare a portului se vor executa în aria protejată ROSPA0038  nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa şi are o lungime totală de 2.Traseul Canalului Dunăre-București prin aria de protecție avifaunistică ROSPA0038 Dunăre-Oltenița – vedere generală 19 .282 km – lucrările se vor executa în afara ariei protejate ROSPA0038 Fig.C. 1 .

3 .Traseul Canalului Dunăre-București prin aria de protecție avifaunistică ROSPA0038 Dunăre-Oltenița – detaliu 1 – zona NH1situat în afara ariei protejate. Mediu Research S. ROSPA0038 Dunăre-Oltenița Fig.R. 2 . Fig.C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.Traseul Canalului Dunăre-București prin aria de protecție avifaunistică ROSPA0038 Dunăre-Oltenița – detaliu tehnic 1 – zona NH1km 2+000 20 .L.

Traseul Canalului Dunăre-București .R. 4 .detaliu tehnic 2 km 0+000 – 1+000 – zona portului 21 . Fig.Traseul Canalului Dunăre-București prin aria de protecție avifaunistică ROSPA0038 Dunăre-Oltenița – detaliu 2 – zona portului Fig. Mediu Research S.L. 5 .C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.

de 9. Traseul canalului navigabil existent pentru bieful „0” se păstrează nemodificat.532 m. Traseul şenalului navigabil se suprapune peste albia naturală a râului Argeş. Din punct de vedere administrativ lucrările care sunt cuprinse în amenajarea complexă a râului Argeş se află în totalitate pe teritoriul judeţului Călăraşi.L. cu modificarea secţiunii transversale de curgere necesară. ordine și normative apărute după anul 1998. Accesul în zonă este asigurat de drumul național DN41 Oltenița-Daia. 22 . corespunzător cerinţelor impuse de navigabilizarea cursului de apă . Lucrările se execută în interiorul ROSPA0022 și în afara ROSCI0043 la distanță de 70m . Pe acest tronson se realizează racordarea nodului NH1 la nivelurile dictate de fluviul Dunărea.C. drumul național DN4 Oltenița-Budești precum şi calea ferata cuprinsă între stațiile Oltenița şi Budești.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. în ambele variante. Mediu Research S. Lungimea totală aplicabilă pe axul canalului navigabil al amenajării complexe a râului Argeş pe bieful “0” este de 2282m. Pe acest sector nu au intervenit modificări datorate noilor legi. DESCRIEREA SOLUŢIILOR TEHNICE ADOPTATE ÎN STUDIUL DE FEZABILITATE ACTUALIZAT CE VOR FI EXECUTATE ÎN ROSCI0043 – COMANA/ROSPA0022 – COMANA – BIEF ”3” Bieful “3’’ este cuprins între capătul amonte al ecluzei de la nodul hidrotehnic NH3 (Gostinari) km 53+653 și capătul amonte al nodului hidrotehnic NH4 (Copăceni) km 63+185 în Varianta 1 sau km 53+515 (NH3)–73+327 (NH4) în Varianta 2 și are o lungime totala pe axul canalului navigabil.R.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.Traseul Canalului Dunăre-București prin ariile de protecție – ROSPA0022/ROSCI0043 – COMANA Fig. Fig.Traseul Canalului Dunăre-București prin ROSPA0022– COMANA și în imediata vecinătate ROSCI043 – COMANA ( 70m). 23 . Mediu Research S. 6 . 7 .L.C.R.

Traseul Canalului Dunăre. Fig.L. Mediu Research S. 8 .C. 9 .Traseul Canalului Dunăre.R.detaliu tehnic 1 km 57+000 – 56+000 Fig.detaliu tehnic 2 km 54+000 24 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.

Fig.C.Traseul Canalului Dunăre. 10 . Mediu Research S.detaliu tehnic 3 km 53+000 Fig.L.Traseul Canalului Dunăre.detaliu tehnic 4 km 53+266 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 11 .R.HN3 25 .

250 ha.d. Fig. Informaţii privind producţia care se va realiza:  Posibilitatea alimentării cu apă a localităţilor limitrofe şi asigurarea apei necesare pentru irigarea în perspectivă a unor suprafeţe de teren agricol însumând până la 150 mii ha. I. Din punct de vedere administrativ lucrările sunt cuprinse pe malul drept în județul Giurgiu iar pe malul stâng în județul Giurgiu pana la km 56+540 ca apoi sa treacă în județul Ilfov.0 m. care au fost reproiectate în conformitate cu recomandările CEMT-PIANC-2006 privind elementele geometrice ale canalului navigabil (in varianta 2).detaliu tehnic 5 km 51+000 În varianta 2 lungimea canalului navigabil este mai scurtă decât în varianta 1 cu 138.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.R.  Posibilitatea unor amenajări pentru piscicultură pe o suprafaţă de cca. 26 . 12 .Traseul Canalului Dunăre. 1. Graniţa dintre cele doua judeţe situate pe cele două maluri este prin albia râului Argeş. Această diferenţă provine din schimbarea unor curbe şi aliniamente necorespunzătoare din varianta 1. 120 GWh/an energie electrică regenerabilă în hidrocentralele din nodurile hidrotehnice ale amenajărilor.C. Mediu Research S.L.1.  Producerea a cca.

I.pasarelă metalică de acces la ponton 1 buc .R. Informaţii despre materiile prime: CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI HIDROTEHNICE RĂMASE DE EXECUTAT LA PORTUL OLTENIȚA Cantităţile de lucrări rămase de executat pentru finalizarea lucrărilor hidrotehnice aferente Portului Olteniţa sunt următoarele: .L. inclusiv coloane de fixare.ponton plutitor 1 buc .e.execuţia molului de dirijare nesubmersibil de la Dunăre 80 sute mp .scări metalice de acces 2.fingere pentru compartimentare zone de acostare port turistic 18 buc 27 .refacerea grinzilor de închidere ale cheurilor estacadă 4 buc .platforme din macadam 230 sute mp .binte din beton armat 11 buc .1.defrişări 5 sute mp .organouri 11 buc .cămăşuială bolarzi 6 buc .beton autonivelant pentru acoperirea armăturilor la vedere ale elementelor structurale executate 120 mc .5 to .ponton plutitor.amortizori de cheu din cauciuc masiv 132 buc .platforme din beton în spatele cheurilor 240 sute mp .vopseluri. inclusiv confecţii metalice pentru montarea şinelor 600 ml .refacerea cheului pereat mal stâng amonte Argeş 800 mp . Mediu Research S.excavaţii 30 sute mc .dragaje 650 mii mc .opritori de cale ferată pentru macarale 2 buc . inclusiv curăţarea confecţiilor metalice existente 75 kg .C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.şină de cale ferată pentru macaralele de cheu.pasarele de aluminiu şi ancastramente pentru acces port turistic 2 buc . coliere de ghidaj binte de ancorare port turistic 125 ml .

CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI HIDROTEHNICE RĂMASE DE EXECUTAT LA NH1 OLTENIȚA Aval NR.R.C.+ man) DEMOLARI BETON AUTONIVELANT PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA VEDERE UM buc buc mc mc mc mc kg mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc kg kg kg kg buc buc mc buc kg mc mc mc CANTIT.L. 0 23 15 10 5 636 9300 1080 18 214 380 27 271 340 47 1080 320 44 78 453 152 43 4930 12710 7020 8025 117 36 20 130 8800 80 2120 22 28 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. BINTE AMORTIZORI CHEU în LUNGIME DE 4 m MATERIAL METALIC PENTRU AMORTIZORI DE CAUCIUC AMORTIZORI DIN GRINDA DE STEJAR 250x250x9000 CABLURI ELECTRICE (proc.C RT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 DENUMIREA LUCRARII COLOANE FORATE Ô 1080 mm ELEVATIE COLOANE CAPITEL LA APA CAPITEL CURENT LA USCAT CAPITEL MOL CENTRAL GRINDA PARAMENT SUPERIOARA CURENTA PIESE METALICE INGLOBATE în GRINDA PARAMENT GRINDA PARAMENT INFERIOARA CURENTA GRINDA PARAMENT SUPERIOARA DE CAPAT GRINZI ORIZONTALE INTRE COLOANE RACORDARI ECLUZE GRINDA PARAMENT INFERIOARA DE CAPAT CONTRAFISA RIGLA TRANSVERSALA RIGLA TRANSVERSALA MOL CENTRAL STALPI MOL CENTRAL TRONSON DE CAPAT RADIER CAP MOL CAP MOL MONOLITIZARE LA APA MONOLITIZARE LA USCAT MONOLITIZARE MOL SCARI METALICE BALUSTRADA METALICA CAPAC CANAL CABLURI STALP ILUMINAT INVESTIGAREA COLOANELOR FORATE FINALIZATE REFACEREA COLOANELOR CU DISCONTINUITATI BOLARZI. Mediu Research S.

10 71 43 32 11 700 9300 10 271 328 444 47 247 42 57 224 91 43 4930 12710 7020 8025 110 33 20 130 8800 80 60 18 15 29 .C RT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 DENUMIREA LUCRARII COLOANE FORATE Ô 1080 mm ELEVATIE COLOANE CAPITEL LA APA CAPITEL CURENT LA USCAT CAPITEL MOL CENTRAL GRINDA PARAMENT CURENTA PIESE METALICE INGLOBATE în GRINDA PARAMENT GRINDA PARAMENT DE CAPAT CONTRAFISA GRINZI ORIZONTALE INTRE COLOANE RACORDARI ECLUZE RIGLA TRANSVERSALA MOL CENTRAL MOL CENTRAL TRONSON DE CAPAT RADIER CAP MOL CAP MOL MONOLITIZARE LA APA MONOLITIZARE LA USCAT MONOLITIZARE MOL SCARI METALICE BALUSTRADA METALICA CAPAC CANAL CABLURI STALP ILUMINAT INVESTIGAREA COLOANELOR FORATE FINALIZATE REFACEREA COLOANELOR CU DISCONTINUITATI BOLARZI. Mediu Research S. MORTAR PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA VEDERE REFACEREA CONTINUITATII ARMATURILOR 36 37 mc 16 Amonte NR. BINTE AMORTIZORI CHEU în LUNGIME DE 4 m MATERIAL METALIC PENTRU AMORTIZORI DE CAUCIUC AMORTIZORI DIN GRINDA DE STEJAR 250x250x9000 CABLURI ELECTRICE (proc.R.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C.+ man) DEMOLARI BETON AUTONIVELANT PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA MORTAR PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA VEDERE REFACEREA CONTINUITATII ARMATURILOR UM buc buc mc mc mc mc kg mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc kg kg kg kg buc buc mc buc kg mc mc mc mc CANTIT.L.

C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. CANTITĂŢILE DE LUCRĂRI HIDROTEHNICE RĂMASE DE EXECUTAT LA NH3 GOSTINARI Aval NR. Mediu Research S. 17 104 57 57 11 636 9300 540 18 214 380 14 271 47 700 247 44 57 453 152 43 4930 12710 7020 8025 100 34 20 130 8800 80 150 22 30 .C RT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 DENUMIREA LUCRARII COLOANE FORATE Ô 1080 mm ELEVATIE COLOANE CAPITEL LA APA CAPITEL CURENT LA USCAT CAPITEL MOL CENTRAL GRINDA PARAMENT SUPERIOARA CURENTA PIESE METALICE INGLOBATE în GRINDA PARAMENT GRINDA PARAMENT INFERIOARA CURENTA GRINDA PARAMENT SUPERIOARA DE CAPAT GRINZI ORIZONTALE INTRE COLOANE RACORDARI ECLUZE GRINDA PARAMENT INFERIOARA DE CAPAT CONTRAFISA RIGLA TRANSVERSALA MOL CENTRAL STALPI MOL CENTRAL TRONSON DE CAPAT RADIER CAP MOL CAP MOL MONOLITIZARE LA APA MONOLITIZARE LA USCAT MONOLITIZARE MOL SCARI METALICE BALUSTRADA METALICA CAPAC CANAL CABLURI STALP ILUMINAT INVESTIGAREA COLOANELOR FORATE FINALIZATE REFACEREA COLOANELOR CU DISCONTINUITATI BOLARZI.L.R.+ man) DEMOLARI BETON AUTONIVELANT PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA VEDERE UM buc buc mc mc mc mc kg mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc kg kg kg kg buc buc mc buc kg mc mc mc CANTIT. BINTE AMORTIZORI CHEU în LUNGIME DE 4 m MATERIAL METALIC PENTRU AMORTIZORI DE CAUCIUC AMORTIZORI DIN GRINDA DE STEJAR 250x250x9000 CABLURI ELECTRICE (proc.

12 75 35 30 14 445 9300 10 145 328 444 55 247 44 42 224 91 51 4930 12710 7020 8025 104 35 20 130 8800 80 18 14 6 31 .R.L.+ man) DEMOLARI BETON AUTONIVELANT PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA VEDERE MORTAR PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA VEDERE REFACEREA CONTINUITATII ARMATURILOR UM buc buc mc mc mc mc kg mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc mc kg kg kg kg buc buc mc buc kg mc mc mc mc CANTIT . Mediu Research S.C RT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 DENUMIREA LUCRARII COLOANE FORATE Ô 1080 mm ELEVATIE COLOANE CAPITEL LA APA CAPITEL CURENT LA USCAT CAPITEL MOL CENTRAL GRINDA PARAMENT CURENTA PIESE METALICE INGLOBATE în GRINDA PARAMENT GRINDA PARAMENT DE CAPAT CONTRAFISA GRINZI ORIZONTALE INTRE COLOANE RACORDARI ECLUZE RIGLA TRANSVERSALA MOL CENTRAL MOL CENTRAL TRONSON DE CAPAT RADIER CAP MOL CAP MOL MONOLITIZARE LA APA MONOLITIZARE LA USCAT MONOLITIZARE MOL SCARI METALICE BALUSTRADA METALICA CAPAC CANAL CABLURI STALP ILUMINAT INVESTIGAREA COLOANELOR FORATE FINALIZATE REFACEREA COLOANELOR CU DISCONTINUITATI BOLARZI.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. MORTAR PENTRU ACOPERIREA ARMATURILOR LA VEDERE REFACEREA CONTINUITATII ARMATURILOR 35 36 mc 16 Amonte NR. BINTE AMORTIZORI CHEU în LUNGIME DE 4 m MATERIAL METALIC PENTRU AMORTIZORI DE CAUCIUC AMORTIZORI DIN GRINDA DE STEJAR 250x250x9000 CABLURI ELECTRICE (proc.C.

3613 630490.7488 617339.6604 300996.Localizarea conform Coordonatelor STEREO 70 Tabel 3 – Coordonate STEREO 70 Coordonate STEREO70 Ax Argeș Pct 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Coordonata x 629535.2828 294444.8886 292949.9245 294914.6253 294994.8332 616360.1241 301616.6632 594424.8175 618319.844 619292.6977 292278.2.6289 630925. I.8676 615403.8427 629966. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo 70: I.4818 304625.515 631093.1318 628747.6665 289308.0386 611972.9203 630453.7522 593737.0392 592472.0757 303256.6344 630606.7282 629864.9293 630072.7829 304846.1333 595393.9070 287529.3645 302374.5375 613238.4319 618617.8043 592371.0327 591035. Giurgiu şi Călăraşi.6722 300704.0363 300445.0505 611632.8887 611116.6689 Pct 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 Coordonata x 595659.2099 286541.8071 288132.5240 302522.6849 593837.8075 611396.4521 304267.Incadrarea în rețeaua de localități Rectificările de traseu.6409 300312.b.2392 629871.7656 614641.2.0114 630240.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.1163 589524.1756 595304.1971 301633.6041 299838.8831 630898.2923 590287.1953 612849.1545 286112.1178 289732.1324 595212.5477 300959.6400 290506.8875 590844.1121 614207.8746 304231.5805 594661.7014 305646.6704 303419.7157 615058. respectiv lucrările propuse pe terenuri aflate în afara digurilor realizate în perioada 1986 – 1990 implică ocuparea definitivă a unor suprafeţe de terenuri evidenţiate pe judeţele Ilfov.1111 301754.8422 301174.6161 304347.1489 630615.4205 593280.0556 300967. I.1572 301839.4945 589347.1923 303821.0665 301200.4175 612070.7602 Coordonata y 303933.8256 594741.3829 294087.3201 305366.2239 305603.3769 591966.C.7659 629863.1152 293906.7723 293307.9546 616106.9927 304065.0517 286911.2656 591730.6018 301074.0156 630066.9420 303864.2.6205 610184.1478 628796.0460 300899.2072 613877.0982 302618.0072 592884.6229 631098.3424 302066.7966 589843.2645 302446.3629 591218.235 Coordonata y 285708.5984 305567.7805 303514.5639 628633.7210 304705.8091 292639.a.0835 612900.5346 300887.2665 294940.6207 630544.0376 Pct 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 Coordonata x 619741.R.9003 302391. Mediu Research S.3231 32 .7562 629616.1051 303811.6547 291023.1311 300200.0893 290057.9326 288513.4236 630516.6784 630454.9259 614634.8717 291974.654 615498.4933 302955.1642 Coordonata y 300140.L.9984 300778.0375 304459.5049 592657.2942 304329.

9066 575516.8312 314637.2122 313266.9134 606840.2018 310496.4468 601863.5862 299420.3446 584520.8753 297666.6835 622530.3535 626582.8785 607310.6971 313893.6513 621095.7832 298958.2150 297821.4861 626722.2607 298466.1023 295989.6451 598190.0722 625671.3351 625262.9297 301948.6809 622210.1744 606433.6371 298289.5398 303770.1972 582543.7121 598565.9401 314759.6487 299330.5693 300785.2042 600630.L.7513 297892.6142 604761.4843 596069.8512 622862.1638 625772.5738 298788.3871 626315.2615 297822.0356 298875.5575 Coordonata y 305676.9668 608546.4433 603959.701 581455.3821 296519.3433 597605.7509 596337.741 587062.4911 Pct 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 Coordonata x 589278.8998 302848.2231 605219.4633 313915.5640 312177. Mediu Research S.9209 604796.0739 306085.0578 308216.1789 311473.6916 599140.4262 314759.9388 587144.4168 582063.0183 625639.3006 295647.3909 584316.COMANA 33 .2460 298457.6137 583845.1565 621875.0876 303031.5213 310855.1192 576211.2992 588447.6875 311332.837 597331.2897 299299.8060 297366.7649 601028.0251 309650.8202 625852.5480 298972.6446 586245.1375 302840.3315 626611.2081 578366.0201 603879.5779 627699.5835 303490.9478 312638.3932 580827.0613 621058.5545 302374.2224 623694.8512 310901.8945 308859.0844 575865.4674 299307.8487 301933.8841 585492.4098 299037.9547 297827.9135 310771.4154 625723.2296 307022.5986 302134.8707 583766.8827 623173.R.1273 626589.1072 299625.7425 620670.0577 624312.1255 620168.5996 298103.9855 581669.8994 298030.7212 597228.2267 306527.2994 299010.6212 308069.8065 301204.6986 314251.3206 607414.8805 627357.5911 602028.4634 Coordonata y 295326.0131 575516.7721 298204.6092 303777.0068 299512. Coordonate STEREO70 Ax Argeș Pct 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 Coordonata x 627825.2155 298865.2967 608318.3426 603220.9446 579290.5806 313496.9008 296833.9475 298676.7589 300408.1282 298720.7568 627108.2877 626510.9472 600075.0429 Pct 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 Coordonata x 609206.8201 577515.1433 307350.3887 595702.641 603007.5409 606082.5640 308338.0814 297812.6559 302739.9126 626030.5332 602755.5813 625688.7757 604569.6739 580325.6701 297027.9005 299815.2140 297782.6743 308088.9525 587550.3229 605395.2689 297872.2195 621542.9923 625844.7344 299432.5174 299288.6271 313541.5594 625652.5785 300017.6823 302907.2365 298323.2599 302900.2806 298738.7977 623436.3365 303454.5508 295378.8665 624594.7903 297735.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.8991 583155.6910 299464.1706 299600.1135 310441.6891 307558.6953 308097.1593 602407.5962 598401.6623 579599.515 587007.8893 577719.2128 623666.9277 608185.6676 580750.0071 297832.6956 620131.9371 Coordonata y 299967.7285 308756.2388 297737.7536 308125.1874 303684.0106 576816.7625 299802.4953 582500.2492 585094.5113 624608.751 586488.2919 299437.5152 298142.6846 601973.0177 297826.2827 Coordonatele stereo 70 – ROSPA0038 – DUNĂRE – OLTENIȚA Coordonatele stereo 70 – ROSPA0022/ROSCI0043 .7561 302511.C.9565 605552.6907 298759.5811 302364.

000 tone/an. Acest sector a fost destinat descărcării produselor de carieră. Portul Olteniţa este un obiect distinct. Dezvoltarea portului. Danele se continuă spre amonte cu un front de aşteptare în lungime de 100 m. Capacitatea fiecărei dane este de cca. în timp ce dana din aval a fost destinată intrărilor şi ieşirilor de mărfuri generale de magazie şi platformă. Sectorul de la Dunăre este alcătuit dintr-o dană operaţională cu lungimea de 110 m.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului: I.000 t/an.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire: Modificări fizice care decurg din etapa de construire în ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA – BIEF”0” Amenajare PORT OLTENIŢA Amplasamentul. 200. Sectorul Argeş este situat la debuşarea canalului navigabil în Dunăre şi are în componenţă două dane operative. consolidare. Dana din amonte a fost prevăzută iniţial pentru traficul de cereale. cât şi pe cel drept al Argeşului.3. Portul Olteniţa este compus din două sectoare distincte. Fronturile de aşteptare ale portului sunt prevăzute atât pe malul stâng. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare. balastieră şi materiale de construcţii. În cadrul amenajării.a. În prezent accesul rutier existent este blocat de îngrădirile terenurilor care au fost închiriate pe malul Dunării. se dezvoltă un front de aşteptare în lungime de 120 m. 34 . Mediu Research S.3.C. dragare etc. I. Pe platforma din spatele cheului de la Dunăre a fost prevăzut accesul pe calea ferată. fiind amplasat la confluenţa Râului Argeş cu Fluviul Dunărea. cu un front total de 200 m. în continuarea căreia. Capacitatea de trafic la această dană este de 700. Accesul la port se poate face pe drumul care se desprinde din drumul de legătură dintre oraş şi portul vechi.R.L. spre aval. Portul Olteniţa are fronturi operative pe malul stâng al Argeşului şi la Dunăre.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.

s-a impus fundarea estacadei pe 3 şiruri de coloane.50 m interax. Până în prezent s-au executat toate coloanele forate. Mediu Research S. iar celelalte două şiruri la distanţe interax de câte 10. Cheurile verticale de tip estacadă din Portul Olteniţa au infrastructura din coloane forate din beton armat cu diametrul de 1. Infrastructura. Soluţia constructivă Soluţia constructivă de realizare a cheurilor aferente danelor de la Argeş şi de la Dunăre a fost de tip estacadă cu parament vertical. de 500 kg/mc.875 m. Cota superioară a coloanelor a fost stabilită la + 16. Danele de pe Argeş sunt legate cu cea de pe Dunăre printr-un mol de formă circulară.2 m.0 m. Fronturile de aşteptare s-au propus în varianta de cheu pereat.25 m spre uscat. Primul şir de coloane dinspre apă este dispus faţă de linia coronamentului cheului la 2. Distanţa între coloane în lungul cheurilor. Soluţia tehnică de realizare a suprastructurii cheurilor este similară cu cea adoptată la Portul Bucureşti . pe platforma căruia sunt prevăzute a se amenaja construcţiile necesare pentru asigurarea funcţionalităţii din punct de vedere tehnologic a portului. respectiv 36 bare  25 PC52. iar la partea inferioară lungimea de 13. Coloanele aferente ambelor cheuri au fost forate până la cota -6. Având în vedere înălţimea mare a cheului vertical. Numărul şi diametrul barelor de rezistenţă a fost acelaşi pentru ambele carcase.0 m.0 mrMB.5 mrMB. cu încastrare în roca de bază de cel puţin 2. fundat pe coloane forate. Coloanele s-au executat de la uscat.50 m. pe fiecare şir.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. în număr de 27x3 + 15x3 = 126 coloane. Betonarea coloanelor s-a făcut cu BH 250 (C 16/20) cu conţinut sporit de ciment.R. egale cu ecartamentul macaralei tip Bocşa de 16 tf. este de 7. Pentru Portul Olteniţa s-a prevăzut să se execute o coloană de probă.L. Tehnologia de execuţie a coloanei de probă a fost similară cu cea a coloanelor definitive ce intră în alcătuirea cheului. 35 . Suprastructura.C.1 Decembrie. cu suprastructură din beton armat. Coloanele s-au armat având la partea superioară o carcasă cu lungimea de 10. cu încărcare la sarcină verticală până la cedare. Tablierul şi paramentul cheului reprezintă cele două părţi distincte care compun suprastructura cheului.

10 m şi grosimea pereţilor de 0.88 mrMB. talpa superioară de 1. respectiv în regim necontrolat din punct de vedere al debitelor. având lăţimea bermei la partea superioară de 5.9 m şi înălţimea de 72 cm. iar celelalte două s-au montat pe capitelul superior. Portul Olteniţa fiind realizat în aval de Nodul Hidrotehnic 1. Paramentul vertical al cheului s-a realizat pe fiecare deschidere din câte patru grinzi prefabricate din beton armat în formă de U.L.7 şi +12.25 m. Grinzile de rulare ale macaralelor au fost executate la distanţa interax de 10. Prismul din anrocamente s-a executat pe o saltea din fascine.0 m lăţime la cele curente şi 57. În afara celui executat la partea superioară a coloanelor. Elementele prefabricate ale tablierului sunt următoarele: Grinzile transversale s-au executat cu lungimea de 9.5 spre apă şi 1:1 spre uscat. Grinzile longitudinale sunt alcătuite din fâşii cu goluri cu lungimea de 6. între cotele +17. Ele au forme de T cu placa superioară de 1. având fiecare lungimea de 6. Două din grinzile parament s-au montat pe capitelul inferior.25 m de axul şirului de coloane de la apă. pe un strat de mortar de poză. Taluzurile s-au realizat cu panta de 1:1.5 cm lăţime la grinzile transversale de rost.0 şi +17. Susţinerea umpluturii din platforma portului pe înălţimea estacadei este realizată cu o grindă de tip parament cu înălţimea de 2.35 m şi înălţimea de 1. între 20 şi 35 cm. Grosimea inimii este de 36 cm la grinzile curente şi 27. asigurându-se în acest fel continuitatea acestora pentru preluarea momentelor negative.5 cm la cele din dreptul rostului de dilataţie.875 m. pentru susţinerea grinzilor parament pe şirul de coloane dinspre apă au fost prevăzute două capiteluri.C.R.10 m.0 mrMB. Armăturile care ies din grinzile de rulare s-au înnădit între ele prin eclise în dreptul rândului.84 mrMB. Grosimea inimii este de 25 cm.90 m.00 m lăţime. Protecţia taluzului sub estacada cheului s-a realizat cu un prism din anrocamente executat între cota +5. înălţimea de 2. Paramentul cheului este dispus la 2.50 m.0 m. Mediu Research S. înălţimea de 1.50 şi cota +12.20 m. iar grosimea plăcii superioare variabilă.85 m. Tablierele cheurilor sunt alcătuite dintr-un caroiaj de grinzi prefabricate din beton armat rezemate pe capitele. Datorită diferenţelor mari de nivel ale Dunării. Cota la coronamentul cheului este de +20. având lungimea de 6. Capitelele au fost executate după ce s-a decapat în prealabil materialul din platforma de execuţie din jurul fiecărei coloane şi după spargerea betonului din coloane.50 mrMB. iar bulbul inferior de 50 cm grosime. 36 . a fost prevăzut un capitel intermediar între cotele +11.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.

50 mrMB şi lăţimea de 5. zidit cu mortar de ciment pe un filtru invers din balast şi nisip. 37 .50 mrMB până la partea inferioară a tablierului estacadei. La cota +16.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. în lungime de 120 m. realizat în aliniament pe o lungime de 20 m în continuarea cheului vertical de pe canal. Cheurile pereate.5 şi este protejat cu un pereu din zidărie de piatră brută cu mortar de ciment în grosime de 30 cm.5 cât şi la cota +16.00 mrMB taluzul are panta de 1:1. Între cota +16. Pentru aşteptarea convoaielor şi pentru desfăşurarea operaţiunilor de refacere-desfacere a convoaielor. care are lăţimea de 3.25 m.5 mrMB. fiind protejat cu un pereu de zidărie din piatră brută cu mortar de ciment în grosime de 60 cm pe un filtru invers din nisip şi piatră spartă în grosime de 30 cm. La baza pereului executat pe taluz. în lungime de 665 m. între cotele +8. Această protecţie s-a prevăzut şi pe berma de la cota +16.25 m.50 mrMB. De la cota +12. pe filtru invers.50 mrMB s-a executat un prism de anrocamente de secţiune trapezoidală având cota la coronament +12. Execuţia acestor cheuri pereate a fost prevăzută după cum urmează: Pe o saltea de fascine aşezată pe fundul canalului cu partea superioară la cota +6. Mediu Research S.5.C. pe malul stâng al Argeşului (în amonte de frontul operaţional).R.50 şi cota +20. taluzul a fost protejat cu un pereu din piatră brută. în lungime de 100 m şi la Dunăre (în aval de cheul operaţional). racordarea între cele două fronturi verticale se amenajează sub forma unui cheu pereat. Între prismul de piatră brută şi terenul natural s-a prevăzut un filtru invers din piatră spartă în grosime de 50 cm. De asemenea. în timp ce la partea superioară a protecţiei. au fost prevăzute fronturi de aşteptare cu cheuri pereate. după cum urmează: pe malul drept al Argeşului.50 mrMB taluzul s-a executat cu panta de 1:1.5 mrMB este prevăzută câte o grindă din beton armat. precum şi berma s-au protejat cu zidărie din piatră brută cu mortar de ciment. apoi o curbă cu raza de 80 m la muchia superioară a cheului şi iarăşi în aliniament pe o lungime de 33 m până la cheul vertical de la Dunăre. Între cota +12. Panta taluzului dinspre uscat este de 1:1.65 şi +12.00 mrMB s-a prevăzut o grindă de coronament din beton armat. atât la cota +12.L.50 m. Faţa dinspre apă a prismului.5. iar a celui dinspre apă 1:1. la cota +20.50 şi +16. La piciorul protecţiei s-a executat o grindă de susţinere din beton armat.5 mrMB s-a realizat o bermă orizontală cu lăţimea de 3.

Pentru dirijarea curenţilor de apă.00 mrMB. la 2.0 mrMB la coronament. după ce se vor fi înregistrat diverse situaţii de debite afluente în zona de debuşare.L. iar capătul amonte urmează să se încastreze în malul Dunării. Molul se va realiza nesubmersibil. Molul de dirijare de la Dunăre. Protecţia de pe latura dinspre Dunăre a molului urmează a fi racordată cu protecţia malului Dunării. Molul se va executa din material local rezultat din excavaţii. cu lungimea de 50 m.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.0 mrMB. la cota +16. Acostarea navelor de pasageri la cheurile pereate se va realiza prin intermediul unui ponton plutitor. la gura de ieşire din canal în Dunăre s-a prevăzut execuţia unui mol. cu lăţimea la coronament de 12. S-a constatat că pentru situaţia cea mai defavorabilă din punct de vedere al debitelor afluente. iar pe Argeş debite şi niveluri mari (Q = 1.C. Pentru exploatarea în bune condiţii a fronturilor de aşteptare sunt necesare următoarele accesorii de cheu: scări de acces pe taluz către bermele 38 . în timp ce la cota +12. precum şi dimensiunile acestuia au fost stabilite în baza studiilor şi cercetărilor pe model hidraulic.50 m. 150 m şi 50 m. Secţiunea molului va fi de formă trapezoidală.50 m/s în varianta cu un mol de dirijare scurt. protejat până la cota +12. executată până la cota +14. până la cota +20. urmând ca eventualele modificări din punct de vedere al lungimii şi orientării să se facă după punerea în funcţiune a canalului. s-a stabilit ca molul de dirijare să se realizeze cu lungimea de 50.5 mrMB berma are lăţimea de 5.0 m. Pe modelul hidraulic al zonei de racordare a canalului cu albia Dunării s-a urmărit influenţa molului de dirijare.R. viteza de debuşare a apelor mari ale râului Argeş scade de la 6 m/s în varianta cu mol de dirijare de 350 m. respectiv în condiţiile în care în Dunăre sunt debite şi niveluri mici (2.5 mrMB cu prismuri de anrocamente.5 mrMB. 250 m. Accesoriile de cheu pentru fronturile de aşteptare. pentru evitarea unor degradări în zona de încastrare a molului în mal. din punct de vedere al vitezelor de curgere în patru variante de lungime mol. Capătul aval al molului are o formă circulară. La piciorul protecţiilor cu pereu se va executa câte o grindă de fundaţie din beton BH 200 (C 12/15). respectiv 350 m.260 mc/s). va fi protejat cu pereu din zidărie de piatră brută zidită cu mortar de ciment. cu câte o bermă de 3. iar în continuare.0 m şi taluze cu panta de 1:1.5. având cota +20. Protecţia de pe latura dinspre acvatoriul portului se continuă cu protecţia de pe latura amonte a bazinului portuar.130 mc/s). protejat ca şi laturile acestuia. Prismurile de anrocamente sunt prevăzute din piatră brută aşezată pe saltea de nuiele.25 m lăţime pe fiecare latură. Orientarea acestui mol. Mediu Research S. Ca urmare a rezultatelor obţinute.

termice şi de apă . În anexa la prezentul volum sunt detaliate tehnologia şi utilajele portuare necesare începerii activităţii în port. Tehnologia portuară.R.4 m în spatele coronamentului cheului.canal.5 şi +20. iluminatul exterior. buldozere şi încărcătoare frontale. de ventilaţie şi termoficare. asigurându-se cota fundului la +6. Pentru asigurarea accesului la dane în toate situaţiile de nivele pe Dunăre s-au prevăzut a se executa excavaţii şi dragaje. fie cu buncăre. cuprinsă între fronturile de aşteptare de pe malul drept şi danele operative şi fronturile de aşteptare de pe malul stâng. postul de transformare. montate pe o cale de rulare cu ecartament de 10. fie direct în vagoane de cale ferată (cazul sectorului de la Dunăre). alimentarea cu apă.0 mrMB. Danele de pe Argeş sunt legate cu cele de pe Dunăre prin molul de formă circulară. gospodăria de ape. benzi transportoare. În volumul de construcţii civile sunt precizate construcţiile care sunt propuse pentru execuţie pe platformele portului. Materialele vor putea fi depozitate fie pe platformele portuare amenajate în spatele cheurilor verticale pe o lăţime de 100 m. remiza PSI. +16. binte din beton armat executate pe platforma de la cota +20. Pe pereu vor fi montate organouri din oţel beton prinse în blocuri de beton.L. Transportul din port spre destinatari se va putea face atât cu mijloace auto. Sunt prevăzute de asemenea şi lucrările de canalizare a platformei. dispuse la o distanţă de 25. Atât sectorul de la Dunăre cât şi cel de pe Argeş a fost au fost amenajate astfel încât materialele să poată fi descărcate cu ajutorul macaralelor portic de 16 tf tip Bocşa. centrala termică. pe cheul vertical de tip estacadă din beton armat. Construcţiile de pe platforma portului. respectiv: clădirea comasată (gara fluvială şi grupul de exploatare).0 mrMB.5. reţelele electrice. 39 . când acestea nu descarcă nava.0 m între ele şi la 1. dimensiunile şi poziţionarea acestora.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. de la cotele +12. atelierul de întreţinere şi reparaţii utilaje portuare. încărcarea acestora făcându-se atât cu macaralele portic. cât şi cu vagoane de cale ferată. Excavaţiile şi dragajele. pe platforma căruia au fost iniţial prevăzute a se amenaja celelalte construcţii necesare pentru asigurarea funcţionalităţii din punct de vedere tehnologic a portului Olteniţa. adăpostul pentru docheri. Mediu Research S. lucrările sanitare.875 m.50 mrMB în zona acvatoriului.C.

în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor întâlnite în amplasamentul excavaţiilor. .5.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.amortizori din rulouri de cauciuc. Construcţiile de acostare / dirijare şi molul central au o serie de accesorii: . Principalele lucrări care sunt prevăzute a se realiza la nodurile hidrotehnice sunt următoarele: . ce fac trecerea de la lăţimea de 90. Din această cauză traseul în plan. în apropierea localităţii Olteniţa.bolarzi din beton armat.PIANC .00 m lungime. Secţiunea amenajării canalului este trapezoidală cu taluzuri 1:3 … 1:3. . la Km 2+281. 40 .2 m (la limita capului aval al ecluzei).construcţii de acostare.scări de acces pe cheu. respectiv înălţimea şi caracteristicile pământurilor folosite în diguri. . precum şi prevederilor regulamentelor şi normativelor interne în vigoare. pe care sunt realizate fronturi de aşteptare paralele cu axul canalului. la 45. Porturile de aşteptare sunt alcătuite dintr-o zonă de acostare de 130. în ultimul său meandru înainte de vărsarea Argeşului în Dunăre.trotuar pietonal. şi o zonă de dirijare de 120.C. . . . Pe tronsonul Bief ”0” sunt îndeplinite condiţiile şi caracteristicile tehnice necesare canalului navigabil în conformitate cu recomandările CEMT . Mediu Research S.mol central.construcţii de dirijare. 1 a fost ales pe partea stângă a Argeşului.00 m (la limita zonei de acostare) la 43. .00 m depărtare de acesta. .stâlpi de iluminat. profilul longitudinal şi transversal precum şi secţiunile transversale rămân aceleaşi ca în situaţia existentă. Amenajare nodului hidrotehnic NH1 Olteniţa Amplasamentul nodului hidrotehnic nr.L.R.lucrări de protecţie taluz. pe care sunt realizate pe ambele maluri construcţii de dirijare.00 m lungime.2006 privind elementele geometrice ale canalului navigabil.lucrări de protecţie fund canal.

Pentru realizarea secţiunii de navigație a canalului Dunăre .50 m 1000 m 750 m 11 UM Excavaţii şi lucrări de diguri Datorită colmatării în timp a şenalului navigabil executat în etapa 1990. la adăpostul canalului pilot executat. pe zona Biefului „0” sunt necesare pentru refacerea secţiunii transversale a canalului navigabil Dunăre – Bucureşti atât excavaţii la uscat cât şi sub nivelul apei prin dragare.şenal navigabil Specificaţie .gabaritul de aer peste nivelul maxim al apelor cu asigurarea de 1% Pe râul Argeş Km 83/73 m 80 m 4. Tabel 4 .raza curenta în plan . 41 . În secţiunea transversală s-a prevăzut dragaj cu tehnologie curentă de formă dreptunghiulară de 40 m lăţime pe centrul secţiunii. plus gardă şi se verifică ca acestea să nu fie depăşite la debite de verificare care corespund aproximativ asigurării de 0.adâncimea minimă a apei pe sectorul navigabil . Excavaţiile la uscat sunt săpături executate deasupra nivelului apei. iar lateral stângadreapta pe lăţimea de 20 m s-a prevăzut dragaj cu tehnologie de taluzare. excavaţii cu drăgi electrice cu absorbție şi refulare nepropulsate în variante cu corp demontabil şi elidă prelungită în scopul asigurării unor volume de dragaj ce depăşesc adâncimea mari sub nivelul apei în bazinul de dragaj. Se menţionează că digurile proiectate nu sunt deversate de debitele cu asigurarea de 1% aferente etapei 1990. Rezultă că nivelul corespunzător debitului de 0. cu utilaje terasiere intre terenul natural şi pe cât posibil până la cota finală a fundului canalului.1% se identifică practic cu cota coronamentului digului. volumul situat la o adâncime de peste 3m sub linia generală a talvegului actual al râului se va realiza prin dragare. Înălțimea stabilită ţine seama de nivelul apelor mari pentru clasa a II-a de importanţă în care au fost încadrate.1%.excepţional .lăţimea minimă a căii navigabile .R.Bucureşti. corespunzătoare debitului cu asigurarea de 1%. Acest volum de material ce va fi extras va fi amenajat în depozite speciale pentru asigurarea materialului de umplutură necesar supraînălţării corpul digului pe bieful 1. Dimensiunile digurilor s-au ales funcţie de caracteristicile materialelor folosite pentru realizarea lor (provenite din excavaţii).Caracteristicile tehnice .C. Mediu Research S.lungimea totală amenajată/navigabilizată .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.L.

Execuţia digurilor se va face prin mecanizare completă. taluzul interior (spre apă) va fi executat cu protecţii apărări de mal. bine compactate. Pentru aducerea la cota finală proiectată în anul 2010. se vor realiza umpluturi bine compactate.C. După finisare. La taluzul exterior spre incintă se vor executa lucrări de îmbrăcare a acestuia cu pământ vegetal.R.0 m la limita de contact.L. această apărare de la piciorul taluzului are rolul de consolidare a bazei lucrărilor. Lăţimea la coronament a digului este de 8. după care se vor face trepte de înfrățire realizate pe 0. . Mediu Research S. mai puţin pe zona de racordare cu nodul hidrotehnic NH1. După terminarea lucrărilor de compactare taluzul interior şi exterior al digurilor. Până la realizarea umpluturilor. cele două tipuri de protecţii uşoare vor sprijini pe câte o grindă din beton simplu. peste este realizat şi un prism de protecţie din anrocamente din piatră brută.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. după care se va însămânța şi uda în vederea înierbării acestuia. va fi finisat în vederea executării lucrărilor de apărareconsolidare spre apă şi de îmbrăcare cu pământ vegetal spre incintă (exterior).Completări ale protecţiei piciorului taluzului (la partea inferioară a apărării) cu saltele flexibile din dale de beton prefabricat până la nivelul etiajului local care se pozează pe un strat din geotextil.este realizată din: . Acestea sunt alcătuite din straturi drenante/filtre inverse peste care se execută un pereu din plăci prefabricate din beton. peste pereu va fi realizată o protecţie uşoară cu caroiaje din elemente prefabricate şi goluri umplute cu pământ vegetal. Volumul de umplutură necesar se va aşeza în straturi succesive de 2530 cm grosime. suprafaţa digului existent va fi decopertată. Pe această zonă digurile au fost executate în totalitate.00 m. pe zona cu supraînălțare. la baza taluzului.92% şi mediu de 95%. Straturile vor fi udate pentru atingerea gradului de compactare de min. Finisarea se executa manual.Completări ale protecţiei permeabile pe taluzurile interioare ale canalului în săpătură sau diguri (partea superioară a taluzului spre apă). 42 .5÷1. Apărări de mal şi taluze Soluţia tehnică de apărare a taluzului versantului şi a digului spre apă aplicabilă pe acest tronson – bief “0” .

Secţiunea şenalului navigabil este trapezoidală cu taluzuri 1:3 … 1:3.Caracteristicile tehnice . 2 – km 58+925 var. . 1/53+515 var. precum şi din sistemul de drenaj pentru apărarea localităţilor împotriva infiltraţiilor. Modificări fizice care decurg din etapa de construire în ROSCI0043 / ROSPA0022 – COMANA – BIEF”3” Amenajare nodului hidrotehnic NH3 Gostinari Pe acest bief se identifica două zone distincte cu lucrări propuse pentru protecţia taluzurilor spre apă: . precum şi a apelor din precipitaţii adunate în zonele depresionare sau de pe văile şi versanţii necadastraţi. km m m Râul Argeş 83/73 80. în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor întâlnite în amplasamentul excavaţiilor. gropi drenante şi coloane filtrante.C. respectiv înălţimea şi caracteristicile pământurilor folosite în diguri. Drenajul frontal a fost proiectat pentru captarea exfiltraţiilor. 2 – km 63+185 var.lăţimea minimă a căii navigabile . 2 – lucrare realizată în săpătură.şenal navigabil Specificaţii .50 43 .km 58+925 var.00 4. 1/63+047 var.5. 1/58+787 var.R. contracanal. 1/58+787 var. acolo unde nivelul normal de retenţie se află deasupra terenului înconjurător.adâncimea minimă a apei pe sectorul navigabil U. Tabel 5 . sistemul de evacuare a apelor din zonele depresionare.lungimea totală amenajată/navigabilizată .M. Mediu Research S. 2 – lucrare realizată prin aport de material de umplutura deasupra terenului și ecrane tip Kelly. iar condiţiile litologice şi hidrogeologice locale permit astfel de exfiltraţii. Drenajul frontal captează exfiltraţiile din râul biefat şi a fost proiectat sub formă de colector închis. El a fost prevăzut pe sectoarele cu diguri.km 53+653 var.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Contracanalul asigură evacuarea apelor din salteaua/bretelele drenante de la baza digurilor. Drenaje Lucrările pentru apărarea localităţilor şi terenurilor împotriva subinundării sunt diversificate şi constau din drenaj frontal în lungul digurilor. saltea/bretele drenante la baza exterioară a digurilor.L.

Excavaţiile la uscat sunt săpături executate deasupra nivelului apei. la adăpostul canalului pilot executat. Pentru aducerea la cota finală proiectată în anul 2010. Dimensiunile digurilor s-au ales funcţie de caracteristicile materialelor folosite pentru realizarea lor (provenite din excavaţii).C.raza curenta în plan . Până la realizarea umpluturilor. cu utilaje terasiere intre terenul natural şi pe cât posibil până la cota finală a fundului canalului. Pe această zonă digurile au fost executate parţial. după care se vor face trepte de înfrățire realizate pe 0. în paralel cu şenalul navigabil (mal stâng şi mal drept) pe toată lungimea acestuia.M. Înălțimea stabilită ţine seama de nivelul apelor mari pentru clasa a II-a de importanţă în care au fost încadrate.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 44 . pe anumite zone din Bieful „3” sunt necesare pentru refacerea secţiunii transversale a canalului navigabil Dunăre – Bucureşti atât excavaţii la uscat cât şi sub nivelul apei de la uscat.excepţional . Mediu Research S.0 m la limita de contact.5÷1. Secţiunea transversală a digurilor are formă trapezoidală fiind realizate în principal din depozitele de pământ realizate în imediata apropiere a canalului sau chiar din albia minoră a râului Argeş.1% se identifică practic cu cota coronamentului digului. plus gardă şi se verifică ca acestea să nu fie depăşite la debite de verificare care corespund aproximativ asigurării de 0. suprafaţa digului existent va fi decopertată de stratul vegetal pe circa 30 cm.L.R. corespunzătoare debitului cu asigurarea de 1%. Se menţionează că digurile proiectate nu sunt deversate de debitele cu asigurarea de 1% aferente etapei 1990.00 m. Lăţimea la coronament a digului este de 8. se vor realiza umpluturi bine compactate.gabaritul de aer peste nivelul maxim al apelor cu asigurarea de 1% U. Rezultă că nivelul corespunzător debitului de 0. m m m Râul Argeş 1000 750 11 Excavaţii şi lucrări de diguri Datorită colmatării în timp a şenalului navigabil executat în etapa 1990. Specificaţii . În bieful “3” volumul necesar de umpluturi pentru supraînălţarea digurilor este mai mic decât volumul excavat. fapt care conduce disponibilitatea unui volum de terasamente ce va fi transportat în funcţie de distanţă pe celelalte biefuri alăturate ”2” şi ”4”. Digurile de apărare merg.1%. în cea mai mare măsură.

Volumul de umplutură necesar se va aşeza în straturi succesive de 2530 cm grosime. Digul va fi protejat la partea exterioară a canalului de un taluz înierbat la o panta de 1:3 iar la partea interioara a canalului de către un pereu din beton monolit așezat pe un strat de balast sau filtru invers tot la o pante de 1:3. La bază acesta sprijină pe o grinda din beton sau un capitel așezat în capul ecranului de etanșare existent deteriorat sau a unuia nou executat. pe ambele maluri. Dig realizat în mare măsură înainte de anul 1990. 2).772 m mal drept – km 58+515-58+287.772 m mal stâng și 4. Finisarea se va executa manual prin însămânţare după care se va uda în vederea înierbării acestuia.a) km 53+653 var 1/53+515 var 2 – km 58+925 var 1/58+787 var 2.b) km 58+925 var 1/58+787 var 2 – km 63+185 var 1/63+047 var 2. se va depozita și se va umple în straturi uniforme pana la cota prevăzută. Apărări de mal şi taluze Se identifică două zone distincte cu lucrări propuse pentru protecţia taluzurilor spre apă: .R. 92% şi mediu de 95%.ecrane subţiri (h ≤ 15 m) – 500 m stâng și 500 m mal drept – km 58+287-58+787. Pentru atingerea cotei proiectate la coronament se va decapa stratul vegetal. Execuţia digurilor se va face complet mecanizat. După finisare. La baza taluzurilor digurilor spre apă s-au proiectat. .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C.apărări de mal. Soluţiile tehnice adoptate sunt următoarele: a) Pe acest sector canalul este realizat deasupra terenului natural prin aport de material de umplutura.L. .ecrane Kelly (h < 35 m) – 4. După terminarea lucrărilor de compactare taluzul interior şi exterior al digurilor. bine compactate. pe o lungime de 5. 45 . Pereul va fi rostuit asigurându-se astfel impermeabilizarea acestuia. va fi finisat în vederea executării lucrărilor de apărareconsolidare spre apă şi de îmbrăcare cu pământ vegetal spre exterior (uscat). pe zona cu supraînălțare. Straturile vor fi udate pentru atingerea gradului de compactare de min. ecrane de etanşare de două tipuri diferenţiate de adâncimea de incastrare a acestora: . taluzul din spre apă va fi executat cu protecţii . Acesta începe imediat amonte de nodul hidrotehnic NH3 pana la km 58+787 (var. Mediu Research S.272 m.

Astfel. b) De la km 58+787 până în aval de nodul hidrotehnic NH4 canalul este realizat în totalitate în săpătură și consta în profilarea malului pentru realizarea coronamentului digului la o lățime de 8. de unul nou iar cele doua ecrane vor fi solidarizate la coronament printr-un capitel armat.L = 5. la o distanță de 50 cm.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. protecţia taluzurilor şenalului navigabil ce se regăsesc sub apă se va executa din saltele flexibile din plăci de beton armat. La partea exterioara canalului.00 m.R. Protecția acestei grinzi se va face cu un prism de piatra bruta în care se incastrează saltelele flexibile ce se vor continua. Aceasta se continua cu un pereu din dale prefabricate pe filtru invers sau strat drenant sprijinit la rândul sau pe o grindă din beton. Aceste saltele protejează malurile şenalului navigabil şi se vor aşeza pe un filtru din geotextil. Pentru realizarea ecranul este nevoie de o platformă din pământ și material granular cuprinsă între 7. profilele transversale caracteristice P80. Mediu Research S.L.00 m. . Dacă în amplasament există ecran tip Kelly atunci acesta va fi dublat. Aceasta grindă este fundată pe saltele flexibile din placi de beton.L = 5. aşezate pe un filtru din geotextil până la nivelul fundului canalului proiectat sau la nivelul talvegului. Lăţimea la coronament a digului va fi de 8. cu o panta de 1:3.00 m cu cate 1.00 m de acostament. respectiv imediat amonte NH3 şi până în apropierea profilului 87. La baza protecției se va realiza un prism din anrocamente din piatră brută care are rolul de lestare/prindere a saltelelor flexibile pentru a nu fi antrenate de curentul de apă din timpul viiturii sau de circulaţia navelor. atunci platforma de lucru se păstrează iar protecţia prevăzută se va menține îngropată. Lungimea totală aplicabilă de 10. pana la fundul canalului sau al talvegului. dacă acesta platforma nu afectează şenalul navigabil de 80.50 – 10.00 m lăţime. P83 şi P85. La coronamentul ecranului de tip Kelly saltelele flexibile vor fi prinse sub capitelul armat. Lungimea ecranelor şi a protecţiei acestora este de: .00 m. taluzul digului va fi înierbat iar la partea interioara a canalului digul va avea o protecție ușoară din caroiaje din elemente prefabricate cu goluri umplute cu pământ vegetal ce va sprijini la bază pe o grindă din beton.C. pe care se va sprijini pereul din beton. La baza acestea vor fi incastrate intr-un prism de piatră pentru evitarea dislocării datorate curenților făcuţi de nave sau a viiturilor. Pe zonele unde ecranul nu este executat se va realiza cel nou. P82. Soluţia tehnică adoptată pe această zonă este prezentată anexat. din care partea carosabilă va fi de 6.544 m pe această zonă este cuprinsă între km 53+515 şi aproximativ km 58+787.272 m mal stâng. 46 .272 m mal drept.

de două tipuri. Digul executat va fi completat şi supraînălțat până la cota coronamentului regăsită în profilele transversale și lungul canalului și este determinata de nivelul cu asigurarea de 1%. Executantul este obligat să ţină un registru de casă cu executarea panelelor peretelui impermeabil.70 2.R. diferenţiate de adâncimea de incastrare a acestora: • ecrane subțiri (h ≤ 15 m). Lăţimea la coronament a digului va fi de 8. etc.C.45 sec. Reţeta pentru noroiul bentonitic autoîntăritor este ciment+filer+aditivi.40 m iar cele secundare de 1. la punctul de lucru. Executantul va efectua probe de impermeabilitate la faţa locului cu pompa cu piston şi pompe cu membrană. din care partea carosabilă va fi de 6.1-1.00 m cu cate 1. Amestecul se face cu apa din reţeaua de alimentare cu apă locală comunală pe şantier la punctul de lucru.272 m şi mal drept L = 5. argilă. către apă.L. Ecrane de etanşare Imediat amonte de nodul hidrotehnic NH3. 3 -7 Densitatea noroiului de levigare este 1. la baza taluzurilor digului. Lucrările legate de execuţia peretelui impermeabil trebuie dirijate de personal de specialitate familiarizat cu această tehnologie de execuţie. Pe şantier. Lungimea ecranelor şi a protecţiei acestora este de: mal stâng L = 5. trebuie sa existe laboratoare pentru stabilirea formulelor de noroi pe baza colectării probelor preliminare după care executantul stabileşte reţeta.80 m. a) Tehnologia de execuţie pentru ecrane Kelly: Pentru realizarea ecranelor se va realiza o platformă de lucru care funcţie de spaţiu necesar realizării canalului va rămâne definitivă sau se va dezafecta ulterior. Adâncimea maximă este de 40 m iar grosimea este de 60 cm cu incastrarea în roca de bază ca de exemplu marnă. Ecranele de etanşare tip Kelly au rol exclusiv de etanşeitate mergând până la 10 cm/s. • ecrane Kelly (h < 35 m).00 m. Noroiul autoîntăritor este adus în amplasament în stare uscată în saci sau vrac cu cimentrucul pe auto. Ecranele tip Kelly-perete mulat cu noroi bentonitic autoîntăritor. Mediu Research S. Lungimea panelelor primare este de 3. 47 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.00 m de acostament stânga . s-au proiectat pe ambele maluri ecrane de etanşare.dreapta.7 gr/cm iar timpul de scurgere marş 35 .272 m.

Se introduc grinzile prin vibrare în poziţie verticală .1. Grosimile pereţilor pentru diafragme subţiri variază între 6-8 cm (maxim 10 cm). acolo unde nivelul normal de retenţie se află deasupra terenului înconjurător. Mediu Research S. precum şi a apelor din precipitaţii adunate în zonele depresionare sau de pe văile şi versanţii necadastraţi. Contracanalul asigură evacuarea apelor din salteaua/bretelele drenante de la baza digurilor. Drenajul frontal captează exfiltraţiile din râul biefat şi a fost proiectat sub formă de colector închis. b) Diafragme subţiri: Adâncimea maximă este de 40 m iar grosimea este de 60 cm cu incastrarea în roca de bază ca de exemplu marnă. Pereţii impermeabili ai diafragmelor subţiri (având exclusiv funcţia de impermeabilizare) se realizează prin metoda vibraţiei prin introducerea unei grinzi (tip „I” 600. etc.R. Soluţiile de lucrări propuse a se executa în vederea finalizării obiectivului de investiţii sunt prezentate în planurile de situaţie (pl.10) şi profilele caracteristice atașate. argilă.C. sistemul de evacuare a apelor din zonele depresionare. Drenaje Lucrările pentru apărarea localităţilor şi terenurilor împotriva subinundării sunt diversificate şi constau din drenaj frontal în lungul digurilor. 2. Probele de impermeabilitate se efectuează la cel puţin 90 zile după efectuarea peretelui.4. în realitate putând fi mai mari. iar condiţiile litologice şi hidrogeologice locale permit astfel de exfiltraţii. saltea/bretele drenante la baza exterioară a digurilor. atât la intrare cât şi la extragere are loc injecţia produsului impermeabil care este un noroi bentonitic (ciment+filer+aditiv). contracanal. dat fiind fenomenul de vibrare care duce şi la compactarea terenului din amplasament care în general este necoeziv. gropi drenante şi coloane filtrante. În tabelele anexate sunt prezentate lucrările totale pentru bieful „3” . precum şi din sistemul de drenaj pentru apărarea localităţilor împotriva infiltraţiilor.L. 48 . 4. Drenajul frontal a fost proiectat pentru captarea exfiltraţiilor.9 și 2.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 800 sau 1000). Valoare totală pentru realizarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii pentru bieful ”3” este prezentată în devizul pe obiect nr. El a fost prevăzut pe sectoarele cu diguri. nr.

50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH2 Budeşti  +49. curent datorat deversorului. Şirul dinspre apa al coloanelor este la distanţa de 46. Construcţii de dirijare: Acestea au un rol dublu: .20 m.50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH4 Varlaam Construcţii de acostare: Paramentul continuu al construcţiilor de acostare în lungime de 130.C. amplasate pe două şiruri. amplasate pe două şiruri. o parabolă de gradul II.10 m.00 m este rectiliniu şi paralel cu axul canalului. Distanţa în lungul cheului este de 10.L. . iar cel dinspre uscat la 54.R.50 şi +52. urmată de un aliniament cu o înclinare de 1:4 care este racordat cu zona de acostare cu un arc de cerc având raza R=L/2 (unde L este lungimea convoiului de calcul) 49 .20 m lăţimea capului amonte a ecluzei. Distanţa de la axul canalului la faţa dinspre canal a paramentului este de 45. pentru nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa  +36.50 şi +39. Mediu Research S.20 m de axul canalului. Infrastructura construcţiilor de acostare este proiectată a se realiza din coloane având diametrul Ø=1.00 m.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.00 m. Acestea sunt dispuse în plan astfel: spre ecluză. de dirijare precum şi molul central sunt construcţii din beton armat cu un perete continuu spre interiorul portului pentru care asigură acostarea navelor. iar în sens transversal este de 8.Fac trecerea de la lăţimea portului de acostare din amonte de 90. Acestea sunt realizate între următoarele cote:  +23. Descrierea soluţiilor constructive pentru execuţia porturilor de aşteptare de la nodurile hidrotehnice În amonte: Construcţiile de acostare.50 şi +65.00 m la 43.Separă bazinul de apă din portul de aşteptare amonte de curentul de apă ce se scurge paralel cu axul canalului.10 m.50 şi +26. Infrastructura construcţiilor de dirijare este proiectată a se realiza din coloane având diametrul Ø=1. viteza acestui curent fiind mai mare decât viteza apei din bazinul portuar.50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH3 Gostinari  +62. iar turbulenţele ce s-ar produce ar prejudicia circulaţia în siguranţă a navelor.00 m.50 mrMB.

Mediu Research S.25 m. amplasată în axul şi în faţa ecluzelor. având forma de F. cu aripa verticală de 3. Lungimea prefabricatelor este de 9. simetrică faţă de ax şi cu forma de parabolă de gradul III. ce fac un unghi de 30o cu orizontală. Lungimea acestuia este aproximativ egala cu jumătate din lungimea construcţiilor de dirijare. se prevede executarea unui al doilea rând de coloane Ø 1.10 m. având capătul dinspre axul canalului aşezat mai sus. Suprastructura portului de aşteptare (construcţii de acostare. În talpa superioară este amenajat un lăcaş cu lăţimea de 20 cm şi adâncimea de 10 cm în care se montează cablurile pentru instalaţia de iluminat.50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH3 Gostinari şi +65. Mol central: Este o construcţie din beton armat. iar capătul dinspre uscat aşezat mai jos.50 mrMB.10 m aşezat la 8.60 m iar cele de la uscat de 1. Grosimea aripilor este de 20 cm. pentru uşurarea execuţiei monolitizărilor. +52. Molul are 3 zone distincte: capul de mol.50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH2 Budeşti.00 m lungime. pentru construcţiile de acostare şi dirijare.60x1. aripa orizontală superioară de 1. telefonie şi semnalizare.50 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH4 Varlaam. amplasate simetric de o parte şi de alta a axului ecluzei.80 m.între cele două şiruri de coloane se face prin grinzi înclinate din beton armat prefabricat. pentru construcţiile de acostare şi dirijare. lungimea stabilindu-se în funcţie de distanţa între cele două ramuri ale parabolelor în dreptul reazemelor. Lățimea acestuia la capătul dinspre ecluză este lățimea ecluzei plus lățimea bajoarelor acesteia. pentru nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa. Capitelurile de la apă au dimensiunea în plan de 2.60 m şi grosime de 50 cm. 50 .00x1. Pentru preluarea solicitărilor la izbirea navelor de parament la acostări şi tracţiunea în bolard.00 m spre uscat faţă de primul şir de coloane. iar cea inferioară de 1.L. Prefabricatele au prevăzute două diafragme verticale pentru rigidizarea aripilor şi două diafragme verticale de capăt.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Legătura pentru construcţiile de acostare şi dirijare . Cota superioară a paramentului este de 26.00m pentru construcţiile de acostare şi dirijare şi diferită pentru mol. Infrastructura molului central este proiectată a se realiza din coloane având diametrul Ø=1. care la capătul dinspre port se racordează cu un arc de cerc. +39.R.C. tronsonul curent şi zonă adiacentă ecluzei. de dirijare şi molul central) este proiectată a se realiza prin montarea unor grinzi prefabricate de beton armat.

precum şi molul central sunt construcţii din beton armat cu un perete continuu spre interiorul portului. ce se dezvoltă din radierul rigid de beton armat şi este solidarizat la partea superioară cu o placa de beton armat de 40 cm grosime. este format dintro placă curbă de 40 cm grosime încastrată în cei trei stâlpi verticali având faţa exterioara în continuarea grinzilor parament a zonei curente. între cotele: +10.70 şi +19. Grinzile prefabricate pentru construcţiile de acostare şi dirijare au secţiunea de 70x100 cm şi lungimea de 7.70 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH2 Budeşti +36. contrafişa se va rezema pe o consolă a stâlpului monolit. Infrastructura construcţiilor de acostare este proiectată a se realiza din coloane având diametrul Ø=1.50 şi +29. La capătul dinspre apă până la realizarea monolitizării grinzii cu stâlpul monolit. care asigură acostarea navelor.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.L. ca şi în zona de amonte.00 m.21 m. Mediu Research S. amplasate pe două şiruri.20 m de axul canalului.10 m.50 şi +42. având o formă specială la capătul dinspre uscat. Riglele transversale ale molului central sunt perpendiculare pe axul canalului. Şirul dinspre apa al coloanelor este la distanţa de 46. dispus în arc de cerc.00 m. În aval: Construcţiile de acostare şi de dirijare. Paramentul vertical al capului de mol. iar în sens transversal este de 8.00 m și este rectiliniu şi paralel cu axul canalului. pentru asigurarea rezemării.20 m.40 m şi tălpile cu o lăţime de 75 cm.85 şi +52.C.60 mrMB.85 mrMB pentru nodul hidrotehnic NH4 Varlaam Construcţii de acostare: Paramentul continuu al construcţiilor de acostare. Distanţa în lungul cheului este de 10. Acestea au o secțiune tip „I” cu înălțimea de 1.00 m. iar cel dinspre uscat la 54. Capul de mol este format dintr-un ansamblu rigid de 3 stâlpi. având montajul poziţionat pe axele transversale ale coloanelor. Construcţii de dirijare: 51 . pentru nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa +23. este în lungime de 130.R.55 mrMB mrMB pentru nodul hidrotehnic NH3 Gostinari +49. Distanţa de la axul canalului la faţa dinspre canal a paramentului este de 45.

60 mrMB) este proiectată a se realiza din 3 grinzi parament prefabricate din beton armat cu înălțimea de 2. urmată de un aliniament cu o înclinare de 1:4 care este racordat cu zona de acostare cu un arc de cerc. 52 . amplasate simetric de o parte şi de alta a axului ecluzei. după o parabolă de gradul II.70 şi +19. lungimea stabilindu-se în funcţie de distanţa între cele două ramuri ale parabolelor în dreptul reazemelor. prin intermediul grinzilor şi a riglelor transversale realizate din beton armat în cazul construcţiilor de acostare şi dirijare.10 m. Infrastructura molului central este proiectată a se realiza din coloane având diametrul Ø=1. cu singura deosebire că talpa superioară are o lățime de 1.L. lăţimea de 1. simetrică faţă de ax şi cu forma de parabolă de gradul III. Acestea sunt dispuse în plan în acelaşi mod ca şi în amonte.10 m suprapuse.C. care se monolitizează în dreptul coloanelor dinspre apă. Mediu Research S. Astfel: Pentru nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa: Suprastructura (între cotele +10.00 m şi lungime de 9. Molul are 3 zone distincte: capul de mol. Lățimea acestuia la capătul dinspre ecluză este lățimea ecluzei plus lățimea bajoarelor acesteia. amplasată în axul şi în faţa ecluzelor. Mol central: Este o construcţie din beton armat. de dirijare şi molul central) este conceputa diferit pentru cele 4 noduri hidrotehnice. Infrastructura construcţiilor de dirijare este proiectată a se realiza din coloane având diametrul Ø=1.10 m.00 m pentru construcţiile de acostare şi dirijare şi diferita pentru mol.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. tronsonul curent şi zona adiacentă ecluzei.10 m.R. care la capătul dinspre port se racordează cu un arc de cerc. amplasate pe două şiruri.80 m pentru a asigura circulaţia în bune condiţii a oamenilor. Grinda parament superioară are aceeaşi alcătuire cu cele inferioare. Fiecare stâlp transmite solicitările date din izbirea navelor coloanei corespondente din şirul de la uscat. înălţimea de 2. Grinzile parament inferioare au formă de cutie cu peretele dinspre apă de 25 cm grosime. formând stâlpi. ca şi în amonte. Lungimea acestuia este aproximativ egala cu jumătate din lungimea construcţiilor de dirijare. Suprastructura porturilor de aşteptare (construcţii de acostare.

3. în limita secţiunii de scurgere a râului. Realizarea excavaţiilor necesită devieri succesive ale actualului curs al râului.): În vederea realizării şenalului navigabil pe râul Argeş. Modificări fizice la închidere. dezafectare. traversări peste râul amenajat. Precizăm că digurile longitudinale prevăzute ca urmare a biefării Argeşului se execută cu materiale provenite din excavaţiile rezultate din adâncirea albiei şi regularizarea cursului Argeşului. fără afectarea unor suprafeţe agricole sau silvice. etc. excavare. drumuri de acces la obiectivele amenajării. I. I. însumează 8.C. etc. Modificările fizice în perioada de exploatare: În perioada de exploatare nu vor fi necesare activități de dragare. 7. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă.5 milioane m3.3. iar umpluturile pentru alte lucrări cca. 16.8 milioane m3.1 milioane m3. Volumul digurilor rămase de executat în lungul amenajărilor de pe Argeş.5 milioane m3. 3. demolare: Nu se prevăd activități de dezafectare.c.L.R.b.1 milioane m3. resurse neregenerabile etc. din care dragajele însumează cca. urmează să fie utilizate în diguri. impun măsuri de impermeabilizare a taluzurilor acestora către apă şi realizarea unor ecrane pentru reducerea exfiltraţiilor. precum şi caracteristicile defavorabile din punct de vedere al permeabilităţii straturilor de bază ale digurilor. Mediu Research S. I. 53 . Această amenajare se consideră că va fi pe o perioadă nedeterminată.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. precum şi alte măsuri pentru captarea şi conducerea apelor aflate în exces. pe toată lungimea amenajată. resurse regenerabile.4. Pentru alte lucrări precum drenajul şi colectorul frontal. Caracteristicile geotehnice neomogene ale materialelor rezultate din excavaţii şi anume: alternanţe de nisipuri cu pietrişuri mărunte şi argile nisipoase care. urmează să se execute un volum total de excavaţii de cca. racordarea văilor afluente. 5. urmează să de mai excaveze un volum de cca.

de solicitările la care sunt supuse lucrările. acoperite cu piatră brută.530 mii m2.R. Pe sectoarele unde nivelul apei în biefurile amenajării depăşesc cota terenului înconjurător. Separarea apărărilor aflate sub apă de cele la uscat se face printr-o grindă din beton simplu. s-a executat cea mai mare parte a radierelor ecluzelor. La stabilirea soluţiilor de apărare. filtru invers.L. turnată pe loc. precum şi fundaţiile.100 mii m2. respectiv o parte a pilelor şi culeelor de la barajele stăvilar. sau pereu permeabil (plăci prefabricate). Lucrările de protecţie şi apărare a taluzurilor pe întreaga amenajare însumează: apărări impermeabile din beton turnat pe taluz cca. Pe biefurile amenajării s-au prevăzut:  apărări la piciorul taluzului cu rol de asigurare a stabilităţii pe timpul scurgerii libere a apelor. după 1990.435 mii m2. în afară de refacerea organizării tehnologice se impun măsuri constructive concretizate în: 54 . respectiv saltele flexibile din beton prefabricate.  apărări pe taluzurile interioare ale digurilor cu rol de protecţie a acestor taluzuri la solicitările hidrostatice şi hidrodinamice. Mediu Research S.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. în funcţie de nivelul apei râului amenajat faţă de terenul adiacent. 1. pe strat drenant din balast. Lucrările realizate şi abandonate au suferit. Ele sunt alcătuite din straturi drenante. o parte însemnată din infrastructura centralelor hidroelectrice. agresiuni şi deteriorări însemnate. protecţie şi consolidare a taluzurilor s-a ţinut seama de nivelul apei faţă de terenul adiacent. 2. apărări permeabile cu plăci din beton/saltele din beton cca. avându-se în vedere condiţiile geologice. din plăci prefabricate. peste care se execută îmbrăcăminţi sub formă de pereu etanş (beton monolit).C. protecţia taluzurilor deasupra nivelului apei este prevăzută în soluţie permeabilă. Pentru diminuarea debitului exfiltraţiilor pe sub fundaţia digurilor a fost aplicată soluţia cu ecran din noroi bentonitic autoîntăritor sau ecran din beton. precum şi de diversitatea condiţiilor de teren pe lungimea amenajării. s-au prevăzut protecţii impermeabile cu dale din beton turnat pe taluzuri. astfel că. Taluzurile de săpătură şi cele ale digurilor au fost protejate cu soluţii diferite pe biefuri şi tronsoane. fiind posibile exfiltraţii şi subinundarea terenurilor limitrofe. prism din piatră brută. geotehnice şi hidrogeologice ale fiecărei zone. Volumul acestor ecrane însumează o suprafaţă totală de 1. În timp ce acolo unde nivelul apei se situează sub cota terenului natural. în etapa anterioară. La nodurile hidrotehnice NH1 … NH4 de pe Argeşul amenajat. cu saltele din fascine.

R. împreună cu relieful de lunca constituie unul din factorii importanți care trasează nota caracteristica a climatului acestui teritoriu.  refacerea etanşărilor distruse/vandalizate utilizând materiale şi soluţii noi. I. urmează ca în barajele deversoare. Acest climat se caracterizează prin veri foarte calde. 450 mii m3 şi să se monteze un volum total de echipamente. 60 cm adâncime şi înnădirea armăturilor prin suduri în cochilie în secţiuni decalate. hidrocentrale şi ecluze.6.  îndepărtarea materialului depus pe suprafeţele betonate. uneori sub forma de averse.5. pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora: I. Mediu Research S.C. adesea cu viscole 55 . în aer. în partea de sud a tarii. Pentru finalizarea uvrajelor din nodurile hidrotehnice de pe Argeş.6.a.5 mii tone. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER Date generale privind clima și condițiile meteorologice Localizarea geografica. utilaje şi construcţii metalice de 17. Particularitățile climatice și topoclimatice ale Dunării în acest sector se înscriu pe fondul climatului temperat de tranziție în care pendulează influente de ariditate din partea estica a teritoriului. ierni foarte geroase. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă. folosite cu bune rezultate la alte lucrări.L.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. precum şi a stratului de beton alterat pe o adâncime de minim 10 cm. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului: Nu vor fi folosite resurse naturale din cadrul Siturilor NATURA 2000 – ROSPA0022/ROSCI0043 – COMANA și ROSPA0038 – DUNĂRE – OLTENIȚA I. inclusiv lucrările auxiliare să se toarne un volum total de beton şi beton armat însumând cca.  refacerea şirurilor verticale de armătură prin spargerea betonului pe cca. cu precipitații reduse.

În perioada rece. cu valori negative.C. Conform hărţii cu repartiţia tipurilor climatice pe teritoriul României. Substanţele poluante specifice sunt CO.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Acestei zone îi corespunde un indice de umiditate Thornthwaite (Im) = .R. Pe măsura creşterii temperaturii aerului. Cercetările valorilor cantitative și calitative a elementelor climatice și reliefarea particularităților specifice climei se bazează pe datele rezultate din observațiile efectuate la Stația Meteorologica Oltenița.20…0.9 C. NOx.  temperatura medie lunară (vara) intre +21. CO2.  numărul zilelor cu temperatură minim temperatură minimă intre 10 C (nopţi geroase) şi 0 C (zile de iarnă) – cca. Adâncimea maximă de îngheţ a terenului natural conform STAS 6054 /77 este 0.80m.6 ÷ +22. cuprinsă în STAS 1709/1-90. rezultate din circulaţie şi din vehicularea materialelor.32 C.12-16 zile. CH4.  temperatura minimă (iarna) . rezultaţi din arderea carburanţilor în motoare şi pulberi în suspensie şi sedimentabile.  temperatura medie anuală intre 10 ÷ 11. după care încep să crească din nou. Conform SR 174-1/octombrie 2008. Surse de poluare specifice activităţilor de construcţie Execuţia lucrărilor proiectate necesită folosirea unui parc de utilaje care sunt surse de poluare a aerului.6 ÷ -3. oscilând intre 83% şi 93%. puternice și perioade de încălzire frecvente ce duc la discontinuități în distribuția temporara și teritoriala a stratului de zăpadă. SO2.  temperatura maximă (vara) + 41 C.  numărul zilelor cu temperatură minimă intre -10 C şi 0 C (zile de iarnă) sunt în medie intre 25-29 C.  temperatura medie lunară (iarna) intre -2. 56 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 . zona amplasamentului se situează la “tipul climatic I”. umiditatea este cea mai ridicată din cursul anului. în lunile de primăvară şi vară umiditatea scade treptat ajungând în lunile iulie-august la 68%-70%. Mediu Research S. COV (compuşi organici volatili).70-0.2 C.L.7 C. etc. amplasamentul canalului se situează în “zona caldă”.

 Este utilă monitorizarea calităţii aerului.  Folosirea prelatelor este indicată şi pentru protecţia temporară a unor depozite de acţiunea vântului. în special a poluării cu pulberi. Este indicată folosirea unor utilaje ce respectă normele EURO.  Pentru materiale inerte.  Pe căile de acces. se recomandă adoptarea următoarelor măsuri:  Folosirea camioanelor acoperite cu prelată pentru transportul materialelor pulverulente. descărcare şi transport mărfuri/materiale. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL Condiții geomorfologice şi pedogeografice locale Studiile privind geologia şi hidrogeologia zonei executate în perioada 1982 – 1984. pe unde circulă autocamioanele.6. în suspensie şi/sau sedimentabile.R. etc. pe de o parte şi de circulaţia auto şi vehicularea materialelor (pulberi) pe de alta parte.). NOx. a poluării cu praf a zonei. Mediu Research S. adecvate ca eficienţă şi cu consumuri specifice reduse de carburant. I. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu aer Pentru reducerea poluării aerului cu noxe rezultate din gazele de eşapament. SO2. stropirea cu apă reprezintă o soluţie de reducere a antrenării de vânt a particulelor fine. Surse de poluare specifice activităţilor de operare Poluarea aerului este determinată de arderea carburanţilor în motoarele utilajelor portuare şi mijloacele de transport (CO. precum şi studiile geotehnice au fost amplificate şi completate cu foraje şi puţuri de prospectare executate în amplasamentele nodurilor 57 .  Starea tehnică a utilajelor şi mijloacelor de transport trebuie verificată periodic. unor utilaje şi mijloace de transport performante. susceptibile antrenării/spulberării de vânt. măsurile eficiente se referă la:  Folosirea.b.  Pentru reducerea poluării aerului cu pulberi. se va realiza ciclic o stropire în vederea reducerii până la anulare.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C.L. atât pe şantierul de construcţii cât şi în activităţile de încărcare.

L. din punct de vedere stratigrafic. Pentru a preveni pierderile mari de apă din canal şi subinundarea terenurilor agricole riverane. atât pe orizontală. Probabilitatea apariţiei unor cutremure de pământ. Regularizarea şi biefarea celor două râuri. Studiile geotehnice şi determinările făcute pentru stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice ale pământurilor din lungul traseului amenajărilor. prin argile. pentru precizarea cantitativă a 58 . pe lângă capacitatea portantă scăzută. cu grad mai mare de 7. Mediu Research S.a fost pusă în evidenţă şi de studiul întocmit pentru zona respectivă. cât şi în adâncime. funcţie de regimul hidrologic al râurilor Argeş şi Dâmboviţa. mâluri şi nisipuri fine şi de nisipuri cu pietrişuri şi argile. prin realizarea lucrărilor. situaţia este deosebit de complexă. se află deasupra terenului înconjurător. există pericolul lichefierii acestora sub efectul vibraţiilor produse de seisme. ale porturilor.este necesară adâncirea. Aşa cum s-a precizat. Dată fiind complexitatea procesului de scurgere a apelor subterane în regim modificat. în funcţie de înălţimea digurilor sau adâncimea săpăturilor. studiile geologice au evidenţiat faptul că. în continuare. de către Centrul de fizică a pământului şi seismologie. acolo unde apa din canal. precum şi de intensitatea seismică a zonei. Fundarea lucrărilor canalului se realizează în condiţii dificile. pe traseul canalului şi al digurilor. hidrotehnice. Rezultă astfel necesitatea ca dimensionarea construcţiilor din nodurile hidrotehnice fundate pe astfel de terenuri să ţină seama de aceste aspecte. a studiilor hidrogeologice.R.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. pachetele litologice fiind greu individualizate. în special pe zonele cu argile mâloase şi nisipuri saturate refulante care.C. Studiile hidrogeologice au pus în evidenţă faptul că apa freatică se află cantonată în straturile permeabile sub formă de unul până la trei orizonturi. pe zona din amonte de Budeşti. prezintă şi fenomene de instabilitate hidrodinamică. Ţinând seama de prezenţa nisipurilor fine saturate. cu niveluri libere sau slab ascensionale. cu variaţii în timp. Depozitele litologice în care se va executa canalul navigabil şi pe care se vor funda construcţiile hidrotehnice. precum şi al precipitaţiilor locale. se impune realizarea unor ecrane de etanşare cu impermeabilizarea taluzurilor interioare ale digurilor şi prevederea unor lucrări de drenaj în spatele acestora. au permis stabilirea înclinării taluzurilor. fiind reprezentate pe zona dintre Dunăre şi Budeşti. precum şi evaluarea tasărilor terenului de fundaţie şi a digurilor. aparţin cuaternarului. în vederea unei corecte dimensionări a lucrărilor. conduce la modificarea nivelurilor apei şi la schimbarea actualului regim freatic şi anume: coborârea nivelurilor apelor subterane pe zonele cu canalul realizat numai în săpătură şi ridicarea acestora.

8m şi 21. uneori cu liant argilos –prăfos şi pietriş rulat.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 59 .000. penetrări statice.A. precum şi aprecierea influenţei asupra calităţii apelor subterane. Astfel. 1:50. puţuri pentru determinări “în situ”. respectiv 1:100. determinări radiometrice ale greutăţii volumetrice în teren. argile. Aceste planuri au la bază ridicări aerofotogrammetrice cu zboruri efectuate în toamna anului1983 şi primăvara 1984. localizat în baza complexului argilos –prăfos.Bief ”0” Lucrările geologice executate pentru traseul canalului au constat în prospecţiuni geologo-tehnice. Pentru amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa şi realizarea unei căi navigabile între capitala ţării şi Dunăre au fost întocmite planuri topografice la scările: 1:200.000. stabilirea bilanţului real al pierderilor şi cuantificarea aportului de apă pe biefuri. începând din zona localităţii Olteniţa şi până în localitatea Mihăileşti.L. dezvoltat cu precădere la suprafaţa terenului.C. Studii speciale sunt necesare şi în situaţia când apa captată urmează să fie folosită ca apă potabilă. foarte uniforme. modificărilor intervenite. chimismul apei subterane. Stratificaţia terenului întâlnită în foraje prezintă o mare varietate litologică atât în plan orizontal cât şi în plan vertical. Pentru amplasamentul unor obiective mai importante precum nodurile hidrotehnice şi porturile canalului au fost efectuate ridicări topografice şi întocmite planuri scara 1:1000 şi/sau 1:500. argile prăfoase şi prafuri argiloase gălbui.000. pe alocuri cafenii –brune în general “plastic –consistente” cu concreţiuni calcaroase şi incluziuni mâloase discontinui.5m (frecvent peste 8m) cât şi de formaţiuni necoezive alcătuite granulometric din nisipuri fine şi mari. din corelarea profilelor de foraj s-a constatat prezenţa din punct de vedere genetic a “formaţiunii acoperitoare cuaternare” reprezentată atât printr-un complex de formaţiuni coezive (argile grase. IPTANA S. până la neuniforme. măsurători seismice în foraje şi în suprafaţă). cu rar bolovăniş. S. Studiu geotehnic elaborat de în anul 2009. gălbui sau cenuşii.C.etc. prezentând grosimi cuprinse între 3. 1:5000 şi 1:2000. respectiv secţiunile geolitologice longitudinale elaborate la diferite faze de proiectare . analize geotehnice de laborator.) şi care se regăsesc atât în rapoartele geologice elaborate de ISPIF (pentru diferite faze de proiectare) cât şi în planurile de situaţie. Mediu Research S.R. Formaţiunea de Colentina (Co) (pleistocen superior) reprezintă un orizont întâlnit în foraje pe întreg traseul canalului. foraje geologice (mecanice şi manuale). 1:25. lucrări geofizice (Sondaje Electrice Verticale (SEV-uri). foraje hidrotehnice.

ceea ce relevă în general.Copăceni). trebuie reţinut că în acest bief (vezi secţiunile geolitologice longitudinale) apa subterană este cantonată în aluviunile formaţiunii de Colentina alcătuite cu precădere din nisipuri (în special în aval. Mediu Research S. Conform „Codului de proiectare seismică pentru clădiri” indicativ P100/2006. la diferite niveluri. cu Rp=30…100x102 kPa datorate unor intercalaţii nisipoase. iar în baza acviferului a fost interceptată roca de bază reprezentată fie prin calcare (v ârstă cretacică) în aval (spre Dunăre). Menţionăm că simbolurile (Cr) şi (P) indică vârsta formaţiunii geologice evidenţiată în secţiunile geologice (şi pe hărţile geologice sc. sau prafuri argiloase cu zone nisipoase şi placi calcaroase (P3 – Dacian) precum şi argile marnoase (P2 – Ponţian). Zonarea seismica zona bief ”0” Din punct de vedere seismic.140x102 kPa ceea ce caracterizează depozitul ca fiind.5cm) în au indicat că.C. În continuare.1) prin calcare de vârstă cretacică (Cr) ce au fost întâlnite la adâncimile de 18. pentru traseul canalului pentru Bieful 0 și Bieful 1 se încadrează în macrozona de grad 71 ( între localităţile Olteniţa – Budeşti . Nivelul apei freatice prezintă caracter ascensional cu variaţii dependente de factorii de influenţă naturali (regimul pluvial şi cel hidrologic local al râului Argeş şi al fluviului Dunărea).14m se dezvoltă pământurile argiloase – prăfoase coezive cu Ep=2….5m.437. 1:200000 ale regiunii).L. lucrările de foraje (amplasate spre localitatea Budeşti) au întâlnit şi argile marnoase ponţiene (P) situate la adâncimea de 26.10m) ce prezintă frecvente intercalaţii lenticulare de argile prăfoase. fie prin argile marnoase în amonte.R. respectiv 60 .5m. către Dunăre) şi nisipuri cu pietriş şi bolovăniş (grosimi medii de cca. în general. Complexul “rocii de bază” este reprezentat litologic (în bieful nr. pe grosimi de ordinul 1.3m. cu grosimi de 5-20m cvasipermeabile. Din punct de vedere al condiţiilor hidrogeologice. traseul canalului cuprins zonei Olteniţa – Budeşti. Din documentaţiile de arhivă rezultă că penetrările statice executate cu aparatul “Labotest” (prevăzut cu con de 3. Penetrările statice executate în depozitele necoezive nisipoase. indică o rezistenţă la penetrare pe con Rp=40….22x102 kPa. caracterul ”plastic consistent” uneori „plastic moale” al acestora. Menţionăm că în coperişul stratului aluvionar apare complexul argilos – prăfos – nisipos. conform STAS 11100/1-93 “Macrozonarea seismică a României”. de la suprafaţa terenului până la adâncimi de 7m….STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. cu “îndesare medie”.

penetrări statice.20 g cu o perioadă de colţ Tc=1.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 3) traseul canalului se caracterizează prin asimetria malului drept (care este mai înalt cu cca. Aici au fost puse în evidenţă un sector aval (apărat de eroziunea râului Argeş.0 sec. Această afundare se observă până în zona localităţii Mogoşeşti unde se produce o ridicare a „rocii de bază” (fundamentului) spre amonte. la 50-60m.) şi care se regăsesc atât în rapoartele geologice elaborate de ISPIF (pentru diferite faze de proiectare) cât şi în planurile de situaţie. 24-27m) faţă de nivelul luncii râului Argeş. respectiv secţiunile geolitologice longitudinale elaborate la diferite faze de proiectare. Bieful 0 şi Bieful 1. Peste suprafaţa erodată a acestor argile este depusă o serie sedimentară aluvionară reprezentată prin nisipuri şi pietrişuri cu intercalaţii subţiri de argilă de vârstă Romanian – mediu . Studiu geotehnic elaborat în anul 2009 de SC IPTANA SA bief ”3” Lucrările geologice executate pentru traseul canalului au constat în prospecţiuni geologo-tehnice. Pe un tronson (zona biefului nr. foraje hidrotehnice. Începând cu km 57 se constată o afundare a depozitelor „rocii de bază” (fundamentului) din aval către amonte (pe direcţia nord) astfel că sub aluviuni.etc. fapt ce aduce din nou Formaţiunea de Grădiştea în contact cu aluviunile Argeşului în zona localităţii Copăceni. puţuri pentru determinări “în situ”. apar succesiv depozite din ce în ce mai noi.L. analize geotehnice de laborator. determinări radiometrice ale greutăţii volumetrice în teren. chimismul apei subterane.inferior ce sunt incluse în Formaţiunea de Grădiştea (G) (ambele de vârstă pliocenă). Stratificaţia şi caracteristicile geotehnice ale terenului “Complexul rocii de bază” interceptat în foraje (la cote ce nu influenţează execuţia canalului) este reprezentat de Formaţiunea de Râmna (R) – (de vârstă Dacian superior – Romanian mediu) reprezentată litologic prin argile grase.C. foraje geologice (mecanice şi manuale). Mediu Research S. îi corespunde o acceleraţie a terenului (ag) = 0. fără izvoare) şi un sector amonte (km 59+400 ÷ 60+00) care este supus eroziunii Argeşului şi în care apar izvoare (situate puţin peste cota 61 . iar grosimea nisipurilor cu pietriş pliocene creşte de la 1-2m. argile calcaroase cenuşii cu intercalaţii de argile cărbunoase negre cu grosimi de peste 80m.R. măsurători seismice în foraje şi în suprafaţă). lucrări geofizice (Sondaje Electrice Verticale (SEV-uri).

depozitele argiloase ale Formaţiunii de Vasilaţi (pleistocen mediu-inferior) şi cele ale Formaţiunii de Uzunu (Pleistocen inferior). prezintă grosimi medii de 10-12 m. pe alocuri cu liant argilos-prăfos (cu grosimi de 11 . are nivel liber stabilizat în perioada studiilor la adâncimi 0. Mediu Research S. aparţinând formaţiunii de Colentina şi stratul acvifer inferior. aparţinând formaţiunii Grădiştea şi parţial formaţiunii Frăţeşti.R. luncii Argeşului) şi alunecări de teren actualmente stabilizate (observabile la suprafaţă ca teren frământat în zona Grădiştea .  stratul acvifer inferior. repauzează parte pe Formaţiunea de Grădiştea (G) de vârstă pliocenă -„roca de bază”. ce aparţin Formaţiunii de Bărăgan (B) de vârstă pleistocen superioară. Sub depozitele loessoide au fost întâlnite în foraje argile cafenii roşcate grase. lucrările de foraj au pus în evidenţă (din punct de vedere geologic) depozite loessoide cu intercalaţii de soluri fosile. pe alocuri prăfos ce aparţine formaţiunilor Râmna şi Grădiştea. constituit din nisipuri cu rar pietriş.L.mediu).  în aval de km 57 cele două acvifere sunt în legătură directă. “formaţiunea acoperitoare” este reprezentată de depozitele loessoide ale Formaţiunii de Bărăgan (pleistocen superior). în funcţie de prezenţa sau absenţa intercalaţiei argiloase mai sus amintită.Mogoşeşti). constituit preponderent din nisipuri cu pietriş.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. cu oglinzi de fricţiune.C.0m de la suprafaţa terenului. În sectorul amonte.  în baza complexului acvifer este situat patul impermeabil de natură predominat argilo-marnos. în partea din aval a biefului şi respectiv este separat de acesta printr-un orizont argilos în partea din amonte. 62 . cu pietriş mic şi zone cimentate cu intercalaţii de pământuri coezive (argile prăfoase)) parte pe Formaţiunea de Vasilaţi (reprezentată de argile prăfoase şi prafuri nisipoase cu intercalaţii grezoase) şi respectiv pe formaţiunea de Frăteşti (pleistocen inferior). Stratificaţia descrisă în sectorul amonte (aparţinând zonei înalte).  stratul freatic superior. Din punct de vedere hidrogeologic în acest bief au fost evidenţiate următoarele caracteristici:  dezvoltarea depozitelor necoezive a două strate acvifere: freatic superior.5-4. ce aparţin Formaţiunii de Uzunu (U) (pleistocen inferior . aflat în legătură hidraulică directă cu cel superior. (reprezentată litologic prin două pachete alcătuite din nisipuri fine la medii şi mari.13 m) şi niveluri de apă cu caracter liber sau ascensional. În concluzie. interceptat în majoritatea forajelor la adâncimi de 20-30 m.

0 sec. Aceste efecte se pot preveni prin executarea unor lucrări de etanşare şi drenaj în lungul digurilor marginale. pentru traseul canalului pentru Bieful 3 se încadrează în macrozona de grad 7 ( între localităţile Olteniţa – Budeşti 1 Copăceni). Din punct de vedere seismic. conform STAS 11100/1-93 “Macrozonarea seismică a României”. Mediu Research S. nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa. conform STAS 11100/1-93 “Macrozonarea seismică a României”.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.perioadă de colţ Tc=1. rezultă două sectoare diferite de influenţă viitoare a canalului asupra terenurilor limitrofe de luncă.  cel din amonte. nodul hidrotehnic NH2 Budeşti şi nodul hidrotehnic NH3 Gostinari se încadrează la macrozonă de grad 71. după cum urmează:  cel din aval.R. traseul canalului se încadrează (pe tronsonul cuprins între localitatea Budeşti (amonte) şi localitatea Mihăileşti) în zona de hazard seismic corespunzătoare unei acceleraţii a terenului (ag)=0. Din interpretarea secţiunilor geolitologice longitudinale anexate. Conform „Codului de proiectare seismică pentru clădiri” indicativ P100/2006. în care nivelul de retenţie al apei în canal este situat deasupra terenului actual (unde sunt posibile pierderi de apă din canal prin infiltraţii pe sub diguri având ca efect subinundarea terenurilor agricole adiacente şi a unor localităţi din zonă). în care nivelul de retenţie al apei în canal este situat la nivelul canalului (sub cota terenului de luncă) în care canalul va avea rol drenant mai accentuat (fenomen asociat cu o coborâre a nivelurilor freatice din luncă şi o posibilă apariţie a fenomenelor de antrenare hidrodinamică a materialelor fine din aluviunile luncii Argeşului).6 secunde. iar nodul hidrotehnic NH4 Varlaan se încadrează la macrozonă de grad 81.20 g cu o perioadă de colţ Tc=1. 63 .C.L. în timp ce zonei Olteniţa – Budeşti îi corespunde o acceleraţie a terenului (ag) = 0.24 g (pentru cutremure cu interval mediu de recurenţa (IMR) de 50 şi100 ani) căreia îi corespunde o. Zonarea seismica bief ”3” Din punct de vedere seismic.

Surse de poluare specifice activităţilor de operare Nu va exista o populare a solului în perioada de operare Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu sol Măsurile de reducere a impactului asupra solului în zona ariilor protejate sunt cele strict legate de gestionarea deșeurilor.C. refacerea pereului) asigură o protecţie corespunzătoare solului. I. cu regim torenţial. sunt 64 . factorul „sol”. producţia globală este de 21%. ce urmau să fie luate în considerare la dimensionarea construcţiilor amenajărilor de pe Argeş.5% din totalul resurselor cursurilor de apă interioare.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. în zona malului. în cazul lucrărilor de amenajare a râului Argeș este nerelevant.590 km2. în timp ce populaţia din bazin reprezintă 15. Lucrările proiectate pentru modernizarea portului (rețeaua de canalizare. Surse de poluare specifice activităţilor de construcţie Din punct de vedere al mediului. În zona de realizarea a Portului Oltenița vor fi lucrările de săpături preconizate în etapa de execuție vor avea doar un impact mecanic asupra solului. fără a favoriza apariția eroziunilor sau șiroirilor. iar potenţialul irigabil 7% din totalul pe ţară. În ariile protejate tranzitate de aceste lucrări de amenajare nu se vor amplasa organizări de șantier. deoarece acestea se realizează pe suprafețe neproductive. De asemenea majoritatea lucrărilor necesare pentru realizarea nodurilor hidrotehnice au fost executate acum urmând să fie reabilitate.2%.R.L. El se caracterizează printr-o curgere neuniformă în timp. Din studiile şi datele comunicate în etapa respectivă de către CNA rezultă că debitele de calcul şi de verificare. Resursele de apă ale bazinului hidrografic sunt modeste în raport cu ale altor râuri din ţară şi reprezintă doar 5. inclusiv în cazul deversării accidentale a unor substanţe poluante.6. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APĂ Bazinul hidrografic al râului Argeş însumează 12.c. ceea ce impune rezolvarea unor probleme complexe şi dificile privind gospodărirea apelor. Mediu Research S.

sunt prezentate în tabelul 7.600 1. de reţinere parţială a debitului solid şi de preluare a afluxurilor mari de aluviuni din anii ploioşi. precum şi de ipoteza realizării lucrărilor propuse în schema cadru. cele din tabelul 6. funcţie de regimul precipitaţiilor în bazin. 4. în situaţia când lucrările de amenajare a bazinului hidrografic vor fi realizate doar parţial. de atenuare a viiturilor. prezentate în tabelul ce urmează. În perioada 2009 .880 2. Realizarea lucrărilor prevăzute în schema cadru de amenajare.1% 2 3 1. are ca efect o diminuare cu aproximativ 50% a transportului aluvionar. până în anul 2000. A rezultat că. 65 .1% au valori cuprinse între 2. NH5 (aval Brezoaiele) NH4 şi NH3 (aval Dumitrana) NH2 (aval confluenţa Neajlov) NH1 (aval confluenţa Dâmboviţa) 1. cu rol complex de gospodărire a apelor.C. 1% şi 0.L. sa prevăzut realizarea unui lac tampon. cu probabilitatea de depăşire de 5%.1%. pornind de la situaţia naturală şi ţine seama de stadiul actual al amenajărilor din bazinul hidrografic. 2. Principalele concluzii ale acestor studii sunt prezentate în cele ce urmează. în regim natural.825 1.720 până la 2. iar cele de verificare cu asigurarea de 0. Pentru reducerea volumului de aluviuni ce ajung pe zona amenajată.625 1. Regimul aluvionar al râului Argeş a fost analizat.250 m3/s. Debitele maxime în regim amenajat de scurgere. debitele de calcul cu asigurarea de 1% au valori de 1. corespunzătoare etapei “după 1995”.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.2010 au fost reluate şi dezvoltate studiile hidrologice. Argeşul transporta în aval de secţiunea Mihăileşti.900 1.250 2. în situaţia anului 1989. Tabelul 6 Nr. în amonte de secţiunea Mihăileşti. 0 Secţiunea 1 Debite în m3/s corespunzător asigurării de: 1% 0.R.320 Se menţionează că.4 – 3. 3. hidraulice şi de gospodărire a apelor pentru cursul inferior al râurilor Argeş şi Dâmboviţa în regim amenajat. Mediu Research S.750 m3/s.910 şi 3. vor fi realizate în întregul bazin hidrografic lucrările care să asigure atenuarea debitelor la valorile de calcul şi de verificare comunicate.0 milioane tone. Din cele comunicate de Consiliul Naţional al Apelor rezulta că.350 1. crt. un volum anual de aluviuni de ordinul a 0. în 4 secţiuni caracteristice pentru râul Argeş aval de lacul Mihăileşti – Cornetu.

5%. 3. Mediu Research S.1% 130 160 200 195 260 345 195 260 345 191 255 338 Studiile şi calculele întocmite au permis să se determine nivelurile.295 2.1% sunt prezentate în tabelul 8. 5%. având la bază documentaţia INHGA nr. pentru debitele maxime cu probabilitatea de depăşire de 0. în situaţia când aceste debite sunt tranzitate prin uvrajele proiectate la nodurile hidrotehnice de pe cursurile inferioare ale celor două râuri. 1%.C. respectiv curbele suprafeţei libere a apei în profil longitudinal pe fiecare bief. 10% şi Qmed cu scopul menţinerii nivelurilor maxime.540 2. de asemenea. 66 . de exploatare. 1% şi 0.1%.700 2. în funcţie de condiţiile şi de regimul hidrologic. Tabelul 7 Nr. calcule de gospodărire a apelor şi bilanţ.760 Valorile debitelor maxime în regim amenajat de scurgere pe râul Dâmboviţa în 4 secţiuni caracteristice pentru debite cu probabilitatea de depăşire de 5%.580 900 1. Secţiunea Aval confluenţa cu râul Colentina Aval confluenţa cu râul Colentina Aval confluenţa cu râul Pasărea Aval confluenţa cu râul Argeş Debite în m3 corespunzător asigurării de: 5% 1% 0. respectiv minime. fundamentate tehnic şi economic privind protecţiile şi apărările prevăzute pe taluzurile interioare ale amenajărilor. 1.R. 4. 2. Nivelurile şi curbele suprafeţei libere a apei pe fiecare din biefurile amenajărilor permit dimensionarea corectă a digurilor şi adoptarea unor soluţii constructive corecte. Studiul conţine.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.320 2. 3.L. 10% şi Qmed.1%.250 590 1.255 750 1. 2%. 5/2010 privind matricele debitelor medii lunare pe perioada 1955 – 2005 în diverse secţiuni cumulative de calcul pe râul Argeş pe sectorul Vidraru – Dunăre şi afluenţi. Secţiunea Aval acumularea Mihăileşti (NH5) Aval confluenţa cu râul Neajlov Aval confluenţa cu râul Sabar Aval confluenţa cu râul Dâmboviţa Debite în m3 corespunzător asigurării de: 5% 1% 0. 1. 2. 4. crt. crt. 2%. În cadrul studiului întocmit a fost analizată şi au fost întocmite documentaţiile necesare privind optimizarea modului de funcţionare a echipamentelor hidromecanice în situaţia tranzitării debitelor cu probabilitatea de depăşire de 0. 1%.1% 570 1. Tabelul 8 Nr.

Stație de epurare monobloc Q=15 m3/ zi. N=3kW.Grup pompare incendiu o Q=40mc/h H=58mCA N=2x5. H=8mmCA. H=85mCA. va avea o lungime de circa 600 m și se va realiza din conducte de polietilena de înaltă densitate cu diametrul 50÷125 mm. Instalații de alimentare cu apa și canalizare Portul Oltenița cuprinde următoarele obiecte ce sunt tratate în cadrul lucrărilor de alimentare cu apa și canalizare: Clădire multifuncțională (gara fluviala + administrație). . Sursa de apa potabila pentru alimentarea consumatorilor din incinta portului va fi un put forat Ø 4”. N=0. Obiectivul va fi prevăzut cu rezervor de apa cu capacitatea de 200 m3 cuplat cu stație de pompe și hidrofor.C. Capacitatea rezervorului a fost calculata pentru a păstra rezerva intangibila de apa pentru combaterea incendiilor cu hidranți interiori și exteriori.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.Recipient hidrofor 1000 l . Rețeaua de apa va alimenta clădirea multifuncțională și clădirea atelier+grup social. Mediu Research S.Grup de pompare pentru consum menajer având caracteristicile: o Q=20mc/h H=58mCA N=3x2.3 kW .Ventilator axial o Q=200m3/h. Gospodărie de apa. Separator de produse petroliere pentru platforma.R.5kW .Instalații de tratare a apei Rețeaua de distribuție a apei va fi comuna pentru consum menajer și incendiu.L.Pompa basa o Q=12mc/h H=7mCA N=1 kW . nou. Clădire atelier+grup social. cu adâncimea H = 100 m. precum și rezerva de apa potabila pentru alimentarea navelor și a consumatorilor din incinta portului. Puțul va fi echipat cu o pompa submersibila având caracteristicile: Q=6mc/h. 67 . Stația de pompe și hidrofor va fi echipată cu: .2kW .

care va pompa apele uzate către stația de epurare. Înainte de descărcarea în emisar apele pluviale aferente platformelor de parcare vor fi trecute printr-un separator de produse petroliere . Aceste rețele preiau apele pluviale aferente acoperișului clădirii multifuncționale și apele pluviale aferente platformelor de parcare.R. în lungime totala de 450m. Mediu Research S. Pentru alimentarea navelor cu apa s-au prevăzut cămine de cheu cu hidranți Dn 65. În jurul clădirii multifuncționale rețeaua de apa va fi inelara. Descărcarea apelor pluviale se va face gravitațional în râul Argeș prin gura de vărsare în emisar.cămin genizare pompare. H=5 mCA .L. În zona de sud s-au prevăzut rețele de canalizare pluviala gravitaționale având Dn 300-400mm . utilizarea apei brute din râul Argeș . Pentru aceasta s-au prevăzut o priza de mal și o motopompa cu debitul de 10 l/s. ca varianta de rezerva. Lungimea totală a rețelelor de canalizare gravitaționale va fi de 300m.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Pentru combaterea incendiilor s-a prevăzut. V=9m3 echipat cu doua pompe submersibile pentru ape uzate având Q=9m3/h. Stația de epurare mecano-biologică are capacitatea de 15 m3/ zi și este compusă din: . 68 . Din inelul de incendiu vor fi alimentați hidranții interiori Dn 50 și hidranții exteriori Dn 65. Lungimea totală a rețelelor de canalizare sub presiune va fi de 250m.C. amplasate în zona frontului de așteptare a navelor . Apele descărcate în emisar vor îndeplini condițiile de calitate din Normativul NTPA 001/2002.modul de epurare Q= 15 m3/ zi . Apele uzate menajere de la clădirea multifuncțională vor fi preluate printr-o rețea de canalizare menajera gravitațională Dn 200 . care le transporta către stația de epurare mecano-biologică . Pentru fiecare clădire a atelierelor s-a prevăzut cate o stație de pompare ape uzate.cămin de control Apa epurată va fi descărcată gravitațional în râul Argeș prin gura de vărsare în emisar.

Apele evacuate sunt tratate înainte de descărcarea acestora în emisar. Surse de poluare specifice activităţilor de construcţie În mod normal. O poluare a acviferului freatic în perioada de construcţie a lucrărilor de extindere a portului Oltenița se poate produce numai în cazuri de accidente cu pierderi semnificative de carburanţi.balast sau piatră sparta. în locuri stabilite de comun acord cu autoritățile . etc.) de la ambarcațiunile ce vor tranzita acest canal. Mediu Research S. Surse de poluare specifice activităţilor de operare Sursele de poluare în perioada de operare/funcționare a Canalului Dunăre-București și a portului pot fi doar accidentatele.L. Ca măsură radicală de intervenţie. Folosirea pentru canalizări a conductelor din PVC cu îmbinări etanșe împiedica producerea exfiltratiilor și în consecinţa nu sunt poluate solul și pânza freatica. Apele pluviale colectate de pe platformele de parcare vor fi trecute printr-un separator de nămol și produse petroliere . betoane. iar apele uzate menajere sunt epurate în stații de epurare mecano-biologice . Pentru toate construcțiile subterane aferente rețelelor de apa (cămine de vane stații de pompare) s-au prevăzut lucrări de asigurare a etanșeității (hidroizolații . Documentaţia tehnica și economica prevede transportarea pământului excedentar și a deșeurilor rezultate din execuţia lucrărilor.C. etc. Aceste situaţii accidentale sunt vizibile şi este sarcina constructorului de a lua toate măsurile pentru evitarea producerii și de a interveni prompt pentru depoluarea zonei. tencuieli). Prin lucrările prevăzute în prezenta documentaţie se asigura protecţia mediului în toate componentele sale. poate fi avută în vedere îndepărtarea terenului contaminat și transportarea acestuia la o firmă specializată în decontaminare. ulei de motor sau alte substanţe periculoase. Lucrările proiectate (umpluturi de material granular . nepericuloase din punct de vedere al poluării apelor. activităţile de construcţii specifice pentru amenajarea șenalului navigabil nu sunt poluante pentru apele subterane.) folosesc materiale inerte.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Rețelele de alimentare cu apă se vor executa din țeavă de polietilena de înaltă densitate (PEID). prin apariția deversărilor de apa uzata menajera sau alte substanțe (combustibil. asigurând o buna etanșeitate. pereuri. îmbinate cu fitinguri sudate și de compresiune.R. substanțe de altă natura. 69 .

predarea la uscat a deşeurilor de pe împingătoare. pentru evitarea unor accidente de navigaţie. astfel neexistând pericolul împrăştierii în atmosferă şi depunerii pe sol. . care să dirijeze circulaţia navală din apropierea zonei portuare Oltenița.Măsuri de exploatare/operare.Platforme betonate în spatele cheurilor. . Mediu Research S. prin balize permanente de semnalizare. respectiv colectarea şi depozitarea în condiţii de siguranţă a deşeurilor. anunțând orice modificări. . . Beneficiarul şi proiectantul vor urmării executarea lucrărilor prevăzute în documentaţia tehnică de fundamentare astfel încât sa nu fie afectată stabilitatea construcţiilor hidrotehnice existente în zonă.Adoptarea de măsuri privind bunul management al deşeurilor. .Măsuri de reducere la maxim a pierderilor la operare. . .Rigole de colectare a apelor din precipitaţii.L. infiltrarea acestora în apele subterane prin intermediul apei pluviale fiind exclusă. 70 .În cazul mărfurilor/materialelor pulverulente. nisip şi alte tipuri de materiale) vor fi închise sau acoperite. acoperirea cu prelate a depozitelor. . cuprind: . atât pe uscat dar mai ales pe apă.Delimitarea zonei de lucru. . în sarcina operatorului portuar.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.R.Semnalizarea şi dirijarea circulaţiei vehiculelor şi utilajelor în vederea reducerii riscului accidentelor.Carburanţii şi produsele chimice vor fi stocate în celule etanşe.C.Drumuri de acces întreținute. . .Evidenţa permanentă a pierderilor la operare şi gestiunea strictă a deşeurilor. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului de mediu apă În cadrul managementului apelor uzate se vor avea în vedere următoarele: Depozitele de materiale (piatră.Colectarea deşeurilor şi transportul acestora la gospodăria de salubritate. betoane. . . cu pante de scurgerea apelor spre incinta portului.Bazin de decantare și separator de produse petroliere amplasat pe rigola de evacuare a apelor de şiroire.

 hârtia. vor fi stocate şi depozitate corespunzător. Urmează transferul periodic pentru reeşapare sau eliminare la societăţi autorizate. Deşeurile vor reprezenta cantităţi de materiale (pierderi) rezultate de la aceste lucrări. umpluturi (balast. Acestea vor fi eliminate prin intermediul societăților comerciale de profil. acestea nu vor depăși 20-30 kg/zi. în vederea valorificării.R. GESTIUNEA DEŞEURILOR Principalele lucrări sunt: săpături (manuale şi mecanice). Deşeurile depozitate vor fi periodic îndepărtate de pe amplasament de către societăţi specializate şi autorizate în colectarea. piloţi. 71 . resturi de ambalaje de la uleiuri și lubrifianți: deşeuri cu potenţial periculos atât asupra mediului înconjurător. Vor fi transportate și valorificate ulterior prin unităţi specializate de prestări servicii pentru colectare și procesare. piatră spartă. betoane. Printr-o bună organizare. cartonul.L.  acumulatori uzaţi. aceste deşeuri nu ridică probleme. Mediu Research S. peree.  deşeuri metalice: se vor colecta separat și temporar pe platforma. elaborat de către constructor la începerea lucrărilor.  deşeuri materiale de construcţii: din punct de vedere al potenţialului contaminant.  anvelope uzate: se vor depozita special în locuri amenajate special. Eliminarea deşeurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsă în Planul de management de mediu. transportul şi procesarea/eliminarea finală a acestora. cât şi a manipulanţilor. ce pot fi încadrate în categoria deşeurilor ce pot fi acceptate într-un depozit de deşeuri inerte Deşeurile de pământ şi pietre. În continuare este prezentat modul de gospodărire al deşeurilor:  deşeuri menajere sau asimilabile: în organizările de șantier sau pe pontoanele de lucru se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip pubelă.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate separat de celelalte deşeuri. etc. se aşteaptă ca aceste deşeuri să fie generate în cantităţi minime. I. uleiuri de motor. anrocamente). pot fi reciclate în lucrările de umpluturi.6. În ceea ce priveşte valorificarea şi eliminarea lor se pot propune mai multe metode: valorificarea locală în umpluturi. utilizarea ca material inert în cadrul depozitelor de deşeuri din zonă. Deşeurile lichide periculoase vor fi păstrate în containere şi în locuri special amenajate.d. filtre ulei.C. Se apreciază ca pentru întreg personalul.

S-au realizat planuri cadastrale la scara 1:5.000. S-au realizat planuri cadastrale la scara 1:5.000. pe terenurile productive şi neproductive ale localităţilor din judeţul Călăraşi în zona localităţii Olteniţa. Certificatul de Urbanism nr.R.C.000 – 1:10. necesare pentru întocmirea documentaţiilor de ocupare definitivă a terenurilor necesare execuţiei şi exploatării albiei navigabile a râului Argeş pe acest bief.7.7. 57/14. cu identificarea şi nominalizarea proprietarilor de terenuri.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. pe terenurile productive şi neproductive ale localităţilor din judeţele Giurgiu și Ilfov în zona localităţii Olteniţa.ROSPA0022/ROSCI0043 Comana.a. Datele necesare cu privire la ocuparea terenurilor de lucrări şi regimul juridic al acestora se găsește în documentaţia anexata „Documentaţie privind situaţia terenurilor ocupate definitiv pe sectorul Budeşti-Olteniţa”. Datele necesare cu privire la ocuparea terenurilor de lucrări şi regimul juridic al acestora se găseşte în dosarul „Identificarea proprietarilor”.04.ROSPA0038 Dunăre-Oltenița. cu identificarea şi nominalizarea proprietăţilor şi/sau a proprietarilor. Bieful „0” este amplasat parţial în afara perimetrului construibil.000 – 1:10. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului: I. Categoria de folosinţă a terenului: Statutul juridic al terenului BIEF ”0” – amplasat în interiorul și în vecinătatea . I. Bieful „3” este amplasat parţial în afara perimetrului construibil. Statutul juridic al terenului BIEF ”3” amplasat în interiorul și în vecinătatea . Mediu Research S.2011 – emis de CONSILIUL JUDETEAN ILFOV Regimul juridic: terenul necesar amenajării râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe. ce sunt necesare pentru întocmirea documentaţiilor de ocupare definitivă a terenurilor necesare execuţiei şi exploatării albiei navigabile a râului Argeş pe acest bief. face parte din domeniul public al 72 .L.

cu categoria de. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către proiectul propus: Cea mai mare parte a terenurilor necesare amenajărilor complexe de pe râul Argeş au fost ocupate/expropriate în condiţiile art.03. Curcani. silvic și neproductiv. din afara digurilor.b. teren ce urmează a fi expropriat. Teren domeniu privat al persoanelor fizice și/sau juridice. Mitreni. Regimul economic: terenul aferent lucrărilor propuse pentru amenajarea râului Argeș și a râului Dâmbovița reprezentând rectificări de traseu.C. terenul aflat sub şi între diguri. Radovanu.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Fundeni. ocupate de amenajările complexe de pe râurile Argeș și expropriate în condițiile art. traversări peste cursul amenajat al râului precum și accesele la obiectivele amenajărilor I.2011 – emis de CONSILIUL JUDEȚEAN GIURGIU Regimul juridic: terenuri extravilane.7. teren agricol. precum şi traversările aflate în funcţiune peste Argeşul amenajat. inclusiv cel pe care au fost demarate construcţiile de la 73 . Vasilati. Pe aceste terenuri au fost realizate digurile din lungul amenajărilor. Plătărești. Regimul economic: folosința actuală a terenului este bazinul râurilor Argeș și Dâmbovița. Regimul economic: folosința actuală – amenajare complexă râul Argeș. albia celor două râuri. Terenul se află parțial Parcul Natural Comana ( ROSPA0022/ROSCI0043 – COMANA). 4 din Decretul 242/1986. parțial domeniul public. Regimul juridic: Terenul aparține localităților Oltenița. fundaţiile şi parţial elevaţiile din beton armat ale nodurilor hidrotehnice.L. În aceste condiţii.05. Certificatul de Urbanism nr. Statului în administrarea AN Apele Române ( bazinul râurilor Argeș ți Dâmbovița). Crivăț. Certificatul de Urbanism nr. precum şi cel de sub platformele portuare.2011 – emis de CONSILIUL JUDEȚEAN CĂLĂRAȘI. Budești. Șoldanu.R. Gălbinași. 235/24.4 din Decretul 242/1986. excavaţiile pe zonele de debleu ale biefurilor. platformele portuare cu infrastructura aferentă. Terenurile dintre digurile longitudinale constituie. în fapt. 31/03. Mediu Research S. Chirnogi.

40.5 72. nodurile hidrotehnice aparţin domeniului public al statului.0 30.neproductiv TOTAL Suprafaţa în ha Pe râul Pe râul Argeş Dâmboviţa Judeţul Ilfov 8. Rectificările de traseu.6 61.4 Total 8.2 25.2 45.4 136.5 224.2 17. aşa cum rezultă din tabelul 9 Tabelul 9 Judeţul şi folosinţa terenului .L. Giurgiu şi Călăraşi.7 Judeţul Călăraşi 29. 3 şi art.teren silvic .5 6.2 12.6 125.C.2 25. în afara piciorului taluzului exterior digurilor realizate în lungul celor două râuri).teren agricol .2 159. Ţinând seama de cele precizate mai sus urmează să fie ocupate definitiv / expropriate pentru lucrările prevăzute în vederea finalizării amenajărilor prevăzute pe râurile Argeş şi respectiv Dâmboviţa. de asemenea.teren silvic .2 12.5 6. respectiv lucrările propuse pe terenuri aflate în afara digurilor realizate în perioada 1986 – 1990 implică ocuparea unor suprafeţe de terenuri evidenţiate pe judeţele Ilfov.neproductiv TOTAL . precum şi pentru accesele la obiectivele menajărilor se ocupă. Mediu Research S.5 27.9 64. terenurile situate în afara limitelor arătate (în fapt.6 Pentru realizarea traversărilor peste cursurile amenajate ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa.teren silvic .1 45.teren agricol .2 Judeţul Giurgiu 17. În acest sens sunt şi prevederile din Legea Apelor 107/1996 art. suprafeţele de teren prevăzute în tabelul 10 74 .9 360.teren agricol .5 27.7 189.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.5 72.R.neproductiv TOTAL .0 30.

7 7.neproductiv TOTAL Suprafaţa în ha Pe râul Pe râul Argeş Dâmboviţa Judeţul Ilfov 3.1 3.7 38.9 4.3 88.8 Total 3.7 0.9 Judeţul Călăraşi 5.C.1 În total.9 6.R.teren silvic .9 4. Mediu Research S.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.7 15.neproductiv TOTAL .teren silvic .3 50.9 10.3 7.5 9.6 392.1 199.6 ha.9 0.2 29.7 19.7 15.1 4. Tabelul 10 Judeţul şi folosinţa terenului .4 21.3 7.2 142.neproductiv TOTAL .9 8. în ha Ilfov Giurgiu Călăraşi 12.5 Judeţul Giurgiu 3. pentru finalizarea lucrărilor de amenajare complexă a râurilor Argeş şi Dâmboviţa urmează să se ocupe o suprafaţă totală de 520.teren agricol .teren agricol .1 12. aşa cum rezultă din tabelul 11 Tabelul 11 Folosinţe Teren agricol Teren silvic Neproductiv TOTAL Suprafaţa pe judeţe.89 32.L.3 11.8 4.7 75 .6 5.5 7.5 16.teren agricol .2 12.7 39.1 20.teren silvic .

 Drumul naţional DN 41 traversează râul Argeş la km 4+495 pe calea navigabilă. Podul peste Argeşul navigabilizat. în aval de ecluză (km 27+690).R.7. precomprimate). Traseul variantelor de racordare a acestor traversări la reţeaua drumurilor publice existente are carosabilul cu lăţimea de 7.C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.4213 mp 617. El are lungimea totală de 277 m (27 + 4 x 33 + 13 x 2 x 33 + 27 m). realizat în perioada 1986 – 1990 este din beton armat (grinzi prefabricate.0 m la nivel normal de retenţie.0536 mp I.  Drumul judeţean DJ 301 – între localităţile Budeşti şi Crivăţ – traversează Argeşul amenajat în zona NH 2 Budeşti. ROSPA0022/ROSCI0043 NH 3 GOSTINARI Suprafața ocupata definitiv: 639.901. Mediu Research S.c. Podul şi rampele aferente sunt în funcţiune. au fost realizate rampele de acces. De asemenea. iar platforma de 9. În perioada 1986 – 1990 a fost realizată structura din beton armat a podului. 76 .7105 mp ROSPA0038 Zona Oltenița Suprafața ocupata definitiv: 27.0 m. Toate aceste poduri asigură gabaritul de navigaţie de 11. Drumurile de acces: Traversările peste râul Argeş au fost proiectate/realizate cu poduri definitive.219.457. Structura rutieră la toate aceste traversări este asfaltică. racordate la traseul existent al drumului naţional DN 41.0 m. executate în perioada 1986 – 1990.L. Are lungimea totală de 292 m (4 deschideri de 30 m + 2 deschideri de 36 m + 2 deschideri de 30 m).

În perioada 1986 – 1990 pe tronsonul Hereşti – Hotarele al DJ 401 s-a executat un pod din beton armat (grinzi prefabricate – pretensionate). Se menţionează faptul că începând de la desprinderea din DN 41. iar infrastructura lui (culeele şi pilele) sunt realizate pentru linie dublă. drumul judeţean DJ 301 are traseul comun cu centura de ocolire pe DN 4 a oraşului Budeşti. de asemenea.  Drumul judeţean 412 traversează Argeşul amenajat la km 53+310. Au fost prevăzute lucrările necesare pentru refacerea/consolidare pilei din albia cursului deviat a râului în regim de urgenţă.  Drumul naţional DN 5 Bucureşti – Giurgiu traversează râul Argeş la km 68+098 cu un pod realizat în cadrul lucrărilor executate în perioada 1986 – 77 . În perioada 1990 – 2010 s-au produs afuieri importante pe cursul râului deviat pentru construcţia nodului hidrotehnic NH 3 Gostinari.L. că o mare parte din traseul DJ 301 relocat se suprapune pe drumuri existente şi pe terenul deţinut anterior de Administraţia Canalului Dunăre – București şi predat către Administraţia Naţională “Apele Române”.  Podul de cale ferată pe magistrala Bucureşti – Giurgiu la km 23+740 pe calea ferată. până la racordarea cu fostul traseu al drumului Budeşti – Crivăţ. respectiv km 56+613 pe Argeşul amenajat.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Acest pod este metalic. Podul ca şi pasajul peste drumul comunal Grădiştea – Fălăştoaca au fost predate către Administraţia CFR din Ministerul Transporturilor. După traversarea podului peste Argeş traseul drumului coboară la nivelul terenului. Odată cu traversarea peste Argeş a fost realizat şi podul de beton armat peste Neajlovul regularizat în zona respectivă cu lungimea totală de 110 m. Lungimea totală a drumului ce traversează Argeşul amenajat este de cca. în zona capului aval al ecluzei din nodul hidrotehnic NH 3 Gostinari.C. se situează. în continuare. Podul realizat în perioada 1986 – 1990 este din beton armat şi are lungimea totală de 257 m (18 + 4 x 30 + 13 + 3 x 30 m). În prezent accesul pe pod pentru auto este întrerupt și creata o soluție improvizată.35 m (2 x 30 + 2 x 36 + 2 x 30). Podul şi rampele de acces sunt realizate şi se afla în funcţiune din 1990. are lungimea de 228 m (2 x 30 + 2 x 46 + 2 x 30 m). 3 km şi implică un volum total de terasamente de 91 mii m3.  Drumul judeţean DJ 401 traversează râul Argeş amenajat la km 37+360.R. Suprastructura podului este realizată pentru linie simplă. Lungimea totală a podului este de 212. Precizăm. 9. Restabilirea traversării revine autorităţilor ce deţin în prezent podul.1. printr-o curbă la dreapta şi. Traseul drumului DJ 301 restabilit prin lucrările prevăzute şi parţial realizate în zona nodului hidrotehnic NH 2 Budeşti este prezentat în planşa nr. Mediu Research S. în apropierea digului mal drept.

Podul este realizat cu 4 benzi de circulaţie şi are lungimea de 245 m (27 + 57. funcţionării. În plus. uvraje şi obiecte. în prima etapă se vor amenaja pe râul Argeş biefurile 0. dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de implementare a PP: Durata lucrărilor: Lucrările pentru amenajarea cursurilor inferioare ale râurilor Argeş şi Dâmboviţa au fost evaluate pe categorii de lucrări.varianta când. Podul este realizat cu gabarit de navigaţie şi se află în funcţiune din 1986.50 + 27 m). în continuare – cursul inferior al râului Dâmboviţa.9. au mai fost examinate 2 variante de etapizare şi anume: . I. care are în vedere realizarea lucrărilor cu elementele geometrice avute în vedere anterior şi deci înscrierea strictă pe cursul actual al celor două râuri.urmând ca 78 . . Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale speciale Nu este cazul I. într-o primă etapă se vor realiza numai amenajările aferente râului Argeş. cât şi pentru varianta 2 în care şenalul navigabil a fost rectificat în punctele unde acesta nu corespunde exigenţelor GR 20 – 2006 AIPCN (Asociaţia Internaţională a Congreselor de Navigaţie).8.R. Durata construcţiei.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. pe întregul complex. Ţinând seama de prevederile HG 28/2008 care precizează conţinutul – cadru al documentaţiilor tehnico – economice aferente investiţiilor publice. 1 şi 2 cu nodurile hidrotehnice NH1 şi NH2 şi.L.varianta când. 1990. a fost întocmit devizul general al lucrărilor analizate atât pentru varianta 1. urmând ca navigabilizarea cursului inferior al Dâmboviţei să se execute în viitor (Notată V 3). în preţuri la data de 31 august 2010.C.50 + 56 + 57. Mediu Research S.

5 milioane m3. I. Precizăm că digurile longitudinale prevăzute ca urmare a biefării Argeşului se execută cu materiale provenite din excavaţiile rezultate din adâncirea albiei şi regularizarea cursului Argeşului. în limita secţiunii de scurgere a râului. Pentru alte lucrări precum drenajul şi colectorul frontal. Caracteristicile geotehnice neomogene ale materialelor rezultate din excavaţii şi anume: alternanţe de nisipuri cu pietrişuri mărunte şi argile nisipoase care. 3. drumuri de acces la obiectivele amenajării. 79 .R. din care dragajele însumează cca. fără afectarea unor suprafeţe agricole sau silvice. impun măsuri de impermeabilizare a taluzurilor acestora către apă şi realizarea unor ecrane pentru reducerea exfiltraţiilor. Realizarea excavaţiilor necesită devieri succesive ale actualului curs al râului.C. racordarea văilor afluente. traversări peste râul amenajat. Aceste devize sunt prezentate în volum separat. avându-se în vedere condiţiile geologice. urmează să de mai excaveze un volum de cca. Taluzurile de săpătură şi cele ale digurilor au fost protejate cu soluţii diferite pe biefuri şi tronsoane. etc. iar umpluturile pentru alte lucrări cca. urmează să fie utilizate în diguri.1 milioane m3.1 milioane m3. Mediu Research S. amenajarea în continuare a râului Argeş să se execute în viitor (notată V 4).10. Durata de funcționare: pe o perioada nedeterminată Dezafectarea construcției: nu vor fi lucrări de dezafectare. 5. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului propus: În vederea realizării şenalului navigabil pe râul Argeş. Pentru fiecare din aceste variante au fost întocmite devize pe obiect şi devizul general al variantei respective. urmează să se execute un volum total de excavaţii de cca. însumează 8.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.8 milioane m3. 16. precum şi alte măsuri pentru captarea şi conducerea apelor aflate în exces.5 milioane m3. geotehnice şi hidrogeologice ale fiecărei zone. 7. pe toată lungimea amenajată. Volumul digurilor rămase de executat în lungul amenajărilor de pe Argeş. precum şi caracteristicile defavorabile din punct de vedere al permeabilităţii straturilor de bază ale digurilor.L.

precum şi fundaţiile. respectiv saltele flexibile din beton prefabricate. cu saltele din fascine. Volumul acestor ecrane însumează o suprafaţă totală de 1. agresiuni şi deteriorări însemnate. s-a executat cea mai mare parte a radierelor ecluzelor. La stabilirea soluţiilor de apărare. La nodurile hidrotehnice NH1 … NH4 de pe Argeşul amenajat. o parte însemnată din infrastructura centralelor hidroelectrice. precum şi de diversitatea condiţiilor de teren pe lungimea amenajării.530 2 mii m . s-au prevăzut protecţii impermeabile cu dale din beton turnat pe taluzuri. 2.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.L. acoperite cu piatră brută.R. Lucrările realizate şi abandonate au suferit. 1. Mediu Research S.apărări la piciorul taluzului cu rol de asigurare a stabilităţii pe timpul scurgerii libere a apelor.apărări pe taluzurile interioare ale digurilor cu rol de protecţie a acestor taluzuri la solicitările hidrostatice şi hidrodinamice.435 mii m2. protecţie şi consolidare a taluzurilor s-a ţinut seama de nivelul apei faţă de terenul adiacent. peste care se execută îmbrăcăminţi sub formă de pereu etanş (beton monolit). Pe biefurile amenajării s-au prevăzut: . în etapa anterioară. În timp ce acolo unde nivelul apei se situează sub cota terenului natural. din plăci prefabricate. pe strat drenant din balast.C. prism din piatră brută. . turnată pe loc. în funcţie de nivelul apei râului amenajat faţă de terenul adiacent. protecţia taluzurilor deasupra nivelului apei este prevăzută în soluţie permeabilă. de solicitările la care sunt supuse lucrările. . Pentru diminuarea debitului exfiltraţiilor pe sub fundaţia digurilor a fost aplicată soluţia cu ecran din noroi bentonitic autoîntăritor sau ecran din beton. respectiv o parte a pilelor şi culeelor de la barajele stăvilar.apărări permeabile cu plăci din beton/saltele din beton cca. astfel că. în afară de refacerea organizării tehnologice se impun măsuri constructive concretizate în: 80 . Pe sectoarele unde nivelul apei în biefurile amenajării depăşesc cota terenului înconjurător. filtru invers.apărări impermeabile din beton turnat pe taluz cca. după 1990. Separarea apărărilor aflate sub apă de cele la uscat se face printr-o grindă din beton simplu. fiind posibile exfiltraţii şi subinundarea terenurilor limitrofe. Lucrările de protecţie şi apărare a taluzurilor pe întreaga amenajare însumează: .100 2 mii m . sau pereu permeabil (plăci prefabricate). Ele sunt alcătuite din straturi drenante.

450 mii m3 şi să se monteze un volum total de echipamente.C. 81 . I. .5 mii tone. hidrocentrale şi ecluze. Pentru finalizarea uvrajelor din nodurile hidrotehnice de pe Argeş.12. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului: Procesele tehnologice sunt cele specifice de construcții hidrotehnice. în care lucrările de amenajare a Canalului Dunăre-București se suprapun parțial sau sunt în imediata vecinătate a ariilor protejate nu se desfășoară alte activități ce ar genera un impact cumulat. urmează ca în barajele deversoare.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.R. utilaje şi construcţii metalice de 17. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată: În cele două zone Grădiștea – Gostinari și Oltenița. inclusiv lucrările auxiliare să se toarne un volum total de beton şi beton armat însumând cca.11. I. îndepărtarea materialului depus pe suprafeţele betonate. Mediu Research S.L. precum şi a stratului de beton alterat pe o adâncime de minim 10 cm. folosite cu bune rezultate la alte lucrări. refacerea şirurilor verticale de armătură prin spargerea betonului pe cca. 60 cm adâncime şi înnădirea armăturilor prin suduri în cochilie în secţiuni decalate.refacerea etanşărilor distruse/vandalizate utilizând materiale şi soluţii noi.

1.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. a unor zone speciale de interes științific.G. 971/2011. în ansamblu. Scopul constituirii Parcului Natural Comana îl reprezintă. 2151/2004. desemnata pentru protejarea speciei Paeonia romanica. teritoriul Parcului Natural Comana a fost declarat sit de protecție avifaunistică atribuindu-se codul ROSPA 0022 Comana. Mediu Research S. peisagistic. râuri și bălți.4. atribuindu-se codul ROSCI 0043 Comana. periclitate si/sau rare. pășuni.4 ha).L. publicata în Monitorul Oficial nr. teren arabil. nr. Padina Tatarului (231.M. II. 82 . 38 din 12 ianuarie 2005. II. a fost constituit prin Hotărârea de Guvern. Suprafața totala a parcului este de 24 963 ha și include pădure. vegetale și animale. Oloaga Gradinari (249. 1964/2007 teritoriul Parcului Natural Comana a fost declarat sit de importanta comunitara. așezări umane. delimitata pentru protejarea speciei Ruscus aculeatus și a habitatului forestier. a habitatelor caracteristice unor specii vulnerabile. Prin O. protejarea diversității floristice și faunistice descrise în zona. În Parcul Natural Comana sunt recunoscute în prezent trei arii naturale cu statut de protecție: I. în suprafață de 24 963 ha.C.G.R.4 ha). II. 2151 din 2004 în baza documentației elaborate de către Institutul de Biologie al Academiei Romane. Parcul Natural Comana a fost constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 cu modificările și completările ulterioare prin H. Prin H. Date generale privind siturile Natura 2000 aflate în interiorul și în imediata vecinătate a traseului proiectului de investiţii Parcul Natural Comana. istoric. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP: II.

Balta Comana (1206. „Restaurarea bălții Comana” și a documentației elaborate de Institutul de Biologie. de 9.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.1. ROSCI0043 . Comana de Jos (83%). Puieni – 15.C.1. în baza documentației înaintate de către ICAS-Proiectul Life 8571/2002. Cranguri – 117. Valea Hotilor – 25.6 ha (pădure). 83 . Greaca (2%). Gostinari (27%). Colibaşi (<1%). Lucrările se execută în interiorul ROSPA0022 și în afara ROSCI0043 la distanță de 70m .COMANA Conform OUG 1964/2007.R. Singureni (18%) Legătura cu alte situri Natura 2000:  ROSPA0022 Comana III. Acestea sunt: Fantanele – 163.5 ha (pădure și valea pârâului). Pe acest sector nu au intervenit modificări datorate noilor legi. Hotarele (14%). ordine și normative apărute după anul 1998. floristica și faunistica. Călugăreni (33%). Isvoarele (<1%).2 ha (pădure).6 ha. Mihai Bravu (66%). Bieful “3’’ este cuprins între capătul amonte al ecluzei de la nodul hidrotehnic NH3 (Gostinari) km 53+653 și capătul amonte al nodului hidrotehnic NH4 (Copaceni) km 63+185 în Varianta 1 sau km 53+515 (NH3)–73+327 (NH4) în Varianta 2 și are o lungime totala pe axul canalului navigabil.L. III.532 m. Mediu Research S. habitat caracteristic pentru păsările acvatice zona umeda.4 ha). II. toate trei fiind incluse în zona de protecție integrala a parcului prin hotărârea de înființare. Magura-Zboiu – 106.3 ha. în ambele variante.6 ha (pădure). Prundu (18%). Alături de cele trei arii naturale menționate se delimitează încă șapte arii protejate considerate a avea importanta peisagistica. ROSCI0043 Comana acoperă teritoriul administrativ a judeţul Giurgiu: Băneasa (20%).4 ha (pădure și valea pârâului) și Saraturile Comana Gradistea – 99. Valea Gurbanului – 110.

Conserv. habitate și speciile pentru care a fost desemnat situl Conform Formularului Standard Natura 2000 – ROSCI0043 – COMANA Tabel 12 Tipuri de habitate prezente în sit Cod Denumire habitat % Reprez.Supr.L. rel.1. 13 104 73 Regiunea biogeografică Alpină Continentală Panonică Stepică Pontică X II. Tipuri de ecosisteme.1.a Suprafaţa sitului Natura: Aria de Protecţie Comunitara – ROSCI0043 Comana LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele Suprafaţa Lungime sitului sitului (ha) a sitului Longitudine (km) E 26º 10' 37'' Latitudine 26.481ha N 44º 8' 24'' Regiunile administrative NUTS Numele judeţului % RO034 Giurgiu 100 Altitudine (m) Min.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.01 1 1 4 1 ABBB BCBB BCBB BCBB 84 . Med.b. . Max.C. cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion 0.1. . II.R. până la cele montane..5 5 1 0.Glob al BCBB BCBB BCBB BCCC 40C0 *Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 1530 *Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor. până la cel montan şi alpin 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3160 Lacuri distrofice şi iazuri 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie. Mediu Research S.1.

. 1052 -Euphydryas maturna.L. Răgacea). 1145 .Emys orbicularis (Broasca țestoasă de apă).Cerambyx cerdo (Croitor mare). rel. 1060 . .Triturus dobrogicus (Triton cu creasta dobrogean) Specii de pești: 2511 . . 4056 – Anisus vorticulus 1083 . Tipuri de habitate prezente în sit Cod Denumire habitat % Reprez.Glob al BCBB BCBB A A B B B C C C B A B B B A B B 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (AlnoPadion. 1993 . 1088 . 2011 – Umbra krameri (Tiganus) Specii de nevertebrate: 4039 – Nymphalis vaualbum 1078 . Salicion albae) 91I0 *Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.C. Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia. 4045 – Coenagrion ornatum 85 . Mediu Research S.Rhodeus sericeus amarus 1149 .R.Supr.Lycaena dispar.1 0.Misgurnus fossilis (Tipar).Morimus funereus (Croitorul cenușiu).03 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1324 – Myotis myotis 1335 – Spermophilus citellus Specii de amfibieni și reptile: 1188 – Bombina bombina 1220 . din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 1 0.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 1089 .Gobio kessleri 1134 .Lucanus cervus (Rădașca. Alnion incanae. Ulmus laevis.Cobitis taenia (Zvârluga). 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur.Callimorpha quadripunctaria.Conserv.5 4 3 0.

înaltă şi fragmentată. 412 Mlaştini. tei. Principalele habitate existente în zona Comana sunt reprezentate de pajişti. stepe N12 37 211 .Vertigo angustior Specii de plante: 4067 . 1428 . ulm. alternate cu terenuri umede. 1084 . carpen. Zona Comana face parte din Câmpia Română.R.Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de balta) Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N07 3 411. jugastru. 86 . Mediu Research S. alături de speciile de foioase tipice pădurilor de câmpie cât şi celor de silvostepă.L. câmpie tabulară.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. fluvio-lacustre şi acoperită de loess. turbării N09 2 321 Pajişti naturale. uneori chiar unicate. arţar tătăresc etc. subdiviziunea centrală.Himantoglossum caprinum (Ouăle popii). Datorită diversităţii bogate a microreliefului şi prezenţei unor izvoare şi cursuri de apă abundente într-un sector de climă uscată. aşezări rurale în care se desfăşoară activităţi economice tradiţionale. 243 Alte terenuri arabile N16 33 311 Păduri de foioase Remarcabil pentru flora pădurilor de la Comana este faptul că întruneşte specii din zone şi etaje de vegetaţie foarte diferite şi cu ecologie aparte. temperat continentală. frasin pufos. Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenţă importanţa ştiinţifică a numeroase ecosisteme naturale (păduri şi pajişti)cu mare diversitate.Osmoderma eremite (Carabus).213 Culturi (teren arabil) N14 9 231 Păşuni N15 3 242.Echium russicum (Capul șarpelui).C. păduri şi zone umede şi habitate de apă dulce. agricole. Trupurile de păduri din zona Comana alcătuiesc un masiv păduros ce adăposteşte o serie de specii lemnoase tipice şleaurilor cum ar fi: stejarul brumăriu. realizată prin acumulări lacustre. 2327 . 1014 . cer. gârniţă. cunoscută şi sub numele de Câmpia Teleormanului. stejarul pufos. 243 Alte terenuri arabile N15 5 242. tipice pentru zona de câmpie sudică cu puternice caractere specifice. în această zonă se întâlnesc numeroase habitate ce permit vieţuirea unui număr mare de specii de plante şi animale. identificate într-o structură naturală apropiată de optim .

ochiuri de apă.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.R. cât şi pajişti sărăturate care în timpul verii pot lua aspectul unor terenuri cu eflorescenţe. braţe. Totodată în zona Comana se întâlnesc pajişti umede bine reprezentate de-a lungul râurilor şi bălţilor. La marginile acestor păduri se găsesc pajişti xerice sub formă de fragmente.C. având în prezent aspectul unei delte cu bălţi. 87 .L. denumite popular “chelituri”. Aceste habitate reprezintă un mediu de viaţă prielnic pentru multe specii de păsări în special anseriforme. Mediu Research S. grinduri cu o vegetaţie abundentă de stuf. Balta Comana cuprinde habitate de apă dulce.

Descrierea tipurilor de habitate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție Nr.7A14).STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. care fac parte din habitatul 91I0 păduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în perioada de realizare și nici cea de funcționare. Lucrările de amenajare a râului Argeș se realizează în imediata apropiere cu limita nord-estică a sitului ROSCI0043 la o distanța de 70m.7A3). menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate ROSCI0043 .1.1. Impactul prognozat direct sau indirect este 0. Mediu Research S. cum sunt asociaţiile Asphodelino luteaePaliuretum şi Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.L. Asphodeline lutea. Kochia prostrata. II. 2) Plante: Prunus spinosa.7A22) şi pădurilor stepice subeuxinice (41. Paliurus spinachristi. Crataegus monogyna. crenata). Prunus tenella (Amygdalus nana). Habitatul include mai multe comunităţi vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea. Bromus inermis. crt Specia 40C0 *Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA 1) Tufărişuri caducifoliate ale zonei de stepă cu arbuşti din regiunile pontică şi sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estică a pădurilor de stejari cu Potentilla alba (41. Asparagus verticillatus. . din zona pădurilor stepice de stejari şi arţar tătăresc (41.COMANA Tabel 13 .c. Spiraea crenifolia (S. Genista 88 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate. Medicago minima. Jasminum fruticans.C. Date despre prezenţa. localizarea. In concluzie. Caragana frutex. populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP. Rhamnus catharticus.R. Dianthus nardiformis.

jankae. tufărişurile de Prunus tenella au un areal întins. Crepis sancta şi Paeonia tenuifolia. Thymus zygioides. Moehringia grisebachii. crt Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE Identificarea tipului de habitat în INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 perimetrul proiectului DIN ROMANIA sessilifolia. 1993. Nr. Ornithogalum amphibolum. R3132 Veg Asphodelino luteae-Paliuretum Sanda et Popescu 1999. HdR R3128.C..L. tufărişurile din Dobrogea edificate de migdalul pitic trebuie încadrate la habitatul 40C0. Cele din Dobrogea aparţin probabil unei asociaţii nedescrise încă sau. Chamaecytisus jankae. cel puţin unei variante pontice a asociaţiei panonice Prunetum tenellae Soó 1947. 1964) Mititelu et al. Veronica austriaca. Gymnospermio altaicae-Celtetum glabratae Petrescu 2000-2001. între habitatele 40A0 şi 40C0. Prunetum tenellae s. Paeonia tenuifolia. Rhamno catharticae-Jasminetum fruticantis (Mihai et al. datorită interferenţelor şi adiacenţei dintre regiunea Panonică şi cea Pontică. 89 . Astfel. NB Există o suprapunere parţială. Orlaya grandiflora. Cu Caragana frutex Dihoru et al.p. as. NrSCI 28. R3131 p.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. R3129. din Europa estică (poate chiar Asia centrală) până în Europa centrală.R. Mediu Research S. de ordin fitogeografic.l. M. 1970. Chiar şi în absenţa unor referinţe fitosociologice clare. prima distingându-se prin unele diferenţiale precum Astragalus spruneri. Salvia ringens.

gracilis. Betula spp. şi comunităţi de plante anuale din lacurile sărate. Formaţiuni de Salix elaeagnos.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. cu zonare tipică. Impactul prognozat direct sau indirect este 0. crt Specia 3240 Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA 1) Desişuri sau tufărişuri înalte de Salix spp. S. pe depozite de pietriş ale cursurilor de apă montane şi boreale nordice. Hippophaë rhamnoides.L. daphnoides şi Hippophaë rhamnoides. Nr. In concluzie. S. nigricans şi Hippophaë rhamnoides pe depozitele înalte de pietriş fluvial din văile alpine şi perialpine. Mediu Research S. pajişti sărăturate umede..R. purpurea subsp. Lucrările de amenajare a râului Argeș se realizează în imediata apropiere cu limita nord-estică a sitului ROSCI0043 la o distanța de 70m. printre altele. purpurea subsp. In concluzie. investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de funcționare. 2) Plante: Salix elaeagnos. care au un regim hidrologic de tip alpin. gracilis. 90 . investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în perioada de realizare și nici cea de funcționare. depresiuni. S. periodic inundate. S. care sunt influenţate în mare măsură de un climat panonic cu temperaturi extreme şi ariditate estivală. Impactul prognozat direct sau indirect este 0. daphnoides. Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate.. Alnus spp. Îmbogăţirea în săruri a solului se datorează evaporării intense a apei freatice în timpul verii. 1530 *Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice 1) Stepe. Aceste tipuri de habitate au origine parţial naturală şi parţial determinată de influenţa distinctă a păşunatului bovinelor. cu debit maxim în timpul verii. Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate.. Vegetaţia halofitică constă în comunităţi de plante din depresiuni şi stepe sărăturate uscate. S. lacuri superficiale şi mlaştini sărăturate panonice şi pontosarmatice.C.

Leuzea altaica (syn. R1519-R1526. Hordeum hystrix. Beckmannia eruciformis. Scorzonera austriaca var. Scorzonera cana. Plantago maritima. Aeluropus littoralis. Nr.C. Zingeria pisidica. Taraxacum bessarabicum. Lepidium latifolium. Agropyron elongatum. Acrocephalus melanopogon. divisa. Porzana parva. Juncus gerardii. Păsări Botaurus stellaris. HdR R1502-R1510. gmelini.L. Petrosimonia triandra.Helicopsis striata austriaca. Limonium meyeri. Mediu Research S. Puccinellia limosa. R1516. C. R1512-R1514. Aythya nyroca. Frankenia hirsuta. Animale: Moluşte . Insecte – Callimorpha quadripunctaria. Artemisia pontica. Camphorosma annua. Ixobrychus minutus. Panurus biarmicus.R.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Carex distans. salina). Triglochin maritima. Cynodon dactylon. Platalea leucorodia. Lepidium crassifolium. Lycaena dispar. Festuca pseudovina. R1517. Aster sedifolius. Halocnemum strobilaceum. Achillea collina. Nitraria schoberi. Halimione verrucifera (syn. orientalis. Ardea purpurea. L. Mamifere Spermophilus citellus. Aster tripolium. Festuca arundinacea subsp. Trifolium fragiferum. Pholiurus pannonicus. Puccinellia peisonis. Cyperus pannonicus. crt Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE Identificarea tipului de habitat în INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 perimetrul proiectului DIN ROMANIA 2) Plante: Artemisia santonicum. Iris halophila. L. mucronata. Obione verrucifera). Salicornia prostrata. R1529R1533 91 . Peucedanum officinale. Plantago tenuiflora. Ranunculus sardous.

crt Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE Identificarea tipului de habitat în INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 perimetrul proiectului DIN ROMANIA Veg Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Ţopa 1939. Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933. Carici distantisFestucetum orientalis Sanda et Popescu 1999. 1964. Lepidio crassifolii-Puccinellietum limosae (Rapaics 1927) Soó 1957. Asteretosum oleifolii Ştefan et al. Trifolio fragiferiCynodontetum Br.: Agrostio-Beckmannietum (Rapaics 1916) Soó 1933). Mediu Research S.L. Zingerietum (Agrostietum) pisidicae Buia et al. Halimionetum (Obionetum) verruciferae (Keller 1923) Ţopa 1939. Limonio gmeliniArtemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: StaticetoArtemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939 inclusiv subas. (1979) 1980. Caricetum distantis Rapaics 1927.Bl. Taraxaco bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978. Nitrario-Artemisietum maritimae Mititelu et al. 1959. Ranunculetum sardoi (Oberd. Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965. Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975. Plantaginetum maritimae Rapaics 1927. Caricetum divisae Slavnič 1948. Nr. Pholiuro. Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933. 1957) Pass. Artemisio Petrosimonietum triandrae Soó 1927.C.. Beckmannietum eruciformis Rapaics ex Soó 1930 (syn.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Scorzonero mucronatae-Leuzeetum salinae Sanda et al. et Balas 1958.) Şerbănescu 92 .n. 2007). Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992.Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelberger 1943. Iridetum halofilae (Prodan 1939 n. 1998.R.

crt Specia 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor. Mediu Research S. Triglochini palustris. 2000.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Aeluropo-Puccinellietum gigantei Ştefan et al.L. Plantaginetum schwarzenbergianae-cornuti Borza et Boşcaiu 1965. Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943. Borhidi 1996). până la cel Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA 1965. Limonio bellidifoliiPuccinellietum convolutae Ştefan et al. Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor forestiere. .: Peucedano officinalis-Asteretum sedifolii Soó 1947 corr. Camphorosmetum monspeliacae (Ţopa 1939) Şerbănescu 1965. Nr. Polypogonetum monspeliensis Morariu 1957.R. 2001 (inclusiv subas. Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943. 93 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate. NrSCI 21 1) Subtipuri: 37.7 – Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte. 1987. AchilleoFestucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996. 2001). Bassietum sedoidis (Ubrizsy 1948) Soó 1964. Puccinellietum distantis Soó 1937. parapholietosum incurvae Ştefan et al. Artemisio santonici-Festucetum pseudovinae (Magyar 1920) Soó (1933) 1945.Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979. Triglochini maritimaeAsteretum pannonici (Soó 1927) Ţopa 1939.C. Heleochloëtum alopecuroidis Rapaics ex Ubrizsy 1948. Peucedano officinalis-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968 (syn. AeluropoSalicornietum Krausch 1965.

C. Calamagrostis arundinacea. Senecio fluviatilis. Lysimachia punctata. Cirsium helenioides. nu constituie o prioritate pentru conservare. Comunităţile nitrofile de lizieră.Glechoma hederacea. Aegopodium podagraria. Angelica archangelica. Filipendulion). Aceste comunităţi de ierburi înalte s-ar putea dezvolta şi în pajişti umede abandonate. crt Specia montan şi alpin Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis. A. Digitalis grandiflora. Zonele întinse de pajişti umede abandonate şi comunităţile de neofite cu Helianthus tuberosus. 37.Aconitum lycoctonum (A. Adenostyles alliariae. Cirsium oleraceum.R. Mediu Research S.7 . aparţinând clasei Betulo Adenostyletea.8. Impatiens 94 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului In concluzie.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. dar cu o dezvoltare redusă. comune în regiune. Convolvulion sepium. Trollius europaeus. apar la altitudini mai joase de-a lungul râurilor şi lizierei pădurilor (în Valonia – Belgia.8 . Impactul prognozat direct sau indirect este 0. care nu mai sunt cosite. 37. Geranium robertianum.L. Lythrum salicaria. de exemplu). Chaerophyllum hirsutum. cuprinzând numai specii de talie mică.8 – Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin. Lamium album. Crepis paludosa. investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de funcționare. napellus. Geranium sylvaticum. Nr. Petasites hybridus. Filipendula ulmaria. vulparia). Cicerbita alpina. 2) Plante: 37. 3) Comunităţi similare cu 37. Epilobium hirsutum. . Silene dioica. Alliaria petiolata. Aegopodion podagrariae.

: Petasitetum hybridi auct. 3702. Convolvulo-Eupatorietum cannabini Görs 1974.-Tul. Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. 3706. Telekio speciosaeAruncetum dioici Oroian 1998. Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.: Adenostyletum alliariae banaticum Borza 1946). Arunco-Petasitetum albi Br. Angelico sylvetris-Cirsietum cani Burescu 1998. Chaerophylletum aromatici Neuhäuslova-Novotna et al. Adenostylo.L. TelekioPetasitetum albae Beldie 1967. Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. etc. 3703. 1972. Heracleetum palmati auct.Cicerbitetum 95 . 1973. 1969. Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawł. 1926 (syn. Mediu Research S. Petasitetum kablikiani Szafer et al..). Chaerophyllo hirsuti. Angelico-Cirsietum oleracei Tüxen 1937.Filipenduletum Niemann et al. Telekio-Filipenduletum Coldea 1996. Schwich 1944.: Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967.R. rom.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. 3707. Petasitetum albae Dihoru 1975. Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmeriţă et Raţiu 1974 (syn. Convolvulo-Epilobietum hirsuti Hilbig et al. HdR R3701. Aegopodio-Anthriscetum nitidae Kopecký 1974.: Petasitetum glabrati Morariu 1943). Nr. ex Walas 1949 (syn. 3708. Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967). R3714 Veg Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990.. nu ar trebui luate în considerare. et Sutter 1977. crt Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE Identificarea tipului de habitat în INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 perimetrul proiectului DIN ROMANIA glandulifera. Cicerbitetum alpinae Bolleter 1921 (syn. rom.-Bl. 1978. rom. Filipendulo-Geranietum palustris Koch 1926. Adenostylo-Doronicetum austriaci Horvat 1956 (syn.

7372 Păduri moesiace de stejar pufos Păduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens şi Q. Stejarii sunt însoţiţi de Carpinus orientalis. incluzând sudestul şi sudul României. Galium dasypodum. lanţul muntos balcanic şi din regiunile învecinate. In concluzie.R. Nr. . crt Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE Identificarea tipului de habitat în INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 perimetrul proiectului DIN ROMANIA Braun-Blanquet 1959). mai ales în partea centrală a dealurilor Maritsa şi Tundja. Carpinus orientalis. R4161. Fraxinus ornus. HdR R4158. R4162. C. R4163 Veg Galio dasypodi-Quercetum pubescentis Doniţă 1970. Impactul prognozat direct sau indirect este 0. virgiliana. şi de pe colinele de la poalele estice şi nordice ale munţilor Rodopi. Paeonia peregrina. Q. Include subtipurile: 41. Mediu Research S. unde sunt reprezentate în principal prin masive forestiere insulare. betulus. din nordul câmpiei tracice în sudul şi sud-estul Bulgariei. Acer campestre sau Tilia tomentosa şi de elemente floristice submediteraneene. cu floră submediteraneană. ocupând enclave mai calde în cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto şi Carpinion illyricum.L.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.7371 Păduri tracice de stejar pufos şi cărpiniţă Păduri de Quercus pubescens şi Q. virgiliana din câmpiile bazinului Mării Negre şi dealurile Turciei europeane. investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de funcționare. Fraxinus ornus. 41. virgiliana din sudul munţilor Dinarici. 1) Păduri extrazonale dominate de stejar pufos. 2) Plante: Quercus pubescens. 96 91AA Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate.C.

12 x 22. 97 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate.32: Lindernia procumbens. Speciile caracteristice de plante sunt în general efemerofite pitice. pionieră. 1971. crt Specia 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau IsoëtoNanojuncetea Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA Paeonio peregrinae-Carpinetum orientalis Doniţă 1970.vegetaţie scundă perenă. Juncus bulbosus subsp.12 x 22. Mediu Research S. C. oligotrofă până la mezotrofă.32 .C. Luronium natans. In concluzie. şi a zonei ecotonale apă uscat aparţinând ordinului Littorelletalia uniflorae. Limosella aquatica. bălţilor şi iazurilor. Aceste două unităţi pot creşte împreună în strânsă asociere sau separat. Paeonio peregrinae-Quercetum pubescentis (Sârbu 1978) Sanda et Popescu 1999. amfibie. cu soluri sărace în nutrienţi.31: Littorella uniflora. Elatine spp. sau care creşte în timpul uscării periodice a acestor ape stătătoare: clasa Isoëto. 22. . bulbosus. 2) Plante: 22. investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de funcționare.Nanojuncetea. Nr.L.31 . C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. a malurilor lacurilor. acvatică până la amfibie.R. iazurilor şi bălţilor. Eleocharis ovata. michelianus. 22. Schoenoplectus supinus. 1) 22. Ceraso mahalebQuercetum pubescentis Jakucs et Fekete 1957. Echinopo banatici-Quercetum pubescentis Boşcaiu et al. Eleocharis acicularis. Impactul prognozat direct sau indirect este 0.12 x 22.vegetaţie scundă anuală.12 x 22. Cyperus fuscus.. a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor. Sparganium minimum. Lathyro collini-Quercetum pubescentis Klika 1932. flavescens. Tilio tomentosae-Quercetum pedunculiflorae Doniţă 1968.

Mediu Research S. Cypero-Limoselletum Kornek 1960.R. crt Specia 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA Scirpus setaceus. în mod special bogate în baze dizolvate (pH de obicei > 7). Juncus bufonius. ferigi (Azolla). Ricciocarpus spp. Nr. investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de funcționare. deschise. Utricularia australis. HdR R2202.Lemna spp. Eleocharidetum acicularis Koch 1926 em. perfoliatus. lipsite periodic de vegetaţie din cauza distrugerii acesteia prin călcare. Spirodela spp. R2204. In concluzie.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Hydrocharis morsus-ranae. mai mult sau mai puţin tulburi.. Centaurium pulchellum. Impactul prognozat direct sau indirect este 0. Centunculus minimus. . Aldrovanda vesiculosa. cu comunităţi din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafaţă sau.L. P. în depresiuni umede interdunale (vezi 16.. Oberd. Zonele cu un regim hidrologic variabil. vulgaris.. Juncetum bufonii Felföldy 1942. Hepaticae (Riccia spp. 1) Lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri închis către albastru-verzui. HdR R2211. R2206 98 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate.. R2205. U. Limosello-Ranunculetum lateriflori Pop (1962) 1968.32 în 2190. Dichostylido michelianae-Gnaphalietum uliginosi Horvatič 1931.C. în ape adânci. R2203. cu asociaţii de broscariţă (Magnopotamion). nu ar trebui incluse.). 1957. Stratiotes aloides. 2) Plante: Hydrocharition . de asemenea. R2212. Wolffia spp. Magnopotamion Potamogeton lucens. 3) Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta. R2213 Veg Cyperetum flavescentis Koch ex Aichinger 1933. inclus în Anexa I).

Polygonetum amphibii (natantis) Soó 1927. Lemno-Azolletum carolinianae Nedelcu 1967.R. Potamo perfoliatiRanunculetum circinati Sauer 1937. Mediu Research S. SpirodeloAldrovandetum Borhidi et Komlódi 1959. Potamogetonetum lucentis Hueck 1931. Lemno-Salvinietum natantis Miyawaki et Tüxen 1960. Lemno. Riccietum fluitantis Slavnič 1956 em. Wolffietum arrhizae Miyawaki et Tüxen 1960. crt Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE Identificarea tipului de habitat în INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 perimetrul proiectului DIN ROMANIA Veg Lemnetum minoris Soó 1927. Potamogetonetum nodosi (Soó 1960) Segal 1964. Potamogetonetum perfoliati Koch 1926. Spirodeletum polyrhizae Koch 1941. SpirodeloSalvinietum natantis Slavnič 1965. Lemno-Spirodeletum Koch 1954. Zannichellietum pedicellatae Nordh.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Potamogetonetum pectinati Carstensen 1955.) Passarge 1978. Marsilleaetum quadrifoliae (natantis) Burescu 2003. Stratiotetum aloidis Nowinski 1930 (syn. Ricciocarpetum natantis (Segal 1963) Tüxen 1974. Nr.C. Lemnetum gibbae Miyawaki et Tüxen 1960. Pott 1992. Tüxen 1974. 99 . Potamogetonetum graminei (Koch 1926) Passarge 1964 em. Najadetum minoris Ubrizsy 1941.: Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck 1935).Utricularietum vulgaris Soó (1928) 1947.L. PotamoCeratophylletum submersi Pop 1962. 1954 em. Ceratophylletum demersii Hild 1956. Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae (Oberd. Gőrs 1977. Potamogetonetum crispi Soó 1927. Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962.

1997. Carex lasiocarpa. Comunităţile de plante aparţin ordinului Utricularietalia. C. Potametum natantis Soó 1927. Sparganium minimum. cu vegetaţie submersă sau natantă din montane. în general pe soluri turboase în mlaştini sau pe lande cu evoluţie naturală spre turbării. In concluzie. Mediu Research S. penicillatus subsp. 2) Plante: Utricularia spp. pH-ul este adesea scăzut. In concluzie. Nuphar lutea. aquatilis. rostrata. de la 3 până la 6.. Myriophyllum spp. Nymphaeetum albocandidae (Hejny 1950) Passarge 1957 subas. specii de Sphagnum. Trapo-Nymphoidetum Oberd. Trapetum natantis Kárpati 1963. Animale: Odonate (libelule zigoptere şi anizoptere). Callitricho-Batrachion 2) Plante: Ranunculus trichophyllus. R. R.R. peltatus. Sparganietum minimi Schaaf 1925. investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de funcționare.C. Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate. Sium erectum.. 3260 Cursuri de apă din 1) Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul zonele de câmpie. penicillatus. R. R.. Specia 100 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate. fluitans. HdR R2207 Veg Myriophyllo verticillati-Nupharetum luteae Koch 1926. Impactul prognozat direct sau indirect este 0. crt Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA 3160 Lacuri distrofice şi 1) Lacuri şi iazuri naturale cu apă brună datorită turbei şi iazuri acizilor humici.L. Nymphoidetum peltatae (Allorge 1922) Bellot 1951. Nymphaea candida. 1957.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. nymphaeetosum candidae Ştefan et al. cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion (nivel Ranunculion fluitantis şi scăzut al apei în timpul verii) sau muşchi acvatici. Nymphaeetum albae Vollmar 1947. Nr. Drepanocladus spp. până la cele montan. investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de . Rhynchospora alba. Callitriche spp.

Primăvara şi la începutul verii. Pentru a înlesni conservarea acestor comunităţi. şi Bidention p. 2) Plante: Chenopodium rubrum.51). 3) Acest habitat este uneori asociat cu comunităţile de Butomus umbellatus de pe maluri. Fontinalis antipyretica. acest habitat de maluri nămoloase se prezintă fără nici un fel de vegetaţie (ea dezvoltându-se mai târziu în timpul anului). crt Specia 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA Zannichellia palustris.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Polygonum lapathifolium.R. . Callitrichetum palustris (Dihoru 1975) Burescu 1999. Hottonietum palustris Tüxen 1937. Bidens tripartita. Impactul prognozat direct sau indirect este 0.L. cu vegetaţie pionieră anuală. din alianţele Chenopodion rubri p. 1) Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în etajul submontan. Nr. investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de funcționare. Este important să se ţină cont de acest aspect în procesul de selecţie a siturilor de importanţă comunitară. această vegetaţie se dezvoltă puţin sau poate fi total absentă. Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate. este important să se ia în considerare maluri cu lăţimi între 50 şi 100 m şi chiar porţiuni fără vegetaţie (24. cu o dezvoltare anuală târzie sau neregulată...p. 3) Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu populaţii dense ale genului Bidens sau ale unor specii de neofite. nitrofilă. In concluzie. Potamogeton spp. Impactul prognozat direct sau indirect este 0.C.p. HdR R2208 Veg Ranunculetum aquatilis (Sauer 1947) Géhu 1961. Mediu Research S. HdR R5312 101 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului funcționare. Xanthium sp. Dacă condiţiile nu sunt favorabile.

Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale). Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Soó et Csűrös 1974 (inclusiv subas.13: Salicion albae).2: Alnion incanae). Anemone nemorosa. S. Polygono lapathifolii-Bidentetum Klika 1935. Alnion incanae.. Salicion albae) Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. ranunculoides. fragilis şi Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene. inundate periodic de creşterea nivelului râului (sau pârâului) cel puţin o dată pe an. Bidentetum cernui (Kobenza 1948) Slavnič 1951.L. însă altfel bine drenate şi aerate în perioada în care debitul apei este scăzut. galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba. Carex spp. Mediu Research S. . păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi submontane din Alpi şi Apeninii de nord (44. Cardamine spp.R. în etajul submontan. Acest habitat include mai multe subtipuri: păduri de frasin şi anin ale izvoarelor şi 102 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate.C. precum Ranunculus ficaria. In concluzie. Xanthio strumarii-Bidentetum tripartitae Timár 1947. Impactul prognozat direct sau indirect este 0.. investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de funcționare. 1) Păduri de luncă de Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa ale cursurilor de apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai Europei temperate şi boreale (44. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendula ulmaria. Cirsium oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale. colinar şi zona de câmpie (44. Nr.3: Alno-Padion). A. Rumex sanguineus. chlorocyperetosum glomerati Burescu 1999). Corydalis solida. în Tüxen 1950. Angelica sylvestris. crt Specia 91E0 *Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion.

pendula. R4407. fragilis. păduri-galerii de salcie albă (44. Cirsium oleraceum.Equiseto hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958).31 – Carici remotae-Fraxinetum).Alnetum glutinosae (Kästner 1938) Lohmeyer 1957. C. remota. Salix alba. Nr.Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor 1958).STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 1953. C. Lysimachia nemorum. păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere rapidă (44.22 .33 . Stellaria nemorum. Populus nigra.21 . Ulmo-Fraxinetum).13 Salicion albae). galerii montane de anin alb (44. S. R4405. 3) Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti umede sau cu păduri de ravene (Tilio-Acerion). Poate fi observată uneori o succesiune către Carpinion a frăsinetelor. C.L.Alnus glutinosa. Stellario nemorum. Fraxinus excelsior. Equisetum telmateia. HdR R4401. Carici brizoidis-Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. R4402. Ulmus glabra.C. Carici remotae103 . Oberd.Stellario-Alnetum glutinosae). Mediu Research S. Cardamine amara. Rumex sanguineus. pratensis. Carex acutiformis. păduri de frasin şi anin ale râurilor cu curgere lentă (44. C. Filipendula ulmaria.PrunoFraxinetum. galerii submontane de anin alb (44. Urtica dioica. Alnus incana. stratul ierbos – Angelica sylvestris.32 . Lycopus europaeus. Geranium sylvaticum. 2) Plante: stratul arborescent . Geum rivale.. R4408 Veg Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991.R. strigosa. C. sylvatica. Equisetum spp. crt Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE Identificarea tipului de habitat în INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 perimetrul proiectului DIN ROMANIA râurilor aferente (44.

cerris. crt Specia 91I0 *Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. pubescens domină stratul arborescent al acestor păduri.R.L.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Mediu Research S. 1) Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Q. Salicetum albae Issler 1924. care sunt bogate în elemente stepice continentale şi geofite din Aceri tatarici-Quercion Zólyomi 1957. Pruno padi-Fraxinetum Oberdorfer 1953. Clima este foarte continentală. Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA Fraxinetum Koch ex Faber 1936. In concluzie. Salicetum albae înglobează fitocenoze de salcie albă. Salicetum albae-fragilis sensu Issler 1926 em. Q. pe lângă care poate apărea destul de frecvent aninul negru (Alnus glutinosa). Substratul constă din loess (soluri de tip cernoziom). pure sau amestecate în proporţii diferite cu Salix fragilis şi/sau Populus nigra. . a doua are un caracter mai pionier datorită viiturilor mai intense şi frecvente. investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de funcționare. Quercus robur. Denumirea de Salicetum albae-fragilis sensu Tüxen 1937 este în prezent considerată un sinonim al lui Salicetum albae Issler 1924. 104 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate. În timp ce prima asociaţie se dezvoltă pe soluri aluviale ceva mai evoluate. NrSCI 60 NB Salicetum fragilis corespunde fitocenozelor pure sau dominate de salcie plesnitoare (fără salcie albă). Soó 1957 a devenit un nomen ambiguum pentru că a fost prea larg definit şi nu mai este preluat în lucrările recente. Nr. cu o mare amplitudine a temperaturilor. pedunculiflora şi Q. Salicetum fragilis Passarge 1957.C.

HdR R4138. Geum urbanum. R4159 Veg Aceri tatarici-Quercetum roboris Zólyomi 1957. Sorbus torminalis. ConvallarioQuercetum roboris Soó (1939) 1957. Acer campestre. Buglossoides purpurocaerulea. 1) Păduri de Carpinus betulus şi diverse specii de Quercus. Cornus sanguinea. Nr. In concluzie. Pulmonaria mollis subsp. Tanacetum corymbosum. Carex michelii. Prunus spinosa. R4146. Pyrus pyraster. Euonymus verrucosa. este adesea degradat ca urmare a invaziei salcâmului (Robinia). petraea. Q.C. Galium dasypodum. şi din podişurile din vestul Ucrainei. pedunculiflora. Vincetoxicum hirundinaria. 3) Acest tip de habitat. Ulmus minor. Viola jordanii. R4157. tataricum. Ligustrum vulgare. NrSCI 29 NB În ţara noastră Aceri tatarici-Quercetum roboris nu apare pe loess. investiția luata în . Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate. de pe versanţii şi piemonturile Carpaţilor Orientali şi Meridionali. Q.L. Mediu Research S. adesea izolate. Quercetum pedunculiflorae Borza 1937.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Tilia tomentosa. de stejar şi 105 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului Impactul prognozat direct sau indirect este 0. Rhamnus cathartica. A. Tulipa bibersteinniana. Dactylis polygama. Lathyrus niger. care forma odată vegetaţia naturală a Europei de sud-est. păduri extrazonale. mollis. pubescens. Crataegus monogyna. În Austria. Q. Quercetum pedunculifloraecerris Morariu 1944. este foarte fragmentat în prezent. Polygonatum latifolium. crt Specia 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA 2) Plante: Quercus cerris. aşa cum se precizează în manualul EUR 27.R. R4148. robur. R4156. Q.

Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate. Q. din zona de silvostepă est-panonică şi vest-pontică şi din dealurile pre-pontice din sud-estul Europei. Q dalechampii. Cotinus coggygria. Aposeris foetida. R4125. 1) Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al Mării Negre dominate de Salix alba. Nr. HdR R4124. Păduri de luncă multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene 106 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de funcționare. Q petraea. Acestea se caracterizează printr-un amestec de specii submediteraneene de Quercion frainetto şi. 1977.141). Melampyrum bihariense. C. crt Specia 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA carpen din arealul moesiac a lui Quercion frainetto. de specii pontice (euxinice). cerris. Galium schultesii. Pyrus eleagrifolia. Melampyro bihariensis-Carpinetum (Borza 1941) Soó 1964 em. în est. In concluzie. brevicollis. Carpesium cernuum. Dentaria bulbifera. Coldea 1975. frainetto. Tilia tomentosa. Galio kitaibeliani-Carpinetum Coldea et Pop 1988. Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975.L.R. R4143. 2) Plante: Carpinus betulus. Tilio tomentosaeQuercetum dalechampii Sârbu 1978. R4147 Veg Aro orientalis-Carpinetum (Dobrescu et Kovács 1973) Täuber 1992. investiția luata în . S. Carex pilosa. Festuca heterophylla. Stellaria holostea. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44. Quercus robur. R4126. Impactul prognozat direct sau indirect este 0. Evonymo nanaeCarpinetum (Borza 1937) Seghedin et al.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Helleborus odorus.C. Lathyrus hallersteinii. Mediu Research S. Ranunculus auricomus. OrnithogaloTilio-Quercetum Dihoru 1976. Q.

Nr. minor. Q. pedunculiflora. 1) Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia majoră a râurilor. liane. F.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. NrSCI 31 NB Indubitabil. Mediu Research S.L. Vitis vinifera subsp. aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite grupări vegetale..6).C. sau în zone joase. Asparagus verticillatus. Pentru a înlătura orice confuzie. Galium rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea şi Quercetea pubescentis. Impactul prognozat direct sau indirect este 0. . Acer campestre.. Dintre acestea se remarcă ca diferenţiale Fraxinus angustifolia. Salix spp. Populus alba. Habitatul nu a fost identificat în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate. precum Ulmus laevis. care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44. Quercus robur. Brachypodium sylvaticum.R. officinalis. Speciile de plop de talie mare domină de obicei coronamentul prin înălţimea lor. Ulmus laevis... sylvestris. expuse 107 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de funcționare. Tamarix spp... datorită menţionării comunităţilor de salcie albă în definiţia ambelor habitate. expuse regulat inundaţiilor în perioada creşterii nivelului apei. Fraxinus excelsior sau Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA cu Populus spp. A. Alnus spp. pallisiae. U. A. Ulmus spp. Acer spp. pure sau amestecate cu salcie albă. 2) Plante: Salix alba. tipurile 91E0 şi 92A0 se suprapun parţial. Fraxinus angustifolia. crt Specia 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur. s-au inclus în acest habitat numai pădurile de plop alb. care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate şi prezintă un cortegiu mai numeros de specii. tenuifolius. HdR R4406 Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936.

P. Solul poate fi bine drenat între inundaţii sau poate rămâne ud. Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn. minor. Quercetum roborispedunculiflorae Simon 1960 (syn. 3) Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenţă moale. . ele se pot dezvolta şi din păduri aluviale de specii cu lemn de esenţă tare. Prunus padus. Ulmus laevis. 1979) Oprea 1997. Gagea lutea.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Phalaris arundinacea. din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 DIN ROMANIA inundaţiilor provocate de înălţarea apei freatice. tremula. Tamus communis. Alnus glutinosa. 2) Plante: Quercus robur.C. canescens. Populus nigra. glabra. (1998) 2004). 1963. Impactul prognozat direct sau indirect este 0. angustifolia. Hedera helix. Fraxino pallisae-Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al. HdR R4404. Humulus lupulus. în zonele joase ale luncilor râurilor.: Fraxino angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. U. Acest tip de habitat apare adesea în conjuncţie cu păduri de anin şi frasin (44. Vitis vinifera subsp. Mediu Research S. Corydalis solida. R4411 Veg Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. Subarboretul este bine dezvoltat. speciile lemnoase dominante aparţin genurilor Fraxinus. crt Specia Fraxinus angustifolia. Ulmus sau Quercus. U.R.3). F. R4409. sylvestris. Ca urmare a regimului hidric specific.L. Nr. Ulmeto minoris-Fraxinetum 108 Identificarea tipului de habitat în perimetrul proiectului In concluzie. investiția luata în discuție nu are impact asupra acestor specii nici în periodada de realizare și nici cea de funcționare. Fraxinus excelsior. R4410. P. Ribes rubrum.

din pannonica în danubialis. 109 . Mediu Research S. Nr. crt Specia Date bio-ecologice şi conform MANUALULUI DE Identificarea tipului de habitat în INTERPRETARE A HABITATELOR NATURA 2000 perimetrul proiectului DIN ROMANIA pallisae Borza ex Sanda 1970). NrSCI 26 NB În denumirea primei asociaţii s-a corectat numele subspeciei Fraxinus angustifolia.R.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C.L.

livezi. acest animal face parte din ordinul rozătoarelor. poduri. Specie vulnerabilă Cunoscut şi sub denumirile de şuiţă sau tastar. râpe. Spre deosebire de alte zone ale arealului. 1335 – Spermophilus citellus Specia nu a fost identificată în zonele de pe malul Argeșului. Folosirea substanţelor chimice pentru conservarea lemnului este de dată recentă în România şi este o ameninţare potenţială pentru specie. Impact prognozat 0. terenuri cultivate sau înierbate. grădini. Impact prognozat 0. pajişti. Mediu Research S. lipsind total din podişul Transilvaniei. galerii de lungime suficient de mare (sute de metri). popândăul are o răspândire discontinuă. Coloniile sunt localizate de la semiobscuritate până la întuneric absolute. popândăul este o specie aparținând familiei veveriţelor .12ºC.L. Ecologie: Populează zona de stepă. În aceste zone sau în imediata apropiere nu sunt condiții specifice acestei specii. Curenţi de aer de mică intensitate. Cele mai comune adăposturi de hibernare sunt peşterile ascendente şi active (cu cursuri de apă).STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Prezenți în peşteri. în 110 1324 Myotis myotis Liliac comun Identificarea speciei în perimetrul proiectului de investiții Specia nu a fost identificată în zonele de pe malul Argeșului. Condiţii ale habitatelor (peşteri) pentru hibernare: 6 . identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție Nr. Numele de popândău sau poponete i se trage de la poziţia pe care o adoptă deseori: sprijinirea pe membrele posterioare şi pe coadă. crt Specia Date bio-ecologice şi etologice Ecologie. în care condiţiile sunt stabile pe toată perioada iernii. În aceste zone sau în imediata apropiere nu sunt condiții specifice acestei specii. diguri etc. neîmpădurită.C. Tabel 14 . fiind prezent în biotopuri foarte diferite: izlazuri.Sciuridae şi singurul reprezentant european al genului Spermophilus. clopotniţe de biserici. La fel ca toate veveriţele. .R.Descrierea specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 – COMANA. în poziţie verticală. În ţara noastră.

destul de complicate. Oltenia. de regulă mamă şi pui. Trăieşte în colonii.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Trezirea şi 111 Identificarea speciei perimetrul proiectului investiții în de . cea mai mare parte a timpului o petrece în galeriile sale. cât şi pentru creşterea puilor. Indivizii tineri intră ultimii în această stare. în Moldova. când apar condiţii climatice nefavorabile. Acesta este confecţionat din resturi vegetale. în mod excepţional. însă fiecare individ are o galerie proprie. starea de hibernare fiind profundă şi continuă. Cuibul este amplasat în profunzime şi adăpostit într-o cameră ale cărei dimensiuni sunt variabile. Deşi este un animal sociabil. unele fiind folosite permanent. Nr. densitatea populaţiei putând atinge 13-17 indivizi/ha în Bărăgan şi Dobrogea. au o structură mai complicată şi ating o adâncime de peste 2 m.C. Nu îşi fac provizii. Galeriile ocazionale sunt folosite pe timp rece şi umed şi sunt construite fie la suprafaţă. Arhitectonica galeriei variază în funcţie de sol. Cuibul le serveşte atât pentru hibernare.L.R. intrarea în hibernare poate avea loc chiar în luna august. crt Specia Date bio-ecologice şi etologice România nu a fost întâlnit la altitudini mari. cu temperaturi scăzute sub 15ºC. fiind prevăzute cu 1-2 cuiburi. Mediu Research S. tulpini. Popândăii hibernează fie în grupuri mici de 2 până la 5 indivizi. începe în luna septembrie şi durează până în luna martie. În general. condiţiile climaterice sau caracteristicile indivizilor (vârstă de exemplu). Maramureş. până la graniţele ţării. bucăţi de hârtie sau de pânză şi alte materiale. urcând numai până la 450 m. Perioada de hibernare este determinată de condiţiile de temperatură. Galeriile permanente. Muntenia. frunze uscate de graminee. Îl găsim în afara arcului carpatic. fie solitari. Crişana. fire de lână. fie la o adâncime maximă de 120 cm. altele ocazional. utilizate pentru hibernare.

după care femelele şi. după o perioadă de gestaţie de 25-28 de zile.L. Blana lor. animalul este un rezervor de germeni patogeni şi paraziţi. după perioada de hibernare. râme sau vertebrate mici. În această perioadă masculii au un comportament agresiv unii faţă de alţii. Popândăul este considerat a fi un animal dăunător atât pentru culturi. cât şi animală. Identificarea speciei perimetrul proiectului investiții în de 112 . cât şi pentru siguranţa solului. dar şi insecte. crt Specia Date bio-ecologice şi etologice ieşirea la suprafaţă se face eşalonat: întâi masculii adulţi. Nr. Consumă. Mai mult decât atât.R. melci. Perioada de reproducere începe la câteva zile de la ieşirea din hibernare. iar puii ating maturitatea sexuală la un an de la naştere.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. rădăcini şi seminţe. Popândăul este un animal diurn. Hrana poate fi atât vegetală. înainte de asfinţitul soarelui. hemofil şi îşi desfășoară activitatea de căutare a hranei în prima parte a zilei şi după-amiaza. miriapode. Alăptatul durează 6 săptămâni.C. părţile verzi ale plantelor. în general. Mediu Research S. comercializată cu succes în unele ţări. este slab valorificată la noi. indivizii tineri. în ultima etapă. Femelele nasc 2 până la 9 pui (cel mai frecvent 4 sau 5). Acest rozător depreciază pajiştile şi fâneţele prin reţeaua lor de galerii şi contribuie la erodarea solurilor şi la slăbirea digurilor.

Tabel 15 . deplasându-se ușor în apa. precum și zonele mlăștinoase.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Carnivor feroce. nevertebratele terestre. Este o specie foarte agila. După aceea.Descrierea Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA. De asemenea zona este puternic degradată din punct de vedere a biodiversității specifice. . 1220 Emys orbicularis (Broasca țestoasă de apă). Mediu Research S. chiar păsările tinere. pești.. ce cuprinde Europa. rozătoarele. Locurile preferate ale acestei broaște țestoase sunt malurile lacurilor cu vegetație acvatica bogata. dar în efective relativ reduse. unele componente vegetale. identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție Nr. în Romania. Prada care se apropie este prinsa prin destinderea fulgerătoare a gâtului și omorâtă rapid prin mișcările repetate ale mexilarelor.R. insecte. cod Specia crt 1. Impact prognozat 0 . își așteaptă prada plutind printre vegetația acvatica. Aceasta specie iernează pe fundul apelor. broasca țestoasă se retrage sub apa. prezentând varietăți cuprinse intre 15-25 cm. unde prada este sfâșiată în bucăți. Ecologie: Broasca țestoasă de apă este răspandită pe un areal mare. unde de altfel în mod obișnuit se și hrănește. greu de străbătut de alte animale. Ii place foarte mult sa stea pe marginea apei. Hrana acestor broaște o constituie: crustaceele. Asia Occidentala și Africa de Nord-Vest. dar la cea mai mica alarma se arunca în apa și dispare . o data cu 113 Identificarea speciei în perimetrul proiectului Specia nu a fost identificat în zona râului Argeș. ea a fost răspândită pe aproape tot cuprinsul tarii. viermi și foarte rar.C.L. iar astăzi este tot mai puțin întâlnită. Date bio-ecologice şi etologice Broasca țestoasă europeană este de talie mica spre mijlocie. datorita lucrărilor hidrotehnice de apărări de maluri și ecluzele existente.

In mod obișnuit. oval în secţiune. în regiunile inundabile ale Deltei Dunării. capul puţin mai lung decât lat. în captivitate. La finele lunii mai sau începutul lunii iunie.R.18 cm. multe nu se dezvoltă 114 Identificarea speciei în perimetrul proiectului 2. Zona fiind antropizată și puternic degradata preconizam un impact 0. datorita reducerii condițiilor naturale. Elemente de ecologie: Trăieşte prin bălţile şi iazurile din regiunile de câmpie până în zona subcarpatică. Intră în apă în martie şi. botul rotunjit.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. puii ies din oua.C. Mediu Research S. a amenajărilor hidrologice și chiar a cruzimii unor oameni. spărgând coaja cu ajutorul unui dinte de eclozare de natura cornoasa. Deşi depune numeroase ouă (peste 100).L. poate rămâne până în mai-iunie. fiind ocrotita de lege în toate tarile unde este prezenta Elemente de biologie: Este cea mai mare specie de triton din România. Reproducerea prin aprilie-mai în bălţi şi băltoace.14 cm. Corpul este robust. Broasca țestoasă de apa europeana este în prezent amenințată cu dispariția. femela depune 3-16 oua de mărimea oului de porumbel. dar obișnuit pe mal. nu departe de luciul apei. 1993 Triturus dobrogicus (Triton cu creasta dobrogean) Condițiile specifice acestei specii nu sunt întâlnite în zona de interes a proiectului de pe râul Argeș. femela 16 . Nr. fără şanţuri longitudinale. în funcţie de nivelul acesteia. aceste țestoase nu intra în hibernare în condițiile în care se țin la o temperatura ridicata . se urca uneori în sălcii și depune ouăle în pământul afânat din scorburi. . a poluării. ascunsă prin printre tulpinile plantelor acvatice. dar în acest caz necesita o îngrijire atenta din partea noastră. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice sfârșitul toamnei și pana la începutul lunii aprilie. Masculul 13 . situat pe maxilarul superior. toamna sau chiar primăvara următoare.

Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat. atingând 50 . iazuri. limacşi.85 mm. Nr.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. larvele ies din ouă şi rămân în apă 3 luni. atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru. consumă râme. mai pretenţioasă decât celelalte specii de tritoni. Este o specie extrem de vorace. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. 1188 Bombina bombina Izvoraşul (buhaiul) de baltă cu burtă roşie Este o broască de dimensiuni mici. Identificarea speciei în perimetrul proiectului 3. păsări. cel mai adesea fiind găsită în bălţile temporare. în anumite zone chiar periclitată. Răspândire: Este o specie predominat acvatică. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede. Are numeroşi duşmani: peşti. ţestoase. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice datorită unor frecvente mutaţii cromozomiale. cu corpul este îndesat şi turtit. Este prezentă în lacurile din lunca şi delta Dunării. Impact prognozat 0. până la 5 cm. Ouăle sferice. Reducerea locurilor de reproducere a afectat mult această specie. mormoloci şi tritoni mai mici (în special T. temporar sau permanent. cu diametrul de 2-4 mm. vulgaris). piscine). din Danemarca şi 115 Specia nu a fost identificată în sectorul Grădiștea – Gostinari. Ecologie: Nu este o specie pretenţioasă. pe maluri sau în zonele cu vegetaţie. trăieşte în orice ochi de apă. cu vegetaţie palustră.L. Mediu Research S. Zona este puternic degradată datorită neamenajării și neîntreținerii lucrărilor hidrotehnice anterioare.R. artropode. După 13 zile. . rădăcini şi scoarţa arborilor. albe-gălbui. preferând ape stagnante mari. Izvoraşul cu burtă roşie este răspândit în centrul şi estul Europei. Către iarnă se retrag (adulţi şi tineri) pe sub pietre. Valoare conservativă: Este o specie vulnerabilă. la altitudini între 0400 m.

variegata* hibridează cu aceasta. variegata* deoarece este 116 Identificarea speciei în perimetrul proiectului . O femelă poate depune mai multe ponte pe an. Masculul apucând femela cu membrele anterioare. Oul are 2 mm diametru. În România este prezentă pretutindeni în zonele de şes: Câmpia Română. Nr. în funcţie de habitatele disponibile. predominant acvatică. Distrugerea. Menţinerea habitatelor existente şi crearea de noi habitate acvatice sunt necesare pentru asigurarea unor populaţii viabile. Este o specie cu un areal vast dar afectată de activităţile umane. Fecundarea este externă.C. Este mult mai vulnerabilă comparativ cu *B. cu amplex. Cehia. fosta Iugoslavie şi Dunărea în sud. eliminarea ouălor şi a spermei având loc simultan. fixate de obicei de plante.L. în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. degradarea şi fragmentarea habitatelor (atât a celor acvatice cât şi a celor terestre) îi periclitează supravieţuirea. În zonele de contact cu *B. este brun închis la un pol şi alb-gălbui la celălalt. în ascunzişuri. Crişana. Intră în apă primăvara devreme. Poate forma populaţii foarte mari în lunca şi delta Dunării. iar capsula gelatinoasă ce îl înveleşte între 7-8 mm. Dobrogea inclusiv delta. Ouăle (între 10-100 la o depunere) sunt depuse izolat sau în grămezi mici. Bărăganul.R. Mediu Research S. cu depuneri repetate. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice sudul Suediei în vest. Reproducerea începe din aprilie-mai şi poate dura până în august. Iernează pe uscat. iar în est în Rusia până aproape de munţii Ural. Populaţiile existente sunt variabile ca mărime.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei. Este o specie cu activitate diurnă.

cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice mai acvatică. Au cate 5-17 pete laterale. Mediu Research S. In genul Cobitis . Înălțimea acestor pești este variabila. clasa actinopterygii. în 117 Identificarea speciei în perimetrul proiectului Specia nu a fost identificată în zona în timpul observațiilor. nu este vizibil prin transparenta tegumentului. Este inclusă în anexa 2 printre speciile a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare precum şi în anexa 3 printre speciile de interes comunitar.Descrierea Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție Nr. în lungul musculaturii laterale. infraclasa teleastei. iar petele laterale nu se contopesc cu el. Identificarea speciei în perimetrul proiectului Tabel 16 . crt cod 1149 Specia Cobitis taenia (Zvârluga) Date bio-ecologice şi etologice Zvârluga face parte din supraclasa peștilor osoși. de mărime și aspecte foarte variabile. Recomandam masuri de reducerea impactului în perioada de construire. dorsala și ventrala. dar nu excludem prezenta în apele râului Argeș. preferă ochiuri de apă mai mari iar arealul său este în zone de şes cu activităţi antropice multiple şi o densitate a populaţiei umane mare. genul cobitis . supraordinul ostariophysi. familia cobitidae. corpul peștilor este ușor turtit lateral.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.L. ordinul cypriniformes. mica.R. Nr. septul nu apare ca o dunga longitudinala neagra. La baza totdeauna are cate o pata. subclasa neopterygii. Impact prognozat – în limite admisibile în perioada de construire. Conform listelor roşii specia este considerată potenţial ameninţată la nivel naţional şi neameninţată pe întregul areal.C. In perioada de funcționare ar . osteichthyes.

în delta și bălțile ei. heleșteele. Impact prognozat – în limite admisibile în perioada de construire. Specia este protejata prin: Convenţia de la Berna (Anexa 3). Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu o vulnerabilitate scăzută/medie. Pe teritoriul național specia are o răspândire largă. Specia nu a fost identificată în zona în timpul observațiilor. din delta pana în zona submontana. Este răspândită în toate râurile și afluenții lor. Nr. Reproducerea apare în lunile aprilieiulie când femelele lipesc icrele de plantele acvatice. Bega. specia este reprezentata prin mai multe subspecii.R. In perioada de funcționare ar putea apărea un impact doar în situații speciale – deversări de produse petroliere sau alte produse dăunătoare mediului acvatic. Recomandam masuri de reducerea impactului în perioada de construire. Cerna. Mediu Research S. moluște mici. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice apele noastre. mai mult îngropat.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. larve de insecte. lunile mai – iunie. Olt. Este mai rar întâlnit în limanurile deschise ale Marii Negre. Mureș. Este rezistent la lipsa de oxigen și se hrănește cu fauna de fund. în Bârlad.C. Crișu Negru. în Siret și afluenții săi. Nu poate fi considerată ca fiind o specie vulnerabilă. larve de insecte și cu icrele altor pești. cu fund nămolos.L. Acest pește trăiește în ape stătătoare sau lin curgătoare. canalele și pe cursurile mai liniștite ale râurilor. Trăiește în ape stătătoare sau cu curent încet. Are corpul mai mult sau mai puțin cilindric. 1145 Misgurnus fossilis (Tipar). Varlarul sau tiparul are lungimea de 15-25 de cm. Se reproduce în lunile martie-iunie și femelele lipesc icrele de plantele acvatice. dar nu excludem prezenta în apele râului Argeș. cu funduri mâloase și se hrănește cu viermi. . Directiva Habitate (Anexa 118 Identificarea speciei în perimetrul proiectului putea apărea un impact doar în situații apărute accidental – deversări de produse petroliere sau alte produse dăunătoare mediului acvatic. Masuri de reducerea impactului Recomandăm ca lucrările care se desfășoară în apele râului Argeș sa evite perioada de depunere a pontelor. Pe teritoriul naţional specia are o răspândire relativ extinsă. Este răspândit la noi în toate bălțile. Are 140180 de solzi în lungul corpului și în gura 14 dinți faringieni. viermi.

Lista Roşie IUCN. Tiganusul rezista la lipsa de oxigen datorita respirației aeriene . Specia nu a fost identificată în zona în timpul observațiilor.C.R. De multe ori. Masculii sunt mai lungi decât femelele. Tiganusul se reproduce prin mai-iunie. în Dâmbovița. Pe corp și cap are pete negre. la apa mica. Nr. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice 2). Impact prognozat – în limite admisibile în perioada de construire. Tiganusul are o lungime de aproximativ 4-11 cm. Identificarea speciei în perimetrul proiectului Masuri de reducerea impactului Recomandăm ca lucrările care se desfășoară în apele râului Argeș sa evite perioada de depunere a pontelor. adică Osteichthyes. Legea 462. Recomandam masuri de reducerea impactului în perioada de construire. dar nu excludem prezenta în apele râului Argeș. în bălțile Dunării pana în delta.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. cu reflexe violete sau roșii.L. având abdomenul gălbui. Pe înotătoarele laterale au câte o dunga mai închisă la bază. icrele fiind păzite de femele. Argeș și Cris pana la Bihor. Mediu Research S. Este răspândit în Prut pana la Iași. Trăiește 2-5 ani. 2011 Umbra krameri (Tiganus) Tiganusul face parte din supraclasa peștilor osoși. Trăiește în bălți și în special în mocirle printre plante. Neajlov. lunile mai – iunie. Are spatele cafeniu întunecat. Masuri de reducerea impactului Recomandăm ca lucrările care se desfășoară în apele râului Argeș sa evite perioada de 119 . Desecările şi poluarea zonelor umede pot constitui o ameninţare serioasă la adresa existenţei acestei specii. neregulate. ordinul Esociformes. In perioada de funcționare ar putea apărea un impact doar în situații speciale – deversări de produse petroliere sau alte produse dăunătoare mediului acvatic. familia Umbriade. trăiește alături de zvârluga și guvizi mici.prin vezica înotătoare și piele.

Lista Roşie IUCN. Masuri de reducerea impactului Recomandăm ca lucrările care se desfășoară în apele râului Argeș sa evite perioada de depunere a pontelor. puţin adânci. cu substrat nisipos. Trăieşte în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioară a zonei scobarului până în zona crapului. Gobio kessleri este o specie relativ răspândită pe teritoriul României. indivizii speciei sunt numeroşi. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice 2511 Gobio kessleri Corpul scund şi gros sau relativ înalt şi slab comprimat lateral. lunile mai – iunie.C. Trăieşte în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioară a zonei scobarului până în zona crapului. trăiesc în cârduri mari de până la câteva sute de exemplare. Hrana constă mai ales din diatomee. . În porțiunile de râu cu o viteză a apei de 45-65 cm/s. în unele râuri mici de şes trăieşte în zona cleanului. Nr. lunile mai – iunie. Directiva Habitate (Anexa 2). care stau în apa mai înceată. în unele râuri mici de şes trăieşte în zona cleanului.65. cu fund nisipos. arealul se află în uşoară scădere în ultimii zeci de ani. şi anume porţiunilor lor puţin adânci. Mediu Research S. Ecologie.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Impact prognozat – în limite admisibile în perioada de construire. Specia nu a fost identificată în zona în timpul observațiilor. această viteză este caracteristică râurilor de câmpie. Pe teritoriul naţional specia are un areal relativ întins. Recomandam masuri de reducerea impactului în perioada de construire. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scăzută/medie. Reproducerea are loc în luna iunie. Legea 462 (Anexa 2).L. 120 Identificarea speciei în perimetrul proiectului depunere a pontelor. dar nu excludem prezenta în apele râului Argeș. Specia este protejata prin: Convenţia de la Berna (Anexa 3). Prezenţa speciei este legată de o viteză a apei de 45 . mai apoi din nevertebrate. In perioada de funcționare ar putea apărea un impact doar în situații speciale – deversări de produse petroliere sau alte produse dăunătoare mediului acvatic. Puietul formează cârduri mari. rar până la 90 cm/s.R.

Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scăzută. Reproducerea are loc în porţii. dar nu excludem prezenta în apele râului Argeș. Directiva Habitate (Anexa 2).L. iar grosimea 34-45% din înălţime. Mediu Research S. Rhodeus sericeus amarus are o răspândire relativ mare pe teritoriul României. Recomandam masuri de reducerea impactului în perioada de construire. de aceea în râuri se întâlneşte mai ales în braţele laterale. Nu întreprinde migraţii. Ecologie. Preferă apele stătătoare sau încete. Masuri de reducerea impactului Recomandăm ca lucrările care se desfășoară în apele râului Argeș sa evite perioada de depunere a pontelor. Identificarea speciei în perimetrul proiectului Specia nu a fost identificată în zona în timpul observațiilor. crt cod 1134 Specia Rhodeus sericeus amarus Boarța Date bio-ecologice şi etologice Corpul înalt şi puternic comprimat lateral. 121 . înălţimea maximă formează 31-42% din lungimea corpului fără caudală. fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în decursul unui sezon.C. până aproape de zona montană a râurilor. Specia este protejata prin: Convenţia de la Berna (Anexa 3). dar este destul de frecvent şi în plin curent. Preferă apele stătătoare sau încete. Pe teritoriul național specia are un areal relativ întins. Legea 462 (Anexa 2).STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Reproducerea are loc de la sfârşitul lunii aprilie până în luna august. de aceea în râuri se întâlneşte mai ales în braţele laterale. In perioada de funcționare ar putea apărea un impact doar în situații speciale – deversări de produse petroliere sau alte produse dăunătoare mediului acvatic.R. Boarţa este o specie care trăieşte exclusiv în ape dulci. Răspândirea acestei specii este strâns legată de prezenţa lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. dar este destul de frecvent şi în plin curent. Nr. Icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio şi Anodonta. lunile mai – iunie. până aproape de zona montană a râurilor. Trăieşte exclusiv în ape dulci. Impact prognozat – în limite admisibile în perioada de construire.

Mediu Research S. fără a fi însă afectați de lucrările în desfășurare în perimetrul propus pentru realizarea investiției nu au fost identificate plantele gazda pentru larvele acestui fluture. desișurile de arbuști.).L. Europa Centrala și de Sud-Est. povârnișurile cu vegetație abundenta. Larvele se impupeaza la suprafața solului. Iran. întâmplător. .) și alte specii de plante. Speciile folosite drept hrana de către larve. fag (Fagus sylvatica). AREAL. lizierele pădurilor. în primăvara următoare (aprilie-mai) omizile pot fi observate pe patlagina (Plantago sp. Turcia. stejar (Quercus sp.). în perioada de zbor în perimetrul investiției. Tabel 17 . Caucaz. reducerea tratamentelor cu substanțe chimice toxice în ecosistemele forestiere.). MASURI DE PROTECTIE și CONSERVARE. crt cod 1078 Specia Callimorpha quadripunctaria Date bio-ecologice şi etologice HABITAT. cercetarea răspândirii speciei în teritoriul Republicii Moldova. Specia este protejata în Rusia. în perioada de funcționare impactul prognozat va fi 0.R. Impactul asupra speciei va fi 0. Conservarea și protejarea biotopilor caracteristici (pădurile cu esențe foioase). trifoi (Trifolium sp. au o abundenta foarte redusa în perimetrul investiției. deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere și hibernare pentru aceasta specie. interzicerea colectării speciei de către colecționarii amatori. urzica (Urtica sp. Prefera diferiți biotopi mezofili.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.Descrierea Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție Nr. Iernează în stadiul de larva. Se hrănesc pe inflorescențele diferitor specii de plante. Bielorusia. Asia Mica și Mijlocie. hrănindu-se cu frunzele acestora. 122 Identificarea speciei în perimetrul proiectului Adulții pot apărea. Siria. Adulții zboară în decursul perioadei iulie-august. Specie monogoneutica (prezintă o singura generație pe an). poienile. Specia se întâlnește în zona pădurilor de foioase.C. Transcaucazia. BIOLOGIE și ECOLOGIE. fiind eliminate de către speciile străine invazive de plante.

Ziua se ascund în coroanele arborilor. Partea apicală a elitrelor roşiatică-cafenie. care este pubescent des. Africa de Nord. însa uneori se poate prelungi până la 5 ani. Pronotul lucios. în perimetrul propus pentru realizarea investiției nu au fost identificate plantele gazda pentru larvele acestei specii. castanului. articolele antenale III și V cel puţin de două ori mai lungi decât late la vârf. fagului. etc. neexistând posibilitatea de a fi întâlnită. Primul aricol antenal cu punctuaţie deasă şi puternică. interzicerea colectării speciei de către 123 Identificarea speciei în perimetrul proiectului Specia nu are condiții prielnice în zona. Mediu Research S. mai-august. iar apoi pătrunde în lemn.R. După circa 14 zile apare larva. Caucaz. partea lor apicală fiind îngroşată noduros. etc. Perioada de dezvoltare (de la ou pana la adult) durează de regula 3 ani. Transcaucazia. cu zbârcituri discoidale destul de puternice. este aproape mat. Grecia. Franța. frasinului. Sicilia.). Ucraina. care iniţial se hrăneşte cu scoarţa. Spania. deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere și hibernare pentru aceasta specie. Răspândire Europa (Bielorusia. Asia Mica. nucului. Italia. crt cod 1088 Specia Cerambyx cerdo (Croitor mare) Date bio-ecologice şi etologice Elemente de biologie Corpul negru. Impactul asupra speciei este 0 în perioada de funcționare impactul prognozat va fi 0. Nr. Crimeea.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Turcia de Nord-Est. Elemente de ecologie Specia se dezvoltă în lemnul stejarului. . Sculptura elitrelor formată din rugozităţi puternice la baza şi din ce în ce mai fine spre partea apicală. exceptându-se ultimul sternit. Siria. Lungimea corpului . Femela depune ouăle cate 2-3 în crăpăturile sau rănile scoarței.C. cu pubescenţa puţin deasă. Măsuri de protecţie: Conservarea şi protejarea biotopilor caracteristici. ulmului. uneori poate fi întâlnită şi în parcuri. scorburi. Habitatul : Pădurile bătrâne cu esenţe foioase. Romania.23-55 mm. Abdomenul este lucios. preferându-le în special pe cele de cvercinee. pubescenţa elitrelor fină şi puţin aparentă. Adulţii sunt nocturni şi crepusculari. Iran.L.

Populus tremula. Impactul asupra speciei în perioada de realizare a investiției va fi nesemnificativ cu condiţia respectării măsurilor de conservare . estul Kazahstan. exceptând cea din Pădurea Babadac. Specia este inclusa în anexele Convenţiei de la Berna ca specie rară şi amenințată cu dispariţia. Populațiile din sud-vestul și vestul tari sunt puternice. Cele din Transilvania sunt izolate și mult mai firave. Identificarea speciei perimetrul proiectului în 1052 Euphydryas maturna Habitatele preferate sunt luminișurile mici. AREAL Răspândită în centrul și estul Europei. MASURI DE PROTECTIE și CONSERVARE. Plantele gazda pentru larva (înainte de hibernare) sunt: Fraxinus excelsior. deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere și hibernare pentru aceasta specie. Larvele se hrănesc și hibernează intr-o pânză de mătase care cade toamna pe pământ odată cu frunzele moarte.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Conservarea 124 Adulții pot apărea. Populus tremula. Plantago lanceolata. Culoarea de fond a aripilor și marginea neagra a acestora variază foarte mult local și regional. Salix caprea. câteodată în locuri umede. Transbaikal.R. au o abundenta foarte redusa în perimetrul investiției.L. adesea în vai calcaroase. Urali. Speciile folosite drept hrana de către larve. Lonicera periclymenum sau Succisa pratensis.C. reducerea tratamentelor cu substanţe chimice toxice în ecosistemele forestiere. BIOLOGIE și ECOLOGIE. foarte firave. sudul și vestul Siberiei. Mongolia. De asemenea pot sa apară diferențe intre indivizii aceleași colonii sau intre sezoane. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice colecţionarii amatori. Ouăle sunt depuse de obicei pe frunzele exemplarelor mai mici de 6m ale acestor plante. întâmplător. Mediu Research S. fiind eliminate de către speciile străine invazive de plante. Populațiile din Dobrogea sunt izolate si. Veronica chamaedrys. După hibernare larvele se împrăștie și se hrănesc individual cu Fraxinus excelsior. Nr. Caucaz. în perioada de zbor în perimetrul investiției. fără a fi însă afectați de lucrările în desfășurare în perimetrul propus pentru realizarea investiției nu au fost identificate plantele gazda pentru larvele acestui fluture. care au frasin sau copaci tremurători în zone de pădure de foioase.

interzicerea colectării speciei de către în perioada de funcționare colecționarii amatori. protejarea arborilor bătrâni din impactul prognozat va fi 0. în perimetrul propus pentru BIOLOGIE și ECOLOGIE. zboară în grădini și parcuri. HABITAT. Conservarea și protejarea biotopilor caracteristici (pădurile bătrâne de cvercinee). neexistând întâlnită și în zonele de silvostepa și stepa. pădurile de foioase.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. în funcție de factorii climatici. Populează pădurile bătrâne cu esențe foioase. Specia este inclusa în anexele Convenției de la Berna ca specie rara și amenințată cu dispariția. protejarea arborilor bătrâni din pădurile de foioase. Specia este inclusa în anexele Convenției de la Berna ca specie rara și amenințată cu dispariția. Gândacii deci perimetrul nu constituie tineri apar toamna. însă nu părăsesc camera larvara pana în un sit de reproducere și primăvara următoare. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice 1083 Lucanus cervus (Rădașca.C. MASURI DE PROTECTIE și CONSERVARE. Crimeea. în decursul zilei adulții pot fi observați hibernare pentru aceasta pe trunchiurile stejarilor și altor arbori hrănindu-se cu specie. interzicerea colectării speciei de către colecționarii amatori. scurgerile acestora. Africa de Nord. etc. Deseori adulții posibilitatea de a fi întâlnită.). impactul prognozat va fi 0. Asia Mijlocie. frasin. hrănindu-se cu acesta. pentru larvele acestei specii. Zboară în amurg în decursul perioadei Impactul asupra speciei este 0 mai-iulie. Mediu Research S. 125 .R. Specia nu are condiții prielnice preferând în special pădurile de cvercinee. în perioada de funcționare AREAL. Nr. Caucaz. Răgacea) Identificarea speciei în perimetrul proiectului și protejarea biotopilor caracteristici (pădurile bătrâne de recomandate. dar poate fi în zona.L. cvercinee). Ciclul reproductiv durează 5-6 realizarea investiției nu au fost ani. Specia este răspândită în Europa. mesteacăn. Larva se dezvolta în identificate plantele gazda lemnul putrezit al diferitor esențe cu frunze cazatoare (stejar.

R. Datorita drenării zonelor umede. Numărul indivizilor dintr-o populație variind intre 100 și 126 Identificarea speciei în perimetrul proiectului Specia nu are condiții prielnice în zona. baza trofica larvara a speciei. Mediu Research S. Muntenia). aquaticus. nordul și centrul Greciei. râurilor și canalelor. Plantele gazda pentru larva sunt: Rumex hydrolapathum. partea europeana a Turciei. R. Impactul asupra speciei este 0 în perioada de funcționare impactul prognozat va fi 0.C. Populații viguroase se păstrează încă în Delta Dunării. în mai/ iunie și în august. R. BIOLOGIE și ECOLOGIE. Lituania. AREAL.L. perioada de zbor pentru populația de la Poiana cu Narcise (Vad. în Grecia și Ungaria. în Europa fluturele poate fi întâlnit și în terenuri mlăștinoase de la marginea lacurilor. .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. nordice și s-a raportat a treia ponta în unele localități din S Europei. Date bio-ecologice şi etologice HABITAT. Arealul speciei cuprinde Europa și nordul Turciei. jud. neexistând posibilitatea de a fi întâlnită. unele populații și colonii au dispărut sau se afla în pragul dispariției (Banat. în perimetrul propus pentru realizarea investiției nu au fost identificate plantele gazda pentru larvele acestei specii. Nr. sudul Finlandei. deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere și hibernare pentru aceasta specie. Transilvania și Banat. bogate în Polygonum bistorta. In majoritatea locurilor unde se întâlnește are doua perioade de zbor. crt cod 1060 Specia Lycaena dispar. în schimb are o singura perioada de zbor în regiunile reci. Polonia. crispus. Foarte locala în colonii larg dispersate în Franța. Este ușor de recunoscut după culoarea aripii inferioare gri-deschis care trece spre albastru deschis la baza aripii și după modul de dispunere a petelor negre. indivizii din a doua ponta se apropie sau chiar depășesc în mărime forma batava. Brașov) a început pe 30 aprilie. nordul Italiei. în primăvara din anul 2007. Romania.Germania. în Romania sunt prezente numeroase colonii și populații cu număr mare de indivizi. în Romania habitatele preferate sunt păduri de stejar înmlăștinate sau umede.

Identificarea speciei perimetrul proiectului în 1089 Morimus funereus (Croitorul cenușiu). interzicerea colectării speciei de către colecționarii amatori. reducerea tratamentelor cu substanţe chimice toxice în ecosistemele forestiere. Nr. Inițial larvele se dezvolta sub scoarța copacilor putreziți. Specia este răspândită în Spania. Impactul asupra speciei este 0 în perioada de funcționare impactul prognozat va fi 0.C.L. 1084 Osmoderma eremite (Carabus). Specia nu are condiții prielnice HABITAT. Păduri de foioase din etajul stepelor colinare în zona. în perimetrul propus pentru realizarea investiției nu au fost identificate plantele gazda pentru larvele acestei specii. AREAL. Bulgaria. Peninsula Balcanica. sudul Austriei. deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere și hibernare pentru aceasta specie. iar ulterior în lemnul acestora. reducerea tratamentelor cu substanțe chimice toxice în ecosistemele forestiere. preferând în special pădurile de cvercinee și făgetele. neexistând 127 . Croația. Protejarea arborilor bătrâni din pădurile de foioase. Italia. neexistând posibilitatea de a fi întâlnită. interzicerea colectării speciei de către colecţionarii amatori. Romania.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Ucraina. Larvele se impupeaza primăvara sau la începutul verii. Măsuri de protecţie: Conservarea şi protejarea biotopilor caracteristici. Franța. însă apariții ocazionale ale speciei au fost semnalate și în pădurile de conifere. Specia nu are condiții prielnice în zona.R. Biologia speciei este insuficient cunoscuta. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice 1000 indivizi. Stadiul larvar durează nu mai puțin de 2 ani. conservarea și protejarea biotopilor caracteristici. Desigur exista și populații cu număr mult mai redus de indivizi. MASURI DE PROTECTIE și CONSERVARE. Adulții pot fi observați în decursul perioadei mai-iulie pe trunchiurile copacilor. Trăiește în pădurile cu esențe foioase. Mediu Research S. etc. Se dezvolta în fag și stejar. BIOLOGIE și ECOLOGIE. HABITAT.

La femele capul este puțin convex. Nr. reducerea tratamentelor cu substanțe chimice toxice în ecosistemele forestiere. brun întunecat sau negru-cafeniu cu luciu bronzat. Dimensiuni: 20-35 mm. Impactul asupra speciei este 0 . consumând putregai de Quercus. Specie nocturna sau diurna. rotund. în mlaştini. mai mult sau mai puțin triunghiular. 1014 Vertigo angustior HABITAT Preferă habitatele bogate în calcar. Imago zboară din mai pana în septembrie. BIOLOGIE și ECOLOGIE Coleoptera: Scarabaeoidea: Cetoniidae. deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere și hibernare pentru aceasta specie.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. neexistând posibilitatea de a fi întâlnită. Salix. Fagus. Larva se dezvolta în humus-ul din scorburile arborilor bătrâni rezultat în urma putrezirii lemnului. Lipsește în Marea Britanie și în tarile nordice. La masculi capul este sculptat mai puternic. cu excepția sudului Suediei. Identificarea speciei în perimetrul proiectului posibilitatea de a fi întâlnită. Pigidiul convex. pe malul lacurilor. în perimetrul propus pentru realizarea investiției nu au fost identificate plantele gazda pentru larvele acestei specii. BIOLOGIE și ECOLOGIE. În Europacentrală se găseşte în zone umede. AREAL. conservarea și protejarea biotopilor caracteristici. Mediu Research S. Impactul asupra speciei este 0 în perioada de funcționare impactul prognozat va fi 0. Europa. Protejarea arborilor bătrâni din pădurile de foioase. Corp robust. Este o specie polifaga. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice pana în etajul fagului.L. interzicerea colectării speciei de către colecționarii amatori. pe terenuri mlăştinoase. pana în Rusia europeana. Malus. Trăieşte la suprafaţa solului prin vegetaţie şi printre molozul depus pe sol.R. CONSERVARE. cu cate un tubercul deasupra inserției antenei. Durata de dezvoltare larvara – 2-3 ani. Pyrus.C. din nordul Spaniei. dar în special fag. 128 Specia nu are condiții prielnice în zona. Tibiile anterioare prevăzute cu spini pe marginile exterioare.

şi anume din: braţul Sulina la Crişan. rar de depresiune sau podiş. în "ape stagnante şi lin curgătoare. 4056 Anisus vorticulus Melcul cu cârlig Habitat. de obicei în număr de patru. permanente. Specia nu are condiții prielnice în zona. Are gura în formă de inimă.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. În România apare mai ales în zone de câmpie. în perioada de funcționare aproximativ 2 mm.L. iazuri. Nr. gropi. precum şi lacuri distrofice şi iazuri (3160). Dintele acesta o deosebeşte specia Vertigo angustior de celelalte specii de melci pitici. Se consideră că această specie trăieşte în "toată Dunărea şi sistemele lacustre ale acesteia". crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul proiectului Această specie de melc pitic are dimensiuni foarte mici. Preferă apele limpezi. Trăieşte în ape stagnante. fiind un bioindicator de 129 . dintre care unul este mai mare şi ajunge în interiorul cochiliei. bogate în vegetaţie. canale. are cochilia răsucită în dreapta. Mediu Research S. mlaştini. bogate în vegetaţie acvatică şi palustră.R. lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocharition (3150). Impactul asupra speciei este 0 în perioada de funcționare impactul prognozat va fi 0. culoarea maro-gălbui. macrofitofilă". Ape limpezi. fixată pe părţile submerse ale florei dure sau pe diferite substraturi (predominant macrofitofilă). cu linii regulate.C. dar în lucrarea despre gastropodele din sectorul românesc al Dunării semnalează specia numai pe baza citărilor din literatura de specialitate. această specie poate popula ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae sau IsoetoNanojuncetea (3130). bogate în vegetaţie. de impactul prognozat va fi 0. Dintre habitatele cuprinse în Natura 2000. în care se găsesc dinţii. neexistând posibilitatea de a fi întâlnită. dar şi ape încet curgătoare în zone de câmpie. stagnante sau lin curgătoare..

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

Nr. crt

cod

Specia

Date bio-ecologice şi etologice calitate superioară a habitatului. Ca şi celelalte planorbide este o specie hermafrodită, ovipară; poate constitui vector pentru unii viermi paraziţi. Respiră prin cavitatea paleală puternic vascularizată, dar există şi o branhie rudimentară, secundară. Habitat . Larvele trăiesc în ape curgătoare, în zonele lenitice cu fund mâlos. În România nu sunt publicate studii care să permită evaluarea mărimii populaţiilor la nivel naţional. Zboară în perioada iunie – iulie. A fost semnalata în Delta Dunării, Jiul – cursul inferior, Crișul repede – cursul inferior, Mureș - cursul inferior, Pădurea verde – Timișoara.

Identificarea speciei perimetrul proiectului

în

4045

Coenagrion ornatum

Specia nu are condiții prielnice în zona, neexistând posibilitatea de a fi întâlnită. Impactul asupra speciei este 0 în perioada de funcționare impactul prognozat va fi 0.

130

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

Tabel 18 - Descrierea Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSCI0043 COMANA identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție
Nr. crt cod 4067 Specia Echium russicum (Capul șarpelui); Date bio-ecologice şi etologice stare de conservare – C Planta erbacee bianuala, cu tulpina înaltă de 30-90 cm, neramificata, cilindrica, acoperita cu peri setiformi albi, rigizi, la baza tuberculați și cu peri scurți și moi. Ecologie. Xeromezofită, subtermofilă. Creşte prin pajişti şi tufărişuri din zona de stepă până în etajul gorunului. Romania: sporadica în Transilvania, Banat, Muntenia, Moldova și Dobrogea. Este prezentă în interiorul Parcului Natural Comana, fiind caracteristică tipului de habitat - 62C0 Stepe ponto-sarmatice. Identificarea speciei în perimetrul proiectului Specia nu a fost identificata în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate. Habitatele din perimetrul propus pentru realizarea investiției sunt puternic invadate de specii străine invazive de plante. Habitatul este puternic degradat, nefiind propice supraviețuirii speciei protejate luata în discuție. In concluzie, investiția luata în discuție nu are impact asupra acestei specii nici în perioada de realizare și nici cea de funcționare. Impactul prognozat direct sau indirect este 0. Specia nu a fost identificata în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate. Habitatele din perimetrul propus pentru realizarea

2327

Himantoglossum caprinum (Ouăle popii)

Orchidacee ce creste prin rariști și margini de păduri, tufărișuri, pajiști (Ciocarlan 2009). Răspândire generala: sudestul Europei. La noi în tara este semnalata din aproape toate provinciile istorice.
131

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

1428

Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de balta)

Trifoi cu patru foi, Trifoiaș de balta – feriga acvatica, Vegetează în lacuri, ape stagnante şi mlaştini de la şes. Substratul variază de la mâl argilos, cu puţin adaos de nisip fin, până la pietriş, acoperit pe alocuri cu un strat subţire argilos. Valoarea ph-ului solului se află în domeniul acid. Specia preferă în general staţiuni bogat luminate sau semiumbrite. Este o specie sporadică pe teritoriul României. Populaţiile acesteia sunt însă în restrângere, datorită secării sau poluării apelor stagnante care le adăpostesc. În situri în care specia fusese înregistrată anterior, aceasta nu a mai fost regăsită la verificare ulterioară. Semnalată în Judeţele: Arad (Ineu), Giurgiu (Comana, Ghimpaţi), Bihor (Salonta, Radovan), Constanţa, Dâmboviţa, Dolj (Craiova, Malu Mare), Timiş; lacurile din jurul Bucureştiului, Delta Dunării (Sulina, Sfântu-Gheorghe) etc.
132

investiției sunt puternic invadate de specii străine invazive de plante. Habitatul este puternic degradat, nefiind propice supraviețuirii speciei protejate luata în discuție. In concluzie, investiția luata în discuție nu are impact asupra acestei specii nici în perioada de realizare și nici cea de funcționare. Impactul prognozat direct sau indirect este 0. Specia nu a fost identificata în perimetrul investiției sau în imediata vecinătate. în concluzie, investiția luata în discuție nu are impact asupra acestei specii nici în perioada de realizare și nici cea de funcționare. Impactul prognozat direct sau indirect este 0.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

Inclusă în anexa I – Specii de floră strict protejate, a Convenţiei de la Berna (19.09.1979) şi prin legea 13 din 11 martie 1993, prin care România a aderat la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa; Inclusă în Lista Roşie a Plantelor Superioare din România (Oltean & al., 1994), ca specie vulnerabilă.

133

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

II.1.2. ROSPA0022 - COMANA Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0022 – COMANA din punct de vedere administrativ și conform HG 1284/2004 acoperă județul Giurgiu - Băneasa (20%), Călugăreni (33%), Comana (83%), Gostinari (17%), Greaca (2%), Hotarele (14%), Izvoarele (<1%), Mihai Bravu (66%), Prundu (18%), Singureni (18%). Aria de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA 0022 – COMANA are legătura cu - ROSCI0043 Comana fiind parte integranta din Parcul Natural Comana. II.1.2.a Suprafaţa sitului Natura:
LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele Suprafaţa sitului Latitudine' sitului N 44º 8' 24'' (ha) Longitudine E 26º10'37' 24 956.3 Regiunile administrative NUTS Numele judeţului RO032 Călărași RO034 Giurgiu 13 % 1 99 104 73 X Lungimea Altitudine (m) Min. Max. sitului Med. (km) Regiunea biogeografică Alpină Continentală Panonică Stepică Pontică

II.1.2.bTipuri de ecosisteme, habitate și speciile pentru care a fost desemnat situl: Caracteristici ale sitului: Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenţă importanţa ştiinţifică a numeroase habitate naturale (păduri şi pajişti) tipice pentru zona de câmpie sudică cu puternice caractere specifice, uneori chiar unicate, identificate într-o structură naturală apropiată de optim , alternate cu terenuri umede, agricole, aşezări rurale în care se desfăşoară activităţi economice tradiţionale. Este o zonă
134

Izolare Global C D C C C 135 . mine.L. 222 1xx Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. 243 242. de asemenea cuprinde şi numeroase specii de păsări forestiere.) N07 N09 N12 N14 N15 N15 N16 N21 N23 3 3 37 9 3 5 32 2 6 411.R. listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Bonn): 122 c) număr de specii periclitate la nivel global: 6 Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor următoare:  Ixobrychus minutus  Nycticorax nycticorax  Ardea purpurea  Ayţya nyroca  Porzana porzana  Porzana parva  Chlidonias hybridus Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC Cod Populație Rezidenta A402 Accipiter brevipes A229 Alcedo atthis Cuibărit 2-4 p 20-30 p Iernat Pasaj Sit Pop. 412 321 211 . turbării Pajişti naturale. Conform datelor avem următoarele categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 46 b) număr de alte specii migratoare.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 243 311 221. Mediu Research S. DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate Mlaştini. de pasaj pentru păsările migratoare. Conserv. stepe Culturi (teren arabil) Păşuni Alte terenuri arabile Alte terenuri arabile Păduri de foioase Vii şi livezi Alte terenuri artificiale (localităţi.C.213 231 242..

R. Cod Populație Rezidenta A089 Aquila pomarina A029 Ardea purpurea A024 Ardeola ralloides A222 Asio flammeus A060 Aythya nyroca A021 Botaurus stellaris A224 Caprimulgus europaeus A196 Chlidonias hybridus A197 Chlidonias niger A080 Circaetus gallicus A081 Circus aeruginosus A231 Coracias garrulus A122 Crex crex A238 Dendrocopos medius A429 Dendrocopos syriacus A027 Egretta alba A379 Emberiza hortulana A097 Falco vespertinus A321 Ficedula albicollis A135 Glareola pratincola A022 Ixobrychus minutus A338 Lanius collurio A339 Lanius minor A246 Lullula arborea A272 Luscinia svecica A073 Milvus migrans A019 Pelecanus onocrotalus A072 Pernis apivorus A393 Phalacrocorax pygmeus A151 Philomachus pugnax Cuibărit 6-8 p 40-50 p 20-30 p Iernat Pasaj Sit Pop. Mediu Research S. Izolare Global C B 8001000 i 10-15 i C C C C C 60008000 i 20003000 i B D C C C C C C 230400 i 40-50 p 100200 i 25-500 p 20-50 i 400-600 p 50-80 p 30-40 p 300-400 p 40-50 p 3-5 i 1-2 i 10-12 p 40-50 i 500800 i 30004000 i C D C D D B D D C C D D D C C B B C C B B 136 B B B B C B B C C C C C C C C C C B B B C B B C 50-100 p 16-20 p 40-50 p 800-1000 p 1-2 p 8-10 p 80-100 p 30-40 p 60-100 p 40-60 p B B C B B B B C C C C C C C C B C C B C C B C B B C B B C C A C C .L. Conserv.C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.

Cod A141 Pluvialis squatarola A005 Podiceps cristatus A006 Podiceps grisegena A008 Podiceps nigricollis 6. 8. 2. 3.L. Mediu Research S. Cod Populație Rezidenta A234 Picus canus A034 Platalea leucorodia A032 Plegadis falcinellus A120 Porzana parva A119 Porzana porzana A132 Recurvirostra avosetta A193 Sterna hirundo A307 Sylvia nisoria A166 Tringa glareola A030 Ciconia nigra A131 Himantopus himantopus A023 Nycticorax nycticorax A026 Egretta garzetta Cuibărit 80-100 p Iernat Pasaj 150200 i 7501000 i 100-120 p 60-80 p 12-20 p 100-150 p 100-200 p 8001000 i 1-3 p 20-60 p P P 300600 i 200300 i 300500 i 12001300 i Sit Pop. A266 Prunella modularis A372 Pyrrhula pyrrhula A118 Rallus aquaticus A318 Regulus ignicapillus A317 Regulus regulus 137 .000 de exemplare de păsări de balta. 9.R. 4.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 1. 5. 7. În perioada de migrație situl găzduiește mai mult de 20. În Formularul Standard sunt menționate speciile de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și pentru care sunt necesare observații . fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.C. Izolare Global C C D C C C C C B B B B B C C C B C B B B C C C C C B B B C C B D D C C C B C C Situl este important în perioada de migrație pentru speciile:  Himantopus himantopus  Recurvirostra avosetta  Philomachus pugnax  Tringa glareola Situl este important pentru iernat pentru rate. 10. Conserv.

11. 31.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 62. 40. 35. 81.C. 17. 54. 67. 75. 82. 68. 14. 16.R. 43. 36. 24. 47. 57. 37. 80. 53. 58. 71. 33. 15. 73. 41. 46. 19. Mediu Research S. 38. 59. 21. 45. 72. 61. 26. 20. 44. 74. 52. 56. 69. 64. 23. 34. 79. 84. 88. A336 Remiz pendulinus A249 Riparia riparia A275 Saxicola rubetra A276 Saxicola torquata A210 Streptopelia turtur A351 Sturnus vulgaris A311 Sylvia atricapilla A309 Sylvia communis A308 Sylvia curruca A004 Tachybaptus ruficollis A161 Tringa erythropus A164 Tringa nebularia A165 Tringa ochropus A163 Tringa stagnatilis A162 Tringa totanus A286 Turdus iliacus A283 Turdus merula A285 Turdus philomelos A284 Turdus pilaris A282 Turdus torquatus A287 Turdus viscivorus A232 Upupa epops A142 Vanellus vanellus A051 Anas strepera A244 Galerida cristata A298 Acrocephalus arundinaceus A296 Acrocephalus palustris A297 Acrocephalus scirpaceus A295 Acrocephalus schoenobaenus A168 Actitis hypoleucos A247 Alauda arvensis A054 Anas acuta A056 Anas clypeata A050 Anas penelope A053 Anas platyrhynchos A055 Anas querquedula A041 Anser albifrons A043 Anser anser A258 Anthus cervinus A259 Anthus spinoletta 51. 85. 86. 70. A226 Apus apus A028 Ardea cinerea A169 Arenaria interpres A221 Asio otus A059 Aythya ferina A061 Aythya fuligula A263 Bombycilla garrulus A067 Bucephala clangula A087 Buteo buteo A088 Buteo lagopus A144 Calidris alba A149 Calidris alpina A147 Calidris ferruginea A145 Calidris minuta A146 Calidris temminckii A364 Carduelis carduelis A366 Carduelis cannabina A363 Carduelis chloris A136 Charadrius dubius A137 Charadrius hiaticula A198 Chlidonias leucopterus A373 Coccothraustes coccothraustes A207 Columba oenas A113 Coturnix coturnix A208 Columba palumbus A212 Cuculus canorus A036 Cygnus olor A253 Delichon urbica A269 Erithacus rubecula A096 Falco tinnunculus A322 Ficedula hypoleuca A359 Fringilla coelebs A360 Fringilla montifringilla A153 Gallinago gallinago A123 Gallinula chloropus A130 Haematopus ostralegus A299 Hippolais icterina A251 Hirundo rustica A233 Jynx torquilla A340 Lanius excubitor 138 . 22. 63. 32. 83. 29. 90. 49. 50. 42. 48. 13. 77. 66. 28. 18. 12. 25. 60. 87. 55. 89. 30. 78.L. 39. 27. 65. 76.

120. 99. 92. 123. 101. 106. 117. 110. 105. 94.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 96. 124. 91. 122. A459 Larus cachinnans A182 Larus canus A183 Larus fuscus A150 Limicola falcinellus A156 Limosa limosa A292 Locustella luscinioides A270 Luscinia luscinia A271 Luscinia megarhynchos A152 Lymnocryptes minimus A070 Mergus merganser A069 Mergus serrator A230 Merops apiaster A262 Motacilla alba A261 Motacilla cinerea A260 Motacilla flava A319 Muscicapa striata A058 Netta rufina A160 Numenius arquata A337 Oriolus oriolus A214 Otus scops A017 Phalacrocorax carbo A273 Phoenicurus ochruros A274 Phoenicurus phoenicurus A315 Phylloscopus collybita A316 Phylloscopus trochilus A086 Accipiter nisus A052 Anas crecca A125 Fulica atra A179 Larus ridibundus A048 Tadorna tadorna A383 Miliaria calandra A099 Falco subbuteo A365 Carduelis spinus A155 Scolopax rusticola 139 . 112. 103. 119. 100. 109. 98.L. 97. 121. 116. 113. 108. 107. 118. Mediu Research S. 115. 95. 93. 104. 111. 102.C.R. 114.

Lucrările din perioada de construire nu vor afecta specia.R. menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate ROSPA0022 . II.L. dar nu excludem apariția ei pentru perioade scurte și în zona râului Argeș. Date despre prezenţa. populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP.c.2. Mediu Research S. 140 Nr. Femela are talia mai mare decât a masculului. localizarea. crt cod A402 Specia Accipiter brevipes Identificarea speciei în Relevanţa perimetrul proiectului pentru sit Specia nu a fost identificata Nu în perimetrul proiectului de investiții.COMANA Tabel 19 . iar penele subcodale albe. de talie mică. . De aceeași culoare este și coada care prezintă 6-8 benzi transversale mai întunecate. Aripile sunt mai ascuţite comparativ cu ceilalţi reprezentanţi ai genului de la noi din ţară. Are capul și partea superioară a corpului de culoare maronie..1. Impact 0 atât în perioada de construire cat și în perioada de funcționare. deoarece zona nu este propice pentru adăpost și hrana.C. Masculul adult are capul și partea superioară a corpului de culoare gri-albăstrui. maroniu-gri.Descrierea specii de păsări/habitate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 ROSPA0022 COMANA identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție Date bio-ecologice şi etologice Mărimea: 30-37 cm Categorie fenologică: oaspete de vară Descriere: este o specie de pasăre răpitoare monotipică. Pieptul şi burta sunt de culoare albă cu dungi transversale roşcatportocalii subţiri.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Număr de ponte pe an: 2 .3. în fundul tunelului spaţiul este lărgit iar cuibarul nu este căptuşit. Habitat: de-a lungul râurilor cu cursul lent. aride sau semiaride.7. Și hrana puțină care mai este devine adeseori inaccesibilă datorită lipsei de transparență a apei. Identificarea speciei perimetrul proiectului în Relevanţa pentru sit A229 Alcedo atthis Pescărușul albastru este slab reprezentat ca număr de indivizi în populație în lungul râului. Practic întregul habitat nu este favorabil acestei specii. Are obiceiul de a sta la pândă pe crengile de deasupra apei de unde se aruncă asupra prăzii care înoată. mormoloci dar şi larve de insecte acvatice.L. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Mod de cuibărire: Cuibărește în arborete sau pâlcuri de foioase bătrâne sau de vârstă medie. 141 . Număr de ouă în pontă: 5 . Categorie fenologică: sedentară. dealuri cu expunere sudică. Habitat: Preferă zonele calde. cu o afinitate față de zonele de șes și cele colinare. Se poate întâlni cu precădere în regiuni cu altitudini joase. Nr.R. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. cât și resurselor reduse de hrană din mediul acvatic. Caracteristicile cuibului: adâncimea cuibului ajunge până la 140 cm şi are un diametru de 14 – 15 cm.27 zile. Este un bun înotător.C. Acest fapt se datorează atât lipsei spațiilor accesibile pentru cuibărit. Mărimea: 18 cm. islazuri şi bălţi cu mult peşte.iulie. Perioada de cuibărit: aprilie . Hrana: peşti de talie mică. Mediu Research S. Mod de cuibărit: tuneluri săpate în malurile abrupte din apropierea apelor începând din deltă şi până la cele montane. Timp de clocire: 19 . 25 . Timp de şedere în cuib a puilor.21 zile.

R. interiorul este căptuşit cu iarbă. terenuri deschise. Categorie fenologică: oaspete de vară. Număr de ouă în pontă: 2 . uneori în tufişuri sau copaci ca şi A. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a . Timp de şedere în cuib a puilor.4 ouă de culoare alburie cu pete violacee şi brune. Categorie fenologică: oaspete de vară. fiind alcătuit din plante uscate. Mod de cuibărit: mai iunie. Mărimea: 79-98 cm. 50 . cuibul este construit din bucăţi de ramuri. uneori din crengi. Habitat: păduri de foioase din apropierea întinderilor mari de apă. Legătura ei este evidentă cu balta Comana pe valea râului fiind prezentă doar în exemplare izolate. păsări. Perioada de cuibărit: aprilie – mai.25 m. Mod de cuibărit: cuibăreşte în arborii din pădurile bătrâne şi îşi amplasează cuibul în coroanele înalte. Cursul apei natural sau regularizat nu are influență asupra prezenței speciei în zonă. batracieni dar şi insecte mari şi hoituri. iar teritoriul de vânătoare este în terenurile deschise din apropierea pădurii. Nr. în general în stufăriş. A029 Ardea purpurea Specia are o prezență sporadică în zonă și apare doar întâmplător și rareori în perioadele de cuibărit.L. Mediu Research S.68 cm. completându-l. Depune 4-5 ouă de 142 Identificarea speciei în perimetrul proiectului Acvila țipătoare mică apare în zona văii Argeșului arareori și probabil că sunt doar exemplare în pasaj. Prezența ei în pădurea Comana este legată de un posibil cuibărit deși nu a fost identificat cuibul.55 zile.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. crt cod A089 Specia Aquila pomarina Date bio-ecologice şi etologice Mărimea: 56 . reptile.40 zile. pasaj. Cuibul îl construieşte pe sol în stuf. Cuibăresc în colonii mixte pe pământ. pasaj. Puii sunt nidicoli. . frunze şi crenguţe fine. cinerea. Caracteristicile cuibului: foloseşte acelaşi cuib mai mulţi ani. înălţimea faţă de sol: 20 . Timp de clocire: 38 . Număr de ponte pe an: 1. mai ales Relevanţa pentru sit Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Hrana: mamifere. Caracteristicile cuibului: realizat din fire de trestie.

iunie. zone inundabile. 143 Specia are o prezență sporadică în zonă și apare doar întâmplător și rareori în perioadele de cuibărit. în colonii mixte cu Ardea cinerea. Habitat: lagune. bălţi. când tineretul manifestă un eratism mai accentuat. Puii sunt nidicoli. Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta. când tineretul manifestă un eratism mai accentuat.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. purpurea.. Timp de clocire: 25-28 zile. Număr de ouă în pontă: 4-5. 32 zile. pui de păsări și popândăi. Mod de cuibărit: în arbori sau tufişuri. Număr de ponte pe an: 1. pe sol. bălţi cu stuf. dar și broaște și insecte. A024 Ardeola ralloides Mărimea: 47-52 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. Timp de şedere în cuib a puilor. stuf. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în .rogoz sau crengi de salcie. Hrana: insecte. Identificarea speciei în perimetrul proiectului în timpul pasajului de toamnă. Phalacrocorax pygmaeus. Timp de şedere în cuib a puilor. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi mai ales cu insecte acvatice. mai ales în timpul pasajului de toamnă. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice culoare albastru verzuie. lacuri. Hrana: pești mici. Cloceşte numai femela.C. Caracteristicile cuibului: poate fi din trestie. râuri cu vegetaţie bogată şi deasă. Nycticorax nycticorax. pasaj. Legătura ei este evidentă cu balta Comana pe valea râului fiind prezentă doar în exemplare izolate. Cuibăresc în mai . Perioada de cuibărit: aprilie . Relevanţa pentru sit impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie.mai. A. Număr de ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare albastru verzui. larve acvatice. rareori șoareci. Cel mai mult cloceşte femela. în stufăriş sau în vegetaţia de mlaştină. 60 zile. . Habitat: lagune.R.L. Mediu Research S. Timp de clocire: 22-24 zile. Nr. Număr de ponte pe an: 1.

Specia nu a fost identificata Constituirea în perimetrul proiectului de unui curs de apă investiții. Mediu Research S. construire Impact 0 atât în perioada de Masurile de construire cat și în perioada reducere de funcționare. Descriere: Specie nordică a cărei număr fluctuează în funcţie de ciclul de înmulţire al rozătoarelor. reptile. Categorie fenologică : oaspete de iarnă. aproape fără dungi. Habitat: peisaje descoperite şi câmpii din apropierea apelor. deoarece zona nu impactului în este propice pentru adăpost perioada de și hrana. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice peștișori. Specia nu a fost identificata Constituirea în perimetrul proiectului de unui curs de apă investiții. Nr.C. Mărimea: 38 cm. șopârle. Este activ şi ziua. dar nu excludem regularizat în apariția ei pentru perioade lungul râului nu scurte și în zona râului influențează Argeș. Descriere: Masculul are spate gri.L. chiar şi pe sol. Puii sunt nidicoli. Piept foarte dungat. A222 Asio flammeus A060 Aythya nyroca Mărimea: 46 cm. mlaştini. stufării. crustacee. moluște mici. mlaştini. Categorie fenologică: oaspete de vară. viermi și ceva hrană vegetală. Femela este mai puțin 144 în Relevanţa pentru sit afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. păsărele şi mici mamifere. pasaj. abdomen mai deschis.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. bătăi de aripi mai încete. broscuțe. Mod de cuibărire: martie . pe terenuri cu vegetaţie ierboasă. dar nu albicios ca la rața cu cap negru.iulie. Este alcătuit din ierburi culcate la pământ şi crenguţe mici. În zbor pare a avea un colorit deschis. Depune 5-7 ouă de culoare albă. smârcuri. existența speciei Lucrările din perioada de Se impun masuri construire nu vor afecta de reducere a specia. Aripi mai lungi şi mai înguste decât la restul bufniţelor. Hrana: vânează noaptea cât şi ziua insecte.R. oaspete de iarnă. dar nu excludem regularizat în apariția ei pentru perioade lungul râului nu Identificarea speciei perimetrul proiectului . Cuibul este amplasat în arbori. recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie.

iunie. râul Argeș are malurile deja betonate în cea mai mare parte. Hrana: esenţial vegetală. ochiuri de apă bine adăpostite. Nr. Cuibul îl construieşte stuf sau sălcii. bazine de acumulare. seminţe. tije. rizomi de la plantele palustre. ocazional peşti şi broaşte mici. A021 Botaurus stellaris Buhaiul de baltă are puțini reprezentanți în zonă. Iarna pe lacuri. chiar și pe malul taluzat cu beton. Mod de cuibărire: mai .C. Impact 0 atât în perioada de construire cat și în perioada de funcționare. Cuibăresc în colonii 145 Identificarea speciei în perimetrul proiectului scurte și în zona râului Argeș. Picioarele și labele sunt verzi-albăstrui. Puii sunt nidifugi. Habitat: lagune.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. deseori pe mare sau în denivelările solului. moluşte. difuză. frunze.R. Mod de cuibărire: mai . bine ascuns în stufăriș. cursuri lente de râuri. Cloceşte numai femela. iar acestea găsesc cu ușurință puncte de pândă pentru procurarea hranei. bălţi. Depune 4-5 ouă de culoare albastru verzui. Mediu Research S. Aceste porțiuni sunt acum foarte restrânse ca suprafața pe râul Argeș. în porțiunile cu stuf de pe mal. În zbor. uneori în estuare. insecte acvatice de talie mică. fiind alcătuit din papură. își ține gatul tras pe spate. cel mai ușor de observat fiind în cursul dimineții atunci când realizează deplasări înspre și dinspre locurile de hrănire. În timpul pasajelor apar și exemplare răzlețe în lungul râului.iunie. însă prezintă pe obraz o pată întunecată. crustacei. În repaus stă nemișcat. Este o pasăre solitară. Descriere: Buhaiul de baltă are penajul ruginiu gălbui cu pete de culoare închisă. Mărimea: 75 cm. Cuibul îl construieşte pe lacuri mlăștinoase bogate în stufăriș. ca la speciile de stârci mici. stuf pe care îl căptuşeşte cu pene. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice caracteristică. Capul este de formă triunghiulară cu cioc puternic și frunte plată. fiind legat cu deosebire de balta Comana. lacuri.L. Depune 6-11 ouă de culoare ocru gri. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de . în zona Comana . iar bătăile de aripi sunt rapide și regulate. Relevanţa pentru sit influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie.

Hrana: peşti. În timpul pasajelor nu s-au constatat sporiri reprezentative ale numărului de exemplare. Habitat: păduri cu arbori rari şi luminişuri.R. insecte acvatice şi larvele lor. Cel mai mult cloceşte femela.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Hrana: hrana este capturată în zbor fiind compusă de regulă din insecte zburătoare crepusculare şi nocturne de talie mare (mai ales fluturi dar şi insecte cu chitină). Timp de clocire: 18 zile. crustacei.L. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi mai ales cu insecte acvatice.. Phalacrocorax pygmaeus. Mod de cuibărit: cuibăreşte la sol în păduri de foioase tinere sau bătrâne. Nycticorax nycticorax. peisaje presărate cu arbori şi boschete. . viermi. Habitat: lagune. A. Caracteristicile cuibului: cuibul este amplasat într-o adâncitură din sol acoperită cu frunze uscate. Deşi ciocul este mic. Caprimulgus europaeus Mărimea: 28 cm. deschiderea gurii poate fi de 2 . Mediu Research S. Timp de şedere în cuib a puilor. 3 cm în diametru pentru a uşura capturarea prăzilor mobile. zone inundabile.C. Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta. Nr. purpurea. 146 în Relevanţa pentru sit reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Număr de ouă în pontă: 2. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei perimetrul proiectului A224 mixte cu Ardea cinerea. bălţi cu stuf. grădini. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – Caprimulgul are o populație limitată cuibăritoare legată de habitatul creat de pădurea Comana. şerpi. Număr de ponte pe an: 1 – 2. Categorie fenologică: oaspete de vară. moluşte. parcuri. Specia nu este legată în mod direct de existența habitatelor acvatice. 16 – 18 zile. păduri tinere. Perioada de cuibărit: mai – august. broaşte.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. în mlaştini. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei A196 Chlidonias hybridus Mărimea: 24 cm. Puii sunt nidifugi. insecte acvatice şi larvele lor. căptuşit cu material fin care pluteşte la suprafaţa apei construit pe frunze de nuferi îngrămădite 147 Specia are puțini reprezentanți în zonă. Mediu Research S. Cuibăresc în colonii. acrobatic. Mod de cuibărit: Caracteristicile cuibului: este format dintr-o grămadă de trestii şi alte plante acvatice. iar la o lumină foarte puternică culoarea închisă de pe partea inferioară a corpului poate fi confundată cu efectul unei umbre.R. Hrana: peşti. fiind format din plante acvatice. Habitat: de-a lungul litoralului. pasaj. pasaj. Exemplare răzlețe apar și pe parcursul anului în mod eratic. Mărimea: 24-30 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. zona nefiind caracteristica acestei specii. în apropierea lacurilor şi a bălţilor. de unde prinde insecte. Preconizam un impact 0 în perioada de construire și un .iulie. Depune 2-3 ouă de culoare albastră verzuie cu pete mai întunecate. Cuibul îl amplasează pe frunze plutitoare. Nr. Clocesc ambii părinţi. de obicei la mică înălţime deasupra smârcurilor şi a pajiştilor. Descriere: Penajul pare de la distanţă albicios ca la chire. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. iar prezența lor este legată în mod inconstant mai ales de existența bălții Comana. Mod de cuibărire: iunie . Asemănarea cu chirighiţa neagră este imediat evidentă prin zborul agitat. Categorie fenologică : oaspete de vară. A197 Chlidonias niger Specia nu a fost identificat în zona de interes. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei perimetrul proiectului în Relevanţa pentru sit iunie. Cursul regularizat al râului este favorabil pentru exemplarele tinere care pot culege de pe suprafața apei diverse surse de hrană.L.

perioada de părinţi. Număr de ponte pe an: 1. insecte.L. reducere dar şi insecte terestre. Caracteristicile cuibului: în observațiilor noastre lungul râului nu construcția este sărăcăcioasă. peştişori. construire lacuri adânci şi întinse. Număr de ouă în pontă: 3. Nr. Perioada de cuibărit: aprilie . la 5-7 m înălțime.R. rozătoare mici și rar recomandate ar 148 . pasaj. de reducere a pe an: 1. Număr de ouă pe viitor nu ar putea apărea. câmpii mlăştinoase şi păduri. Perioada de cuibărit: mai. Hrana: insecte Masurile de şi larve acvatice. mai rar pe Specia nu a fost semnalata regularizat în creste de stâncă. Mod de cuibărire: în împădurite.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. mormoloci. broscuţe.perimetru proiectului și nici Se impun masuri iunie. Puii sunt nidicoli. broaște. Mărimea: 63-69 cm Categorie fenologică: Specia prefera zonele Constituirea oaspete de vară. Timp de clocire: 35 zile. de reducere a în pontă: 1. Număr de ponte funcționare. fiind hrăniţi cu şerpi construire şi şopârle. Timp de impactului în clocire: 14-17 zile. Hrana: reducere reptile. Habitat: preferă pante muntoase şi Masurile de înguste.C. Timp de şedere în cuib a perioada de puilor: 4 săptămâni. Habitat: litoralul mării. Clocesc ambii de hrana și adăpost. căptușită tot cu crenguțe cu frunze sau an calendaristic în existența speciei ace de conifere. unui curs de apă vârful arborilor. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice A080 Circaetus gallicus Identificarea speciei în Relevanţa perimetrul proiectului pentru sit ori pe aglomeraţii de vegetaţie plutitoare din impact 0 în perioada de Se impun masuri stuf. recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. viermi etc. 60 zile. din crenguțe întreprinse în decursul unui influențează subțiri. mlaştini. Mediu Research S. Timp de neexistând condiții prielnice impactului în şedere în cuib a puilor.

imature influențează sexual. Este o grămadă mare de beţe. tinere sau pui de cuib. Număr de ouă în pontă: 3-6. şerpi.R. Cloceşte numai femela. Timp de clocire: 31-36 zile. dar şi păsări adulte (de preferinţă lişiţe). Caracteristicile cuibului: construit pe pământ. căptuşit cu iarbă.L. Puii sunt nidicoli. peşti. Timp de şedere în cuib a 38-40 zile. Habitat: terenuri descoperite şi mlăştinoase cu mult stuf. Lipsa stufăriilor constituie o Constituirea piedică în cuibărirea speciei unui curs de apă în zonă. iar în timpul existența speciei pasajelor și a iernii. şobolani de apă. pasaj. mai ales în perioada de hrănire a puilor. pasaj. Datorită lipsei spațiilor de Constituirea cuibărit din arboretele unui curs de apă Identificarea speciei perimetrul proiectului . Nr. Consumă cu plăcere şi ouă. Se impun masuri numărul de exemplare este de reducere a sporit de către indivizi din impactului în alte populații. A231 Coracias garrulus Mărimea: 31 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. A081 Circus aeruginosus Mărimea: 48-56 cm. 149 în Relevanţa pentru sit fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. insecte mari. stuf uscat. la adăpostul stufărişului. Mod de cuibărit: în mlaştini. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice păsărele.iulie. câteodată refolosit. Din această cauză regularizat în pe timpul verii apar doar lungul râului nu exemplare eratice.C. Mod de cuibărit: mai . Perioada de cuibărit: aprilie-iunie. Categorie fenologică: oaspete de vară. perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Mediu Research S. Hrana: broaşte. oaspete de iarnă.

Hrana: insecte. Depune 4-6 ouă de culoare albă. când folosesc pentru căutarea hranei terenurile agricole. . dar și a lipsei malurilor cu scorburi. Exemplare răzlețe sunt prezente destul de frecvent mai ales în timpul pasajului de toamnă. rădăcini. Mod de cuibărit: cuibăreşte la sol în poienile umede cu iarbă înaltă. uneori foloseşte şi culturile perene cum ar fi lucerna şi trifoiul. Clocesc ambii părinţi. Categorie fenologică: oaspete de vară. A122 Crex crex Mărimea: 25 . broaște. peisaje descoperite presărate cu arbori şi arbuşti. Caracteristicile cuibului: cuibul este instalat într-o adâncitură a pământului şi este căptuşit cu ierburi sau alte resturi vegetale. Număr de ouă în pontă: 8 .C.12 ouă de culoare gălbuie cu pete gri sau roşcate. dumbrăveanca are reprezentanți puțini în zonă. fiind hrăniţi mai ales cu insecte. Perioada de cuibărit: mai – iulie. unui curs de apă datorita condițiilor specifice regularizat în de cuibărit și de hrana. Mediu Research S. Puii sunt nidicoli. crengi. lunci. terenuri agricole. melcișori.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. fiind alcătuit din fire de iarbă.R. Număr de ponte pe an: 1. mure. Nr. 150 Relevanţa pentru sit regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. uneori dude. râme.30 cm. Habitat: păduri tinere. mormoloci. șoareci.L. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Cuibul este amplasat în arbori găunoşi sau în găurile malurilor abrupte. lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de Identificarea speciei în perimetrul proiectului bătrâne.. păr şi pene. Specia nu a fost semnalata Constituirea în observațiile noastre.

Puii sunt nidifugi şi devin zburători după circa 35 de zile. înălţimea faţă de sol: 1 7 m. Număr de ouă în pontă: 4 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Categorie fenologică: sedentară. grădini. Hrana: seminţe şi uneori plante tinere. dar şi în lunci. Sursele de hrană impactului în folosite sunt oferite atât de perioada de pădure cât și de spațiile construire antropice sub forma a Masurile de diverse nevertebrate.15 zile. nevertebrate cu predilecţie larve de insecte sau chiar adulţi A238 Dendrocopos medius Mărimea: 20 cm. preferând partea superioară a arborilor.23 zile. de preferinţă în păduri de foioase sau amestec cu răşinoase. câmpii cu vegetaţie bogată şi umedă. Mediu Research S. Număr de ponte pe an: 1.20 zile. Timp de clocire: 14 . Mod de cuibărit: în scorburi. recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de Identificarea speciei perimetrul proiectului 151 . Fructe şi seminţe de pădure. Hrana: ouă. Perioada de cuibărit: aprilie – iunie. Este legată în exclusivitate Constituirea de posibilitatea construirii unui curs de apă de cuiburi săpate în regularizat în trunchiuri de arbori sau lungul râului nu pomi bătrâni.C.50 mm. larve. Puii sunt nidicoli. Cloceşte mai mult femela. diametrul scorburii: 10 – 15 cm. parcuri. 20 . Caracteristicile cuibului: diametrul intrării: 40 . Habitat: lacuri cu rogoz. În afara influențează pădurii Comana specia este existența speciei prezentă în număr mic și în Se impun masuri livezile din spațiile de reducere a antropice. adâncimea scorburii: 20 cm. Habitat: păduri de foioase ajunse la maturitate. dar și reducere a fructelor. şi adulţi de insecte însă preferă furnicile.L. 8) ouă de culoare albă.R. în Relevanţa pentru sit construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Timp de clocire: 15 . Nr. Timp de şedere în cuib a puilor.6 (max.

pasaj. Număr de ouă în pontă: 5-7 ouă de culoare albă. A027 Egretta alba Mărimea: 90 . Mod de cuibărit: în apropierea apei.118 cm. Ciocănitoarea de grădină Constituirea are o biologie relativ unui curs de apă asemănătoare cu a celorlalte regularizat în ciocănitori pestrițe. boabe. Perioada de cuibărit: aprilie . necăptuşit. perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. grădini cu vegetaţie rară.iunie. dar lungul râului nu mediul său de viață este influențează legat în exclusivitate de cel existența speciei antropic. oaspete de iarnă. viermi. parcuri. pe copaci sau în stufării. pupe şi ponte. Caracteristicile cuibului: simplu. iar în stufării din trestie uscată. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice A429 Dendrocopos syriacus Mărimea: 24 cm. Categorie fenologică: sedentară.iunie. Timp de şedere în cuib a puilor: 24 zile.L. de unui curs de apă obicei tineri eratici în regularizat în timpul pasajelor de toamnă. lungul râului nu Regularizarea cursului de influențează apă ar putea oferi spații de existența speciei Identificarea speciei perimetrul proiectului . 152 în Relevanţa pentru sit cuibărire mai – iunie. Egreta mare apare doar în Constituirea puține exemplare răzlețe. Caracteristicile cuibului: cuibul este alcătuit din crengi subţiri. Habitat: păduri tinere. Nr.R. Puii sunt nidicoli. Mod de cuibărit: în scorburi de copaci. larve. Timp de clocire: 10-14 zile.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Perioada de cuibărit: mai . Hrana: diferite insecte. Număr de ponte pe an: 1. în sezonul rece consumă şi seminţe tari.C. Din această cauză Se impun masuri prezența speciei a fost de reducere a semnalată doar în livezile impactului în diferitelor localități. Mediu Research S. Categorie fenologică: oaspete de vară.

Clocesc ambii părinţi. Habitat: arbori şi tufişuri rare.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S..iunie.5 cm. Identificarea speciei în perimetrul proiectului procurare a hranei pe malul taluzat din beton. deoarece în apropiere se afla grădinile particulare ce constituie surse de hrana. Categorie fenologică : oaspete de vară. în adâncituri mici sau mai rar în maluri. lacuri cu suprafeţe întinse şi puţin adânci. Depune 4-6 ouă de culoare gri. broaște. A379 Emberiza hortulana Mărimea: 16. Mod de cuibărire: mai . Habitat: lagune. Timp de clocire: 25-26 zile. De aproape se poate vedea cercul alb-gălbui. Hrana: seminţe. Puii sunt nidicoli. grădini sau terenuri cultivate cu pâlcuri de copaci sau tufe.păsări mici. îngust. cu puncte brune. 42 zile. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar .R. dar consumă și insecte. din jurul ochiului. fără dungi. Relevanţa pentru sit Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. căptuşit cu mult păr. Mediu Research S. Nr. Cuibul este amplasat pe sol. dacă limpezimea apei ar fi favorabilă. 153 Specia prefera zonele împădurite.C. dar ar putea apărea accidental în zona de interes. Descriere: Masculul adult se deosebește de celelalte presuri prin capul griverzui. fiind construit din plante.L. insecte. deltă. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Număr de ponte pe an: 1. Hrana: majoritatea din pești. Puii sunt nidicoli. Timp de şedere în cuib a puilor. gât galben deschis și abdomenul cărămiziu deschis.

Hrana: insecte mari prinse pe înserat. corbi sau coţofene). Categorie fenologică: oaspete de vară.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 1-2 săptămâni. Habitat: câmpii. pasaj. Clocesc ambii părinţi.R. lizierele pădurilor. A321 Ficedula albicollis Mărimea: 13 cm. Număr de ouă în pontă: 3-5 ouă de culoare albă cu pete brun roşietice. unui curs de apă Identificarea speciei perimetrul proiectului . broaşte.L. fără să adauge îmbunătăţiri. Timp de clocire: 22-23 zile.C. Muscarul gulerat cuibărește Constituirea doar în pădurea Comana. chiar şi şoareci. Vânturelul de seară este Constituirea legat în special de unui curs de apă posibilitățile de capturare a regularizat în hranei la lizierele mediului lungul râului nu forestier. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice A097 Falco vespertinus Mărimea: 30 cm. fiind hrăniţi numai cu insecte. Mediu Research S. Nr. Mod de cuibărit: foloseşte cuibul vechi sau recent abandonat de păsări (în special de ciori. Mod de cuibărit: în scorburi 154 în Relevanţa pentru sit fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Rareori Se impun masuri aceștia se abat în apropierea de reducere a localităților. Perioada de cuibărit: mai-iulie. Puii sunt nidicoli. Din această cauză influențează numărul de indivizi este existența speciei destul de redus. Categorie fenologică: oaspete de vară şi de pasaj. Timp de şedere în cuib a puilor. şopârle şi rar păsărele. construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. zonele cultivate presărate cu arbori. de unde pot impactului în captura insecte de talie mai perioada de mare aflate în zbor.

Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de . Timp de clocire: 12 . Identificarea speciei în perimetrul proiectului prezența sa fiind legată de arboretele bătrâne cu scorburi numeroase. Hrana: insecte (cu predilecţie omizi păroase. A135 Glareola pratincola Mărimea: 25-30 cm. Număr de ponte pe an: 1. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe pământ. înălţimea faţă de sol: 3 . Nr. pe locuri uscate din apropierea apei. aceștia fiind adesea reprezentanți ai unor populații mai nordice. Habitat: păduri de toate tipurile. Adesea numărul indivizilor care trec în pasaj este mult mai mare decât cel al celor care rămân să cuibărească. parcuri şi grădini luminoase. Timp de şedere în cuib a puilor. Uneori este adăpostit de un mușuroi sau de tulpina unei buruieni. numărul de exemplare este sporit de către indivizi din alte populații.10 m.C. Mediu Research S. 14 zile. fire de iarbă şi fâşii de scoarţă. 7). crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice naturale şi artificiale din pădurile de foioase şi mixte. de exemplu o urmă de copită sau o balegă veche. cu mult înainte de sosirea sa în migrație. Caracteristicile cuibului: baza este construită din frunze moarte.L.iulie. interiorul este căptuşit cu fire de păr. iar în timpul pasajelor și a iernii. Perioada de cuibărit: mai .13 zile. viespi). Număr de ponte pe an: 1. Din această cauză pe timpul verii apar doar exemplare eratice. furnici. Caracteristicile cuibului: folosește adânciturile naturale. În spațiile antropice prezența sa este limitată de faptul că scorburile existente în pomi sunt ocupate cu precădere de către vrabia de câmp. Relevanţa pentru sit regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. pe teren nisipos sau cu pietriș. Număr de ouă în pontă: 5 – 6 (max.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.iunie.R. imature sexual. În luna aprilie numărul de indivizi este mai ridicat. Număr de ouă în pontă: 3 ouă de culoare verde măslinie cu pete 155 Lipsa stufăriilor constituie o piedică în cuibărirea speciei în zonă. Perioada de cuibărit: mai . toamna consumă şi fructe suculente.

Timp de clocire: 17-18 zile. lăcuste. pe vegetaţia frântă sau plutitoare. Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de Identificarea speciei perimetrul proiectului . Nr. moluşte. În timpul lungul râului nu migrației de toamnă. Număr de ouă în pontă: 5-6 ouă de culoare albă. broscuţe. Mediu Research S. Puii sunt la început nidicoli. Habitat: lacuri şi bălţi cu malurile acoperite de păpuriş şi trestie. 30 zile. Puii sunt nidicoli. dar şi peştişori. libelule.iunie.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. lipitori. influențează exemplare răzlețe de existența speciei indivizi tineri pot fi Se impun masuri observate întâmplător în de reducere a zonele stufăriilor. Număr de ponte pe an: 1. pe crengile joase din mlaştini sau în tufişuri nu prea mari. o şopârlă sau un pui de cuib. mormoloci. fiind alcătuit din tulpini şi frunze uscate de papură şi stuf. 156 în Relevanţa pentru sit construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Mod de cuibărit: izolat.R. dar impactului în numărul acestora este mic. Hrana: în special insecte acvatice şi larve. A022 Ixobrychus minutus Mărimea: 35-38 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. perioada de iar prezența este construire inconstantă. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice negre dese. Timp de clocire: 16-19 zile. cosași.C. Timp de şedere în cuib a puilor. la înălţime mică deasupra apei. Clocesc ambii părinţi. coropişniţe). Caracteristicile cuibului: îl construieşte în stuf. uneori chiar şi câte un şoarece. Prezența stârcului pitic ca Constituirea specie cuibăritoare este unui curs de apă legată de stufăriile din zona regularizat în bălții Comana. Timp de şedere în cuib a puilor. greieri. apoi devin nidifugi. 22 zile.. terenuri nisipoase şi întinse. Habitat: mlaştini. Hrana: insecte mari (gândaci. Perioada de cuibărit: mai .L. rar în copaci. în stufării. pe pământ.

libelule). Clocește numai femela.. viespi. fluturi. Acestea sunt recomandate ar variabile în fiecare an.R. 157 în Relevanţa pentru sit cuibărire mai – iunie. frunze. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu .C. păsărele mici). Mod de cuibărit: cuib construit în tufişurile şi luminişurile din pădurile de foioase. Nr. căptuşit cu material vegetal fin sau păr. roşcate) cu pete întunecate. Are obiceiul de a-şi crea rezerve de hrană înfigând diverse animale de talie mică în ţepii unor tufe.16 zile. Mediu Research S. Habitat: terenuri degajate şi cu tufişuri multe. Categorie fenologică: oaspete de vară. în arbori sau arbuşti spinoşi. fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie.6 ouă de culoare variată (galbene. pe izlazuri. căptuşit cu pene. de-a lungul văilor largi ale râurilor montane. impactului în dar și unele vertebrate de perioada de talie mică. Caracteristicile cuibului: este construit din crenguţe. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice A338 Lanius collurio A339 Lanius minor Mărimea: 18 cm. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat în arbuştii spinoşi sau în arbori. Se impun masuri Sursele de hrană constituite de reducere a mai ales din nevertebrate. Sfrânciocul roșietic este Constituirea bine reprezentat în zonă unui curs de apă datorită faptului că regularizat în numeroasele tufărișuri din lungul râului nu spațiile agricole constituie influențează tot atâtea posibilități de existența speciei amplasare a cuibului. Număr de ponte pe an: frecvent 1. Perioada de cuibărit: mai . şoareci. lână şi puf de pasăre. rădăcini. ploşniţe. Puii sunt nidicoli. muşte. verzi. gândaci. bondari. Timp de şedere în cuib a puilor: 12 . Mărimea: 20 cm. brune. la mică înălţime faţă de sol. fâneţe sau lunci. vertebrate mici (şopârle. Număr de ouă în pontă: 5 .L. Identificarea speciei perimetrul proiectului Sfrânciocul cu frunte neagră folosește de regulă arborii de pe marginile drumurilor de pe marginile drumurilor. Hrana: diferite insecte (lăcuste. fiind construit din plante înflorite (pelin). muşchi.iunie. sunt cele care construire determină limitarea Masurile de numărului de perechi reducere cuibăritoare. Timp de clocire: 15 . Categorie fenologică: oaspete de vară.16 zile.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.

Număr de ouă în pontă: 4 . Relevanţa pentru sit influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Categorie fenologică: oaspete de vară. Hrana: insecte mari. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice lână. 158 Specia prefera zonele împădurite. presărate cu arbori şi arbuşti. interiorul este căptuşit cu păr.L. Număr de ouă în pontă: 4-5 ouă de culoare verzui albăstruie. Timp de clocire: 12 . A246 Lullula arborea Mărimea: 15 cm. cu pete brun violacee. Puii sunt nidicoli. Puii sunt nidicoli. adeseori în zonele împădurite. Habitat: peisaje descoperite. Cloceşte numai femela.C. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de . fiind hrăniţi numai cu insecte.12 zile. Perioada de cuibărit: martie – iulie. Timp de şedere în cuib a puilor. Caracteristicile cuibului: cuibul este construit din tulpiniţe subţiri de plante şi muşchi. Număr de ponte pe an: 1. 10 . Îşi face rezerve de mâncare fixându-le în spinii arbuştilor Identificarea speciei în perimetrul proiectului Regimul său alimentar relativ asemănător cu cel al sfrânciocului roșiatic determină prezența acestor specii de regulă în arii diferite unele față de celelalte.5. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat pe sol în spaţiile deschise din pădurile bătrâne de foioase sau mixte.. melcișori. Mediu Research S. pasaj. rareori pui de păsări și șoareci. uneori şi la liziere. Perioada de cuibărit: mai iulie. Specia nu a fost semnalata în observațiilor noastre întreprinse în decursul unui an calendaristic. Nr.R.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.14 zile. fire de păr. Timp de clocire: 15 zile. Număr de ponte pe an: 1 . 2 săptămâni. Timp de şedere în cuib a puilor.2.

Identificarea speciei perimetrul proiectului 159 . Puii sunt nidicoli. Perioada de cuibărit: aprilie . Habitat: câmpii întinse cu tufărişuri aflate de-a lungul lacurilor şi a fluviilor. perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. iarbă uscată. liziere. Timp de şedere în cuib a puilor: 13-14 zile. imature influențează sexual. foarte aproape de pământ. Nr. Categorie fenologică: oaspete de vară.R. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Habitat: câmpii. Hrana: insecte acvatice şi terestre. păr și mai rar pene. Mediu Research S. Lipsa stufăriilor constituie o Constituirea piedică în cuibărirea speciei unui curs de apă în zonă. Timp de clocire: 13-15 zile. Se impun masuri numărul de exemplare este de reducere a sporit de către indivizi din impactului în alte populații. Număr de ouă în pontă: 5-6 ouă de culoare alb verzuie. luminişuri.C.. iar în timpul existența speciei pasajelor și a iernii. uneori şi seminţe mici de graminee. A272 Luscinia svecica Mărimea: 14 cm.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. în Relevanţa pentru sit reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Mod de cuibărit: Cuibul este amplasat pe sol sau în vegetaţia din zonele umede. la marginea plaurului înierbat. Din această cauză regularizat în pe timpul verii apar doar lungul râului nu exemplare eratice. Hrana: insecte mici.iunie. larvele acestora. pe stratul de buruieni uscate din anii precedenţi. cu puncte roşcate şi dese. construit din tulpini de plante.L. Caracteristicile cuibului: este în formă de cupă. rădăcini și mușchi. căptușit cu iarbă fină. pe versanţii muntoşi presăraţi cu tufişuri. Număr de ponte pe an: 1-2. Cloceşte numai femela.

Relevanţa pentru sit Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. longitudinale. cu o zonă mai deschisă spre vârf. imature sexual. în stufăriș.R. lipsit de căptușeală sau cu puține fire de iarbă. constituie o piedică în cuibărirea speciei în zonă. Descriere: Are un colorit relativ uniform. Hrană: insecte. pe bancuri joase de nisip. reptile. resturi de animale găsite pe sol. perioada de cuibărit: aprilie iunie. păsări mici. oaspete de iarnă. Mediu Research S. peşti. Caracteristicile cuibului: cuibul este alcătuit din stuf. Cuibul îl construieşte în stuf sau pe plaur. fiind alcătuit din crengi. Mărimea: 140-190 cm.60 cm.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. A019 Pelecanus onocrotalus Lipsa stufăriilor și o zonelor litorale deltaice. Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Mod de cuibărire: Cuibul îl construieşte în arbori. Habitat: în terenuri deschise care alternează cu păduri tinere de foioase. Specia apare doar în perioadele de migrație de toamnă și vizitează zona atunci când populațiile de rozătoare de câmp sunt mai numeroase. pasaj. iar în timpul pasajelor și a iernii. crt cod A073 Specia Milvus migrans Date bio-ecologice şi etologice Mărimea: 55 . Depune 1-2 ouă de culoare albă pătate rarefiat cu roşu brun. Categorie fenologică: oaspete de vară. Număr de ponte pe an: 160 Identificarea speciei în perimetrul proiectului Gaia brună a fost observată de puține ori.L. căptuşit cu hârtie. Categorie fenologică: oaspete de vară. Aripa. Nr. în apropierea lacurilor şi râurilor mărginite de arbori şi în apropierea localităţilor unde caută prin gunoaie. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a . ventral este brună. Din această cauză pe timpul verii apar doar exemplare eratice. săpat în pământ.C. în rest fiind brun. micromamifere. Puii sunt nidicoli. cu striuri înguste. Coada în zbor este uşor bifurcată. bucăţi de pânză şi piele. pasaj. Capul este mai deschis. Perioada de cuibărit: aprilie-mai.

50 cm. Habitat: păduri de foioase. Număr de ouă în pontă: 1 . lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în . pătate cu brun roşcat. Hrana: viermi (râme). Clocesc ambii părinţi.L. apoi devin nidifugi. Număr de ponte pe an: 1.55 zile. Timp de clocire: 29 . Categorie fenologică: oaspete de vară şi de pasaj. pui de păsări. cu totul întâmplător broaște. raci.3 ouă de culoare albă. înălţimea faţă de sol: circa 10 m. poieni. Constituirea Nu cuibărește în zonă unui curs de apă deoarece sursele de hrană regularizat în accesibile sunt reduse.35 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 40 . Număr de ouă în pontă: 1 . crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul proiectului 1. Mediu Research S. Puii în alte populații.3 ouă de culoare numărul de exemplare este alb gălbuie. prima parte sunt nidicoli.R.C. larve şi adulţi de insecte (cu predilecţie pentru 161 Relevanţa pentru sit impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. uneori foloseşte cuiburile părăsite de cioara de semănătură sau grivă. Mod de cuibărit: cuibăreşte în păduri bătrâne dar şi în liziere. litoral. Puii sunt nidicoli.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. șobolani. Nr. Viespar nu apare în zonă. A072 Pernis apivorus Mărimea: 45 . Habitat: deltă. hrăniţi cu larve de insecte (în special de himenoptere). Caracteristicile cuibului: materialul folosit pentru construcţie este alcătuit din crenguţe uscate.30 zile. Hrana: exclusiv pești. lacuri şi bălţi cu adâncime mică. Perioada de cuibărit: mai – august. Timp sporit de către indivizi din de ședere în cuib a puilor: 10 săptămâni. Timp de clocire: 28 .

rar pe pământ. Regularizarea construire râului oferă condiții Masurile de favorabile de adăpost. rareori lipitori. A393 Phalacrocorax pygmeus A151 Philomachus pugnax Mărimea: 25-35 cm. Habitat: deltă. lacuri. Nycticorax nycticorax. În timpul împerecherii. în răchitiș. lagune. Cormoranul mic apare Constituirea sporadic în zonă. purpurea. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi sunt nidicoli. iar existența speciei indivizii care apar sunt de Se impun masuri obicei imaturi. fiind căptuşit cu material mai fin. Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta.L. Timp de clocire: 27-30 zile. viespi şi albine). Nu rămân de reducere a mult timp în zonă deoarece impactului în sursele de hrană accesibilă perioada de sunt reduse. Caracteristicile cuibului: este construit cu precădere din stuf. bălţi şi zone inundabile cu arbori. influențează Nu cuibărește în zonă. dar și reducere de hrănire în zonele cu apă recomandate ar profundă.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Timp de şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni. Număr de ponte pe an: 1. habitatul preferat lungul râului nu fiind cel al bălții Comana.R. dar şi din crenguţe şi ramuri. Categorie fenologică: pasaj. Mod de cuibărit: în copaci. A. Hrana: exclusiv peşti. Mediu Research S. în stoluri unui curs de apă mici sau chiar exemplare regularizat în răzlețe. Cuibăreşte în colonii mixte cu Ardea cinerea. fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Număr de ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare albă. Mărimea: 48-52 cm. rar fructe. lungul râului nu Identificarea speciei perimetrul proiectului . Descriere: Coloritul este cafeniu cu pete mai închise. Bătăușul apare în zonele Constituirea litorale ale cursului de apă unui curs de apă doar în perioadele de pasaj regularizat în de primăvară și de toamnă. masculii prezintă gulere mari și 162 în Relevanţa pentru sit afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Perioada de cuibărit: aprilie iunie.reptile. Nr. Ardeola ralloides. rar oaspete de iarnă. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice bondari.C. Categorie fenologică: oaspete de vară. mamifere mici.

18 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 24 . moluşte. foarte variat colorate: albe. Identificarea speciei în perimetrul proiectului Stolurile sunt variabile ca mărime și nu rămân în zonă mult timp datorită faptului că resursele de hrană sunt limitate. Mediu Research S. Habitat: malurile lacurilor.C. zebrate pe fond maro. câmpii. Hrana: viermi.R.5 m. Timp de clocire: 17 .6 (max. mai ales toamna. A234 Picus canus Mărimea: 27 cm. Habitat: păduri mixte şi de 163 Specia prefera zonele împădurite. când le culeg din câmp. brune. adâncimea scorburii: 25 . 10) ouă de culoare albă.25 zile. înălţimea faţă de sol: 3 . Relevanţa pentru sit influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. galben. portocaliu. mlaştini. Specia nu a fost semnalata în observațiilor noastre întreprinse în decursul unui an calendaristic.30 cm. Categorie fenologică: sedentar. Puii sunt nidicoli. diametrul scorburii: 12 15 cm. Mod de cuibărit: în scorburile din arborii situaţi în pădurile de foioase sau mixte bătrâne (peste 100 ani). Perioada de cuibărit: mai – iulie. Caracteristicile cuibului: diametrul intrării: 60 mm.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Număr de ouă în pontă: 5 . insecte (gândaci) dar şi alge. negru. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice smocuri în dreptul urechilor. negre. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. crustacei. Nr. Număr de ponte pe an: 1.L. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de . seminţe (în special mei). viermi. ocazional pe litoral.

iar în timpul existența speciei pasajelor și a iernii. crustacei. adesea furnici. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de culoare albă cu pete mici roşcate.C. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice foioase. cuiburile din trestie au 25-30 cm înălțime. Aceste ciocănitori au obiceiul de a consuma furnici scormonind furnicarele. Nr.L.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.iunie. Perioada de cuibărit: mai . A034 Platalea leucorodia în Relevanţa pentru sit reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. larve şi pupe de insecte. Lipsa stufăriilor constituie o Constituirea piedică în cuibărirea speciei unui curs de apă în zonă. Identificarea speciei perimetrul proiectului 164 . Mod de cuibărit: cuibărește în stufăriș sau în tufișurile joase. imature influențează sexual. versanţi muntoşi împăduriţi. Timp de şedere în cuib a puilor. broaşte. 4 săptămâni. Hrana: moluşte. Mărimea: 86 . perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. vegetația din jur fiind călcată în picioare. mici peşti (ţipari). Din această cauză regularizat în pe timpul verii apar doar lungul râului nu exemplare eratice. ape puţin adânci. terenuri descoperite presărate cu arbori şi arbuşti. Se impun masuri numărul de exemplare este de reducere a sporit de către indivizi din impactului în alte populații. uneori în arborii bătrâni. Cuibăresc în colonii.R. Număr de ponte pe an: 1. pasaj. Hrana: ouă. mlaştini cu mult stuf la liziera pădurilor. Puii sunt nidicoli. resturi de plante uscate. Clocesc ambii părinţi.100 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. larve şi insecte acvatice. Caracteristicile cuibului: este construit ca o platforma din trestie. Habitat: lagune. Timp de clocire: 21 zile. Mediu Research S. Rar fructe şi seminţe.

Mod de cuibărire: Cuibul îl construieşte pe sol în stuf. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a . A120 Porzana parva Mărimea: 19 cm. numărul de exemplare este sporit de către indivizi din alte populații. Din această cauză pe timpul verii apar doar exemplare eratice. căptuşit cu fire de stuf verde. Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe sol în desişurile de trestie. Număr de ouă în pontă: 3-5 ouă de culoare albastru verzuie.C. iar în timpul pasajelor și a iernii. Femela este crem-roşcată dedesubt şi are roşu la baza ciocului.R. Mediu Research S. Timp de şedere în cuib a puilor: 2 săptămâni. mlaştini şi terenuri noroioase. Habitat: bălţi. Număr de ponte pe an: 1. fără însă a cuibării. peștișori. Perioada de cuibărit: mai .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Timp de clocire: 21 zile. Nr. mai rar plante acvatice. pe tufişuri sau pe copaci ce cresc în apă. Egretta garzetta sau Phalacrocorax pygmaeus. Din această cauză pe timpul verii apar doar exemplare eratice. iar în timpul pasajelor și a iernii. Identificarea speciei în perimetrul proiectului Țigănușul a fost semnalat în zonă. numărul de exemplare este Relevanţa pentru sit Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardeola ralloides. Lipsa stufăriilor constituie o piedică în cuibărirea speciei în zonă.. tritoni. Caracteristicile cuibului: cuibul mic este construit din fire de stuf. pasaj. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi în special cu lipitori. Noaptea cloceşte masculul iar ziua femela. Hrana: lipitori.L. crt cod A032 Specia Plegadis falcinellus Date bio-ecologice şi etologice Mărimea: 56 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. fiind alcătuit din frunze de trestie uscată. imature sexual.iunie. imature sexual. 165 Lipsa stufăriilor constituie o piedică în cuibărirea speciei în zonă. Descriere: Masculul se deosebeşte de cresteţul mic prin dungi mai puţin pronunţate pe laturile corpului şi prin pata roşie de la baza ciocului. melci. Nycticorax nyctiorax. iar pe copaci din crengi.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

Nr. crt

cod

Specia

Date bio-ecologice şi etologice

A119

Porzana porzana

Identificarea speciei în Relevanţa perimetrul proiectului pentru sit Perioada de cuibărit: mai - iunie. Depune 8 ouă sporit de către indivizi din impactului în de culoare gălbui cenuşie cu pete roşii. Cloceşte alte populații. perioada de mai mult femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: construire mlaştini, bălţi cu stufăriş şi islazuri cu vegetaţie Masurile de abundentă. Hrana: viermi, moluşte, mici reducere crustacei, insecte şi larvelor lor, peşti şi broaşte recomandate ar mici, mormoloci, plante acvatice. fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Mărimea: 23 cm. Categorie fenologică: oaspete Crestețul pestriț este Constituirea de vară, pasaj. Descriere: Foarte greu vizibil. dependent de existența unui curs de apă Se aseamănă cu cristelul de baltă în obiceiuri. stufăriilor umede cu regularizat în Flancuri barate cafeniu și crem. Cioc destul de predilecție în balta Comana. lungul râului nu scurt. Mod de cuibărire: Cuibul îl construieşte Numărul de perechi influențează pe sol, în stuf, fiind alcătuit din frunze de cuibăritoare este destul de existența speciei papură şi stuf uscate, dar şi proaspete. Perioada mic și nu în fiecare an, Se impun masuri de cuibărit: mai - iunie. Depune 8-12 ouă de deoarece sursele de hrană de reducere a culoare ocru gri cu pete foarte mici brune. Are accesibile sunt reduse. impactului în chiar şi două ponte pe an. Cloceşte mai mult Specia părăsește zona perioada de femela. Puii sunt nidifugi. Habitat: islazuri cu imediat ce puii au și ei construire vegetaţie deasă, mlaştini, bălţi. Hrana: viermi, penajul complet, ca de Masurile de moluşte, insecte şi larvelor lor, mici peşti, adult. reducere mormoloci, plante acvatice. recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în
166

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

Nr. crt

cod

Specia

Date bio-ecologice şi etologice

A132

Recurvirostra avosetta

Mărimea: 43 cm Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Descriere: Masculul execută parada nupţială. Mod de cuibărit: pe maluri, în lagune cu apă sărată sau semisărată, pe insule plane, pe bancuri de nisip sau nămol, pe pășuni, uneori în vegetație sau pe sol cu scoici. Uneori cuiburile dese formează adevărate colonii. Caracteristicile cuibului: are formă plată, cu puțin material vegetal uscat, fără căptușeală. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de culoare ocru gri, pătate cu cenuşiu şi brun. Timp de clocire: 22-24 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni. Puii sunt nidicoli. Habitat: lagune şi golfuri adăpostite, lacuri puţin adânci de-a lungul litoralului mării. Hrana: viermi, moluşte, crustacei mici, insecte acvatice şi larvele lor (ploşniţe, ţânţari, muşte), peşti mici, plante acvatice de suprafaţă. Mărimea: 38-40 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. Cuibul este amplasat pe insule de vegetaţie uscată, plaje de nisip..
167

A193

Sterna hirundo

în Relevanţa pentru sit afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Lipsa stufăriilor, a Constituirea bancurilor de pământ, unui curs de apă constituie o piedică în regularizat în cuibărirea speciei în zonă. lungul râului nu Din această cauză pe timpul influențează verii apar doar exemplare existența speciei eratice, imature sexual, iar Se impun masuri în timpul pasajelor și a de reducere a iernii, numărul de impactului în exemplare este sporit de perioada de către indivizi din alte construire populații. Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Chira de baltă nu cuibărește Constituirea în zonă deoarece nu există unui curs de apă habitate favorabile. Indivizii regularizat în prezenți uneori pe tot lungul râului nu Identificarea speciei perimetrul proiectului

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

Nr. crt

cod

Specia

Date bio-ecologice şi etologice Caracteristicile cuibului: este o adâncitură aproape plană, necăptuşit sau căptuşit sărăcăcios cu materiale vegetale din vecinătate, precum şi cu câteva pene. Perioada de cuibărit: mai - iulie. Număr de ponte pe an: 1-2. Număr de ouă în pontă: 2-3 ouă de culoare galben verzuie cu pete cenuşii sau brune. Timp de clocire: 20-33 zile. Cloceşte numai femela. Timp de şedere în cuib a puilor: 28 zile. Puii sunt nidifugi. Habitat: de-a lungul litoralului, pe lacuri cu suprafeţe întinse, terenuri noroioase. Hrana: viermi, crustacei, insecte (în special libelule), peşti.

Identificarea speciei în perimetrul proiectului parcursul anului sunt de regulă imaturi care valorifică toate resturile alimentare din lungul apelor, de pe câmp, sau chiar din zonele cu gunoaie.

A307

Sylvia nisoria

Mărimea: 15.5 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară. Descriere: Adultul are dedesubt striuri fine, transversale și ochi galben deschis, dungile nu sunt întotdeauna ușor de văzut în teren. Două dungi albicioase peste aripă, coadă destul de lungă. Mod de cuibărire: Cuibul este amplasat în mărăcinişuri şi tufişuri dese, fiind construit din ierburi uscate, căptuşit cu mult păr de cal. Cuibărește adesea în aceleași terenuri cu sfrânciocul roșiatic. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Depune 4-5 ouă de culoare gălbui cenuşie, pătate cu cenuşiu violet. Puii
168

Specia este caracteristica de zone împădurite cu vegetație înaltă. în zona de interes a proiectului nu a fost semnalata.

Relevanţa pentru sit influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

Nr. crt

cod

Specia

Date bio-ecologice şi etologice sunt nidicoli. Habitat: terenuri deschise presărate cu ierburi, mărăcinişuri sau la liziera pădurilor şi în luminişuri. Hrana: diferite insecte. Toamna consumă şi fructe mici.

A166

Tringa glareola

Mărimea: 22 cm. Categorie fenologică: pasaj. Descriere: Spatele este maro-cafeniu, împestriţat puternic cu pete de culoare deschisă.. Este numeros în pasaj pe malurile mlăştinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar, ocazional în stoluri mici. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. Habitat: râuri, bălţi, mlaştini, zone inundabile. Hrana: moluşte şi crustacei mici, insecte şi larvele lor.

în Relevanţa pentru sit reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Fluierarul de mlaștină apare Constituirea în mod neregulat în unui curs de apă exemplare izolate, de obicei regularizat în în apropierea luciului de lungul râului nu apă. Nu rămâne mult timp influențează în zonă datorită cantităților existența speciei reduse de hrană. Taluzele Se impun masuri betonate din zona de de reducere a regularizare pot constitui impactului în spații favorabile pentru perioada de deplasarea speciei în construire căutarea hranei constituite Masurile de din nevertebrate de reducere suprafață. recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Identificarea speciei perimetrul proiectului

169

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

Nr. crt

cod A030

Specia Ciconia nigra

Date bio-ecologice şi etologice Mărimea: 96 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: în copaci înalţi din pădurile bătrâne. Caracteristicile cuibului: cuibul este refolosit anual şi prin adăugare de materiale ajunge la 129 cm diametru şi este alcătuit din crengi, interiorul este căptuşit cu iarbă şi muşchi; înălţimea faţă de sol: 25 - 30 m. Perioada de cuibărit: aprilie – iulie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3 -. 5. Timp de clocire: 30 - 35 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. 60 - 70 zile. Habitat: lacuri, bălţi şi mlaştini înconjurate de păduri. Hrana: peşti de talie mică, broaşte, reptile, insecte mari, moluşte sau chiar micromamifere.

Identificarea speciei în perimetrul proiectului Barza neagră apare în mod neregulat în exemplare izolate, de obicei în apropierea luciului de apă. Nu rămâne mult timp în zonă datorită cantităților reduse de hrană. Taluzele betonate din zona de regularizare pot constitui spații favorabile pentru deplasarea speciei în căutarea hranei constituite din nevertebrate de suprafață.

A131

Himantopus himantopus

Mărimea: 38-44 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. Mod de cuibărit: pe malurile nămoloase ale lacurilor semisecate și în apele de inundație, așezat pe mănunchiuri de plante sau perne de plante în apă puțin adâncă sau pe movile de nămol de pe mal. Caracteristicile cuibului: are formă de covată plană, subțire în locurile uscate și mult stratificat în cele umede,
170

Piciorongul nu a fost semnalat în zonă. Datorită malurilor degradate, nu sunt condiții specifice de hrană sau de cuibărire a acestei specii.

Relevanţa pentru sit Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

Nr. crt

cod

Specia

Date bio-ecologice şi etologice fiind alcătuit din plante uscate. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare măslinie roşcată cu pete întunecate.. Timp de clocire: 25-26 zile. Timp de şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. Puii sunt nidifugi. Habitat: lacuri cu nămol lipsite de vegetaţie, mlaştini şi lagune descoperite. Hrana: insecte acvatice, larve, moluște mici, crustacee mici, mormoloci, peștișori. Mărimea: 61 cm. Categorie fenologică: oaspete de vară, pasaj. Mod de cuibărit: cuibul îl construieşte în arbori sau stuf, fiind alcătuit din crengi, fire de trestie şi alt material vegetal, dispus radial. Perioada de cuibărit: mai - iunie. Număr de ponte pe an: 1. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare verzui albăstruie. Timp de clocire: 20 zile. Cloceşte numai femela. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardea cinerea, A. purpurea, Ardeola ralloides, Phalacrocorax pygmaeus, Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta. Timp de şedere în cuib a puilor: 7-8 săptămâni. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi cu peşti mici, broscuţe şi insecte acvatice. Habitat: lacuri şi bălţi cu vegetaţie bogată. În timpul zilei stă cocoţat pe un arbore,
171

A023

Nycticorax nycticorax

în Relevanţa pentru sit impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Stârcul de noapte nu a fost Constituirea semnalat în zonă. Datorită unui curs de apă malurilor degradate, nu sunt regularizat în condiții specifice de hrană lungul râului nu sau de cuibărire a acestei influențează specii. existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în Identificarea speciei perimetrul proiectului

broaşte. Phalacrocorax pygmaeus. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardea purpurea. Hrana: pești. insecte acvatice. Mărimea: 56 . Identificarea speciei perimetrul proiectului 172 . Mediu Research S.R. fiind alcătuit din plante uscate. lacuri cu suprafeţe întinse dar nu prea adânci.63 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. Timp de şedere în cuib a puilor. Egreta mică a fost Constituirea semnalată în apropierea unui curs de apă malurilor în căutarea regularizat în surselor de hrană. mici mamifere (şoareci).iunie. crt cod Specia Date bio-ecologice şi etologice arbust sau pe crengi uscate deasupra apei. lipitori. crustacee mici. Habitat: fluvii. Nr. mormoloci. Număr de ponte pe an: 1. Ardeola ralloides. Puii sunt nidicoli. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Zona nu lungul râului nu oferă condiții de adăpost influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Hrana: peşti mici. insecte acvatice. deltă. terenuri cu tufişuri şi ape. 41 zile. moluște. A026 Egretta garzetta în Relevanţa pentru sit afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Nycticorax nycticorax. Timp de clocire: 20-24 zile.C. Clocesc ambii părinţi. broaște. Cuibul îl construieşte în arbori sau stuf.L. Mod de cuibărit: aprilie .

Situl propus cuprinde atât porțiunea de Dunăre cuprinsă între CăscioareleChirnogi. Bieful “0” este cuprins între:  fluviul Dunărea la km “0” .R. sitului Med. In acest sit propus se afla doua sisteme de desecare.zona port Olteniţa – lucrările de amenajare a portului se vor executa în aria protejată ROSPA0038  nodul hidrotehnic NH1 Olteniţa şi are o lungime totală de 2.2 km construit în 1967.1.475km construit în 1932. II.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.a Suprafaţa sitului Natura: LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului Suprafaţa Longitudine sitului N 44º 3' 47'' (ha) Latitudine 173 Lungimea Altitudine (m) Min. O parte din diguri au suferit modificări datorita construcției canalului Dunăre-București.282 km – lucrările se vor executa în afara ariei protejate ROSPA0038 II. Max. Dunarica și Greaca. se afla pe Dunăre între km 451 și km 430. 40-50 zile pe an.1. Este apărată de inundații prin: digul longitudinal Dunăre cu o lungime 19. digul Remu-Argeș mal drept cu o lungime de 4.3. gârlițe. digul de compartimentare (dig nord Chirnogi) cu o lungime de 2. apa staționând pe o perioada mai lunga . chirighițe etc. De foarte multe ori când nivelul Dunării este ridicat terenurile agricole propuse în sit sunt inundate. digul de compartimentare(dig vechi Chirnogi) cu o lungime de 12. egrete. Evacuarea apei din incinta se face prin cele doua stații de pompare menționate.500km construit în 1967. printre acestea se numără gâște. stârci. ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA Situl ROSPA0038 Dunăre-Oltenița.L.C.7km construit în 1932. Mediu Research S. (km) Regiunea biogeografică Alpină Continentală Panonică Stepică Pontică .Oltenița cât și teren agricol ce face parte din incinta îndiguită GreacaArges-Chirnogi. Datorita acestui aspect de zona umeda caracteristica luncii Dunării arealul este tranzitat de numeroase specii avifaunistice.3. chire.

listate în anexele Convenției asupra speciilor migratoare (Bonn): 61 c) număr de specii periclitate la nivel global: 4 Situl este important pentru populațiile cuibăritoare ale speciilor următoare:  Aythya nyroca  Ciconia nigra  Himantopus himantopus  Ixobrychus minutus Situl este important în perioada de migrație pentru speciile:  Aythya nyroca  Ardeola ralloides  Phalacrocorax pygmaeus  Platalea leucorodia  Ciconia ciconia 174 . 512 Râuri.9 6. E 26º 28' 48'' 6022 ha 2.b.L.C. Mediu Research S.1 X II.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.213 Culturi (teren arabil) N14 3 231 Păşuni N16 18 311 Păduri de foioase Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate.5 Regiunile administrative NUTS Numele judeţului RO032 Călărași RO034 Giurgiu 1 31 15 % 93.3.R. Conform datelor avem următoarele categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 28 b) număr de alte specii migratoare.1. stepe N12 60 211 . lacuri N09 2 321 Pajişti naturale. Tipuri de ecosisteme/ habitate și speciile pentru care a fost desemnat situl Conform Formularului Standard Natura 2000 Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N06 17 511.

Mediu Research S. sterilitate).  Egretta alba  Egretta garzetta SOR: Sit desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1.R. Datorita faptului ca situl cuprinde o mare parte din suprafețele agricole la care se utilizează îngrășăminte chimice și pesticide. Conserv. C2. pot exista riscul apariției unor modificări în rândul păsărilor(paralizie. C6. Tabel 20 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Cod Specie Populaţie Iernat Pasaj Sit Pop. Un potențial risc în reprezintă poluarea apei din râul Argeș(grupa IIIIV.C. Rezidentă Izolare Global Cuibărit 800-1000 i C B C A024 Ardeola ralloides 25-30 p 130-240 i C B C A060 Aythya nyroca RC D B C A021 Botaurus stellaris R D B C A138 Charadrius alexandrinus RC D B C A196 Chlidonias hybridus RC D B C A197 Chlidonias niger 43-46 p 1300-1500 i D B C A031 Ciconia ciconia 24-33 p B B C A030 Ciconia nigra 8-11 p D B C A081 Circus aeruginosus 160-180 i D B C A027 Egretta alba 300-400 i D B C A026 Egretta garzetta 40-50 i D B C A131 Himantopus himantopus 22-24 p 40-50 p RC D B C A022 Ixobrychus minutus RC D B C A068 Mergus albellus 2-4 i D B C A073 Milvus migrans RC D B C A023 Nycticorax nycticorax R B B C A020 Pelecanus crispus 120-150 i C B C A393 Phalacrocorax pygmeus RC D B C A151 Philomachus pugnax 120-140 i D B C A034 Platalea leucorodia A032 Plegadis falcinellus 20-80i D R D B C A119 Porzana porzana 175 B B B B B B B B B B B B B B B B A B B B B . Tip de proprietate:  Proprietate de stat 100%.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.L.amoniu și azot).

Rezidentă Izolare Global Cuibărit 8-12 p 20-40 i D B C A132 Recurvirostra avosetta RC D B C A195 Sterna albifrons RC D B C A193 Sterna hirundo RC D B C A166 Tringa glareola A030 Ciconia nigra 20-30i C B C B B B B B Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC A244 Galerida cristata A028 Ardea cinerea A059 Aythya ferina A061 Aythya fuligula A087 Buteo buteo A149 Calidris alpina A366 Carduelis cannabina A364 Carduelis carduelis A363 Carduelis chloris A212 Cuculus canorus A036 Cygnus olor A253 Delichon urbica A269 Erithacus rubecula A359 Fringilla coelebs A125 Fulica atra A086 Accipiter nisus A298 Acrocephalus arundinaceus A296 Acrocephalus palustris A297 Acrocephalus scirpaceus A295 Acrocephalus schoenobaenus A247 Alauda arvensis A054 Anas acuta A056 Anas clypeata A052 Anas crecca A050 Anas penelope A055 Anas querquedula A051 Anas strepera A041 Anser albifrons A123 Gallinula chloropus A251 Hirundo rustica A459 Larus cachinnans A179 Larus ridibundus A156 Limosa limosa A292 Locustella luscinioides A271 Luscinia megarhynchos A230 Merops apiaster A383 Miliaria calandra A262 Motacilla alba A260 Motacilla flava A319 Muscicapa striata A160 Numenius arquata A337 Oriolus oriolus A017 Phalacrocorax carbo A273 Phoenicurus ochruros A315 Phylloscopus collybita A316 Phylloscopus trochilus A005 Podiceps cristatus A118 Rallus aquaticus 176 .C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.R. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Cod Specie Populaţie Iernat Pasaj Sit Pop.L. Conserv. Mediu Research S.

A336 Remiz pendulinus A249 Riparia riparia A275 Saxicola rubetra A276 Saxicola torquata A351 Sturnus vulgaris A004 Tachybaptus ruficollis A048 Tadorna tadorna A162 Tringa totanus A283 Turdus merula A285 Turdus philomelos A232 Upupa epops A053 Anas platyrhynchos 177 .R.C.L. Mediu Research S.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.

Mediu Research S. Caracteristicile cuibului: poate fi din trestie.1. stuf.c. populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a PP. Cel mai mult cloceşte femela. A024 Specia Ardeola ralloides Date bio-ecologice şi etologice Mărimea: 47-52 cm Categorie fenologică: oaspete de vară.. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate.C. Nycticorax nycticorax.. în colonii mixte cu Ardea cinerea. Timp de clocire: 22-24 zile. menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA Tabel 21 . 32 zile. zona fiind degradată. Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta. Număr de ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare albastru verzui. Preconizam un impact 178 Relevanţa pentru sit Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se . în stufăriş sau în vegetaţia de mlaştină. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. A. Cuibăresc în mai iunie. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. cod crt 1.R.L.Olteniţa: identificarea acestora în perimetrul proiectului de investiţii şi relevanta acestora pentru aria de protecție Nr.ROSPA0038 Dunăre .Descrierea specii de păsări/habitate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE menționate în FORMULARUL STANDARD – SIT NATURA 2000 . Identificarea speciei în perimetrul proiectului Specia nu a fost identificat în zona de interes. Număr de ponte pe an: 1.rogoz sau crengi de salcie.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. localizarea. Phalacrocorax pygmaeus. dar nu excludem apariția acesteia în perioadele de toamna. Mod de cuibărit: în arbori sau tufişuri.3. pe sol. II. Date despre prezenţa. Timp de şedere în cuib a puilor. purpurea. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi mai ales cu insecte acvatice. pasaj.

larve acvatice. zona fiind reducere semințe. zone inundabile. În zbor. ca râului.timpul pasajelor apar și regularizat în albăstrui. Descriere: Buhaiul de baltă Buhaiul de baltă are puțini Constituirea unui are penajul ruginiu gălbui cu pete de culoare reprezentanți în zonă. căptușit lucrări deja au fost realizate. Categorie fenologică: Specia nu a fost identificat în Constituirea unui oaspete de vară. Număr de ponte pe an: 1. ocazional iernează şi la noi zona de interes.R. moluște mici. de cuibărire mai viermi și ceva hrană vegetală. Număr de ouă în afara ariei protejate. nesemnificativ în perioada de desfășoare în Hrana: insecte. perioada de funcționare. existența speciei bogat cu puf și pene. A021 Botaurus stellaris Identificarea speciei în Relevanţa perimetrul proiectului pentru sit Habitat: lagune.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. următoarele faze de lucrări ( impactului în Timp de şedere în cuib a puilor. Mod de cuibărit: la excludem apariția acesteia în regularizat în marginea apei. 50-60 zile. Mediu Research S. își ține gatul tras pe spate. larve. iar acestea găsesc cu influențează 179 . insecte. dar nu curs de apă pe apele neîngheţate. de cuibărire mai – iunie. peștișori. – iunie. În curs de apă închisă. amenajarea portului Oltenița) perioada de Habitat: lacuri. Nr. se desfășoară pe o suprafață construire ochiuri de apă bine adăpostite. nesemnificativ în perioada de desfășoare în construire și un impact 0 în afara perioadelor perioada de funcționare. degradată. Picioarele și labele sunt verzi. broscuțe. în desișurile de stuf. construire și un impact 0 în afara perioadelor broscuțe. mlaştini cu vegetaţie bogată. șopârle. Hrana: mai din arie unde nu sunt condiții Masurile de mult vegetală vara: plante acvatice. perioadele de toamna. recomandate ar fi moluște. Având lungul râului nu Caracteristicile cuibului: cuibul este construit în vedere ca o parte din influențează din plante din imediata vecinătate. Mărimea: 38-42 cm.L.C. bălţi cu stuf. specifice. A060 Aythya nyroca 3. lintiță. iar de reducere a în pontă: 7-11. viermi. Perioada de cuibărit: lucrările la NH1 se desfășoară Se impun masuri mai. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice 2. rădăcini și animală iarna: crustacee. crustacee. Mărimea: 75 cm. exemplare răzlețe în lungul lungul râului nu iar bătăile de aripi sunt rapide și regulate. Preconizam un impact ca lucrările sa se peștișori. Timp de clocire: 25-27 zile.

iunie. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice la speciile de stârci mici. Ciocul şi 4. iar ciocul destul de puternic. purpurea. Mod de cuibărire: mai . de culoare albă. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardea cinerea. Mărimea: 16 cm.L. Nr. Pe aripă prezintă o dungă foarte îngustă de culoare albă. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în . iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. şerpi. Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta. Phalacrocorax pygmaeus. ventral. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. rar oaspete de iarnă. zona nefiind caracteristica acestei specii. Depune 4-5 ouă de culoare albastru verzui.R. Cuibul îl construieşte stuf sau sălcii. insecte acvatice şi larvele lor. Capul este proporțional mare. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. Specia nu a fost identificat în zona de interes. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. moluşte. broaşte. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. zona fiind degradată. În repaus stă nemișcat. Mediu Research S.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Masculul prezintă pe creștet și pe gât două pete negre. bălţi cu stuf. A138 Charadrius alexandrinus Identificarea speciei în perimetrul proiectului ușurință puncte de pândă pentru procurarea hranei.C. Descriere: Pasarea are alură zveltă. Este o pasăre solitară. cel mai ușor de observat fiind în cursul dimineții atunci când realizează deplasări înspre și dinspre locurile de hrănire. chiar și pe malul taluzat cu beton. Categorie fenologică: oaspete de vară. care la femelă sunt brun–cafenii. Nycticorax nycticorax. penajul fiind. A. bine ascuns în stufăriș. viermi. Habitat: lagune. Hrana: peşti. iar dorsal cafeniu. Cel mai mult cloceşte femela. zone inundabile. crustacei. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi mai ales cu insecte acvatice. pasaj. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea 180 Relevanţa pentru sit existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie.

iar prezența lor este legată în mod inconstant mai ales de existența zonelor umede. Habitat: de-a lungul litoralului. Nr. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. Cuibăresc în colonii. Exemplare răzlețe apar și pe parcursul anului în mod eratic.R.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Mod de cuibărire: iunie . Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. mici moluşte şi crustacei. Puii sunt nidifugi. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. Puii sunt nidifugi. în apropierea lacurilor şi a bălţilor. de unde prinde insecte. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai . de obicei la mică înălţime deasupra smârcurilor şi a pajiştilor.iulie.iunie. Cuibul este aşezat pe sol. Categorie fenologică : oaspete de vară. Hrana: viermi. fiind format din plante acvatice. zone cu pietriş. insecte acvatice şi larvele lor. Mod de cuibărire: aprilie . A196 Chlidonias hybridus Relevanţa pentru sit perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Depune 2-3 ouă de culoare albastră verzuie cu pete mai întunecate. folosind adânciturile terenului. acrobatic. Cursul regularizat al râului este favorabil pentru exemplarele tinere care pot culege de pe suprafața apei diverse surse de hrană. zona fiind degradată.C. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice picioarele sunt negre. pasaj. Clocesc ambii părinţi. Asemănarea cu chirighiţa neagră este imediat evidentă prin zborul agitat. fiind căptuşit cu vegetaţie uscată. Mărimea: 24 cm. în mlaştini. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea 181 5. Specia are puțini reprezentanți în zonă. Depune 3 ouă de culoare galben ocru. insecte acvatice şi larvele lor. iar la o lumină foarte puternică culoarea închisă de pe partea inferioară a corpului poate fi confundată cu efectul unei umbre. Habitat: pe plajele de nisip cu apă sărată. pătate cu brun.L. Hrana: peşti. Cuibul îl amplasează pe frunze plutitoare. Mediu Research S. Descriere: Penajul pare de la distanţă albicios ca la chire. Identificarea speciei în perimetrul proiectului portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice.

Număr de ponte pe an: 1. Nr. Timp de clocire: 14-17 zile. Habitat: litoralul mării. Preconizam un impact 182 Relevanţa pentru sit – iunie. . Specia nu a fost identificat în zona de interes. viermi etc. Hrana: insecte şi larve acvatice. Perioada de cuibărit: mai. Mediu Research S. mormoloci. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. peştişori. Număr de ouă în pontă: 3. lacuri adânci şi întinse. Identificarea speciei în perimetrul proiectului portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. zona nefiind caracteristica acestei specii. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. A197 Chlidonias niger Mărimea: 24-30 cm Categorie fenologică: oaspete de vară.C. dar şi insecte terestre. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.R. mlaştini. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. Mod de cuibărit: Caracteristicile cuibului: este format dintr-o grămadă de trestii şi alte plante acvatice.L. Preconizam un impact 0 în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. zona fiind degradată. Timp de şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice 6. pasaj. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. broscuţe. căptuşit cu material fin care pluteşte la suprafaţa apei construit pe frunze de nuferi îngrămădite ori pe aglomeraţii de vegetaţie plutitoare din stuf. zona fiind degradată.

Categorie fenologică: oaspete de vară. Număr de ponte pe an: 1. fulgi şi cârpe.iulie. Identificarea speciei în perimetrul proiectului nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. înălţimea faţă de sol: 5 – 10 m.34 zile.C. interiorul este căptuşit cu resturi de plante. realizată din crengi şi crenguţe în amestec cu iarbă şi pământ. Mod de cuibărit: pe stâlpi de telegraf. pasaj. Categorie fenologică: oaspete de vară. 8.35 zile. Timp de şedere în cuib a puilor. Număr de ouă în pontă: 3 – 5. şoareci). Constituirea unui curs de apă regularizat în . Mediu Research S. viermi. Numărul redus de perechi cuibăritoare este legat de suprafața arboretelor în vârstă 183 Relevanţa pentru sit Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. 33 . Barza albă are puțini reprezentanți în populația din zonă. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice 7. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. melci) dar şi vertebrate de talie mică (broaşte. şopârle. Mod de cuibărit: în copaci înalţi din pădurile bătrâne. Perioada de cuibărit: aprilie . mlaştini. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. Existența zonelor umede de unde să fie procurată hrana pentru pui constituie un factor favorabil pentru existența populației.L. Habitat: arături proaspete. Timp de clocire: 31 . şerpi. Nr. gândaci. zona fiind degradată.R. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. A031 Ciconia ciconia Mărimea: 100 cm. copaci înalţi sau pe acoperişul din stuf sau şindrilă al caselor. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. Caracteristicile cuibului: este o construcţie mare reutilizată an de an. Hrana: nevertebrate diverse de talie mare (râme. A030 Ciconia nigra Mărimea: 96 cm. câmpii ierboase şi umede.

30 m.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Cloceşte numai femela. Număr de ouă în pontă: 3 -. 9. Mod de cuibărit: în mlaştini.L. interiorul este căptuşit cu iarbă şi muşchi. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice Caracteristicile cuibului: cuibul este refolosit anual şi prin adăugare de materiale ajunge la 129 cm diametru şi este alcătuit din crengi. Categorie fenologică: oaspete de vară. Habitat: lacuri. Număr de ponte pe an: 1. moluşte sau chiar micromamifere. căptuşit cu iarbă. pasaj. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de . lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții 184 Relevanţa pentru sit lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Puii sunt nidicoli. Număr de ouă în pontă: 3-6. dar nu excludem apariția acesteia în perioadele de toamna Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. Identificarea speciei în perimetrul proiectului unde specia își poate face cuib.R. stuf uscat. Mediu Research S. 5. Perioada de cuibărit: aprilie – iulie. Timp de clocire: 31-36 zile. Habitat: terenuri descoperite şi mlăştinoase cu mult stuf. Timp de clocire: 30 . reptile. zona fiind degradată. A081 Circus aeruginosus Mărimea: 48-56 cm. Perioada de cuibărit: aprilie-iunie. Nr. Timp de şedere în cuib a 38-40 zile. Specia nu a fost identificat în zona de interes. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. Este o grămadă mare de beţe. înălţimea faţă de sol: 25 . câteodată refolosit. Hrana: peşti de talie mică. la adăpostul stufărişului. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate.70 zile. insecte mari. 60 . broaşte. Timp de şedere în cuib a puilor.35 zile. oaspete de iarnă. Caracteristicile cuibului: construit pe pământ. Hrana: broaşte.C. bălţi şi mlaştini înconjurate de păduri.

nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. mai ales în perioada de hrănire a Preconizam un impact puilor. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.păsări mici. iar în stufării din trestie uscată. 42 zile. tinere sau degradată. lacuri cu suprafeţe întinse şi puţin adânci. Număr de ponte pe an: 1.această zonă. Mărimea: 90 . Categorie fenologică: oaspete de vară.63 cm Categorie fenologică: Egreta mică apare sporadic în oaspete de vară. dar specifice. 10. Mod de cuibărit: în apropierea apei. şerpi. A027 Egretta alba 11.118 cm. deltă. Clocesc ambii părinţi. Habitat: lagune. Timp de şedere în cuib a puilor. dacă limpezimea apei ar fi favorabilă.C. Nr. insecte mari. Timp de clocire: 25-26 zile. Regularizarea cursului de apă ar putea oferi spații de procurare a hranei pe malul taluzat din beton.L. Mod de cuibărit: aprilie . Consumă cu plăcere şi ouă. oaspete de iarnă. dar consumă și insecte. broaște. Caracteristicile cuibului: cuibul este alcătuit din crengi subţiri. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul proiectului şobolani de apă. Constituirea unui curs de apă . Egreta mare apare doar în puține exemplare răzlețe.R. pasaj. Perioada de cuibărit: mai iunie. A026 Egretta garzetta Mărimea: 56 . Hrana: majoritatea din pești. Puii sunt nidicoli. pe copaci sau în stufării. peşti. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie. de obicei tineri eratici în timpul pasajelor de toamnă. Este foarte 185 Relevanţa pentru sit reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. pui de cuib. zona fiind şi păsări adulte (de preferinţă lişiţe). Mediu Research S.

așezat pe mănunchiuri de plante sau perne de plante în apă puțin adâncă sau pe movile de nămol de pe mal. zona nefiind caracteristica acestei specii. Mediu Research S. Timp de clocire: 2024 zile. lacuri cu suprafeţe întinse dar nu prea adânci. Nycticorax nycticorax. Clocesc ambii părinţi. Timp de şedere în cuib a puilor. mai ales cel de toamnă. deltă. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice iunie.iunie. Cuibul îl construieşte în arbori sau stuf. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire . Număr de ponte pe an: 1. terenuri cu tufişuri şi ape. Regularizarea cursului de apă ar putea oferi spații de procurare a hranei pe malul taluzat din beton. Mod de cuibărit: pe malurile nămoloase ale lacurilor semisecate și în apele de inundație. 41 zile. Perioada de cuibărit: mai . lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardea purpurea. subțire în locurile uscate și mult stratificat în cele umede. Hrana: peşti mici.L. Phalacrocorax pygmaeus. Puii sunt nidicoli.R. Ardeola ralloides. Identificarea speciei în perimetrul proiectului posibil însă ca acești indivizi să fie imaturi. fiind alcătuit din plante uscate. Habitat: fluvii. fiind alcătuit din plante uscate.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. broaşte. A131 Himantopus himantopus Mărimea: 38-44 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. Nr.C. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare albastru verzuie. dacă limpezimea apei ar fi favorabilă 12. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. insecte acvatice. Caracteristicile cuibului: are formă de covată plană. Exemplare răzlețe apar pe cursul râului și în timpul migrației. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din 186 Relevanţa pentru sit regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Număr de ouă în pontă: 3-4 Specia nu a fost identificat în zona de interes. Număr de ponte pe an: 1.

rar în copaci. Clocesc ambii părinţi. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. Caracteristicile cuibului: îl construieşte în stuf. pe pământ. . dar numărul acestora este mic. Număr de ponte pe an: 1. Timp de şedere în cuib a puilor: 4 săptămâni. mlaştini şi lagune descoperite. Mod de cuibărit: izolat. Număr de ouă în pontă: 5-6 ouă de culoare albă. În timpul migrației de toamnă. A022 Ixobrychus minutus Mărimea: 35-38 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. Timp de şedere în cuib a puilor. Puii sunt nidifugi.. peștișori. zona fiind 187 13. moluște mici. Identificarea speciei în perimetrul proiectului arie unde nu sunt condiții specifice. exemplare răzlețe de indivizi tineri pot fi observate întâmplător în zonele stufăriilor. broscuţe.C. mormoloci. uneori chiar şi câte un şoarece. lipitori. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. Timp de clocire: 25-26 zile. fiind alcătuit din tulpini şi frunze uscate de papură şi stuf. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Puii sunt nidicoli. pe vegetaţia frântă sau plutitoare.iunie. dar şi peştişori..STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. moluşte. iar prezența este inconstantă.L. larve. Habitat: lacuri cu nămol lipsite de vegetaţie. zona fiind degradată. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. Timp de clocire: 16-19 zile. mormoloci. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. Mediu Research S. în stufării. Prezența stârcului pitic ca specie cuibăritoare este legată zona umedă. Relevanţa pentru sit Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie.R. o şopârlă sau un pui de cuib. la înălţime mică deasupra apei. pe crengile joase din mlaştini sau în tufişuri nu prea mari. Hrana: insecte acvatice. 30 zile. Habitat: lacuri şi bălţi cu malurile acoperite de păpuriş şi trestie. crustacee mici. Hrana: în special insecte acvatice şi larve. Nr. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice ouă de culoare măslinie roşcată cu pete întunecate. Perioada de cuibărit: mai .

lacuri.L.C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Mediu Research S. ochiuri de apă bine adăpostite. peşti mici. Nr. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. insecte acvatice şi larvele lor. Capul este mai deschis. oaspete de iarnă. A073 Milvus migrans Mărimea: 55 . lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. bălţi mărginite de arbori. Gaia brună a fost observată de puține ori. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Descriere: Are un colorit relativ uniform.R. Specia nu a fost identificat în zona de interes. pasaj.60 cm. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu . Categorie fenologică: oaspete de vară. Hrana: în majoritate dar şi moluşte. cu striuri înguste. Identificarea speciei în perimetrul proiectului degradată. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice 14. Categorie fenologică: pasaj. alge. zona fiind degradată. cu suprafeţe mari. Habitat: lacuri. oaspete de iarnă. Specia apare doar în perioadele de migrație de toamnă și vizitează zona 188 Relevanţa pentru sit 15. dar nu excludem apariția ei în perioada de iarna. Iarna este prezent pe bazine de acumulare. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. deseori împreună cu diverse specii de raţe şi pescuiesc în ape puţin adânci. broaşte. Descriere: Poposesc pe maluri şi ape marine de coastă. A068 Mergus albellus Mărimea: 40-48 cm. ocazional în golfuri.

căptuşit cu hârtie. Cloceşte numai femela. fiind alcătuit din crengi. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. în apropierea lacurilor şi râurilor mărginite de arbori şi în apropierea localităţilor unde caută prin gunoaie. dispus radial.iunie. Coada în zbor este uşor bifurcată.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. perioada de cuibărit: aprilie . lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. Număr de ouă în pontă: 3-4 ouă de culoare verzui albăstruie. Număr de ponte pe an: 1. Depune 1-2 ouă de culoare albă pătate rarefiat cu roşu brun. Hrană: insecte. pasaj. în rest fiind brun. purpurea. A023 Nycticorax nycticorax Identificarea speciei în perimetrul proiectului atunci când populațiile de rozătoare de câmp sunt mai numeroase. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. Ardeola ralloides. Mărimea: 61 cm. păsări mici. reptile. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. zona fiind 189 Relevanţa pentru sit influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Stârcul de noapte nu a fost semnalat în zonă. Phalacrocorax pygmaeus. Aripa. micromamifere. fiind alcătuit din crengi. Puii sunt nidicoli. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. A.R. Habitat: în terenuri deschise care alternează cu păduri tinere de foioase. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire .L. resturi de animale găsite pe sol. zona fiind degradată. Nr. Perioada de cuibărit: mai . Plegadis 16. Timp de clocire: 20 zile. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice longitudinale. bucăţi de pânză şi piele. Mediu Research S.iunie. Mod de cuibărit: cuibul îl construieşte în arbori sau stuf. ventral este brună. peşti. fire de trestie şi alt material vegetal.C. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardea cinerea. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. Mod de cuibărire: Cuibul îl construieşte în arbori. Categorie fenologică: oaspete de vară. cu o zonă mai deschisă spre vârf.

De apei. 1. Puii sunt Preconizam un impact nidicoli şi sunt hrăniţi cu peşti mici. de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. beţişoare sau pietricele strânse de deltaica cu vegetație mascul şi clădite de femelă. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. zona fiind degradată. broaște. Timp de şedere degradată.C. Mod de cuibărit: la marginea în zona de interes.L. Categorie fenologică: Specia nu a fost identificata oaspete de vară. Număr de ouă în pontă: 2-4 ouă de culoare Având în vedere ca o parte alb gălbuie. Hrana: pești. în cuib a puilor: 7-8 săptămâni. 190 Relevanţa pentru sit Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. A020 Pelecanus crispus Identificarea speciei în perimetrul proiectului falcinellus şi Egretta garzetta. moluște. Perioada de plutitoare în zona de interes a cuibărit: aprilie . Hrana: exclusiv peşti. lipitori. Mediu Research S. insecte acvatice. iar următoarele faze împrejmuite cu stuf. Timp din lucrări deja au fost de şedere în cuib a puilor: 14 săptămâni. apoi devin desfășoară în afara ariei nidifugi. Număr de ponte pe an: proiectului. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice 17. broscuţe nesemnificativ în perioada de şi insecte acvatice. lucrările la NH1 se în prima parte sunt nidicoli. Habitat: litoral.iunie. specia neîntâlnind o zona iarbă. .R. În timpul zilei stă cocoţat pe perioada de funcționare. mormoloci. fiind format din grămezi de stuf. arbust sau pe crengi uscate deasupra apei.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Timp de clocire: 30-32 zile. deltă şi lacuri protejate. Nr. crustacee mici. Puii realizate. diferite. mici mamifere (şoareci). Habitat: lacuri şi bălţi cu construire și un impact 0 în vegetaţie bogată. pe grămezi de vegetaţie plutitoare sau în asemenea apariția ei stufăriş. Mărimea: 150-190 cm. Caracteristicile cuibului: are mărimi temporara este exclusa. un arbore.

Plegadis falcinellus şi Egretta garzetta. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. Număr de ponte pe an: 1. în stoluri mici sau chiar exemplare răzlețe. fiind căptuşit cu material mai fin. Categorie fenologică: oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu Ardea cinerea.iunie. Număr de ouă în pontă: 4-6 ouă de culoare albă.R. purpurea. Mod de cuibărit: în copaci. Categorie fenologică: pasaj. A151 Philomachus pugnax Mărimea: 25-35 cm. Timp de clocire: 27-30 zile. Cormoranul mic apare sporadic în zonă. Hrana: exclusiv peşti. Nr. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. zona fiind degradată. Nycticorax nycticorax. bălţi şi zone inundabile cu arbori. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. Bătăușul apare în zonele litorale ale cursului de apă 191 Relevanţa pentru sit Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. lacuri. rareori lipitori. Ardeola ralloides. A393 Phalacrocorax pygmeus Mărimea: 48-52 cm. Habitat: deltă. Descriere: Identificarea speciei în perimetrul proiectului Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. Constituirea unui curs de apă .C. Caracteristicile cuibului: este construit cu precădere din stuf. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi sunt nidicoli.L. Timp de şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni. lagune. în răchitiș. rar oaspete de iarnă. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice 18. iar indivizii care apar sunt de obicei imaturi. dar şi din crenguţe şi ramuri.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. rar pe pământ. habitatul preferat fiind cel al bălților Nu cuibărește în zonă. 19. Perioada de cuibărit: aprilie . Mediu Research S. A.

crustacei. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de culoare albă cu pete mici roşcate. mlaştini.100 cm Categorie fenologică: oaspete de vară.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. foarte variat colorate: albe. Hrana: viermi. uneori în arborii bătrâni. moluşte.C. Timp de Lopătarul apare în zonele litorale ale cursului de apă doar în perioadele de pasaj de primăvară și de toamnă. Relevanţa pentru sit regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. insecte (gândaci) dar şi alge. Stolurile sunt variabile ca mărime și nu rămân în zonă mult timp datorită faptului că resursele de hrană sunt limitate. galben. cuiburile din trestie au 25-30 cm înălțime. portocaliu. mai ales toamna. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. negru. Stolurile sunt variabile ca mărime și nu rămân în zonă mult timp datorită faptului că resursele de hrană sunt limitate. Perioada de cuibărit: mai . zebrate pe fond maro. Habitat: malurile lacurilor. câmpii. Mod de cuibărit: cuibărește în stufăriș sau în tufișurile joase. viermi. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice Coloritul este cafeniu cu pete mai închise. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire 192 . masculii prezintă gulere mari și smocuri în dreptul urechilor.R.L. Caracteristicile cuibului: este construit ca o platforma din trestie. În timpul împerecherii. vegetația din jur fiind călcată în picioare. negre. Nr. brune. Identificarea speciei în perimetrul proiectului doar în perioadele de pasaj de primăvară și de toamnă. pasaj.iunie. ocazional pe litoral. Număr de ponte pe an: 1. A034 Platalea leucorodia Mărimea: 86 . când le culeg din câmp. Cuibăresc în colonii. seminţe (în special mei). resturi de plante uscate. Mediu Research S. 20.

Timp de clocire: 21 zile. Cuibăresc în colonii mixte cu Ardeola ralloides. Mod de cuibărit: pe sol în desişurile de trestie. pe tufişuri sau pe copaci ce cresc în apă. Noaptea cloceşte masculul iar ziua femela. Puii sunt nidicoli şi sunt hrăniţi în special cu lipitori. Țigănușul a fost semnalat în Constituirea unui zonă. reducere Preconizam un impact recomandate ar fi nesemnificativ în perioada de ca lucrările sa se construire și un impact 0 în desfășoare în perioada de funcționare. căptuşit cu fire de stuf verde. 4 săptămâni. Egretta garzetta sau Phalacrocorax pygmaeus. mai rar plante acvatice. iar următoarele faze Se impun masuri de lucrări ( amenajarea de reducere a portului Oltenița) se impactului în desfășoară pe o suprafață din perioada de arie unde nu sunt condiții construire specifice.. Mediu Research S. Perioada de cuibărit: mai . Clocesc ambii părinţi. Număr de ponte pe an: 1. ape puţin adânci.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. larve şi insecte acvatice. fără însă a cuibării. curs de apă Având în vedere ca o parte regularizat în din lucrări deja au fost lungul râului nu realizate. mlaştini şi terenuri noroioase. mici peşti (ţipari). Hrana: moluşte. tritoni. melci. zona fiind Masurile de degradată. A032 Plegadis falcinellus Mărimea: 56 cm Categorie fenologică: oaspete de vară.L. broaşte.C. peștișori. crustacei.iunie. afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Nycticorax nyctiorax. Habitat: bălţi. 21. Număr de ouă în pontă: 3-5 ouă de culoare albastru verzuie.R. Caracteristicile cuibului: cuibul mic este construit din fire de stuf. în Relevanţa pentru sit Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Nr. Hrana: lipitori. lucrările la NH1 se influențează desfășoară în afara ariei existența speciei protejate. Timp de şedere în cuib a puilor. mlaştini cu mult stuf la liziera pădurilor. Timp de şedere în cuib a puilor: 2 săptămâni. iar pe copaci din crengi. Identificarea speciei perimetrul proiectului 193 . Habitat: lagune. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice clocire: 21 zile. Puii sunt nidicoli.

Descriere: Masculul execută parada nupţială. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. Numărul de perechi cuibăritoare este destul de mic și nu în fiecare an. insecte şi larvelor lor. Cioc destul de scurt. mormoloci. Nr. Se aseamănă cu cristelul de baltă în obiceiuri. Uneori cuiburile dese formează adevărate colonii.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Mediu Research S. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. dar şi proaspete. A119 Specia Porzana porzana Date bio-ecologice şi etologice Mărimea: 23 cm. Perioada de cuibărit: mai . Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. în stuf. Cioc întors apare sporadic în zonă. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei 194 Relevanţa pentru sit Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Descriere: Foarte greu vizibil. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate.L. Habitat: islazuri cu vegetaţie deasă. bălţi. Flancuri barate cafeniu și crem. habitatul preferat fiind cel al bălților . Puii sunt nidifugi. pe insule plane. Hrana: viermi. uneori în vegetație sau pe sol cu scoici. zona fiind degradată. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a . în stoluri mici sau chiar exemplare răzlețe. pe pășuni. pasaj. fiind alcătuit din frunze de papură şi stuf uscate. mici peşti. pasaj. moluşte. Cloceşte mai mult femela. Are chiar şi două ponte pe an. Depune 8-12 ouă de culoare ocru gri cu pete foarte mici brune.R. A132 Recurvirostra avosetta Mărimea: 43 cm Categorie fenologică: oaspete de vară. mlaştini. pe bancuri de nisip sau nămol. plante acvatice. 23. Categorie fenologică: oaspete de vară. în lagune cu apă sărată sau semisărată. cod crt 22. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. Mod de cuibărit: pe maluri.iunie. Mod de cuibărire: Cuibul îl construieşte pe sol.C. Caracteristicile cuibului: Identificarea speciei în perimetrul proiectului Crestețul pestriț este dependent de existența stufăriilor umede .

pietricele și fragmente de scoici. A195 Sterna albifrons 195 . cu puțin material vegetal uscat. Timp de şedere în cuib a puilor: 6 săptămâni. Număr de ouă în pontă: 2-3 ouă de culoare galben gri albicioase cu pete mici gri sau brune. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. peşti mici. fără căptușeală sau cu foarte puține resturi de plante. Puii sunt nidicoli. Puii sunt nidifugi.R. Număr de ouă în pontă: 4 ouă de culoare ocru gri.C. Perioada de cuibărit: mai . neîntâlnind în zona suprafețe nisipoase. ţânţari. Perioada de cuibărit: mai . Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. Relevanţa pentru sit impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. Hrana: moluşte. moluşte. Hrana: viermi. Habitat: lagune şi golfuri adăpostite. Număr de ponte pe an: 1. zona fiind degradată. Mod de cuibărit: pe sol nisipos cu vegetație rară. muşte). Mărimea: 22-24 cm Categorie fenologică: oaspete de vară.L. Caracteristicile cuibului: este o adâncitură aproape plană. Nr. Timp de clocire: 19-22 zile. Clocesc ambii părinţi. fără căptușeală. plante acvatice de suprafaţă. Impact prognozat 0. Număr de ponte pe an: 1. insecte acvatice şi larvele lor (ploşniţe.iunie. Mediu Research S.iulie. Timp de clocire: 2224 zile. lagune. crustacei. crustacei mici. insecte. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se 24. pasaj. Specia nu prefera zona de interes a proiectului de investiții. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice are formă plată. lacuri puţin adânci de-a lungul litoralului mării. Habitat: de-a lungul litoralului.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. peşti mici. pătate cu cenuşiu şi brun. Timp de şedere în cuib a puilor: 15-17 zile. terenuri nisipoase. Identificarea speciei în perimetrul proiectului protejate.

26. Indivizii prezenți uneori pe tot parcursul anului sunt de regulă imaturi care valorifică toate resturile alimentare din lungul apelor. de pe câmp. terenuri noroioase. plaje de nisip.L. Caracteristicile cuibului: este o adâncitură aproape plană. Număr de ouă în pontă: 2-3 ouă de culoare galben verzuie cu pete cenuşii sau brune. insecte (în special libelule). Fluierarul de mlaștină apare Constituirea unui Descriere: Spatele este maro-cafeniu. Chira de baltă nu cuibărește în zonă deoarece nu există habitate favorabile. Nr. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei perimetrul proiectului în Relevanţa pentru sit desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. pe lacuri cu suprafeţe întinse. sau chiar din zonele cu gunoaie. Categorie fenologică: pasaj.R. Categorie fenologică: oaspete de vară. Timp de clocire: 20-33 zile. Cloceşte numai femela. peşti. necăptuşit sau căptuşit sărăcăcios cu materiale vegetale din vecinătate. Puii sunt nidifugi. crustacei. Mediu Research S.C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.. Număr de ponte pe an: 1-2.iulie. Perioada de cuibărit: mai . A166 Tringa glareola Mărimea: 22 cm. A193 Sterna hirundo Mărimea: 38-40 cm. Habitat: de-a lungul litoralului. Mod de cuibărit: Cuibăresc în colonii. pasaj. Hrana: viermi. precum şi cu câteva pene. 25. Cuibul este amplasat pe insule de vegetaţie uscată. Timp de şedere în cuib a puilor: 28 zile. în mod neregulat în curs de apă 196 .

R. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice. ocazional în stoluri mici. Caracteristicile cuibului: cuibul este refolosit anual şi prin adăugare de materiale ajunge la Identificarea speciei în perimetrul proiectului exemplare izolate.L. zone inundabile. Taluzele betonate din zona de 197 Relevanţa pentru sit regularizat în lungul râului nu influențează existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. insecte şi larvele lor. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. Este numeros în pasaj pe malurile mlăştinoase ale lacurilor. A030 Ciconia nigra Mărimea: 96 cm. lucrările la NH1 se desfășoară în afara ariei protejate. bălţi. de obicei în apropierea luciului de apă. Taluzele betonate din zona de regularizare pot constitui spații favorabile pentru deplasarea speciei în căutarea hranei constituite din nevertebrate de suprafață. Mediu Research S.C. 27. dar. Hrana: moluşte şi crustacei mici. Categorie fenologică: oaspete de vară. de obicei în apropierea luciului de apă. Barza neagră apare în mod neregulat în exemplare izolate. Nr. Mod de cuibărit: în copaci înalţi din pădurile bătrâne. pasaj. zona fiind degradată. Având în vedere ca o parte din lucrări deja au fost realizate. Constituirea unui curs de apă regularizat în lungul râului nu influențează . cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice împestriţat puternic cu pete de culoare deschisă. Mod de cuibărire: nu cuibăreşte în ţară. Habitat: râuri.. mlaştini. de obicei solitar.

lucrările la NH1 se talie mică. Timp de şedere în cuib a Având în vedere ca o parte puilor. broaşte.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. spații favorabile pentru înălţimea faţă de sol: 25 . 198 . 5. Hrana: peşti de realizate.35 zile. Mediu Research S. reptile. 60 . Număr de ponte pe an: hranei constituite din 1. Perioada de deplasarea speciei în căutarea cuibărit: aprilie – iulie. Habitat: lacuri. cod crt Specia Date bio-ecologice şi etologice Identificarea speciei în perimetrul proiectului 129 cm diametru şi este alcătuit din crengi. bălţi şi din lucrări deja au fost mlaştini înconjurate de păduri. Relevanţa pentru sit existența speciei Se impun masuri de reducere a impactului în perioada de construire Masurile de reducere recomandate ar fi ca lucrările sa se desfășoare în afara perioadelor de cuibărire mai – iunie. insecte mari. clocire: 30 .R.C. Timp de nevertebrate de suprafață.L. zona fiind degradată. Preconizam un impact nesemnificativ în perioada de construire și un impact 0 în perioada de funcționare. protejate. regularizare pot constitui interiorul este căptuşit cu iarbă şi muşchi. desfășoară în afara ariei moluşte sau chiar micromamifere.30 m. Număr de ouă în pontă: 3 -.70 zile. Nr. iar următoarele faze de lucrări ( amenajarea portului Oltenița) se desfășoară pe o suprafață din arie unde nu sunt condiții specifice.

A fost necesară realizarea acestor observații pe întregul traseu a Argeșului datorită faptului ca acest râu constituie unul din culoarele de migrație pentru păsări.Adunaţii Copăceni. Pentru identificarea tipurilor de habitat în zona ROSCI0043/ROSPA0022 – COMANA s-au ales ca reprezentative 2 puncte în sectorul aparținând comunei Grădiștea. Fălăștoaca și Gostinari și 2 puncte în zona Oltenița ( 1 – în apropierea nodului hidrotehnic NH1 și 2 aproape de vărsare Argeșului în Dunăre). Observațiile au fost extinse la întregul traseu al râului Argeș din dreptul localității Dărăști-Vlașca până la vărsarea Argeșului în Dunăre.R. Mediu Research S.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Crt Specia V Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut fenologic VI VII VIII IX X XI XII I II III IV 1 2 Accipiter gentilis – Uliu porumbar Accipiter nisus – Uliu păsărar + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + S S 199 . iar observațiile punctuale doar în zonele de interes nu reflectă o imagine corectă asupra biodiversității întâlnită de-a lungul râului Argeș.L.1.C. II. Aceste puncte sunt exemplificate prin imaginile anexate prezentului studiu.Grădiștea – Fălăștoaca – Olteniţa Echipa de cercetători s-a deplasat pe parcursul unui an de zile pentru observații periodice asupra faunei și florei . Tipurile de habitate și speciile identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca . Speciile de păsări identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca Adunaţii Copăceni – Olteniţa Tabel 22 Nr.4. A.

P.Raţa pestriţă Anser albifrons .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.P 4 + + + + + OV.Fâsa de luncă Anthus trivialis – Fâsa de pădure Aquila pomarina – Acvila + + + + + OV.OI OV.R.Fâsă de câmp Anthus pratensis .P OV.P 8 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + S P P P.Rață mare Anas querquedula .OI P 9 10 11 12 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 13 14 15 16 P P OV.Rață lingurar Anas crecca .Gâsca de vară Anthus campestris .Fluierarul de munte Aegithalos caudatus – Piţigoi codat Alauda arvensis .C.Rață suliţar Anas clypeata .Gârliţa mare Anser anser .P. Nr.Ciocârlia de câmp Alcedo atthis – Pescăruş albastru Anas acuta .OI OV.P 5 + + + P 6 + + + + + + + + + + + + S 7 + + + + + + + OV.L.P 17 18 19 20 + + + + + + + + + + + + + + + 200 .Rață cârâitoare Anas strepera . Mediu Research S. Crt Specia V Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut fenologic VI VII VIII IX X XI XII I II III IV 3 Acrocephalus arundinaceus Lăcar mare Acrocephalus schoenobaenus Lăcar mic Actitis hypoleucos .P P OV.Rață mică Anas platyrhynchos .

OI S 25 26 27 28 29 30 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 31 32 33 34 35 36 + + + + + + + + + + + + 37 + + + + + + + + + + + + + OV.Fugaciul mic Caprimulgus europaeus – Caprimulg Carduelis cannabina .Buhaiul de Baltă Buteo buteo – Şorecar comun Buteo lagopus .Scatiul Certhia familiaris – Cojoaică de pădure Charadrius dubius .P.Rață cu cap castaniu Bombycilla garrulus . Nr.P.Sticletele Carduelis chloris – Florinte Carduelis spinus .OI P OV.R.C.Prundăraş gulerat mic Chlidonias hybridus .Ciuful de pădure Athene noctua – Cucuvea Aythya ferina .Chirighiță cu + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + OV.OI P OV.Stârc cenuşiu Ardea purpurea . Crt Specia V Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut fenologic VI VII VIII IX X XI XII I II III IV ţipătoare mică 21 22 23 24 Ardea cinerea .Câneparul Carduelis carduelis .OI P.P 38 201 .Şorecar încălţat Calidris minuta .L.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Mediu Research S.OI S OV.Mătăsar Botaurus stellaris .P P.P OV.P OV.OI S P P.Stârc roșu Asio otus .P OV.P S.

OI S OV. Crt Specia V Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut fenologic VI VII VIII IX X XI XII I II III IV obraz alb 39 40 Ciconia ciconia – Barza albă Ciconia nigra – Barza neagră Circus aeruginosus .P P.P 49 50 51 52 53 54 55 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 202 .Lebădă de iarnă Cygnus olor . Mediu Research S.C.OI 41 42 + + + + + + + + + + + + S 43 + + + + + + + + + OV.Prepeliţa Crex crex – Cristel de câmp Cuculus canorus – Cuc Cygnus cygnus .P 44 + + + + + + + + + OV.Lăstunul de + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + OV.L.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.Porumbelul gulerat Coracias garrulus Dumbrăveancă Corvus corax – Corb Corvus corone cornix .P.P OV.OI OV.P 45 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + OV S S 46 47 48 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + OV.OI OV.Cioara grivă Corvus frugilegus .Cioara de semănătură Corvus monedula – Stăncuţă Coturnix coturnix .R.P.P OV.Porumbelul de scorbură Columba palumbus . Nr.Eretele de stuf Coccothraustes coccothraustes Botgrosul Columba oenas .P OV.Lebăda de vară Delichon urbica .P P.

R.P.Lişiţa + + + + + + + + + + + + S 57 + + + + + + + + + + + + S 58 + + + + + + + + + + + + S 59 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + S P.P 65 + + + + + + + + OV. Crt Specia V Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut fenologic VI VII VIII IX X XI XII I II III IV casă 56 Dendrocopos major – Ciocănitoare pestriţă mare Dendrocopos medius – Ciocănitoare de stejar Dendrocopos minor Ciocănitoare pestriţă mică Dendrocopos syriacus Ciocănitoare (pestriță) de grădină Egretta alba – Egreta mare Egretta garzetta . Mediu Research S.Vânturelul roşu Falco vespertinus .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Vânturel de seară Ficedula albicollis – Muscar gulerat Ficedula hypoleuca – Muscar negru Fringilla coelebs – Cinteză Fulica atra .Egretă mică Emberiza citrinella .OI 60 61 62 + + + + + + + + + + + + 63 + + + + + + + + + + + + S 64 + + + + + + + + OV.P 66 + + + + + OV 67 + + + + + OV 68 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + P OV.Presura galbenă Emberiza schoeniclus .P OV.C.OI P OV.P 69 70 203 .Șoimuleț.Presura de stuf Erithacus rubecula – Măcăleandru Falco tinnunculus . Nr.L.

OI 81 + + + + + + OV 82 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + P P P P OV 83 84 85 86 + + + + + + 87 + + + P 204 .R.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.Becaţină comună Gallinula chloropus .Pescăruș mic Larus ridibundus .Găinuşa de baltă Garrulus glandarius – Gaiţă Hippolais pallida .Sitar de mal Luscinia megarhynchos – Privighetoare roşcată Lymnocryptes minimus .C. Nr.P S OV OV.Stârc pitic Jynx torquilla – Capîntortură Lanius collurio – Sfrâncioc roşiatic Lanius excubitor – Sfrâncioc mare Lanius minor – Sfrâncioc cu frunte neagră Larus argentatus .Ciocârlan Gallinago gallinago .Frunzăriţa cenuşie Hirundo rustica .P OV OV OV 74 75 76 77 78 79 80 + + + + + P.L.Pescăruşul râzător Limosa limosa .Becaţina mică + + + + + + + + + + + + + + + + + + S P 72 73 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + OV. Mediu Research S.Rândunica Ixobrychus minutus .Pescăruş argintiu Larus minutus . Crt Specia V Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut fenologic VI VII VIII IX X XI XII I II III IV 71 Galerida cristata .

Prigoria Milvus migrans .Stârc de noapte Oenanthe oenanthe .R. Nr.L.Rață cu ciuf Numenius arquata .Pietrarul sur Oriolus oriolus – Grangur Parus caeruleus – Piţigoi albastru Parus major – Piţigoi mare Parus palustris – Piţigoi sur Passer domesticus – Vrabie de casă Passer montanus – Vrabie de câmp Perdix perdix .Culicul mare Nycticorax nycticorax .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C.Potârnichea Phalacrocorax carbo Cormoranul mare + + + + + + + + + + + + + + + + + + OI OV P OV.P OV OV S S S S 93 94 95 96 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 97 98 99 100 101 102 103 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + S S P 104 105 205 .Ferestrașul mare Merops apiaster . Mediu Research S.Gaia brună Motacilla alba – Codobatură albă Motacilla flava .P 89 90 91 92 + + + + + + + + + + + + + + + + + OV OV P P OV.Codobatura galbenă Muscicapa striata – Muscar sur Netta rufina . Crt Specia V Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut fenologic VI VII VIII IX X XI XII I II III IV 88 Mergus merganser .

Pitulicea fluierătoare Pica pica – Coţofană Picus viridis – Ghionoaie verde Plegadis falcinellus . Cresteț cenușiu Porzana porzana .Ţigănuşul Podiceps cristatus .Fazan Philomachus pugnax .P 121 206 .P 111 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + P S S P OV.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.R. Cresteț mijlociu.C.Corcodelul mare Porzana parva .P 112 113 114 115 116 + + + + + + OV 117 + + + + + + + + + + + + + + + + + + OV P.Cresteț pestriț.Piţigoiul pungar Riparia riparia .OI OV 118 119 120 + + + + + + + + + + + OV OV. Nr.Cresteluț mijlociu. Crt Specia V Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut fenologic VI VII VIII IX X XI XII I II III IV 106 Phalacrocorax pygmaeus – Cormoranul mic Phasianus colchicus . Cresteluț pestriț Pyrrhula pyrrhula – Mugurar Rallus aquaticus .Cârstel de baltă Remiz pendulinus .Lăstunul de mal + + + + + P S P P 107 108 + + + + + + + + + + + + + + + + 109 + + + + + 110 + + + + + + + + OV. Mediu Research S.Bătăușul Phoenicurus phoenicurus – Codroş de pădure Phylloscopus collybita – Pitulice mică Phylloscopus trochilus .L.

P OV 124 125 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 126 127 128 129 130 131 + + + + + + OV 132 + + + + + + OV 133 + + + P 134 + + + + + + + OV. Nr.Fluierar cu picioare roșii Troglodytes troglodytes – Ochiuboului Turdus merula – Mierlă + + + + + OV 123 + + P S OV. Crt Specia V Luna V – XII 2010 Luna I – IV 2011 Statut fenologic VI VII VIII IX X XI XII I II III IV 122 Saxicola rubetra . Mediu Research S.Mărăcinarul mare Scolopax rusticola – Sitar de pădure Sitta europaea – Ţiclean.Fluierarul de zăvoi Tringa totanus .L.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. ţoi Sterna hirundo .P 207 .Silvia cu cap sur Sylvia curruca – Pitulice de grădină Tringa glareola .Chiră de baltă Streptopelia decaocto – Guguştiuc Streptopelia turtur – Turturică Strix aluco – Huhurez mic Sturnus vulgaris – Graur Sylvia atricapilla – Pitulice cu cap negru Sylvia communis .P S OV.P 135 + + P 136 + + + + + + + + + + + + S 137 + + + + + + + + + + + + OV.C.P S OV.R.Fluierar de mlaștină Tringa ochropus .

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
Nr. Crt

Specia
V

Luna V – XII 2010

Luna I – IV 2011

Statut fenologic

VI VII VIII IX

X

XI XII

I

II

III

IV

138

Turdus philomelos – Sturz cântător Upupa epops – Pupăză Vanellus vanellus - Nagâțul comun

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +

OV,P OV,P OV,P

139

140

LEGENDĂ: OV P OI S = oaspete de vară (cuibăritor în zonă) = specie de pasaj = oaspete de iarnă = specie sedentară în zonă

208

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

B. Specii de plante identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca - Adunaţii Copăceni – Olteniţa Tabel 23
Localitate coordonate geografice
DĂRĂŞTIVLAŞCA GRĂDIŞTEA 1 ŞI

44°17’15”N 26°01’21”E, 44°17’22”N 26°01’33”E

data HABITAT

44°11’14”N 44°10’23”N 44°11’20”N 44°12’04”N 26°12’06”E 26°17’07”E 26°22’10”E 26°25’45”E , 44°11’10”N 26°13’39”E MAI 2010, IUNIE 2010, IULIE 2010, AUGUST 2010, SEPTEMBRIE 2010, OCTOMBRIE 2010, APRILIE 2011 Pădure de Izlaz (pajiște Izlaz Izlaz Pădure de Izlaz Izlaz luncă cu dominata de (pajiște (pajiște plop (pajiște (pajiște Pădure de plop Festuca dominata dominata canadian, dominata dominata canadian, plop valesiaca și de Festuca de Festuca plop alb și de Festuca de Festuca alb și salcie Botriochloa valesiaca și valesiaca și salcie valesiaca și valesiaca și ischaemum) și Botriochloa Botriochloa Botriochloa Botriochloa tufărișuri ischaemum) ischaemum) ischaemum) ischaemum) invadate de și tufărișuri și tufărișuri Amorpha invadate de invadate de fruticosa Amorpha Amorpha fruticosa fruticosa

2 44°12’56”N 26°09’59”E, 44°12’47”N 26°10’39”E

FALAŞTOAC A

GOSTINARI 1 ŞI 2

TEIUŞU

HOTARELE

CRIVĂŢ

BUDEŞTI

NEGOIEŞTI

ŞOLDANU 44°12’58”N 26°31’28”E

SĂLCIOARA

MITRENI

OLTENIŢA 1 ŞI 2

44°12’13”N 26°11’32”E

44°13’07”N 26°27’04”E

44°13’49”N 26°29’10”E

44°12’15”N 26°34’41”E

44°10’14”N 26°34’59”E

44°06’43”N 26°38’17”E , 44°03’33”N 26°37’53”E Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum)

Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Pădure de plop canadian, plop alb și salcie

Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum)

Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum)

Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum)

Pădure de plop canadian, plop alb și salcie

Specia

1.Populus canadensis 2.Populus alba 3.Salix alba 4.Salix fragilis 5.Amorpha fruticosa 6.Cornus sanguinea

X X X X X X

X X

X X

X X

X X

X X X X X X

X X

X

X

X X

X

X

X X

X X X

X

X

X X X

209

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
Localitate
DĂRĂŞTIVLAŞCA GRĂDIŞTEA 1 ŞI

2

FALAŞTOAC A

GOSTINARI 1 ŞI 2

TEIUŞU

HOTARELE

CRIVĂŢ

BUDEŞTI

NEGOIEŞTI

ŞOLDANU

SĂLCIOARA

MITRENI

OLTENIŢA 1 ŞI 2

7.Rubus caesius 8.Humulus lupulus 9.Prunus spinosa 10.Crataegus monogyna 11.Rosa canina 12.Senecio vernalis 13.Galium aparine 14.Urtica dioica 15.Eupatorium cannabinum 16.Trifolium repens 17.Lamium album 18.Taraxacum officinalis 19.Thypha angustifolia 20.Thypha latifolia 21.Phragmites austalis 22.Iris pseudacorus 23.Arum maculatum

X X X X

X X X X X

X

X

X

X X

X X X X

X X X

X

X X

X X X X X

X X X X X

X X X X X X X

X X X X X

X

X X

X X X X X X X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X X

X

X X X X

X X X X

X

X

X

X

X

X

X

X

X X

X X

210

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
Localitate
DĂRĂŞTIVLAŞCA GRĂDIŞTEA 1 ŞI

2

FALAŞTOAC A

GOSTINARI 1 ŞI 2

TEIUŞU

HOTARELE

CRIVĂŢ

BUDEŞTI

NEGOIEŞTI

ŞOLDANU

SĂLCIOARA

MITRENI

OLTENIŢA 1 ŞI 2

24.Arctium lappa 25.Capsella bursapastoris 26.Taraxacum officinalis 27.Festuca valesiaca 28.Botriochloa ischaemum 29.Erodium cicutarium 30.Erophila verna 31.Urtica dioica 32.Daucus carota 33.Valerianell a dentata 34.Echium italicum 35.Artemisia absinthium 36.Xanthium italicum 37.Fumaria vaillanti 38.Equisetum arvense 39.Ballota nigra

X X

X X X X X X X X

X X X X

X X

X X

X X X X X X X X X X X X X X X

X X X X

X X X X

X X X X

X X X X

X X X X

X X X X

X X X X

X X X X

X X X X

X X

X X X

X X

X X

X X X

X X

X X

X X

X X

X

X

X X X X X X X X X

X

X X X

X

X

X

X X

X

X

X

X

X

X X

X

X X

X

211

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.
Localitate
DĂRĂŞTIVLAŞCA GRĂDIŞTEA 1 ŞI

2

FALAŞTOAC A

GOSTINARI 1 ŞI 2

TEIUŞU

HOTARELE

CRIVĂŢ

BUDEŞTI

NEGOIEŞTI

ŞOLDANU

SĂLCIOARA

MITRENI

OLTENIŢA 1 ŞI 2

40.Euphorbia cyparissias 41.Prunus cerasifera 42.Juglans regia 43.Dipsacus fullonum 44.Equisetum telmateja 45.Plantago lanceolata 46.Ulmus laevis 47.Althaea officinalis 48.Lycopus europaeus 49.Ranunculus repens 50.Solanum dulcamara 51.Polygonum hydropiper 52.Leonurus cardiaca 53.Lysimachia vulgaris

X X X X X X X X X X X X X X X X

X

X X X

X

X

X X

In zona nu au fost identificate specii de plante protejate incluse în Lista Roșie a Plantelor Vasculare din Romania.

212

Mediu Research S. APRILIE 2010. .R. IULIE 2010. plop alb și salcie Specia Triturus vulgaris – Triton comun Bombina bombina – Izvoraş cu burtă roşie Hyla arborea Brotăcel Rana ridibunda Broasca mare de lac Rana dalmatina – Broasca roşie de pădure Rana temporaria – Broasca roşie de munte Lacerta agilis – Şopârla de câmp Natrix natrix – Şarpele de casă X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 213 . APRILIE 2011 Pădure de Izlaz Izlaz Izlaz Pădure de luncă cu (pajiște (pajiște (pajiște plop Pădure de dominata dominata dominata canadian.L. valesiaca și valesiaca și valesiaca și salcie plop alb și Botriochloa Botriochloa Botriochloa salcie ischaemum) ischaemum) ischaemum) și tufărișuri și tufărișuri și tufărișuri invadate de invadate de invadate de Amorpha Amorpha Amorpha fruticosa fruticosa fruticosa X X X X 44°11’20”N 26°22’10”E 44°12’04”N 26°25’45”E 44°13’07”N 26°27’04”E 44°13’49”N 26°29’10”E 44°12’15”N 26°34’41”E 44°10’14”N 26°34’59”E 44°06’43”N 26°38’17”E . . MAI 2010. 44°03’33”N 26°37’53”E Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Pădure de plop canadian. Specii de amfibieni şi reptile identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca . plop de Festuca de Festuca de Festuca plop alb și canadian.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C. 44°17’22”N 44°12’47”N 44°11’10”N 26°01’33”E 26°10’39”E 26°13’39”E MARTIE 2010.Adunaţii Copăceni – Olteniţa Tabel 24 Localitate coordonate geografice DĂRĂŞTIVLAŞCA GRĂDIŞTEA 1 ŞI 2 FALAŞTOAC A GOSTINARI 1 ŞI 2 TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU 44°12’58”N 26°31’28”E SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1 ŞI 2 data HABITAT 44°17’15”N 44°12’56”N 44°12’13”N 44°11’14”N 44°10’23”N 26°01’21”E 26°09’59”E 26°11’32”E 26°12’06”E 26°17’07”E . Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Pădure de plop canadian. C.

plop alb și salcie Specia 1. APRILIE 2010. Mediu Research S.Adunaţii Copăceni – Olteniţa Tabel 25 Localitate coordonate geografice DĂRĂŞTIVLAŞCA GRĂDIŞTEA 1 ŞI 2 FALAŞTOAC A GOSTINARI 1 ŞI 2 TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU 44°12’58”N 26°31’28”E SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1 ŞI 2 data HABITAT 44°17’15”N 44°12’56”N 44°12’13”N 44°11’14”N 44°10’23”N 26°01’21”E 26°09’59”E 26°11’32”E 26°12’06”E 26°17’07”E .L. . APRILIE 2011 Pădure de Izlaz Izlaz Izlaz Pădure de luncă cu (pajiște (pajiște (pajiște plop Pădure de dominata dominata dominata canadian. plop alb și salcie Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Pădure de plop canadian. 4. IULIE 2010. valesiaca și valesiaca și valesiaca și salcie plop alb și Botriochloa Botriochloa Botriochloa salcie ischaemum) ischaemum) ischaemum) și tufărișuri și tufărișuri și tufărișuri invadate de invadate de invadate de Amorpha Amorpha Amorpha fruticosa fruticosa fruticosa 44°11’20”N 26°22’10”E 44°12’04”N 26°25’45”E 44°13’07”N 26°27’04”E 44°13’49”N 26°29’10”E 44°12’15”N 26°34’41”E 44°10’14”N 26°34’59”E 44°06’43”N 26°38’17”E . Clytra laeviuscula 2.C. Labidostomis longimana L. D. MAI 2010. 44°17’22”N 44°12’47”N 44°11’10”N 26°01’33”E 26°10’39”E 26°13’39”E MARTIE 2010. 3. 5. plop de Festuca de Festuca de Festuca plop alb și canadian. Labidostomis lucida Germar X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 214 . Coptocephala rubicunda Laicharting. 44°03’33”N 26°37’53”E Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Izlaz (pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) Pădure de plop canadian.R. .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Specii de nevertebrate identificate pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca . Clytra quadripunctata L.

Harpalus latus 16. 10.C.L. Trechus quadristriatus 13. Mediu Research S.R. Dyschirius angustatus 19. Harpalus aeneus 18. Harpalus rufipes 17. Molops piceus DĂRĂŞTIVLAŞCA GRĂDIŞTEA 1 ŞI 2 FALAŞTOAC A GOSTINARI 1 ŞI 2 TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1 ŞI 2 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 215 . Badister peltatus 14. Leptura aurulenta Fabricius. Leptura quadrifasciata Linnaeus. Pterostichus niger 12. Anastragalia sanguinolenta Linnaeus 8. Lachnaia sexpunctata Scopoli 7. Anoplodera rufipes Schaller 9. Harpalus laevicollis 15. Abax ater 22. Localitate 6.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Nebria brevicollis 20. Amara aenea 21. 11.

34. Tipula (Lunatipula) helvola Loew. 31. 32. Argyra diaphana Fabricius. Mediu Research S. Zabrus tenebrionides 25.L. 30.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Localitate 23.R. Bombus hortorum (Linnaeus. Lagria hirta 28. DĂRĂŞTIVLAŞCA GRĂDIŞTEA 1 ŞI 2 FALAŞTOAC A GOSTINARI 1 ŞI 2 TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU X X X X SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1 ŞI 2 X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 216 . Bombus humilis Illiger. Stratiomys chamaeleon L. Lygistoptenus sanguineus 29. 33. Bombylius discolor Mikan. Bombus elegans Seidl. 35. Lorocera pilicornis 24. 36. Bombus argillaceus Scopoli. Aphodius rufipes 27.C. Onthophagus fraticornis 26.

E. Specii de pești identificați pe râul Argeş în sectorul Darasti Vlasca .Adunaţii Copăceni – Olteniţa Tabel 26 Localitate coordonate geografice DĂRĂŞTIVLAŞCA GRĂDIŞTEA 1 ŞI 2 FALAŞTOAC A GOSTINARI 1 ŞI 2 TEIUŞU HOTARELE CRIVĂŢ BUDEŞTI NEGOIEŞTI ŞOLDANU 44°12’58”N 26°31’28”E SĂLCIOARA MITRENI OLTENIŢA 1 ŞI 2 data Specia Scardinius erythrophthalmus șalău Alburnus alburnus L. biban Cottus gobio L.. Mediu Research S.L. beldița Barbus barbus L. E. MAI 2010.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. mreana Carassius gibelio Bloch.. 44°03’33”N 26°37’53”E X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X 217 .. IULIE 2010.. caras Perca fluviatilis L. 44°12’47”N 44°11’10”N 44°17’22” 26°10’39”E 26°13’39”E N 26°01’33” E MARTIE 2010. oblete Alburnoides bipunctatus Bloch. .R. APRILIE 2011 44°11’20”N 26°22’10”E 44°12’04”N 26°25’45”E 44°13’07”N 26°27’04”E 44°13’49”N 26°29’10”E 44°12’15”N 26°34’41”E 44°10’14”N 26°34’59”E 44°06’43”N 26°38’17”E . Zglăvoaca 44°17’15” 44°12’56”N 44°12’13”N 44°11’14”N 44°10’23”N N 26°09’59”E 26°11’32”E 26°12’06”E 26°17’07”E 26°01’21” . APRILIE 2010.C.

Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora: “Relațiile dintre populațiile aparținând unor specii diferite de plante și animale care intra în componenta unei biocenoze nu se reduc la relațiile trofice. 1982). Vadineanu A. a căror semnificație trebuie sa fie analizata cel puțin în trei planuri distincte: . energie și informație intre modulele trofice ( nivelele trofice ) și reciclarea elementelor minerale. funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații. orice populație din structura unei biocenoze se plasează intr-o rețea de relații interspecifice directe și indirecte. Mediu Research S. 218 . Se studiază în principal: • Relaţiile dintre vieţuitoare (plante și animale).Dispersia populațiilor. II. Al accesului la resursele de hrana și spațiu și în general a dinamicii biocenozei.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Vadineanu A. biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme). Componentele biocenozei interconectate printr-o rețea complexa de relații directe și indirecte ( multe dintre ele mediate pe cale chimica – Botnariuc N. respectiv ecosistemul. Componentele fizice și chimice ale unității hidrogeomorfologice ( cunoscute mai bine sub denumirea de factorii abiotici) au rol de variabile de comanda pentru componentele biocenocezei.. .R. alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici). • Raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător • Relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi Factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară.C.3.”( Dezvoltare Durabila : teorie și practica . . Editura Universității București.. sunt implicate în relații directe și indirecte cu toate componentele fizice și chimice ale unității hidrogeomorfologice.L.Transferul de materie.Controlul impactului prădătorilor.. în realitate. 1998. vol. Funcțiile ecologice au ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă. precum şi structura. I.

Prin noțiunea de factori ecologici se înțelege totalitatea factorilor abiotici (temperatura. 13 . Factorii ecologici abiotici prezintă un ansamblu de elemente fizice care influențează asupra organismelor vii. presiunea etc.C. Fig. lumina. dăunătorii.R. Piramida trofică în cazul nostru se prezintă astfel: la baza acesteia se află producătorii (nivelul producătorilor primari) reprezentaţi de toate plantele descrise anterior.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Condițiile de viaţă se diferențiază în condiţii de macroclimat. urmat de consumatorii primari 219 . ei pot fi necesari sau din contra dăunători pentru ființele vii și favorizează sau împiedică supravieţuirea şi reproducerea organismelor. Mediu Research S. care influențează prin temperatură. competiția intraspecifică și interspecifică) cu care un organism vine în contact și cu care se intercondiționează reciproc. Acest factor depinde de latitudinea geografică.L.Schema generala a unei piramide trofice Dintre factorii biotici cel mai frecvent întâlnit este relaţia de nutriţie dintre speciile prezente în acelaşi habitat. relief.) și biotici (paraziții. umiditate. Ceilalţi factori abiotici nu produc modificări semnificative în timp a compoziţiei biodiversităţii. Factorii de mediu sunt foarte variați. prezenţa luminii. mezoclimat şi microclimat. presiune. de zonele climaterice unde se dezvolta organismele. Primul factor abiotic se considera clima. precipitațiile.

220 .C. cu alunecări frecvente de teren şi erodate la suprafață. consumatorii secundari care consumă organismele fitofage şi nu în cele din urmă sunt consumatorii terţiari (aici intră toate răpitoarele). Dintre elementele de constanță maximă şi cu atribut de codominante amintim: Festuca valesiaca. Habitatele identificate în zonă sunt:  SECTORUL GRĂDIȘTEA – GOSTINARI – zonă este puternic degradata . În cazul nostru. Euphorbia nicaeensis. Între populaţiile ce coexistă într-o microbicenoză se stabilesc conexiuni (relaţii interspecifice) ce determină atât structura. Este o asociație cu caracter expresiv stepic ce apare de regulă pe platouri. dominantă şi consolidatoare a asociației este Stipa capillata. cu atât va fi şi biocenoza mai complexă şi mai stabilă. Relațiile intraspecifice sunt relațiile intrapopulaționale. Mediu Research S. cornişe. Compoziția floristică a asociației se caracterizează prin predominarea elementelor xeroterme de nuanță ponticocontinentală. reprezentaţi de erbivore (Lepus europaeus şi Lycaena dispar de exemplu). Jurinea arachnoidea. cu textura nisipoasă sau nisipo‐lutoasă. cu insolație puternică. Raportându-ne la întreg habitatul aceste relaţii reglează cantitativ speciile care fac parte din el. dacă ne raportăm strict la amplasament aceste relaţii sunt aproape inexistente întrucât şi numărul speciilor existente sau a indivizilor dintr-o populaţie este mic şi nu intră în competiţie.L. adesea puternic erodate. în treimea superioară a dealurilor.pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum) caracteristice asociației vegetale Stipetum capillatae (Hueck 1931) Krausch 1961 (Syn. relativ sărace în specii. dintre indivizii aceleiași populații. bătute de vânt. aride. coaste abrupte. În cadrul unui lanţ trofic mai amintim şi grupul descompunătorilor reprezentaţi de către bacterii şi ciuperci.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Cu cât conexiunile sunt mai diverse şi variate. cu înclinare mare a pantei (60°). Specia de recunoaştere.R. cât şi funcţiile biocenozei ca suprasistem integrator.: Astragalo‐Brometum stipetosum capillatae Borza 1959) și tufărișuri invadate de Amorpha fruticosa . descendente ale vegetației stepice primare din perioada boreală. Se instalează pe cernoziomuri de pantă. condiționate microclimatic şi edafic. Botriochloa ischaemum. Thymus marschallianus. Aceste pajişti. reprezintă la noi insule relictare.

Coroi 2001 (Syn. Humulus lupulus. Falaștoaca și Gostinari.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Adulții majorității speciilor de nevertebrate de interes comunitar (Lycaena dispar. Maculinea teleius.  SECTORUL OLTENIȚA 2 . Acest sector se află în afara zonei unde se vor efectua lucrările pentru nodul hidrotehnic NH1. Lysimachia nummularia. formând fitocenoze compacte pe terenurile unde vegetația inițială a fost distrusă. etc.L.) 221 . Populus nigra. Eriogaster catax etc. Sinuzia ierboasă este dominată de numeroase higrofite ce suportă inundații sau băltirea apei o perioadă bună de timp. cenozele evoluează spre Medicagini‐Festucetum valesiacae sau Botriochloetum ischaemi. Sisymbrium officinale. Capsella bursa‐pastoris. Eupatorium cannabinum.: Xeranthemetum annui (Prodan 1939) Dihoru în Dihoru et Doniță (1970). Urtica dioica. etc. Mediu Research S. Nepeta cataria. În cazul diminuării intervenției antropice. Convolvulus arvensis. Agrostis stolonifera. Stellaria aquatica. Zona a fost lăsată neamenajată pe mari porțiuni de pe malul râului Argeș.zona habitatul dominat este de Salix alba. Callimorpha quadripunctaria. Carex praecox. mai slab reprezentat. Prunus spinosa. Galium aparine.C. În aceste fitocenoze se mențin şi unele specii de pajişti din vegetația inițială cum sunt: Euphorbia agraria.R. în zonă se va păstra caracterul de zonă umedă.  SECTORUL OLTENIȚA 1 . Dintre speciile însoțitoare multe sunt ruderale ca: Bromus sterilis. Zonele analizate se caracterizează din punct de vedere floristic ca fiind o zona degradata și supusa presiunilor antropice de-a lungul a 20 de ani . Rubus caesius. fragilis.Izlaz pajiște dominata de Festuca valesiaca și Botriochloa ischaemum caracteristică asociației vegetale – Bromo squarrosi‐Xeranthemetum annui M. Poa trivialis. mai ales în dreptul localităților Grădiștea. alba. este format din: Cornus sanguinea. Stellaria media. Rosa canina. S. Crupina vulgaris. Este o asociație pionieră. Althaea officinalis. Botriochloa ischaemum. Cel arbustiv. P. Ranunculus repens. După finalizarea acestora. care uneori prezintă o densitate foarte mare. Lucrările hidrotehnice anterioare nefinalizate au produs în timp mai multe pagube asupra biodiversității zonei. Crataegus monogyna. Solanum dulcamara. Papaver dubium. Cele mai frecvente însoțitoare sunt: Urtica dioica.

terestre și acvatice și în care se aplică unele măsuri de protecție și conservare. fiind eliminate de către speciile străine invazive de plante.R. Dintre speciile de vertebrate.C. Bombina variegata ar putea sa apară cu cea mai mare probabilitate în zona lucrărilor. deci perimetrul nu constituie un sit de reproducere și hibernare pentru aceste specii. ca de altfel în întreaga Românie. Prezenta unui număr mare de specii răpitoare ( de zi și de noapte) ne demonstrează faptul ca aceste sunt în căutarea hranei constituite din micromamifere( aici intrând și popândăul. Speciile de pești nu vor fi afectate de realizarea lucrărilor cu condiția respectării masurilor de reducere a impactului. normala. Speciile de păsări identificate de-a lungul râului Argeș. liliecii). În afara speciilor de păsări sedentare celelalte se află în migraţie. a florei și faunei sălbatice – coridor ecologic = zonă naturală sau amenajată care asigură cerințele de deplasare. De asemenea. care vor preveni apariția unor poluări accidentale a apelor. populația acesteia va fi afectata în mod nesemnificativ. Mortalitatea adulților speciilor de nevertebrate de interes comunitar. care s-au schimbat 222 .L. Deoarece aceasta este o specie comuna în zona. Mediu Research S. pot sa apară accidental în zona lucrărilor.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. conservarea habitatelor naturale. Astfel unele văi devin căi de migraţie secundare. cu condiția respectării masurilor de reducere a impactului. pe perioada realizării lucrărilor și pe perioada funcționării viaductului în acest perimetru nu va fi mai mare decât cea naturala. au o abundenta foarte redusa în perimetrul investiției. Chiar şi cele sedentare execută migraţii însă pe distanţe scurte. se abat de la culoarul principal de migraţie pe anumite segmente pentru că găsesc în anumite zone hrană şi loc de odihnă. Prin migraţia sau călătoria păsărilor se înţeleg acele deplasări sezoniere regulate pe care păsările le execută în fiecare an între teritoriul de cuibărit – locul natal – şi cartierul de iernat. reproducere și refugiu pentru speciile sălbatice. speciile folosite drept hrana de către larve. reptile și pești Conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. amfibieni. în perimetrul propus pentru realizarea investiției nu au fost identificate plantele gazda pentru larve. Migraţia păsărilor este un rezultat al legăturilor complicate dintre condiţiile externe de existenţă a păsărilor.

care duc în special la creşterea activităţii glandelor genitale şi la mărirea volumului acestora.C. toate acestea. temperatura. scăderea lungimii zilei. hormonii genitali. o dată cu apropierea sezonului de reproducere. îngălbenirea şi uscarea frunzelor arborilor. pot „semnaliza”. Abundenţa sau lipsa hranei. care au o influenţă asupra întregului lor comportament. fără să urmeze totuși un drum fix. de ce părăsesc păsările cartierele lor de iernare. Aceasta este o dovadă că diferitele specii din aceeași regiune au ajuns acolo urmând căi de răspândire diferite. coacerea fructelor plantelor. în aceeași direcție. prezenţa sau lipsa unor insecte în mediu. Aceeași specie de păsări sau indivizi din aceeași specie.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. zboară însă în călătoria lor de toamnă și de primăvară. 223 . și nu merg în același loc de iernat. S-ar putea pune şi s-a pus de multe ori întrebarea. Probabil. Astfel. de-a lungul timpurilor şi procesele fiziologice ale organismului lor care au un determinism genetic strict. în condiţiile în care găsesc locuri optime de cuibărit şi hrană abundentă şi de ce se angajează de două ori pe an în deplasări istovitoare. intervin schimbări şi în compoziţia sângelui. individual sau împreună. în care multe dintre ele îşi pierd viaţa? Ca răspuns la această întrebare se poate spune că. pot „avertiza” păsările pentru începerea migraţiei şi pot declanşa instinctul ereditar al migraţiei. care au văzut lumina zilei în aceeași regiune. în organismul păsărilor aflate în cartierele de iernare se petrec o serie de schimbări fiziologice profunde. Mediu Research S. care obligă păsările să se reîntoarcă în patria lor.L. sub influenţa sistemului nervos. pe locurile natale. ci chiar diferitele specii de păsări din aceeași regiune nu călătoresc toate pe același căi. Căile și direcțiile migrațiilor: Direcția căilor de migrație este diferită nu numai pentru păsările din diferite regiuni.R. acţionează asupra întregului organism şi declanşează instinctul de migraţie.

unele rămân în Africa de Nord (ca lopătarul. mierlele.a.1963 O bună parte din păsările călătoare care cuibăresc pe vastele întinderi ale Eurasiei. stârcul-cenușiu). alți stârci).C. sau pe insulele Oceanului Pacific (ca unii corcodei.Extras Păsările RPR – Ciochia . unele rațe-sălbatice).). Fig.R. unii stârci. iar berzele nu se opresc decât în Africa de Sud. țigănușul. 224 .L. prundărași ș.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. altele iernează în Africa apuseană (ca graurii. O parte din păsările călătoare din Europa iernează în regiunile sudice ale Asiei (ca dumbrăveanca. 14 . călătoresc pentru iernare în Africa. Mediu Research S.

păsările acvatice au corpul ovoid. iar glanda uropigiană bine dezvoltată. Peninsulei Iberice. Pelecaniformes. pupăza și puține alte păsări care cuibăresc în Europa de nord-vest zboară spre Africa răsăriteană. Importante sunt şi funcţiile ecologice ale acestor zone. Grangurii. Anseriformes. scoici. ca instrumente reglatoare ale regimului apelor şi habitatelor florei şi faunei caracteristice şi mai ales. Tot în Africa răsăriteană pleacă și codobaturile care cuibăresc în țările baltice. comprimat dorso-ventral. Nici barza-albă nu călătorește pe același drum. cucul. sitarii.L. producerea de fitoplancton. dintre care două sunt mai mult cunoscute. Charadriiformes. cele mai multe ardeide. Păsările acvatice constituie o grupă mare de specii. 1. Mediu Research S. fabricarea materialelor de construcţii. bogat. Phoenicopteriformes. capital pentru menţinerea activităţilor ca: pescuitul. zonele umede reprezintă locuri de reproducere. Gaviidae. agricultura (nutreţ. Canalul Suez. sturzii. aceste păsări pot fi încadrate în mai multe tipuri ecologice: .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. păşunat etc. Aceste specii îşi petrec cea mai mare parte a vieţii în apă fiind 225 . În general. Deasupra Europei se încrucișează mai multe căi de migrație. pescărușul. Penajul este des. de adăpost şi de hrănire pentru un număr foarte mare de animale. Indivizii care trăiesc în Europa de Est migrează peste Peninsula Balcanică. Ciconiiformes. Sphenisciformes. pe când cele ce cuibăresc în Europa Centrală și de Vest zboară în Africa apuseană. păsări. ale Africii de Nord și ajung în cele din urmă tot în Africa de Sud. reprezentate prin numeroase familii: Podicipedidae.C. Grangurul. ale păsărilor acvatice (legate de apă). Funcţiile ecologice ale zonelor umede sunt considerate fundamentale. care aparţin la diverse ordine: Procellariiformes. mugurarii.grupa păsărilor acvatice-scufundătoare. gainușa-de-apă. acestea reprezentând zone de pescuit. lemn. În ceea ce priveşte funcţiile biologice. 2. Unele specii au membrane interdigitale proprii (lişiţe. strict legate de ape. dar şi de peşti. Căile pe care le urmează diferite specii de păsări călătoare între patria lor și între sălașul de iarnă sunt numeroase și unele din ele se încrucișează. Egipt și ajung în Africa de Sud. stuf. Alciformes. peste strâmtorile Bosfor și Dardanele. Gaviiformes. Podicipediformes. În legătură cu gradul de adaptare la viaţa acvatică. Picioarele au degetele prinse în palmatură. vânătoarea. mierlele. corcodei). nagâțul. Phalacrocoracidae. lișița și porumbeii care cuibăresc în Europa Centrală și Occidentală zboară în Africa apuseană. Gruiformes etc. Spheniscidae etc. indivizii care trăiesc în Europa de Vest migrează în lungul coastelor apusene ale Franței. În schimb.R.).

din ce în ce mai puţine la număr. Phoenicopteriformes. iar gâştele sunt cele mai puţin legate de ape. lacuri. Această încadrare a speciilor de păsări acvatice este relativă însă ceea ce dorim să menționăm este faptul că toate speciile identificate de-a lungul Dunării . faetonidele. Sunt specii de ralide. Aceste specii trăiesc aproape de estuare. olor) şi raţele scufundătoare. eretele alb (Circus macrourus). egrete. fiind excelente zburătoare. unele se scufundă. păduri umede. pe plaja nisipoasă a mărilor. Alte specii sunt de talie mică: prundăraşi. eretele sur (Circus pygargus). lacurile şi lagunele litorale. Se hrănesc cu diverse vertebrate acvatice şi peşti. cu comportamentul de reproducere. modul de vânare. spre deosebire de păsările din prima grupă. . înoată bine şi se pot odihni pe apă zile întregi. Unele specii sunt de talie mare: stârci. râuri. Unele paseriforme (greluşei. golfuri etc. . în zone mlăştinoase.grupa păsărilor de ţărm. Păsările acvatice pot fi întâlnite în diferite habitate naturale. sitari de mal.grupa păsărilor acvatice-aeriene. pot înota. în sectorul cuprins intre Calafat și Călărași. Sunt reprezentate de anseriforme. pe maluri noroioase. lunci inundate. Răpitoarele prezintă numeroase adaptări în legătură cu hrana.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. vegetaţia plutitoare. Strâns legate de ape sunt lebedele (Cygnus cygnus. Aceste păsări nu sunt strict legate de un biotop. moluşte. flamingi. C. cocori.grupa păsărilor răpitoare. râurile. Se hrănesc cu diverse animale mici. excelente înotătoare şi scufundătoare.R. laridele etc. sunt iubitoare de apă și se pot regăsi în una din aceste grupe amintite. fugaci etc. presuri de stuf) trăiesc. prinşi la suprafaţa apei. şoimul rândunelelor (Falco subbuteo). cuibul este instalat pe malurile apei. Charadriiformes etc.grupa păsărilor terestre-acvatice. care stau ascunse în stuf. Aceste păsări populează oceanele. În această grupă se pot întâlni specii din ordinele: Ciconiiformes. Sunt diferite ca origine. uneori la distanţă şi chiar în stuf. 226 . dar legate de apă prin hrană. Gruiformes. ciovlici. culici etc.L. ţărmurile marine. Mediu Research S. cu aripi lungi şi ascuţite. eretele de stuf (Circus aeruginosus) –eretele vânăt (Circus cyaneus). pe care le procură de pe sol sau din apă. mlaştini cu stufării şi smârcuri etc. . ţigănuşi. Specii ca: uliganul pescar (Pandion haliaetus). heleştee. mările. Acestea se hrănesc cu peşti. mlaştini. şoimul de iarnă (Falco columbarius) pot fi des întâlnite în zonele umede. .C. fregatele. Aceste specii trăiesc pe marginea apelor. berze. stufăriş. lăcari. putând fi întâlnite şi în alte zone. câmpuri mocirloase. De exemplu: procelariiformele. se hrănesc şi cuibăresc în stufărişul din zona bălţilor. cum ar fi apele stagnante. Din apă îşi procură hrana: peşti. crustacee.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. rațele urcând până la 800 m. 227 . lacuri de acumulare. când apare stuful şi vegetaţia palustră.000 m. acvilele la 3. ape curgătoare. În mod firesc.). lacurile de acumulare (în general sub 8 ha) devin din ce în ce mai solicitate şi folosite de avifauna acvatică pentru staţionare în timpul perioadei migraţiilor. cariere de piatră etc. În lipsa zonelor umede naturale. păsările pot atinge înălțimi considerabile. Aflate în zbor planat. Din cauza mărimii lor şi a aripilor lungi şi late. berzele pot migra numai ziua şi numai deasupra uscatului. Întrun front larg. glisează 3-50 de kilometri până la următorul „horn”. în timp ce în regiunile muntoase condorii și vulturii pleșuvi zboară la o înălțime de 7. păsările acvatice frecventează zonele umede artificiale (pescării. mlaştini. acestea oferind noi habitate păsărilor acvatice. orezării. aerul cald se ridică ca într-un horn purtând în sus şi berzele. În aceste locuri. Fiecare din aceste habitate deţin o mare importanţă în viaţa păsărilor. berzele ating în 3-4 minute înălţimi de 600-800 m. pentru că deasupra suprafeţelor de apă nu se formează curenţi calzi ascendenţi. berzele la 900 m. terenuri inundabile cu faciesuri grinduri nisipoase. ţărmuri. ele sunt nevoite să parcurgă cea mai mare parte a drumului prin zbor planat. după care una câte una încep să părăsească curentul ascendent. iar în cazul colmatării.000 m deasupra nivelului mării. berzele călătoresc în grupuri formate din peste o sută de păsări. de unde este reluat procedeul descris.R. aceste acumulări pot deveni o sursă importantă de hrană pentru numeroase specii. Rotindu-se cu aripile întinse. Mediu Research S. diminuarea sau pierderea unor arii umede naturale. Astfel. berzele nu pot efectua zboruri active prin bătăi de aripi o perioadă mai lungă de timp. compensând astfel pentru o parte a speciilor. Astfel. zăvoaie inundabile. În cazul stării de eutrofizare avansată. Dar. apele curgătoare şi ţărmurile lor reprezintă doar locuri de popas şi de hrănire. pot oferi şi locuri de cuibărire ocazională sau permanentă.L. majoritatea menținându-se la 400-500 m.C. Aşadar. băltiri de suprafaţă ocazionale etc. Observațiile atente au permis stabilirea faptului că în timpul migrației puține păsări se ridică la 1000 m înălțime. insule. berzele se folosesc de curenţii calzi ascendenţi care se formează ziua deasupra uscatului. cocorii și rândunelele la 2. probabilitatea găsirii unui alt curent ascendent creşte. canale de irigaţii. În acest scop.000 m. pământuri agricole inundate sezonier. În general. în schimb inundaţiile au o mare importanţă în privinţa cuibăritului acestor păsări. heleştee. și în afara migrațiilor. barajele.

R. Lanius collurio. Cygnus cygnus. Ficedula albicollis. după cum omul le observă mai des sau mai rar. Porzana parva. Lanius minor. Phalacrocorax pygmaeus. Din punct de vedere biologic. Botaurus stellaris. Nycticorax nycticorax. Tringa glareola. Ciconia nigra. acestea nu mai au suficientă energie pentru a se deplasa şi mor de foame.a fost analizata din apropierea podului Mihăilești – localitatea Darasti-Vlasca pana la Oltenița. Caprimulgus europaeus. Peste acelaşi teritoriu se pot suprapune populaţii diferite ale aceleiaşi specii. Sterna hirundo. nu avem de a face cu aceeaşi populaţie stabilă şi locală. atunci când solul este acoperit cu un strat gros de zăpadă un timp mai îndelungat. Egretta garzetta. sau chiar mai des.L. multe păsări vor părăsi zona către locuri mai sudice cu hrană. Lista cu speciile observate cuprinde şi 31 taxoni menţionaţi în Anexa 3 a OUG nr. Aquila pomarina. Larus minutus. Ciconia ciconia. ajungând până la dispariţia tuturor indivizilor care staţionau în zonă. Anthus campestris. Porzana porzana. acestea nu trebuiesc tratate în mod separat. Plegadis falcinellus. Acestea sunt: Alcedo atthis. la nivelul acestora este foarte ridicată. Egretta alba.C. 68 de specii cuibăritoare în zonă doar în timpul verii. acoperind și suprafețele incluse în ROSPA0022 – COMANA și ROSP0038 – Oltenița-Dunăre. Falco vespertinus. Mediu Research S. Dendrocopos medius. Crex crex. o specie poate avea mai multe statute fenologice. Coracias garrulus. Unele dintre acestea sunt constituite din păsări aflate în migraţie din nordul Europei către locurile de iernat situate mai în sud. deoarece relaţiile ecologice de la nivelul comunităţilor nu pot fi separate pe diverse grupe de specii. în 228 . deşi este observată tot timpul anului. 85 de specii care trec în pasaj şi 18 specii care apar iarna. În mod normal. Chlidonias hybridus. datorită lipsei surselor de hrană. Dendrocopos syriacus. într -un habitat sau altul. Avifauna de pe râul Argeș. 57/2007. când. mai ales la răpitoare. iar altele se pot opri î n zonă şi îşi petrec iarna aici. Uneori mortalitatea. Ixobrychus minutus. Structura de 140 de specii de păsări observate reprezintă doar o etapă din ansamblul avicenozei şi ea poate varia de la un an la altul. dacă şi sursele de hrănire rămân accesibile. Statutul fenologic al speciilor identificate cuprinde: 32 de specii sedentare. Adesea.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Nu sunt rare cazurile. Milvus migrans. Ardea purpurea. Aceasta se datorează faptului că. Circus aeruginosus.

Deși diversitatea specifică este destul de mare. În timpul iernii. Botaurus stellaris. Zonele agricole.). Porzana parva. acestea vor fi obligate toate să părăsească zona sau mor de foame. de speciile aflate în migraţie. pot fi puternic influenţate de căderile masive de zăpadă. acest habitat poate fi folosit. Ardea purpurea. Crex crex. Larus minutus. de primăvară sau de toamnă. Chlidonias hybridus.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. dar mai sunt şi alte numeroase specii dependente de acest habitat. Egretta garzetta. care nu sunt nou apărute. ca locuri de adăpost şi pentru surse de hrană. Tringa glareola. Nycticorax nycticorax. Coracias garrulus. dar şi pentru alte numeroase specii componente ale reţelelor trofice din avicenoza din zonă. Phalacrocorax pygmaeus. În timpul perioadelor de migraţie. Cele 31 specii menţionate (conform Anexei 3) trăiesc împreună cu celelalte 109 care nu au statut de „interes comunitar”. Aceste evenimente pot avea chiar şi un efect mortal prin eliminarea accesibilităţii surselor de hrană.L. Celelalte specii cu regim limicol (genul Tringa) utilizează de regulă canalele de desecare ce conțin apă răspândite în terenurile agricole sau islazuri. Mediu Research S. Porzana porzana. Plegadis falcinellus. Aquila pomarina. Cygnus cygnus. Ciconia nigra. Milvus migrans. Milvus migrans. Sterna hirundo. Lanius collurio. iar altele. pentru câtva timp. Egretta alba. Prezența localităților. iar acest fapt s-a repercutat în cursul timpului asupra structurilor avifaunei în diferite zone. pe geruri mari. Circus aeruginosus.C. când tot luciul de apă este îngheţat.R. în special oaspeţii de iarnă. Ixobrychus minutus. Unele trec doar în pasaj de scurtă durată. Ciconia ciconia. ea nu este urmată și de o abundență ridicată pentru numeroase dintre speciile care trăiesc în zonă sau doar 229 . a avut efecte importante de fragmentare a habitatelor naturale. precum și de multe activități ce au această origine. funcţie de posibilităţile de adăpost şi sursele de hrană existente la un anumit moment. pot oferi locuri de adăpost sau chiar hrănire pentru specii comunitare ca: Anthus campestris. datorită faptului că au numeroase parcele în stadiu de pârloagă. Circus aeruginosus. Din această cauză nici staţionarea nu durează mult timp şi nici nu se remarcă prezenţa stolurilor cu exemplare numeroase. Unele sunt atrase de habitatul palustru creat de valea râului Argeș (Alcedo atthis. Ca aspect general zona la care se face referire în studiu este puternic influențată de existența mediului antropic.

cu risc scăzut de înghețare poate constitui pentru multe specii o apariție a unui habitat artificializat cu influențe benefice.R. extenuare datorită lipsei posibilităților de recuperare a energiei consumate pe parcursul deplasărilor).L. Realizarea unei zone îndiguite cu taluz de beton care să mărginească o apă profundă curgătoare.) în timpul migrațiilor de primăvară sau de toamnă. cum sunt pisicile și câinii hoinari sau fugiți pentru scurt timp din gospodărie. 230 . în cantități foarte mari. cufundaci. dacă acesta nu îngheață. Mediu Research S. Putem lua drept exemplu numeroasele canale cu apă profundă din țările vestice ale Europei pe care în timpul pasajelor și mai ales iarna sunt observate extrem de multe specii de păsări. dar în aceste zone sunt vulnerabile pentru prădători domestici sau sălbatici. dihori etc. lipsa unor surse de hrană sau a adăposturilor.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. mai ales pentru multe specii cu regim de viață legat de mediul acvatic. care valorifică cu succes astfel de habitate artificializate. constituie un impact major pe tot parcursul râului pentru păsările care ar găsi eventual locuri de cuibărit. De asemenea stufăriile formate în afara bălților cu apă permanentă sunt accesibile și altor prădători naturali (șobolani. Multe dintre limicolele aflate în migrație pot folosi zona litorală betonată în apropierea apei pentru a circula în căutarea unor surse de hrană constituite dintr-o serie de nevertebrate flotante. nevăstuici. Pe timpul iernii posibilitățile de adăpost. rațe. sau pentru găsirea surselor de hrană accesibilă în cantități suficiente. codobaturi etc. sunt limitate doar la porțiuni mici unde nu îngheață apa. Ouăle și puii nidicoli ai multor specii cuibăritoare la sol sau în tufărișuri la mică înălțime pot fi distruse cu mare ușurință de către aceste animale. rândunele. de talie mică.) și din această cauză sunt evitate de unele passeriforme pentru amplasarea cuiburilor. Pescăruși. nu există spații suficiente pentru aglomerări de odihnă. Și sursele de hrană pentru acestea sunt foarte limitate. dar în același timp posibilitățile găsirii unor surse de hrană acvatică sporesc mult pentru toate acestea.C. lebede. Trebuie să ținem cont că rămânerea acestor specii în zonă fără a mai călători sute și mii de kilometri către sud (pentru că găsesc adăpost și hrană accesibilă) înseamnă de fapt o eliminare din viața acestora a numeroase riscuri de supraviețuire (răpitori neobservați. pot folosi cu eficacitate cursul de apă profundă ca adăpost și pe timpul iernii. o parcurg în perioadele de migrație. Practic. Prezența răpitoarelor domestice. dar și ca zone de adăpost de noapte pentru marile stoluri (grauri.

Nu în ultimul rând realizarea unei zone regularizate cu taluze bine conturate permite igienizarea la nivel ideal a zonei. mai ales a păsărilor.Rață lingurar Anas crecca .Lăcar mic Actitis hypoleucos .Rață cu cap castaniu Anexa 2 Spec 3 Statut periclitare 4 4 4 4 3 3 3 3 (S) V D V 3 3 V V 3 3 4 3 3 3 4 V S R V D S 231 3 3 4 .Fluierarul de munte Aegithalos caudatus – Piţigoi codat Alauda arvensis .R. Crt 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Specia 1 Accipiter gentilis – Uliu porumbar Accipiter nisus – Uliu păsărar Acrocephalus arundinaceus .Raţa pestriţă Anser albifrons . II.4.Rață cârâitoare Anas strepera .C. asupra faunei sălbatice. Mediu Research S.Gârliţa mare Anser anser .Fâsa de luncă Anthus trivialis – Fâsa de pădure Aquila pomarina – Acvila ţipătoare mică Ardea cinerea .L.Rață mică Anas platyrhynchos .Stârc cenuşiu Ardea purpurea . Ariile protejate prezente în apropierea văii supuse transformărilor sunt la o distanță destul de mare pentru ca faunele existente să nu sufere prin modificarea habitatelor favorabile lor.Fâsă de câmp Anthus pratensis . sunt înlăturate.Statutul de conservare a speciilor de păsări identificate Nr.Ciocârlia de câmp Alcedo atthis – Pescăruş albastru Anas acuta .Rață mare Anas querquedula .Gâsca de vară Anthus campestris . pungi și sticle de plastic.Rață suliţar Anas clypeata . astfel încât incidentele posibile create de existența unor gunoaie menajere.Lăcar mare Acrocephalus schoenobaenus .Ciuful de pădure Athene noctua – Cucuvea Aythya ferina .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar: Tabel 27 .Stârc roșu Asio otus .

Cioara grivă Corvus frugilegus .Cioara de semănătură Corvus monedula – Stăncuţă Coturnix coturnix .Şorecar încălţat Calidris minuta .Mătăsar Botaurus stellaris .Egretă mică Emberiza citrinella .Dumbrăveancă Corvus corax – Corb Corvus corone cornix .Prepeliţa Crex crex – Cristel de câmp Cuculus canorus – Cuc Cygnus cygnus .Buhaiul de Baltă Buteo buteo – Şorecar comun Buteo lagopus .Lăstunul de casă Dendrocopos major – Ciocănitoare pestriţă mare Dendrocopos medius – Ciocănitoare de stejar Dendrocopos minor . Nr. Mediu Research S.Botgrosul Columba oenas .Presura galbenă Emberiza schoeniclus .Chirighiță cu obraz alb Ciconia ciconia – Barza albă Ciconia nigra – Barza neagră Circus aeruginosus .Ciocănitoare (pestriță) de grădină Egretta alba – Egreta mare Egretta garzetta .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.Lebăda de vară Delichon urbica .Sticletele Carduelis chloris – Florinte Carduelis spinus .Fugaciul mic Caprimulgus europaeus – Caprimulg Carduelis cannabina .Eretele de stuf Coccothraustes coccothraustes . Crt 0 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 Specia 1 Bombycilla garrulus .Porumbelul de scorbură Columba palumbus .Porumbelul gulerat Coracias garrulus .Câneparul Carduelis carduelis .Prundăraş gulerat mic Chlidonias hybridus .Scatiul Certhia familiaris – Cojoaică de pădure Charadrius dubius .Lebădă de iarnă Cygnus olor .C.Ciocănitoare pestriţă mică Dendrocopos syriacus .Presura de stuf Anexa 2 4 3 Spec 3 3 Statut periclitare 4 (V) 3 4 4 4 4 2 4 4 4 (D) S S S 3 3 3 3 4 3 2 3 D V R 3 4 4 4 2 S S (D) 3 3 4 3 1 4* (S) V V S 3 4 S 3 3 3 4 (S) 4 (S) 232 .L.R.

C. Vânturel de seară Ficedula albicollis – Muscar gulerat Ficedula hypoleuca – Muscar negru Fringilla coelebs – Cinteză Fulica atra .Rândunica Ixobrychus minutus .Pescăruş argintiu Larus minutus .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.Șoimuleț.Culicul mare Nycticorax nycticorax .L.Frunzăriţa cenuşie Hirundo rustica .R.Rață cu ciuf Numenius arquata . Nr.Stârc pitic Jynx torquilla – Capîntortură Lanius collurio – Sfrâncioc roşiatic Lanius excubitor – Sfrâncioc mare Lanius minor – Sfrâncioc cu frunte neagră Larus argentatus .Prigoria Milvus migrans .Sitar de mal Luscinia megarhynchos – Privighetoare roşcată Lymnocryptes minimus .Găinuşa de baltă Garrulus glandarius – Gaiţă Hippolais pallida .Ferestrașul mare Merops apiaster . Mediu Research S.Ciocârlan Gallinago gallinago .Pescăruşul râzător Limosa limosa .Lişiţa Galerida cristata .Pietrarul sur Oriolus oriolus – Grangur Parus caeruleus – Piţigoi albastru Parus major – Piţigoi mare Parus palustris – Piţigoi sur Passer domesticus – Vrabie de casă Anexa 2 4 4 3 3 Spec 3 4 3 3 4 4 4 3 Statut periclitare 4 S D V S S S (D) 3 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 2 4 3* (V) D (V) D (D) D (D) D V (S) (V)* D V 4 3 4 4 4 3 3 3 4 3 3 3* 3 D D D* D 4 S 233 .Pescăruș mic Larus ridibundus .Becaţină comună Gallinula chloropus .Gaia brună Motacilla alba – Codobatură albă Motacilla flava . Crt 0 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 Specia 1 Erithacus rubecula – Măcăleandru Falco tinnunculus .Stârc de noapte Oenanthe oenanthe .Becaţina mică Mergus merganser .Vânturelul roşu Falco vespertinus .Codobatura galbenă Muscicapa striata – Muscar sur Netta rufina .

R.Silvia cu cap sur Sylvia curruca – Pitulice de grădină Tringa glareola .Ţigănuşul Podiceps cristatus . Cresteț cenușiu Porzana porzana .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.Fluierarul de zăvoi Tringa totanus .Piţigoiul pungar Riparia riparia .Pitulicea fluierătoare Pica pica – Coţofană Picus viridis – Ghionoaie verde Plegadis falcinellus .Potârnichea Phalacrocorax carbo .Cresteluț mijlociu.Chiră de baltă Streptopelia decaocto – Guguştiuc Streptopelia turtur – Turturică Strix aluco – Huhurez mic Sturnus vulgaris – Graur Sylvia atricapilla – Pitulice cu cap negru Sylvia communis . Crt 0 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 Specia 1 Passer montanus – Vrabie de câmp Perdix perdix .C.Fluierar cu picioare roșii Troglodytes troglodytes – Ochiuboului Turdus merula – Mierlă Turdus philomelos – Sturz cântător Upupa epops – Pupăză Vanellus vanellus .L.Cârstel de baltă Remiz pendulinus .Bătăușul Phoenicurus phoenicurus – Codroş de pădure Phylloscopus collybita – Pitulice mică Phylloscopus trochilus .Corcodelul mare Porzana parva . Mediu Research S.Lăstunul de mal Saxicola rubetra .Cormoranul mare Phalacrocorax pygmaeus – Cormoranul mic Phasianus colchicus . Cresteț mijlociu. ţoi Sterna hirundo .Fazan Philomachus pugnax . Nr.Mărăcinarul mare Scolopax rusticola – Sitar de pădure Sitta europaea – Ţiclean.Nagâțul comun Anexa 2 Spec 3 3 3 2 4 2 Statut periclitare 4 V V (S) V 4 4 4 4 3 3 3 2 3 4 4 D D (S) S 4 3 4 3* 4 3 3 4 4 4 3 3 2 4 4 4 D S S S D D S S D S V* 234 . Cresteluț pestriț Pyrrhula pyrrhula – Mugurar Rallus aquaticus .Fluierar de mlaștină Tringa ochropus .Cresteț pestriț.

II. specia umana și totalitatea componentelor capitalului creat de către acesta. 235 . Conceptul de biodiversitate include deopotrivă totalitatea unităților organizate care constituie „ capitalul natural”. 6. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar): Nu vor fi specii sau habitate afectate de lucrările propuse în cadrul proiectului de amenajare a râului Argeș. cultural și fizic ( construit) trebuie să fie de asemenea luate în considerare atunci când se dezbate problema delimitării ariei de acoperire a conceptului de biodiversitate.C. ROSPA0022. II.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Mediu Research S.5. astfel nu vor apărea modificări în structura și dinamica speciilor identificate în ariile protejate ROSCI0043.L. Sistemele socio-economice care includ o mare diversitate a capitalului social. pe lângă diversitatea taxonomica și diversitatea unităților structurale și funcționale care fac parte din cele două ierarhii organizatorice ale mediului fizic. dacă mult timp conceptul de biodiversitate a desemnat numai diversitatea speciilor ( „ bogăția de specii”) și a taxonilor de rang superior din cadrul ierarhiei taxonomice în momentul de față sunt suficiente argumente de a extinde acest concept pentru a cuprinde.R. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Problema conservării diversității biologice și ecologice nu este o problemă colaterală. este însăși problema conservării. chimic și biologic. ROSPA0038. respectiv suportul și garanția dezvoltării socio-economice. Astfel.

Vadineanu A. Punctele 1. La nivelul structurii genetice a populațiilor și a genotipului.C.Diversitatea structurii genetice a populațiilor și speciilor. 2. În consecință diversitatea sistemelor ecologice și biologice „ biodiversitatea” în sensul larg. Al fiecărui nivel de organizare pe direcția celor două linii de organizare ierarhica. 1998. Mediu Research S. Aceasta reflectă în aceeași măsură diversitatea sistemelor biologice de rang superior speciei ( biocenoze. Diversitatea trebuie analizată și cuantificată în patru planuri : 1. iar pe de altă parte managementul dezvoltării sistemelor soci-economice. 2. trebuie analizată în următoarele patru planuri: 1. (Dezvoltare Durabilă: teorie și practică.. pe de o parte. biomi și biosfera) integrate în ierarhia biologica de organizare precum și diversitatea unităților hidromorfogeologice ( factorii abiotici) și diversitatea habitatelor. Formularea „ diversitatea sistemelor ecologice și biologice” ar mai potrivita pentru a acoperi sensul larg în care trebuie sa fie folosit termenul de „ biodiversitate”. I.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. respectiv a capitalului creat în fiecare dintre acestea. Conservarea biodiversității ( „ diversitatea sistemelor ecologice și biologice”) urmăresc. respectiv „resurselor genetice” ( inclusiv Homo sapiens sapiens).3.2 și 3 reflecta diversitatea capitalului natural iar punctul 4 reflectă diversitatea capitalului creat de populațiile umane. Editura Universității București ) 236 . Al speciei și ierarhiei taxonomice. utilizarea durabilă/în limitele capacitaților productive și de suport a componentelor capitalului natural. vol. 4. La nivelul fiecărui sistem biologic cu organizare supraindividuala și 4.Diversitatea sistemelor ecologice ca suport al vieții. complexe de biocenoze.Diversitatea sistemelor biologice cu rang de specie și a taxonilor din cadrul ierarhiei taxonomice „ biodiversitatea în sens strict”.R.L.Diversitatea etno-culturala a sistemelor socio-economice. 3.

împreună cu toată substanţa organică moartă existentă în acel teritoriu. Mediu Research S. Conform lucrării „Ecologie şi Protecţia Mediului” (Maniu Maria. Prin ecosistem înţelegem unitatea elementară a biosferei formată dintr-un biotop. biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme). 2004). biotici. 15 ORGANISMELE VII (plante. antropici) Fig. ECOLOGIA MEDIUL DE VIATA (Factorii abiotici.R. alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici). funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 237 . plantele.C. Un ecosistem cuprinde întreaga materie vie dintrun spaţiu finit. care studiază relaţiile complexe ale omului şi ale celorlalte vieţuitoare cu mediul înconjurător planetar”. oameni) Ecologia are ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă. ecologia este definită ca „o ştiinţă biologică de sinteză cu un profund caracter interdisciplinar. animale. bacterii şi virusuri). Pentru a le identifica și a discuta despre aceste relații structurale și funcționale este necesară clarificarea unor noţiuni şi termeni ce vor fi folosiţi în cele ce urmează. precum şi structura. microorganisme (ciuperci. ocupat de o biocenoză.L. deci toate animalele.

lumină.R. Intrările sunt alcătuite în principal din energia solară. precipitaţii şi substanţe organice şi minerale. Ieşirile sunt reprezentate în principal de: căldură. oxigen şi materiile pe care le antrenează apa. Funcţionarea ecosistemului depinde de relaţiile dintre speciile biocenozei.C. Aspectul exterior al unui ecosistem este puternic influenţat de speciile de plante care îl populează. fiind alcătuit din două structuri funcţionale: structura de biotop (mediul neviu sau componenta abiotică) şi structura de biocenoză (mediul viu sau componenta biotică). Între formele de viaţă şi mediu au loc permanente schimburi de energie şi materie. ecosistemul poate asigura desfăşurarea a trei funcţii esenţiale: funcţia energetică. dioxid de carbon. asigură o anumită stabilitate a sistemului. 16 BIOCENOZĂ Plante Animale Microorganisme Ecosistemul se caracterizează printr-o organizare specifică. La rândul lor. Mediu Research S. o diversitate de specii şi un circuit de energie şi substanţe în teritoriul sistemului. ECOSISTEM BIOTOP Apă Temperatură Minerale Lumină Aer Fig. Această circulaţie internă realizată prin intrări şi ieşiri continue de substanţă şi energie. temperatură. Plantele produc prin fotosinteză hrana care constituie sursa de materie şi energie pentru celelalte specii. funcţia de circulaţie a materiei şi funcţia de autoreglare. Pe baza acestor relaţii. reprezintă un ecosistem. care interacţionează cu mediul şi care are o anumită structură trofică. fertilitatea solului etc. plantele depind de condiţiile de mediu: umiditate. cât şi de interacţiunea dintre acestea şi factorii de biotop. În acest sens se poate spune că: orice unitate care include toate organismele de pe un teritoriu dat.L. 238 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.

nici din vecinătatea acesteia. o Nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar. o Nu fragmentează habitatele de interes comunitar. iar pe de altă parte de presiunea antropică și a tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei analizate.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.  ROSCI0043 . În concluzie.R. o Nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate. Menținerea integrității unei arii naturale protejate se realizează prin evitarea oricăror acțiuni care ar putea duce la:  fragmentarea habitatelor (biotopurilor) de interes comunitar  generarea unui impact negativ semnificativ asupra factorilor biotici și abiotici ce ar duce în modificări în dinamica relațiilor ce definesc structura și funcția ariei naturale protejate Evaluarea relațiilor structurale și funcționale care duc la menținerea integrității ariilor naturale protejate. Menținerea integrității ariilor naturale protejate implică conservarea echilibrului stabilit între biotop și biocenoză. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puțin integritatea ariei. integritatea ariei protejate nu este afectata proiectul de amenajare a râului Argeș: o Proiectul se afla în afara ariei protejate de interes comunitar la o distanța de 70m o Nu se defrișează suprafețe forestiere din aria protejată. s-au realizat individual pentru fiecare arie protejată.C. concluziile fiind prezentate în continuare. în perimetrul analizat neidentificându-se tipul de habitat prioritar specificat în Formularul Standard a ariei. Mediu Research S. posibil a fi afectate de implementarea proiectului ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI Dâmboviţa PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE”.L. adăpost și reproducere pe de-o parte.COMANA. 239 . Relațiile structurale și funcționale care creează și mențin integritatea ariei sunt legate de condițiile de hrănire.

în perimetrul analizat neidentificându-se tipul de habitat prioritar specificat în Formularul Standard a ariei.06%) din aria protejată.9ha ( 0.C.  ROSPA0038 – DUNĂRE-OLTENIȚA.COMANA.R. nici din vecinătatea acesteia. o Nu fragmentează habitatele de interes comunitar. integritatea ariei protejate nu este afectata proiectul de amenajare a râului Argeș: o Proiectul de investiții va afecta o suprafață de 63. nici din vecinătatea acesteia.25%) din aria protejată. o Nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.L. integritatea ariei protejate nu este afectata proiectul de amenajare a râului Argeș: o Proiectul de investiții va afecta o suprafață de 64. o Nu se defrișează suprafețe forestiere nici din aria protejată. în perimetrul analizat neidentificându-se tipul de habitat prioritar specificat în Formularul Standard a ariei.  ROSSPA0022 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Suprafața nu se află în zona de cuibărire sau de liniștire a păsărilor care cuibăresc sau poposesc în zonă. 240 .4ha ( 1. Mediu Research S. o Nu se defrișează suprafețe forestiere nici din aria protejată. Suprafața nu se află în zona de cuibărire sau de liniștire a păsărilor care cuibăresc sau poposesc în zonă. o Nu fragmentează habitatele de interes comunitar. o Nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar.

a habitatelor. Conștientizarea și sensibilizarea publicului larg privind necesitatea protejării și conservării siturilor naturale. Conservarea populaţiilor. II. o Nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate. 8. din Planul de Management se pot desprinde următoarele obiective: 1. în care sunt specificate obiectivele de conservare a ariilor natural protejate ROSCI 0043 – COMANA și ROSPA 0022 – COMANA. Îmbunătăţirea atitudinii comunităţilor locale şi a factorilor de decizie faţă de valorile parcului 5. Mediu Research S. 7. culturale și istorice 7. a ecosistemelor acvatice și terestre cu importanta științifică deosebita. obţinând în acelaşi timp recunoaşterea locală. Obiectivele ariei naturale protejate PARCUL NATURAL COMANA Pentru întreaga arie naturală protejată. a peisajului natural şi antropic 2. o Nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar.R.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Îmbunătăţirea atitudinii comunităţilor locale şi a factorilor de decizie faţă valorile parcului 6. Stabilirea limitelor parcului și zonarea interna 241 . Promovarea tradiţiilor locale şi a moştenirii culturale 3.L. Gospodărirea parcului prin asigura resurselor umane financiare şi fizice necesare atingerii obiectivelor planului de management. naţională şi internaţională. Promovarea activităţilor de exploatare durabila a resurselor regenerabile 4.C. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes acolo unde au fost stabilite prin planuri de management PARCUL NATURAL COMANA deține un PLAN DE MANAGEMENT și o STARTEGIE DE VIZITARE.

Mediu Research S.activități de pescuit sportiv. în vecinătatea râului Argeș.” 242 .activități de exploatare a agregatelor minerale numai în suprafața de 46 ha special rezervata în acest scop.11. .C. Zona în care se vor desfășura lucrările de pe râul Argeș intra în zona de dezvoltare durabila din cadrul zonei de management durabil – conform Zonării interne a Parcului Natural Comana. .2007.12.activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor. lucrări de îngrijire și de conducere a arboretelor și lucrări de conservare. plus primul rând de subparcele agricole în jurul intravilanului sau. . sunt permise următoarele: . după caz.construcții. . în conformitate cu legislația specifica din sistemul de agricultura ecologica.alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale. .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. . intre limita zonei de dezvoltare durabila și limita intravilanului existent la data de 22.2007.realizarea de ferme agricole intensive pe suprafețe din interiorul zonei de dezvoltare durabila.activități specifice modului de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și creșterea animalelor.L. . aprobata prin Plan de Management. în zona de dezvoltare durabila a activităților umane reprezentata de intravilanul localităților existent la data de 10. “c. industrial și piscicultura.activități de vânătoare. din zona Falaștoaca Gostinari.R. cu scoaterea din circuit agricol a suprafețelor pentru care se impune acest lucru în vederea realizării investițiilor și cu respectarea legislației specifice pentru mediu di arii protejate. de prima limita naturala.

Mediu Research S. Fig.R.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.L.C. 17 243 .

9. identificate în perioada de realizare a observațiilor . CUSTODE ROSPA0038 DUNĂRE-OLTENIȚA – NU A FOST DESEMNAT COSTODE În lipsa planurilor de management obiectivele de conservare a unei arii protejate de interes comunitar respectă într-u totul OUG 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011.” II.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar.R. Evaluarea stării actuale de conservare şi a numărului de exemplare (populaţiilor) speciilor de interes comunitar și naţional.L. 8.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. care fac obiectul protecţiei şi conservării ROSPA0022/ROSCI0043/ROSPA0038 s-a realizat pentru toate habitatele și speciile care fac obiectul protecției și conservării. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar. inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar.C. inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor. Implementarea proiectului ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI Dâmboviţa PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” nu va aduce modificări sau evoluții negative asupra ariilor protejate. Mediu Research S. Nu este cazul 244 . (7) Ariile naturale protejate de interes comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes comunitar. .„art. II.

III.  0%  Nu vor fi ocupate suprafețe folosite pentru necesităţile de hrană. să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar. să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar. odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar.R. Identificarea și evaluarea impactului ROSCI0043 . odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar. Lucrările se vor executa în afara ariei protejate la o distanta de 70 – 100m. să producă modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. - - Tipul impact Identificarea impactului de indicatori-cheie Evaluarea impactului cuantificabili folosiți la evaluarea impactului produs prin implementarea planului 1.L. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană.  0% Direct 2.C. 245 . Mediu Research S.COMANA Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate: să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar. Nu reduce suprafața ariei protejate de interes comunitar.  În zona de implementare a proiectului nu a fost identificat niciun habitat specificat în Formularul Standard de declarare ariei protejate.  Nu se fragmentează suprafața habitatelor pentru care a fost desemnată aria protejată de interes comunitar. Nu fragmentează habitatele pentru care a fost desemnată aria protejată de interes comunitar Nu are impact negativ asupra factorilor care mențin integritatea ariei protejate Nu produce modificări ale dinamicii relațiilor ce definesc structura sau funcția ariei protejate.

durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar.L. durata sau persistenţa fragmentării. de indivizi/suprafaţă).  Pentru zgomot – Ordinului 152/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită . 5. STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor. 246 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. 4. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului 8.5). indicatorii chimicicheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale. care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar. Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită.  0%  0  Distanța față de arie protejată – 70m.C. plumbului. Mediu Research S. a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf.  Nu va exista o durată a fragmentării neexistând fragmentare  Nu vor exista schimbări în densitatea populațiilor din cadrul ariei de protecție comunitară. 3. 6. benzenului. monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. 7. distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar.  Pentru factorul de mediu aer indicatorii de calitate. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2.R. dioxidului de azot şi oxizilor de azot.indicatorii de calitate fac obiectul HG 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr.  0  Pentru factorul de mediu apă . schimbări în densitatea populaţiilor (nr. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente).

reptile și asupra avifaunei  Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni. reptile și asupra avifaunei Pe scurt termen Pe lung termen În faza de construcție  Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni. evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului.R. Mediu Research S. evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul propus şi pentru alte PP. evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului.  247 . reptile și asupra avifaunei  Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni.C. generând praf și zgomot. reptile și asupra avifaunei În faza operare de  Impact prognozat nesemnificativ Rezidual  0 cumulativ evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului  Ar putea apărea un impact cumulativ între proiectul analizat și balastierele din zona învecinată cu ROSCI0043 prin faptul ca utilajele vor folosi același drum de acces. evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP:  Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni. evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului. Indirect evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului.L.

reduce suprafața ariei protejate de interes comunitar cu 63. - - - Tipul impact Identificarea impactului de indicatori-cheie Evaluarea impactului cuantificabili folosiți la evaluarea impactului produs prin implementarea planului 1.  În zona de implementare a proiectului nu a fost identificat niciun habitat specificat în Formularul Standard de declarare ariei protejate. odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar. să producă modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.R.25% Nu fragmentează habitatele pentru care a fost desemnată aria protejată de interes avifaunistic Nu are impact negativ asupra factorilor care mențin integritatea ariei protejate Nu produce modificări ale dinamicii relațiilor ce definesc structura sau funcția ariei protejate. Mediu Research S. ROSPA0022 . să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar.  0% Direct 2.L. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană.C. să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut. 248 . odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.COMANA Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate: să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar.9ha – 0.  0%  Nu vor fi ocupate suprafețe folosite pentru necesităţile de hrană.  Nu se fragmentează suprafața habitatelor pentru care a fost desemnată aria protejată de interes comunitar.

de indivizi/suprafaţă). indicatorii chimicicheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. benzenului.  0%  0  Nu va exista o durată a fragmentării neexistând fragmentare  Nu vor exista schimbări în densitatea populațiilor din cadrul ariei de protecție comunitară. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită. 249 . care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar. 4. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului 8.R.  Pentru factorul de mediu aer indicatorii de calitate. durata sau persistenţa fragmentării. dioxidului de azot şi oxizilor de azot. STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor. schimbări în densitatea populaţiilor (nr.L. 6. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar.indicatorii de calitate fac obiectul HG 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr. pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2.5). a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf. 3.  0  Pentru factorul de mediu apă . 5.C. 7. plumbului. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente). distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar. Mediu Research S. monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.  Pentru zgomot – Ordinului 152/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită .

reptile și asupra avifaunei În faza operare de  Impact prognozat nesemnificativ Rezidual  0 cumulativ evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului  Ar putea apărea un impact cumulativ între proiectul analizat și balastierele din zona învecinată cu ROSPA0022 prin faptul ca utilajele vor folosi același drum de acces. generând praf și zgomot. evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului. reptile și asupra avifaunei  Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni. reptile și asupra avifaunei  Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni. evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP:  Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni. Indirect evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului.R.C. reptile și asupra avifaunei Pe scurt termen Pe lung termen În faza de construcție  Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului. evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului. evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului. Mediu Research S.L.  250 . evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul propus şi pentru alte PP.

să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar. să producă modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut. Mediu Research S.4ha – 1.  0%  Nu vor fi ocupate suprafețe folosite pentru necesităţile de hrană.C. ROSPA0038 – DUNĂRE – OLTENIȚA Integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar este afectată dacă PP poate: să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar.  Nu se fragmentează suprafața habitatelor pentru care a fost desemnată aria protejată de interes avifaunistică.  0% 251 Direct 2.06% Nu fragmentează habitatele pentru care a fost desemnată aria protejată de interes avifaunistic Nu are impact negativ asupra factorilor care mențin integritatea ariei protejate Nu produce modificări ale dinamicii relațiilor ce definesc structura sau funcția ariei protejate.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană.R. - - - Tipul impact Identificarea impactului de indicatori-cheie Evaluarea impactului cuantificabili folosiți la evaluarea impactului produs prin implementarea planului 1. reduce suprafața ariei protejate de interes comunitar cu 64. odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar.L. odihnă şi . să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar.  În zona de implementare a proiectului nu a fost identificat niciun habitat specificat în Formularul Standard de declarare ariei protejate.

 0%  0  Nu va exista o durată a fragmentării neexistând fragmentare  Nu vor exista schimbări în densitatea populațiilor din cadrul ariei de protecție comunitară. 3. Mediu Research S.L. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente).C. benzenului.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar. 5. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.  Pentru zgomot – Ordinului 152/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită . distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar. reproducere ale speciilor de interes comunitar. plumbului. 4. care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar. pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2. de indivizi/suprafaţă).  Pentru factorul de mediu aer indicatorii de calitate.indicatorii de calitate fac obiectul HG 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr. dioxidului de azot şi oxizilor de azot. a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf. 6. monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător. durata sau persistenţa fragmentării.  0  Pentru factorul de mediu apă . schimbări în densitatea populaţiilor (nr. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului 8. 7. STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor. indicatorii chimicicheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale. Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită.R. 252 .5).

evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul propus şi pentru alte PP. reptile și asupra avifaunei  Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni.R. reptile și asupra avifaunei  Impact prognozat nesemnificativ Pe scurt termen Pe lung termen În faza de construcție În faza operare de Rezidual  0 cumulativ  Ar putea apărea un impact cumulativ între proiectul analizat și alte două proiecte de interes din zonă.  Reabilitarea șenalului navigabil Dunăre – Marea Neagră – în zona de implementare 253 . zona nu prezintă condiții specifice de adăpost. evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului. Mediu Research S. reptile și asupra avifaunei  Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni.L. evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP:  Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni. hrană și cuibărire pentru păsările aflate în migrație preconizăm un impact cumulat 0. evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului.  Reabilitarea și extinderea portului OLTENIȚA – având în vedere ac cele două proiecte se află amplasate în porțiunea de ROSPA0038 caracterizată printr-o degradare accentuată a vegetației. reptile și asupra avifaunei  Fără a lua în considerare măsurile de reducere ar putea apărea un impact asupra speciilor de amfibieni. evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului. Indirect evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului.C.

C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.R.L. Mediu Research S. a proiectului analizat nu se execută lucrări de reabilitate a șenalului navigabil – impact cumulat prognozat 0.  nu s-a preconizat un impact cumulat semnificativ evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului 254 .

– perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere. capturare.L. sunt interzise: – orice formă de recoltare. chiar dacă sunt goale. – deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea. în special în cursul perioadei de reproducere. ucidere.C. deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea. distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural. Măsurile de reducere a impactului Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre. Mediu Research S. – culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora. cât şi în afara lor. inclusiv cele prevăzute în anexele nr. IV. de creştere şi de migraţie. – deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă. distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură. – deteriorarea. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007 aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011 precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate. acvatice şi subterane. distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură. – deteriorarea. cu excepţia speciilor de păsări. amfibieni și reptile sunt interzise: – uciderea sau capturarea intenţionată. – comercializarea. – perturbarea intenţionată. mamiferele. amfibieni și reptilele din zonă.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. de creştere. indiferent de metoda utilizată. uşor de identificat. în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. de hibernare şi de migraţie.R. mamifere. 255 . Pentru toate speciile de păsări. – se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din activităţile specifice.

Resp.L. – Se interzice deranjarea păsărilor prin deplasări cu barca și zgomote de orice natură. Se vor replanta zonele rămase libere de pe mal cu specii arbustive și cu arbori specifici zonei. Supraveghere implementare Constructor Titular Pulberi (Praf) Constructor Titular Mirosuri Distrugerea vegetației Constructor Titular Constructor Titular 256 . de constr. acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele. pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer.R. utilizarea unor amortizoare de zgomot pentru echipamente. în afară perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit. montaj Măsuri de reducere a impactului Restricţii referitoare la orele de lucru. Mediu Research S.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Alte măsuri de conservare specială: Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la vânătoare. furnizarea de informaţii pentru public. pentru a se respecta SR 10009/1998 Excavaţii supravegheate. O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare în vederea diminuării efectelor potențiale negative de impact asupra mediului în perioada de construcţie este dată în tabelul de mai jos Tabel 28 Problema de mediu Zgomot din activ.C. Identificarea surselor punctiforme utilizarea unor dispozitive de stopare a mirosurilor Se va proceda la refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologica în zona de execuție a proiectului folosindu-se solul decopertat la inițierea proiectului.

recomandate în acest capitol. Colectarea corespunzătoare a apelor Constructor uzate. Nu se vor depozita materiale de construcție.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. apariția oricărui eventual impact negativ. apariția oricărui eventual impact negativ. Utilizarea unor tehnologii moderne de depoluare în cazul poluării cu Titular Titular 257 . solului și la gestiunea deșeurilor. sau solul rezultat în urma săpăturilor pentru piloni în zonele cu băltiri. Mediu Research S. se elimina în totalitate.C. ce pot constitui habitatul de reproducere al speciei. pentru respectarea HG 352/2005 Interzicerea descărcării oricăror materiale în apă.L. deșeuri. transport prin pompare şi depozitare. se elimina în totalitate. Aplicându-se toate masurile de reducere a impactului referitoare la evitarea poluării apelor. apariția oricărui eventual impact negativ. se elimina în totalitate. Aplicându-se însă toate celelalte masuri de reducere a impactului. ce pot constitui habitatul de reproducere al speciei. asigurarea de servicii specializate. Problema de mediu Deranjarea faunei Perturbarea populației speciei Bombina bombina identificată în zonele aflate în interiorul sau în afara ariilor protejate Perturbarea populațiilor speciilor de pești Măsuri de reducere a impactului Supravegherea zonei şi asigurarea identificării și protejării exemplarelor speciilor importante. Resp.R. Supraveghere implementare Constructor Titular Constructor Titular Constructor Titular Eventual impact negativ asupra speciilor de păsări din SPA-urile învecinate Apă Investiția luata în discuție nu are un Constructor impact negativ demonstrat asupra speciilor de păsări. Aplicându-se toate masurile de reducere a impactului referitoare la evitarea poluării apelor. Se va evita staționarea utilajelor sau tranzitarea de către acestea a zonelor cu băltiri.

la depozite de deşeuri inerte. implementare Constructor Supraveghere Titular Constructor Constructor Constructor Titular Constructor Titular  Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a proiectului în vederea diminuării efectelor potențiale negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a este dată în tabelul de mai jos: Tabel 29 Problema de mediu Impact vizual Măsuri de reducere Resp. a materialului inert excavat.R.L. Elaborarea planului de intervenţie în caz de a personalului poluări accidentale. Acces blocat la proprietăţile Protecţia proprietăţilor adiacente Furnizarea de informaţii către adiacente public.C.Administrația Raportare de către APM Călărași APM Ilfov APM Giurgiu Vegetaţie APM 258 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. după examinarea corespunzătoare. a impactului Implementare Alegerea unor materiale Titular/Proiectant care se armonizează cu împrejurimile Utilizarea de elemente naturale pentru ecranare Păstrarea construcţiilor în stare tehnică bună Refacerea vegetaţiei prin Titular Supraveghere de către . solicitarea accesului temporar Managementul tehnic şi al Sănătatea populaţiei şi resurselor corect executat.Administrația Parcului Natural Comana pentru sectorul Grădiște – Gostinu Custode ROSPA0038 . Mediu Research S. pe cât Gestionarea posibil. Măsuri de reducere a impactului hidrocarburi Refolosirea pe şantier. Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii Mediu mediului ambiant Problema de mediu Resp. în materialului aceeaşi zona pentru refacerea excavat habitatelor Evacuarea excavaţiilor în exces.

Implementare Faună Protejarea faunei și Titular avifaunei întâlnită local. selectarea. Mediu Research S. populaţia trebuie avertizată şi anunţată de acţiunile desfăşurate în timpul exploatării care o pot afecta accidental.Administrația Parcului Natural Comana pentru sectorul Grădiște – Gostinu Custode ROSPA0038 Raportare de către Călărași APM Ilfov APM Giurgiu APM Călărași APM Ilfov APM Giurgiu APM Călărași APM Ilfov APM Giurgiu Mediu ambiant Monitorizarea factorilor Titular de mediu posibil a fi afectaţi .L.Administrația Parcului Natural APM Călărași APM Ilfov APM Giurgiu APM Călărași APM Ilfov 259 .Administrația Parcului Natural Comana pentru sectorul Grădiște – Gostinu Custode ROSPA0038 . Problema de mediu Măsuri de reducere a impactului reconstrucţia ecologica în zona de impact. depozitarea şi transportul deşeurilor de către servicii specializate Supraveghere de către Parcului Natural Comana pentru sectorul Grădiște – Gostinu Custode ROSPA0038 .R. Întreţinerea instalaţiilor.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.Administrația Parcului Natural Comana pentru sectorul Grădiște – Gostinu Custode ROSPA0038 . Resp. Pentru siguranţa. Colectarea Titular Deşeuri corespunzătoare.C. Folosirea procedurilor şi Titular Sănătatea de populaţiei şi a echipamentelor protecţie corespunzătoare personalului instalaţii de iluminat şi semne de avertizare.

Mediu Research S.C.R. Implementare Supraveghere Raportare de către de către Comana pentru APM sectorul Giurgiu Grădiște – Gostinu Custode ROSPA0038 260 . Problema de mediu Măsuri de reducere a impactului Resp.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.L.

metoda de aflare a unor elemente avicenologice mai amănunțite. legat de aceasta. am determinat direcția și viteza vântului. în acest sens am procedat la efectuarea unor trasee lungi de observație. Traseele și rezultatele obținute ne-au permis să depistăm momentele cele mai importante ale diverselor aspecte fenologice urmând.R. Fiecare an este caracterizat printr-o anumită alternanță a sezoanelor şi toţi ornitologii moderni consideră că nu mai este suficientă şi nici corectă efectuarea observaţiilor legate numai de datele calendaristice. 1973) şi fenologia insectelor (VON HARTMANN. Practic metoda constă în parcurgerea cu pasul a întregului traseu şi determinarea cu ajutorul binoclului. Se propune printre altele orientarea în alegerea timpului optim de observaţie în funcție de aspectul fenologic al vegetaţiei (SLAGSVOLD. perioadele optime de observaţie iar pentru a urmări şi efectele ce le pot avea anumite întârzieri în schimbarea climatologică. care au cuprins în general. 1963). precipitații etc. practic. adecvat în zona cercetată. V. Ținând însă cont de variaţiile sezoniere am încercat să determinăm. să aplicăm. Mediu Research S. o zonă întinsă. la mijlocul şi la sfârșitul traseului). Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate Ornitologie Descrierea activităților și a metodelor de cercetare. după cântec sau strigăt a speciilor existente. Cu ajutorul unui termometru am obținut temperaturile în cele mai importante momente ale zilei (la începutul. Observaţiile orientative. am încercat să obținem date şi din perioadele de minimă activitate a păsărilor. 261 .C.L. am notat și alte aspecte meteorologice cum ar fi nebulozitatea.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Toate observațiile sunt notate în fişe special tipizate pentru a înlesni o mai mare rapiditate a notărilor dar şi a observării din prima privire a marilor diferențe între diferite aspecte notate.

Dacă sunt notate și păsările identificate și pe cea de a doua latură a traseului. astfel. altitudinea etc. fiecare specie observată. la succedarea speciilor într-un singur loc în timpul zilei sau a unui sezon etc. Cercetătorul camuflat va nota în fișa de observație.5 .L. Frecvent în aceste zone cercetătorul. astfel încât.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Metoda punctelor de observație. metodele obișnuite de observație (metoda traseelor) dau rezultate destul de apropiate de realitate. Rezultatele obținute în astfel de puncte de observație amplasate în același loc de-a lungul anilor permit formularea unor concluzii interesante referitoare la dinamica migrațiilor. Observații de zi Dacă pentru porțiunile de desiș și zăvoi. precum și frecvența întâlnirii lor. Metoda relativ simplă constă în construirea unui adăpost. și mai bine. trebuie avut grijă a se specifica separat datele. Trebuie să remarcăm că în traseele lungi am străbătut de fiecare dată mai multe ecosisteme și acum. va deranja păsările. Observatorul notează în carnet toate speciile auzite sau întâlnite de o parte a traseului. 1965). după ani de cercetări. Bineînțeles că locul amplasării unui observator trebuie astfel ales încât să existe cât mai multe trasee de migrație prin apropiere sau. în deplasare. în perioada cuibăritului. 1970. numărul de exemplare. Mediu Research S. ca formă și culoare să nu distoneze cu mediul respectiv. 262 . S-a recunoscut că în studiile migrațiilor uneori datele cele mai reale s-au obținut din puncte fixe de observație (SCHILDMACHER. nu același lucru se poate spune și despre porțiunile deschise. să se afle în apropierea unui loc de hrănire. din materiale de obicei existente la fața locului. Metoda traseelor. contând. 1958.2 km/oră. constă în parcurgerea unui itinerar dinainte stabilit și de o lungime cunoscută (preferabil 1 km). ne-am convins de importanța acestor observații generale ca elemente de comparat în timp. cu o viteză de 1.C. Metoda traseelor (FERRY și FROCHOT. pentru o a doua numărătoare.R. MUNTEANU 1968). unde aceste metode sunt aproape inaplicabile. direcția de zbor. care vor părăsi locurile de odihnă sau hrănire (unele din ele chiar înainte de a fi observate) și cel mai adesea nu se vor mai întoarce.

fâneață. Se va 263 . stâncărie. apoi variațiile factorilor climatici (temperatură.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.) de pe teritoriul cercetat.). sau ascultând strigătele. speciile de păsări și numărul de exemplare din zona respectivă (KORODI-GAL.). notându-se datele primei apariții după iernare. adică acea totalitate de indivizi aparținând aceleiași specii (sau subspecii) care trăiește într-un anumit mediu (pădure. Mediu Research S. se vor nota amănunțit diferitele medii pe care le oferă teritoriul. ciclul de dezvoltare.R. Rezultatele obținute se pot integra apoi cu observațiile realizate din timpul zilei și astfel se poate obține o imagine mult mai fidelă a unei comunități de păsări dintr-un ecosistem. sau la liziera unei lunci. ziua când se fac numărătorile obișnuite. nisipuri. umiditate. 1968). gruparea sexelor pentru împerechere. putem afla cu aproximație. observându-le zborul. Prin alegerea unui punct. baltă. Observații de noapte Este binecunoscut că răpitoarele de noapte existente în cadrul unei avicenoze sunt destul de dificil de observat. Se va urmări apoi biologia speciei. durata metamorfozei (la amfibieni). dar în același timp nu se poate renunța la a determina ponderea lor în cadrul comunităților. precum și exemplarele tinere din diferitele genera ții. O schi ță (hartă) va stabili aspectul general al teritoriului (șosea. dealuri etc. oarecum izolat de locurile de trai similare între ei. în proporție destul de mare.C. În primul rând trebuie aleasă populația pe care vrem să o studiem. alte grupări vegetale. unde numeroși ciufi vin să șoricărească. râu. data și durata agregărilor de reproducere. vânturi) în decursul anotimpurilor. Amfibieni și reptile Descrierea activităților și a metodelor de cercetare: Observațiile științifice asupra populațiilor de amfibieni și reptile trebuie să urmeze o rigoare deosebită.L. printr-un număr mai mare de observații. Există bineînțeles riscul de a număra o pasăre de două ori sau a considera mai multe păsări observate doar un singur exemplar. Se vor cerceta și nota cu grijă toate elementele ce constituie factorii abiotici (solul. precipitații. Se poate elimina acest inconvenient. la marginea unei desimi de papură. clima etc. data intrării în iernare. baltă sau sistem de bălți etc. pădure.

iar în România a lui Al. Cercetarea vegetației a avut la baza principiile școlii fitocenologice a lui BRAUNBLANQUET în Europa. BORZA. Habitate și plante Metode de cercetare a florei Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren și etapa de laborator.C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.(C. hemicriptofite. urmărindu-se ordinea și nomenclatura Florei României. fanerofite. ceea ce reprezintă teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiți spontan indivizii unei specii. camefite. s-a întocmit conspectul florei vasculare și s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului. În funcție de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc speciile cele mai răspândite). hidrofite. 1918. Această școală are la bază teoria potrivit căreia compoziția floristică a unei fitocenoze reflectă cu fidelitate ansamblul factorilor ecologici din biotopul pe care îl ocupă. Mediu Research S. Raunkiaer. grupat.această analiză are la bază arealul.în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor față de principalii factori ecologici: xero-mezofile. 264 . terofite. endemice (reunesc speciile cu un areal foarte restrâns). endofite. Ecologic . Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere: Fitogeografic . Braun-Blanquet1951). Taxonii sunt enumerați pe familii. mezo-hidrofite. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite. În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor. cerceta modul de distribuție a animalelor pe teritoriu (izolat.L. geofite. locurile preferate). mezofile.criteriul acesta de analiză se refera la particularitățile morfoanatomice și fiziologice ale speciilor rezultate din evoluția convergentă în raport cu factorii de mediu. Biologic .R. Unitate fundamentală de studiu a covorului vegetal este asociația vegetală. Fiecare specie este însoțită de indici referitori la elementul fitogeografic și la bioforma la care aparține specia respectivă. J. În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.

condiții de biotop.R. Fișele fitocenologice reprezintă eșantioane reprezentative ale fitocenozelor. Suprafața eșantioanelor este cuprinsă între 4-30 m2. Este alcătuită din indivizi de asociație cu întindere variabilă. Mediu Research S. în dreptul fiecăreia notându-se abundența-dominanța (AD) și frecvența locală.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.L. Aceste fișe conțin informații referitoare la așezare. fizionomie și structură caracteristică. Asociația vegetală este unitatea cenotaxonomică de bază. Datele prelevate au fost consemnate în relee fitocenologice. care nu au o compoziție și structură identică ci numai asemănătoare.C. lista speciilor din suprafața de probă. În etapa de teren s-au ales suprafețe de probă din porțiuni ale covorului vegetal cu fizionomie și condiții ecologice omogene. 265 . Aceasta reprezintă o comunitate de plante cu compoziție floristică unitară.

1999. 296-298. Edit. Mediu Research S.. 38 (1): 45 Ciocârlan V.1098/rsbl. Horeanu Cl. Kahlert. Pteridophyta et Spermatophyta. 2000. Kahlert. Presa Universitară. 2004. BOU. Lucrările Grădinii Botanice. 1991. Ceres. București. D. București Ciochia. Biriș A.C... Proiectul PNUD ROM 015/1997 . Managementul Capitalului Natural. 1994. Plante rare.04. M. 2005. Camerino. Wagwninen. BirdLife International. 1-6. 1993-1994: 173-197. p. Doc. Ibis 148.. București. Ed. p..Centrul National pentru Dezvoltare Durabila. Tehnică Silvică. Cluj-Napoca. D. Edit. Dihoru Gh. 13: 317-539.. Avian collision risk at an offshore wind farm. BirdLife Species Factsheets – www. Desholm. A. The Netherlands: BirdLife International. București. Coldea. Lista roșie a plantelor vasculare dispărute. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabila. Cogalniceanu. Boșcaiu N.. Ed. D. p. HG 305/15. J. Les associations végétales de Roumanie.birdlife... M. 496 pp. Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est (Carpates Roumanies). 2007.1999. București.. BirdLife International.L. Phytosociol. Fox.. Beasley. Desholm. Coldea Gh. București. Mihăilescu Simona. Doniță N. Flora ilustrată a României. G. Popescu A. Ed..R. p.lista roșie. 1994.. 2006. 2005. P.. 1984. 1983. (ed. Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10. L. periclitate și endemice în flora României .. Tome I Les associations herbaceés naturelles. 1999. Paucă-Comănescu Mihaela. 1997. periclitate. vulnerabile și rare din flora României..). ****. 35-39. Academiei Române.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Bibliografie: ****.2005.. V. Științifica și Enciclopedica. Habitatele din România. Ocrotirea Naturii mediului înconjurător. J. Geografia Fizica a României..0336). Coldea G. Birds in the European Union: a status assesment. Oxford. Dinamica și migrația pasărilor. Dihoru Alexandrina. 76-89. Universitatea București. București. 266 .org. Remote techniques for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a review. Acta Botanica Horti Bucurestiensis.

16. BOU. Vladimir Rojanschi & al. Willoughby J. Junimea.. Rauta C.. ETP Tehnopress. 2002. Biriș A. 2000. & al. Calitatea aerului.L. Rojanschi V. Manualul de identificare a habitatelor. 2001. Ed. 2004. Modificări conform amendamentelor propuse de România și Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC).. 2005. 1978. Munteanu. Zamfir Gh. Dumitriu..Presa Universitară. Flora României. București. Drewit.. Studiu geobotanic și agroproductiv. Evaluarea Impactului Ecologic și Auditul de Mediu. Cluj Napoca.). Mediu Research S. D (ed).. vol I-XIII. Poluare și Protecție. H. Științifică și Enciclopedica. Edit. Pășunile și fânețele din Republica Populară Română. Poluarea și Protecția Mediului. Ed. Protecția și Ingineria Mediului. Popescu A.W. Owen Mountford. 2008.. Blackwell Science. Salzer D. 2003. ASE București. Habitatele din România.. Oxford. & al. Gafta D... Cluj Napoca. Vadineanu A. Mihaiescu L.. Edit. Academiei Române. Tumanov S. Ed. Realizări recente în Combaterea Poluării Atmosferei. Munteanu. Ed. vol. p. Economica 2002. Ed. Assessing the impacts of wind farms on birds. Gafta D. 1998. 307. & Gibbs J. Tehnica. Ed. Mediul Înconjurător.Pedrotti F. 267 . Tehnica. Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. 29-42. Risoprint. L. Iași. București. Săvulescu T. Monitoring plant and animal populations. 1974. (red. pp. Dezvoltare Durabila : teorie și practica . Ornitologică Română Nr. Rowena. 1963. Mihăilescu Simona. Societatea Ornitologica Romana. Puscaru E. Ed. Ed... Editura Universității București Visan S. Academiei Române. 2006.P. & al.. Ed.. Arzatoare turbionare. p. 2004. GH..STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Alma Mater. Ariile de importanta faunistica din Romania Documentații.R.W. (coordonator) 2004.. 1989. Langston. I. Soc. 1986. Voicu V. D.. Economica. 1952-1976. A. Camelia.L. Paucă-Comănescu Mihaela. 35-37 Elzinga C. W. 2002. București.. Ed. Ibis 148.C. Ed. Tehnică Silvică. Poluarea Mediului Ambiant. Management și marketing ecologic.. Doniță N. Fitosociologia.

C. Mediu Research S.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.R. ANEXE 268 .L.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Mediu Research S.Sector Grădiștea 1 269 .L.R. 18 .C.Sector GRĂDIȘTEA 1 . IMAGINI DIN ZONA GRADISTEA .GOSTINARI Fig. 19 .POD CF Fig.

21 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Mediu Research S.C.Sector Grădiștea 1 Fig.L.R.Sector Grădiștea 2 270 . Fig. 20 .

23 . Fig. Mediu Research S.C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.L. 22 .R.Sector Fălăștoaca 271 .Sector Grădiștea 2 Fig.

25 . 24 . Mediu Research S. Fig.C.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.L.Sector Fălăștoaca Fig.R.Sector Gostinari 1 272 .

26-27 . Mediu Research S.CONFLUENTA CU NEAJLOV 273 . Fig.L.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C.R.

Fig. 28 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.C.POD IMPROVIZAT PESTE ARGES LA GOSTINARI 274 . 29 .R.L.DEPOZITE BALAST PE MALUL ARGEȘULUI Fig. Mediu Research S.

30 . Mediu Research S.MAL GOSTINARI 2 275 . Fig.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.L. 31 .POD IMPROVIZAT PESTE ARGES LA GOSTINARI Fig.C.R.

Sector Oltenița 1 276 .Sector Oltenița 1 Fig. 33 .R. 32 . Mediu Research S.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. IMAGINI DIN ZONA OLTENITA Fig.L.C.

R.STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S.Sector Oltenița 2 277 . Fig.Sector Oltenița 1 Fig. 34 . Mediu Research S.L.C. 35 .

Mediu Research S.R.Sector Oltenița 2 278 .STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PROIECTULUI ”AMENAJAREA RÂURILOR ARGEŞ ŞI DÂMBOVIŢA PENTRU NAVIGAŢIE ŞI ALTE FOLOSINŢE” Proiectant:SC IPTANA SA Elaborator: S. Fig.Sector Oltenița 2 Fig.L. 37 . 36 .C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful