Biosemnale pentru investigații neuromusculare

Călin Ioana-Georgiana

Rezumat Semnalele biologice constituie o modalitate de a transmite o cantitate de informaţie provenită de la un organism viu sau o parte a acestuia (de exemplu, o simplă celulă) spre un receptor biologic. De cele mai multe ori, semnalele biologice sunt de natură electrică sau chimică. Decodificarea acestora furnizează informaţii despre structura, evoluţia şi relaţiile dintre parametrii caracteristici. Studiul biosemnalelor, înregistrarea şi procesarea lor, utilizarea lor în aplicaţii bio-medicale face obiectul mai multor discipline ştiinţifice şi inginereşti. Biosemnalele electromiografice (EMG) sunt folosite în domeniul medicinei pentru evaluarea clinică a funcției musculare și nervoase sau pentru aplica ții biomedicale, în studiul interacțiunii om-computer, în realizarea jocurilor electronice interactive. Lucrarea ilustrează o serie de metode și algoritmi pentru analiza acestor biosemnale, pornind de la geneza lor la nivelul unită ților motorii (MU), înregistrarea cu ajutorul electromiografului și noțiuni de p relucrare şi interpretare. Cuvinte cheie: electromiografie, EMG, biosemnal, mu șchi, MUAP, wawelet, rețele neuronale

Introducere Biosemnalul reprezintă o succesiune continuă sau discretă a valorilor unor mărimi măsurabile în organismul viu, generată spontan sau provocată prin stimulare declanșatorie, care poartă informații asupra existenței și desfășurării unor procese, evenimente, manifestări normale sau patologice. Biosemnalele se desfășoară, în mod normal, în timp și pot fi descrise în termeni de amplitudine, frecvență și faze.1 Semnalul electromiografic reprezintă inregistrarea activității electrice asociată contracției musculare. Sistemul nervos controlează întotdeauna activitatea musculară (contracție-relaxare). Depolarizarea fibrelor musculare, cauza contracţiei musculare, este iniţiată de receptorii senzoriali şi ajunge la creier prin fibrele nervoase senzoriale. Creierul provoacă alte unde de depolarizare care, prin nervii motori, produc depolarizarea plăcilor terminale, respectiv contracţia musculară.

Deci, semnalul EMG este un biosemnal complicat, controlat de către sistemul nervos și dependent de proprietățile anatomice și fiziologice ale mușchiului. Comparativ cu alte biosemnale, semnalul EMG conține tipuri complicate de zgomote. Acestea sunt cauzate de interacțiunea diferitelor țesuturi prin care semnalul trece până este înregistrat, de zgomotele proprii ale circuitelor și componentelor aparaturii de înregistrare, de radiațiile electromagnetice, de artefactele de mișcare. Detectarea semnalelor EMG prin intermediul unor metode avansate a devenit o necesitate în cadrul bioingineriei medicale. În primul rând, electromiografia are aplicabilitate în domeniul medicinei pentru evaluarea neinvazivă a funcției musculare și nervoase. Există diferenţe între spectrele de putere ale EMG subiecţilor cu miopatii sau cu leziuni ale nervilor periferici, faţă de cele normale, precum şi în cazul gradului de oboseală a muşchilor. Semnalul EMG stă la baza interacțiunii om-computer și a jocurilor

1

telefoanelor mobile. Înregistrarea semnalelor folosind peniţa prezintă mari dezavantaje tehnologice. Geneza EMG Electromiograma (EMG) este caracteristică muşchiului striat. Neuronii implicaţi sunt „motori”. Analiza TimpFrecvență. care produce alunecarea (glisarea) filamentelor în miofibrile. cercetarea în domeniu are în vedere dezvoltarea unor algoritmi mai buni.electronice interactive. asigură stabilitate şi generează căldură. există o limitare fizică a frecvenţelor semnalelor ce pot fi măsurate în acest fel. metodele de analiză/monitorizare EMG utilizau echipamente analogice de înregistrare cu peniţă. În prezent. concomitent se eliberează Ca2+ din reticulul endoplasmic. în condiţiile folosirii unui dispozitiv care variază rezistenţa în timpul mişcării. transportă substanţe prin organism. Contracţia acestuia este iniţiată de impulsuri în neuroni şi de obicei este controlată voluntar. astfel încât forţa muşchiului este constantă. Modelele matematice includ Analiza de tip Wawelet. numită joncţiune neuromusculară (NMJ). Contracţia durează între 20 şi 200 ms. Semnalul EMG este un tren 2 . Activarea fibrei musculare apare odată cu eliberarea neurotransmiţătorului acetilcolina (ACh) în sinapsa dintre neuron şi muşchi. Această depolarizare. 2. generează un câmp electric în vecinătatea fiecărei fibre. În mod tradiţional. Mai mult decât atât. poate fi folosit ca semnal de comandă pentru controlul protezelor. conectaţi la mai multe fibre musculare. iar fiecare neuron cu fibrele legate (între 10 şi 3000) formează o unitate motorie (MU). În urma dezvoltării tehnologiei de procesare a biosemnalelor și a modelelor matematice. fiind caracterizat de elasticitate şi extensibilitate. Spre exemplu. Fenomenul este însoţit de un flux de ioni. izotonice (dinamice). Analiza Fourier. îmbunătățirea metodelor pentru detectarea semnalului. Ţesutul muscular are patru funcţii: produce mişcare. în vederea reducerii zgomotelor și obținerea unor semnale EMG precise. prin membrana celulei (sarcolema). în care apare forţă însoţită de scurtarea fibrei (concentrice) sau alungirea fibrei (excentrice). măsurători statistice. 3. în care apare forţa la lungime constantă. fibra musculară se depolarizează pe măsură ce semnalul se propagă de-alungul ei şi fibra se tensionează. Tehnologia de înregistrare a EMG este relativ recentă. Deosebim mai multe tipuri de mişcări musculare (contracţii): 1. acompaniată de deplasarea ionilor. izocinetice. se propagă cu viteza de conducţie (CV). La stimulare. 2 Metode Noțiuni de anatomie și fiziologie a țesutului muscular Muşchiul este alcătuit din celule capabile să se contracte şi să se relaxeze. Modalitățile de abordare bazate pe Inteligenta Artificială sunt Rețelele Neuronale Artificiale și Sistemele Logice Fuzzy. iar analiza computerizată a unui semnal înregistrat pe hârtie nu era posibilă. Potenţialul de acţiune (AP) este rezultatul modificării potenţialului sarcolemei. în special Na+. roboților. Apariţia sistemelor de achiziţie digitale a eliminat o parte din limitarile echipamentelor de înregistrare cu peniţă. izometrice (statice). Distribuția Wigner-Ville. au apărut o serie de metode avansate pentru detectarea EMG și noi tehnici de analiză a biosemnalului – modele matematice și Inteligența Artificială.

Se poate descrie semnalul EMG. faza în care apare schimbarea în tiparul activității EMG datorită inițierii unui răspuns motor rapid) este o problemă importantă în analiza sistemului motor. Biopotenţialele electrice musculare se caracterizează prin amplitudine (500-700 µV). h(r) reprezintă MUAP.de potenţiale de acţiune (Motor Unit Action Potential . iar ţesuturile adipoase şi pielea sunt considerate izotropice (figura 1). ca fiind compus toate potenţialele de acţiune motorii (MUAP). Conductorul volumic asimilat muşchiului este un mediu neomogen şi anizotropic. durata între 4şi 16 ms (în funcţie de mărimea MU şi numărul de fibre). Modelul propus de D. Ecuaţia de mai jos reprezintă un model simplu pentru semnalul EMG: x( n ) = ∑ h( r ) e( n − r ) + w( n ) r =0 N −1 2 unde x(n) este EMG. ce rezultă din potenţialele de acţiune ale tuturor fibrelor unei unităţi motorii. Potenţialele de acţiune MUAP sunt generate de fibre conductoare de lungime finită şi detectate la suprafaţă. Au fost propuse numeroase metode pentru detectarea fazelor în care se află potențialui de acțiune al mușchiului striat. indiferent de modul de colectare. w(n) reprezintă zgomotul filtrat white Gaussian şi N este numărul de unităţi motoare active.MUAP) ce dovedeşte că muşchiul răspunde la stimulul nervos. Figura 1: Reprezentare schematică a modelului conductorului volumic utilizat pentru simularea electromiogramei de suprafaţă (sEMG) 3 3 . Detectarea exactă a secvenței evenimentelor în semnalul electromiografic (spre exemplu.Farina3 pentru generarea EMG este precis şi sintetic. e(n) este procesat punctual (reprezintă impulsul electric).

raportul dintre conductivitatea pe direcţiile longitudinală şi transversală a fibrei musculare.σ 1a. Rc. Zgomotul electric este generat de: 1. 4. σ 2a. Rezultatele experimentale obţinute cu acest model au reliefat că proprietăţile electrice ale muşchiului sunt determinante în relaţia dintre parametrii spectrali şi viteza de conducţie CV. şi permit culegerea activităţii electrice a unei singure unităţi motorii. astfel încât axa ce intersectează ambii electrozi .Ra. respectiv.3 Achiziţia datelor. Difuzor – redă sub formă sonoră variaţiile biocurenţilor musculari. raportul dintre conductivitatea tesuturilor adipoase şi cea musculară pe direcţie transversală pe fibra musculară. 2. Teoretic. Sistemul de amplificare – este alcătuit dintr-un amplificator şi un filtru care permit înregistrarea biocurenţilor care iau naştere spontan şi a căror amplitudine este foarte mică. Electrodul de referinţă (indiferent) se plasează cât mai departe de electrodul de culegere. . 3. Potenţialele normale se aud ca sunete lungi şi de joasă frecvenţă. raportul dintre conductivitatea pielii şi a tesutului adipos. Electrozi ac (ac coaxial Adrian-Bronck) – se inseră în muşchi. Rm. și σ 3a sunt conductivităţile ţesutului muscular în 3 direcţii spaţiale ( σ 1a = σ 2a). 5. care pot fi: de detecţie să fie paralelă cu fibrele musculare. Sistemul de afişare şi înscriere grafică – monitor.. ce se amplasează între punctul motor al muşchiului şi inserţia tendinoasă. σ b și σ c. Factorii perturbatori ai semnalului EMG Forma semnalului EMG depinde de intensitatea şi tipul contracţiei musculare. Aceşti electrozi culeg activitatea electrică a întregului muşchi. cu suprafaţa de aproximativ 1-2 cm. MU este unitatea motoare. conductivităţile tesuturilor adipoase şi pielii. o unitate de amplificare şi un sistem de afişaj şi de înscriere grafică. .Comportatea ţesutului muscular este descrisă cu ajutorul unor mărimi electrice: . Sistemul de culegere – este reprezentat de electrozi. cu o conducţie mică. cu cât viteza de conducţie creşte (respectiv de propagare) cu atât este mai mare puterea spectrală a semnalului de suprafaţă EMG. Echipamentul electric Radiaţia electromagnetică ambientale Electrozi de suprafaţă – sunt reprezentaţi de mici plăcuţe metalice. de obicei la nivelul unei proeminenţe osoase. d şi h1. Înregistrarea EMG. hîrtie.dint. grosimile tesuturilor adipoase şi pielii. de preferat în paralel cu dispoziţia fibrelor musculare. distanţa dintre electrozii sistemului de detecţie. Una dintre principalele dificultăți în analiza semnalelor EMG se datorează zgomotelor care distorsionează semnalul util. obţinându-se astfel electromiograma elementară. iar înregistrarea obţinută reprezintă electromiograma globală. Recrutarea MU începe de la fibre de cea mai mică dimensiune. pe ţesut electric neutru. din argint. Înregistrarea se efectuează cu ajutorul electromiografului care prezintă: un sistem de culegere a potenţialelor electrice musculare.4 1. în timp ce curenţii patologici dau un sunet scurt şi ascuţit. Sistemul de stimulare – se face prin impulsuri cu o anumită durată şi intensitate în funcţie de particularitaţile somatice ale subiectului. 2.

variabilitatea MUAP. Înlăturarea acestui tip de zgomot este foarte importantă. semnale EMG au fost uneori înregistrate fotografic din ecranul osciloscopului și apoi descompuse manual prin marcarea aparițiilor repetitive ale fiecărui vârf distinct. activitatea altor unităţi motoare active şi mecanismul de interacţiune dintre fibre musculare (cross-talk). cu porţiuni de la un semnal necunoscut pentru a extrage informaţii de la semnalul de studiat. ce rezultă din potenţialele de acţiune ale tuturor fibrelor unei unităţi motorii. detectarea vârfurilor potențialelor de acțiune motorii (MUAP) 3. Wavelets pot fi combinate. cantitatea de ţesut între suprafaţa muşchiului şi electrod. Rețelele neuronale în studiul EMG O aplicaţie în timp real a NN de recunoaştere a semnalului mioelectric (MES) a fost propusă de Del şi Park în 1994. Acestea implică patru etape principale: 2 1. activitatea electrică a inimii. Analiza Fourier. ce s-a bucurat de un imens interes din partea a numeroase colective de cercetare. Calitatea semnalului este influenţată de diverşi factori: interfaţa electrozi-muşchi. Analiza TimpFrecvență. informaţiile sunt mai întâi extrase cu analiza Fourier şi .5 Descompunerea semnalului EMG Semnalele electromiografice reprezintă o sumare a activității unor unități motorii. Înainte de apariția calculatoarelor. 2 Tranformata Wawelet este o metodă matematică extrem de eficientă pentru semnalele ne-staţionare şi tranzitorii rapide. Prelucrarea semnalului EMG Semnalele EMG neprocesate oferă informații valoroase. Distribuția Wigner-Ville. separarea vârfurilor MUAP Unele semnale și unele trenuri MUAP din aceste semnale pot fi descompuse cu un grad ridicat de certitudine decât altele. în special cele bazate pe utilizarea transformatei wavelet. Modelele matematice includ Analiza de tip Wawelet. Tehnicile de analiză multirezoluţie. 10 Metodele ce stau la baza descompunerii cu ajutorul calculatorului sunt în mare parte aceleași. . măsurători statistice. Procesarea cu transformata wavelet pentru un semnal non-staţionar cum este EMG oferă perspective promiţătoare. Descompunerea depinde de mai mulți factori. nivelul de zgomot de fond. Natura aleatoare a semnalului EMG – rata de activare a unităţilor motoare. EEG. folosind o tehnică numită circumvoluţie . 2 Analiza wawelet în studiul EMG În ultimii ani. Diferite metode de procesare a semnalului pot fi aplicate asupra acestora pentru a obține semnale EMG clare. Modalitățile de abordare bazate pe Inteligenta Artificială sunt Rețelele Neuronale Artificiale și Sistemele Logice Fuzzy. printre care și analiza semnalelor biomedicale (ECG. Astfel.6 Prin acest procedeu. care produc frecvenţe între 0 şi 20 Hz. specifice teoriei semnalelor. inclusiv complexitatea semnalului. eliminarea zgomotelor 2. este necesară descompunerea sa. transformata wavelet a devenit unul din subiectele. clasificarea vârfurilor MUAP 4. și similitudinea MUAP din unitățile cu motor diferite. etc. dar într-o formă în care nu pot fi utilizate. Artefactele datorate mişcării electrozilor şi cablurilor acestora. 4.3. EMG) sau filtrarea zgomotului. au pătruns cu succes şi în aplicaţii practice dintre cele mai diverse. se poate descrie ca fiind compus toate potenţialele de acţiune motorii (MUAP).

atunci distanța de la p la q. chiar și 2000 µV. Metoda separării sursei „oarbe” (Blind Source Separation . q2. cu amplitudinea de 200-400 µV. La contracția maximală cu contra-presiune se înregistrează o versiune a traseului interferențial – rimul Piper. durata de 3-4 ms respectiv frecvența de 4-10 cicli/s. Traseul de repaus – linie izoelectrică (muşchiul nu generează spontan potenţiale de acţiune). deci.. deoarece semnalele EMG emise de diferiţi muşchi pot să se suprapună în timp şi frecvenţă. ajungând la 15-25 cicli/s și 500-600 µV.. . duratei.. acestea pot fi considerate criterii de clasificare.. În aceste condiții ale efortului maximal la limită.„clusterizate” cu algoritmul cu mijloace fuzzy (FCM) . traseul EMG are următoarele aspecte: 9 (Figura 2) 1. Caracteristicile biopotenţialelor electrice musculare 4 Biopotențialele musculare prezintă particularităţi din punct de vedere al amplitudinii. 2 Distanța euclidiană între două puncte p și q este lungimea segmentului de dreaptă care le unește. astfel încât descărcările se succed foarte frecvent unele după altele. frecvenţei şi a morfologiei. 9 În coordonate carteziene. 7 În 2004. neuronii motori periferici tind să aibă o activitate sincronă. În clinică. sau de la q la p este dată de: În funcţie de intensitatea contracţiei musculare.. Prin această clasificare.sau bifazice. fără a lăsa porțiuni de traseu izoelectric. qn) sunt două puncte într-un spațiu euclidian ndimensional. cu frecvență de 4560 cicli/s..BSS) a fost introdusă în 2001 și se bazează pe o reţea neuronală care separă o combinaţie liniară de surse staţionare recepţionată de la diferiţi senzori printr-un algoritm de învăţare cu statistici de ordin superior (HOS). p2. Farina şi al. principala caracteristică a semnalului electromiografic este numărul de unități motorii active (MU) și tipul undelor MUAP. 4. 3. S-a adoptat o reţea bazată pe distribuţii spaţiale timp-frecvenţă pentru a separa cu BSS şi semnalul stimulat şi pe cel experimental nonstaţionar. datele se pot regăsi în doi sau mai mulţi clusteri (grupuri). Traseul interferențial – apare la contracția maximă a mușchiului examinat. se produce îmbogățirea traseului prin sumația activității mai multor unități motorii (MU).. Traseul simplu – apare în contracţie ușoară și este constituit din potențiale de acțiune mono. dacă p = (p1. ( pq ) .. Clasificarea semnalului EMG Trăsătura comună pentru clasificarea semnalelor EMG este distanța euclidiană dintre undele MUAP. pn) și q = (q1. Amplitudinea generală traseului interferențial este de 1000-1200 µV.8 descopereau că filtrarea liniară clasică nu poate fi folosită. 2. Se produce un traseu EMG foarte bogat. Traseul intermediar (simplu accelerat) – apare în contracţii de intensitate medie și va determina pe EMG o succesiune de biopotențiale cu o frecvență și amplitudine mai mare decât cele de pe traseul simplu.

suprafaţa de înregistrare. Figura 2: Tipuri de EMG9 . Depinde de: periodicitatea cu care se repetă descărcarea la nivelul motoneuronului. Morfologia: depinde de gradul de sincronizare a contracţiei fibrelor musculare la nivelul UM. Poate fi monofazică (trece prin două valori nule). Depinde de: mărimea unităţii motorii. Depinde de: mărimea UM. Durata: 4–16 msec. distanţa între electrod şi unitatea motorie. bifazică (trei valori nule). creşte proporţional cu importanţa contracţiei musculare. Frecvenţa: 4–12 cicli/s. iar cea mai rară este cea polifazică.Amplitudinea: 500–700 µV. Reprezintă timpul necesar înscrierii fenomenului electric. trifazică (patru valori nule) şi polifazică. Pe un traseu normal cea mai frecventă morfologie este cea bifazică. gradul de dispersie al fibrelor musculare în cadrul UM (este mai mare pentru muşchii ai căror unităţi motorii conţin mai multe fibre şi este mai scăzută la copii).

A. M. 2006 6.nih.. are aplicabilitate în domeniul medicinei pentru evaluarea neinvazivă a funcției musculare și nervoase. Park. În primul rând. 8.scribd. Blind separation of linear instantaneous mixtures of nonstationary surface myoelectric signal. http://www. Myoelectric signal recognition using fuzzy clustering and artificial neural networks in real time. Farina D. 2. IEEE International Conference on Neural Networks and IEEE World Congress on Computational Intelligence 1994.org/wiki/Biosemnale electromagnetice. roboților. Procedures in ICASSP 2001. M. http://www. Motor unit recruitment strategies investigated by surface EMG variables.51(9):1555–1567. dar fără scurtarea acestora. Semnalul EMG stă la baza interacțiunii om-computer și a jocurilor electronice interactive.. 2789-2792.. A. Fevotte C. UMEÅ University Medical Dissertations.. 2002. Belouchrani. utilizările sale sunt multiple. Acest lucru face posibilă înregistrarea și clasificarea gesturilor fine și folosirea lor ca semnale de comandă pentru controlul protezelor. Amin.wikipedia.ro/edu/lp/data/Electromiografia. Semnalul EMG este înregistrat cu ajutorul unor electrozi. 7.ncbi.C. Adaptive signal processing of surface electromyogram signals. F.I..B.. de radiațiile Bibliografie 1.. electromiograma conține tipuri complicate de zgomote care sunt cauzate. Mai mult decât atât.. electromiografia poate fi folosită pentru a evidenția contracțiile musculare izometrice. M. probabil... D.nlm. 5:3098-3103. Totuși. Zoubir.html . Fosci. spre exemplu.2004. unicul factor care a împiedicat dezvoltarea electromiografiei într-o disciplină exactă. disponibil la http://www. Farina. iar nivelul zgomotului de tip interferență este foarte mare. classification and applications. de interacțiunea diferitelor țesuturi. del Boca. D.emglab. Joint-antidiagonalization for blind source separation.Discuții Biosemnalele EMG conțin informații importante cu privire la sistemul neuromuscular. care reprezintă o creștere a tensiunii la nivelul fibrelor musculare. Mohd-Yasin. Doncarli C. de zgomotele proprii ale circuitelor și componentelor aparaturii de înregistrare.net/emglab/Tutorials/EMGDECOMP.R. No. Östlund N. http://fizioms. 9. deși nu există un filtru precis pentru separarea EMG.com/doc/70067017/Electromiografia 5. Hussain. Techniques of EMG signal analysis: detection. A. de artefactele de mișcare. Merletti R. Lipsa unei descrieri corespunzătoare a biosemnalului EMG este. K. Una dintre principalele dificultăți în analiza semnalelor EMG se datorează zgomotelor care denaturează semnalul util. processing.. Comparativ cu alte biosemnale.S.. Raez.pdf 10. 4.gov/pmc/articles/PMC1455479/? tool=pubmed 3. 1009. MG. J Appl Physiol 92: 235-247. Abed-Meraim. http://ro. IEEE Trans Biomed Eng. New series. telefoanelor mobile.. Merletti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful