You are on page 1of 2
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI FACULTATEA DE TRANSPORTURI Departamentul Autovehicule Rutiere TITLUL LUCRĂRII : Masurarea fortelor de greutate
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE TRANSPORTURI
Departamentul Autovehicule Rutiere
TITLUL LUCRĂRII : Masurarea fortelor de greutate utilizand
tensometria electrica rezistiva
STUDENT: Nitu Razvan Alexandru
GRUPA: 8404 A
DATA: 15. 11. 12
SCOPUL LUCRĂRII : Efectuarea echilibrarii si etalonarii puntii tensometrice, masurarea greutatilor pistoanelor.
Schema bloc a instalației :
3
2
4
1
1
– suport
1
– sursa de alimentare cu energie electrica
2
– platan
2
– punte formata din marcile tensometrice
3
– piesa ce se cantareste
,
și din rezistoarele
,
4
– grinda
3
– amplificator de tensiune
R 1 , R 2 – marci tensometrice legate in semipunte
f – sageata de incovoiere a grinzii sub actiunea fortei de greutate G
4
– instrument indicator
Formule utilizate :
[
]
Programe utilizate : Microsoft Office Word
Microsoft Office Excel
Aparate utilizate : modul de masurare tip N 2314;
modul de afisare N 2323;
traductor de forta de greutate (cantar electronic);
pistoane apartinand motorului cu ardere interna
tip Dacia 1300.
Parametri de lucru : I – metoda calcularii fortelor de greutate
pornind de la masurarea deformatiilor relative ε;
II – metoda directa de determinare a maselor pistoanelor
in raport cu masa etalon.

Rezultate obținute :

Pistonul

   

σ

G

f [mm]

m [g]

[g]

[%]

Δm [g]

P1

 
  • 191 200,5

95,5

 

0,401

1,185

408,7

  • 391 -4,53

 

0

P2

 
  • 193 202,6

96,5

 

0,405

1,198

413

  • 395 -4,56

 

-4

P3

 
  • 192 201,6

96

 

0,403

1,192

410,1

  • 395 -4,02

 

-4

P4

 
  • 191 200,5

95,5

 

0,401

1,185

408,7

  • 390 -4,8

 

1

Observatii si concluzii:

Orice senzor tensometric se bazeaza pe o lege fizica (marca tensometrica se bazeaza pe Legea lui Ohm sau pe Legea lui Hooke). Directia firului marcii tensometrice trebuie sa coincida cu directia efortului principal al barei. In cazul puntii Wheatstone se obtine un efect de amplificare a variatiei unei marimi, variatie masurabila cu un voltmetru sensibil. Cresterea de rezistenta datorata efectului termic se compenseaza cu cresterea de efect termic din bratul alaturat (autocompensarea termica). In cadrul masuratorilor efectuate s-a constatat ca rezolutia de masurare in cazul alungirii relative citite este de 1 μm/m, iar pentru determinarea directa a maselor pistoanelor s-a lucrat (la masurarea efectuata de grupa a doua) cu o rezolutie de 1 g. Pentru a reduce pe cat posibil erorile, inaintea fiecarei cantariri s-au facut o serie de verificari: s-a verificat zeroul aparatuluisi, dupa caz, s-a procedat la recalibrarea acestuia, s-a reglat tensiunea de alimentare a semipuntii tensometrice, s-a efectuat o echilibrare rezistiva pentru ca ecranul modulului sa afiseze valoarea 0, s-a efectuat etalonarea puntii, iar la masurarea directă s-a folosit o masa etalonata. Se observa ca dispersia masuratorilor directe este in ambele cazuri mica. S-a avut grija ca dupa pozitionarea pistoanelor pe platou, acesta sa nu oscileze, o sursa de erori. Oscilatiile au produs totusi variatii de 1-2 unitati (3 g) pentru o perioada scurta de timp. Intrucat sageata de incovoiere a grinzii (f) depinde de variabile supuse erorilor se poate concluziona ca o valoare de aproximativ 1 este de asteptat în cazul incărcarii talerului cu mase de peste 400 g. Ambele metode indica faptul că pistoanele au mase relativ apropiate (diferente de 1 %), deci setul masurat poate fi considerat echilibrat.