Cuprins 1. Prezentarea societăţii şi a mediului extern...................1 1. Analiza performanţelor economico- financiare ale întreprinderii..................................................................

2
1.1. Structura fluxurilor de rezultate............................................................................................3 1.2. Analiza eficienţei cheltuielilor..............................................................................................5 1.2.1.Analiza eficienţei cheltuielilor totale..............................................................................5 1.2.2.Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor...........................................................7 1.3. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune..........................................8 1.3.1.Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri.............................................................11 1.3.2.Analiza valorii adăugate...............................................................................................12 1.3.3.Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai activitaţii de exploatare.........................14 1.4. Analiza capacităţii de autofinanţare....................................................................................16 1.5. Analiza ratelor rentabilitatăţii comerciale.........................................................................16 1.6. Analiza ratelor rentabilităţii economice..............................................................................17 1.7. Analiza ratelor rentabilităţii financiare...............................................................................18 1.8. Performanţa rezultată prin crearea de valoare pentru întreprindere...................................19 Actualizarea valorii economice adăugate în funcţie de dinamica pieţii nu-şi mai are rostul deoarece investiţiile realizate de întreprindere nu crează valoare pentru acţionari...................19 1.9. Influenţa fluxurilor de trezorerie asupra performanţei întreprinderii.................................20

2.10. Rentabilitatea de piaţă (bursieră) a întreprinderii. 22 2. Analiza poziţiei financiare a întreprinderii..................23
2.1. Analiza sturcturii bilanţului................................................................................................23 2.2. Analaiza echilibrului financiar prin sistemul de rate..........................................................26 3.2.1. Analiza ratelor de acoperire financiară........................................................................26 3.2.2. Analiza lichidităţii întreprinderii.................................................................................27 3.2.3. Analiza necesarului de finanţat la 100 lei cifră de afaceri...........................................28 3.2.4. Analiza ratelor de solvabilitate....................................................................................29

5. Riscul de faliment.....................................................35 Analiza SWOT..............................................................43

1. Prezentarea societăţii şi a mediului extern
Societatea comercială Petrom SA este o societate cu capital de stat şi privat autohton şi străin cu sediul în Calea Dorobanţilor, nr.239, sector I, Bucureşti, România. Societatea a fost înfiinţată în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.49 din octombrie 1997, modificată prin legea nr.70 din aprilie 1998. Societatea este înregistrată la Registrul Comerţului cu numărul de ordine J-40-8302/1997 şi are codul de identificare fiscală 1590082. Compania îşi desfăşoară activitatea în explorare şi producţie şi activităţi aferente, rafinare şi marketing, distribuţia de gaz, chimice, producţie gaz şi energie şi de asemenea are activităţi în Kazahstan. Societatea produce şi procesează ţiţei şi gaze şi distribuie combustibil şi alte produse petroliere în vederea asigurării şi mobilităţii în România şi în regiunile învecinate. Creşterea 1

profitabilă şi sustenabilă este benefică pentru acţionari, clienţi, angajaţi şi economia României în general. În 2005 structura Petrom a fost reorganizată pe şase divizii dintre care trei operaţionale şi se lansează noul concept „Full Agency”. În acelaşi an are loc lansarea primei benzinării PETROMV. În anul 2006 are loc achiziţia unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria şi OMV Serbia, achiziţia a 30 de benzinării MOL şi a 95% din Aviation Petroleum. Un an mai târziu, Petrom înfiinţează o nouă companie petrochimică cu scopul preluării activităţilor petrochimice de la rafinăria Arpechim. În acelaşi an Petrom semnează un contract în valoare de 328,5 mil.euro pentru achiziţia activităţii de servicii petroliere a Petromservice. În anul 2007 Petrom înfiinţează o nouă companie, Petrom Distribuţie Gaze SRL, deţinute în proporţie de 99,99% de Petrom SA şi subordonată Diviziei de Gaze. În 2008, Petrom SA a încheiat mai multe contracte cu instrumente derivate în scopul acoperirii împotriva impactului nagativ al reducerii preţului petrolului în 2009. Aceste instrumente derivate au fost calificate drept instrumente de acoperire împotriva riscurilor este evaluată la valoare de piaţă la 31 decembrie 2008, fiind înregistrată în capitaluri proprii. Societatea analizează continuu posibilitatea diversificării resurselor energetice prin explorarea oportunităţilor de afacere în domeniul energiei regenerabile, urmărind integrarea acestora în activitatea de bază a firmei. Compania implementează proiecte pentru modernizarea instalaţiilor şi aplică programe tehnologice pentru zăcăminte mature, doreşte să reducă semnificativ costurile de procesare şi investirea în eficienţa energetică şi în îmbunătăţirea mixului de produse. De asemenea investeşte semnificativ în extinderea activităţii în domeniul gazelor naturale şi ia în considerare posibilitatea de a intra pe piaţa de energie electrică prin construirea unei centrale electrice pe gaze.

1. Analiza performanţelor economico- financiare ale întreprinderii
Performanţele înregistrate de SC Petrom SA, precum şi îndeplinirea obiectivelor companiei pot fi analizate cu ajutorul unui ansamblu de indicatori a căror sursă informaţională o constituie Contul de profit şi pierdere în care sunt reflectate fluxurile de venituri şi cheltuieli specifice celor trei activităţi (de exploatare, financiară şi extraordinară). Aceste fluxuri dau conţinut unor rezultate intermediare care oferă posibilitatea analizării succesive a impactului rezultatului din exploatare, celui financiar şi extraordinar asupra rezultatului exerciţiului, rezultat ce evidenţiază efectele activităţii desfaşurate asupra acumulării companiei.1
1

Marilena Mironiuc, Analiza economico- financiară, editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2009, pag. 45.

2

1.1. Structura fluxurilor de rezultate
Structura fluxurilor de rezultate reprezintă analiza pe verticală a Contului de profit şi pierdere. În acest mod deducându-se contribuţia fiecăreia din cele trei categorii de rezultat la realizarea rezultatului de ansamblu al întreprinderii.
Tabelul nr. 1. Analiza structurii fluxurilor de rezultat. Specificare (mii lei) Perioada precedenta Ponderea în: Rez .br 1. Cifra de afaceri Producţia vândută Venituri din vânzarea mărfurilor 2.Variaţia stocurilor 3. Producţia imobilizată 4. Alte venituri din exploatare Venituri din exploatare-total 5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale b) alte cheltuieli din afară (energie şi apă) Cheltuieli privind mărfurile 6. Cheltuieli cu personalul a) salarii b) cheltuieli cu asigurărle şi protecţia socială 7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale 7. a.1) Cheltuieli 7.a.2) Venituri 7. b) Ajustarea activelor circulante ut 571 ,47 548 .74 22. 73 5.6 2 1.0 3 2.6 8 580 .80 146 .90 1.9 9 18. 42 77. 12 59. 40 17. 72 53. 32 54. 31 0.9 9 1.6 100 96.00 3.97 0.98 0.18 0.46 101.6 25.00 0.349 3.66 3.22 13.50 10.39 3.10 9.32 9.50 0.17 0.28 CA Perioada curentă Ponderea în: Rez.b rut 1043. 29 983.8 2 59.48 22.85 8.85 8.72 1083. 71 318.4 1 3.42 33.56 54.48 145.0 5 113.3 6 31.70 140.5 2 141.3 0 0.79 8.92 100 94.30 5.70 2.19 0.85 0.84 103.8 7 30.52 0.33 3.22 5.22 13.90 10.87 3.04 13.47 13.54 0.07 0.86 421. 82 435.08 36.75 17.23 7.82 6.04 502.91 171.51 3.42 31.57 36.06 67.93 53.96 13.98 87.2 86.99 -0.2 7.28 0 -1.7 1.73 1.21 0.67 0.38 2.27 5.52 0.01 9 -0.44 2 0.4 0.48 -0.06 4.15 4.04 -0.1 0.58 CA Abateri (%) Rez. brut CA

3

7.b.1) cheltuieli 7.b.2) Venituri 8. Alte cheltuieli de exploatare 8.1 Cheltuieli privind prestaţiile externe 8.2 Cheltuieli imozite, taxe şi vărsăminte asimilate 8.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli Cheltuieli Venituri 9. Cheltuieli de exploatare – total 10. Venituri financiare – total 11. Cheltuieli financiare – total 12. Venituri totale 13.Cheltuieli totale 14. Rezultatul din exploatare 15. Rezultatul financiar 16. Rezultatul brut

4 8.4 0 10. 04 174 .34 126 .64 28. 00 19. 70 1.9 7 21. 43 23. 40 489 .40 23. 18 14. 57 603 .98 503 .98 91. 39 8.6 1 100

0.88 1.76 30.51 22.16 4.90 3.45 0.34 3.75 4.09 85.64 4.05 2.55 105.6 7 88.19 15.99 1.51 17.55

17.95 9.03 257.6 7 180.3 9 51.62 25.66 40.12 96.41 56.29 1002. 16 120.3 1 101.8 6 1204. 02 1104. 02 81.54 18.46 100

1.72 0.87 24.67 17.29 4.95 2.46 3.85 9.24 5.40 96.06 11.53 9.76 115.4 0 105.8 2 7.82 1.77 9.59

7.28 -1.01 83.33 53.75 23.62 5.96 38.15 74.98 32.89 512.76 97.13 87.29 600.04 600.04 -9.85 9.85 0

0.84 -0.89 -5.84 -4.87 0.05 -0.99 3.51 5.49 1.31 10.4 2 7.48 7.21 9.73 17.6 3 -8.17 0.26 -7.96

Analiza comparativă a structurii rezultatului brut în cele două exerciţii, 2007 respectiv 2008 reliefează participarea predominantă a rezultatului din exploatare la formarea rezultatului brut. Ponderea acestui s-a diminuat de la 91.39% la 81.54% ca efect al creşterii ponderii cheltuielilor de exploatare în totalul cheltuielilor cu 85.45%; cauza principală a creşterii cheltuielilor totale este explicată în principal, prin majorarea cheltuielilor cu materiile prime cu 171. 51%, a cheltuielilor cu personalul cu 67.93%, a cheltuileilor cu ajustările privind imobilizările în proporţie de 86.99%, şi a altor cheltuieli de exploatare 83.33% (cheltuieli privind prestaţiile externe, cheltuieli cu taxele, impozitele, şi alte vărsăminte asimilate, precum şi cele cu donaţiile şi despăgubirile). Rezultatul financiar a fost unul pozitiv în cele două exerciţii, ceea ce a influienţat pozitiv rezultatul net al entităţii Petrom SA; acesta este efectul creşterii ponderii veniturilor 4

şi veniturile din diferenţele de curs valutar) cu 97.60 834. Orice activitate din care se obţin venituri presupune ca într-o perioadă anterioară sa se fi realizat cheltuieli fie ele de natura financiară sau din exploatare. Analiza eficienţei cheltuielilor O întreprindere nu poate inregistra performante fără ca aceasta să efectueze cheltuieli.484.23 100.77 9.64 924.2 Analiza eficienţei chelt totale prin indicatorul chelt totale la 1000 lei venituri totale Specificare Cheltuieli de exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli extraordinare Cheltuieli totale Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri extraordinare Venituri totale Perioada 2007 10.11 2.2.761.624. eficienţa cheltuielior se determină pe fiecare categorie de cheltuială în parte şi respectiv pe fiecare tip de activitate (de exploatare. financiară.76 628.391.01 9.00 96.617 Structura(%) Si2007 97. 1. Ponderea rezultatului brut în cifra de afaceri (profitabilitatea) s-a diminuat nesemnificativ cu 7.financiare (veniturile din dobânzi.00 90.95 - Coeficientul de elasticitate: E cht / vt = I cht − 100 63.294 313.30 I Vt − 100 48.2.930 0 19.431.296.660 12. 1.823. în special cele din cadrul grupului.277 17.268.348.16 3.42 916.13% într-o proporţie mai mare decât cea a cheltuielilor financiare.89 100.520. extraordinară).84 100.535.688 2008 16.616.964 0 12. Pentru a obţine nişte informaţii mai relevante asupra activităţii desfaşurate de o întreprindere.983. Tabel nr.00 Si2008 90.386.833. cât şi cunoaşterea efectului pe care îl are creşterea eficienţei acestora asupra activităţii întreprinderii.821 0 17.725.243. Pentru practica economică prezintă importanţă atât cunoaşterea eficienţei cheltuielilor. fapt explicat printr-o reducere mai mare a ponderii rezultatului de exploatare în cifra de afaceri comparativ cu creşterea mai lentă a ponderii rezultatului financiar în cifra de afaceri. acestea trebuie sa crească într-un ritm mai scazut decât veniturile totale.99 100.090.687 1.946.1.931.62 = = 1.399.366 0 10.456 1.00 Eficienţa cheltuielilor(‰) Efch2007 Efch2008 842.96%.89 Analiza în mărimi absolute: 5 .331.724 498.68 846. Analiza eficienţei cheltuielilor totale Pentru ca cheltuielile totale să fie eficiente.

84 × 628.95‰). 6 . Valoarea coeficientului de elasticitate a cheltuielilor totale în raport cu veniturile totale (E cht/Vt = 1.53‰ I. ∆Ef cht = ∑ Svi2008 × Ef chi 2008 Svi2008 × Ef chi 2007 −∑ = 916.∆ Efcht = Efch2008 .16 × 842. ceea ce explică scăderea eficienţei cheltuielilor totale.68‰<834. .30) arată că la o creştere cu 1% a veniturilor totale.95 – 834. pentru care indicatorul de eficienţă pentru cheltuielile de exploatare are valori mai mari decât cele ale indicatorului de eficienţă a cheltuielor totale ( Ef ch exp 〉 Ef cht ).01 × 842. Diminuarea eficienţei cheltuielilor totale ( ∆ Ef cht 〉 0 ) s-a realizat ca urmare a scăderii ponderii activităţii eficiente ( ∆ Svi〈 0 ).68 = − = 821.68 = 82. Activitatea financiară se caracterizează prin eficienţă întrucât indicatorul cheltuieli financiare la 1000 lei venituri financiare are valori inferioare indicatorului de eficienţă a cheltuielilor totale (628.68 96.27 − 834.60‰<916.99 × 628.42 = −13.64 + 3.30%.27 = 95.53 = ∆Ef cht Interpretarea rezultatelor analizei: Rezultatele analizei anterioare dovedesc faptul că în perioada analizată 2007-2008 s-a diminuat eficienţa cheltuielilor ( ∆ Ef cht 〉 0 ) datorată creşterii în ritm mai rapid a cheltuielilor totale comparativ cu veniturile totale ale întreprinderii (Icht > I Vt). cheltuielile totale cresc cu 1.95 − 821.64 + 9.68 100 100 Verificarea: ∆Svi + ∆Ef chi = −13.42 = 82.15 100 100 ∆Svi = ∑ II.Efch2007 = 916.15 + 95.42‰ şi 846. Svi2008 × Ef chi 2007 Svi2007 × Ef chi 2007 −∑ = 100 100 90.

243.149.19 = −544.19lei 1000 1000 B2008 = 19.42 96. concetizat în efectul creşterii eficienţei cheltuielilor totale la 1.99 924.∆Ef chi = 1.964 10.58 12.765.12 217.658.15 82.∆Ef cht = Vt 2007  Svi2008 × Ef chi 2008  Vt 2007  Svi2007 × Ef chi 2007  1000 − ∑ − 1000 − ∑ = 1000  100 100  1000   = 12.688 (1000 − 834.243.69(1000 − 821.89 39.62 9.617 82.725.658. Diferenţa dintre cheltuielile efectuate şi veniturile obţinute reprezintă beneficiul economic pe care îl vânează fiecare societate.01 9.660 834.4 6.348.930 17.2.69(1000 − 834.983.293.983.399.1.490.464.58 − 2.433.84 842.277 916.983.75 34.27) −12.605. totale Efcht (‰) Ponderea ven din exp în ven totale Sv exp (%) Ponderea ven fin în ven totale Svf (%) Chelt de exp la 1000 lei ven exp Efchexp(‰) Chelt fin la 1000 lei ven fin Efchf (%) Perioada 2007 2008 2.243.831. aceasta urmăreşte să efectueze cât mai puţine cheltuieli.471.69(1000 − 821.756.386.53 -6.471.142.490.67 63.2 Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor totale Specificare Eficienţa creşterii ef.000 lei venituri obţinute.983.149.823.42) = 2. Tabel nr.386.507.892. respectiv la 1.000 lei venituri totale.293.617 17.724 498.983.931.69 × (1000 − 916.243.42) = 170.243.331.206.617 (1000 − 916. Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor Orice întreprindere are ca scop obtinerea de profit.101.236.149.765. chelt.79lei 1000 Analiza în mărimi absolute: ∆B = B2008 − B2007 = 1.966 6.243.616.490.963 1.95) = 1.16 3.831.95) −12.729.36 287.92 Relative -25.95) −12.471.69(1000 − 916.76 846.4 I.2.89 -6.74lei Vt 2007  Svi 2008 × Ef chi 2007  Vt 2007  Svi2007 × Ef chi 2007  1000 − ∑ − 1000 − ∑ = 1000  100 100  1000   = 12. B (lei) Venituri totale Vt (lei) Venituri din exploatare Vexp (lei) Venituri fin Vf (lei) Venituri extraordinare Vex (lei) Cheltuieli totale CHt (lei) Ef.69 × (1000 − 834.983.27) = −1.624.26lei 2.687 1.071.833.605.60 Abateri ± Absolute -544.983.296.15 6.761.654.19 1.605.64 628.677.32 48.658.52lei Vt 2007  Svi2008 × Ef chi 2008  Vt 2007  Svi2008 × Ef chi 2007  1000 − ∑ − 1000 − ∑ = 1000  100 100  1000   = 12.16 9.331.68 19.243.40 160.688 12.95 90.484.∆Svi = 7 .243.242.chelt.929 4.42 ) = −1.765.914.66 B= Vt (1000 − Ef cht ) ⇒ B2007 = 12.946.983.

respectiv 165. Pentru a putea analiza aceşti indicatori.213.729.II.32%.995 954.74lei = ∆Ef cht ∆Ef cht + ∆Vt = −1.3.654.81 × 505.142.67 × 505.071. Se constată scăderea beneficiilor aferente veniturilor totale cu 25.07lei Verificare: ∆Svi + ∆Ef chi =170.05 lei (1000-916.408 16.378. calculul şi rezultatele acestora sunt prezentate sub formă de tabel.48 × 505.750.52 −1.26 = −1.507. astfel: Tabel nr.143.461.929 lei (48.89%) a determinat diminuarea beneficiului aferent veniturilor totale cu 1.  Creşterea veniturilor totale în perioada analizată cu 6.348.284.795.45 = 19.376 92.95).293.48 86.213.504.111. 1.023 80.3 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune Denumire Cifra de afaceri Producţia vândută + Ven din vânzarea mărfurilor+ Ven din dobânzi înreg de entităţile al căror ob de act este leasingul + Ven din subvenţii de exploatare af cifrei de afaceri Marja comercială Modalitate de calcul Exerciţiu financiar 2007 2008 12.507.45 = 104.270. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune Pe baza Contului de profit şi pierdere se pot determina o serie de indicatori care poartă numele de solduri intermediare de gestiune care completează gama indicatorilor de apreciere a performanţelor economice.53‰(9.34 lei.∆V f = Vexp 2008 −Vexp 2007 1000 1000 (1000 − Ef cht 2008 ) = 206.236. fapt pentru care întreprinderea înregistrează profit la 1000 lei venituri.912.631.74 + 527.101.89%) a determinat creşterea beneficiului total cu 527.507.413 15.∆Vexp = 2.35lei V f 2008 −V f 2007 (1000 − Ef cht 2008 ) = 37.42) şi respectiv 83.101.795.457 11.071.4lei = ∆B Interpretarea rezultatelor analizei: În ambele perioade analizate indicatorul de eficienţă a cheltuielilor totale are valori ce nu depăşesc limita de 1000 lei.726.∆Vt = Vt 2008 (1000 − Ef cht 2008 ) − Vt 2007 (1000 − Ef cht 2008 ) = Vt 2008 −Vt 2007 (1000 − Ef Cht 2008 ) = 1000 1000 1000 = 244.34 = −544.74 lei.831.756.101.36 133.334 Indici(% ) 136. fapt explicat prin influenţa următorilor factori:  Scăderea eficienţei cheltuielilor totale cu 82.45 = 123.58 (1000-834.873.91 195.071.081 488.814.52 8 .572.42lei 1.242.270.

008 11.615. donaţii şi active cedateCheltuieli privind dob de refinanţare înreg de entităţile care au ca ob de act leasingul ± Ajustări de valoare privind imob corp si necorp ± Ajustări de valoare privind activele circulante ± Ajustări privind provizioanele 488.35 137.028.802.008 601.770 2.504.304.880 11.339 296.340 1.738.332 80.563.268.376 874.460.584.53 137.554 4.52 134.564.475 7.15 74.895 3.955.291.081 366.372.938.256.022.795.873.98 136.143.605.430 185.954 142.109 0 0 0 1.624.340 0 1.738.605.309.69 57.715.627.761.912.638.562 1.798.340 1.952 22.028 1.301 2.814.877 - 195.304.340 583.821 1.97 136.06 242.873.598 0 0 0 2.627.092.769.631.369.964 313.704 57.149.782.231 4.50 74.151.112 16.398.931.563.69 66.304.704 5.15 387.94 - Valoarea adăugată Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Ven financiare totale – Chelt financiate totale Rezultatul curent Rezultatul de exploatare + Rezultatul financiar Rezultatul extraordinar Rezultatul brut Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar Rezultatul net al exerciţiului Rezultatul brut – Impozit pe profit – Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus Ven extraordinare + Chelt extraordinare Interpretarea rezultatelor analizei: Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii.930 1.145.28 136.598 498.802.233.294. a crescut cu 36.06 137.88 1522.297.67 522.328.430 3.658.463 1.69 74.028 2.042.788.023 6.28 160.146.738 143.818.233.413 120.296.91 303.602.330.48 220.727 - 954.48 66.972 11.334 8.742 1.85 405.149.515 5.635. ca urmare a exercitării activităţii curente de producţie şi comercializare.431.253 42.398.297 7.302 2.57 133.895.782.028 0 1.615.109 1.29 196.Ven din vânzarea mărfurilor – Chelt privind mărfurile Producţia exerciţiului Producţia vândută + Variaţia stocului de produse finite şi produse în curs + Producţia realizată de entitate în scopuri proprii şi capitalizată Producţia exerciţiului+ Marja comercială – Consumuri intermediare (rd.871.880 92.598.36% ca rezultat al 9 .028 371.996.657.91 160.627.849 423.028.89 97.376 644.783.938.563.715.53 136. taxe şi vărsăminte asimilateCheltuieli cu personalul EBE+ Alte venituri din exploatareCheltuieli cu despăgubiri.112 828.605.922 35.964.332 15.475 139.966.920.335 1.175.605.101.870.05 74.71 140.979 411.564.149.042 16.402 185.920.109 296.563.624.029.627.11+12+13+25) Excedentul(deficitul ) brut de exploatare Valoarea adăugată+ Ven din subvenţii de exploatare af cifrei de afaceri + Ven din dobânzi la entităţile al căror ob de act este leasingul – Cheltuieli cu impozite.387.366 2.598.74 641.658.330.795.964.856 1.995 395.57 86.149.69 156.

sporirea soldului debitor al contului „Variaţia stocurilor”. în special a cheltuielilor cu ajustările privind provizioanele.98% (IPex>Ici). creşterea tuturor elementelor de cheltuieli.sporirii producţiei vândute cu 33. creşterea producţiei imobilizate cu 541.15% se datorează creşterii veniturilor financiare cu 287. denotă comercializarea unei părţi semnificative a stocului de produse finite şi produse în curs existente la începutul exerciţiului. a înregistrat o creştere egală cu 37.35%. După cum se observă din analiza structurii excedentului brut de exploatare. şi a determinat egalitatea între rezultatul curent şi rezultatul brut. Efectul pozitiv exercitat de creşterea valorii adăugate asupra soldului intermediar de gestiune analizat a fost însă diminuat de creşterea cheltuielilor cu impozite. Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat neschimbat rezultatul net al exerciţiului. 10 .67%. în raport cu creşterea mai lentă a consumurilor intermediare cu 34. cu 40. Valoarea adăugată.57%. Evoluţia excedentului de exploatare a avut influenţă favorabilă asupra rezultatului din exploatare. indicator care dimensionează întreaga activitate realizată de întreprindere într-un exerciţiu financiar.48%. cu 203. tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune. Producţia exerciţiului.72%.71% şi a cheltuielilor cu personalul.31%. deoarece capacitatea de autofinanţare derivată din activitatea de exploatare este în creştere. Rezultatul curent s-a diminuat în perioada analizată cu 25. Chiar dacă excedentul brut deţine ponderea predominantă în structura rezultatului din exploatare. consolidându-şi în primul rând activitatea de bază.48%. ceea ce indică faptul că oferta de produse a întreprinderii este bine absorbită de piaţă. datorită sporirii mai rapide a producţiei execiţiului cu 36. Excedentul brut de exploatare al întreprinderii analizate dovedeşte faptul că aceasta poate să-şi menţină potenţialul productiv. au determinat reducerea rezultatului de exploatare cu 33. totodată.48%.97 (Ivmf > Ichmf). poate să onoreze obligaţiile fiscale. în special datorită diminuării rezultatului din exploatare cu 33. în aceeaşi perioadă. Marja comercială s-a diminuat pe durata perioadei analizate cu 13.91%. are capacitatea să remunereze capitalurile avansate şi. Rezultatul financiar este profit în ambele exerciţii. reducându-se astfel riscul de nevandabilitate a producţiei. motivată prin: creşterea producţiei vândute cu 33.72%. Creşterea rezultatului financiar cu 60. taxe şi vărsăminte asimilate cu 37. ca indicator de performanţă care exprimă surplusul de bogăţie creat de întreprindere prin activitatea de exploatare. valoarea adăugată este una din cauzele evoluţiei ascendente a indicatorului. cu 36.53%. a înregistrat o majorare cu 36. ca urmare a sporiri cheltuielilor privind mărfurile cu 120.91% şi a veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 95.06%.74%.57%.

600. Tabel nr.765.00 31.726.50 30.750.4 Analiza cifrei de afaceri în preţuri comparabile Indicatori Cifra de afaceri Ritmul de creştere (%) .80 20. ca fiind suma provenita din vanzarea de produse finite si furnizarea de servicii. Nivelul ridicat al cifrei de afaceri este premisa desfasurarii unei activitati profitabile de intreprindere.500.72 114.31%.1. Acesta a scăzut în perioada analizată cu 42.26 45. dupa scaderea reducerilor comerciale si a taxei pe valoare adaugata. Ritmul de creştere cu bază fixă reflectă creşteri semnificative ale indicatorului analizat.124.78 145.050 Anii 2 10.408 239. valoarea maximă fiind atinsă în anul 4.956.087. Fără a avea în vedere evoluţia ratei inflaţiei şi implicaţiile acesteia asupra cifrei de afaceri. Pentru a vedea evoluţia în timp a cifrei de afaceri vom purcede la o analiza a acesteia pe mai multi ani succesiv.727.200.674.592.820.28 8. obligaţia fiscală este mai mare cu 56. cât şi cu bază mobilă.36 36.90 -1.378.000 1 7.29 6.124.8 3 4 16.41 8.500.1752/2005 pentru aprobarea reglemenarilor contabile conforme cu directivele europene defineste cifa de afaceri inscrisa in Contul de profit si pierdere.750.90 Interpretarea rezultatelor analizei: Analiza datelor din tabel evidenţiază tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri nominale. 1. cu o poziţie bună pe piaţă şi cu perspective de creştere şi dezvoltare.000 144. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri OMFP nr.400.446. întreprinderea poate fi caracterizată ca fiind dinamică.42 10.cu baza în lanţ Rata nominală de creştere a CA (Rn-%) Rata de creştere a preţului (Rp-%) Rata reală de creştere a CA (RCAr-%-) Cifra de afaceri corectată (CAc) 0 5.000 5. calculând indicatorul ritmurilor de creştere atât cu bază fixa.42 44. când cifra de 11 .141.27 15. Deşi rezultatul brut realizat de companie a scăzut cu 25.88 136.641. 234/2007 privind modificarea OMFP nr.cu baza fixă .208.457 326.27 14.181.3.94%.În mod succesiv fiecare din aceste solduri intermediare de gestiune şi-a pus amprenta asupra rezultatului net al exerciţiului.50%. precum si garantia cresterii valorii sale.42 144.26 11.36 12.9 4 3 12.000 209.89 10.

798.742 1.335 2.657. Ritmul de creştere cu baza în lanţ sugerează creşteri moderate ale cifrei de afaceri. 110. valoarea adăugată reprezintă suma acumulărilor monetare care serveşte la remunerarea participanţilor direct şi indirect la activitatea întreprinderii. de la un an la altul în perioadele anlizate. Metoda aditivă de calcul a valorii adăugate se determină însumând elementele care prezintă aceste remuneraţii şi se poate determina înainte şi după repartizarea profitului net. se constată. Vom determina valoarea adăugată brută.480.26%. indicatorul are tendinţă crescătoare în perioada analizată.afaceri a sporit cu 226. pag.895.562 2008 2.742 973. şi respectiv valoarea adăugată netă. Editura CECCAR. Specificare Remunerarea personalului (CHp) -cheltuieli cu personalul (lei) -participarea pers la profit (lei) Remunerarea statului (It) -chelt cu imp.48 140. întreprinderea transformă ansamblul factorilor de producţie achiziţionaţi de la terţi (input-uri) în bunuri şi servicii cu valoare superioară (output-uri). Analiza valorii adăugate Prin specificul activităţii pe care o desfăşoară. crt.3.335 1.955. 1.88% în raport cu anul de referinţă.798. Într-o altă accepţiune. devansarea ratei de creştere a cifrei de afaceri de către rata de creştere a preţului. Tabel nr.9 Analiza valorii adăugate după metoda analitică Nr. Perioada 2007 1.05 137.657. 2 Contabilitate – Prezentarea situaţiilor financiare.328. taxe şi vărsăminte asim. veniturile financiare. Luând în calcul influenţa creşterii preţului cauzată de inflaţie.48 145.2 a) Determinarea valorii adăugate după metoda aditivă. Prin corectare cu rata inflaţiei se observă creşterea aparentă a cifrei de afaceri. cu excepţia anilor 1.71 2. destinate a fi valorificate la un preţ acceptat de piaţă. 2 şi 4. 2004. valoarea adăugată brută. înaite de repartizarea profitului net. Diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor produse şi vîndute şi valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate şi consumate reprezintă valoarea adăugată creată de întreprindere. creşterea cea mai mare fiind cea din anul 2. care se ddetermină după formula: Vad = CHp + It + CHd + CHl + CHf + Chex + Rnet +Am * Notă: Rnet înnainte de repartizare se determină fără a include alte venituri din exploatare.412.289 601.870.179 828. respectiv 45.302 Indici (%) 140. veniturile extraordinare.955. Aşa cum reflectă cifra de afaceri corectată şi creşterea reală a cifrei de afaceri. 1. 12 . Bucureşti.2.328.046.

089 3.738 143. Tabel nr. 6. A crescut presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderii de la 17.14 5.256.028.008 4.85 405.703.615.635.05 233.14% in perioada analizată.366 0 1.94 522.30 29. 13 .043.964 0 5.931.045.979 1.29 97.63 39.175.659 156.911.297.821 0 0 3.12 0 23.Ajustări privind provizioanele-lei Remunerarea altor parteneri (CHd+Chex) -cheltuieli cu despăgubiri.770 0 139.856 0 57.268.89 387.253 42. a nivelului de calificare) într-un ritm mai rapid (140.376 644.402 432.431. 2.304.902.56 196.93 17. comisioane) -cheltuieli privind dob de refinanţat Remunerarea acţionarilor (Div) -dividende (lei) Remunerarea întreprinderii (autofinanţarea) Af -profitul reinvestit (în rezervă) Pr-lei -amortizări şi provizioane Am-lei-a+b+c a.11 Interpretarea rezultatelor analizei: În urma analizei indicatorilor din tabel nr.081. 4.146.56 40.20 18.366 313.996.727 313.30% la 29.434.922 35. 4.268. 5. donaţii şi active cedate-lei -cheltuieli extraordinare-lei Alte venituri din exploatare (lei) Venituri financiare (lei) Venituri extraordinare (lei) Vad (1+2+3+4+5+6-7-8-9) Vadn (10-Am)-lei 371.732.577 1.10 se constata: Rata de remunerare a personalului s-a majorat în perioada analizată de la 29.638.453 2.549 110.88 1522.849 498.460. 6.535.48%) decât ritmul de majorare a Vad a întreprinderii (137.48 265.658.821 1.9 si tabelul nr.20% la 18.635. 7.542 720.580.856 432. -impozit pe profit Remunerarea creditorilor (CHf+CHe) -chelt financiare (dobânzi.01 19. 5.584.10 Analiza structurii valorii adăugate Nr.03 21.101.60 65.739. 11.877 1.3.770 411.092.966.151.05 522.91 97.Ajustări de valoare privind activele circulante-lei c.93%.53%).67 137.Ajustări de val priv imob corp şi necorp-lei b. 10.468 1.028.460.29 242.54 21.223.930 0 7. 9.782.112 4.333.966.296.431.761.115.291.53 106.431 583.564.972 1. Acest fapt a avut loc ca urmare a creşterii remuneraţiilor personalului(ca efect al creşterii productivităţii muncii.86 b) Analiza ratelor de remunerare.crt 1. 3.339 411. 8. Specificare Rata de remunerare a personalului (Chp/Vad)*100 Rata de remunerare a statului (Ip/Vad)*100 Rata de remunerare a creditorilor (Chf/Vad)*100 Rata de remunerare a acţionarilor (D/Vad)*100 Rata de remunerare a întreprinderii (Af/Vad)*100 Rata de remunerare a cap productiv (Am Simbol Rchp Rst Rchf Rd Raf Ram Perioada 2007 2008 29.

028. numite rapoarte statice şi dinamice.- A crescut semnificativ ponderea cheltuielilor financiare.434.60%) decât ritmul de sporire a Vad brute (137.739. in condiţiile in care cheltuielile cu amortizarea au crescut cu 165. fie creşterea amortizării calculate ca urmare a achiziţionării de noi imobilizări corporale si necorporale prin investiţie.659 137. întreprinderii posibilitatea de a promova proiecte de investiţii (de menţinere şi de creştere). Creşterea cheltuielilor financiare este rezultatul creşterii într-un ritm mai rapid cu 522.658.112 4.3. Pentru a putea analiza relaţiile care se stabilesc între soldurile care caracterizează îndeosebi activitatea de producţie a companiei.53%).53 106.03%. Indicatori Valoarea adăugată (lei) Valoarea adăugată netă (lei) Perioada 2007 5. Sporirea acestei rate in perioada analizata s-a realizat ca urmare a creşterii autofinanţării intr-un ritm mai rapid (233. In anul 2008 rata de remunerare a acţionarilor nu înregistrează modificări. reflectând fie o îmbătrânire a capitalului productiv aflat in dotarea întreprinderii analizate.11%. Raportele statice se exprimă procentual şi reflectă ponderea unui indicator valoric în alt indicator valoric. 2.63% la 39.56%. 12 Analiza rapoartelor statice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai producţiei Nr. Tendinţa crescătoare a rapoartelor statice implică implică valori supraunitate ale rapoartelor dinamice şi.782. tendinţei descrescătoare a rapoartelor statice îi corespunde valori subunitare ale rapoartelor dinamice. Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai activitaţii de exploatare Între soldurile intermediare de gestiune care caracterizează activitatea de producţie şi comercializare se stabilesc o serie de relaţii. redate prin câteva rapoarte. Tabel nr.911.008 4.431 Indici (%) 2008 7. prezentăm forma relaţiilor şi calculul acestora în tabelul ce urmează.564. în perioada curentă faţă de perioada precedentă.3.86 14 . pe când rapoartele dinamice sunt exprimate prin coeficienţi care rezultă din compararea ritmurilor de variaţie a doi indicatori valorici.615. invers. ceea ce Se majorează ponderea autofinanţării in Vad.53%.crt 1. ceea ce dă arata ca din profitul realizat nu s-au distribuit dividende acţionarilor. 1. de la 28.05% a chelt financiare decât ritmul de majorare a Vad cu 137. fapt ce reflectă orientarea întreprinderii spre o structură financiară în care capitalurile împrumutate (datoriile financiare) sunt mai reprezentative decât capitalurile proprii. Rata de remunerare a capitalului productiv din Vad a sporit de la 21.58% la 40.

indicând o diminuare a dependenţei faţă de terţi şi implicit a riscului de exploatare care decurge din această dependenţă.88 0. 6. paralel s-a diminuat ponderea consumurilor intermediare în producţia exerciţiului de la 53. 4. comparativ cu 52.802. Raportul static dintre cifra de afaceri şi valoarea adăugată s-a diminuat în perioada analiuată.78) dintre indicii acestor două mărimi sugerează un ritm de creştere a valorii adăugate nete mai lent (Ivadn=106.880 11.57 133.27% lei în perioada curentă. adică în perioada precedentă.36 - Interpretarea rezultatelor analizei: Raportul static dintre Vad şi Pex s-a majorat.01).378.06% la 46. Primul raport dinamic este supraunitar (Rd1= 1. la 100 lei producţie a exerciţiului se obţineau 52. Producţia exerciţiului (lei) Producţia vândută (lei) Cifra de afaceri (lei) Rs1= (Vad/Pex)*100 Rd1=Ivad/Ipex Rs2=(Vad/CA)*100 Rd2=Ivad/Ica Rs3=(CA/Vad)*100 Rd3=Ica/Ivad Rs4=(Pv/Pex)*100 Rd4=Ipv/Ipex Rs5=(Vadn/Vad)*100 Rd5=Ivadn/IVad 11. 13. 14.53%) 15 .53%) decât ritmul de creştere a cifrei de afaceri (Ica=136. 7.91%) decât producţia exerciţiului (Ipex=136.46 1.01 215. 8. Raportul static dintre valoarea adăugată netă şi valoarea adăugată brută descreşte în perioada analizată cu 17.40%.53%). Raportul dinamic subunitar (0. 11.09 98. ceea ce reflectă creşterea gradului de integrare pe verticală a producţiei cu 0. 9.750. Raportul ce corelează valoarea adăugată cu cifra de afaceri a înregistrat valoare crescătoare în perioda analizată de la 46.01 46.408 47.57%). Raportul dinamic aferent egal cu 1.57%). 15.48% şi reflectă o creştere a cheltuielilor cu amortizarea în structura valorii adăugate brute.89 0.60 lei valoare adăugată.36%) decât valoarea adăugată (Ivad= 137.88%.76%.80% la 96.91 136. ca urmare a creşterii valorii adăugate într-un ritm mai rapid (Ivad=137.37 - 16. Raportul dinamic subunitar (0.284. Raportul static dintre producţia vândută şi producţia exerciţiului s-a diminuat în perioada analizată de la 98. fapt care sugerează că întreprinderea are dificultăţi în valorificarea producţiei sale.332 15.06 217. 10.98 60.814.38% la 52.726.80 78.938. 5.873. Raportul dinamic subunitar (0.46%. 12.98%) dintre indicele producţiei vândute şi cel al producţiei exerciţiului exprimă scăderea producţiei vândute într-un ritm mai rapid (Ipv=133.3.795.99) dintre indicele cifrei de afaceri şi cel al valorii adăugate exprimă scăderea cifrei de afaceri într-un ritm mai rapid (Ica=136.081 16.99 96.23 0.36%).40 46.715.53%) decât ritmul de creştere a producţiei exerciţiului (Ipex=136.78 136.795.457 47.413 12.01 explică sporirea valoarii adăugate într-un ritm mai rapid (Ivad=137.73 1.304.86%) decât ritmul de creştere a valorii adăugate brute (Ivad= 137.

821 0 0 0 0 371.13 Determinarea capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă Specificare (mil lei) Excedentul brut de exploatare +Alte venituri din exploatare (a) -Alte cheltuieli de exploatare (b) +Venituri financiare (c) -Cheltuieli financiare (d) +Venituri extraordinare -Cheltuieli extraordinare -Impozitul pe profit Capacitatea de autofinanţare Dividende Participarea salariaţilor la profit Autofinanţarea Exerciţiul financiar Precedent Curent 3.363.738. a condus la obţinerea unei autofinanţări inferioare cu 28.902. prin creştere cu 36.385 10.13 Analiza ratelor rentabilităţii comerciale Specificare 2007 Marja comercială Venituri din vânzarea mărfurilor EBE Rezultatul net Rezultatul brut Rezultatul curent 92.06 57.4%.631. Influenţa esenţială asupra capacităţii de autofinanţare au exercitat: Excedentul brut de exploatare care.268 498.463 1.877 14.154.395.387.721.398.584.016.504.3% a dividendelor care remunerează capitalurile proprii plasate de acţionari în întreprindere.624.944.964 1.469 72.94 66.06 59.1% şi evidenţiază faptul că întreprinderea nu dispune de potenţial financiar crescător pentru a remunera capitalurile proprii antrenate în activitatea sa şi pentru a finanţa investiţiile.36 387.704 1.778.563.69 74.50 74. Analiza capacităţii de autofinanţare Analiza capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă: Tabel nr.475 12. în exerciţiul curent în raport cu cel precedent.704 4.334 954.916 9.318.126 1.268.5.627.089 0 0 13.931.159.042.27 160.028 2.340 1. cu 33.475 1. fapt ce a atras denumirea de rate ale marjelor de acumulare sau rate de profitabilitate ale cifrei de afaceri.93 6.48 136.340 Indici (%) 86.037 Indici (%) 136.1.563.149.627.52 195.484. Analiza ratelor rentabilitatăţii comerciale Ratele rentabilităţii comerciale exprimă rentabilitatea vânzărilor întreprinderii şi se determină ca raport între marjele de acumulare şi cifra de afaceri.920.376 4.761.301 2.930 313.296.687 7.028 Perioada 2008 80.05 0 0 156.724 17.624.62 Capacitatea de autofinanţare (CAF) a întreprinderii s-a redus în perioada analizată.366 1.492.920.884.022.175.149.727 583.023 488.081.67 522.738.4. Reducerea cu 93.624.06% explică faptul că activitatea de exploatare a fost generatoare unui surplus monetar potenţial care avut un efect favorabil asupra capacităţii de autofinanţare.398.635.995 3.66 0 71. 1.966.69 16 . Tabel nr.431.399.605.143.946.605.145 11.309.91.045.

99 14.78 48.37% la 15.340 1.660 10.Rezultatul din exploatare Cifra de afaceri Cheltuieli totale Cheltuieli curente Cheltuieli de exploatare RMC = Mc/Vmf (%) RMb = EBE/CA (%) RMnexp=Rexp/CA (%) RMN = Rnet/CA (%) 1.18 74.05 131.161 21.750.268.520.37 lei la 100 lei cifră de afaceri.16 Interpretarea rezultatelor analizei: Analiza datelor din tabel conduce la următoarele constatări: Rata marjei comerciale a scăzut în perioada analizată de la 18.48% în perioada curentă faţă de perioada de bază. marja comercială diminuându-se cu 13.06% ca urmare a creşterii mai lente cu 36.10 66.36 163.94 113.616.18%.294 18.69 522.408 10. după deducerea din cifra de afaceri a cheltuielilor variabile şi a cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor.821 3.277 17.47 1.895.437 15. în perioada analizată.233. Analiza ratelor rentabilităţii economice Ratele de rentabilitate economică permit aprecierea performanţelor realizate în cadrul activităţii curente a întreprinderii.394 18.96 27. de la 13. 1.823.95 44.94%.823.725.28 136. Acestea sunt expresia capacităţii managerului de a asigura o gestiune eficientă a activităţii de exploatare.073.457 17.353.240.378.62 163.96% la 8.36%.964.462.627.06% a EBE comparativ cu cifra de afaceri care a crescut cu 36.54 Interpretarea rezultatelor analizei: Rata rentabilităţii activului total are tendinţă crescătoare în perioada analizată.616.660 10.090.59 115.726.028 313.598. 39%. Rata marjei nete evidenţiază diminuarea.149. ca urmare a creşterii rezultatului economic cu 31.62 152. Se constată că activitatea de comerţ cu mărfuri nu este rentabilă.391. Rata marjei nete de exploatare a înregistrat o descreştere cu 51.833.37 Indici (%) 2008 1. 17 .67 15.61 7.25 99.430 12.6.09% adică.231 16.39 27.309.995.284. Rata marjei brute s-a diminuat cu 0.366 2.635. Tabel nr 14 Analiza ratei rentabilităţii economice Specificare Rezultatul curent (lei) Cheltuieli financiare (lei) Rezultatul economic (lei) Activ total (lei) Re=Rec/At (%) Exerciţiu financiar 2007 2.605.725.277 16.59% şi a majorării activului total angajat în activitatea întreprinderii cu 15.348.431.91 42.82 6.833.563. a rezultatului cu 8.417.455 8.229 13.447.

38 17.727 = 2.7.149.447 13. se reduc posibilităţile de creştere a capitalului propriu a companiei. Rata care exprimă capacitatea de autofinanţare a societăţii în raport cu capitalul propriu s-a diminuat în perioada analizată cu 13.165.902. pentru că reprezintă masura finală a rentabilizării resurselor pe care acţionarii le-au încredinţat întreprinderii sub forma capitalului de risc.475 −1.920.081.704 − 313.431821 − 583.58 86.777lei Interpretarea rezultatelor analizei: Rata de remunerare a capitalurilor proprii prin efectul gestiunii globale a întreprinderii s-a redus cu 5.584.067.96%.081.028 2.118.605.366 − 371.777 1.1.406.568.042.340 2. în varianta care utilizează la numărător rezultatul net.83 20.21%.598.714.624.49 7.73 8.463 2.406.175.11 143. Tabel nr 15 Analiza ratelor rentabilităţii financiare Specificare Rezultatul net (lei) Rezultatul brut (lei) Capacitatea de autofinanţare CAF (lei) Autofinanţarea Af (lei) Dividendele (lei) Capital propriu Rf1= Rnet/Cpr (%) Rf1=Rbrut/Cpr (%) Rf2=CAF/Cpr (%) Rf21=Af/Cpr (%) Rf22=Div/Cpr (%) Exerciţiu financiar 2007 2008 1.777 1.778.130.469 = 1.142 2.53 16.130.65 147.605 13.877 = 2.268.738.406.632.777lei Af 2007 = CAF − Div prelevate = 2.714. 18 . Analiza ratelor rentabilităţii financiare Rentabilitatea financiară mai este denumită şi rentabilitatea capitalurilor proprii.69 88.406. În consecinţă.21 - CAF = EBE − Chfin − Ip ⇒ CAF2007 = 3.627.50 74. S-a diminuat astfel capacitatea managerului întreprinderii de a gestiona capitalul de risc care i-a fost încredinţat de către acţionari.82 72.387. la 100 lei capital propriu partea din profitul net destinată autofinanţării s-a majorat în perioada analizată cu 43.184. prin sporirea părţii din rpofitul net lăsată în rezervă.902.165. Scăderea ratei anterioare a avut consecinţe favorabile asupra indicelui autofinanţării.067.130.47%.89%.59 17.632. în cazul variantei ce ia în calcul rezultatul brut.611lei CAF2008 = 4.022.42 102.30 11.73 12.067.301 1.028 1.398. şi cu 4.714.142lei Af 2008 = 2.21 0 Indici (%) 57. De mărimea acesteia se interesează îndeosebi investitorii.92 55.130.469 0 13.563.611 −1.635.

177) = .161.927.042. Actualizarea valorii economice adăugate în funcţie de dinamica pieţii nu-şi mai are rostul deoarece investiţiile realizate de întreprindere nu crează valoare pentru acţionari.033. marirea termenelor de plată a furnizorilor şi diminuarea termenelor de încasare a clienţilor. generând fluxuri de lichiditate considerabile cu care să-şi remunereze investitorii pentru aportul lor de capital.446.32 * 21.234.022.468.159. astfel că profitul din exploatare după impozitare este mai mic decât remunerarea aşteptată de finanţatori.447 Din calculele efectuate rezultă faptul că întreprinderea nu creează valoare adăugată pentru acţionari din investiţiile efectuate nici în 2007 şi nici în 2008.301 – (9. Performanţele înregistrate astfel de întreprindere se pot măsura cu ajutorul a doi indicatori: a) Valoarea economică adăugată (Economic Value Added). însă acesta este atras de către societate cu un cost prea ridicat.704.442.559) = .CMP*Ci EVA 2007 = 1. Observăm că nivelul capitalului investit este destul de semnificativ în ambii ani.292.  controlul capitalului investit în activitatea de exploatare prin eficienntizarea gestiunii stocurilor de combustibili.  minimizarea costului mediu ponderat al capitalului prin optimizarea structurii financiare a întreprinderii.44 * 24. 19 . prin promovarea tehnologiilor inovatoare. Măsuri pentru a creşte valoarea capitalului acţionarilor:  creşterea profitului din exploatare după impozitare printr-o mai bună organizare a muncii.463 – (9.1. b) Valoarea de piaţă adăugată (Market Value Added).778.8. prin rentabilizarea activelor imobilizate.387. crearea unor avantaje competitive în raport cu concurenţa. recurgând la închirieri şi nu la cumpărări de active imobilizate nonstrategice. reducerea costurilor administrative.790. EVA 2008 = 1. Performanţa rezultată prin crearea de valoare pentru întreprindere Originea creării de valoare adăugată se găseşte în buna gestionare a proiectelor de investiţii prin care întreprinderea să poată înregistra performanţe. după modelul: EVA= NOPAT. Valoarea economică adăugată se determina pentru fiecare an al investiţiei.

92% mai mare în exerciţiul curent.1. care sa accentuat de la o perioadă la alta cu 47. acorda noi dividende. . ceea ce indică o creştere a performanţei întreprinderii în perioada curentă. De mărimea lor depinde aptitudinea întreprinderii de a menţine capacitatea de producţie.946. însă acestea sunt insuficiente pentru a acoperi deficitul de disponibilităti generat de activitatea de investiţii. investiţiile realizate îi pot mari în viitor autonomia financiară şi pot genera fluxuri de numerar excedentare.9. cât şi creşterii cheltuielilor cu amortizarea şi deprecierea cu 36. Totuşi fluxurile generate prin forţe proprii sunt insuficiente pentru a acoperi investiţiile realizate în active imobilizate si titluri de participare. creşterii creanţelor cu 286.fluxurile de trezorerie din activitatea de investiţii prezintă o insuficienţă de trezorerie. comparativ cu anul 2007.fluxurile de trezorerie din activitatea de finanţare prezintă în 2007 un deficit de trezorerie. . rambursa împrumuturi fără a apela la surse de finanţare externe costisitoare. iar în perioada curentă un excedent de 653.02%.684%. Deşi întreprinderea se confruntă cu lipsa de lichiditate. investiţie şi cea de finanţare. observăm că insuficienţa de trezorerie din 2007. Amplificarea autonomiei financiare a întreprinderii se datorează în deosebi creşterii valorii stocurilor cu 13. cât şi a anului 2008 cu o insuficienţă de trezorerie netă. Efectul negativ al activităţii de investiţii este diminuat de numerarul generat din activitatea de exploatare. 38% faţă de anul precedent.fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare pozitive.80% în 2008. înregistrează o creştere în perioada curentă cu 76. cât şi unor investiţii în titluri de participare în creştere cu 91. Influenţa fluxurilor de trezorerie asupra performanţei întreprinderii Performaţa înregistrată de întreprindere se poate determina şi prin intermediul fluxurilor de trezorerie generate de activitatea de exploatare. În urma analizei observăm ca influenţa majoritară asupra performanţei întreprinderii o are trezoreria negativă derivată din activitatea de investiţii. . 20 . datorită angajării unor investiţii în active imobilizate.650 lei.28%. întreprinderea fiind nevoită se recurgă la împrumuturi externe.68% a dividendelor distribuite acţionarilor şi primirii unor împrumuturi externe în valoare de 1.387. datorat scaderii cu 21. Această situaţie este urmarea faptului că activitatea de exploatare este eficient gestionată.768. Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie evidenţiază încheierea anilor 2007. realiza noi investiţii. care contribuie la reducerea lichidităţii acesteia. Însă. a căror valoare a fost cu 70. ceea ce are o influenţă negativă asupra fluxurilor nete de trezorerie. se diminuează cu 81.08%.57% în perioada curentă.441 lei. în perioada curentă. în prezent.

crt.581 0. acestea nu sunt suficiente pentru onorarea tuturor obligaţiilor de plată.38%. 6. comerciale în termeni de fluxuri Rc= FTE/Vbs Exerciţiul financiar 2007 2008 5. 4.37 6.613.60 0.060. se deduc următoarele concluzii: . 2. 25 146.952 5. Tabel nr 16 Analiza ratelor fluxurilor de trezorerie Nr.84  Interpretarea rezultatelor: Pe baza datelor din tabelul anterior. 5. directă şi imediată asupra mişcărilor care au influenţă asupra echilibrului monetar si prin intermediul indicatorilor exprimaţi prin rate. Deşi fluxurile de numerar înregistrează o valoare care exprimă eficienţa activităţii de exploatare. 3. acesta este nevoită să apeleze şi la credite pe termen lung pentru a-şi 21 . Indicatorul Obligaţii de plată A+Divp+Inv (mii RON) Anuităţi de rambursat a D>1an A (mii RON) Rata de acoperire a obligaţiilor de plată Ro=ETE/(A+Divp+Inv) Rata de rambursare a datoriilor la termen Rr=A/FTE *100 Rata de plată a dividendelor Rdiv=Divp/FTE *100 Rata de reinvestire Rinv=Inv/FTE *100 Rata capacităţii globale de rambursare Rgr=Dt/FTE (ani) Rata rentab. 8.375. 1.84 3.42 141. întreprinderea fiind nevoită să apeleze la surse exerne de finanţare. În 2008 se observă o mai bună acoperire o obligaţiilor de plată datorată creşterii fluxurilor generate din activitatea de exploatare cu 76.primul indicator arată insuficienţa fluxurilor de trezorerie din activitatea de exploatare în anul 2007. În 2008 însă.79 5 0 0.337.49 0 57.772.12 25. ponderea anuităţilor de rambursare a datoriilor mai mari de un an în anul 2007 este egală cu zero deoarece întreprinderea apelează la resurse de finanţare externă pe termen scurt. 7.Analiza fluxurlor de trezorerie poate oferi o explicaţie.30 7.

50 66.0694 0. Acestea din urmă deţin în 2007 o pondere de 146% în fluxurile de exploatare.03138 0.desfaşura în continuare activitatea de exploatare.50%. în timp ce numarul de acţiuni a ramas constant de la o perioadă la alta.50%).93 389.01804 0.rata de plată a dividendelor arată că remunerarea acţionarilor în 2007. consumă mai mult de 50% din fluxurile generate de activitatea de exploatare.14 57.2600 14727468167 0.80 334. . Rentabilitatea de piaţă (bursieră) a întreprinderii Analiza ratelor de rentabilitate bursieră – abordare tradiţională. iar în 2008 plăţile pentru investiţii consumă 141% din fluxurile generate de activitatea de exploatare.93 100 224.65 25.69547 0. diminuarea ponderii plăţilor efectuate pentru achiziţionarea de imobilizări (corporale.50 66.91 25. 2.14 224. datorită diminuării rezultaului net (Ipnet=57.1160 6570716567 0. Determinarea ratelor rentabilităţii bursiere Specificare Rezultatul net (lei) Capacitatea de autofinanţare (lei) Numărul de acţiuni (acţiuni) Cursul bursier al acţiunii P (lei) Capitalizarea bursieră CB= P* Nra (lei) Rezultatul net pe acţiune EPS=Pnet/Nra (lei/acţiune) Capacitatea de autofinanţare pe acţiune CAFa=CAF/Nra (lei/acţiune) Coeficientul de capitalizare bursieră PER=P/EPS PER=P/CAFa Randamentul bursier pe acţiune (rata de capitalizare a profit) K=EPS/P=1/PER K=Pn/CB Exerciţiul financiar 2007 2008 1778042301 1022387463 14966395385 10016363126 5664410833 5 0. fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare ar fi permis rambursarea datoriilor totale ale întreprinderii în circa 6 ani şi patru luni în 2007.10.26421 5664410833 5 0.40497 1.27060 0. iar în 2008 în 3 ani şi 10 luni.27060 0.470340 0. Scăderea acestui indicator în 2008 se datorează creşterii fluxurilor de trezorerie şi diminuarea dividendelor distribuite acţionarilor. consumând 12% din totalul numerarului generat de activitatea de exploatare.17682 Indici (%) 57. 22 . indicator care interesează acţionarii majoritari.65 3. a scăzut în perioada analizată cu 42.43903 14. mărimea dobânzilor aferente acestor credite. financiare) se datorează creşterii fluxurilor din activitatea de exploatare într-un ritm superior creşterii investitiilor în imobilizări.0694 Analiza rezultatelor din tabelul anterior reflectă următoarele: rezultatul net pe acţiune.

1. s-a redus semnificativ de la 0. asupra corelaţiilor ce se stabilesc între aceste elemente.07%. 2.35%. datoriilor. Analiza poziţiei financiare a întreprinderii Analiza poziţiei financiare a întreprinderii implică un studiu amplu asupra activelor. de gestionarea cărora depinde existenţa durabilă a întreprinderii. în timp ce numărul acţiunilor a rămas constant. Analiza sturcturii bilanţului Analiza structurii bilanţului este cunoscută ca şi analiza verticală a activului şi a pasivului contabil.26 lei în exerciţiul curent.27 la 0. capitalului propriu şi.80%. reflectat în indicatorul capacitatea de autofinanţare pe acţiune.069. - Rata de capitalizare a profitului s-a diminuat cu 74. evidenţiindu-se astfel care este compoziţia relativă a patrimoniului întreprinderii şi a ponderii 23 . explicată prin diminuarea capacităţii de autofinanţare (ICAF=66. - Coeficientul de capitalizare bursieră arată că preţul pe care investitorii sunt dispuşi să-l plătească pentru profitul net pe acţiune s-a majorat cu 289.- Potenţialul de autofinanţare a întreprinderii în raport cu numărul de acţiuni.1160 lei în exerciţiul precedent şi 0. 2. în mod special. motivaţia acestora a fost diminuată de reducerea profitului net pe acţiune.93%). al cărei curs era de 0. Ea constă în determinarea proporţiilor diferitelor posturi de activ în totalul activului. a înregistrat o diminuare cu 33. ceea ce seminifcă că randamentul aşteptat de acţionari de pe urma capitalului investit într-o acţiune.

84 3. 11. .17 20. Tabel 3. limită impusă de literatura de specialitate indică lipsa de lichiditate şi necesitatea procurării creditelor bancare pe termen scurt.rata imobilizărilor necorporale are valori nesemnificative.56 1.17 . .rata imobilizărilor corporale a crescut în perioada anlizată.19 13. . 2.creşterea ratei stocurilor în perioada analizată de la 9.08% la 11. .84% este efectul acordării de termene de decontare mai reduse clienţilor. 3.1.rata imobilizărilor financiare are valori semnificative ceea ce explică interesul întreprinderii pentru operaţiunile de capital.crt 1.14% ceea ce reflectă reducerea flexibilităţii întreprinderii la cerinţele mediului extern. 8.04 12.47%.38% la 79.elementelor de pasiv în totalul capitalului întreprinderii.14 22. 12. 9.52 6. . 7.92 54.47 1.32 19.2.40 9.32 9. 6.53 49.02 20. 4.82% concomitent cu creşterea ratei îndatorării globale a 24 .38 79.19% la 13.imobilizarea lichidităţii întreprinderii în stocuri are ca efect diminuarea ponderii disponibilităţilor în activului total al întreprinderii. creşterea ponderii imobilizărilor necorporale în activul total este efectul achiziţionării întreprinderii a unor programe informatice.78 26. . 10.17% la 20. ceea ce reflectă creşterea capitalului investit de întreprindere în activele imobilizate de la 77.52% la 6.30 54.diminuarea ratei creanţelor de la 9. Analiza structurii activului şi a pasivului Nr.43 4.rata resurselor curente indică creşterea contribuţiilor la finanţarea activităţii întreprinderii de la 12.08 11.80 86. Indicatori Rata activelor imobilizate Rai=(Ai/At)100 Rata imobilizărilor necorporale Rin=(In/At)100 Rata imobilizărilor corporale Ric=(Ic/At)100 Rata imobilizărilor financiare Rif=(If/At)100 Rata activelor circulante Rac=(Ac/At)100 Rata stocurilor Rs=(s/At)100 Rata creanţelor Rcc=(Cc/At)100 Rata disponibilităţilor Rd=(D/At)100 Rata resurselor curente Rrc=(D1an/Pt)100 Rata îndatorării globale Rig=(Dt/Pt)100 Rata autonomiei globale Raf =(Cpr/Pt)100 Rata stabilităţii financiare Rsf=(CP/Pt)100 Exerciţiu financiar 2007 2008 77. Întrucât rata disponibilităţilor este mai mică de 5%. 5.32% este un aspect nefavorabil pentru întreprindere.82 12. care imobilizează mai multe resurse financiare în stocuri. explicându-se astfel contribuţia acestora la capitalul întreprinderii. în paralel se observă diminuarea ponderii activelor circulante în activul total de la 22.43 87.85 62.

asigură un grad de sigurnţă întreprinderii. întreprinderea nu ar reprezneta un risc pentru bancă. ca urmare a creşterii datoriilor totale (Idt=189.80%).85%.32% la 19. ceea ce confirmă o poziţie de independeţă financiară conform datelor întreprinderii.30% în exerciţiul precedent şi 54.caracterul permanent al finanţării reflectat prin valori foarte mari ale ratei stabilităţii financiare.rata autonomiei globale a entităţii are valori semnificative.întreprinderii de la 12. . În situaţia în care entitatea ar decide să îşi sporească gradul de îndatorare. în structura capitalului permanent predomină în ambele exerciţii capitalul propriu. 62. . 25 .73%) întrun ritm inferior ritmului de creştere a pasivului total (117.43% în cel curent.

58 85. Analiza ratelor de acoperire financiară Analiza corelaţiei dintre structura investiţiilor şi finanţarea acestora se realizează pe seama construirii ratelor sau indicatorilor de acoperire a imobilizărilor cu capitaluri permanente sau cu capitaluri proprii. au perimis finanţarea integrală a utilizărilor permanente şi au generat un fond de rulment pozitiv.09 42. în perioada analizată. Denumire indicator 2007 Rata finanţării stabile a imobilizărilor( Rf=CP/A in) 1. creşterea capitalurilor proprii cu 2.61%).crt.95% şi 63. ceea ce exprimă diminuarea autonomiei financiare a întreprinderii.85%. deoarece ca pondere în totalul resurselor permanente predomină capitalurile proprii (70.07 Abateri (%) 95.13 Rata autofinanţării imobilizărilor (Raf=Cpr/Ain) 0. Aceasta nu afectează autonomia financiară a întreprinderii. Acest aspect este important în relaţiile entităţii cu creditorii.gradul de participare a datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanţarea utilizărilor permanent a sporit cu 51.96%. .2. al căror risc de recuperare a creditului se diminuează proporţional cu creşterea independenţei financiare a împrumutului. în concluzie resursele permanente asigură finanţarea activelor imobilizate nete. Determinarea ratelor de acoperiră financiară Nr.1. 3. în strânsă legatură cu alegerile sale in materie de finanţare.2.001 (Rfd=D>1an/Ain) Pe baza datelor din tabel se pot formula următoarele concluzii: . 2008 1.1.91 26 . deoarece activele imobilizate au inregistrat o creştere în anul 2008 cu 20.rata autofinanţării imobilizărilor s-a diminuat în perioada analizată cu 0. Analaiza echilibrului financiar prin sistemul de rate Sistemul de rate permite analiza echilibrului financiar şi exprimă capacitatea întreprinderii de a-si sustine şi consolida propria structură patrimonială. .81 Rata finanţării străine a imobilizărilor 0.rata finanţării stabile a imobilizărilor are valori supraunitare şi un trend descrescător.69 0.91%. Tabelul 3.08 0.2.90%. 3.16%). 2. comparativ cu capitalul permanent care a crescut într-o proprţie mai mică (15. 1.

în creştere cu 33.14 72.rata lichidităţii generale supraunitară şi cu un trend descrescător (81.73 98.15 Viteza de rotaţie a creanţelor clienţi Vrc=CA/Cc (rotaţii) 6. 5. 9. 1.47 91.32 8. şi a sporirii cifrei de afaceri într-un ritm mai rapid.62 circulante 0.24 Abateri (%) 81.4% are consecinţe favorabile asupra lichidităţii întreprinderii.93%). cu 36.28% şi a creşterii datoriilor curente cu 33.80 79.48 0.02 109.38 0. pentru. Tabelul 3. 6.10 3. În pararel. ceea ce înseamnă ca întreprinderea are capacitate de plată imediată foarte mică.99 0.rata lichidităţii reduse înregistrează o tendinţă descrescătoare.49 76. ca urmare a transformării activelor circulante în disponibilităţi.14%).00 125.creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 9.14 9.rata lichidităţii imediate. este expresia unui fond de rulment pozitiv şi a echilibrului financiar pe termen scurt ce caracterizează entitatea. Trendul său descrescător se explică prin reducerea activelor circulante cu 24.34 161.ca activele realizabile şi disponibile s-au diminuat cu 2. Lipsa lichidităţii imediate se explică prin creşterea într-un ritm mai redus a activelor de trezorerie (30.32 VrAc=CA/Ac (rotatii) Durata de rotaţie DrAc=(Ac/CA)360(zile) Durata ciclului monetrar Dm=Drs+Trc-Tpf (zile) În ceea ce priveşte lichiditatea întrpinderii constatăm următoarele: .29 62.2. ea reprezintă doar 2.57%). .80%. respectiv 2.29 Viteza de rotaţie a sotcurilor Vrs=CA/S (rotaţii) 6. 2.8%din datoriile curente de rambursat.3.2 Determinarea ratelor de lichiditate Nr.07 Rata lichidităţii imediate Rli=AT/Dc 0.2.30 0.57%.9%.83 0. Acest fapt a fost posibil datorită creşterii stocului cu 24.36%.16 Trc=(Cc/CA)360 Denumire indicator 2008 1. Analiza lichidităţii întreprinderii Lichiditatea exprimă aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor financiare care ajung la scadenţă pe termen scurt.09 Termenul de recuperare a creanţelor clienţi 0. care nu mai pot finanţa datoriile curente.82 Rata lichiditaţii reduse Rlr=Ac-S/Dc 1. 3. .39 Durata de rotaţie a stocurilor Drs=(S/CA)360 (zile) 0. cu un trend descrescător cu 2%.55%. 2007 Rata lichidităţii generale Rlg=Ac/Dc 1. se constată diminuarea 27 . în comparativ cu cu ritmul mai rapid de creştere a datoriilor curente (33.crt. 4.56% .28 6.78 0. Viteza de rotaţie a a activelor activelor circulante 2. care seminifică lichiditatea efectivă a întreprinderii înregistrează valori foarte mici şi aproximativ egale. 7. 10.29 0.

concretizată în diminuarea defazajului temporar dintre intrările si ieşirile monetare şi în echilibrul de trezorerie.32 2008 0. fapt care are un impact favorabil asupra lichidităţii întreprinderii. .34 62. .3. Investiţiile în stocuri sau necesarul de finanţat pentru stocuri de 100 lei cifră de afaceri s-a redus cu 8. prin modul în care au fost gestionate. ceea ce echivalează cu o reducere a imobilizării resurselor financiare în creanţe. Analiza necesarului de finanţat Nr.91% (mai putin de o zi).32 Pentru a realiza 100 lei cifră de afaceri. . .stocurile. 3. în exerciţiul încheiat.diminuarea necesarului de finanţat pentru creanţele comerciale la 100 lei cifră de afaceri cu 38%. 2. prin interediul cifrei de afaceri cu 0. cu consecinţe favorabile asupra lichidtăţii întreprinderii. Cauzele care explică situaţia anterioară sunt: .66%.00 76.2.24 lei în exerciţiul încheiat.modul in care au fost gestionate stocurile şi relaţiile comerciale cu clienţii a contribuit la reducerea ciclului monetar în exerciţiul încheiat cu 76.68% refelctă creşterea capacităţii de plată a întreprinderii.24 Abateri (%) 91. reducând necesarul de finanţare a ciclului de exploatare. 3.29%.32% (mai puţin de o zi).3. 28 .duratei în care stocurile sunt transformate din formă materială în formă bănească. au generat disponibilităţi de la o perioadă la alta.viteza de rotaţie a activelor circulante cât şi durara de rotaţie a acestora au valori mici (zilnic). fapt ce reflectă o bună gestiune a activelor circulante.3.46%) . sunt necesare 0. 1. Diminuarea necesarului de finanţat la 100 lei cifră de afaceri cu 23. Analiza necesarului de finanţat la 100 lei cifră de afaceri Tabelul.capacitatea de plată a întreprinderii este afectată prin creşterea vitezei de rotaţie a creanţelor cu 61.14 0. determinată de creşterea cifrei de afaceri (36. aceasta înseamnă că pentru a obţine 100 lei cifră de afaceri s-a investit mai puţin în creanţe comerciale comerciale.16 0.16 0.32 lei investiţii în active circulante în exerciţiul precedent şi de 0.36%)de către diminuarea creanţelor comerciale (15.10 0.crt.termenul mediu în care întreprinderea recuperează creanţele comerciale este foarte mic şi si are tendinţă de reducere. . Denumire indicator Necesarul de finanţat pentru stocul mediu S/CA (%) Necesarul de finanţat pentru creanţele comerciale Cc/CA (%) Necesarul de finanţat la 100 lei CA (1+2-3)(%) 2007 0. deoarece a crescut posibilitatea ei de a rentabiliza investiţiile în elemente de activ circulant. astfel încât acestea să generalizeze disponibilităţi.

66) care indică riscul de insolvabilitate.35%.75% în perioada analizată.07 0.5.49 0.4. 6.35 448. Rata îndatorării globale a crescut în perioada analizată cu 84.90 283.15 0. Valorile ratei îndatorării la termen sunt inferioare limitei de 0.36 0.49 7754. comparativ cu ritmul de creştere a capitalului propriu (2. 7.002 0. 3. iar valorile pe care le înregistrează arată că întreprinderea este departe de a atinge limita maximă de îndatorare egală cu de două ori capitalul propriu. dar se majorează ca pondere în capitslurile permanete. Analiza ratelor de solvabilitate Conceptul de solvabilitate desemnează capacitatea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe termen mediu şi lung.07%.36 89. autonomia financiară nu este afectată. creşterea sa evidenţiază că partea de activ neangajată în datorii este seminficativă.32 ani) în perioada analizată.crt. 29 . valori mai mari decât limita (1. care cresc cu 5089.08 184. face ca perioada de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinanţare să se prelungească nesemnificativ (cu 0. comparativ cu diminuarea capacităţii de autofinanţare cu 33.04 0. respectiv rambursării datoriilor şi plăţii regulate a dobânzilor.73%). 1.11 0.73%. Creşterea indicatorului s-a realizat ca urmare a creşterii într-un ritm superior a datoriilor totale (89. în consecinţă nu există simptome de insolvabilitate şi întreprinderea nu are o poziţie riscantă pentru creditori.17 0.002 0. 8. 4.50 383. Sporirea datoriilor totale cu 89.35 0. întreprinderea dispune de capacitate de îndatorare la termen descrescătoare din cauza datoriilor mai mari de un an.4.09 0.68 87. 5. Tabelul 3.63 Abateri (%) 62.3. 2.54 0.92%). Denumire indicator Rata solvabilităţii generale Rsg=At/Dt Rata îndatorării globale Rîg=Dt/Cpr Rata îndatorării la termen Rit=D>1an/CP Rata capacităţii globale de rambursare Rrg=Dt/CAF (ani) Rata capacităţii de rambursare la termen RRt=D>1an/CAF (ani) Rata prelevării datoriilor financiare RPD=Chf/EBE Rata autonomiei financiare globale Raf=Cpr/Pt Rata autonomiei financiare la termen RAT=Cpr/CP 2007 8.20 0. iar riscul de insolvabilitate este absent.62 0.02 Din analiza solvabilităţii pe baza rezultatelor din tabelul precedent se deduc următoarele concluzii: rata solvabilităţii generale are în ambele perioade.71 2008 5. Determinarea ratelor de sovabilitate Nr. Solvabilitatea este dependentă de mărura în care activul totalal întreprinderii este suficient pentru plata datoriilor totale.2.

iar cheltuielile financiare cresc cu 422. Raportul autonomiei financiare globale indică o poziţie bună a întreprinderii în ceea ce priveşte independenţa financiară. pentru că au crescut datoriile cu 89.6.05%.- Rata capacităţii de ramburasre la termen indică prelungirea termenului de rambursare a datoriilor mai mari de un an din capacitatea de autofinanţare cu 0. Raportul prelevării datoriilor financiare creşte cu 283. întreprinderea poate suporta costul îndatorării din excedentul brut de exploatare .5.06%. cu atăt mai mult cu cât excedentul brut din exploatare se majorează cu 36.91% şi a pasivului total cu 17. Conform raportului autonomiei financiare la termen. întreprinderea nu se confruntă cu riscul de insolvabilitate pentru că participarea capitalului propriu (crescătoare) la formarea capitalului permanet este superioară limitei de 0.68%.79%. iar valorile sale sunt inferioare limitei 0.15 ani. rezultând că băncile finanţatoare nu sunt expuse riscului de insolvabilitate în relaţia cu un astfel de client.73%. prin urmare. care derivă din creşterea capitalului propriu cu 2. 30 .

00 28982010.00 RESURSE DURABILE Capitaluri proprii Capital Prime de capital Rezerve din reevaluare 2007 21388911997.00 914743528.00 752634771.00 36865667.00 4922351867.4.00 724024630.00 2497515747.00 28946924718.00 5664410834.80 2008 23825949759.00 13882516392.00 5792755272.00 819121371.00 1408723244.00 3291759661.00 2394434361.00 255225144.20 352180811.00 110028972.80 1408723244.00 31 .00 Rezerve Rezultat reportat Profit/pierederea exerciţiului Repartizarea profitului amortizarea imobilizatrilor necorporale Amortizarea imobilizarilor corporale Provizioane Datorii financiare stabile UTILIZARI CICLICE ACTIVE CIRCULANTE DE EXPLOATARE Stocuri Creante comerciale Alte creante Cheltuieli in avans ACTIVE CIRCULANTE DIN AFARA EXPLOATARII Creante comerciale Sume de incasat de la entitatile afiliate ACTIVE DE TREZORERIE Investitii pe termen scurt Casa si conturi la banci TOTAL ACTIV 4786203581.00 1022387463.10 917809350.90 499082526.00 ACTIVE IMOBILIZATE IN AFARA EXPLOATARII Imobilizarile corporale Imobilizari financiare 16237068363.00 985462942.00 1778042301.00 1043163107.00 95376124.80 0.00 171453281.00 2682531861.00 322007248.00 131030614.00 TOTAL PASIV 24140390705.00 5120974959.00 6315308717.00 161966355.00 752642387.00 1784606059.00 1342755463.00 5196454236.15 1922375343.00 72045088.00 13568598447.00 1504095402.00 24140390705.20 5506940916.20 0.10 125353757.00 261438312. Echilibrul funcţional al intreprinderii 4.00 1536045446.00 57417759.90 RESURSE CICLICE DATORII DIN EXPLOATARE Datorii comerciale-furnizori efecte de comert de platit alte datorii venituri in avans DATORII IN AFARA EXPLOATARII Datorii comerciale-furnizori RESURSE DE TREZORERIE 2751478708.00 3117118760.00 1507153601.00 - 2008 25354638789.00 1521411.00 146258559.20 1784606059.00 13184118605.00 18903597892.00 28946924718.00 5021081500.00 587632269. Elaborarea bilanţului funcţional UTILIZARI STABIE ACTIVE IMOBILIZATE DE EXPLOATARE Imobilizari necorporale Imobilizari corporale 2007 19354187124.00 3092348909.80 434586899.85 89769630.80 0.85 1446275816.15 224539136.20 10730127447.00 3697471293.00 1451722769.1.00 6262466399.00 2848326532.00 7616.00 3470629098.80 446151514.00 5664410834.20 300526268.00 50904252.

2.84 0.77% ceea ce înseamnă că utilizările ciclice nu mai solicită un necesar de finanţat ridicat.00 5.40 5.26 -43. trendul crescător al ratei indică nevoi descrescătoare de credite bancare pe termen scurt pentru fianaţarea activităţii curente.36% pe seama reducerii semnificative a creanţelor aferente imobilizărilor cedate.60 3.61 Abateri 2.17 19.37 5.17 4228.14% în perioada analizată.59 46. Aceasta înseamnă că gradul de participare a utilizărilior stabile în totalul activului a crescut ca urmare a dezvoltării investiţiilor realizate de întreprindere în exerciţiul încheiat.36 9.83 10.68 3.39 5.20 11.77 3.12 11.56 5. reprezentînd o situaţie comodă pentru întreprindere în ceea ce priveşte stabilitatea finanţării şi o garanţie pentru o politică de invrstiţie care să asigure creşterea sa. a crescut cu 9.4.19 -1.19% ponderea activelor de trezorerie în activul total în perioada analizat. ponderea utilizărilor ciclice în afara exploatării în activul total s-a diminuat cu 43.14 -14. Analiza echilibrului functional prin sistemul de rate Indicatorul Rata utilizarilor stabile Rata utilizarilor ciclice Rata utilizarilor ciclice de exploatare Rata utilizeărilor ciclice din afara exploatarii Rata utilizarilor de trezorerie Rata resurselor durabile Rata resurselor durabile proprii Rata resurselor durabile imprumutate Rata resurselor ciclice Rata resurselor ciclice de exploatare Rata resurselor ciclice din afara exploatarii Rata resurselor de trezorerie Interpretarea rezultatelor Analiza ratelor de structură evidenţiază: creşterea cu 2.87 0.35 6.36 3.21 6.65 2008 82.12 88.60 54. creşterea cu 3.66% a ponderii deţinute de utilizările stabile în activul total al întreprinderii.23 -6.26% a ponderii utilizărilor ciclice de exploatare în activul total este consecinţa dinamizării activităţii întreprinderii reflectată în creşterea stocurilor de produse.04 32 .01 -0.40 87. pondera deţinută de utilizările ciclice în activul total se diminuează cu 10.31 17.69 10. rata resurselor durabile scade nesemnificativ cu 1.66 -10. Exercitiul financiar 2007 80.17 1. aşadar cea mai mare parte a finanţării destinată acoperii utilizărilor ciclice este absorbită de activitatea de exploatare.

87 -10.10% ca urmare a creşterii într-un ritm mai lent a utilizărilor ciclice (106.17%. ceea ce indică un grad mai scăzut la finanţarea resurselor proprii.64%).95 127322202.00 1154760283.10 37. rata resurselor ciclice din afara exploatării a crescut cu 5.99%) comparativ cu resursele curente (119. rata resurselor durabile împrumutate.- rata resurselor durabile proprii se reduce cu 14.27 -682. - necesarul de fond de rulment total a scazut în perioada anliazată cu 10.34 -9.00 2008 1528689030. creşte dar are valori foarte mici comparativ cu rata resurselor durabile prorpii.10 684936674.23% indicând faptul că întreprinderea poate atrage resurse financiare printr-o politică financiară eficientă sau de la bănci.00 2034724873.00 fondul de rulment net global s-a redus cu 24. ceea ce înseamnă ca autonomia financiară a întreprinderii nu este afectată şi dispune de suficientă capacitate de îndatorare. de asemenea utilizările ciclice realizabile şi disponibile au fost inferioare resurselor ciclice şi de trezorerie ceea ce inseamnă ca întreprinderea nu dispune de lichidităţi potenţiale fiind nevoita să recurgă la credite bancare pe termen scurt suplimentare. rata resurselor de trezorerie are un trend crescător ceea ce înseamnă că în exerciţiul încheiat firma va apela la credite pe termen scurt.87% în perioada analizată ca urmare a scăderii resurselor durabile într-un ritm mai rapid decât a utilizărilor stabile brute.00 1829215298.10 -741442952. 4.56% pentru-că resursele ciclice cresc în raport cu pasivul total al întreprinderii. 33 . - rata resurselor ciclice de exploatare scade cu 6.00 1585195308.00 Abateri Fond de rulment net global Necesar de fond de rulment total Necesar de fond de rulment de exploatare Necesar de fond de rulment din afara exploatarii Trezoreria netă Interpretarea rezultatelor analizei - -24.3 Analiza echilibrului funcţional prin indicatori în mărime absolută Indicatori Exercitiu financiar 2007 2034724873. având totuşi o poziţie financiară bună cu finanţatorii.39% ceea ce înseamnă că se diminuează flexibilitatea întreprinderii pe termen scurt. - rata resurselor ciclice se diminuează nesemnificativ cu 0.05 752642387.

40 4115.00 0. rate finanţării ciclice subunitară şi în creştere înseamnă că întreprinderea nu dispune de resurse ciclice în exces în raport cu utilizările ciclice de finanţat. degajându-se un fond de rulement pozitiv. rata finanţării durabile proprii refelectă o uşoara diminuare a autonomiei financiare a întreprinderii.82 4. în consecinţă resursele durabile.68 0. 4.57 0.- deficitul de resurse de exploatare pentru finanţarea activelor circulante de exploatare a generat necesar de fond de rulment pozitiv.56% în care sunt imobilizate resurse financiare. Analiza ratelor de finanţare Indicatori Rata finantarii durabile Rata finantarii durabile proprii Rata finantarii durabile straine Rata finantarii ciclice Rata finantarii ciclice a exploatarii Rata finantarii ciclice din exploatarii Rata finantarii globale Interpretarea rezultatelor analizei: Pe baza rezultatelor din tabel se constată: rata finanţării durabile supraunitară şi uşor descrescătoare este expresia fondului de rulment net global pozitiv dar cu o mică reducere în 2008.43 afara .40 .57 0.91 18.54%.16. astfel prin majorarea capitalului capitalului propriu cu 2% a fost posibilă asigurarea finanţarea utilizărilor stabile. a depăşit necesarul de finanţat care este în scădere cu 10. un excedent de resurse în afara exploatării în raport cu necesarul.72 11.4. ceea ce reflectă angajarea întreprinderii între-un program de investitii.28 0. respectiv. aceste aspecte având consecinţe favorabile asupra finanţării ciclice.10%.29 0. - în perioada anlizată echilibrul funcţională între resursele şi utilizările stabile a permis finanţarea integrală a necesaruli de fond de rulment total şi degajarea trezoreriei nete pozitive. în cadrul activelor circulante de exploatare se detaşsează sporirea cu 24. care trebuie acoperit din fondul de rulment pozitiv. aceasta echivalează cu un necesar de fond de rulment pozitiv. rata finanţării durabile străine a crescut cu 4015.71 -16. care au crescut cu 18.64 0.84 Abateri -3.35 1.11 1.0631 0. - necesarul de fond de rulmnet din afara exploatării a scăzut semnificativ ceea ce înseamnă că activitatea din afara exploatării a degajat o resursă în fond de rulment.72%.29 0.06 0. 34 Exerciţiul financiar 2007 2008 1.0015 0.

5. după acoperirea integrală a necesarului de fond de rulment total. trendul crescător al indicatorului evidenţiază creşterea gradului de atragere a resurselor de la terţi pentru finanţarea resurselor ciclice. - în exerciţiul precedent. respectiv nu se realizează eliberarea de resurse din activitatea curentă din exploatare cât şi din afara exploatarii. fapt pozitv pentru întreprindere dacă se are în vedere că datoriile comerciale constrâng mai putin întreprinderea. valoarea supraunitară a raprortului explică participarea fondului de rulment net global la formarea trezoreriei nete pozitive. în exerciţiul curent. Riscul de faliment Falimentul unei întreprinderi este rezultatul unui proces continuu de degradare a stării sale economico-financiare. în ceea ce priveşte costul şi condiţiile de acordare. Cauzele şi factorii care determină falimentul acţionează în mod înlănţuit 35 .- rata finanţării ciclice de exploatare şi în afara exploatării subunitare indică un necesar de fond de rulment din exploatare şi din afara exploatarii pozitiv. rata finanţării globale subunitare evidenţiază insuficienţa fondului de rulment net global pentru finanţarea necesarului de fond de rulment total.

638. 36 .3.711.802. activele circulante acoperă datoriile comerciale angajate. Cauza care determină un fond de rulment net pozitiv este creşterea capitalului permanent pe seama creşterii capitalului propriu.6.  fondul de rulment propriu: FRPr = CPr – Ain FRPr 2007 = . Printre care menţionăm: a) Metode patrimoniale.527 lei FRS 2008 = 7.  fondul de rulment net capital de lucru: FRW = AC – DC FRW 2007 = 2.771 lei Arată faptul că.  fondul de rulment străin: FRS = FRN – FRPr FRS 2007 = 5.360 lei Insuficienţa capitalului propriu la finanţarea activelor imobilizate a determinat întreprindere să recurgă la îndatorare pe termen mai mare de un an. Există însă numeroase metode de detectare a riscului. capitalul propriu este insuficient pentru ca întreprinderea să-şi finanţeze activele imobilizate nete.889. care implică noi costuri ale finanţării.178.872.589 lei Arată că după finanţarea activelor imobilizate.206. respectiv lipsa de autonomie financiară de care dispune sociatatea pentru finanţarea investiţiilor şi dependenţa faţă de furnizorii de capital. 1.820.396.030 lei FRW 2008 = 1. cât şi a datoriilor mai mari de un an.947.674.237.922 lei Arată o lichiditate ridicată a întreprinderii deoarece activele circulante realizabile şi disponibile depăşesc exigibilitatea angajamentelor pe termen scurt sau altfel spus.şi conduc de fiecare dată la scăderea rentabilităţii şi lichidităţii întreprinderii.190.373 lei FRPr 2008 = . respectiv datoriile pe termen lung contribuie în mod semnificativ la finanţare necesarului permanent.912. întreprinderea deţine un surplus de capital permanent.154 lei FRN 2008 = 1.081.110. Analiza fondului de rulment  fondul de rulment net: FRN = CP – Ain FRN 2007 = 2.

 rata capacităţii de rambursare la termen: RRT = D>1an / CAF RRT 2007 = 0. RIG 2 2008 = 0. nici în 2008 şi dispune de capacitate de îndatorare. deci acesta este în măsură să suporte o îndatorare suplimentară. RIG 2 = Dt / Cpr. putem constata faptul că întreprinderea işi poate rambursa datoriile totale în un an de zile în 2007 şi în doi ani în 2008.20. După analiza ambilor indicatori. RIT 1 2008 = 0. aceasta fiind capabila sa-şi ramburseze ratele scadente.  rata îndatorarii globale: RIG 1 = Dt / Pt.2.002.  rata îndatorării la termen: RIT 1 = D>1an/ CP.96 ani RRG 2008 = 2. În urma analizei indicatorilor de îndatorare la termen putem constata că întreprinderea se mai poate indatora pe termen lung. RIT 1 2007 = 0. Analiza solvabilităţii întreprinderii  rata solvabilităţii generale: Rsg = At / Dt Rsg 2007 = 8.002.20. cât şi în 2008. RIG 1 2008 = 0. RIT 2 = D>1an/ Cpr. RIG 1 2007 = 0. nefiind riscantă pentru furnizorii de capital deoarece întreprinderea se află în măsură sa-şi ramburseze datoriile şi costul acestora.37.  rata capacităţii globale de rambursare: RRG = Dt / CAF RRG 2007 = 0.099. întreprinderea reflectă o stare de solvabilitate.62 37 .01 RRT 2008 = 0. RIT 2 2007 = 0.12.04 Atât în 2007.111. cât şi dobânda aferentă. RIG 2 2007 = 0.11 Rsg 2008 = 5. întreprinderea nu reflectă risc de insolvabilitate nici în 2007.06 ani În urma analizei capacităţii globale de rambursare. RIT 2 2008 = 0.

092 RPD 2 2007 = 0. datoriile care trebuie platite într-o perioadă mai mare de un an. iar în 2008 de 9 ori.907 RAF 1 2008= 0.354 RPD 2 2008 =0. b) Metoda scorurilor. în 2007 de 455 ori.  rata autonomiei financiare la termen: RAF 1 = Cpr / CP RAF 1 = Cpr / D>1an RAF 1 2007= 0.  rata prevalării datoriilor financiare: RPD 1 = Chf / EBE RPD 2 = Chf / CA RPD 1 2007 = 0.026 RPD 1 2008 = 0. în anul 2007 constatăm că întreprinderea nu se confruntă încă cu un risc de insolvabilitate.62 RAF 2 2007 = 5 RAF 1 2008 = 0.997 RAF 2 2007= 454.  rata autonomiei financiare globale: RAF 1 = Cpr / Pt RAF 2 = Cpr / Dt RAF 1 2007 = 0. întreprinderea expunându-se astfel riscului de insolvabilitate.098 În urma analizei prelevării datoriilor comerciale. Mai mult.901 RAF 2 2008=9. În anul 2008 însă. putem constata faptul că întreprinderea dispune de o autonomie financiară la termen. capitalul propriu fiind o garanţie suficientă pentru furnizorii de capital. 38 .021 În urma analizei efectuate. situaţia financiară a societăţii îi îngăduie acesteia să apeleze în caz de necesitate la credite financiare. adică cheltuielile financiare nu depăşesc exedentul brut din exploatare şi nu reprezintă mai mult de 3% din cifra de afaceri. Acest risc însă poate fi gestionat de către întreprindere deoarece aceasta este încă în măsură să suporte costul îndatorării din excedentul brut de exploatare. iar datoriile mai mari de un an sunt acoperite de acesta din urmă. Capitalul permanent fiind format astfel în mare parte din capital propriu.54 RAF 2 2008 = 3 Analiza acestui indicator relevă o independenţă financiară ridicată a întreprinderii deoarece aceasta deţine un capital propriu suficient care îi permite să nu fie dependentă de creditori.După analiza aptitudinii întreprinderii de a rambursa din capacitatea de autofinanţare. mai mare decât autonomia financiară globală deoarece societatea a recurs la credite pe termen lung mai puţin decât la creditele pe termen scurt. marimea acestora creşte depăşind limita de 3% din cifra de afaceri. putem constata faptul că societatea dispune de capacitate de autofinanţare pentru rambursarea datoriilor scadente.

1308 0. 3.0255 0.1164 0.2993 Z 2007 = 0.16R3 – 0.8072 0. Modelul Conan & Holder Z= 0. / At R ec / At Cpr / Dt CA / At 2007 0.6720 Z 2007 = 2.164R6 + 0.87R4 – 0.999R5 Denumire R1 R2 R3 R4 R5 Formulă (Ac . 2. astfel: 1.2172 0.8426 0.0657 0.003R2 – 0.1079 0.1300 0.22 Funcţia score calculată după modelul Altman arată că întreprinderea nu se confruntă încă cu un risc de faliment.3989 0. însă daca aceasta nu-şi va gestiona suficient resursele.689R5 – 1.25R1 + 2.Dc) / At P reinv. Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei 100Z= -1.706R7+ 1.6561 0.14 Funcţia score calculată după modelul Conan & Holder confirmă că situaţia întreprinderii este foarte bună.51 Z 2008 = 2.3R3 + 0.408R8 – 85. Modelul Altman Z= 1.0976 0.24R1 + 0. Riscul de faliment poate apărea doar cu o probabilitate sub 10% dacă societatea va inceta să-şi mai gestioneze bine situaţia financiară. solvabilitatea acesteia arată o poziţie financiară bună.221R4 – 0.22R2 + 0.544 Denumire Formulă 2007 Rezultat 2008 39 .Este o metodă prin care se apreciază succesul sau falimentul unei întreprinderi printr-o funcţie scor.10R5 Denumire R1 R2 R3 R4 R5 Formulă EBE / Dt CP / At (Ac – S) / At Ch f / CA Ch p / Vad 2007 0.21 Z 2008 = 0.2930 Rezultat 2008 0.824R3 +5.5805 Rezultat 2008 0. În momentul dat.2R1 + 1.4R2 + 3.8381 0. Aceasta funcţie se poate calcula după mai multe modele.0998 0. riscul de faliment ar putea aparea.6R4 + 0.2751 0.5097 0.

venind în sprijinul managerilor în perfectionarea sistemului de conducere.4997 0. Acest diagnostic se realizează pe baza datelor cuprinse în situaţiile financiare de sinteză.3536 0.1735 0.8647 0. 6. întocmite în conformitate cu reglementările contabile în vigoare.1865 Z 2007 = 1. a rezultatelor şi poziţiei financiare a acesteia.0922 0. sinceră. situaţia prezentă a întreprinderii fiind favorabilă.0768 0. de un real ajutor în cunoaşterea situaţiei economico-financiare. Raportul diagnosticului întreprinderii Petrom SA Diagnosticul. furnizează informaţiile necesare aprecierii situaţiei trecute şi prezente şi care constituie totodată o bază pentru estimările viitoare. În cadrul firmei Petrom SA diagnosticul economic-financiar şi aplicarea metodelor de 40 . trebuie să asigure imaginea clară.9879 0.2761 30.2729 23. în vederea rezolvării problemelor cu care se confruntă.2767 35. ca document oficial de gestiune. completă a patrimoniului. 34 Z 2008 = 1. fidelă.6457 0. Bilanţul contabil.28 Funcţia score calculată după Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei confirmă Modelul Conan & Holder.R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7 R8 Ch f / EBE CP / Ci CAF / Dt EBE / CA (Dcom / Afz) * 360 ΔVad / Vad0 (Cc / CA) * 360 Inv / Vad 0.3753 29.5000 0. astfel că riscul de faliment poate apărea doar cu o probabilitate sub 10% .2061 0.1431 0. ajutând conducerea întreprinderii să determine acţiunile ce trebuie desfăşurate în viitor. Rolul diagnosticului economico-financiar este acela de a determina îmbunătăţirea sistemului decizional din cadrul întreprinderii.

Acest raport oferă o prezentare generală a activităţii conducerii Petrom din perioada 2007-2008. tocmai pentru a asigura convergenţa celor două mari componente ale procesului de evaluare: analiză-diagnostic şi evaluare propriu-zisă. Deşi profitul brut a înregistrat o scădere de 544 mil lei în 2008. interesul acţionarilor rămânând un element de referinţă pentru procesul decizional al organelor de conducere ale companiei.petrom.476 bep/zi. contul de profit şi pierdere. a înregistrat realizări semnficative în toate segmentele de activitate. Compania dispune de o capacitate maximă de rafinare de 8 mil t/an şi operează. ajungând la valoarea de 296 mil lei. În 2008 a continuat eforturile de modernizare. în principal datorită nivelului mai mare al dividendelor încasate şi câştigului din evoluţia ratei de schimb valutar. pe baza programelor de restructurare şi investiţii în toate segmentele de activitate. ca urmare a cheltuielilor nedeductibile legate de deprecieri şi provizioane. Herghelegiu Claudia specialist în analiza bilanţului. Producţia totală de ţiţiei şi gaze a fost de 188. PETROM S. În pofida dificultăţilor din anul 2008. este cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din SudEstul Europei. Rezultatul financiar al companiei a crescut.com. împreună cu companiile afiliate. iar rezervele dovedite la sfârşitul lunii decembrie 2008 erau de aproximativ 843 mil bep. ajungând la 1. În opinia noastră. situaţia modificărilor de capital propriu şi notele explicative).  vizitarea website-ului nostru: www. ce necesită proiecţii economicofinanciare. 41 . Ca urmare a activităţilor desfăşurate de Petrom.C. Pentru analiza datelor sursele de provenienţă utilizate au fost:  Situaţiile financiare (bilanţul. faţă de 185 mil lei în 2007. Activităţile principale ale companiei sunt: Explorare şi Producţie.evaluare bazate pe profit sau flux de disponibilităţi (cash-flow). situaţia fluxurilor de trezorerie. este realizată de acelaşi grup de specialişti. care a fost substanţial îmbunătăţit şi este actualizat în permanenţă  contactarea directă a companiei  adresarea personală de întrebări în cadrul Adunărilor Generale ale Acţionarilor Petrom. precum şi performanţa sa financiară. fluxurile de trezorerie pentru anul încheiat la această dată în conformitate cu Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1752/2005 cu modificările ulterioare şi cu politicile contabile descrise în notele la situaţiile financiare. 550 staţii de distribuţie în România şi alte 269 în ţările învecinate.A. situaţiile financiare prezintă cu fidelitate sub toate aspectele semnificative. impozitul pe profit a crescut. la 31 decembrie 2008. Nemerenco Veronica specialist în analiza fluxurilor de trezorerie şi situaţia activului net contabil. membru al Grupului OMV. Rafinare şi Marketing şi Gaze şi Energie. Raportul de diagnostic a fost realizat de Buhaianu Anca specialist în analiza contului de profit şi pierdere.605 mil lei. poziţia financiară a S.

Activele imobilizate au crescut cu 21% până la 20 mld lei. creditele acordate filialelor şi plata dividendelor către statul român.contribuţia fiscală la bugetul statului a fost de 6.768 mil lei. Petrom a continuat să-şi îmbunătăţească eficienţa operaţională. acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de numerar la sfârşitul anului. precum şi de diminuarea soldului contului casa şi conturi la bănci. În concluzie. La data de 31 decembrie 2008. De la sfârşitul anului 2007.423 mil lei). pe parcursul întregului an 2008. Dat fiind că pe parcursul anului 2008. cu 14% mai mare faţă de anul 2007. ca urmare a interpretării diferite a Contractului Colectiv de Muncă. Ieşirile de numerar mai mari pentru investiţii. însumând 6. depăşind plăţile pentru dividende în sumă de 1.7 mld lei. Până în prezent. Impozitul pe profit a însumat 583 mil lei. activele totale însumau 25 mld lei. provizionul mai sus menţionat pentru acoperirea riscului. intrările pozitive de numerar din operare şi creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai mari şi plăţile pentru dividende. Petrom a întreprins toate acţiunile posibile şi a angajat toate resursele necesare pentru a se apăra împotriva proceselor de judecată şi.404 mil lei. OMV şi acţionarii minoritari au determinat un nivel mai scăzut al numerarului net la data de 31 decembrie 2008. una din realizările majore a fost stabilizarea producţiei de ţiţei în cursul anului 2008. reprezentând o creştere de 68% comparativ cu 2007. în special ca rezultat al investiţiilor semnificative. în special datorită creşterii activelor corporale şi necorporale. redevenţele 725 mil lei şi contribuţiile sociale au atins valoarea de 509 mil lei. în 2008 rata de înlocuire a rezervelor Petrom a atins nivelul de 71% în România (nivelul stabilit ca obiectiv de 42 . cu 36% mai mare decât în 2007. cu 18% mai mult faţă de sfârşitul anului 2007. Se poate spune că 2008 a fost un an cu rezultate contradictorii. conducând la obţinerea unei cifre de afaceri de 16. În primele trei trimestre ale anului vânzările au crescut datorită mediului favorabil al preţurilor la ţiţei pe plan internaţional. Ca urmare a activităţilor de explorare şi redezvoltare. conform principiilor prudenţiale şi pe baza unor estimări riguroase privind ieşirile potenţiale de numerar. În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele contractate de-a lungul anului. în sumă de 1. pentru a preveni creşterea numărului de litigii. având la bază programul de restructurare şi investiţiile semnificative în toate segmentele de activitate. activelor financiare şi a stocurilor. conducerea a evaluat datoriile potenţiale ce ar putea rezulta din litigiile aflate în derulare şi a decis înregistrarea. Petrom a fost implicat în litigii iniţiate de foşti şi actuali angajaţi.114 mil lei (2007: 1. În Explorare şi Producţie.476 mil lei. Drept urmare. valoare contrabalansată de scăderea creanţelor. de asemenea. investiţiile au înregistrat un nivel record. Petrom a continuat să primească noi revendicări în acest sens.

Compania funcţionează după principiile de eficienţă şi etică profesională atât pe piaţă. 2008 a fost un an dificil. este important să demonstreze că produsele Petrom sunt sigure şi de cea mai bună calitate. Grupul Petrom a reuşit să deservească toate segmentele. angajaţi. responsabilitatea şi respectul reprezintă esenţa relaţiilor de colaborare cu toate părţile implicate: clienţi. prin parteneriate sociale şi economice. Împreună cu Petrom Distribuţie Gaze SRL. Relaţiile pe care le stabileşte se bazează pe încredere şi bună comunicare. Corectitudinea. în vederea finanţării programelor prioritare de investiţii. Obiectivul companiei este să creeze un mediu reciproc avantajos. acţionari şi societatea. de la micii consumatori casnici până la consumatorii mari. Căută să menţină relaţii de lungă durată cu partenerii şi să le câştige încrederea prin comunicare deschisă. în general.realizat în 2010 fiind de 70%). Noua Divizie de Energie a continuat să-şi consolideze poziţia în 2008 pentru a atinge obiectivul strategic al Petrom de a intra pe piaţa de energie electrică. cu termen de rambursare de 3 ani. De asemenea în 2008 am contractat o linie de credit multi-valută în valoare de circa 375 de milioane de euro. Programul de Modernizare Sonde a fost finalizat cu succes în 2008. Pentru clienţi. cât şi în relaţiile cu clienţii şi partenerii ei. respectând exigenţele ecologice actuale. Deteriorarea mediului economic şi scăderea accentuată a preţului ţiţeiului au avut un impact negativ puternic care a putut fi numai parţial compensat de îmbunătăţirile constante realizate pe parcursul anului în activitatea operaţională. În Rafinare şi Marketing. Analiza SWOT Puncte tari Puncte slabe 43 . În activitatea de Gaze şi Energie am reuşit să ne consolidăm poziţia pe piaţa gazelor naturale din România. încredere şi prin cooperare interculturală. în contextul unui mediu de afaceri dificil.

creşterii productivităţii muncii. dispune de suficientă capacitate de îndatorare.a producţiei exerciţiului şi a valorii adăugate. Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar care a lăsat neschimbat rezultatul net. dispune de capacitatea de autofinanţare sporită. diminuarea dependenţei faţă de terţi şi implicit a riscului de exploatare care decurge din această dependenţă activitatea de exploatare a fost generatoare unui surplus monetar potenţial care avut un efect favorabil asupra capacităţii de autofinanţare. cheltuieli cu personalul. capacitate să remunereze capitalurile avansate. etc). - - - - cheltuieli execesive (cheltuieli cu materiile prime. menţinerea potenţialul productiv. dificultăţi în valorificarea producţiei activitatea de comerţ cu mărfuri nu este rentabilă. nevoi descrescătoare de credite bancare pe termen scurt pentru fianaţarea activităţii curente. onorarea obligaţiilor fiscale. Oportunitati Amenintari 44 . autonomia financiară a întreprinderii nu este afectată. creşterea cifrei de afaceri.- - - - - - creşterea veniturile din dobânzi. în special cele din cadrul grupului. Diminuarea eficienţei cheltuielilor totale îmbătrânire a capitalului productiv aflat in dotarea întreprinderii analizate. creşterea amortizării calculate ca urmare a achiziţionării de noi imobilizări corporale si necorporale prin investiţie.

. a ponderii mărfurilor care asigură rate ale marjei comerciale semnificative. creşterea. o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existent. creşterea motivării şi calificării personalului. Măsuri şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii 45 . concurenţa agresivă. procurarea factorilor de producţie la preţuri şi în condiţii avantajoase de la furnizori. diversificarea gamei mărfurilor oferite pieţei. diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor. - poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei avantajelor competitive. modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil a ponderii consumurilor intermediare în producţia exerciţiului. reducerea consumului specific pe unitatea de produs. achiziţionarea de materii prime şi materiale la preţuri mai avantajoase.- - - - - - posibilitatea de a promova proiecte de investiţii (de menţinere şi de creştere). puţin costisitoare şi calitativ superioare. precum şi cele de produse finite destinate vânzării. alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure desfacerea produselor. în structura vânzărilor. optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile. strategii de piaţă neeficiente prin utilizarea de materiale substituibile. creşterea productivităţii muncii.

menţinerea în structura producţiei a produselor care. a cărei creştere ar putea fi consecinţa necorelării între cererea şi oferta de produse. contribuie în mod semnificativ la obţinerea rezultatului exerciţiului şi renunţarea la produsele la care nu se înregistrează marje pe produs semnificative. prin rentabilitatea lor. ca urmare a creşterii motivării şi calificării personalului. dezvoltării de noi pieţe. întreprinderea trebuie să urmărească creşterea producţiei vândute. ca urmare a identificării cererii de noi bunuri. prin reducerea fluctuaţiei volumului de producţie. optimizarea stocurilor de materii prime şi materiale consumabile. prin mărirea productivităţii medii anuale a muncii. determinând creşterea veniturilor din exploatare ale companiei. reducerea cheltuielilor de producţie. utilizarea de materiale substituibile. cu consecinţe favorabile asupra foarfecelui preţ-cost. schimbarea strategiei de produs. trebuie avute în vedere următoarele măsuri care ar avea drept efect creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor. creşterea. alegerea clienţilor care să aibă o cerere stabilă astfel încât să se asigure desfacerea produselor. creşterea productivităţii muncii.Pentru limitarea diminuării cifrei de afaceri. Pentru creşterea eficienţei cheltuielilor totale. puţin costisitoare şi calitativ superioare. În ceea ce priveşte producţia exerciţiului. O mai mare rentabilizare a vânzărilor întreprinderii ar putea fi realizată printr-o mai bună adaptare a portofoliului de produse la cerinţele consumatorilor. strategii de piaţă neeficiente. întreprinderea trebuie să promoveze măsuri care să aibă drept rezultat creşterea mai rapidă a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale. prin realizarea de produse la un cost mai scăzut. diminuarea costurilor totale de cumpărare a mărfurilor. reducerea consumului specific pe unitatea de produs. cum ar fi: diversificarea gamei mărfurilor oferite pieţei. în structura vânzărilor. concurenţa agresivă. a ponderii mărfurilor care asigură rate ale marjei comerciale semnificative. şi nu pe seama creşterii componenţei producţiei stocate. modernizarea tehnologiilor de fabricaţie şi diminuarea pe cât posibil a ponderii consumurilor intermediare în producţia exerciţiului. poziţii slabe pe piaţă din cauza lipsei avantajelor competitive. etc. procurarea factorilor de producţie la preţuri şi în condiţii avantajoase de la furnizori.. controlul dinamicii costurilor. îmbunătăţirea calităţii produselor pentru a deveni competitive cu cele ale concurenţilor. marja comercială a înregistrat o scădere în perioada analizată. să urmărească diminuarea cheltuielile financiare şi/sau creşterea veniturilor financiare. O evoluţie ascendntă a valorii adăugate se poate determina prin: creşterea producţiei exerciţiului. Întrucât. precum şi cele de produse finite destinate vânzării. cum ar fi: o mai bună utilizare a capacităţilor de producţie existente. întreprinderea trebuie să adopte măsuri ce pot privi: găsirea de noi pieţe de desfacere. achiziţionarea de materii prime şi materiale la preţuri mai avantajoase. ca urmare a politicii de produs. astfel încât să se asigure utilizarea 46 .

veniturile financiare să fie superioare cheltuielilor financiare. 47 . de către companie. prin antrenarea lor în activitatea de exploatare. În ceea ce priveşte rata rentabilităţii financiare. controlul calităţii materiilor prime utilizate în porcesul de fabricaţie. practicarea unei politici de stocare eficiente. să se utilizeze cât mai eficient unele elemente de active imobilizate. astfel încât cheltuielile financiare să se diminueze. optimizarea consumului de resurse. creşterea în structura vânzărilor a ponderii produselor care aduc marje semnificative de profit. astfel încât să se reducă dificultăţile de valorificare a producţiei. Creşterea ratei rentabilităţii economice. pentru ca în caz contrar să se evite diminuarea raportului dintre rezultatul net şi rezultatul din exploatare. s-ar putea realiza prin creşterea performanţei activităţilor de exploatare şi financiare. întreprinderea ar trebui să îşi diminueze gradul de îndatorare. diminuarea obligaţiilor faţă de participanţi la activitatea sa.integrală a capacităţilor de producţie existente.