You are on page 1of 36

Procedura tehnica de lucru

LUCRABILITATEA
Metoda tasarii

COD:
Pag. 2 / 5



A. SCOP

Prezenta procedura stabileste metoda de determinare a lucrabilitatii betonului
proaspat prin tasarea sub propria greutate.


B.DOMENIU

Metoda se aplica betoanelor preparate cu agregate grele sau usoare.


C. DEFINITII

Lucrabilitatea betonului proaspat reprezinta proprietatea acestuia de a asigura
umplerea cofrajelor si inglobarea armaturilor.
Se exprima in cm intregi.


D. STANDARDE, NORME TEHNICE

STAS 1799-88; PE 713-83
STAS 1759-88


E. RESPONSABILITATI

Seful de laborator verifica prin sondaj respectarea prevederilor prezentei
proceduri si ale STAS 1759-88 privind: modul de lucru, exprimarea rezultatelor si
inscrierea lor in condica de betoane, completarea corecta a buletinelor de incercari.
Seful de profil participa la toate fazele incercarii, raspunzand de corectitudinea
operatiilor executate. Inregistreaza in condica de betoane rezultatele si in buletinele de
incercari, pe care le semneaza.
Laborantul de profil executa operatiile de baza, evacueaza proba de beton
dupa efectuarea determinarii, asigura curatenia aparaturii utilizate




.

Procedura tehnica de lucru
LUCRABILITATEA
Metoda tasarii

COD: Pag. 3 /5



F. PROCEDURA

I Operatiuni premergatoare

Asigurarea documentatiei de referinta.
Asigurarea cu personal laborant calificat si instruirea acestuia cu prevederile
prezentei proceduri si documentatia de referinta.
Asigurarea aparaturii necesare:
trunchi de con cu h = 30 cm (pentru betoane cu |
max
s40 mm) sau cu
h = 45 cm (pentru betoane cu |
max
>40 mm), din tabla galvanizata de
minim 2 mm grosime;
vergea de otel rotunda cu | de 16 mm si lungimea de 600 mm, avand
capetele rotunjite in forma de emisfera;
rigla metalica cu lungimea de 600 mm;
scafa;
mistrie;
metru pliant sau rigla gradata de 500 mm lungime;
apa potabila.


II Efectuarea incercarii

Se umezeste interiorul trunchiului de con si se aseaza pe o suprafata orizontala
plana, rigida, umezita si neabsorbanta. Din proba de beton prelevata, cu ajutorul unei
mistrii, se introduc in trunchiul de con trei straturi, fiecare corespunzand aproximativ
unei treimi din inaltime.
In cazul trunchiului de con cu h = 45 cm granulele de agregat cu |>71 mm se
vor elimina manual din proba, pentru a permite compactarea corespunzaoare a
betonului.
In fiecare strat se dau 25 de impunsaturi (respectiv 50 pentru conul cu
h = 45 cm), cu ajutorul vergelei , repartizandu-le uniform pe suprafata betonului. Pentru
stratul inferior este necesar a inclina vergeaua si a face circa jumatate din impunsaturi
de-a lungul perimetrului, apoi se continua cu impunsaturile verticale in spirala pana in
centru. Stratul inferior se impunge pe toata grosimea sa.


.

Procedura tehnica de lucru
LUCRABILITATEA
Metoda tasarii

COD:
Pag. 4/5



Se repeta operatia de indesare in stratul al 2-lea si in stratul superior, fiecare pe toata
grosimea sa, astfel ca vergeaua sa patrunda usor in stratul situat dedesubt.
Pentru a umple si a indesa stratul superior, se monteaza prelungitorul si se
introduce beton in exces, asigurandu-se mentinerea acestui exces pe toata durata de
indesare.
Dupa ce stratul superior a fost indesat, se inlatura prelungitorul si se niveleaza
suprafata betonului cu o rigla metalica. In timpul umplerii si compactarii betonului
trunchiul de con se mentine fix pe suprafata plana cu ajutorul celor doua placute de la
baza.
Se curata betonul cazut in jurul trunchiului de con. Se procedeaza la ridicarea
trunchiului de con, operatie care trebuie sa se faca in 5-10 secunde, printr-o miscare
verticala, constanta evitandu-se deplasari laterale sau rasuciri ale trunchiului de con.
Intervalul de timp de la inceperea umplerii trunchiului de con si pana la
momentul ridicarii complete a acestuia nu trebuie sa fie mai mare de 150 secunde.
Imediat dupa ridicarea trunchiului de con se masoara diferenta (h
t
) dintre
inaltimea acestuia si punctul cel mai ridicat al betonului tasat.
Daca se produce o prabusire partiala sau o rupere a betonului pe o portiune, nu
se ia in considerare incercarea si se repeta incercarea pe o noua proba de beton.
Daca dupa doua incercari consecutive se produce o prabusire sau o rupere
partiala a betonului sau tasarea este mai mica de 1 cm, metoda nu este aplicabila.


III I nerpretare rezultate

Lucrabilitatea betonului se exprima prin valoarea tasarii, calculata cu formula:
h
t
= h
c
h
b
(cm)
in care: h
t
= inaltimea trunchiului de con, in cm;
h
b
= inaltimea punctului cel mai ridicat al betonului tasat, in cm.
Valoarea se rotunjeste la cm intregi.
Ca rezultat se considera media a doua determinari, efectuate la un interval de
maxim 10 minute, si care nu difera intre ele cu mai mult de:
- 1 cm pentru tasare s 4 cm;
- 2 cm pentru tasare = 5 9 cm;
- 3 cm pentru tasare > 10 cm




Procedura tehnica de lucru
LUCRABILITATEA
Metoda tasarii

COD: Pag. 5 /5




IV I nregistrari

Seful de profil inregistreaza rezultatele in condica de betoane. Rezultatul
obtinut va fi inscris si in buletinul de incercari betoane.
.
































Procedura tehnica de lucru
DENSITATEA APARENTA
a betoanelor in stare
proaspata


COD:PTL-07
Pag. 2 /5




A. SCOP


Prezenta procedura stabileste metoda de determinare a densitatii aparente a
betoanelor in stare proaspata.


B. DOMENIU


Procedura se aplica in procesul de calcul al compozitiei betoanelor,
confectionate cu agregate grele sau usoare, pe baza de incercari preliminare de beton in
laborator, inainte de utilizarea fiecarui tip de beton sau ori de cate ori, pe parcursul
lucrarilor, ca urmare a modificarii tehnologiei de turnare a betonului se schimba
parametrii compozitiei betonului (dozaj de ciment, tip de aditiv, zona de granulozitate a
agregatului total, domeniul de lucrabilitate stabilit, etc.)


C. DEFINITII


Densitatea aparenta a betonului proaspat reprezinta masa unitatii de volum a
betonului proaspat, in stare indesata, exprimata prin raportul dintre masa acestuia si
volumul sau aparent (inclusiv volumul de goluri interioare si al porilor).
Se noteaza cu a si se exprima in kg/m
3
.


D. STANDARDE, NORME TEHNICE


Nomativ NE 012/99; STAS 1799-88; PE 713-83
STAS 1759-88






Procedura tehnica de lucru
DENSITATEA APARENTA
a betoanelor in stare
proaspata


COD:PTL-07
Pag. 3 / 5



E. RESPONSABILITATI


Seful de laborator verifica prin sondaj respectarea prevederilor prezentei
proceduri si ale STAS 1759 privind modul de lucru, exprimarea rezultatelor si inscrierea
acestora in evidentele de laborator. Semneaza buletinul si il stampileaza.
Seful de profil participa la toate fazele incercarii, calculeaza rezultatele, le
inregistreaza in condica de betoane si in buletinul de incercare. Semneaza buletinul de
incercari.
Laborantul specializat pe profil executa incercarea, evacueaza proba dupa
incercare si executa curatenia aparaturii utilizate.


F. PROCEDURA



I Operatiuni premergatoare

Asigurarea documentatiei de referinta.
Asigurarea cu personal de laborator calificat si instruirea acestuia cu
documentatia de referinta si prevederile prezentei proceduri.
Aigurarea conditiilor pentru inscrierea in intervalul de 30 minute de la
descarcarea din betoniera sau mijlocul de transport pana la efectuarea determinarii.
Asigurarea aparaturii necesare, in buna stare de functionare, verificata
metrologic, anual:
- cantar pentru maxim 100 kg, cu precizia de 0.05 ;
- recipient metalic etans, de forma cilindrica sau paralelipipedica, cu
pereti netezi si rigizi, confectionat din tabla de minim 2 mm
grosime, avand cea mai mica dintre dimensiuni = cu de cel putin 4
ori dimensiunea maxima a agregatelor din beton; acesta va fi
prevazut cu prelungitor cu garnitura de etansare;







Procedura tehnica de lucru
DENSITATEA APARENTA
a betoanelor in stare
proaspata


COD:PTL-07
Pag. 4 / 5


- mistrie;
- rigla metalica;
- utilaj de compactare (masa vibranta);
- beton proaspat;
- apa potabila.

II Efectuarea incercarii

Proba prelevata in conditiile STAS si prevederile prezentei proceduri este
supusa incercarii de catre laborant.
Se determina masa m a recipientului si se monteaza prelungitorul la partea
lui superioara. Se umezeste suprafata interioara a acestuia, folosind o carpa umeda.
Se introduce betonul proaspat cu ajutorul mistriei, asigurandu-se umplerea
pana la partea superioara a prelungitorului.
Se compacteaza betonul cu masa vibranta sau vibrator de interior.
Operatia de compactare se considera incheiata in momentul in care nu se mai
constata eliminarea de bule de aer din beton, fata superioara a betonului este orizontala
si are aspect lucios.
Pentru betoane cu compozitii speciale, cu un pocent de aer oclus > de 5,
durata de compactare va fi cea prevazuta in prescriptia tehnica respectiva.
Se indeparteaza prelungitorul, se inlatura cu ajutorul riglei excesul de beton,
avand grija sa nu ramana goluri pe suprafata superioara a betonului.
Se cantareste recipientul plin cu beton, determinand masa m1.


III I nterpretare rezultate


Densitatea aparenta a betonului proaspat se calculeaza cu formula:
a = (m1-m)/V ( kg/m
3
)
in care:
m1 masa recipientului umplut cu beton, in kg;
m - masa recipientului gol, in kg;
V -- volumul interior al recipientului, in m
3
(verificat anterior pin
umplere cu apa ).





Procedura tehnica de lucru
DENSITATEA APARENTA
a betoanelor in stare
proaspata


COD:PTL-07
Pag. 5/5



Rezultatul se considera media aritmetica a 2 determinari, care se rotunjeste la
10 kg /m
3
.


IV I nregistrari


Rezultatele obtinute se inscriu de catre seful de profil in condica de betoane, si
la cerere in buletinul de incercari betoane.




























Procedura tehnica de lucru
Granulozitatea agregatelor
continute in amestecul de beton

COD:PTL-08
Pag. 2/4



A. SCOP


Prezenta procedura are ca scop stabilirea metodei de verificare a granulozitatii
agregatului continut in betonul proaspat.


B. DOMENIU


Se aplica betoanelor avand agregate cu | max s 40 mm.


C. DEFINITII


Verificarea granulozitatii agregatelor din betonul proaspat consta in separarea
prin ciuruirea betonului, a agregatului cu granula > 3.15 mm, si evaluarea continutului
relativ de granule inferioare acestei limite.
Se noteaza P3 si se exprima in procente ().

D. STANDARDE, NORME

NE 012/99
STAS 1759-88

E. RESPONSABILITATI


Seful de laborator verifica prin sondaj efectuarea determinarii, cu respectarea
prevederilor STAS, calculul si interpretarea rezultatelor, inregistrarea lor in condica de
betoane.








Procedura tehnica de lucru
Granulozitatea agregatelor
continute in amestecul de beton


COD:PTL-08
Pag.3/4



Seful de profil participa la efectuarea incercarii, calculeaza rezultatele si le
inscrie in condica de betoane.
Laborantul specializat pe profil efectueaza operatiunile de baza, evacueaza
proba de beton dupa efectuarea incercarii, executa curatirea aparaturii utilizate.


F. PROCEDURA


I Operatiuni premergatoare

Asigurarea documentatiei de referinta.
Asigurarea cu personal laborant calificat, instruirea acestuia cu documentatia
de referinta si prelucrarea prezentei proceduri.
Asigurarea de aparatura in buna stare de functionare, verificata din punct de
vedere metrologic, anual:
- recipient metalic pentru prelevarea probei;
- cantar de maxim 100 kg;
- ciur cu diametrul ochiului de 3.15 mm;
- mistrie;
- tava de otel nesmaltuit;
- beton proaspat;
- apa potabila.


II Efectuarea determinarii

Se cantareste o cantitate de 12 kg beton proaspat. Se pune pe ciurul de
3.15 mm.
Se ciuruie sub apa proba de beton; agregatele ramase se lasa pe o carpa
absorbanta sa se zvante timp de 15 minute.
Dupa 15 minute, agregatele se cantaresc, determinand astfel masa m, in kg.






Procedura tehnica de lucru
Granulozitatea agregatelor
continute in amestecul de beton


COD:PTL-08
Pag. 4/4



Metoda se poate aplica si pentru determinarea cantitatii relative de agregate de
alte dimensiuni, prin utilizarea unui ciur corespunzator, sau poate servi la reconstituirea
curbei granulometrice a amestecului de beton.


III I nterpretarea rezultatelor

Continutul de granule cu diametrul > de 3.15 mm se calculeaza cu formula:
P3 = (A
g
200 m)/A
g
*100 ()
in care:
A
g
= masa agregatului total (in stare uscata) prevazuta in reteta pentru
1 m
3
beton, in kg
m = masa agregatelor > de 3.15 mm ramasa pe ciur, in kg.


IV I nregistrari

Rezultatele obtinute se inscriu in condica de betoane.
In caz de rezultate necorespunzatoare seful de profil anunta seful statiei de
betoane pentru luarea de masuri.

















.

Procedura tehnica de lucru
Determinarea inceputului de
priza la betoane


COD:PTL-09
Pag.2/4



A. SCOP


Prezenta procedura are ca scop stabilirea metodei de determinare a timpului de
priza pentru betonul proaspat.


B. DOMENIU


Procedura se aplica la toate betoanele de ciment, preparate cu agregate
naturale sau artificiale, grele sau usoare.


C. DEFINITII


Timpul de priza se caracterizeaza prin inceputul si sfarsitul prizei.


D. TANDARDE, NOME TEHNICE


NE 012/99
STAS 1759-88


E. RESPONSABILITATI


Seful de laborator verifica prin sondaj respectarea prevederilor prezentei
proceduri si ale documentatiei de referinta, inscrierea rezultatelor in evidentele de profil.
Seful de profil participa la toate fazele incercarii, raspunzand de corectitudinea
cu care se efectueaza acestea, inscrie rezultatele in condica de incercari betoane.




Procedura tehnica de lucru
Determinarea inceputului de
priza la betoane


COD:PTL-09
Pag. 3/4



Laborantul specializat pe profil pregateste aparatura necesara, executa
operatiile de baza, efectueaza curatirea aparaturii folosite.


F. PROCEDURA


I Operatiuni premergatoare

Asigurarea documentatiei de referinta.
Asigurarea cu personal de laborator calificat si instruirea acestuia cu
prevederile prezentei proceduri si ale documentatiei de referinta.
Asigurarea aparaturii necesare:
- tava metalica;
- ciur cu diametrul ohiului de 3.15 mm;
- aparat Vicat la tija caruia se adauga o masa aditionala de 627.5 g,
astfel incat masa tijei + acul + masa aditionala sa reprezinte 900
2g;
- mistrie;
- rigla metalica;
- 3 inele vicat.


II Efectuarea incercarii

Se ia o proba de circa 3 kg beton proaspat, care se ciuruie pe ciurul de
3.15mm.
Operatia trebuie sa se faca in maxim 10 minute de la prepararea betonului.
Ciuruirea se face de regula pe o tava metalica, umezita in prealabil.
Determinarea se face in aceleasi conditii de temperatura cu cele in care se
efectueaza betonarea elementelor.
Pentru determinarea prizei betonului se umple inelul aparatului Vicat cu proba
pregatita ca mai sus, inelul fiind asezat pe un inel de sticla. Se compacteaza prin batere
usoara. Se indeparteaza betonul in exces si se netezeste suprafata cu o rigla metalica.
Dupa aceasta operatie inelul se acopera cu o placa de sticla.




Procedura tehnica de lucru
Determinarea inceputului de
priza la betoane

COD:PTL-09
Pag.4/4




Inainte de inceperea incercarii se controleaza daca tija aparatului Vicat
(inclusiv masa aditionala) coboara liber, precum si indicatia 0 a aparatului cand atinge
placa de sticla. Daca pozitia indicatorului nu corespunde cu diviziunea 0, se face
corectia deplasand scara.
Din 15 in 15 minute se indeparteza placa de sticla ce acopera inelul si se lasa
acul incet in jos pana la suprafata probei si apoi se lasa sa patrunda liber prin propria sa
masa.
Incercarea se face de fiecare data in alt punct. Se noteza intervalul de timp din
momentul introducerii la prepararea betonului, pana cand acul nu mai strabate proba pe
intreaga inaltime a inelului, oprindu-se la o distanta de 3 mm de placa suport.Acest
moment se considera inceputul prizei betonului.


III I nterpretare rezultate

Seful de laborator si seful de profil analizeaza rezultatele obtinute, calculand
timpul de incepere a prizei.
Se ia in calcul media a 3 determinari, efectuate pe 3 inele in paralel.


IV I nregistrari

Toate datele referitoare la determinarea inceputului de priza a betonului se
inregistreaza in condica de betoane.
In cazul in care apar abateri de la normele tehnice in vigoare sau prevederile
din proiecte si caietele de sarcini, se anunta seful de statie si seful de santier.












Procedura tehnica de lucru
CONFECTIONAREA
EPRUVETELOR DE
BETON


COD:PTL-10
Pag.2/5



A. SCOP


Prezenta procedura are ca scop stabilirea numarului de epruvete ce formeaza o
serie, tipul acestor si modul lor de confectionare.


B. DOMENIU

Se aplica tuturor betoanelor cu agregate grele sau usoare, vibrate sau
compactate manual.


C. DEFINITII


Epruvetele de aceasi forma, confectionate din aceasi proba de beton, pastrate
in aceleasi conditii si incercate la aceasi varsta constituie o serie.
Pe fata de turnare a fiecarei epruvete dintr-o serie se noteaza, dupa intarire, cu
vopsea sau prin zgariere cel putin indicativul seriei.
Functie de granula maxima sau felul incercarilor epruvetele pot avea forma
de:
-cub cu L = 10 cm pentru betoane cu agregate cu | max 16mm;
L = 15 cm pentru betoane cu agregate cu | max 31.5 mm;
L = 20 cm pentru betoane cu agregate cu | max > 31.5 mm.
- prisme de 10*10*55 cm sau 15*15*60 cm pentru incercarea la intindere sau
incovoiere.


D. STANDARDE, NORME TEHNICE

STAS 1799-88
STAS 1275-88





Procedura tehnica de lucru
CONFECTIONAREA
EPRUVETELOR DE
BETON


COD:PTL-10
Pag. 3/5




E. RESPONSABILITATI

Seful de laborator verifica prin sondaj modul de prelevare a probelor de beton,
cu respectarea conditiilor impuse de STAS privind cantitatea de beton necesara, alegerea
tiparelor potrivite functie de granula maxima a agregatelor utilizate la prepararea lui, a
betonului, modul de compactare, pastrarea epruvetelor dupa confectionare,
inscriptionarea lor si inregistrarea in condica de betoane a datelor.
Seful de profil participa la toate operatiile privind prelevarea probei de beton,
urmarind respectarea standardelor, inregistreaza datele referitoare la proba de beton in
condica de betoane.
Laborantul de profil aduce in laborator cantitatea de beton necesara pentru
confectionarea probei, o reamesteca, confectioneaza epruvetele si le asigura conditiile
STAS pana la intarire. Cand betonul permite inscriptionarea,inscrie pe fata acestuia
indicativul seriei.

F. PROCEDURA

IOperatiuni premergatoare

Asigurarea documentatiei de referinta.
Asigurarea cu personal laborant calificat, instruirea acestuia cu documentatia
de referinta si continutul prezentei proceduri.
Asigurarea aparaturii necesare, verificata din punct de vedere metrologic,
anual si ori de cate ori se constata abateri:
-recipient pentru luarea probelor, confectionat dintr-un material neabsorbant;
-tipare metalice demontabile, cu prelungitoare;
- masa vibratoare cu frecventa de 3000 200 vibratii/min. si amplitudinea de
0.35 0.02 mm;
-vergea de otel cu | max 16 mm si L ==500600 mm, cu capat rotunjit;
- perii de sarma; mistrie si/sau lopata; rigla metalica;
- ulei mineral sau motorina ingrosata cu vaselina;
- pensule din par.







Procedura tehnica de lucru
CONFECTIONAREA
EPRUVETELOR DE
BETON


COD:PTL-10
Pag.4/5



IIEfectuarea incercarii

Se preleveaza un volum de beton, care trebuie sa fie de cel putin 1.5 ori
volumul total al epruvetelor ce urmeaza a se confectiona.
La statia de betoane, proba se preleveaza din mijlocul de transport, dupa
incarcarea completa:
- din basculante din 3 puncte diferite;
- din autoagitator- prin descarcarea unei cantitati de beton cel putin =
cu de 3 ori volumul probei.
La locul de punere in opera:
- dupa descarcarea basculantei din 3 puncte diferite;
- din autoagitator din suvoiul ce curge pe jgheab, la trei intervale
diferite, cand descarcarea se face in bene.
Proba se va feri de agentii atmosferici (vant, arsita soarelui, ploaie, ger ) si se
reamesteca cu mistria sau lopata.
Tiparele, bine curatate, se monteaza cu grija, si se ung cu un strat subtire de
ulei mineral sau motorina ingrosata cu vaselina (2 parti ulei + 1 parte motorina + 1 parte
vaselina).
Confectionarea epruvetelor trebuie sa se faca in cel mult 30 de minute de la
prelevarea probei de beton.
La confectionare epruvetele se compacteaza prin vibrare. Pentru betoanele cu
lucrabilitate L4 se admite si compactarea manuala (betoane fara aditivi).
(a) Confectionare prin vibrare
Tiparele cu prelungitor se umplu intr-un singur strat, cu un exces de 50 mm, si
se indeasa cu mistria pe langa peretii tiparului.
Durata vibrarii se stabileste in functie de lucrabilitatea betonului.Durata de
vibrare optima se situeaza intre minim 5 secunde si 30 de secunde in functie de tasarea
betonului si tipul de vibrator utilizat.Semnele care arata ca betonul este vibrat sunt:
- suprafata betonului se aplatizeaza si devine orizontala;
- mortarul fin iese la suprafata;
- inceteaza practic aparitia bulelor ce ies din beton.

(b) Confectionarea epruvetelor manual





Procedura tehnica de lucru
CONFECTIONAREA
EPRUVETELOR DE
BETON


COD:PTL-10
Pag. 5/5



Tiparele prevazute cu rama prelungitoare se aseaza pe o suprafata orizontala si
se umplu in cel putin 2 straturi cu h = 100 mm. Ultimul strat se pune in exces de 50 mm.
Dupa turnarea fiecarui strat, betonul se indeasa pe langa peretii tiparului, cu
mistria si se compacteaza cu vergeaua, efectuand o impunsatura la 1000 mm
2
, distribuita
uniform. Impunsaturile trebuie sa patrunda complet primul strat, iar la urmatoarele, si
2030 mm din stratul anterior.
Dupa executarea compactarii, se scoate rama prelungitoare si se netezeste
suprafata de beton cu o rigla metalica, astfel:
- imediat pentru betoanele cu L
0
, L
1
si L
2
;
- dupa 1530 min. pentru betoanele cu L
3
, L
4
si L
5
.
Dupa confectionare tiparele cu beton trebuie protejate cu folii sau alte
materiale, pentru a impiedica evaporarea apei din beton. Tiparele se pastreaza la
temperatura de 20 3
0
C si umiditatea de 65 5%.
Cand betonul ne permite, se inscrie pe fata de turnare, indicativul seriei.


IV I nregistrari

In condica de betoane se inregistreaza indicativul seriei, tipul de beton,
caracteristicile betonului proaspat determinate, datele privind tipul de ciment, dozaj,
raport A/C, | maxim agregate, datele din comanda de betoane primita din partea unitatii
beneficiare.
















Procedura tehnica de lucru
CONSERVAREA
PROBELOR


COD:PTL-11
Pag. 2/4




A. SCOP


Prezenta procedura stabileste modul de pastrare a epruvetelor din beton pana
la incercare.


B. DOMENIU


Procedura se aplica la toate tipurile de beton cu agregate grele sau usoare.


C. DEFINITII


Regimul de pastrare este dat de parametrii de umiditate si temperatura.
Umiditatea ridicata se asigura prin nisip umed, aer umed sau apa, functie de
conditiile de lucru, dar sa nu fie sub 90%.
Umiditatea normala este cea naturala, a mediului; este cuprinsa in domeniul
65 5%.
Temperatura de pastrare este de 20 3
0
C.


D. STANDARDE, NORME TEHNICE


STAS 1275-88









Procedura tehnica de lucru
CONSERVAREA
PROBELOR

COD:PTL-11
Pag 3/4




E. RESPONSABILITATI


Seful de laborator verifica prin sondaj respectarea regimului de pastrare a
epruvetelor dupa decofrare.
Seful de profil participa la toate operatiile implicate in timpul pastrarii
epruvetelor.
Laborantul efectueaza operatiile de baza.


F. POCEDURA


I Operatiuni premegatoare

Asigurarea cu personal calificat si instruirea acestuia cu prevederile prezentei
proceduri.
Asigurarea cu rastele sau rafturi de pastrare a probelor.
Asigurarea temperaturii optime de pastrare, 20 3
0
C pe timp de iarna (camere
corespunzatoare, calorifere, sobe electrice, etc.)


IIEfectuarea determinarii


Dupa decofrare probele de beton control se pastreaza in regim de umiditate
ridicata pana la varsta de 7 zile, apoi in regim de umiditate normala pana la varsta de
incercare, cu urmatoarele exceptii:
- epruvetele tratate termic se pastreaza permanent pana la varsta de
incercare, in regim de umiditate normala;




Procedura tehnica de lucru
CONSERVAREA


COD:PTL-11


PROBELOR
Pag. 4/4



- epruvetele confectionate din betoane destinate amenajarilor
hidrotehnice se pastreaza permanent pana la varsta de incercare in
regim de umiditate ridicata;
- epruvetele destinate incercarilor pe faze, independent de tipul
betonului, se pastreaza pana la data incercarii in vecinatatea
elementului de constructie, respectiv in conditiile de mediu ale lui.
In regim de umiditate normala, epruvetele se aseaza pe rastele sau rafturi,
astfel incat sa fie inconjurate de aer pe toate fetele. Camera de pastrare trebuie sa asigure
temperatura de 20 3
0
C, iar probele sa fie ferite de curenti de aer.

























Procedura tehnica de lucru
STAREA DE CONSERVARE
a cimentului


COD:PTL-02
Pag. 2/4





A. SCOP


Procedura stabileste modul de determinare a starii de conservare.


B. DOMENIU


Se aplica la toate cimenturile folosite la prepararea mortarelor si betoanelor.


C. DEFINITII

Starea de conservare este cantitatea de particule ramasa pe sita de | = 1 mm,
in urma cernerii. Se noteaza cu r si se exprima in %.


D. STANDARDE, NORME TEHNICE


SR EN 196/7-95, NE 012-99


E. RESPONSABILITATI


Seful de laborator verifica prin sondaj respectarea prezentei proceduri.
Seful de laborator verifica respectarea modului de lucru si inscrierea in
condica a datelor.
Seful de profil participa efectiv la toate incercarile, calculeaza rezultatele,
intocmeste buletinul de incercari si semneaza.
Laborantul efectueaza incercarile pe probele de ciment, se ingrijeste de
pregatirea aparaturii necesara incercarii.


Procedura tehnica de lucru
STAREA DE CONSERVARE
a cimentului


COD:PTL-02
Pag.3/4



F. PROCEDURA



I Operatiuni prmergatoare


In camera in care urmeaza sa se faca incercarile trebuie sa se asigure
temperatura de 20 2
0
C, si o umiditate relativa de 65%.
Se asigura aparatura necesara incercarilor, aparatura constituita din sita de
| =1 mm, balanta semiautomata de 10 kg, termohigrogaf. Verificarea balantei se face
anual, sitele trebuie sa corespunda ISO 565/90, si ISO 3310/1-90.


II Efectuarea determinarii


Se recolteaza 10 kg ciment, care prin metoda sferturilor se reduce la 5 kg
ciment. Sita cu care se face determinarea trebuie sa fie prevazuta cu un capac si un fund.
Se cern cele 5 kg de ciment si daca raman granule care prin apasare usoara cu
degetul se sfarama, se adauga la cantitatea cernuta.


III I nterpretarea rezultatelor


Granulele care raman pe sita de | 1 mm si nu se sfarama reprezinta cimentul
alterat. Acesta se cantareste. Starea de conservare se calculeaza cu formula:
% r = (m
1
/5000 )*1000, se exprima in procente.
Se considera ca un ciment este corespunzator atunci cand nu raman particule
alterate pe sita de | 1 mm. In cazul in care cantitatea de granule alterate este de max 10
%, cimentul se considera cu inceput de alterare si se va utiliza pentru prepararea
betoanelor de clasa inferioara.
In cazul in care cantitatea de granule aglomerate depaseste 10% se va utiliza
pentru mortare.





Procedura tehnica de lucru
STAREA DE CONSERVARE
a cimentului


COD:PTL- 02
Pag.4/4


IV I nregistrari



Rezultatele sunt trecute in condica de evidente,in care se vor consemna date
referitoare la: punctul de recoltare, tipul de ciment, producator, data de fabricatie, data
de recoltare, data de efectuare a probei de ciment.
Buletinul se completeaza in 2 exemplare de catre responsabilul de
compartiment, care il va si semna.
Seful de laborator verifica datele inscrise in buletin si il semneaza.
Buletinul va avea stampila laboratorului, va fi semnat si se va trimite la
beneficiar cu procesul verbal.
In cazul in care se constata ca cimentul nu corespunde se anunta statia.






















Procedura tehnica de lucru
CONSTANTA DE VOLUM
Metoda pe turte si cu inele


COD:PTL-03
Pag. 2/5




A. SCOP


Procedura stabileste modul de determinare a constantei de volum.




B. DOMENIU


Se aplica la toate cimenturile descrise de ENV 197/1-92.


C. DEFINITII


Constanta de volum este expansiunea volumului unei paste standard, masurata
prin variatia distantei intre varfurile acelor Le Chatelier.
Constanta de volum se exprima in mm in cazul inelelor, si prin aspect in
cazul turtelor.


D. STANDARDE, NORME TEHNICE


SR EN 196/7-95, SR EN 196/3-95, PE 713-83
NE 012/99


E. RESPONSABILITATI


Seful de laborator verifica prin sondaj respectarea prezentei proceduri, privind
modul de lucru, inscrierea in condica a datelor, a rezultatelor, verifica completarea in
buletine a datelor si semneaza.



Procedura tehnica de lucru
CONSTANTA DE VOLUM
Metoda pe turte si cu inele


COD:PTL-03
Pag. 3/5



Seful de profil participa efectiv la toate determinarile, calculeaza si
inregistreaza in condica rezultatele, intocmeste buletinul si semneaza.
Laborantul efectueaza incercarile pe probele de ciment si se ingrijeste de
pregatirea aparaturii necesara incercarii.




F. PROCEDURA


IOperatiuni premergatoare

In camera in care se lucreaza trebuie asigurata o temperatura de 20 2
0
C si o
umiditate de 65%.
Aparatura necesara efectuarii incercarilor trebuie sa corespunda normelor
impuse de standarde: inele Le Chatelier, placute de sticla, termohigrograf, malaxor cu
paleta, balanta tehnica cu precizia de masurare de 1 g, cilindrii sau biureta, vas special
pentru fiert turte, sursa de incalzit, cronometru, cutie de aer umed.
Inelele au diametrul interior de 30mm si lungimea acelor de 150mm.
Inelele sunt confectionate din alama elastica.
In cutia de aer umed trebuie mentinuta o temperatura de 20 1
0
C si o
umiditate de cel putin 98%.
Verificarea aparaturii se face periodic, balanta se va verifica anual, malaxorul
si celelate aparate se vor verifica inainte de inceperea incercarii.
Materialele necesare sunt: ciment, apa potabila, ulei mineral.


IIEfectuarea determinarii

Incercarea se face concomitent pe turte si pe inele din aceeasi pasta de ciment
standard.Cu proba de ciment facuta conform SR EN 196/3-95, sunt umplute cele 2 inele
din alama (care au fost mai intai verificate si pregatite pentru a fi supuse incercarii), fara
a fi tasate sau vibrate, se indeparteaza surplusul cu un cutit, se netezeste si se pune o
placuta de sticla unsa cu ulei si daca este necesar se pune si o greutate de 75g.



Procedura tehnica de lucru
CONSTANTA DE VOLUM
Metoda pe turte si cu inele


COD:PTL-03
Pag. 4/5



Din pasta de ciment se fac si 2 turte de ~100 120g, care se aseaza pe
placutele de sticla, unse in prealabil cu ulei mineral, si se da forma unei turte.
Turtele astfel confectionate sunt introduse in cutia de aer umed; la fel si cele 2
inele Le Chatelier. Sunt tinute acolo timp de 24 ore, la o temperatura de 20 1
0
C si o
umiditate relativa de cel putin 98%. Dupa 24 de ore se scot din cutie, se masoara distanta
dintre varfurile acelor si se noteaza. Turtele sunt desfacuta apoi de pe placute si se
observa aspectul lor. Atat inelele cat si turtele se introduc in vasul de fiert, se pune


capacul si se incalzeste vasul astfel incat firberea sa inceapa in 30 minute. Se mentine
baia de apa la temperatura de fierbere timp de 3 ore 5 minute.
Se lasa sa se raceasca in apa la temperatura camerei, 20 2
0
C, se scot apoi din
apa si se masoara.


III I nterpretarea rezultatelor

Se observa vizual turtele, daca apar fisuri situate in zona centrala a turtei
fenomenul este de contractie si se considera ca cimentul este corespunzator, dar se
specifica in buletin. Cand apar fisuri in zona de margine, fisurile sunt de umflare.
Inelele se masoara la varfurile acelor.
Se face diferenta intre distanta masurata inainte de fierbere si dupa fierbere.
Rezultatul este media aritmetica a celor 2 masuratori, adica a diferentelor lor.
In cazul in care cimentul este necorespunzator, se reface incercarea dupa ce a fost lasata
proba de ciment timp de 7 zile intins intr-un strat de 7 cm, la o temperatura de 20 2
0
C
si o umiditate de 65%. Conform SR 1500/96 , expansiunea trebuie sa fie de maxim
10mm, iar pentru cimenturile descrise in SR 3011/96 expansiunea trebuie sa fie de
minimum 10mm.

IVI nregistrari


Rezultatele finale sunt trecute in condica de evidenta care cuprinde date
referitoare la: punctul de recoltare, tipul de ciment, producator, data de fabricatie, data
de recoltare, data de efectuare a probei de ciment.


Procedura tehnica de lucru
CONSTANTA DE VOLUM
Metoda pe turte si cu inele


COD:PTL-03
Pag. 5/5



Buletinul de incercare se completeaza in 2 exemplare de seful de
compartiment si se semneaza.
Seful de laborator va verifica si va semna buletinul.
Buletinul semnat va avea stampila laboratorului, si se trimite unitatilor
beneficiare, impreuna cu procesul verbal.
In cazul in care se inregitreaza rezultate necorespunzatoare se anunta in timp
util beneficiarul.
Se folosesc buletine proprii.





























Procedura tehnica de lucru
TIMP DE PRIZA AL
CIMENTULUI


COD:PTL-04
Pag. 2/5




A. SCOP


Procedura stabileste modul de determinare a timpului de priza a cimentului.


B. DOMENIU




Se aplica pentru toate cimenturile descrise de ENV 197/1


C. DEFINITII


Timpul de priza este determinat de penetrarea unei paste de consistenta
standard, a unui ac, pana in momentul in care atinge o valoare specifica.
Timpul de priza se exprima in: ore, minute, secunde.


D. STANDARDE, NORME TEHNICE

SR EN 196/7-95, SR EN 196/3-95;
NE 012/99


E. RESPONSABILITATI


Seful de laborator verifica prin sondaj respectarea prezentei proceduri, privind
modul de lucru, inscrierea in condica de evidenta a rezultatelor, verifica completarea in
buletin a datelor si semneaza.



Procedura tehnica de lucru
TIMP DE PRIZA AL
CIMENTULUI


COD:PTL-04
Pag. 3/5



Seful de profil participa la toate incercarile, calculeaza si intocmeste buletinul
de incercare si semneaza.
Laborantul efectueaza incercarile pe probele de ciment, se ingrijeste de
pregatirea aparaturii necesara incercarii.


F. PROCEDURA

IOperatiuni premergatoare



In camera in care se lucreaza probele de ciment trebuie asigurata temperatura
de 20 2
0
C, si umiditatea relativa de 65%.
Aparatura necesara efectuarii incercarii este compusa din: aprat Vicat, inele de
ebonita standard, balanta cu precizia de masurare de 1g , cilindrii gradati sau biureta,
dulap de aer umed, placute de sticla, termohigrograf, malaxor conform SR EN 196/1-95,
sita de | = 1mm conform 565/90, cronometru.
Inelele de ebonita trebuie sa aiba inaltimea de 40 0.2 mm, baza mica 70
5 mm, baza mare de 80 5 mm, acul Vicat are forma de cilindru drept cu lungimea de
50 1 mm si | de 1.13 0.05 mm, sonda Tetmayer are lungimea de 50 1 mm si | de
10 0.5 mm, toate accesoriile sunt din material necorodabil.
Verificarea balantelor se face anual, aparatul Vicat si accesoriile sunt
verificate inaintea inceperii incercarii sunt: ciment, apa distilata sau apa potabila, ulei
mineral.


IIEfectuarea incercarii


Se cantaresc 500 g de ciment cu precizia de 1g , o cantitate de apa de 100-
150 ml, se introduc in vasul malaxorului, mai intai apa iar apoi cimentul, cu mare grija
ca sa nu se piarda din material. Operatia nu trebuie sa dureze mai putin de 5 secunde si
nici mai mult de 10 secunde. Se noteaza sfarsitul acestei operatii ca fiind momentul 0
si care serveste la masurarea timpului de priza.



Procedura tehnica de lucru
TIMP DE PRIZA AL
CIMENTULUI


COD:PTL-04
Pag. 4/5





Se da drumul la malaxor cu viteza redusa timp de 90 secunde, dupa care se
opreste malaxorul timp de 15 secunde, timp in care se racleaza materialul aderent pe
peretii vasului.Se da drumul la malaxor cu viteza redusa timp de inca 90 secunde. Toata
operatia dureaza 3 minute.
Se introduce imediat pasta in inelul de ebonita uns in prealabil cu ulei mineral.
Surplusul se indeparteaza si se netezeste suprafata pastei. Se aseaza inelul cu pasta sub
aparatul Vicat care este prevazut cu sonda Tetmayer. Se lasa sonda pana atinge pasta, se
da drumul sa patrunda in pasta prin greutatea proprie. Se noteaza, se citeste pe scara de
penetratie. Se noteaza citirea care indica distanta intre partea inferioara a sondei si baza


inelului.Se repeta incercarea pana cand se gaseste distanta de 6 1mm intre sonda si
placa de baza. Se inregistreaza cantitatea de apa, fiind continutul in apa pentru obtinerea
pastei de consistenta standard conf. SR EN 196/3-95.Se inlocuieste sonda cu acul Vicat,
se coboara acul pana atinge pasta, se lasa acul sa patrunda vertical in pasta. Se fac
incercari din 15 in 15 minute la distanta de 10 mm de marginea tiparului.Tiparul cu
pasta si placa de sticla se pastreaza intr-o cutie cu aer umed.


III I nterpretare rezultate

Se inregistreaza timpul masurat de la timpul zero , pana in momentul cand
distanta dintre ac si placa de baza este de 4 1 mm, acesta fiind timpul de inceput de
priza a cimentului cu precizia de secunde. Pentru timpul final de priza se inregistreza
timpul scurs de la momentul zero pana cand acul nu penetreza in pasta mai mult 0,5mm ,
la final acul inceteaza de a lasa o urma pe epruveta.
Conf. SR 1500 / 96 cimenturile de tip:II/A, II/B, III/A, IV/A, V/A sunt
corespunzatoare cand timpul de inceput de priza este de minim 60 minute pentru
cimenturile de clasa 32,5 N/mm
2
si cele de clasa 42,5 R.
Pentru cimenturile cu clasa de rezistenta de 52,5 si 52,5 R este de 45 minute.
Conform SR 3011/96 pentru tipurile de ciment: H II/A, H II/B, H III/A, SR I ,
SR II/A, SRII/B, SRIII/A timpul de inceput de priza este de minimum 90 minute.





Procedura tehnica de lucru
TIMP DE PRIZA AL
CIMENTULUI


COD:PTL-04
Pag. 5/5




IV I nregistrari

Rezultatele finale sunt trecute in condica de evidenta care va cuprinde
obligatoriu: punctul de recoltare al probei de ciment, tipul de ciment, producatorul, data
de recoltare, data de fabricatie, data de efectuare a probei. Buletinul de incercare va fi
completat in 2 exemplare de seful de compartiment.
Seful de laborator va verifica si va semna buletinul emis unitatilor beneficiare
cu proces verbal. Buletinul va fi semnat de catre seful de laborator. In cazul in care sunt
si rezultate necorespunzatoare se va anunta in timp util beneficiarul.
Se vor utiliza buletine proprii.

























Procedura tehnica de lucru
DENSITATEA APARENTA
in stare proaspata a
mortarelor


COD:PTL-05
Pag.2/4




A. SCOP


Procedura stabileste metoda de incercare a densitatii aparente a mortarelor.


B. DOMENIU


Procedura se aplica la mortarele de zidarie si de tencuieli pe baza de var,
ciment, ipsos sau argila.


In cazul mortarelor pe baza de ipsos, incercarile se aplica numai cand acestea
sunt preparate cu intarzietori de priza.


C. DEFINITII


Densitatea aparenta este masa unitatii de volum a mortarului. Densitatea se
noteaza cu q si se exprima in kg/m
3
.

D.STANDARDE

STAS 2634/80

E.RESPONSABILITATI


Seful de laborator verifica prin sondaj aplicarea corecta a prezentei proceduri,
privind modul de lucru, inscrierea in condica de evidenta a mortarului a rezultatelor si
completarea in buletin, dupa care il semneaza.




Procedura tehnica de lucru
DENSITATEA APARENTA
in stare proaspata a
mortarelor


COD:PTL-05
Pag. 3/4



Seful de profil participa efectiv la incercari, calculeaza si inregistreaza in
condica rezultatele, intocmeste buletinul si il semneaza.
Laborantul pe profil efectueaza incercarile pe mortare, se ocupa de pregatirea
aparaturii necesare incercarilor.


G. PROCEDURA


I Operatiuni premergatoare



Incercarile sunt efectuate in camera in care se asigura o temperatura de 20
4
0
C.
Aparatura necesara incercarii este compusa din: vas cilindric din tabla de otel
cu capacitata de 2 dm
3
, rama prelungitoare din tabla de otel, mai de lemn cu aria
sectiunii patrate de 4 cm
2
, vergea de metal cu | de 10-12mm, rigla metalica si balanta de
10kg.
Verificarea aparaturii se face inainte de incercare, iar pentru balanta incercarea
se face anual.
Materialele necesare incercarii: mortar proaspat.


II Efectuarea determinarii

Proba este omogenizata cu mistria, fiind necesari aproximativ 3 litrii de
mortar.Se cantareste vasul gol fara rama, se aseaza rama si se umple cu mortar pana la
jumatatea acesteia.
Mortarul se indeasa prin aplicarea a 10 lovituri cu maiul de lemn, cu latura de
4 cm, pentru un mortar cu consistenta de maxim 6 cm. Pentru mortare cu o consistenta
mai mare de 6 cm, se impunge mortarul cu o vergea de metal de 25 de ori. Se scoate
rama prelungitoare, se indeparteaza excesul de mortar prin netezire cu o rigla metalica,
tinuta cu o inclinatie de 45
0
, se curata vasul de mortar pe exterior si se cantareste.




Procedura tehnica de lucru
DENSITATEA APARENTA
in stare proaspata a
mortarelor


COD:PTL-05
Pag. 4/4



III I nterpretare rezultate


Densitate aparenta este media a 3 determinari, pentru calul se foloseste
formula conform STAS 2634/80.
Densitatea aparenta q = (m
2
-m
1
)/V, kg/m
3
, in care m
1
este masa vasului gol,
m
2
este masa vasului plin, iar V este volumul vasului de cantarit.


IV I nregistrari



Rezultatele sunt trecute in condica de evidenta a mortarului care cuprinde:
punctul de recoltare, data de recoltare, tipul mortarului, data efectuarii incercarilor.
Buletinul de inercare este intocmit de seful de profil, care il completeaza in 2
exemplare si il semneaza.
Seful de laborator verifica datele de inregistrare in buletin, il semneaza si il
stampileaza.
Buletinul este trimis la beneficiar cu proces verbal de predare-primire cu
semnatura.
Se folosesc buletine proprii.
In cazul incercarilor necorespunzatoare se anunta in timp util beneficiarul.












PROGRAM DE ELABORARE PROCEDURI
TEHNICE DE LUCRU IN LABORATOR


Nr.
crt.
Titlul procedurii Profilul Codul
Termen de
elaborare
Responsabil Verificator
1
Probe preliminarii
B.Ba.Bp PTL-01
2
Starea de
conservare
M.B.M. PTL-02
3
Constanta de
volum
M.B.M. PTL-03
4 Timp de priza M.B.M.
5
Densitate aparenta
in stare proaspata a
mortarului
M.T.Z.
6
Lucrabilitatea prin
metoda tasarii
B.Ba.Bp
7
Densitatea aparenta
a betonului in tare
proaspata
B.Ba.Bp
8 Granulozitatea B.Ba.Bp


agregtelor
continute in
amestecul de beton
9
Timp de priza
beton
B.Ba.Bp
10
Confectionarea
epruvetelor de
beton
B.Ba.Bp
11
Conservarea
probelor
B.Ba.Bp

Data Intomit,