You are on page 1of 143

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

COORDONATOR AUTOR

BUCURESTI 2005

CUPRINS Introducere - Prezentarea generala a societatii: Regia autonoma - Arsenalul Armatei.3 Partea intai ANALIZA BILANTULUI CONTABIL. CAPITOLUL 1.Analiza financiara patrimoniala.11 1.1.Introducere in diagnosticul financiar...11 1.2.Echilibrul financiar patrimonial. Bilantul patrimonial privire generala..12 1.3.Bilantul patrimonial privire juridica.15 1.4.Analiza financiara patrimoniala...16 1.4.1.Conceptia patrimoniala.17 1.4.2.Modalitati de analiza a bilantului financiar..19 1.4.3.Alte abordari ale bilantului si analizei patrimoniale.21 1.5.Studiu de caz23 CAPITOLUL 2.Analiza financiara prin indicatori..25 2.1.Importanta si barierele analizei patrimoniale...25 2.2.Indicatori de analiza a echilibrului financiar27 2.3.Fondul de rulment27 2.4.Necesarul de fond de rulment..31 2.5.Trezoreria neta.32 2.6.Studiu de caz34 CAPITOLUL 3.Analiza financiara prin rate40 3.1.Obiectivele analizei pe baza ratelor.40 3.2.Ratele structurii financiare...41 3.2.1.Ratele echilibrului financiar..41 3.2.2.Ratele de indatorare..45 3.3.Ratele privind rotatia elementelor patrimoniale..48 3.4.Studiu de caz51 CAPITOLUL 4.Analiza financiara functionala57 4.1.Abordarea sub aspect functional..57 4.2.Gradul de utilitate a bilantului functional60

4.3.Indicatori de analiza a echilibrului financiar63 4.3.1.Fondul de rulment net global63 4.3.2.Necesarul de fond de rulment total...66 4.3.3.Trezoreria neta..69 4.4.Echilibrul functional si intreprinderea.71 4.5.Studiu de caz72 Partea a doua ANALIZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE. CAPITOLUL 5.Evidentierea performantelor financiare75 5.1.Instrumente de apreciere a performantelor financiare.75 5.2.Tabloul soldurilor intermediare de gestiune76 5.3.Marjele de acumulare baneasca...79 5.4.Analiza rezultatelor intreprinderii aferente gestiunii...83 5.5.Capacitatea de autofinantare85 5.6.Studiu de caz88 CAPITOLUL 6.Analiza rentabilitatii si riscului intreprinderii.99 6.1.Ratele privind rentabilitatea exploatarii...99 6.1.1.Ratele marjelor beneficiare.100 6.1.2.Ratele privind randamentul activelor..103 6.2.Ratele de rentabilitate economica..104 6.3.Ratele de rentabilitate financiara107 6.4.Analiza si evaluarea riscului financiar...109 6.5.Analiza si evaluarea riscului de faliment...112 6.6.Studiu de caz..118 CONCLUZII SI PROPUNERI.126 ANEXE131 BIBLIOGRAFIE139

INTRODUCERE

REGIA AUTONOMA ARSENALUL ARMATEI.


Regia Autonoma Arsenalul armatei a fost infiintata conform Hotararii de Guvern nr.324 din 02.07.1996,prin restructurarea Regiei Autonome Grupul industrial al Armatei si a Regiei Autonome ROMPIROFagaras,care s-au desfiintat,precum si preluarea unor subunitati din structura regiei autonome pentru productia de tehnica militara din cadrul Ministerului Industriilor si Comertului. Regia este persoana juridica si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara.Subunitatile nu au personalitate juridica si dispun de autonomie economico-financiara limitata.Regia reuneste sub autoritatea Ministerului Apararii Nationale agentii economici angajati in programele de modernizare a tehnicii de lupta.Subunitatile care intra in componenta regiei sunt: 1.Uzina Electromecanica Ploiesti. 2.Uzina Mecanica Bucuresti. 3.Santierul Naval Mangalia. 4.Uzina Mecanica Resita. 5.Uzina Mecanica Mizil. 6.Uzina Mecanica Dragomiresti. 7.Uzina Mecanica Sadu. 8.Uzina de Produse Speciale Fagaras. 9.Uzina Chimica Victoria.
4

Principalele criterii privind necesitatile de aparare sunt: a.Tinerea sub control a unitatilor integratoare de produse complexe,provenind din fosta regie autonoma,care sunt implicate in programe de perspectiva ale Ministerului Apararii Nationale,astfel: Uzina Electromecanica Ploiesti-programe de rachete,radiolocatie si telecomunicatie. Uzina Mecanica Bucuresti-programul de modernizare a blindatelor grele si programul de asimilare a tehnicii grele. Uzina Mecanica Resita-programul de productie a mijloacelor de artilerie grea. Uzina Mecanica Mizil-programul de modernizare a blindatelor usoare si reparatie a tehnicii blindate grele din dotare. Santierul Naval Mangalia-programe de reparatie si modernizare a navelor din dotarea marinei militare. b.Aducerea sub autoritatea Ministerului Apararii Nationale a uzinelor de armament si munitie provenind din regia autonoma pentru productia de tehnica militara din cadrul Ministerului Industriilor si Comertului,dupa cum urmeaza: Uzina Mecanica Sadu-ca urmare a dimensiunilor uzinei si datorita investitiei in curs referitoare la modernizarea si diversificarea fabricatiei de munitie tip NATO. Uzina Mecanica Dragomiresti-care se va dota cu o linie automata de incarcare prin turnare. c.Aducerea sub autoritatea Ministerului Apararii Nationale a fabricatiei de pulberi si explozivi(Uzina de Produse Speciale Fagaras si Uzina Chimica Victoria)deoarece aceasta reprezinta peste tot in lume monopol de stat.
5

Principalele criterii economice sunt: -pentru capacitatile mentinute,sa se poata asigura in timp de pace,un grad minim de incarcare de 50% pentru personalul specializat. -capacitatile din sector,pe timpul cand nu au comenzi de productie militara,sa poata executa productie civila pentru ocuparea personalului. -sa necesite cheltuieli proprii minime pentru tehnologizarea necesara realizarii tehnicii specifice sectorului de aparare. In ce priveste obiectul de activitate,acesta este orientat astfel: a.In domeniul productiei de aparare:cercetarea,proiectarea,fabricarea, modernizarea,repararea,comercializarea si asigurarea service-ului in tara si in strainatate,pentru:tehnica de rachete,blindate,artilerie,armament de infanterie,munitie,explozivi si pulberi,asigurarea de combustibili pentru rachete,produse chimice,tehnica de radiolocatie,autospeciale cu destinatie militara si auxiliara,nave militare de lupta si auxiliare. b.In alte domenii de activitate importante: -asigurarea service-ului in tara si in strainatate. -operatiuni comerciale de intermediere(comision,mandatare,reprezentare,in fiintare de agentii comerciale). -operatiuni de expeditii si transport de marfuri si servicii conexe acestora. -elaborarea de studii de marketing. -reparatii si/sau service,intretinere de autovehicule. -comercializare en gros si en detail,in tara si in strainatate,de produse prin magazine proprii si/sau prin terte persoane juridice. -activitati pentru reclama si publicitate. -depozitare de marfuri.

Marea majoritate a subunitatilor au capacitati specifice productiei de tehnica militara,ceea ce a facut dificila asimilarea unor produse cu destinatie civila,competitive din punct de vedere al raportului pret/calitate,in scopul atenuarii lipsei de comenzi din domeniul special.Exceptia o reprezinta Uzina Mecanica Sadu care dispune de un sector civil puternic pentru fabricatia de frigidere si capse miniere.In cazul Uzinei de Produse Speciale Fagaras,printr-o impartire necorespunzatoare a capacitatilor,sectia de fabricatie a explozivilor minieri a revenit S.C.Nitramonia S.A. Sectorul de activitate al regiei il reprezinta sectorul productiei de aparare,organul tutelar fiind:Departamentul Inzestrarii Armatei din cadrul Ministerului Apararii Nationale.In ce priveste forta de munca,fata de numarul initial de angajati la infiintare,de 14998 salariati,regia mai dispunea in aprilie 1999 de 8746 salariati,ramasi dupa aplicarea etapelor 1 si 2 din programul de restructurare. La baza intocmirii programului de restructurare au stat: -legislatia in baza careia functioneaza sectorul productiei de aparare. -necesarul la pace de tehnica militara transmis de componentele sistemului national de aparare. -planul de mobilizare aprobat de consiliul Suprem de Aparare a Tarii prin Hotararea nr.077/1997. -continutul cadru al Programului de restructurare al societatii comerciale transmis de Consiliul pentru Reforma. Din analiza diagnostic efectuata a rezultat ca regia avea la infiintare o situatie economico-financiara dificila datorata recesiunii economice in general si reducerii cererii in domeniul de activitate al regiei in special,presiunii sociale,presiunii concurentiale,problemelor de management si nu in ultimul rand situatei financiare a unitatilor preluate din alte structuri.
7

Pornind de la obiectivele stabilite au rezultat ca principale directii de actiune: -restructurarea manageriala. -restructurarea activitatii financiar-contabile. -restructurarea activitatii de cercetare-dezvoltare. -restructurarea activitatii de productie prin redimensionarea capacitatilor si retehnologizarea fluxurilor de fabricatie. -restructurarea in domeniul resurselor umane. Totodata a fost elaborat planul de afaceri si au fost analizate: -evolutia fluxului de numerar. -evolutia principalilor indicatori economico-financiari. -situatia indicatorilor sintetici de eficienta si bilantul sintetic. Pentru realizarea strategiei propuse au fost stabilite obiective concrete pe termen scurt de 6-12 luni,mediu si lung cu identificarea costurilor si efectelor prognozate a se obtine.Pentru tinerea sub control a aplicarii programului de restructurare au fost elaborate programe de activitati detaliate pentru fiecare subunitate,precum si un program comun pentru aparatul central si subunitati,cu termenele de indeplinire precizate,precum si cu nominalizarea responsabilitatilor de executie si control. La Fagaras s-a reusit stoparea procesului grav de deteriorare a capacitatilor,iar la Dragomiresti s-au asigurat contracte de export.Pentru plata datoriilor de la Sadu s-a apelat la o finantare din fondul special de dezvoltare aflat la dispozitia Guvernului.De asemenea s-a reusit obtinerea unei finantari pentru retehnologizarea uzinei din Fagaras din bugetul Ministerului Apararii Nationale. Nu s-a reusit insa trecerea la datoria publica a datoriilor si pierderilor rezultate din preluarea subunitatilor din ROMPIRO si de la regia autonoma
8

pentru productia de tehnica militara.A fost aprobata insa de catre Ministerul Finantelor si e in curs de adoptare la Ministerul Muncii si protectiei sociale anularea majorarilor de intarziere si reesalonarea la plata a datoriilor. In ceea ce priveste productia contractata la 31 mai 1999,ea era de peste 200 miliarde de lei.Regia are incheiate contracte interne(peste 183 miliarde de lei)atat pentru productia speciala,cat si pentru productia economica.Contractele externe se ridica la peste 75 de miliarde de lei,iar contractele de cercetare la peste 4 miliarde de lei.Dupa cum se observa ponderea cea mai mare o au contractele interne(69%),cele externe fiind doar de 29%,restul de 2% fiind fonduri destinate cercetarii. Desi la infiintare s-au preluat subunitati cu datorii si pierderi mari,anul 1998 s-a incheiat fara pierderi,ceea ce confirma justetea masurilor prevazute in program.Pentru anul 1999 se prognozeaza un an deosebit de dificil,cel mai important obiectiv fiind supravietuirea prin diversificarea ofertei de produse militare si civile in corelatie cu o politica de preturi atractiva,care sa faca posibila patrunderea pe piata externa in special. Structura organizatorica a regiei se aproba de catre Consiliul de Administratie la propunerea directorului general.In cadrul regiei se pot constitui directii,subunitati,servicii,birouri si compartimente.Sarcinile si responsabilitatile directorilor,serviciilor,birourilor si compartimentelor din structura aparatului central al regiei se stabilesc prin regulament aprobat de catre CA. Fiecare subunitate isi intocmeste propria organigrama care se aproba de catre CA.Consiliul de administratie este alcatuit din: -directorul general. -doi reprezentanti ai MapN. -un reprezentant al Ministerului Finantelor.
9

-un reprezentant al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale. -un reprezentant al Bancii Comerciale Romane. -directorul general adjunct al regiei. -directorul comercial al regiei. -directorul economic al regiei. Regia are statut de agent economic si unitate militara.Presedintele CA este directorul general al regiei.CA isi desfasoara activitatea in conformitate cu propriul sau regulament de organizare si functionare si cu legislatia in vigoare.Subunitatile din structura regiei sunt conduse de un Comitet de directie numit de CA.Activitatea curenta a fiecarei subunitati este condusa de un director numit de CA. Directorul general este numit de ministrul apararii nationale si este subordonat secretarului de stat si sef al departamentului inzestrarii armatei.El este administratorul intregului patrimoniui al regiei si coordoneaza activitatea subunitatilor regiei si activitatea departamentelor aparatului central. El urmareste obtinerea fondurilor de investitii straine,incheierea proiectelor de de contracte,administrarea financiare,evolutia

cercetare-dezvoltare,intocmirea corecta a tuturor documentelor la nivelul regiei,activitatea intregului personal. Serviciile functionale de care raspunde direct sunt: -strategii de dezvoltare. -plan de organizare si resurse umane. -juridic. -cabinet medical. -marketing. -protectie si siguranta militara.
10

Directorul general adjunct raspunde de: -activitatea de cercetare-proiectare si documentatia aferenta,precum si programele de pregatire a personalului si omologare. -sectia de investitii si conversie. -biroul de programare si urmarire contracte. -serviciul mobilizare,pregatire de lupta,paza,documente(siguranta). -serviciul de marketing-negocierea si contractarea ofertelor de colaborare externa. Directorul pentru calitate,prin compartimentele pe care le coordoneaza,realizeaza: -asigurarea calitatii. -protectia muncii. -asigurarea transportului. Directorul comercial coordoneaza: -serviciul contractari,desfacere,aprovizionare. -serviciul administrativ. -sectia export-marketing-promovare produse,contracte de export,transmiterea ofertelor clientilor,mentinerea legaturilor cu companiile din tara si strainatate. -sectia import-eficienta necesarului de import de materiale.

11

PARTEA INTAI ANALIZA BILANTULUI CONTABIL CAPITOLUL 1.Analiza financiara patrimoniala. 1.1.Introducere in diagnosticul financiar. Analiza financiara este un instrument managerial care sa ajute conducerea intreprinderii in intelegerea trecutului si prezentului in vederea fundamentarii viitoarelor obiective strategice de mentinere si de dezvoltare a intreprinderii intr-un mediu concurential.Efectuarea analizei financiare pe baza informatiilor furnizate de documentele contabile de sinteza este favorizata de adaptarea noului sistem contabil la economia de piata , informatiile privind situatia patrimoniala , performantele si evolutia financiara de la un exercitiu la altul , fiind utile in procesul decizional. Prin analiza financiara se incearca diagnosticarea intreprinderii la incheierea exercitiului contabil , urmarind evidentierea punctelor forte si a celor slabe ale gestiunii financiare , oferirea de explicatii pentru cauzele dificultatilor , evaluarea capacitatii intreprinderii de a-si asigura finantarea dezvoltarii si satisfacerea exigentelor actionarilor sai cat si a celor interesati. Obiectivele diagnosticului financiar se directioneaza catre punerea in evidenta a rentabilitatii si a riscului , astfel partenerii externi pot recurge la studiul echilibrului financiar incercand detectarea simptomelor privind disfunctionalitatile , analiza fiind orientata spre studiul performantelor ,
12

evolutiei lor si perspectivele de viitor , metodele si tehnicile utilizate fiind diferite in functie de obiectivele analizei. Analiza financiara are ca principala sursa de date documentele contabile de sinteza:bilantul contabil , contul de profit si pierdere si anexele.Bilantul contabil reflecta starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat(inceputul sau sfarsitul exercitiului financiar),contul de profit si pierdere sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de intrare , prelucrare si iesire pe perioada considerata , iar anexele ofera explicatiile necesare unei intelegeri mai bune a bilantului contabil si a contului de profit si pierdere ,aducand clarificari privind politicile intreprinderii privind investitiile , finantarea , fiscalitatea , evaluarea patrimoniului si in acelasi timp completeaza informatiile pe care cele doua documente principale le contin.Anexele indeplinesc un rol atat explicativ cat si un rol de instrument complementar bilantului contabil si contului de profit si pierdere. 1.2.Echilibrul financiar patrimonial. Bilantul patrimonial-privire generala. Echilibrul , in ansamblu , inseamna armonie intre diferitele elemente ale unui sistem , ceea ce in domeniul financiar se transpune prin armonizarea resurselor cu nevoile.Resursele si utilizarile reflectate in bilant fiind variate permit formularea unor conceptii diferite privind echilibrul financiar. Principalele doua conceptii sunt:patrimoniala si functionala.Analiza patrimoniala se plaseaza in jurul investigarii solvabilitatii pe termen scurt ,in timp ce analiza functionala , pleaca de la ipoteza asigurarii continuitatii activitatii la crearea cadrului de excercitare a trei functii:de investitie si de disponibilizare a resurselor , de exploatare si de ajustare financiara.
13

Studiul financiar al bilantului pune in evidenta modalitatile de realizare a echilibrului financiar functional sau patrimonial de obicei la sfarsitul exercitiului , fiind o analiza statica.Termenul de patrimonial il egalizam,ca sens, cu analiza in termeni de lichiditate si exigibilitate. Intr-adevar,ea este legata de bilantul contabil traditional,ca privire la un moment dat asupra patrimoniului , in sens juridic , intreprinderii.Patrimoniul unei intreprinderi se compune din: -o parte,de drepturi de proprietate si de creante(ansamblul activelor din bilantul traditional),si -alta parte,obligatiile(datoriile din bilantul traditional). Astfel,daca este sa prezentam sub forma de tablou bilantul contabil traditional,acesta arata dupa cum urmeaza: Patrimoniu Drepturi de proprietate si de creante (active) (capitaluri proprii) Obligatii (datorii)

Figura 1.Bilantul contabil traditional. O astfel de conceptie1 a bilantului a inspirat studiul echilibrului financiar ; din punct de vedere al creantierilor , echilibrul financiar al intreprinderii nu rezida in posibilitatea de a lichida totul in functie de

1.P. Mevellec,Gestion financiere dans les organisations cooperantes,Ed. Gaetan Morin,1985,Quebec.

14

drepturile de proprietate si de creanta pentru a-si regla obligatiile devenite exigibile?Cum aceasta posibilitate nu exista,avem incetare de plati.De unde si ideea foarte intuitiva ca mentinerea echilibrului financiar al unei intreprinderi rezulta din corelatia intre gradul de lichiditate al activelor si cel de exigibilitate al datoriilor. Un activ este cu atat mai lichid cu cat poate fi transformat mai rapid in lichiditati.Este obisnuit sa clasificam activele,dupa ordinea lichiditatii , in:imobilizari,stocuri,creante si disponibilitati;si,de altfel,sa distingem intre active lungi (imobilizarile) si active scurte (stocuri , creante , disponibilitati).Totusi aceasta clasificare nu corespunde intotdeauna realitatii,astfel stocurile,chiar si creantele,pot fi uneori mai putin lichide decat imobilizarile. O datorie este cu atat mai exigibila cu cat scadenta ei este mai apropiata.Scadenta fiecarei datorii fiind in general cunoscuta cu precizie,este posibil a priori sa le clasam riguros prin ordinul curent de exigibilitate.Dar,in practica curenta,este bine sa distingem intre datoriile pe termen mediu si lung(mai mari de un an) si cele pe termen scurt(mai mici de un an). Active lungi (imobilizari nete) Stocuri Creante Disponibilitati Capitaluri proprii Datorii pe termen mediu si lung (scadenta mai mare de un an) Datorii pe termen scurt (scadenta mai mica de un an)

Figura 2.Marile mase de lichiditati si exigibilitati ale bilantului patrimonial.

15

1.3.Bilantul patrimonial privire juridica. Sub aspect juridic , bilantul contabil sintetizeaza starea patrimoniala , respectiv ansamblul drepturilor si angajamentelor patrimoniale la un moment dat.Drepturile patrimoniale confera celor ce le detin putere asupra bunurilor(drepturi de proprietate), sau posibilitatea obtinerii unor prestatii din partea altor persoane(drepturi de creante). Drepturile de proprietate se concretizeaza in posibilitatea utilizarii bunurilor in scopul consumului,productiei sau fructificarii acestora pentru obtinerea de venituri.In general,o intreprindere detine anumite drepturi de proprietate asupra unui ansamblu variat de bunuri materiale cum sunt terenurile,cladirile,stocurile de marfuri,de materii prime,de produse finite,cat si nemateriale reprezentate de brevete,licente,marci de fabrica si alte elemente necorporale. Pe de alta parte,drepturile patrimoniale inglobeaza si drepturile de creanta care constau in angajamente contractate de anumiti parteneri , cum sunt clientii a caror termene de plata convenite in avans , au o scadenta ulterioara livrarii bunurilor , precum si debitorii intreprinderii , in calitate de beneficiari ai unor imprumuturi. Astfel,conturile de imobilizari,clienti si debitori se vor gasi in activul bilantului. Angajamentele patrimoniale corespunzatoare obligatiilor intreprinderii pe care trebuie sa le onoreze sunt inregistrate in pasivul bilantului.In functie de originea lor pot fi consecinta unor decizii voluntare sau a unor obligatii impuse intreprinderii.De asemenea,angajamentele patrimoniale pot fi diferentiate in functie de efectele lor,in angajamente corespunzatoare datoriilor si corespunzatoare capitalurilor proprii.
16

Cele corespunzatoare datoriilor implica obligatia de plata a dobanzilor si de rambursare a datoriilor,in functie de modalitatea si scadenta convenite in contract.Cele corespunzatoare capitalurilor proprii,apar in legatura cu remunerarea proprietarilor fondurilor puse la dispozitia intreprinderii sub forma de aport initial la constituirea capitalului social,fie pentru aportul nou cu ocazia unei cresteri de capital,fie pentru acceptarea mentinerii profiturilor nedistribuite,care in fapt reprezinta rezerve ce vor majora capitalul propriu. Daca studiul juridic permite prezentarea drepturilor si angajamentelor patrimoniale,prezentarea financiara pune in evidenta relatia dintre sursele fondurilor(resursele) si nevoile(utilizarile) carora le sunt alocate fondurile.Astfel,pasivul apare ca o sinteza a angajamentelor contractate,in timp ce elementele inscrise in activ corespund unor drepturi patrimoniale2. Egalitatea bilantiera este necesara,nu pentru ratiuni tehnice sau conventionale,ci,pentru ca transpune o identitate fundamentala intre activ si pasiv,care sunt de fapt doua reprezentari diferite ale aceleiasi marimi economice.Asadar,egalitatea inter suma activului si cea a pasivului inseamna egalitatea necesara intre valoarea nevoilor de finantare si ce a resurseloe de care dispune intreprinderea. 1.4.Analiza financiara patrimoniala. Analiza patrimoniala are meritul de a pune in evidenta riscul de insol

vabilitate al intreprinderii.Pentru aceasta analiza se studiaza gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv si cel de lichiditate al elementelor de activ.

2.N.Feleaga si I. Ionascu,Contabilitatea financiara,Ed. Economica,Bucuresti,1993.

17

Bilantul contabil constituie documentul principal care sta la baza analizei patrimoniale a intreprinderii ; indiferent de momentul la care se incheie bilantul , mentinerea egalitatii intre sumele totale inscrise in activ si pasiv , constituie o regula care trebuie respectata , reprezentand principiul financiar fundamental care sustine constituirea patrimoniului unei intreprinderi. 1.4.1.Conceptia patrimoniala. Intreprinderea apare ca o entitate juridico-economica ce poseda un patrimoniu inventariat in activul si pasivul bilantului.Expresia cea mai simpla a valorii patrimoniale a unei intreprinderi la data incheierii exercitiului o reprezinta activul net contabil , respectiv capitalurile proprii , calculate ca diferenta intre activul total(exclusiv elementele de activ fictiv) si datoriile totale contractate sau prin adaugarea la capitalul social a rezultatelor sau rezervelor ce revin actionarilor. Pentru aceasta se utilizeaza conceptul de situatie neta(SN) ,estimand contabil valoarea drepturilor ce le poseda proprietarii asupra intreprinderii. SN = ACTIV DATORII TOTALE Indicatorul situatie neta este relevant exprimand valoarea activului realizabil la un moment dat.Situatia neta evidentiaza sumele care vor reveni asociatilor sau actionarilor in caz de lichidare , daca cesiunea elementelor de activ asigura lichiditati la un nivel corespunzator valorii nete bilantiere a acestora si daca nu apar datorii necontabilizate.

18

Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta o gestiune economica sanatoasa.Aceasta crestere este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari.Cresterea situatiei nete marcheaza atingerea obiectivului major al gestiunii financiare a oricarei intreprinderi anume maximizarea valorii acesteia , respectiv a valorii capitalurilor proprii. Valoarea negativa a situatiei nete evidentiaza o situatie prefalimentara.Aceasta este consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare.Suma acestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii,iar partea neacoperita ramane in sarcina creditorilor,ca rezultat al asumarii riscului de insolvabilitate al intreprinderii.In aceasta situatie datoriile totale contractate de intreprindere au depasit valoarea activului real. Solvabilitatea reprezinta aptitudinea unui agent economic de a face fata obligatiilor scadente rezultate fie din angajamente anterioare contractate, fie din operatii curente , prelevari obligatorii.Mentinerea solvabilitatii constituie un imperativ financiar major. Mai concret,mentinerea solvabilitatii consta in executia constiinciosa a rambursarilor promise creditorilor si altor creantieri.Importanta acestui imperativ este legata de sanctiunile unei eventuale insolvabilitati;aceasta va avea asupra debitorului falimentar consecinte care pot imbraca un caracter de extrema gravitate,conducand uneori la disparitia pur si simplu a acestuia. Chiar daca aparent insolvabilitatea nu este sanctionata,ea comporta intotdeauna un cost si antreneaza o degradare a situatiei economice a debitorului falimentar.Astfel,mentinerea solvabilitatii constituie un imperativ financiar major in toate economiile. 1.4.2.Modalitati de analiza a bilantului financiar.

19

Constructia bilantului lichiditate-exigibilitate sau bilantului financiar , plecand de la elementele continute in bilantul contabil , necesita in principal, urmatoarele operatii: -regruparea posturilor de activ si de pasiv in functie de lichiditatea respectiv exigibilitatea lor , mai mare sau mai mica de un an.Elementele de activ sunt structurate in functie de cresterea gradului de lichiditate incepand din partea de sus a activului bilantier , in timp ce elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul crescator de exigibilitate. -prelucrarea posturilor de activ considerate non-valori sau active fictive. Intr-o structura financiara prudenta , cheltuielile de constituire incluse in postul Imobilizari necorporale, cat si in Primele privind rambursarea obligatiunilor sunt considerate fara valoare(nule) pentru partea ramasa neamortizata , diminuandu-se astfel si capitalurile proprii. -prelucrarea posturilor din structura Capitaluri proprii, in special Subventii pentru investitii si Provizioane reglementate, precum si Provizioane pentru riscuri si cheltuieli care includ datorii mai mici sau mai mari de un an , mai ales datorii fiscale. Bilantul financiar , astfel conceput , are pe orizontala doua parti: -partea de sus (nevoi , respectiv capitaluri permanente) care reflecta structura financiara prin stabilirea elementelor care-l compun. -partea de jos (nevoi , resurse temporare) care evidentiaza conjunctura , ciclul de activitate. Pentru a respecta cat mai fidel criteriile de lichiditate si exigibilitate sunt necesare anumite corectii privind cele patru mari grupe ale bilantului financiar: activ imobilizat si activ circulant in activ si capitaluri permanente si datorii cu scadente mai mici de un an in pasiv.
20

ACTIV=NEVOI
ACTIV IMOBILIZAT NET (MAI MARE DE UN AN)

PASIV=RESURSE
CAPITALURI PERMANENTE -CAPITAL SOCIAL -REZERVE -PROFIT NET NEREPARTIZAT -PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI MAI MARI DE UN AN -DATORII CU SCADENTE MAI MARI DE UN AN

ACTIV CIRCULANT NET (MAI MIC DE UN AN) -STOCURI -CREANTE-CLIENTI -TITLURI DE PLASAMENT -DISPONIBILITATI

DATORII CU SCADENTE MAI MICI DE UN AN -FURNIZORI -SALARIATI -STAT 3. financiar -BANCI

Figura 3. Bilantul

In analiza financiara patrimoniala este recomandata utilizarea unui bilant dupa repartizarea profitului,dar daca aceasta nu este cunoscuta,la momentul analizei,trebuie facuta o ipoteza de repartizare in functie de informatiile disponibile referitoare la politica de dividend a intreprinderii.

1.4.3.Alte abordari ale bilantului si analizei patrimoniale. Daca convenim sa apelam bilantul financiar un bilant adaptat preocuparilor analistului financiar,exista doua prezentari principale ale unui

3. G. Vintila,Gestiunea financiara a intreprinderii,Ed. Didactica si pedagogica,1998,Bucuresti.

21

asemenea document:prezentarea fondata pe criterii de lichiditate si exigibilitate si prezentarea functionala.Este vorba de a masura distanta dintre bilantul construit de contabil si bilanturile sale financiare. Astfel in 1982 a fost propus un model de bilant in fiecare din cele trei sisteme de documente.Cel al sistemului rezumat este prea sumar si putin dificil pentru a servi ca instrument de analiza financiara,mai importante finnd celelalte doua variante:modelul bilantului sistem de baza si modelul bilantului sistem de dezvoltare. Primul model,in versiunea sa sub forma de tablou,se prezinta schematic dupa cum urmeaza: ACTIV
Active imobilizate Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Active circulante Stocuri Creante Titluri de plasament Disponibilitati Avansuri Repartizari pe mai multe exercitii Prime de rambursare a obligatiunilor Diferente de conversie activ Datorii Imprumuturi si datorii asimilate Productie constatata in avans Diferenta de conversie pasiv Capitaluri proprii Capitaluri Prime de emisiune Rezerve Rezultatul exercitiului Provizioane reglementate Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

PASIV

Figura 4.Modelul sistem de baza. Se impun mai multe remarci importante:clasarea elementelor de activ se face in principal pe functia lor economica si accesoriu pe gradul lor de lichiditate.Imobilizarile financiare ca si creantele comporta elemente mai mici,respectiv mai mari de un an.Clasarea elementelor de pasiv se face pe natura lor juridica si pe gradul lor de exigibilitate.Distingem doua mari categorii de elemente:capitalurile proprii si datoriile.De asemenea trebuie
22

mentionat ca cheltuielile si productia constatata in avans figureaza in partea de jos a bilantului.Toate aceste remarci nu fac altceva decat sa arate caracterul hibrid al acestui tip de bilant. Astfel avem urmatorul tablou de trecere de la un model la altul intitulat:modul de inlocuire a creantelor si datoriilor:
Creante de exploatare Creante clienti si conturi atasate Altele Creante diverse Capital subscris nevarsat Datorii financiare Imprumuturi obligatare convertibile Alte imprumuturi obligatare Imprumuturi si datorii asupra creditelor Imprumuturi si datorii financiare diverse Avansuri si aconturi retinute Datorii de exploatare Datorii furnizori si conturi atasate Datorii fiscale si sociale Altele Datorii diverse Datorii privind imobilizarile Datorii fiscale(impozite)

Figura 5.Modul de inlocuire al creantelor si datoriilor. In ce priveste cel de-al doilea model,fata de primul model cea mai importanta deosebire rezida din analiza mai aprofundata a creantelor si datoriilor.Creantele sunt impartite in creante de exploatare si creante diverse si datoriile in datorii financiare,datorii de exploatare si datorii diverse.Datorita acestei impartiri,este posibil sa distingem intre nevoia de fond de rulment de exploatare si nevoia de fond de rulment in afara exploatarii. 1.5.Studiu de caz.

23

SITUATIA NETA

1400000000 1200000000 1000000000 VALOARE 800000000 600000000 400000000 200000000 0 ACTIV DAT. TOT. INDICATORI SN

Figura 6.Evolutia situatiei nete. In cadrul acestui capitol studiul de caz se orienteaza catre evolutia in perioada de analiza a situatiei nete a regiei.Concluziile asupra evolutiei situatiei nete le vom trage cu ajutorul graficului urmator din figura 6. Astfel cu ajutorul graficului de mai sus si datelor din tabelul din anexa 1 observam o situatie neta pozitiva si crescatoare de la an la an,de la 509009303 miilei in 1997 la 519378391 mii lei in 1998 la 903212058 mii lei in 1999.Aceasta crestere este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari. Aceasta crestere marcheaza de fapt atingerea celui mai important obiectiv al intreprinderii,si anume-maximizarea valorii acesteia,a valorii

24

capitalurilor proprii.De asemenea evolutia pozitiva si crescatoare a situatiei nete marcheaza o gestiune economica sanatoasa la nivelul regiei.Daca in 1998 fata de 1997 cresterea a fost foarte mica,in schimb in 1999 se inregistreaza o crestere semnificativa de 1.74 ori. Deoarece situatia neta exprima valoarea activului realizabil la un moment dat,fiind un indicator care intereseaza atat actionarii si proprietarii regiei,cat si creditorii,putem concluziona pe baza relevantei acestui indicator ca regia dispune,mai ales in urma cresterii substantiale din 1999,de o valoare foarte buna a drepturilor pe care le poseda proprietarii regiei,in caz de lichidare regia neavand probleme cu onorarea obligatiilor.

Capitolul 2.Analiza financiara prin indicatori. 2.1.Importanta si barierele analizei patrimoniale.

25

Analiza lichiditate-exigibilitate joaca un rol important in diagnosticul financiar prin faptul ca evidentiaza regulile vizand mentinerea echilibrului structurilor financiare ale unei intreprinderi , cat si riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta actionarii si creditorii.Echilibrul financiar patrimonial se fundamenteaza pe trei reguli principale4: regula echilibrului financiar minim. regula indatorarii maxime. regula finantarii maxime. Regula echilibrului financiar minim presupune ca resursele utilizate pentru finantarea activelor sa ramana la dispozitia intreprinderii pe durata unei perioade care trebuie sa corespunda , la minim , aceleia de imobilizare.Avand in vedere decalajele care se pot produce in ce priveste elementele mai mici de un an,regia trebuie sa prevada o marja de securitate sub forma fondului de rulment-lichiditate pozitiv.

Fond de rulment lichiditate > 0 Regula indatorarii maxime priveste indatorarea pe termen lung si mediu.Datoriile pe termen scurt joaca doar rolul de acoperire a unui decalaj momentan , datorat unui fenomen sezonier sau conjunctural.Indatorarea la termen variaza intre doua limite:

4. S. Ballada,Outils et mecanismes de gestion financiere,Ed. Maxima,1992,Paris.

26

-suma datoriilor la termen sa nu depaseasca suma capitalurilor proprii (50%). Datorii pe termen lung si mediu Capitaluri proprii -suma datoriilor pe termen lung si mediu sa nu depaseasca autofinantarea medie aferenta unei perioade de trei ani. Datorii pe termen lung si mediu<=Autofinantare medie anuala*3 Regula finantarii maxime reprezinta , in fapt , o combinatie a primelordoua reguli.Pentru fiecare operatie de investitie angajata de intreprindere recurgerea la indatorare pe termen nu trebuie sa depaseasca un anumit procent. Analiza patrimoniala prezinta anumite limite privind sfera de cuprindere a problemelor evidentiate,precum si beneficiarii mrezultatelor analizei.Astfel aceasta analiza evidentiaza in principal riscul de insolvabilitate in detrimentul riscului de exploatare,una dintre preocuparile majore ale regiei.

<=1.

2.2.Indicatori de analiza a echilibrului financiar.

27

Pornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe intre durata unei operatii de finantat si durata mijloacelor de finantare corespunzatoare bilantul financiar pune in evidenta doua reguli principale ale finantarii: -nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti vor fi acoperite din capitaluri permanente , indeosebi din capitaluri proprii. -nevoile temporare vor fi , in mod normal , finantate din resurse temporare. Nerespectarea regulilor de finantare va determina o situatie de dezechilibru financiar.Cele doua parti ale bilantului financiar , cuprinzand elemente de activ in stransa corespondenta cu cele de pasiv , reflecta echilibrul financiar pe termen lung si echilibrul financiar pe termen scurt. 2.3.Fondul de rulment. Daca precizam patrimonial,inseamna ca exista de asemenea un fond de rulment functional ale carui semnificatii sunt profund diferite.La originea fondului de rulment se afla grija,mai ales a creantierilor,de a verifica ca intreprinderea poate sa-si regleze datoriile pe termen scurt;astfel vom compara valoarea acestora cu cea a activelor pe termen scurt. Vom proceda prin efectuarea diferentei5 si ecartul constatat am convenit sa-l numim fond de rulment si pe care-l vom utiliza ca indicator al

riscului de lichiditate:

5. J. Reynard,Gestion financiere avec exercices,Ed. Presse universitaire de France,1990,Vendome.

28

Fond de rulment = Active pe termen scurt

Datorii pe termen scurt

Evident definirea patrimoniala a bilantului permite sa calculam fondul de rulment pe baza relatiei de mai sus si in modul urmator: Fond de rulment = Capitaluri permanente Active lungi Este a priori prudent sa spunem6 ca fondul de rulment al unei intreprinderi trebuie sa fie pozitiv si ceea ce face pe termen lung sa devina o norma importanta a diagnosticului financiar.Dar cea mai mare parte a analistilor financiar s-au pus de acord sa considere ca in prezent nivelul fondului de rulment,pozitiv sau negativ,nu are semnificatie intrinseca si trebuie sa fie interpretat in functie de numeroasele variabile si natura activitatii intreprinderii. Cand sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanentede alocare a fondurilor banesti , intreprinderea dispune de un fond de rulment.Acest excedent de resurse permanente degajat de ciclul de finantare al imobilizarilor poate fi utilizat pentru reannoirea activelor circulante.

Deci fondul de rulment apare ca o marja de securitate financiara care permite intreprinderii sa faca fata riscurilor diverse pe termen scurt.Aceasta marja de securitate financiara garanteaza solvabilitatea intreprinderii

6. B. Kolb si R. DeMong,Principles of financial management,Ed. Homewood.

29

permitand acesteia conservarea unei anumite autonomii , respectiv a unei independente financiare fata de creantierii sai. Fondul de rulment reprezinta cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate , fiind rezultatul arbitrajului intre finantarea pe termen lung si cea pe termen scurt.Fondul de rulment poate fi calculat si prin relatia: Fond de = rulment Capitaluri permanente Active imobilizate + Conturi de regularizare pasiv

Fondul de rulment poate fi analizat in continuare ,in functie de structura capitalurilor permanente,analiza care evidentiaza gradul in care echilibrul financiar se asigura prin capitalurile proprii.Indicatorul care releva acest grad de autonomie financiara este fondul de rulment propriu,adica excedentul capitalurilor proprii in raport cu imobilizarile nete,determinat prin relatia: Fond de rulment = Capitaluri Imobilizari propriu proprii nete

De asemenea mai poate fi calculat si fondul de rulment imprumutat reprezentat ca fiind rezultatul negativ al urmatoarei relatii de calcul si care reflecta masura indatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen scurt:

30

Fondul de rulment = Fondul de rulment Fondul de rulment imprumutat financiar propriu

In functie de relatia de calcul utilizata interpretarea valorii pozitive sau negative a fondului de rulment se poate face in modul urmator: daca fondul de rulment este pozitiv: -capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante,dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete.Aceasta situatie pune in evidenta fondul de rulment ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. -activele circulante transformabile in lichiditati intr-un termen scurt vor permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt,dar,in egala situatie masura,si reflecta o degajarea perspectiva lichiditatilor favorabila excedentare.Aceasta

intreprinderii sub aspectul solvabilitatii sale. daca fondul de rulment este negativ: -valoarea negativa reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor nevoi permanente,contrar principiului de finantare.Aceasta situatie genereaza un dezechilibru financiar care trebuie analizat in functie de specificul activitatii desfasurate de intreprinderea respectiva. -situatia in care activele circulante transformabile in lichiditati si insufuciente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt reflecta o stare de dezechilibru,o situatie nefavorabila sub aspectul solvabilitatii. 2.4.Necesarul de fond de rulment.
31

Valoarea informativa deosebita a fondului de rulment,conferita de pozitia strategica a acestuia,de a realiza legatura intre cele doua parti ale bilantului financiar,conduce la aprecierea ca fondul de rulment reprezinta cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate exigibilitate.In cele din urma fondul de rulment este rezultatul arbitrajului intre finantarea pe termen lung si cea pe termen scurt. Pornind de la un anumit echilibru,care trebuie sa existe intre nevoile temporare si resursele temporare,bilantul patrimonial pune in evidenta un alt indicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de rulment(NFR).Acesta poate ficalculat cu ajutorul relatiei: NFR = Stocuri + Creante Datorii pe termen scurt Nevoile nete legate de operatiile curente,numite normal necesar de fond de rulment,reprezinta diferenta intre,pe de o parte,stocurile si creantele legate de operatiunile curente si,pe de alta parte,datoriile induse de aceleasi operatii. Daca nevoia de fond de rulment este pozitiva ,ea semnifica un surplus de nevoi temporare,in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva,poate fi considerata normala,numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.In caz contrar poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor,pe de o parte,si exigibilitatea datoriilor de exploatare,pe de alta parte,respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.

32

Valoarea sa negativa denota surplusul resurselor temporare in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante sau necesitati temporare mai mici decat sursele temporare de mobilizat.Asemenea situatie poate fi apreciata favorabil,daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai mari,adica s-au urgentat incasarile si s-au relaxat platile. In acest caz,nevoia de fond de rulment negativa constituie o sursa temporara,care nu trebuie finantata,ci dimpotriva,ea finanteaza fondul de rulment si trezoreria.In caz contrar,nevoia de fond de rulment negativa constituie o situatie nefavorabila datorata unor intreruperi temporare in aprovizionarea si reinnoirea stocurilor sau in activitatea de productie. Conform acestei metodologii de determinare,nevoia de fond de rulment are un caracter static;pentru a avea un caracter dinamic este necesara corelarea volumului de activitate cu marimea nevoii de fond de rulment. 2.5.Trezoreria neta. In cadrul analizei patrimoniale,diferenta intre fondul de rulment financiar si nevoia de fond de rulment reprezinta un indicator numit trezoreria neta (TN).Relatia de calcul se prezinta astfel: TN = FRF - NFR

In functie de valoarea pe care o poate lua trezoreria neta,pozitiva sau negativa,interpretarea acestui indicator se face astfel: daca valoarea este pozitiva:
33

-excedentul de finantare,expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente,se va regasi sub forma disponibilitatilor banesti in conturi bancare si in casa. -aceasta situatie favorabila se concretizeaza intr-o imbogatire a trezoreriei,intrucat intreprinderea dispune din abundenta de lichiditati care ii permit atat rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt,cat si efectuarea diverselor plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata monetara si/sau financiara.Se poate vorbi chiar de o autonomie financiara pe termen scurt. -inregistrarea unei trezorerii nete pozitive in mai multe exercitii succesive evidentiaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei intreprinderii pe piata. daca valoarea este negativa: -un dezechilibru financiar la incheierea exercitiului contabil,un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. -aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resursele financiare externe.In acest caz se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al creditelor,prin negocierea mai multor surse de astfel de capital. -situatia de dependenta in care lichiditatile sau cvasilichiditatile sunt insuficiente pentru rambursarea creditelor pe termen scurt,limiteaza autonomia financiara pe termen scurt. -chiar daca trezoreria neta este negativa ea nu reprezinta neaparat o stare de insolvabilitate.Daca partenerii de afaceri accepta mentinerea resurselor de trezorerie pentru acoperirea pasivului exigibil,atunci intreprinderea poate supravietui,chiar prospera.
34

2.6.Studiu de caz. Pe baza datelor din tabelele din anexe si pe baza graficelor referitoare la evolutia in perioada de analiza a celor trei indicatori financiari majori putem trage mai multe concluzii.

FOND DE RULMENT

31,12,1998

31,12,1997

ANUL

Figura 7.Fondul de rulment.

Fondul de rulment reprezinta marja de securitate a agentului economic pentru ca activele circulante sa aiba un volum mai mare decat datoriile pe termen scurt. Se constata o crestere a fondului de rulment fapt ce

35

31,12,1999

400000000 350000000 300000000 250000000 VALOARE 200000000 150000000 100000000 50000000 0

Activ scurte Dat. Scurte FRF

se reflecta in asigurarea pe termen scurt a solvabilitatii intreprinderii , aspectul pozitiv reflectand faptul ca avem de-a face cu un excedent al pasivelor pe termen lung fata de activele circulante in perioada 1998-1999 ceea ce defineste existenta unui echilibru financiar datorat de sporirea capitalurilor proprii(din reevalurea cladirilor si constructiilor). Cresterea fondului de rulment este datorata in cea mai mare proportie cresterii stocurilor,in 1998 inregistrandu-se totusi o valoare mai mica din cauza cresterii ponderii creantelor,pentru ca in 1999 fata de 1998 cresterea sa fie de 3.97 ori.Putem concluziona astfel ca regia detine o administrare si o gestiune financiara sanatoasa a fondurilor sale,fapt care este justificat de tendinta pozitiva si crescatoare a fondului de rulment in perioada de analiza. Anul 1998 fiind un an dificil din punct de vedere financiar pentru regie,incheiat totusi cu profit,chiar daca valoarea sa nu este mare,inregistrand o scadere fata de 1997,a reusit sa fie redresat in 1999 tinand cont de faptul ca intreprinderea a avut ca obiectiv supravietuirea si incercarea de maximizare a valorii intreprinderii,in acest sens fondul de rulment,cel mai important indicator financiar,aducand o contributie majora dovedind faptul ca la nivel de societate si de ramura regia si-a indeplinit in mare masura obiectivele.

36

Dar pentru o analiza mai detaliata este necesar sa analizam celalalt indicator complementar fondului de rulment,si anume nevoia de fond de rulment.Dupa cum se observa din graficul urmator si pe baza tabelului din
NEVOIA DE FOND DE RULMENT
250000000 229636461 200000000 201162298 163133659 143427958 122453920 100000000 102175114 65933731 73756979

150000000 VALOARE

50000000

54701598

13448754 7254177 0 -12774647 31,12,1999 31,12,1997 31,12,1998 -50000000 ANUL

Stocuri Creante Dat. Scurte NFR

anexa referitor la necesarul de fond de rulment se observa,in acelasi sens cu fondul de rulment,tendinta pozitiva si crescatoare cu scaderea din 1998 fata de 1997(194%) si cresterea importanta in 1999 fata de 1998(157%). Figura 8.Nevoia de fond de rulment. In ce priveste nevoia de fond de rulment observam ca in anul 1999 aceasta inregistreaza valori pozitive spre deosebire de anul 1998 cand avea valori negative.Acest lucru este justificat prin faptul ca regia si-a grabit incasarile , dar si plata datoriilor si ca urmare nevoile existente in anul 1999 au fost mai mari decat resursele temporare.
37

Aspectul pozitiv al NFR indica faptul ca activele realizabile(stocuri creante de maxim un an) sunt superioare datoriilor curente cu scadenta de 1 an si deci exista o insufucienta de resurse care trebuie acoperita prin excedentul de FR sau prin credite bancare pe termen scurt.Nivelul NFR este influentat si de faptul ca regia are in structura unitati cu ciclu lung de fabricatie , dar si de cresterea vitezei de rotatie a stocurilor , de durata mare de plata a obligatiilor.Unul din factorii care au influentat reducerea NFR de la 30.395 mil la 30.06.1999 la 21.423 mil la 30.09.1999 este incasarea unor creante. Revenirea in 1999 la valori pozitive ale nevoii de fond de rulment este datorata in exclusivitate cresterii puternice a stocurilor,chiar daca datoriile pe termen scurt au continuat si ele sa creasca dar cu o rata de crestere(1.14 ori) inferioara stocurilor(1.33 ori).De asemenea si creantele au crescut(1.18 ori),dar influenta lor este mai putin semnificativa decat cea a stocurilor. Comparand cu anul 1998 observam ca in anul 1999 in totalul stocurilor,ponderea materiilor prime,materialelor consumabile a scazut de la 48.39% la 41.02%,in timp ce a crescut ponderea semifabricatelor si produselor finite de la 27.03% la 29.99% si ponderea productiei in curs de executie de la 22.1% la 26.24%. In ce priveste evolutia in 1998 fata de 1997 observam cresterea activelor circulante de la 26.94% la 30.36%,cea mai importanta pondere detinand-o stocurile ce au crescut de la 14.05% la 15.39%.Dar aceasta crestere a fost insuficienta pentru a asigura o nevoie de fond de rulment pozitiva,deoarece au crescut datoriile totale cu 64.563.659 mii lei,aceasta crestere fiind influentata atat de evolutia inflatiei,cat si de sporirea obligatiilor de plata fata de banci,furnizori,bugetul statului,bugetul asigurarilor sociale de stat si salariati.
38

In continuare analizand trezoreria neta ca diferenta intre fondul de rulment financiar si nevoia de fond de rulment remarcam aceeasi tendinta ca
TREZORERIA NETA
160000000 140000000 120000000 100000000 VALOARE 80000000 60000000 40000000 20000000 0 -20000000 -40000000 ANUL 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 FRF NFR TN

si in cazul celorlalti doi indicatori financiari de baza,ceea ce se poate observa mai clar cu ajutorul graficului urmator si datelor din anexe. Figura 9.Trezoreria neta.

39

Trezoreria neta este pozitiva inregistrand o crestere semnificativa in perioada analizata.Variatia trezoreriei nete este determinata nu atat de FRF care este relativ stabil in cursul unui exercitiu , cat de NFR care evolueaza in functie de ciclul de exploatare , respectiv in functie de termenele de plata ale furnizorilor si de termenele de incasare a creantelor. Trezoreria neta inregistreaza o crestere fata de anul 1998 , lucru justificat prin faptul ca in primul trimestru al anului 2000 , regia a platit impozitul pe profit si varsamintele din profitul net aferente anului 1999.Cu deosebire fata de ceilalti doi indicatori trezoreria neta are o evolutie continua crescatoare,nescazand in anul 1998,acest lucru datorandu-se in exclusivitate nu fondului de rulment ci valorii negative a necesarului de fond de rulment,care in relatia de diferenta se transforma in semnul plus. Avand in fata situatia pe perioada de analiza in ce priveste trezoreria neta putem concluziona cu usurinta: -regia dispune de autonomie financiara pe termen scurt. -lichiditati care permit rambursarea fara probleme a datoriilor pe termen scurt. -efectuarea de plasamente eficiente si in deplina siguranta pe piata financiara si monetara.

40

CAPITOLUL 3.Analiza financiara prin rate. 3.1.Obiectivele analizei pe baza ratelor. Utilizarea unei metode a ratelor raspunde necesitatilor de analiza tehnica atat la nivelul intreprinderii cat si a organismelor bancare si a celor de studii financiare.In cazul de fata al analizei pe mai multe exercitii financiare,puterea informationala a ratelor poate fi crescuta,astfel metoda permitand analiza sistematica a gestiunii la un moment dat,dar si in evolutia ei,furnizand informatii corespunzatoare cu privire la cauzele si efectele unor schimbari. Importanta acestei metode consta in aceea ca ofera posibilitatea realizarii unor comparatii in timp,dar si in spatiu,cu ajutorul ratelor medii ale ramurilor din care fac parte intreprinderile analizate.Astfel ratele stau la baza comparatiilor sectoriale si interne in timp.Interpretarea ratelor trebuie facuta cu prudenta,deoarece o singura rata luata izolat,nu este satisfacatoare pentru
41

a caracteriza activitatea intreprinderii,ci numai o anumita combinatie de rate,selectate pertinent,ofera aceasta posibilitate. De asemenea,rezultatele identice ale ratelor pot reflecta sensuri diferite din punct de vedere economic si financiar,iar cresterea valorilor capata diferite interpretari in functie de variatia celor doua marimi care o determina.Utilizarea ratelor in diagnosticarea financiara presupune selectia acelor rate semnificative,independente si omogene. Principalele obiective ale analizei pe baza ratelor constau in studierea succesiva a cel putin trei dimensiuni financiare ale intreprinderii: Structura financiara Lichiditatea Rentabilitatea. 3.2.Ratele structurii financiare. Aceste rate caracterizeaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt apreciaza importanta indatorarii asupra gestiunii financiare a intreprinderii evidentiind si principalele mutatii intervenite in structura surselor generate de schimbarile interne si de interactiunea cu mediul economico-social. Ratele structurii financiare cuprind in principal doua grupe: -ratele echilibrului financiar. -ratele de indatorare. 3.2.1.Ratele echilibrului financiar.

42

Ratele echilibrului financiar sunt expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si scurt , evidentiind existenta sau inexistenta fondului de rulment,a necesarului de fond de rulment si a trezoreriei nete.Din aceasta categorie fac parte ratele de finantare si ratele de lichiditate. Ratele de finantare evidentiaza modalitatile de finantare a investitiilor intreprinderii,investitii care pot fi:strategice,de exploatare si de echilibru.Principalele rate de finantare sunt: -rata fondului de rulment . -rata nevoii de fond de rulment. Rata fondului de rulment se exprima prin relatia:

RFRF = Capitaluri permanente / Active imobilizate nete Aceasta rata evidentiaza conditiile de finantare ale imobilizarilor.O valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor este finantat din capitaluri permanente.Ea exprima in termeni relativi un indicator echivalent fondului de rulment in valoare absoluta. Cresterea valorii raportului corespunde din punct de vedere teoretic unei ameliorari a structurii de finantare,iar diminuarea lui exprima o deteriorare a situatiei,cu exceptia cazului in care aceasta este voluntara si datorata stabilizarii structurilor financiare.In termeni nominali valoarea ratei nu reflecta intocmai realitatea,deoarece ea este adesea denaturata de inflatie. Rata nevoii de fond de rulment se exprima prin relatia: RNFR = Fond de rulment financiar / Nevoia de fond de rulment

43

Aceasta rata de finantare are rolul de a scoate in evidenta proportia corespunzatoare din fondul de rulment financiar care finanteaza nevoia de fond de rulment.De asemenea este binevenita o valoare supraunitara si care sa aiba o tendinta crescatoare.Datele obtinute in urma calculului acestor rate sunt prezentate in tabel in anexe. Ratele de lichiditate sau de trezorerie caracterizeaza situatia financiara a intreprinderii pornind de la structura bilantului financiar(etajul inferior al acestuia).Acestea masoara capacitatea de plata a intreprinderii , respectiv solvabilitatea pe termen scurt.Ratele de lichiditate sunt relevante pentru comparatiile realizate intre intreprinderile din acelasi sector sau intre ratele cronologice realizate de aceeasi intreprindere. Gradul in care intreprinderea poate face fata datoriilor pe termen scurt este dat de un sistem de rate de lichiditate , care cuprinde: rata lichiditatii generale(globale). rata lichiditatii reduse. rata lichiditatii imediate. Rata lichiditatii generale este corespunzatoare fondului de rulment: RLG = Active circulante / Datorii pe termen scurt Calculul7 acestei rate,ca si cel al fondului de rulment,ne duce cu gandul la ipoteza implicita conform careia stocurile pot deveni lichide in timp pentru a regla datoriile pe termen scurt.Este o ipoteza adesea hazarduoasa pentru ca lichiditatea stocurilor este foarte variabila;de aceea multi analisti prefera acestei rate de lichiditate generala o rata de lichiditate restransa al carei numarator nu cuprinde decat creantele si disponibilitatile,si anume rata lichiditatii reduse:
44

RLR = (Creante + Disponibilitati) / Datorii pe termen scurt De asemenea din categoria ratelor de lichiditate mai face parte si rata lichiditatii imediate: RLI = Disponibilitati / Datorii imediat exigibile

Lichiditatea

generala

reflecta

posibilitatea

componentelor

patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.Lichiditatea globala se apreciaza favorabila atunci cand rata lichiditatii generale are o marime supraunitara cuprinsa intre 2 si 2.5 , si cand sensul acestui indicator este crescator. Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile , pe termen scurt , din creante si disponibilitati.In general raportul este subunitar si nu produce dificultati in conditiile in care intreprinderea dispune de stocuri sanatoase si previziuni corecte , o rata optima , teoretic , fiind cuprinsa intre 0.8 si 1. Interpretarea acestei rate,ca de altfel a tuturor ratelor,trebuie foarte bine nuantata;intr-adevar presupunand ca este foarte mica fata de 1,aceasta poate indica dificultati actuale sau viitoare de plata,dar aceasta poate sa insemne de asemenea ca interprinderea considera ca stie sa-si gestioneze trezoreria foaret bine si nu detine lichiditati inutile si costisitoare.

7. B. Colasse,Gestion financiere de lentreprise,1987,Paris.

45

Aprecierea care este facuta,de-a lungul fondului de rulment si a acestor rate,asupra lichiditatii intreprinderii este complet statica ceea ce face sa plaseze intreprinderea in situatie de lichidare:este vorba de toate activele lichide care,la un moment dat,servesc stingerii datoriilor;in realitate o intreprindere,intr-o perspectiva de continuitate,va utiliza cash-flow-ul sau pentru a-si efectua diferitele reglari necesare8.

Rata lichiditatii imediate sau rata capacitatii de plata imediata , care caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor tinand cont de incasarile existente , asigura interfata elementelor cele mai lichide ale activului cu obligatiile imediat exigibile ale pasivului.Rationalitatea unei intreprinderi bine administrata din punct de vedere financiar este exprimata de o valoare cuprinsa intre 0.2 si 0.3. 3.2.2.Ratele de indatorare. Ratele de indatorare evidentiaza importanta indatorarii asupra gestiunii financiare a intreprinderii.Comparand finantarea externa prin datorii cu fondurile proprii , ratele pun in evidenta componenta datoriilor din pasiv,dar si repartitia capitalurilor permanente intre fondurile proprii si cele imprumutate pe termen mediu si lung. Riscul dezechilibrului financiar al intreprinderii depinde in mod normal de importanta si structura indatorarii;astfel,analiza patrimoniala se orienteaza si catre calculul ratelor de indatorare.

8. B. Solnic,Gestion financiere,Ed. Nathan,1980,Paris.

46

Aceste rate influenteaza indirect asupra autonomiei intreprinderii prin raportarea diferitilor creantieri.Pe de alta parte,unii dintre ei sunt suportul normelor bancare de indatorare si servesc la definirea capacitatii de indatorare.In urmatoarea figura este reprezentata structura finantarii intreprinderii in termeni de exigibilitate.

CAPITALURI PROPRII

CAPITALURI PROPRII CAPITALURI PERMANENTE DATORII PE TERMEN LUNG SI MEDIU

DATORII TOTALE

Figura

DATORII PE TERMEN 10.Structura finantarii SCURT

9 DATORII PE intreprinderii . TERMEN

SCURT

Rata indatorarii globale,numita si rata levierului,poate fi apreciata cu ajutorul uneia din ratele urmatoare: Datorii totale Total bilant Datorii totale Capitaluri proprii

Este suficient sa calculam doar una dintre ele;analistii financiari o prefera pe cea de a doua,care face mai direct referinta la normele bancare uzuale dupa care suma datoriilor totale ale unei intreprinderi nu trebuie sa fie

47

superioara de doua ori capitalurilor proprii;ceea ce inseamna ca prima nu trebuie sa fie mai mica de 2/3,iar cea de a doua de 1/2.Daca aceste limite sunt atinse,capacitatea de indatorare globala a intreprinderii este in principiu saturata.

Indatorarea la termen(mai mare de un an) poate fi masurata cu ajutorul uneia din ratele urmatoare: Datorii pe termen mediu si lung Capitaluri permanente Datorii pe termen mediu si lung Capitaluri proprii

Ca si in cazul indatorarii globale este suficient sa calculam doar una din cele doua rate,cea mai calculata fiind fara indoiala cea de a doua.Norma bancara uzuala doreste ca suma datoriilor pe termen mediu si lung sa nu fie superioara capitalurilor proprii;ceea ce semnifica ca prima se vrea mai mica decat 1/2 si cea de a doua mai mica de 1.Daca aceste limite sunt atinse capacitatea de indatorare a interprinderii este saturata. Mai pot fi calculate si alte rate cu privire la indatorarea intreprinderii si anume: -rata independentei financiare,complementara cu rata datoriilor financiare,masoara ponderea capitalurilor proprii in ansamblul resurselor permanente.Acest raport arata masura in care intreprinderea isi utilizeaza fondurile proprii si gradul sau de independenta fata de creditorii permanenti.In general,rata trebuie sa fie superioara sau cel putin egala cu 0.5.

9. P. Mevellec,Gestion financiere dans les organisations cooperantes,Ed. Gaetan Morin,1985,Quebec.

48

RIF = Capitaluri proprii / Capitaluri permanente -rata capacitatii de imprumut compara resursele proprii cu imprumuturile contractate pe termen lung.Cand aceasta rata este subunitara capacitatea teoretica de imprumut a intreprinderii este saturata si de aceea se recomanda un raport supraunitar. RCI = Capitaluri proprii / Indatorarea la termen -rata capacitatii de rambursare sau rata acoperirii creditelor exprima teoretic,in numar de ani,capacitatea interprinderii de a rambursa in totalitate imprumuturile contractate pe termen lung.Cu cat valoarea raportului este mai mica,cu atat mai buna va fi capacitatea de rambursare.Intervalul maxim,impus de normele bancare,reprezinta 3 ani,iar pentru rambursarea datoriilor totale(termen lung si scurt)4 ani: RCRTL = Imprumuturi pe termen lung / Capacitatea de autofinantare RCRT = Imprumuturi totale / Capacitatea de autofinantare -rata de prelevare a cheltuielilor financiare pune in evidenta capacitatea de plata a costului indatorarii,separand intreprinderile sanatoase de cele falimentare.Daca raportul este mai mic decat 0.6 interprinderea se confrunta cu dificultati de gestiune financiara riscand sa intre in stare de faliment. RPC = Cheltuieli financiare / Excedent brut de exploatare
49

3.3.Ratele privind rotatia elementelor patrimoniale. Analiza patrimoniala,desi evidentiaza indicatorii semnificativi pentru aprecierea lichiditatii,prezinta anumite limite deoarece ea ofera informatii statice,cu valoare descriptiva,insuficiente pentru o judecata de fond,fara a furniza vreo indicatie privind comportamentul elementelor din structura nevoii de fond de rulment. Analiza ratelor de rotatie permite aprecierea comportamentului fiecarei componente a nevoii de fond de rulment deoarece ratele masoara ritmul de reannoire a elementelor patrimoniale , respectiv lichiditatea stocurilor si creantelor comerciale si exigibilitatea datoriilor de exploatare.Pentru analiza pasivelor si activelor mai mici de un an pot fi utilizate rate de rotatie exprimate in numar de rotatii(Kr=coeficient de rotatie), dar si in numar de zile(D=durata unui circuit de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri). Fiecare element de activ va fi reannoit intr-un interval de timp specific prin cifra de afaceri , iar fiecare datorie va fi achitata intr-un anumit timp prin componenta valorica corespunzatoare din cifra de afaceri , timpi numiti durate de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri. Durata de rotatie globala a capitalurilor (Dr) exprima numarul de zile in care cifra de afaceri totala sau anuala reannoieste activele sau achita datoriile , fiind data de relatia: DR = Active(datorii) totale * 360 Cifra de afaceri totala

50

Ratele exprimate printr-un coeficient de rotatie compara fluxurile inregistrate in contul de rezultate cu soldurile din bilant.Rotatia de ansamblu a capitalurilor in raport cu cifra de afaceri este: KR = Cifra de afaceri totala Active(datorii) totale unde KR reprezinta viteza de rotatie globala exprimata in numar de rotatii pe an. Ratele exprimate in coeficienti de rotatie au o putere informativa redusa,ramanand sub aspectul continutului niste marimi abstracte,care nu redau in termeni concreti realitatea economica.Aceste limite pot fi depasite,daca in analiza financiara,se utilizeaza ratele de rotatie exprimate in numar de zile10.Duratele de rotatie ale capitalurilor intreprinderii in raport cu cifra de afaceri pot fi de asemenea calculate pe principalele grupe bilantiere(stocuri,clienti,furnizori,altele).Astfel vom avea urmatorele durate cu urmatoarele formule de calcul: -1.durata de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale. DMP = MP *360 CA * m% -2.durata de rotatie a stocurilor de produse in curs de fabricatie. DCF = PCF * 360 CA * (m% + f%/2) -3.durata de rotatie a stocurilor de produse finite.
51

DPF =

PF * 360 CA * c%

-4.durata de incasare a clientilor. DICL = CL * 360 CA * i% -5.durata de achitare a furnizorilor. DFZ = unde: MP=valoarea consumurilor de materii prime si materiale de la terti. m%=ponderea consumurilor de la terti in cifra de afaceri. PCF=valoarea produselor in curs de fabricatie. f%=ponderea cheltuielilor de fabricatie in cifra de afaceri. PF=valoarea produselor finite. c%=ponderea costului de productie in cifra de afaceri. CL=valoarea creditelor clienti. i%=ponderea incasarilor in cifra de afaceri. FZ=valoarea creditelor furnizori. CA=cifra de afaceri.

FZ * 360 CA * m%

3.4.Studiu de caz.

10. I. Stancu,Gestiunea financiara a agentilor economici,Ed. Economica,1994,Bucuresti.

52

Pe baza datelor din tabelele din anexe si cu ajutorul graficelor facute care privesc diferitele rate si durate de rotatie in perioada de analiza a celor trei ani 1997,1998 si 1999,putem trage mai multe concluzii pe care trebuie sa le corelam cu celelalte subliniate in capitolele anterioare. Astfel,cu privire la ratele echilibrului financiar,si anume ratele de finantare si ratele de lichiditate putem analiza urmatorul grafic reprezentativ corelat cu datele din tabelele din anexe:

RATELE ECHILIBRULUI FINANCIAR 0,596771 0,917962 1,628361 1,188667 0,243862 0,571626 1,180358 2,840097 1,076057 0,234574 0,615961 1,32834 3,501677 1,075427

31,12,1999

19,89125 RLI RLR RLG R nfr R frf

31,12,1998

31,12,1997

Figura 11.Ratele echilibrului financiar. Ratele de finantare au avut o evolutie asemanatoare,mai accentuata fiind cea a ratei de finantare a nevoii de fond de rulment,care dupa o scadere in 1998 fata de 1997,de la 3.5 la 2.84,a inregistrat o crestere exponentiala in
53

1999 ajungand la 19.89.Aceasta crestere s-a datorat in exclusivitate cresterii fondului de rulment care a suprafinantat nevoia de fond de rulment. Rata de finantare a imobilizarilor sau rata fondului de rulment a avut o evolutie relativ constanta situandu-se in 1997 si 1998 in jurul valorii de 1.07,inregistrand o usoara crestere in 1999 la 1.18,ceea ce inseamna o ameliorare a structurii de finantare datorata cresterii capitalurilor permanente. In ce priveste ratele de lichiditate putem trage urmatoarele concluzii: -rata lichiditatii globale:aceasta se apreciaza ca fiind normala atunci cand inregistreaza o valoare cuprinsa intre 2 si 2.5,dar este bine sa fie neaparat supraunitara.Este si cazul regiei analizate care are valori de la 1.32 in 1997 la 1.18 in 1998 si 1.62 in 1999,care inregistreaza o valoare supraunitara,dar sub normele actuale.Dar privind tendinta ei crescatoare putem spune ca regia a inceput sa faca progrese in imbunatatirea acestei rate destul de evidente. -rata lichiditatii reduse:situatia optima este o valoare cuprinsa intre 0.8 si 1.Valorile pe care rata le ia in cazul de fata,de 0.61 in 1997,0.57 in 1998 si 0.91 in 1999,ne arata ca regia dupa ce a avut valori sub cele normale a ajuns in 1999 la ovaloare foarte buna,convenabila,care o pune in situatia de a avea destule resurse pentru a-si onora cu brio datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati. -rata lichiditatii immediate:rationalitatea unei intreprinderi bine administrata este data de valori cuprinse intre 0.2 si 0.3.In cazul regiei evolutia acestor valori se prezinta astfel:0.23 in 1997,0.24 in 1998,0.59 in 1999.Putem observa ca dupa o evolutie normala in 1997 si 1998,in 1999 regia a reusit sa creasca trendul,ceea ce dovedeste o capacitate de plata imediata foarte buna,ca rezultanta a fluxurilor materiale si banesti,si arata de
54

asemenea faptul ca regia este corect administrata din punct de vedere financiar. Pentru analiza ratelor cu privire la indatorarea intreprinderii sub diferitele ei aspecte putem trage concluzii pe baza urmatorului grafic si a datelor existente in tabelele din anexe:

RATELE DE INDATORARE
14 12 VALOARE 10 8 6 4 2 0 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 ANUL R.IG. R.DF. R.IF. R.CI. R.CRTL R.PC

Figura 12.Ratele de indatorare. Ratele indatorarii globale(rata levierului) si rata datoriilor financiare au avut in perioada de analiza o evolutie buna,din acest punct de vedere regia mentinandu-le la un nivel mai mult decat acceptabil.Astfel rata levierului se mentine in jurul valorii de 0.39,cu exceptia lui 1998 cand a fost de 0.514,iar cea de a doua s-a mentinut in jurul valorii de 0.11.Tinand cont ca valorile normale sunt pentru prima sa fie mai mica de 1 si cea de a doua

55

mai mica de 0.5,regia poate primi in continuare credite in conditii de deplina siguranta financiara. Celelalte rate analizate se inscriu in tendinta generala foarte buna a regiei in ce priveste de a independenta imprumut si financiara,capacitatea prelevarea de rambursare,capacitatea gestiunea financiara cheltuielilor

financiare,toate acestea aratandu-ne caracterul general bun cu privire la regiei,acoperirea creditelor,autonomia financiara,costul indatorarii,folosirea resurselor proprii. Duratele de rotatie sun sintetizate in tabelele din anexe si pe baza urmatorului grafic astfel:

DURATELE DE ROTATIE
1400 1200 VALOARE 1000 800 600 400 200 0 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 ANUL D.R. D.MP. D.CF. D.PF. D.ICL. D.FZ.

Figura 13.Duratele de rotatie ale elementelor patrimoniale. Durata globala exprima numarul de zile in care cifra de afaceri,totala sau anuala,reannoieste activele sau achita datoriile,o valoare cat mai mica
56

fiind de bun augur pentru regie.Astfel dupa ce in 1998 s-a reusit o scadere substantiala fata de 1997,de la 1170.722 zile la 866.78 zile, in 1999 situatia s-a deteriorat din nou ajungand la o valoare apropiata celei din 1997,de 1031.686 zile,cu consecinte nefaste asupra maximizarii valorii regiei. In ce priveste duratele de rotatie ale stocurilor trebuie facuta o analiza prudenta.Astfel rotatia materiilor prime si a materialelor are o evolutie relativ constanta,fara miscari deosebite mentinandu-se in limite acceptabile;rotatia produselor in curs de fabricatie este apreciata ca fiind nefavorabila datorita cresterii rapide de la an la an a numarului de zile necesare;rotatia produselor finite inregistreaza si ea o crestere usoara in perioada analizata,dar se mentine la un nivel relativ constant. Dupa cum am vazut regia duce o politica buna in ce priveste acordarea si acoperirea creditelor clientilor sai , fapt intarit si de durata de rotatie a clientilor care dupa scaderea brusca si benefica din 1998 s-a mentinut in 1999 si a contribuit la aprecierea favorabila a regiei. In ce priveste durata de achitare a furnizorilor observam o incetinire vizibila de la an la an,aspect apreciat nefavorabil si care dovedeste faptul ca regia a urgentat incasarile si a acordat mai putina atentie platii furnizorilor.Aceasta situatie este datorata solvabilitatii destul de slabe a intreprinderii si conjuncturii economice,si anume o dezvoltare economica slaba a regiei,care a intampinat greutati privitoare la ramura de activitate din ce in ce mai mari.

57

Capitolul 4.Analiza financiara functionala. 4.1.Abordarea sub aspect functional. In anii 70,un anumit numar de analisti si organisme financiare au dezvoltat o schema de analiza a echilibrului financiar al interprinderii,care sa convenit sa fie numita functionala pentru ca face referinta la functia economica a intreprinderii.Bilantul functional este cristalizat la un moment dat pe utilizari si resurse,asa cum sunt calificate juridic,legate de principalele cicluri de finctionare ale interprinderii11. Putem distinge trei cicluri principale12 de functionare al intreprinderii: ciclul operatiilor de investitii. ciclul operatiunilor curente. ciclul operatiunilor de trezorerie;fiecarui ciclu ii corespund organe de gestiune specifice. Ciclul de investitii-este definit prin secventa de operatiuni de investitii si de dezinvestire ale intreprinderii.Aceste operatiuni se succed dupa un ritm mediu care depinde intre alti factori de natura activitatii intreprinderii si de deciziile luate de cei care o conduc;de exemplu,acestia pot opta pentru o strategie de reannoire rapida a echipamentelor,care mentine intreprinderea la un anumit nivel tehnologic in domeniul sau de activitate.

11.G. Vintila,Diagnosticul financiar si evaluarea intreprinderilor,Ed. pedagogica,1998,Bucuresti. 12. B. Kolb si R. DeMong,Principles of financial management,Ed. Homewood.

Didactica

si

58

Punerea ei in practica implica fluxuri de utilizari,care nu sunt finantate numai din fluxuri de resurse externe care ii sunt special destinate,dar si prin capacitatea de autofinantare.Aceste fluxuri dau nastere in bilant pe de o parte,stocurilor de imobilizari,si pe de alta parte,unor stocuri de resurse stabile. Ciclul operatiunilor curente-este definit prin secventa recurenta de operatii de aprovizionare,de productie si de comercializare ale intreprinderii.Durata medie a unui ciclu de exploatare depinde de natura activitatii intreprinderii,de organizarea sa,dar si de relatiile pe care le intretine cu clientii si furnizorii sai. Fluxurile de nevoi si resurse induse de catre ciclul operatiunilor curente dau nastere in bilant stocurilor de bunuri(materiale,marufri,in curs de fabricatie,produse finite),de creante(in particular asupra clientilor) si de datorii(in particular in cepriveste furnizorii). Ciclul de trezorerie-este definit de operatiunile care au ca obiectiv gestiunea disponibilitatilor intreprinderii si acoperirea pe termen scurt a nevoilor de finantare ale intreprinderii prin concursuri bancare sub forma creditelor de mobilizare a creantelor sau a celor descoperite. Pentru ca aceasta analiza functionala a intreprinderii sa fie curent acceptata,ea trebuie sa fie clara si sa nu se aplice la intamplare13: -in primul rand,nu este mereu usor,mai ales in intreprinderile angajate

13. S. Ballada,Outils et mecanismes de gestion financiere,Ed. Maxima,1992,Paris.

59

in proiecte de lunga durata de a face o distinctie neta intre operatiunile de investire si cele curente. -in al doilea rand,notiunea de ciclu inteles ca secventa de operatiuni se reproduce cu o anumita regularitate ea parand adaptata pentru a descrie operatiunile de exploatare,si nu pentru a descrie operatiunile de investire si de finantare,cu atat mai putin in cepriveste operatiunile de trezorerie. Asadar,analiza numita functionala se axeaza in definitiv pe o modelare relativ contingenta a functionarii intreprinderii.Prezentarea functionala a bilantului evidentiaza aspectele financiare ,structurale si legaturile cu gestiunea previzionala , adaptandu-se mai bine cerintelor managerilor din intreprindere.Analiza functionala implica , pe de o parte , o noua conceptie a intreprinderii , iar pe de alta parte , un nou continut pentru analiza financiara. Analiza functionala urmareste sa scoata in evidenta diferitele modalitati de finantare a intreprinderilor cu scopul de a orienta managerii acestora spre o structura optima de finantare , reflectata , in cele din urma , de evolutia trezoreriei nete , indicatorul cu cea mai mare putere de sinteza privind viabilitatea intreprinderii.Conceptia functionala defineste intreprinderea ca o entitate economica si financiara asigurand , in raport cu dezvoltarea sa , anumite functii , cum ar fi functia de consum , de productie , de repartitie , de investire si dezinvestire , precum si functia de finantare. Ciclul de productie sau de exploatare cu cele patru faze: -achizitionarea si stocajul materiei prime. -fabricarea. -stocajul produselor finite si comercializarea. -incasarile din vanzari.

60

In faza de aprovizionare se constituie un stoc fizic de materii prime , fluxurile reale de materii prime putand angaja fluxuri monetare imediate sau decalaje , decalajele dand nastere unui stoc financiar. In faza de fabricatie-stocurile reale de materii prime alimenteaza stocurile de productie in curs de fabricatie , care se transforma in produse finite,la sfarsitul procesului de productie constatandu-se un stoc de produse finite.In faza de de comercializare-intreprinderea trebuie san finanteze stocajul produselor finite , angajand si cheltuieli de comercializare pana la vanzarea acestora , fluxurile de vanzari avandu-si originea in stocurile de produse finite destinate comercializarii. In faza de incasare a creditelor clienti-banca poate facilita finantarea acestora , imobilizand sau rascumparand creantele asupra clientilor(scontare , mobilizarea creantelor comerciale , etc.).Fiecare stadiu al ciclului de exploatare este de fapt parte a unui lant functional propriu intregii organizari a intreprinderii , obiectivul prioritar al analizei functionale reprezentandu-l impactul diferitelor operatii ale intreprinderii asupra trezoreriei. 4.2.Gradul de utilitate al bilantului functional. Bilantul functional are ca obiectiv de a face sa apara,la un moment dat,stocurile de nevoi si de resurse corespunzatoare fiecaruia din cele trei cicluri de functionare ale intreprinderii;si fiecarui ciclu poate fi asociat un indicator de echilibru:fondul de rulment functional pentru ciclul de investitii,nevoia de fond de rulment pentru cilul operatiunilor curente si trezoreria neta pentru ciclul de trezorerie.

61

Prezentata schematic intr-un tabel structura orizontala a bilantului functional se prezinta in felul urmator:
CICLUL
INVESTITII

MIJLOACE
IMOBILIZARI BRUTE

RESURSE
RESURSE PROPRII (STOCURI DE AUTOFINANTARE) IMPRUMUTURI

INDICATOR
FOND DE RULMENT FUNCTIONAL

OPERATIUNI CURENTE

STOCURI CREANTE DE EXPLOATARE ALTE CREANTE

DATORII DE EXPLOATARE ALTE DATORII CONCURSURI BANCARE

NEVOIA DE FOND DE RULMENT

TREZORERIE

DISPONIBILITATI

TREZORERIA NETA

Figura 14.Structura orizontala a bilantului functional14. Conceptia functionala a bilantului evidentiaza stocurile si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare.Acest model de analiza propune o grupare prealabila a diferitelor operatii realizate de intreprindere in raport cu natura , destinatia sau functia lor.Structurile bilantiere permit relevarea unei triple functionalitati: functia de investitie. functia de finantare. functia de exploatare. Rolul bilantului functional in analiza echilibrului financiar este de a permite aprecierea vulnerabilitatii structurii financiare a intreprinderii

14. P. Mevellec,Gestion financiere dans les organisations cooperantes,Ed. G. Morin,1985,Quebec.

62

reflectata de evolutia trezoreriei nete , dar si de a evidentia interdependenta dintre structura financiara a intreprinderii si natura activitatii sale. Functia de investitie grupeaza imobilizarile necorporale , corporale , financiare pe cele doua categorii(de exploatare si in afara exploatarii) indiferent de durata lor de viata.Optica functionala regrupeaza utilizarile inscrise in bilant , chiar daca o parte sunt considerate non valori , aceasta datorita prudentei intreprinderii de a-si asigura resurse suficiente pentru finantarea tuturor nevoilor inscrise in activul bilantului contabil.Aceasta functie sta la baza strategiei de reannoire a echipamentelor , precum si a optiunilor de oportunitate ale dezvoltarii , intre investitiile productive si participatiile financiare. Functia de finantare regrupeaza posturile privind capitalurile proprii datoriile financiare indiferent de scadenta lor , cat si prvizioanele pentru riscuri si cheltuieli.Amortismentele si provizioanele sunt asimilate resurselor proprii.Aceasta functie sta la baza strategiei optime de finantare a intreprinderii , motivata de cresterea valorii acesteia , prin reducerea costului mediu ponderat al diferitelor surse de capital. Functiei de exploatare ii corespund fluxurile de aprovizionare , productie si vanzari , generatoare de stocuri reale si financiare , care se reannoiesc cu o anumita regularitate.Posturile de activ legate direct de operatiile cicluluide exploatare constituie active circulante de exploatare (ACE) , care trebuie finantate din datoriile de exploatare (DE).Toate celelalte posturi reflectand operatiuni diverse sunt regrupate in categoriaactiv circulant in afara exploatarii (ACAE) avand corespondent in pasiv datoriile in afara exploatarii (DAE) , iar cele privind disponibilitatile banesti formeaza activul si respectiv pasivul de trezorerie.
63

4.3.Indicatori de analiza a echlibrului financiar. In cadrul echilibrului functional se apreciaza ca nevoia de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant , deoarece evidentiaza acele nevoi ciclice neacoperite financiar din resursele temporare.Realizarea echilibrului functional este pusa in evidenta de cele patru niveluri ale bilantului functional: nivelul fondului de rulment functional (FRF). nivelul nevoii de fond de rulment de exploatare (NFRE). nivelul nevoii de fond de rulment in afara exploatarii (NFRAE). nivelul valorilor de trezorerie (TN). 4.3.1.Fondul de rulment functional. Este masurat facand diferenta intre resursele stabile ale interprinderii si nevoile sale de investitii,prezentat prin urmatoarea formula: Fond de rulment = Resurse stabile Nevoi de investitii El vrea sa exprime in esenta incidenta ciclului de investitii asupra echilibrului financiar global.In ipoteza in care valoarea lui este pozitiva,o parte din resursele stabile se gasesc disponibile pentru finantarea activitatilor curente;in ipoteza inversa,finantarea investitiilor nu este decat partial asigurata din resursele stabile.

64

RESURSE STABILE -fonduri proprii NEVOI STABILE externe interne -imrumuturi pe termen mediu si lung FOND DE RULMENT FUNCTIONAL

Figura 15.Fondul de rulment functional15. Notiunea de nevoi stabile nu presupune nici o dificultate,in schimb cea de resurse stabile are nevoie de cateva remarci.Nevoile stabile sunt acele locuri ale ciclului de investitii si care corespund notiunii contabile de imobilizari(necorporale,corporale,financiare);ele sunt estimate,in contextul modelului contabil,la pretul lor de achizitie sau la cota lor de revenire. Resursele stabile sunt acelea care nu erau sau putin exigibile si care au la origine destinatia catre finantarea investitiilor.Notiunea de resurse stabile vehiculeaza o ipoteza implicita a afectarii resurselor deloc sau putin exigibile aflate la originea finantarii investitiilor.Totodata,aceasta ipoteza nu implica deloc faptul ca investitiile sunt finantate exclusiv de catre resursele stabile. In optica functionala realizarea echilibrului functional nu presupune

15. B. Kolb si R. DeMong,Principles of financial management,Ed. Homewood.

65

doar existenta unui fond de rulment pozitiv ca marja de siguranta , ci a unui fond de rulment acoperitor nevoilor de finantare ale ciclului de exploatare (stocuri+creante de exploatare-datorii de exploatare). Surplusul resurselor durabile in raport cu valorile imobilizate reprezinta fondul de rulment functional sau fondul de rulment net global (FRNG) disponibil pentru finantarea operatiilor ciclului de exploatare.Relatia de determinare este: FRNG = Resurse Durabile Nevoi Stabile Aceeasi valoare a FRNG este data de marimea nevoilor cilclice si a celor de trezorerie ramasa nefinantata de resursele ciclice si de trezorerie , stabilita conform expresiei: FRNG=(Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie)-(Resurse Ciclice + Resurse de trezorerie). FRNG = (ACE + ACAE + D) (DE + DAE + CT). unde: -ACE = active circulante de exploatare. -ACAE = active circulante in afara exploatarii. -D = disponibilitati. -DE = datorii de exploatare. -DAE = datorii in afara exploatarii. -CT = credite de trezorerie.
66

Daca fondul de rulment disponibil va fi superior sau inferior nevoilor angajate de exploatare (fond de rulment util) , intreprinderea va avea lichiditati sau dimpotriva va fi obligata sa angajeze noi credite pe termen scurt pentru finantarea nevoilor de exploatare.Operatiile de exploatare antreneaza formarea nevoilor de finantare , dar permit in acelasi timp , si constituirea mijloacelor de finantare. 4.3.2.Necesarul de fond de rulment total. In bilant,static,mijloacele legate de operatiunile curente corespund stocurilor si creantelor;aceste mijloace sunt mai mult sau mai putin convertibile in datorii care sunt de asemenea legate de operatiunile curente.Nevoile nete legate de operatiunile curente,numite curent nevoi de fond de rulment,egaleaza diferenta intre,pe de o parte,stocurile si creantele legate de operatiunile curente,si,pe de alta parte,datoriile induse de aceleasi operatii16. NFR = Stocuri + Creante Datorii nebancare Trebuie sa remarcam in trecere ca aceste nevoi pot fi negative,ceea ce inseamna ca operatiunile curente ale intreprinderii nu implica nici o

16. B. Solnic,Gestion financiere,Ed. Nathan,1980,Paris.

67

imobilizare de capital,dar procura resurse.Nevoia de fond de rulment poate fi analizata in functie de doua criterii principale:dupa natura lor si dupa stabilitatea lor. In functie de natura lor distingem doua categorii:unele legate direct de ciclul de exploatare si numite astfel ciclice si celelalte numite aciclice.

NFRT = NFR ciclice + NFR aciclice NFR ciclice = Stocuri + Creante de exploatare Datorii de exploatare NFR aciclice = Alte creante Alte datorii In cea mai mare parte a intreprinderilor,nevoile de fond de rulment aciclice sunt slabe in comparatie cu cele ciclice.In functie de stabilitatea lor distingem doua parti:o parte stabila corespunzatoare nevoilor calificate drept structurale si o parte instabila corespunzatoare nevoilor calificate drept conjuncturale. Nevoile de fond de rulment structurale evolueaza in timp regulat in timp ce,cele conjuncturale sufera de o fluctuatie sezoniera sau aleatoare.O asemenea distinctie este importanta din punctul de vedere al finantarii nevoilor:in mod curent este admis ca partea structurala trebuie sa fie finantata de resursele stabile si ca partea conjuncturala de catre creditele bancare pe termen scurt,de exemplu.

68

Nevoie globala

nevoie nevoie structurala Figura 16.Nevoile de finantare pe termen scurt dupa durata lor. Daca distinctia este importanta,ea este dificil de aplicat pentru ca este greu a masura structuralul si conjuncturalul.Totusi trebuie sa remarcam ca nevoile de fond de rulment in afara exploatarii sunt mai instabile decat cele de exploatare. Diferenta dintre nevoile de exploatare si cele in afara exploatarii , pe de o parte , si datoriile de exploatare si diverse , pe de alta parte , constituie nevoia de fond de rulment totala (NFRT sau NFR).Nevoia de fond de rulment totala are doua componente: -nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE). -nevoia de fond de rulment in afara exploatarii (NFRAE). Cele doua componente se determina astfel: NFRE = ACE DE si NFRAE = ACAE DAE conjuncturala

NFRT = NFRE + NFRAE.

69

TN = FRNG NFRT.

Din aceasta ultima relatie se desprinde ideea ca principala componenta a echilibrului functional este nevoia de fond de rulment.Tot ceea ce a fost analizat pana acum pune studiul echilibrului financiar al intreprinderii in fata unei comparatii intre fondul de rulment functional sau fondul de rulment net global cu nevoia de fond de rulment totala. 4.3.3.Trezoreria neta. Este ceea ce au si propus la inceputul anilor 70 unei trei noi

bancheri,Meunier,Barolet

Boulmer,prin

introducerea

notiuni,aceea de trezorerie.In timp ce componentele nevoii de fond de rulment sunt legate de activitatea curenta , in special de cea de exploatare , cele ale trezoreriei sunt legate de operatiile financiare pe termen scurt realizate de intreprindere. Pe de o parte acestea presupun mijloace de finantare pe termen scurt solicitate de la banci sau alti parteneri financiari , deci resurse prezentand caracter financiar sau resurse de trezorerie.Confruntarea nevoilor cu resursele de trezorerie evidentiaza situatia treozreriei nete , expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati eficiente.In bilantul functional trezoreria neta este data de: TN = NEVOI DE TREZORERIE RESURSE DE TREZORERIE. Echilibrul functional are la baza relatia fundamentala a trezoreriei , ca
70

re se determina pornind de la egalitatea intre activul si pasivul bilantului functional: FRNG (NFRE + NFRAE) = TN. Trezoreria,in sensul celor trei bancheri,este un comparator intre fondul de rulment si nevoile de fond de rulment si se masoara prin diferenta: TN = FR NFR Aceasta relatie a echilibrului financiar nu exprima in fapt decat o egalitate contabila instantanee,reamenajata in timp in functie de dezechilibrele care survin intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment.Notiunea de trezorerie este diferita de cea de disponibilitati;in deschiderea ecuatiei contabile a bilantului,disponibilitatile egaleaza trezoreria marita cu creditele bancare: Disponibilitati = Trezorerie + Credite bancare Ecuatia echilibrului financiar functional a celor trei face din trezorerie o variabila dependenta de nivelul ajustariloe dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment,adica al ciclului de investitii si cel al operatiunilor curente;ceea ce vine sa nege existenta unui ciclu si a unei gestiuni ale trezoreriei autonome. Din acest punct de vedere,obiectivul intreprinderii in materie de trezorerie ar trebui sa fie disponibilitati zero.Astfel sunt puse sub preocupare securitatea si flexibilitatea,si de asemenea speculatiile,care inspira deciziile

71

privind cea mai mare parte a trezoreriei intreprinderii.In cea mai mare parte a intreprinderilor trezoreria devine o functie din ce in ce mai independenta17. 4.4.Echilibrul functional si intreprinderea. Categoria resurselor durabile din bilantul functional prezinta importanta sub aspectul asigurarii echilibrului stabil al intreprinderii.Notiunea de echilibru stabil al intreprinderii este o notiune diferita de cea de echilibru financiar minim , deoarece categoria utilizarilor stabile include si o parte a nevoii de fond de rulment. Fiind echivalenta unui activ imobilizat , nevoia de fond de rulment trebuie finantata de resursele durabile , mai concret de fondul de rulment functional , care devine echivalent finantarii stabile a NFR (FRNG>0).Nefiind constant , acest indicator (NFR) , variaza in timpul exercitiului si poate antrena fie lichiditati excedentare care apar temporar sub forma valorilor de trezorerie , fie o insuficienta a trezoreriei , care trebuie acoperita din credite bancare pe termen scurt. Aceasta situatie releva vulnerabilitatea financiara a intreprinderii , iar creditele de trezorerie trebuie sa fie limitate la acoperirea variatiilor temporare ale nevoii de fond de rulment.Pot fi evidentiate sase categorii de structuri functionale pentru realizarea echilibrului financiar functional.

17. B. Colasse,Gestion financiere de lentreprise,1987,Paris.

72

Dinamica echilibrului functional,in scurt timp,este legata inainte de toate de evolutia nevoii de fond de rulment.Diagnosticul implica,in particular,ca sunt puse in evidenta cauzele fluctuatiilor nevoii de fond de rulment ciclica.Care sunt variabilele care le determina si ale caror variatii sunt susceptibile sa le faca sa fluctueze? Acestea sunt prezentate schematic in cele ce urmeaza: -natura activitatii. -intarzierile la plati care privesc clientii. -intarzierile la plati care privesc furnizorii. -eficacitatea gestiunii stocurilor. -nivelul de activitate. -variatiile sezoniere ale nivelului de activitate. -inflatia. 4.5.Studiu de caz. Studiul de caz in ce priveste bilantul functional al regiei in acest capitol se va face pe baza urmatorului grafic si a datelor din anexe. Dupa cum se poate vedea cresterea trezoreriei nete se datoreaza in exclusivitate evolutiei fondului de rulment functional care a crescut puternic de la an la an,mai ales in 1999 fata de 1998,de la 41233141 mii lei la 156632360 mii lei.Evolutia necesarului de fond de rulment a influentat si ea in sens pozitiv,dar a avut o influenta mai redusa. In principiu avem de analizat doua situatii:

73

BILANTUL FUNCTIONAL

31,12,1997

31,12,1998

ANUL

Figura 17.Bilantul functional. trezoreria este pozitiva: -fondurile de rulment sunt superioare nevoilor de fond de rulment,excedentul gasindu-se in disponibilitati(o parte din acestea putand proveni din creditele bancare) sau nevoile de fond de rulment au o valoare negativa si atunci cand se face diferenta se transforma in semnul plus si sunt cumulate cu fondurile de rulment,care daca sunt pozitive vor da o trezorerie de asemenea pozitiva. trezoreria este negativa: -fondurile de rulment sunt inferioare nevoilor de fond de rulment sau pot fi negative;intreprinderea trebuie sa-si procure

74

31,12,1999

160.000.000 140.000.000 120.000.000 100.000.000 80.000.000 VALOARE 60.000.000 40.000.000 20.000.000 0 -20.000.000

FRNG NFRT TN

fondurile necesare cerand un supliment de credite bancare,fiindca trezoreria este negativa. Acest rationament nu vrea sa evidentieze decat o situatie pe termen scurt;daca se dovedeste ca nevoile de fond de rulment pe termen scurt sunt intotdeauna superioare fondurilor de rulment,intreprinderea trebuie sa aiba in vedere fortificarea acestora din urma.Egalitatea contabila urmatoare este necesar de verificat: NFRT + Disponibilitati = FRNG + Credite bancare Bineinteles ca exista alte situatii decat cele descrise;de aceea trebuie sa remarcam ca o intreprindere cu fond de rulment pozitiv poate avea o trezorerie negativa si invers,ceea ce nu este cazul la intreprinderea noastra.Tendinta pozitiva si crescatoare a trezoreriei regiei pe cele trei exercitii succesive analizate,de la 33644437 mii lei in 1997,la 49055879 mii lei in 1998,la 137040475 mii lei in 1999,dovedeste ca regia dispune de o buna organizare a gestiunii financiare de o anumita independenta financiara pe termen scurt,are suficiente lichiditati pentru a face fata diferitelor situatii neprevazute si poate efectua in deplina siguranta plasamente eficiente pe piata monetara sau financiara.

75

PARTEA A DOUA ANALIZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE Capitolul 5.Evidentierea performantelor financiare. 5.1.Instrumente de apreciere a performantelor financiare. Analiza orientata catre studiul performantelor furnizeaza informatii utile nu numai managerilor interni,dar si anumitor parteneri externi interesati de rezultatele viitoare ale intreprinderii.In principal detinatorii de titluri sau potentialii investitori sunt interesati de cunoasterea capacitatii beneficiare a intreprinderii,care le garanteaza distribuirea dividendelor si realizarea plusvalorilor de capital. Analiza este orientata catre aprecierea eficientei cu care au fost consumate resursele intreprinderii,pe de o parte,si evaluarea aptitudinii intreprinderii de a genera surplusuri monetare care ii garanteaza echilibrul financiar si dezvoltarea pe termen mediu si lung. Pentru aprecierea starii de performanta 18 a intreprinderii la un moment dat,literatura de specialitate recomanda un sistem coerent de indicatori fundamentat pe informatiile continute in contul de profit si pierdere.

18. G. Vintila,Gestiunea financiara a intreprinderii,Ed. Didactica si pedagogica,1998,Bucuresti.

76

Prezentarea contului de profit si pierdere avand la baza structurarea activitatii unei intreprinderi,in activitatea de exploatare,financiara si exceptionala,permite stabilirea unor marimi valorice care caracterizeaza comportamentul economic al unei intreprinderi denumite solduri intermediare de gestiune. Un alt indicator,cu mare putere de sinteza,utilizat pentru aprecierea potentialului financiar degajat de intreaga activitate a intreprinderii este capacitatea de autofinantare.In literatura anglo-saxona este identificata cu fluxurile nete de trezorerie si poarta denumirea de cash-flow.Pentru a oferi o imagine cat mai completa cu privire la nivelul si calitatea rezultatelor intreprinderii,este necesara completarea analizei cu studiul ratelor privind marimea si dinamica factorilor antrenati in procesul de productie. 5.2.Tabloul soldurilor intermediare de gestiune. Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma de solduri numite si marje de acumulare baneasca care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului in corelare cu structura veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unei intreprinderi. Doua criterii principale stau la baza utilizarii soldurilor intermediare de gestiune: -analiza financiara a intreprinderii pe baza documentelor contabile de sinteza. -functionarea contabilitatii nationale. Intreprinderea concentreaza o complexitate de operatii economicofinanciare care se reflecta in documentele contabile de sinteza sub forma fluxurilor si stocurilor.Fluxurile au o incidenta instantanee asupra
77

rezultatului exercitiului ,in timp ce stocurile au impact asupra echilibrului financiar,temporar sau de durata,precum si asupra nevoii de finantare a operatiilor de gestiune si solvabilitatii intreprinderii. Fluxurile economice,respectiv veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune sunt generate in principal de trei domenii de activitate19: exploatare. financiar. exceptional,asa cum se vede din figura 18. Fiecare tip de activitate degaja un anumit rezultat stabilit ca diferenta intre veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.In final rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului.Acest fapt duce la impartirea fluxurilor de venituri si cheltuieli din cadrul contului de profit si pierdere in:fluxuri de venituri incasabile si fluxuri de cheltuieli platibile si fluxuri calculate. Veniturile incasabile cuprind veniturile incasate in cursul exercitiului si veniturile de incasat in exercitiul urmator.Cheltuielile platibile cuprind cheltuieli platite in cursul exercitiului si cheltuieli de platit in exercitiul urmator.Veniturile si cheltuielile calculate

nu au influenta decat asupra

rezultatului fara a afecta direct trezoreria intreprinderii.

19. B. Colasse,Gestion financiere de lentreprise,1987,Paris.

78

FLUXURI ECONOMICE

REZULTATUL EXPLOATARII

REZULTATUL FINANCIAR

REZULTATUL EXCEPTIONAL

REZULTATUL CURENT IMPOZITUL PE PROFIT REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI Figura 18.Rezultatele pe principalele domenii de activitate. Structura contului de profit si pierdere pe cele trei domenii de activitate permite degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale,destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare denumite solduri intermediare de gestiune(SIG). Acestea reprezinta de fapt paliere succesive in formarea rezultatului final.Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada pornind de la cel mai

79

cuprinzator(productia exercitiului+marja comerciala) si incheind cu cel mai sintetic(rezultatul net al exercitiului),asa cum se poate vedea din anexe. Cei mai importanti indicatori la care ne vom opri in analiza sunt: marja comerciala. productia exercitiului. valoarea adaugata. excedentul brut de exploatare. rezultatul exploatarii. rezultatul curent si rezultatul net al exercitiului.

5.3.Marjele de acumulare baneasca. Marja comerciala(adaosul comercial) vizeaza in exclusivitate intreprinderile cu profil comercial sau numai activitatea comerciala a intreprinderilor cu activitate mixta(industriala si comerciala).Activitatea comerciala presupune cumpararea si revanzarea marfurilor,marfurile fiind considerate bunuri cumparate pentru a fi revandute in aceeasi stare. Excedentul vanzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare al acestora reprezinta marja comerciala.Se poate determina prin formula: Marja comerciala = Vanzari de marfuri Cheltuieli cu marfurile Costul de cumparare al marfurilor vandute include pretul de cumparare(fara TVA) majorat cu cheltuielile accesorii de cumparare si
80

corectat cu variatia stocurilor de marfuri.Marja comerciala este principalul indicator de apreciere a activitatii comerciale a unei intreprinderi. Analiza tendintei in timp a ratei marjei comerciale(marja comerciala/cifra de afaceri) trebuie comparata cu cele inregistrate de alte intreprinderi din acelasi sector constituind un element de baza in evaluarea intreprinderilor. Marimea marjei comerciale trebuie apreciata in functie de tipul politicii de vanzare promovata de intreprindere.De asemenea,marja comerciala se constituie ca un indicator de baza pentru studiile previzionale,permitand determinarea pragului de rentabilitate sau punctul critic al unei activitati comerciale. Pentru aprecierea oportunitatii politicii comerciale promovata de intreprindere,marja comerciala este descompusa pe produse sau este evidentiata pe ramuri de activitate.Variatia marjei comerciala este explicata de rotatia stocurilor,stiindu-se ca reducerea marjei trebuie sa fie compensata printr-o crestere a vanzarilor,care conduce la o reorientare a politicii comerciale. In concordanta cu marja comerciala putem analiza si productia exercitiului,care include valoarea bunurilor si serviciilor fabricate de intreprindere pentru a fi vandute,stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.Asadar productia exercitiului contine trei elemente principale: -productia vanduta. -productia stocata. -productia imobilizata. Se poate determina prin formula:

81

Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata + Productia imobilizata Productia exercitiului reprezinta indicatorul central in calculul soldurilor intermediare de gestiune ,productia exercitiului oferind in raport cu cifra de afceri o imagine mai fidela a activitatii reale a intreprinderii pe durata perioadei de gestiune. Valoarea adaugata reprezinta primul sold intermediar de gestiune si exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie,mai ales a fortei de munca si capitalului,peste valoarea bunurilor si serviciilor provenind de la terti,in cadrul activitatii curente a intreprinderii. Se poate determina prin formula: Valoarea adaugata = Productia exercitiului + Marja comerciala Consumuri de la terti Valoarea adaugata se calculeaza pornind de la productia exercitiului si marja comerciala care sunt diminuate de consumurile de bunuri si servicii de la terti.Valoarea adaugata este foarte importanta din mai multe puncte de vedere si anume: -realizeaza legatura ca intre prin nivelul agregarea microeconomic valorilor si cel ale macroeconomic,pentru adaugate

intreprinderilor la nivel national se obtine produsul intern brut. -masoara aportul specific al intreprinderii la realizarea productiei sale. -rata privind cresterea valorii aduagate permite evaluarea cresterii reale a intreprinderii.
82

-masoara gradul de integrare al intreprinderii prin raportul valoare adaugata/productie(CA).Cu cat rezultatul raportului este mai mare cu atat mai mult intreprinderea este integrata,adica isi poate asigura ea insasi,un numar mare de faze de fabricatie,mergand de la materiile prime la elaborarea produselor finite,fara a recurge la serviciile altor intreprinderi.Pe masura ce gradul de integrare creste se asteapta o crestere importanta a nevoii de fond de rulment pentru exploatare. -evidentiaza structura exploatarii prin intermediul ratelor de repartizare a valorii adaugate. -reflecta gradul de utilizare a factorilor de productie.Pentru acelasi nivel al valorii adaugate si cu structuri de exploatare identice utilizarea factorilor de productie poate fi diferita. Pentru o anliza mai profunda trebuie urmarit in continuare si excedentul brut de exploatare (EBE). Excedentul brut de exploatare se stabileste ca diferenta intre valoarea adaugata(plus subventiile de exploatare)pe de o parte si impozitele,taxele si cheltuielile cu personalul,pe de alta parte.Excedentul brut al exploatarii exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare,resursa principala a societatii,cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii economice si capacitatii potentiale de autofinantare a investitiilor(amortizari,provizioane,profit). Se poate determina prin formula: EBE = Valoarea adaugata Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impozite si taxe

83

Rolul excedentului brut al exploatarii,in analiza financiara,poate fi uirmarit sub trei aspecte: -este o masura a performantelor economice ale intreprinderii.Indicatorul,sub acest aspect este folosit in calculul rentabilitatii rconomice si al ratei marjei brute de exploatare.Un excedent brut al exploatarii suficient de mare va permite intreprinderii reannoirea imobilizarilor sale prin amortizari,acoperirea riscurilor din provizioanele constituite si asigurarea finantarii sale. -este independent de politica financiara a intreprinderii,de cea de investitii,de dividend,fiscala si de elementele exceptionale.Furnizeaza informatii semnificative cu privire la performantele industriale si comerciale,putand pune in evidenta o deficienta structurala a intreprinderii in plan pur industrial si comercial. -este o resursa financiara fundamentala pentru intreprindere.Ca resursa fundamentala va fi utilizat pentru mentinerea sau cresterea capacitatii de productie a intreprinderii,plata cheltuielilor financiare,a impozitului pe profit si dividendelor,rambursarea imprumuturilor angajate anterior. Excedentul brut de exploatare reprezinta fluxul real de trezorerie al exploatarii rezultat dupa acoperirea variatiei nevoii de fond de rulment pentru exploatare.Excedentul brut al exploatarii reprezinta primul nivel al analizei privind formarea treozreriei globale a intreprinderii,punctul de pornire in elaborarea tabloului fluxurilor de trezorerie. 5.4.Analiza rezultatelor intreprinderii aferente gestiunii. Analiza rezultatelor aferente gestiunii se face pe baza: -rezultatului exploatarii,
84

-rezultatului curent si -rezultatului net al exercitiului. Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea de exploatare normala si curenta a intreprinderii.Prin deducerea cheltuielilor cu amortizarile (doar amortizarile economice normale,ale imobilizarilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile execeptionale) si provizioanele din excedentul brut al exploatarii,acesta devine un rezultat net al exploatarii. Acesta poate fi determinat cu ajutorul relatiei: Rezultatul exploatarii = EBE + Venituri din provizioane Cheltuieli cu provizioanele + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli de exploatare

Rezultatul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare,obtinuta prin deducerea tuturor cheltuielilor(platibile si calculate) din veniturile exploatarii (incasabile si calculate).Exprimarea sub forma relativa a rentabilitatii activitatii de exploatare(Rezultatul exploatarii/Active de exploatare) poate servi la realizarea unor comparatii intre diverse intreprinderi care promoveaza politici de amortizare diferite. Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atat de rezultatul exploatarii normale si curente,cat si de cel al activitatii financiare. Este,deci,rezultatul tuturor operatiilor curente ale intreprinderii si poate fi determinat cu ajutorul relatiei:

85

Rezultatul curent = Rezultatul exploatarii + Venituri financiare Cheltuieli financiare Nefiind perturbat de elemente exceptionale,acest sold permite analiza dinamicii rezultatelor curente ale intreprinderii pe mai multe exercitii succesive. Rezultatul net al exercitiului exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise.Acest profit net trebuie sa fie sustinut de existenta unor disponibilitati monetare reale,altfel el va ramane doar un potential de finantare. Poate fi determinat astfel: Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul curent + Venituri exceptionale Cheltuieli exceptionale Impozit pe profit Profitul net urmeaza sa se distribuie sub forma dividendelor sau sa se reinvesteasca in intreprindere.Profitul net nerepartizat constituie sursa de finantare proprie sau element de autofinantare generat de insasi activitatea intreprinderii. 5.5.Capacitatea de autofinantare. Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii,la sfarsitul exercitiului

86

financiar,destinat sa remunereze capitalurile proprii si sa finanteze investitiile de expansiune si de mentinere sau reannoire din exercitiile viitoare.Capacitatea de autofinantare se calculeaza pornind de la veniturile si cheltuielile gestiunii curente susceptibile de a se transforma,imediat sau la termen,in fluxuri de trezorerie. Capacitatea de autofinantare poate fi determinata prin doua metode puse in evidenta de structura contului de profit si pierdere,acestea fiind: metoda deductiva si metoda aditionala. Prin metoda deductiva capacitatea de autofinantare este calculata ca diferenta intre veniturile incasabile si cheltuielile platibile.Se retine ca punct de pornire excedentul brut de exploatare la care se adauga toate veniturile susceptibile de a fi incasate si se scad toate cheltuielile susceptibile de a fi platibile. Astfel structura de calcul prin metoda deductiva se prezinta in modul urmator: Excedentul brut de exploatare + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli pentru exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare + Venituri exceptionale -Cheltuieli exceptionale -Impozit pe profit =CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE.

87

Metoda aditionala are meritul de a pune in evidenta elementele contabile,negeneratoare de fluxuri monetare,antrenate de calculul capacitatii de autofinantare.In procedeul aditional se porneste de la rezultatul net al exercitiului,la care se adauga cheltuielile calculate,neplatibile la o anumita scadenta si se scad veniturile calculate.In masura in care capacitatea de autofinantare nu tine cont decat de operatiunile de gestiune curenta,operatiile exceptionale de capital vor fi excluse din calcul: Rezultatul net al exercitiului + Amortizari si provizioane(exploatare,financiare,exceptionale)calculate - Cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului exercitiului - Reluari asupra amortismentelor si provizioanelor - Venituri din cesiunea elementelor de activ + Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate = CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE Importanta autofinantarii20 sa poate argumenta prin multiplele avantaje pe care aceasta le ofera intreprinderii,principalele fiind: -mijloc sigur de finantare,sursa independenta si stabila. -apara libertatea de actiune a intreprinderii,(independenta de gestionare fata de organismele financiare si de credit).

20. G. Vintila,Gestiunea financiara a intreprinderii,Ed.Didactica si pedagogica,1998,Bucuresti.

88

-confera intreprinderii un grad foarte mare de libertate in alegerea investitiilor(exploatare,imobilizari de expansiune,de inlocuire),cu conditia realizarii unor investitii utile. -permite franarea indatorarii si reducerea cheltuielilor financiare,conditioneaza recurgerea la noi capitaluri imprumutate. -permite masurarea randamentului capitalurilor proprii,respectiv a rentabilitatii financiare. -reprezinta factorul hotarator in deschiderea accesului la piata de capital si atragerea capitalului extern.Marimea autofinantarii intreprinderii are rol de semnalizator al performantelor intreprinderii,astfel ea indica faptul ca intreprinderea este capabila sa-si utilizeze eficient capitalurile si poate asigura remunerari atragatoare eventualilor investitori,in acelasi timp certificand nivelul capacitatii de rambursare si al riscului de neplata,un element foarte important aflat in atentia creditorilor. 5.6.Studiu de caz. In cadrul studiului de caz la acest capitol multitudinea indicatorilor principali din cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune a determinat realizarea unei multitudini de grafice cu scopul de a ne edifica asupra evolutiei in timp a acestora si asupra influentei lor in sensul rezultatelor si rentabilitatii intreprinderii.

89

Analizand graficul din figura 19 si situatia din tabelul cu din anexa din perspectiva valorii marjei comerciale,

MARJA COMERCIALA
16000000 14000000 12000000 VALOARE 10000000 8000000 6000000 4000000 2000000 0
31 ,1 2, 19 97 31 ,1 2, 19 98 31 ,1 2, 19 99

Vanzari de marfuri (-)Cheltuieli cu marfurile (=)MARJA COMERCIALA

ANUL

Figura 19.Marja comerciala. observam o scadere in 1998 fata de 1997,de la 6171478 mii lei la 2117809 mii lei ,aproape tripla care se explica printr-o crestere foarte mare a cheltuielilor privind marfurile in 1998,de fapt o triplare fata de 1997,in timp ce in 1999 inregistram o crestere pana la suma de 3406106 mii lei ceea ce se datoreaza cresterii vanzarilor de marfuri destul de insemnata,din acest punct de vedere intreprinderea inregistrand o revigorare.

90

Dupa cum se poate vedea din grafic productia exercitiului a avut o evolutie crescatoare de la an la an,datorata in principal evolutiei crescatoare a productiei vandute care s-a dublat din 1997,207410958 mii lei.pana in 1999 ajungand pana la 405168741 mii lei,pe fondul cresterii slabe a productiei stocate si a evolutiei inconstante a productiei imobilizate.

PRODUCTIA EXERCITIULUI
500000000 450000000 400000000 350000000 300000000 250000000 200000000 150000000 100000000 50000000 0
31 ,1 2, 19 97 31 ,1 2, 19 98 31 ,1 2, 19 99

Productia vanduta (+)Productia stocata (+)Productia imobilizata (=)PRODUCTIA EXERCITIULUI

VALOARE

ANUL

Figura 20.Productia exercitiului. Procedand la o interpretare atenta a graficului din figura 21 si prin corelare cu celelalte analize si date din anexe putem trage concluzia ca

91

valoarea adaugata a crescut in acelasi sens cu productia exercitiului,ceea ce reprezinta un aspect pozitiv de la 106889640 mii lei in 1997 la 227438995 mii lei in 1999,aceasta crestere fiind un semn de prosperitate pentru

VALOAREA ADAUGATA
500000000 450000000 400000000 350000000 300000000 250000000 200000000 150000000 100000000 50000000 0 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999

Marja comerciala (+)Productia exercitiului (-)Consumuri de la terti (=)VALOAREA ADAUGATA

VALOARE

ANUL

intreprindere. Figura 21.Valoarea adaugata. Dar,daca privim mai atent si asupra eficientei activitatii comerciale a intreprinderii si asupra trezoreriei situatia devine ingrijoratoare,aceasta crestere a valorii adaugate fiind realizata pe fondul unei evolutii inconstante a marjei comerciale,dar care inregistreaza totusi o crestere in 1999 fata de 1998,si cresterii consumurilor de la terti.

92

Putem de asemenea observa ca aceasta crestere puternica a valorii adaugate a fost influentata si de marirea cheltuielilor cu personalul de la 76638110 mii lei in 1997 la 163782733 mii lei in 1999.Pentru o analiza mai profunda trebuie urmarit in continuare si excedentul brut de exploatare notat EBE. Excedentul brut de exploatare reprezinta fluxul real de trezorerie al exploatarii rezultat dupa acoperirea variatiei nevoii de fond de rulment pentru exploatare.Excedentul brut al exploatarii reprezinta primul nivel al analizei privind formarea treozreriei globale a intreprinderii,punctul de pornire in elaborarea tabloului fluxurilor de trezorerie.

EBE
250000000 200000000 VALOARE 150000000 100000000 50000000 0
31 ,1 2, 19 97 31 ,1 2, 19 98 31 ,1 2, 19 99

(=)VALOAREA ADAUGATA (-)Cheltuieli cu impozite si taxe (-)Cheltuieli ci personalul (=)EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE

ANUL

Figura 22.Excedentul brut de exploatare.

93

Analizand rezultatele din graficul de la figura 22 observam cu usurinta cresterea excedentului brut de exploatare de la 28073385 mii lei in 1997 la 30517296 mii lei in 1998 si la 56597756 mii lei in 1999,practic o dublare in 1999 fata de 1997,crestere datorata mai ales impactului puternic al valorii adaugate,cu toate ca au crescut este foarte mult drept si cheltuielile cu personalul.Aceasta situatie apreciata favorabila pentru

intreprindere deoarece excedentul brut reprezentand o resursa fundamentala dovedeste faptul ca intreprinderea detine capacitate de autofinantare foarte buna,dar pentru a constata acest lucru este necesar sa procedam si la o analiza atenta asupra capacitatii de autofinantare a intreprinderii. Dupa analiza acestor marje de acumulare baneasca este necesar sa analizam si rezultatele intreprinderii asa cum sunt evidentiate de tabloul soldurilor intermediare de gestiune.

REZULTATUL EXPLOATARII
60000000 50000000 40000000 30000000 20000000 10000000 0
31 ,1 2, 19 97 31 ,1 2, 19 98 31 ,1 2, 19 99

VALOARE

(=)EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (+)Alte venituri de exploatare (+)Venituri din provizioane (-)Amortizari si provizioane (-)Alte cheltuieli de exploatare (=)REZULTATUL EXPLOATARII

ANUL
94

Figura 23.Rezultatul exploatarii. Dupa cum se observa din grafic rezultatul exploatarii a avut o evolutie ascendenta,dar in 1998 a inregistrat fata de 1997 o scadere,de la 15383364 mii lei la 11970788 mii lei,datorata cresterii amortizarilor si provizioanelor si altor cheltuieli de exploatare,indicele de crestere a acestora fiind superior indicelui de crestere al excedentului brut de exploatare.Dar in 1999 se obtine o crestere evidenta aratand eforturile facute de intreprindere datorate in exclusivitate cresterii puternice a excedentului brut de exploatare,chiar daca amortizarile si provizioanele au continuat sa creasca,dovedind ca regia dispune de o buna rentabilitate a activitatii de exploatare si inregistreaza profit in acest sens.

REZULTATUL CURENT
35000000 30000000 25000000 20000000 15000000 10000000 5000000 0
31 ,1 2, 19 97 31 ,1 2, 19 98 31 ,1 2, 19 99

VALOARE

(=)REZULTATUL EXPLOATARII (+)Venituri financiare (-)Cheltuieli financiare (=)REZULTATUL CURENT

ANUL

Figura 24.Rezultatul curent.

95

In ce priveste rezultatul curent cresterea valorii sale se datoreaza pornirii calculului sau de la rezultatul exploatarii,dovada fiind faptul ca evolutia sa este asemanatoare,cu acea scadere din 1998,dar cu redresare in 1999,datorata atat cresterii rezultatului exploatarii,dar si a veniturilor financiare,care chiar daca au fost mai mici in 1999 fata de cheltuielile financiare,au contribuit la cresterea rezultatului curent. Concluzia este ca regia degaja rentabilitate din activitatea sa intrucat rezultatul exploatarii si cel financiar(curent) nu sunt niciodata negative;regia promoveaza o politica de independenta financiara,beneficiind de efectul de levier,care ii permite ameliorarea rentabilitatii financiare fara sa fie afectata de riscul financiar.

REZULTATUL NET
25000000 20000000 VALOARE 15000000 10000000 5000000 0
31 ,1 2, 19 97 31 ,1 2, 19 98 31 ,1 2, 19 99

(=)REZULTATUL CURENT (+)Venituri exceptionale (-)Cheltuieli exceptionale (-)Impozit pe profit

ANUL

(=)REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

96

Figura 25.Rezultatul net al exercitiului. Rezultatul net se incadreaza in aceeasi evolutie,dar scaderea in 1998 fata de 1997,da la 8360057 mii lei la 453092 mii lei,este majora ceea ce reprezinta un semnal de alarma asupra marimii absolute a rentabilitatii financiare degajate de regie,acest profit fiind foarte mic,dar totusi existent.Cresterea profitului in 1999 fata de 1998,de la 453092 mii lei la 11398814 mii lei este binevenita si datorata cresterii rezultatului curent si eforturilor in sensul diminuarii cheltuielilor exceptionale,anul 1999 desi avusese ca obiectiv supravietuirea regiei dovedindu-se extrem de bun si constand intr-o revigorare,ajungand chiar si peste nivelul anului 1997. Pe baza graficului din figura 26 si a anexelor putem interpreta evolutia capacitatii de autofinantare pe cei trei ani de referinta si stabili cauzele care au condus la aceasta evolutie.

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

31,12,1997

31,12,1998

ANUL

97

31,12,1999

40000000 35000000 30000000 25000000 VALOARE 20000000 15000000 10000000 5000000 0

REZULTATUL NET (+)Amortizari si provizioane (-)Venituri din amortizari si provizioane (=)CAF

Figura 26.Capacitatea de autofinantare. Pe fondul cresterii amortizarilor si provizioanelor,precum si a rezultatului net,cu exceptia anului 1998,CAF inregistreaza o crestere semnificativa astfel:dupa scaderea in 1998 la valoarea de 18488819 mii lei fata de 1997 cand a fost de 20683306 mii lei,avem o crestere de pana la 39424873 mii lei in 1999,aceasta crestere datorandu-se in principal cresterii amortizarilor si provizioanelor si diminuarii cu mai mult de jumatate a valorii veniturilor din provizioane,precum si a valorii aproape triple a rezultatului net in 1999 fata de 1998. Importanta autofinantarii poate fi argumentata prin mai multe avantaje pe care aceasta le ofera intreprinderii,cele mai importante fiind: -mijloc sigur de finantare,sursa independenta si stabila. -apara libertatea de actiune a intreprinderii,(independenta de gestionare fata de organismele financiare si de credit). -confera intreprinderii un grad foarte mare de libertate in alegerea investitiilor(exploatare,imobilizari de expansiune,de inlocuire),cu conditia realizarii unor investitii utile. -permite franarea indatorarii si reducerea cheltuielilor financiare,conditioneaza recurgerea la noi capitaluri imprumutate. -permite masurarea randamentului capitalurilor proprii,respectiv a rentabilitatii financiare. -reprezinta factorul hotarator in deschiderea accesului la piata de capital si atragerea capitalului extern.Marimea autofinantarii intreprinderii are rol de semnalizator al performantelor intreprinderii,astfel ea indica faptul ca intreprinderea este capabila sa-si utilizeze eficient capitalurile si poate
98

asigura remunerari atragatoare eventualilor investitori,in acelasi timp certificand nivelul capacitatii de rambursare si al riscului de neplata,un element foarte important aflat in atentia creditorilor.

99

Capitolul 6.Analiza rentabilitatii si riscului interprinderii. Diagnosticul financiar trebuie orientat catre masurarea rentabilitatii capitalurilor intreprinderii si aprecierea conditiilor de echilibru economic si financiar , in scopul evaluarii gradului de risc al societatii comerciale. Diagnosticul rentabilitatii poate fi realizat prin intermediul a trei categorii de rate de eficienta21: ratele privind rentabilitatea exploatarii. ratele privind rentabilitatea economica. ratele privind rentabilitatea financiara. Masurarea rentabilitatii intreprinderii este data de un sistem de rate de eficienta care evidentiaza caracteristicile economice si financiare,permitand compararea performantelor industriale si comerciale ale intreprinderilor.Rate le de rentabilitate apreciaza rezultatele obtinute in raport cu activitatea intreprinderii si cu mijloacele economice sau financiare. 6.1.Ratele privind rentabilitatea exploatarii. Daca ratele factorilor de productie pun in evidenta capacitatea

21. S. Ballada,Outils et mecanismes de gestion financiere,Ed. Maxima,1992,Paris.

100

productiva a interprinderii,aptitudinea comerciala si profitabilitatea acesteia va fi evidentiata cu ajutorul ratelor privind rentabilitatea exploatarii.Aceste rate cuprind,in sinteza,doua categorii: ratele marjelor baneficiare si ratele privind randamentul activelor. 6.1.1.Ratele marjelor beneficiare. Ratele marjelor beneficiare apreciaza randamentul diferitelor stadii ale activitatii in formarea rezultatului,fiind determinate ca raport intre marjele de acumulare si cifra de afaceri sau valoarea adaugata.Pot fi calculate urmatoarele rate: Rata marjei comerciale este o forma de exprimare a rentabilitatii comerciale. Rata marjei comerciale = Marja comerciala / Cifra de afaceri Aceasta pune in evidenta strategia comerciala a intreprinderii analizate.O marja comerciala redusa implica cheltuieli generale riguroase si recurgerea la forme de distribuire a marfurilor care permit reducerea costurilor privind personalul si economii asupra cheltuielilor de transport,stocaj,etc.Marja comerciala ridicata reclama cheltuieli generale sporite si servicii mai bune catre clienti. De asemenea,rata marjei comerciale apreciaza influenta constrangerilor pietei si a politicii preturilor de vanzare.Astfel cresterea ratei insotita de o diminuare a vanzarilor semnifica faptul ca intreprinderea incearca sa-si mentina marjele promovand o politica de preturi inalte.
101

Rata valorii adaugate cifrei de afaceri masoara gradul de integrare al intreprinderii. RVACA = Valoarea adaugata / Cifra de afaceri Evolutia sa permite aprecierea strategiei industriale a intreprinderii,iar diminuarea ratei poate semnifica o utilizare ineficienta a factorilor de productie externi. Rata excedentului brut de exploatare sau rata marjei brute de exploatare masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara,de investitii,de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale. REBE = Excedentul brut de exploatare / Cifra de afaceri O ameliorare a acestei rate exprima o crestere a productivitatii,in masura in care ea nu este simpla consecinta a cresterii ratei marjei comerciale,iar scaderea ei,in raport cu o rata a marjei comerciale stabila,dovedeste o impovarare referitoare la costurile exploatarii. Rata rezultatului exploatarii exprima eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele:industrial,administrativ si comercial. RRE = Rezultatul exploatarii / Cifra de afaceri Rezultatul exploatarii prezinta avantajul de a fi influentat de politica de amortizare devenind astfel un rezultat net al exploatarii.

102

Rata marjei nete exprima eficienta globala a intreprinderii,respectiv capacitatea sa de a realiza profit net si de a rezista concurentei. RMN = Rezultatul net al exercitiului / Cifra de afaceri Daca indicatorul surprinde variatia rezultatului net in raport cu variatia cifrei de afaceri,raportul va exprima rata profitului marginal: RPM = Variatia rezultatului net / Variatia cifrei de afaceri Rata marjei nete prezinta facilitati de calcul,deoarece nu presupune o pregatire prealabila a datelor,fiind recomandata in analize financiare vizand perioade scurte,dar si intreprinderi mici.Rezultatul net nu exprima in exclusivitate un rezultat al activitatii de exploatare,ci el poate fi generat de rezultatul unor operatii de dezinvestire sau al unor plasamente financiare rentabile. Rata marjei de autofinantare este mai putin sensibila decat rata marjei nete la politica de amortizare si provizioane. RMAF = Capacitatea de autofinantare / Cifra de afaceri Acest raport masoara surplusul de resurse de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau remunerarea actionarilor sai.

103

6.1.2.Ratele privind randamentul activelor. Ratele privind randamentul activelor apreciaza eficienta utilizarii mijloacelor economice,fiind determinate ca raport intre diferiti indicatori de rezultate(rezultatul exploatarii,rezultatul net) si activele utilizate de intreprindere pentru realizarea lor.Exista mai multe forme de exprimare. In tarile anglo-saxone,rata de randament a activelor,cunoscuta sub denumirea exploatare. ROI = Rezultatul exploatarii / Activ total Activul total include atat activele fizice(de productie) cat si activele financiare(titluri de participare,credite-clienti,disponibilitati).In literatura de specialitate,aceasta rata se mai numeste rata rentabilitatii fondurilor avansate.Comportamentul in doua componente formale: Rezultatul exploatarii = Rezultatul exploatarii * Cifra de afaceri Activ total Cifra de afaceri Rata rezultatului exploatarii Activ total Coeficient de rotatie a activului total intreprinderii in legatura cu cresterea randamentului activelor poate fi pus in evidenta descompunand acest raport de Return on investment(ROI)22 exprima aptitudinea intreprinderii de a valorifica mijloacele de munca in cadrul activitatii de

Rata privind randamentul activelor exprimata in aceasta forma prezinta unele limite referitoare la riscul unei anumite incoerente intre
104

continutul numaratorului si numitorului,care pot fi inlaturate daca rezultatul exploatarii de la numarator va fi raportat numai la activele de exploatare,aceasta formulare fiind mai omogena si mai exacta decat prima: RRA = Rezultatul exploatarii / Activele de exploatare Acest aspect diferentiaza rata randamentului activelor de ratele de rentabilitate economica cu care sunt identificate de anumiti autori23.Dificultatea utilizarii formulei consta in delimitarea activelor de exploatare din totalul activelor.Aceasta formulare fundamentala evidentiaza gradul de valorificare al activelor totale in ansamblul activitatii intreprinderii:industriale,comerciale,financiare. RRA = Rezultatul net al exercitiului / Activ total 6.2.Ratele de rentabilitate economica. Rentabilitatea economica are o acceptiune mai larga vizand eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii.In

general,rata rentabilitatii economice se exprima prin raportul: RE = Rezultatul economic / Activ total

22.23. S. Ballada,Outils et mecanismes de gestion financiere,Ed. Maxima,1992,Paris.

105

Rezultatul

economic,excluzand

elementele

financiare

si

exceptionale,favorizeaza comparatiile intreprinderilor apartinand aceluiasi sector.La numaratorul fractiei se poate utiliza,fie rezultatul exploatarii,fie excedentul brut de exploatare,iar la numitor activul total sau o parte a acestuia. Activul total sau capitalul angajat cuprinde capitalul economic,imobilizarile in afara exploatarii si financiare,nevoia de fond de rulment in afara exploatarii si disponibilitatile banesti,in timp ce capitalul investit cuprinde doar capitalul economic si imobilizarile in afara exploatarii. In teoria financiara din tarile occidentale problema alegerii numitorului este foarte dezbatuta de autori,in general optandu-se pentru exprimarea rentabilitatii economice in functie de capitalul economic.In functie de marjele de acumulare utilizate,rentabilitatea capitalului economic poate fi exprimata sub doua forme: RE1 = EBE / Capital economic RE2 = Rezultatul exploatarii / Capital economic iar rentabilitatea capitalului investit este data de relatia: RE = EBE i + Ct + Cs Kr unde: Kr = coeficient de rotatie al capitalului circulant.
106

Ct = consumul de la terti. Cs = cheltuieli salariale. i = imobilizari. In economiile occidentale se considera corespunzatoare o rentabilitate economica mai mare de 25% ,ceea ce inseamna ca in maxim patru ani intreprinderea isi poate reannoi capitalurile angajate,prin excedentul sau brut de exploatare,in economia romaneasca pragul fiind mult mai mic. Rentabilitatea economica trebuie sa depaseasca in mod necesar rata inflatiei pentru ca intreprinderea sa-si poata recupera integral eforturile depuse pentru desfasurarea activitatii,mentinandu-si activul sau economic. Factorii determinanti ai rentabilitatii economice sunt pusi in evidenta prin descompunerea acesteia in doua rate explicative conform relatiei: EBE Capital economic adica: RE = Rentabilitatea comerciala * Productivitatea mijloacelor economice Primul raport evidentiaza rata marjei brute de acumulare,care exprima rezultatul activitatii de exploatare,inclusiv finalizarea ei prin conditiile de comercializare oglindite in cifra de afaceri,in timp ce rotatia activului prin cifra de afaceri exprima gradul de intensitate al utilizarii resurselor financiare ale intreprinderii. = EBE Cifra de afaceri * Cifra de afaceri Capital economic

107

6.3.Ratele de rentabilitate financiara. Aceste rate exprima capacitatea intreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa.Rentabilitatea financiara masoara randamentul capitalurilor proprii.Rentabilitatea financiara24 reflecta scopul final al actionarilor unei intreprinderi,exprimat prin rata de remunerare a investitiei de capital facuta de acestia in procurarea actiunilor intreprinderii sau a reinvestirii totale sau partiale a profiturilor care le revin de drept. De aceea,la numitorul raportului vom gasi capitalurile proprii sau media acestora in masura in care in cursul exercitiului au avut loc modificari sensibile ale capitalului propriu prin aporturi noi in numerar.La numarator figureaza de obicei rezultatul net(profitul net) sau rezultatul curent inainte de impozitare,care prezinta in raport cu profitul net avantajul de a fi mai apropiat de realitatea financiara intrucat elimina incidenta amortizarilor si provizioanelor. Astfel rentabilitatea capitalurilor proprii se exprima prin raportul: RF = Profitul net al exercitiului / Capitaluri proprii Ca si rentabilitatea economica,rentabilitatea financiara poate fi

descompusa pe componente astfel: -rata marjei nete de acumulare.

24. J. Reynard,Gestion financiere avec exercices,Ed. Presse universitaire de France,1990,Vendome.

108

-rotatia activului total. -rata globala de indatorare. Rata marjei nete de acumulare este un factor cantitativ care masoara profitabilitatea intreprinderii,fiind indicator de politica industriala;rotatia activului total prin cifra de afaceri este un factor calitativ reprezentand un indicator de politica comerciala;rata de indatorare globala este un factor calitativ reprezentand structura financiara si deci politica de finantare. Profit net = Profit net Cifra de afaceri Activ total Pasiv total Capitaluri proprii

Capitaluri proprii Cifra de afaceri

Rata globala de indatorare poate fi scrisa si in alt mod: Pasiv total / Capitaluri proprii=1+(datorii totale / capitaluri proprii)=1+L. Coeficientul L care reflecta gradul de indatorare al intrprinderii este numit rata levierului financiar sau bratul levierului financiar.Fiind influentata de rentabilitatea economica si de gradul de indatorare,rentabilitatea financiara se majoreaza pe masura ce indatorarea creste.Acest efect multiplicator al coeficientului de indatorare constituie efectul de levier,denumire care provine de la faptul ca imprumuturile reprezinta o parghie financiara care influenteaza nivelul rentabilitatii capitalurilor proprii. Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata dobanzii de pe piata pentru a face mai atractiva investitia in intreprinderea respectiva decat in depozitele bancare,iar depasirea ratei de dobanda sa fie

109

proportionala cu prima de risc pe care mediul economic al intreprinderii o prezinta investitorului. 6.4.Analiza si evaluarea riscului financiar. Riscul financiar reflecta variabilitatea rentabilitatii capitalurilor proprii sub incidenta structurii financiare a intreprinderii.Capitalul intreprinderii are doua componente(propriu si imprumutat),care se deosebesc fundamental prin costul pe care-l genereaza.Daca intreprinderea recurge la imprumuturi va suporta in mod sistematic si cheltuielile financiare aferente.Astfel,indatorarea antreneaza variabilitatea rezultatelor,deci modifica marimea riscului financiar. Nivelul de remunerare superior al capitalurilor proprii in raport cu remunerarea capitalurilor imprumutate justifica apelarea intreprinderii la indatorare ca o posibila cale de crestere a rentabilitatii.Unei cresteri a indatorarii ii corespunde o crestere a riscului financiar,care determina actionarii sa pretinda o rentabilitate financiara superioara,pentru acoperirea cresterii riscului.Principala metoda de analiza a riscului financiar este explicarea factoriala a rentabilitatii financiare prin punerea in evidenta a efectului de levier25.

25. G. Vintila,Gestiunea financiara a intreprinderii,Ed. Didactica si pedagogica,1998,Bucuresti.

110

Explicarea factoriala a rentabilitatii financiare prin evidentierea efectului de levier are la baza descompunerea rentabilitatii pe factori de influenta.Astfel descompunerea rentabilitatii financiare se poate face astfel:
Rezultatul net = Rezultatul exploatarii * Capitaluri proprii Activ total Rezultatul net Rezultatul exploatarii * Pasiv total Capitaluri proprii

Rentabilitatea economica

Impactul indatorarii

deci: Rentabilitatea financiara = Rentabilitatea economica * Impactul indatorarii Ultimii doi termeni grupati sub denumirea de impactul indatorarii reflecta influenta cheltuielilor financiare nete si respectiv coeficientul de indatorare(rata indatorarii globale).Integrand influenta fiscalitatii vom obtine forma cea mai frecventa de prezentare a rentabilitatii financiare,cu evidentierea efectului de levier. Astfel profitul net este determinat de rezultatul exploatarii corectat cu dobanzile la capitalurile imprumutate si cu impozitul pe profit.Din relatia de calcul a rentabilitatii economice se obtine rezultatul brut al exploatarii ca remunerare a intregului activ economic.In aceste conditii vom obtine urmatoare relatie de calcul pentru rata rentabilitatii financiare: PN = (RE - Dob)(1 - t) RE = RE * AE RE = RE * (CP + DAT)

111

Dob = DAT * RD RF = [RE + (RE - RD) * DAT / CP] * (1 - t) Efectul de levier = (RE - RD) * DAT / CP unde: PN = profitul net. RE = rezultatul exploatarii. Dob = dobanzi. T = cota de impozit. AE = activ economic CP = capitaluri proprii. DAT = datorii. RD = rata dobanzii. RE = rata rentabilitatii economice. RF = rata rentabilitatii financiare. Efectul generat de indatorare antreneaza modificarea nivelului rentabilitatii capitalurilor proprii,in sensul cresterii sau scaderii sale,dupa cum rentabilitatea economica este superioara sau inferioara costului mediu al datoriilor.Acest efect va fi mai amplificat prin bratul levierului,cu cat ponderea indatorarii in sursele de finantare va fi mai ridicata. daca levierul (RE - RD) este pozitiv,rentabilitatea va fi cu atat mai mare cu cat indatorarea va fi mai importanta.Intreprinderea are interesul sa se imprumute la maxim pentru a beneficia de efectul de levier. daca levierul (RE - RD) este negativ,cresterea indatorarii are efect nefavorabil astfel incat,cu fiecare procent de crestere a indatorarii,rentabilitatea financiara se va diminua cu diferenta dintre rata

112

rentabilitatii economice si rata medie a dobanzii.Intreprinderea va trebui sa munceasca pentru bancherii sai. Relatia fundamentala prezentata anterior evidentiaza si efectul fiscalitatii asupra rentabilitatii financiare.Astfel,daca intreprinderea este profitabila,fiscalitatea atenueaza efectul de levier .Dimpotriva,daca intreprinderea este deficitara,fiscalitatea nu influenteaza rentabilitataea financiara(t = 0).In acest caz riscul financiar este cu atat mai mare cu cat intreprinderea este mai indatorata. Analiza riscului financiar si a efectului de levier care insotesc apelul la indatorare prezinta un interes major pentru optimizarea structurii financiare si asigurarea viabilitatii oricarei societati comerciale care functioneaza in conditiile unei autentice economii de piata. 6.5.Analiza si evaluarea riscului de faliment. Riscul de faliment26 poate fi apreciat in cadrul analizei statice si dinamice a echilibrului financiar care evidentiaza performantele trecute ale intreprinderii,dar o evaluare globala cu privire la viitorul acesteia devine tot mai interesanta pentru conducerea intreprinderii cat mai ales pentru partenerii sai de afaceri.Ca urmare a degradarii foarte rapide in timp a rezultatelor intreprinderii,apare tot mai necesara elaborarea unor metode de predictie a riscului de faliment.

26. D. Margulescu,Diagnostic economico-financiar,Ed. Romcart,Bucuresti.

113

Complexitatea aspectelor pe care le implica conceptul de risc de faliment explica si varietatea metodelor de diagnosticare,de analiza a acestuia dintre care putem aminti:analiza lichiditate exigibilitate,analiza functionala,analiza prin rate,analiza prin fluxuri financiare,etc.Deci analiza se poate realiza in maniera statica sau dinamica. Indiferent de modalitatea de analiza diagnosticul riscului de faliment presupune evaluarea capacitatii intreprinderii de a face fata angajamentelor asumate fata de terti,deci aprecierea solvabilitatii intreprinderii. Astfel: analiza statica patrimoniala patrimoniul net al actionarilor si activul economic in ansamblu.Instrumentele utilizate sunt fondul de rulment financiar si ratele de lichiditate completate cu cele de indatorare.Literatura de specialitate recomanda ca prag minim o rata de 20-30% a activului net contabil in raport cu pasivul total. analiza statica functionala utilizeaza ca instrumente nevoia de fond de rulment pentru exploatare si trezoreria neta,starea de insolvabilitate fiind reflectata de modul in care se realizeaza echilibrul financiar functional.Bancile utilizeaza ca prag orientativ nivelul creditelor de trezorerie,care nu trebuie sa depaseasca jumatate din nevoia de fond de rulment pentru exploatare. analiza dinamica porneste de la fluxurile de fonduri determinate atat de operatiile de exploatare cat si de cele de capital si explica dezechilibrul financiar evidentiat prin analiza statica.Instrumentele utilizate sunt excedentul de trezorerie al explotarii,capacitatea de autofinantare,autofinantarea si cashflow-ul.
114

Intrucat rezultatele financiare se degradeaza foarte rapid in timp,apare tot mai evidenta necesitatea unor informatii mai precise cu privire la viitor la riscul de faliment si ca o reactie la aceste cerinte practice,cercetatorii si organismele financiare internationale s-au preocupat de elaborarea unei metode de predictie a riscului de faliment,denumita metoda scorurilor. Aceasta metoda se bazeaza pe tehnicile statice ale analizei discriminante a caracteristicilor financiare determinate cu ajutorul ratelor.Aplicarea ei presupune observarea unui anasamblu de intreprinderi grupate in :intreprinderi cu functionarea normala(N) si intreprinderi cu dificultati financiare(D).Pentru fiecare din cele doua grupuri se selectioneaza progresiv cu ajutorul unei proceduri informatice ratele cele mai discriminante,pana cand procentul de clasament bun este ridicat. Combinatia liniara a ratelor,care diferentiaza cel mai bine posibil intreprinderile sanatoase de cele falimentare,conduce la determinarea unui indicator de clasament numit scor (notat cu Z).Scorul apare ca o functie liniara de mai multe variabile(rate,limitate ca numar),caracterizate de coeficienti de ponderare determinati prin metoda celor mai mici patrate,in urma observatiilor reprezentative.
n

Z = (KI * RI) + C unde: C = constanta(poate apare sau nu). KI = coeficientul de ponderare al fiecarei rate. RI = rate selectionate la puterea discriminanta cea mai ridicata. N = numarul de rate retinute pentru calculul marimii Z.

115

In teoria economica au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda scorurilor,dintre care cele mai cunoscute sunt:modelul ConanHolder si modelul Bancii Frantei. Modelul J. Conan si M. Holder se aplica intreprinderilor industriale si se bazeaza pe analiza lichiditate-exigibilitate.Modelul a fost stabilit in anul 1978,prin observarea unui numar de 31 de rate pe un esantion de 190 de intreprinderi mici si mijlocii,din care jumatate au dat faliment in perioada 1970-1975.Modelul are 5 variabile: Z = 0.24*R1 + 0.22*R2 + 0.16*R3 0.87*R4 0.10*R5 unde: R1 = EBE / Datorii totale. R2 = Capitaluri permanente / Activ total. R3 = Activ circulant(fara stocuri) / Activ total. R4 = Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri. R5 = Cheltuieli cu personalul / Valoarea adaugata. Riscul de faliment depinde de valoarea scorului asrfel: Valoarea scorului Z > 0.16 0.1 < Z < 0.16 0.04 < Z < 0.1 - 0.05 < Z < 0.04 Z < - 0.05 Situatia intreprinderii Foarte buna Buna Alerta Pericol Esec Riscul de faliment Mai mic de 10% De la 10% la 30% De la 30% la 65% De la 65% la 90% Mai mare de 90%

Figura 27.Modelul Conan si Holder.

116

Modelul Centralei bilanturilor din Banca Centrala a Frantei prezice riscul de faliment al intreprinderilor franceze dupa un scor cu 8 variabile.Modelul a fost elborat prin observarea unui numar de 26 de rate pe un esantion de 3000 de intreprinderi industriale clasate in normale si deficitare.Slabiciunea lor a fost studiata pe o perioada de trei ani precedenti falimentului:1977-1979.In urma observatiilor situatia constatata a fost urmatoarea:
Nr. Ratei R1 Prelevare a Cheltuielilor R2 Financiare Acoperire a Capitalului R3 Investit Capacitatea de Rambursare a R4 R5 Datoriilor Marja bruta de Exploatare Durata medie a creditului R6 R7 Furnizori Cresterea Valorii adaugate Durata medie a Creditului clienti R8 Investitii fizice / EBE Resurse durabile / Capitaluri investite CAF / Datorii totale EBE / CA Datorii comerciale / Aprovizionari (VA1 VA0) / VA0 (Stoc prod. Neterm. -Avans clienti+Creante expl.) / Productie Investitii corporale / Valoarea adaugata 10.1 1.7% 89.8 zile 107.1 zile 11.7% 79 zile 3.7% 4.95 6.8% 98.2 zile 8% 9.3% 30.2% 19% 24.8% 11.8% 86.7% 73.2% 80.2% 18.9% Denumire Relatie de calcul Cheltuieli financiare Media 1977-1979 N 38.8% D 88.6% Medi pe ansamblu 62.8% Putere discriminanta 41.7%

Figura 28.Ratele specifice modelului bancii centrale a Frantei.

117

In baza mediilor ratelor de ansamblu,fundamentate pe analiza functionala,Centrala bilanturilor din cadrul Bancii Centrale a Frantei a determinat urmatoarea functie scor: 100Z = -1.2558R1 + 2.003*R2 0.824*R3 + 5.221*R4 0.689*R5 - 1.164*R6 + 0.706*R7 + 1.408*R8 85.544. Semnificatia ratelor si puterea discriminanta,adica importanta sa relativa in procente in valoarea functiei Z,sunt prezentate in figura urmatoare. Puterea predictiva a functiei Z > - 1.875 -1.875 <= Z < - 0.875 -0.25 <= Z < 0.125 -0.875 <= Z < - 0.25 0.125 <= Z <0.625 0.625 <= Z < 1.25 Z >= 1.25 Probabilitatea de faliment 100 95.6 zona nefavorabila 73.8 46.9 zona de incertitudine 33.4 17.7 zona favorabila 9.5

Figura 29.Modelul Bancii Centrale a Frantei. In functie de valoarea lui Z se disting urmatoarele zone: a)o zona nefavorabila:daca Z<-0.25,situatia este riscanta,intreprinderea prezinta vulnerabilitate si are sanse sigure sa cunoasca dificultati economico-financiare importante. b)o zona de incertitudine:daca 0.25<=Z<0.125,neputandu-se formula o concluzie definitorie,recomandandu-se utilizarea si a altei functii de apreciere a falimentului.

118

c)o zona favorabila:daca Z>0.125,situatia economico-financiara a intreprinderii este normala,iar probabilitatea de a fi falimentara,foarte redusa. In concluzie,metoda scorurilor foarte utilizata de banci si institutii financiare pentru propriile evaluari de credite,permite pozitionarea rapida a riscului de faliment pe care-l prezinta intreprinderile imprumutate.Valoarea informativa a scorului nu trebuie supraestimata,deoarece analiza discriminanta reduce informatia de baza prin selectarea ratelor cele mai semnificative pe care le considera constante in timp,iar intreprinderea este un sistem economico-social care actioneaza intr-un mediu complex. 6.6.Studiu de caz. Diagnosticul rentabilitatii il vom realiza pe baza graficelor efectuate asupra evolutiei diferitelor rate de rentabilitate si datele existente in tabelele din anexe.Astfel,evolutia ratelor marjelor beneficiare poate fi urmarita cu ajutorul graficului din figura 30. Rata marjei comerciale are o valoare redusa,chiar in scadere de la an la an,de la 0.0287 in 1997 la 0.0081 in 1999,ceea ce arata cheltuieli de natura riguroasa ale intreprinderii in ce priveste strategia comerciala.Rata valorii adaugate cifrei de afaceri are o evolutie inconstanta,scazand in 1998 fata de 1997 si crescand in 1999 fata de 1998 peste nivelul din 1997,de la 0.498 la 0.543,ceea ce arata faptul ca regia a facut progrese in sensul integrarii mai bune a acesteia in economie.

119

Rata EBE are o evolutie asemanatoare celei a valorii adaugate si observam o ameliorare,ceea ce exprima o crestere a productivitatii in masura in care aceasta nu este datorata in exclusivitate marjei comerciale.Rata

RATELE MARJELOR BENEFICIARE


0,6 0,5 0,4 VALOARE 0,3 0,2 0,1 0

31,12,1997

31,12,1998

ANUL

Figura 30.Ratele marjelor beneficiare. rezultatului exploatarii ne arata eficienta activitatii de exploatare,care dupa o scadere in 1998 isi revine in 1999 aproximativ la acelasi nivel cu cea din 1997,datorita cresterii rezultatului exploatarii. Rata marjei nete exprima eficienta globala a regiei,capacitatea sa de a realiza profit,astfel observam o evolutie deloc imbucuratoare,ea scazand de la 0.0389 in 1997 la 0.00139 in 1998 la 0.027 in 1999,ceea ce dovedeste situatia dificila din acest punct de vedere.Rata marjei de autofinantare are acelasi curs ca si cea a marjei nete dovedind faptul ca fara realizarea de profit regia nu-si poate asigura nici nivelul necesar de autofinantare.

120

31,12,1999

R. MC R. VACA R. EBE R. RE R. MN R. MAF

Rata privind randamentul activelor indiferent de forma ei de exprimare are o evolutie inconstanta in perioada de analiza scazand in general in anul 1998,ca apoi sa inregistreze o crestere ajungand sa depaseasca nivelul anului 1997,dar nu in toate cazurile.

RANDAMENTUL ACTIVELOR
0,04 0,035 0,03 0,025 VALOARE 0,02 0,015 0,01 0,005 0

ANUL

Figura 31.Rata privind randamentul activelor. unde: R1 = RE / Activ total,R2 = RE / Activ de exploatare,R3 = RN / Activ total. Astfel,cum putem deduce si din grafic,regia nu are aptitudinea necesara de a valorifica mijloacele de munca in cadrul activitatii de exploatare,dar la acest nivel se constata totusi o imbunatatire,activitatea de exploatare pe ansamblu dovedindu-se in continua crestere.

121

31,12,1999

31,12,1997

31,12,1998

R.RA1 R.RA2 R.RA3

Ratele de rentabilitate economica au o evolutie asemanatoare cu celelalte tipuri de rate analizate,dar in acest caz tendinta acestor rate da dreptul regiei sa spere la o redresare mai rapida din punct de vedere economic al activitatii desfasurate. In 1999,rata rentabilitatii economice,dupa o stagnare in 1997 si 1998,a inregistrat o crestere vizibila datorata in exclusivitate cresterii rezultatului economic,ajungand din jurul valorii de 0.039 la 0.047.

RATELE DE RENTABILITATE ECONOMICA


3,5 3 VALOAREA 2,5 2 1,5 1 0,5 0 31,12,1997 31,12,1998 ANUL 31,12,1999 RE R. CI KR

Figura 32.Ratele de rentabilitate economica. unde: RE = rata rentabilitatii economice,R.CI = rata capitalurilor imprumutate, KR = coeficientul de rotatie al capitalului circulant. In acest sens se dovedeste si evolutia crescatoare a rentabilitatii capitalului economic,dar la nivelul rotatiei capitalului circulant observam o
122

usoara incetinire pe cele trei exercitii succesive,datorata scaderii stocurilor in raport cu cresterea cifrei de afaceri. In ce priveste rata rentabilitatii financiare,prin componentele sale,prin efectul de levier putem concluziona ca regia nu dispune de suficienta rentabilitate financiara,deci de suficienta capacitate de a degaja profit din capitalurile proprii angajate in activitatea sa.

RATELE RENTABILITATII FINANCIARE

1,6 1,4 VALOAREA 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 R. KPR R1 R2 R3 L

L R3 R2 R1 R. KPR

ANUL

Figura 33.Rata rentabilitatii financiare prin descompunere si prin efect de levier. unde:

123

R.KPR = rentabilitatea capitalurilor proprii,R1 = rata marjei nete de acumulare,R2 = rotatia activului total prin cifra de afaceri,R3 = rata globala de indatorare. Rata marjei nete masoara profitabilitatea intreprinderii,care este in continua scadere de la nivelul anului 1997,chiar daca in 1999 a crescut putin fata de 1998.Rotatia activului total prin cifra de afaceri fiind un indicator de politica comerciala,ne arata faptul ca regia dupa o crestere a rezultatelor sale privind politica comerciala in 1998 fata de 1997,de la 0.3033 la 0.4153,are o scadere la 0.3489,inscriindu-se in tendinta generala negativa a celorlalti principali indicatori financiari. Rata globala de indatorare,reprezentand politica de finantare,are o evolutie mai buna aratandu-ne faptul ca intreprinderea incearca sa depinda cat mai putin de resursele externe.De la 0.399 in 1997 la 0.514 in 1998 la 0.331 in 1999,in perioada de analiza regia a reusit chiar sa coboare sub nivelul de indatorare al anului 1997,ceea ce nu poate fi apreciat decat favorabil din punct de vedere financiar. Analiza riscului financiar o realizam prin explicarea factoriala a rentabilitatii financiare prin punerea in evidenta a efectului de levier,care are la baza descompunerea rentabilitatii pe factori de influenta.Dupa cum se observa din grafic si din calculele din tabelele prezente in anexe in fiecare din cei trei ani ai perioadei de analiza,levierul a inregistrat o valoare negativa,astfel: -0.057 in 1997, -0.074 in 1998 si 0.103 in 1999. De aici putem deduce un aspect nefavorabil al cresterii indatorarii care duce la diminuarea rentabilitatii financiare cu diferenta intre rata rentabilitatii economice si cea a dobanzii.Regia trebuie sa ia masuri in vederea optimizarii structurii financiare si asigurarea viabilitatii sale.

124

Din punct de vedere al riscului financiar observam ca regia nu sta prea fericit la acest capitol situatie datorata in exclusivitate cresterii indatorarii si mai ales al valorii costului indatorarii,impactul fiind daunator asupra rentabilitatii sale financiare dupa cum se poate vedea din descompunerea facuta cu ajutorul expresiei factoriale.

EFECTUL DE LEVIER
0,2 0,15 VALOAREA 0,1 0,05 0 -0,05 -0,1 -0,15 ANUL 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 Re Rd L

Figura 34.Efectul de levier ca diferenta intre rata rentabilitatii economice si celei a dobanzii. unde: Re = rata rentabilitatii economice ; Rd = rata dobanzii. Analiza riscului de faliment a fost efectuata prin utilizarea modelului Conan si Holder situatia obtinuta,adica valoarea functiei scor reprezentata de Z,putand fi vazuta in tabelul aferent din cadrul anexelor de la sfarsitul proiectului.Pe baza valorilor stabilite intr-un tabel centralizat de catre cei doi
125

realizatori ai modelului si pe baza rezultatelor obtinute de regie dupa efectuarea calculelor necesare putem concluziona,din acest punct de vedere,ca regia are o situatie buna,valorile sale situand-o in zona buna,unde valoarea riscului de faliment este de 10-30%. Dar observam in perioada de analiza o scadere continua a valorii lui Z ceea ce arata faptul ca regia devine din ce in ce mai vulnerabila,situatie pe care o observam si din analiza celorlalti indicatori si a celorlalte metode pe care le-am utilizat pana la acest nivel al diagnosticului financiar al acestei intreprinderi.Concluziile finale desprinse dupa acesta indelunga analiza si propunerile facute la adresa regiei vor fi prezentate in continuare in ultima parte a diagnosticului financiar al acestei intreprinderi.

126

CONCLUZII SI PROPUNERI Avand in vedere analiza efectuata pe parcursul lucrarii,prin indicatorii economico-financiari,ratele si modelele utilizate,se pot desprinde mai multe concluzii cu privire la situatia in perioada de analiza intre exercitiile financiare 1997-1999,dupa cum urmeaza: activitatea de exploatare s-a desfasurat in conditii de rentabilitate,ceea ce a condus la realizarea unui profit de 15383364 mii lei in 1997,11970708 mii lei in 1998 si 30684250 mii lei in 1999. activitatea financiara a cunoscut in 1998 aspecte noi prin inregistrarea de diferente de curs valutar rezultate din derularea incasarilor din export si a platilor din import.Cheltuielile din diferente de curs valutar au diminuat veniturile financiare ducand la un profit financiar de 208954 mii lei in 1998.In anul 1997 activitatea financiara s-a incheiat cu pierdere de 957633 mii lei,iar in 1999 de 10914010 mii lei. in cadrul activitatii exceptionale s-a inregistrat pierdere in toti cei trei ani de analiza,astfel:in 1997 de 2609438 mii lei,in 1998 de 7474184 mii lei,iar in 1999 de 2309680 mii lei.Aceste pierderi au fost determinate de inregistrarea cheltuielilor aferente gradului de neutilizare a mijloacelor fixe,precum si inregistrarea majorarilor de intarziere pentru impozite si taxe neachitate la bugetul statului,bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale,pentru facturi neachitate la timp,amenzi si penalitati,aceasta influenta negativa resimtindu-se cel mai tare in 1998,cand pierderea in ce priveste activitatea exceptionala a inregistrat cea mai ridicata valoare. profitul obtinut,dupa acoperirea pierderilor inregistrate de unele subunitati din structura regiei,a fost de:8360057 mii lei in 1997,453092 mii lei in 1998 si 11398814 mii lei in 1999.Cresterea din 1999,dupa scaderea
127

brusca din 1998,chiar peste nivelul anului 1997 s-a realizat datorita eforturilor intense de a orienta productia catre export,ceea ce a dus la cresterea considerabila a veniturilor totale ale regiei si la realizarea unui profit net mult mai ridicat,in ciuda cresterii inflatiei si a datoriilor totale. in ce priveste impozitul pe profit,la nivel de regie s-a realizat stabilitatea rezultatului fiscal,chiar daca acesta a crescut de la an la an inregistrand urmatoarele valori:3456236 mii lei in 1997,4252466 mii lei si 6073242 mii lei in 1999. cresterea activului total se datoreaza evolutiei preturilor pe fondul inflatiei si al dezvoltarii regiei,mai slaba in 1998 fata de 1997,dar evidenta in 1999.Astfel cresterea activului a avut urmatoarea evolutie:707235962 mii lei in 1997 la 782168709 mii lei in 1998 la 1200212001 mii lei in 1999. cresterea datoriilor a fost influentata atat de evolutia inflatiei,cat si de sporirea obligatiilor de plata catre banci,furnizori,bugetul statului,bugetul asigurarilor sociale de stat si nu in ultimul rand catre salariati.Astfel datoriile totale au inregistrat urmatoarele valori:198226659 mii lei in 1997,262790318 mii lei in 1998 si 296999943 mii lei in 1999. cresterea capitalurilor proprii a fost influentata de cresterea patrimoniului regiei,mai evidenta in 1999 fata de 1998 cand cresterea a fost foarte mii lei mica,astfel in capitalurile ce de proprii o la inregistrand resursa urmatoarele pentru de valori:496457405 mii lei in 1997,510619841 mii lei in 1998 si 896042205 1999,ceea constituie asemenea financiara intreprindere,contribuind autofinantare a regiei. activele imobilizate au avut o evolutie asemanatoare cu cea a activului total dovedind contributia pe care acestea au avut-o,crestere cresterea capacitatii

128

datorata mai ales imobilizarilor corporale,astfel s-au inregistrat:513778798 mii lei in 1997,536976441 mii lei in 1998 si 817607545 mii lei in 1999. activele circulante au crescut si ele de asemenea influentand cresterea activului total,dar in mai mica masura decat activele imobilizate,avand urmatoarele valori:190521149 mii lei in 1997,237443530 mii lei in 1998 si 373931113 mii lei in 1999.cea mai importanta pondere avand-o stocurile. din perspectiva indicatorilor de eficienta si a ratelor de rentabilitate,regia reflecta incapacitatea de a-si recupera imobilizarile de fonduri,imposibilitatea de a face fata datoriilor pe termen scurt prin transformarea activelor circulante in disponibilitati,dar cu o imbunatatire in 1999 in acest sens,in ce priveste rentabilitatea costurilor regia a inregistrat o valoare scazuta in jurul a 1-2%,incetinirea vitezei de rotatie a stocurilor,cresterea gradului de indatorare,dar mentinandu-se la un nivel destul de bun,nerealizarea veniturilor conform bugetului de venituri si cheltuieli in complicitate cu depasirea nivelului la cheltuielile propruse ; in schimb se inregistreaza o buna rata de autonomie financiara,o crestere a capacitatii regiei de a face fata obligatiilor banesti asumate,o acoperire mai buna a creditelor furnizori,o crestere de la an la an a fondului de rulment,aspectul pozitiv al nevoii de fond de rulment,ceea ce conduce la o tendinta pozitiva si crescatoare a trezoreriei nete a regiei,dar la nivel global o rata scazuta de rentabilitate financiara,deci o rata scazuta pe ansamblu de a degaja profit si de indeplinire a planului de dezvoltare,cu toate ca in ultimul an de analiza,in 1999, se constata o imbunatatire a situatiei,de asemenea din punct de vedere al riscului de faliment,regia avand o situatie care o plaseaza intr-o zona destul de favorabila.

129

Propunerile care se pot face in urma concluziilor stabilite sunt urmatoarele: diminuarea valorii datoriilor totale,care sa duca de asemenea la scaderea gradului de indatorare,coroborata cu cresterea nivelului capitalurilor proprii. cresterea ponderii activelor circulante in activul total astfel incat sa mentina trendul ascendent al cresterii acestora,precum si imbunatatirea gradului de transformare a acestora in disponibilitati,care sa conduca la cresterea nivelului in ce priveste ratele de lichiditate. marirea capacitatii de recuperare a imobilizarilor de fonduri si cresterea rentabilitatii costurilor regiei care s-au situat la un nivel scazut. respectarea planului in ce priveste veniturile propuse spre realizare si nedepasirea nivelului cheltuielilor stabilite in bugetul de venituri si cheltuieli,nerespectarea acestora ducand la diminuarea profitului si la scaderea cifrei de afaceri. mentinerea nivelului de crestere al fondului de rulment si a trezoreriei nete care sa asigure fondurile necesare pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt,necesitatile de autofinantare si renuntarea la creditele externe. mentinerea sau scaderea posibilitatii de risc de faliment si financiar necesare pentru o privire de ansamblu din partea actionarilor si a creditorilor regiei sau a potentialilor investitori. concentrarea eforturilor in vederea cresterii ratei rentabilitatii economice,dar mai ales a celei financiare,pentru ca regia sa fie o societate capabila sa realizeze profit si sa mentina o anumita rata de crestere economica.

130

imbunatatirea

urgenta

la

nivelul

activitatilor

financiare

si

exceptionale consemnate in contul de profit si pierdere,prin scaderea nivelului de cheltuieli in acest sens si majorarea incasarilor neefectuate sau amanate din diverse motive. imbunatatirea structurii organizatorice a regiei pentru eficientizarea folosirii mainii de lucru,a tehnologiei aflate in dotare,cresterea productivitatii,toate acestea combinate cu o politica coerenta la nivel administrativ. evitarea platirii de majorari de intarziere,amenzi,penalitati prin efectuarea la timp a acestora catre diversele destinatii,o politica mai buna in ce priveste dreptul salarial,acoperirea creditelor furnizori,a creditelor clienti,urgentarea incasarii datoriilor catre regie prin aplicarea de masuri restrictive impotriva datornicilor,varsarea fara amanari a sumelor catre bugetul de stat,al asigurarilor sociale de stat si bugetele locale.

ANEXE
ANEXA 1 BILANTUL R.A.-ARSENALUL ARMATEI - mii lei

131

Nr. Crt. 1 2 3 4

ACTIV
Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare

31.12.1997
210.324 511.703.122 1.865.352 513.778.798

31.12.1998
216.526 528.997.249 7.762.666 536.976.441

31.12.1999
1.228.347 815.912.074 467.124 817.607.545

ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (rd. 1 la 3)


Stocuri Furnizori-debitori Creante-clienti Alte creante Titluri de plasament Lichiditati si alte valori de trezorerie

5 6 7 8 9 10

99.366.255 2.808.859 48.453.930 6.247.668 33.644.437

120.389.461 2.064.459 57.769.275 8.164.456 49.055.879

145.871.829 17.261.830 49.321.361 24.435.618 137.040.475

11

ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (rd. 5 la 10 )


Cheltuieli in avans Operatii in curs de clasificare Diferente de conversie - activ CONTURI DE REGULARIZARE -TOTAL (rd. 12 la 14 )

190.521.149

237.443.530

373.931.113

12 13 14 15

2.154.032 470.478 311.505 2.936.015

2.090.250 1.551.098 4.107.390 7.748.738

2.193.511 182.636 6.297.196 8.673.343

16

TOTAL ACTIV
(rd. 4 + 11 + 15 )

707.235.962

782.168.709

1.200.212.001

ANEXA 2 BILANTUL R.A.-ARSENALUL ARMATEI - mii lei


Nr. Crt.

132

PASIV
1 2 3 Patrimoniul regiei Alte resurse

31.12.1997
476.869.898 19.587.507 496.457.405

31.12.1998
491.569.898 19.049.943 510.619.841

31.12.1999
867.659.623 28.382.582 896.042.205

CAPITALURI PROPRII TOTAL (rd. 1 + 2 )


PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori si conturi asimilate Clienti creditori Alte datorii

1.257.521

830.572

2.666.244

5 6 7 8 9

54.798.701 54.378.667 7.470.556 81.578.735 198.226.659

66.366.917 85.176.071 3.364.433 107.882.897 262.790.318

73.154.393 107.031.473 6.390.222 110.423.855 296.999.943

DATORII TOTAL
(rd. 5 la 8 )

10 11 12 13

Venituri inregistrate in avans Diferente de conversie pasiv Operatii in curs de clarificare CONTURI DE REGULARIZARE (rd. 10 la 12 )

65.416 11.210.961

7.698 7.920.280

10.976 4.492.633

11.276.377

7.927.978

4.503.609

14

TOTAL PASIV
(rd. 3 + 4 + 9 + 13 )

707.235.962

782.168.709

1.200.212.001

ANEXA 3 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE R.A.-ARSENALUL ARMATEI - mii lei Nr. Crt.

EXPLICATII

31.12.1997
133

31.12.1998

31.12.1999

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

Venituri din vanzare marfa Productia vanduta Cifra de afaceri Venituri din productia stocata Venituri din productia imobilizata Alte vanituri Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli materiale Lucrari si servicii executate de terti Cheltuieli cu impozite,taxe, Varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli cu amortizari si provizioane CHELTUIELI DE EXPLOATARE REZULTATUL EXPLOATARII (rd. 8 16 ) Venituri financiare Cheltuieli financiare REZULTAT FINANCIAR (rd. 18 19 ) REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI(rd. 17 + 20 ) Venituri exceptionale Cheltuieli exceptionale REZULTATUL EXCEPTIONAL (rd. 22 23 ) REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI IMPOZITUL PE PROFIT

10.065.868 207.410.958 217.476.826 8.969.845 773.180 2.621.187 640.343 230.481.381 3.894.390 91.062.210 25.373.611 2.178.145 76.638.110 2.987.559 12.963.992 215.098.017 15.383.364 6.011.952 6.969.585 957.633 14.425.731 999.037 3.608.475 2.609.438 11.816.293 3.456.236 8.360.057

11.307.731 313.550.587 324.858.318 11.690.757 1.263.400 9.274.859 1.868.009 348.955.343 9.189.922 126.612.648 47.774.874 2.926.278 120.791.457 9.785.640 19.903.736 336.904.555 11.970.788 13.874.358 13.665.404 208.954 12.179.742 1.204.481 8.678.665 7.474.184 4.705.558 4.252.466 453.092

13.637.108 405.168.741 418.805.849 30.131.401 3.093.456 15.703.622 711.327 468.457.231 10.231.002 147.414.755 66.945.954 7.058.506 117.867.642 13.591.069 28.737.386 437.761.485 30.695.746 21.631.021 32.545.031 10.914.010 19.781.736 5.149.466 7.459.146 2.309.680 17.472.056 6.073.242 11.398.814

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

ANEXA 4 SITUATIA NETA - mii lei 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 707235962 782168709 1200212001 198226659 262790318 296999943 509009303 519378391 903212058

Active (-)Datorii totale (=)Situatia neta

134

ANEXA 5 FONDUL DE RULMENT FINANCIAR - mii lei 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 190521149 237443530 373931113 143427958 201162298 229636461 47093191 36281232 144294652 ANEXA 6 NEVOIA DE FOND DE RULMENT - mii lei 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 102175114 122453920 163133659 54701598 65933731 73756979 143427958 201162298 229636461 13448754 -12774647 7254177 ANEXA 7 TREZORERIA NETA - mii lei 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 47093191 36281232 144294652 13448754 -12774647 7254177 33644437 49055879 137040475 ANEXA 8 RATELE DE FINANTARE - mii lei 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 552531627 577817330 971862842 513778798 536976441 817607545 1,075427069 1,076057134 1,188666675 47093191 36281232 144294652 13448754 12774647 7254177 3,501676884 2,840096638 19,89125052 ANEXA 9 RATELE DE LICHIDITATE - mii lei 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 190521149 237443530 373931113

Activ scurte (-)Datorii scurte (=)FRF

Stocuri (+)Creante (-)Datorii scurte (=)NFR

FRF (-)NFR (=)TN

Capital permanent (/)Activ imobilizat net (=)Rata FRF FRF (/)NFR (=)Rata NFR

Activ circulant

135

(/)Datorii scurte (=)Lichiditate generala Creante (+)Disponibilitati (/)Datorii scurte (=)Lichiditate redusa Disponibilitati (/)Datorii scurte (=)Lichiditate imediata

143427958 1,328340385 54701598 33644437 143427958 0,615961046 33644437 143427958 0,234573771

201162298 1,180358011 65933731 49055879 201162298 0,571626051 49055879 201162298 0,243862192

229636461 1,628361243 73756979 137040475 229636461 0,917961604 137040475 229636461 0,596771412 ANEXA 10

RATELE DE INDATORARE 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 0,399 0,514 0,331 0,11 0,115 0,075 0,997 0,89 0,922 9,059 7,693 12,248 2,649 1,598 0,522 0,248 0,426 0,278 ANEXA 11 DURATELE DE ROTATIE 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 Rotatie globala 1170,722 866,78 1031,686 Materii prime,materiale 360,265 361,281 359,994 Produse in curs de fabricatie 47,968 53,615 66,341 Produse finite 359,031 360,7 361,628 Incasare a clientilor 75,867 34,2 36,377 Furnizori 168,235 200,82 203,997 ANEXA 12 BILANTUL FUNCTIONAL - mii lei 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 25.938.927 41.233.141 156.632.360 -7.705.510 -7.822.738 19.591.885 33.644.437 49.055.879 137.040.475

Indatorare globala Datorii financiare Independenta financiara Capacitatea de imprumut Capacitatea de rambursare Prelevare ch. financiare

FR net global (-)NFR totala (=)TN

ANEXA 13 TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE - mii lei 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 10065868 11307731 13637108

Vanzari de marfuri

136

(-)Cheltuieli cu marfurile (=)MARJA COMERCIALA Productia vanduta (+)Productia stocata (+)Productia imobilizata (=)PRODUCTIA EXERCITIULUI Marja comerciala (+)Productia exercitiului (-)Consumuri de la terti (-)Cheltuieli materiale (-)Consum de la terti (=)VALOAREA ADAUGATA (-)Cheltuieli cu impozite si taxe (-)Cheltuieli ci personalul (=)EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE (+)Alte venituri de exploatare (+)Venituri din provizioane (-)Amortizari si provizioane (-)Alte cheltuieli de exploatare (=)REZULTATUL EXPLOATARII (+)Venituri financiare (-)Cheltuieli financiare (=)REZULTATUL CURENT (+)Venituri exceptionale (-)Cheltuieli exceptionale (-)Impozit pe profit (=)REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

3894390 6171478 207410958 8969845 773180 217153983 6171478 217153983 116435821 91062210 25373611 106889640 2178145 76638110 28073385 2621187 640343 12963992 2987559 15383364 6011952 6969585 14425731 999037 3608475 3456236 8360057

9189922 2117809 313550587 11690757 1263400 326504744 2117809 326504744 174387522 126612648 47774874 154235031 2926278 120791457 30517296 9274859 1868009 19903736 9785640 11970788 13874358 13665404 12179742 1204481 8678665 4252466 453092

10231002 3406106 405168741 30131401 3093456 438393598 3406106 438393598 214360709 147414755 66945954 227438995 7058506 163782733 56597756 15703622 711327 28737386 13591069 30684250 21631021 32545031 19770240 5149466 7459146 6073242 11398814 ANEXA 14

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE METODA DEDUCTIVA - mii lei 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 28073385 30517296 56597756 2621187 9274859 15703622 2987559 9785640 13591069 6011952 13874358 21631021 6969585 13665404 32545031 999037 1204481 5149466 3608475 8678665 7459146 3456236 4252466 6073242 8360057 18488819 11398814 ANEXA 15 CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE METODA ADITIONALA - mii lei 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999

EBE (+)Alte venituri din exploatare (-)Alte cheltuieli din exploatare (+)Venituri financiare (-)Cheltuieli financiare (+)Venituri exceptionale (-)Cheltuieli exceptionale (-)Impozit pe profit (=)CAF

137

REZULTATUL NET (+)Amortizari si provizioane (-)Venituri din amortizari si provizioane (=)CAF

8360057 12963992 640343 20683706

453092 19903736 1868009 18488819

11398814 28737386 711327 39424873

ANEXA 16 RATELE MARJELOR BENEFICIARE 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 0,0287 0,0065 0,0081 0,498 0,474 0,543 0,131 0,093 0,135 0,0717 0,036 0,073 0,0389 0,00139 0,027 0,0964 0,0569 0,0941 ANEXA 17 RATELE DE RANDAMENT A ACTIVELOR 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 (1)Return on investment(ROI) 0,02175 0,0153 0,0255 (2)Rez. Exploat. / Activ de expl. 0,0299 0,02229 0,0375 (3)Rez. Net / Activ total 0,0118 0,00058 0,0095

Marja comerciala Valoarea adaugata Excedent brut de exploatare Rezultatul exploatarii Marja neta Marja asupra finantarii

ANEXA 18 RATELE DE RENTABILITATE ECONOMICA 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 0,0397 0,039 0,047 0,0662 0,0279 0,0825 2,158 2,698 2,871 214476806 324858318 418805849 99366255 120389461 145871829

Rentabilitatea economica Capitalul investit KR(coeficient de rotatie) CA(mii lei) STOCURI(mii lei)

ANEXA 19 RATELE DE RENTABILITATE FINANCIARA 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 0,016839 0,000887 0,012722 0,0389 0,00139 0,027

Rentabilitate capital propriu R1= Profit net / CA

138

R2= CA / Activ total R3= Pasiv total / Cap. Propriu L= Datorii / Capital propriu DATORII(mii lei) Capital propriu(mii lei)

0,3033 0,4153 0,3489 1,424 1,532 1,339 0,399 0,5146 0,331 198226659 262790318 296999943 496457405 510619841 896042205 ANEXA 20

EXPLICAREA FACTORIALA A RENTABILITATII FINANCIARE EFECTUL DE LEVIER - mii lei 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 Rezultatul net 8360057 453092 11398814 Capitaluri proprii 496457405 510619841 896042205 Rezultatul exploatarii 15383364 11970788 30684250 Activ total 707235962 782168709 1200212001 Datorii 198226659 262790318 296999943 R1= Rez. Expl. / Activ total 0,021751388 0,015304611 0,025565692 R2= Rez. Net / Rez. Expl. 0,543447909 0,037849806 0,371487457 R3= Pasiv total / Cap. proprii 1,424565239 1,531802422 1,339459229 Rentabilitate financiara 0,016839425 0,000887337 0,012721291 Re 0,0397 0,039 0,047 Rd 0,096954166 0,113055551 0,150418099 L= Re Rd -0,05725417 -0,07405555 -0,1034181 ANEXA 21 MODELUL CONAN SI HOLDER 31,12,1997 31,12,1998 31,12,1999 28073385 30517296 56597756 198226659 262790318 296999943 552531627 577817330 971862842 707235962 782168709 1200212001 190521149 237443530 373931113 99366255 120389461 145871829 6969585 13665404 32545031 214476806 324858318 418805849 76638110 120791457 163782733 106889640 154235031 227438995 0,141622651 0,116127931 0,190564872 0,781254994 0,738737466 0,809742646 0,128888941 0,149653224 0,190015834 0,032495752 0,042065735 0,077709113 0,716983517 0,783164863 0,720117203 0,12651811 0,099423786 0,114662836

EBE Datorii totale Capital permanent Activ total Activ circulant Stocuri Cheltuieli financiare CA Cheltuieli cu personalul Valoarea adaugata R1= EBE / Datorii totale R2= Capital perm. / Activ total R3= Activ circul.(fara stocuri) / Activ total R4= Cheltuieli financiare / CA R5= Cheltuieli cu pers. / Valoarea adaugata Z=0.24R1+0.22R2+0.16R3-0.87R4-0.1R5

BIBLIOGRAFIE

139

1.Ballada S. Outils et mecanismes de gestion financiere , Editura Maxima,1992,Paris. 2.Basno C.,Dardac N. Moneda,Credit,Banci , Editura Didactica si pedagogica,1994,Bucuresti. 3.Bran. P. Finantele intreprinderii , Editura economica,1997,Bucuresti. 4.Colasse B. Gestion financiere de lentreprise , Editura PUF,1991,Paris. 5.Feleaga N.,Ionascu I. Contabilitate financiara , Editura economica,1993,Bucuresti. 6.Kolb B.&DeMong R. Principles of financial management , Editura Homewood. 7.Margulescu D. si colectivul Diagnostic economico-financiar , Editura Romcart,1994,Bucuresti. 8.Mevellec P. Gestion financiere dans les organisations cooperantes , Editura Gaetan Morin,1985,Quebec. 9.Reynard J. Gestion financiere avec exercices , Editura Presse Universitaire de France,1990,Vendome. 10.Ristea M. Contabilitatea societatilor comerciale C.E.C.A.R.,1995,Bucuresti. 11.Solnik I. Gestion financiere , Editura Fernand Nathan,1980,Paris.

12.Stancu I. Gestiunea financiara a agentilor economici , Editura economica,1994,Bucuresti.

140

13.Stancu

I.

Finante,Teoria si

pietelor

financiare,Finantele , Editura

intreprinderilor,Analiza economica,1996,Bucuresti.

Gestiune

financiara

14.Topciu C.,Vascu T.,Vintila G. Fiscalitate , Universitatea independenta Titu Maiorescu,Facultatea de Stiinte Economice.1995,Bucuresti. 15.Vacarel I. si colectivul Finante publice , Editura Didactica si pedagogica,1999,Bucuresti. 16.Vintila G. Diagnosticul financiar si evaluarea intreprinderilor , Editura Didactica si pedagogica,1998,Bucuresti. 17.Vintila G. Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura Didactica si pedagogica,2000,Bucuresti. 18.Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice ca regii autonome si societati comerciale. 19.Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale. 20.Legea nr. 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare. 21.Legea nr. 78/1995 privind protectia personalului si a patrimoniului din sectorul productiei de aparare. 22.H.G. nr. 945/1990 privind inventarierea si reevaluarea patrimoniului unitatilor economice de stat. 23.H.G. nr. 077/1997 privind unele masuri decurgand din desfiintarea C.A.E.R.

24.H.G. nr. 324/1997 privind infiintarea R.A.Arsenalul Armatei si a unor societati comerciale,prin reorganizarea unor regii autonome.
141

25.H.G. nr. 674/1998 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 523/1997 privind asigurarea pazei obiectivelor,bunurilor si valorilor cu efective de jandarmi,cu modificarile si completarile ulterioare.

142

143