PETROM EPS Mentenanta

“ TEACHER ”
PROGRAM
DE

PERFECTIONARE PROFESIONALA

Tema E7:Producerea, transportul, distributia si utilizarea energiei electrice - II

2011

Producerea, transportul, distributia si utilizarea energiei electrice II

Material pentru perfectionare profesionala
Compilare si redactare: Ing. Paul Popescu Sef Serviciu Tehnic si Fiabilitate

2

Cuprins:
5. Materiale şi aparate electrice de joasa tensiune……………………...4 5.1 Materiale electrice ……………………………………………………….4 5.2 Aparate electrice de joasă tensiune ……………………………………...8 6 Dimensionarea reţelelor şi nstalaţiilor electrice de joasa tensiune…34 6.1 Dimensionarea conductoarelor şi cablurilor…………………………….35 6.2 Dimensionarea aparatelor de conectare şi separare……………………..35 6.3 Dimensionarea aparatelor de conectare de protecţie……………………36 6.4 Dimensionarea aparatelor electrice de măsură………………………….39 6.5 Dimensionarea transformatoarelor dintr-un post de transformare…...…40 7. Influenta mediului asupra instalaţiilor electrice…………………….41 7.1 Clasificarea constructiilor, încăperilor şi locurilor de muncă………..…42 7.2 Adaptarea aparatelor electrice la mediul ambiant………………………45

3

5. Materiale şi aparate electrice de joasa tensiune Reţelele electrice de joasa tensiune , analizate din punct de vedere a structurii lor, în capitolele anterioare, sunt executate cu materiale şi aparate electrice adecvate. Materialele electrice reprezintă în primul rând, căile de curent, respectiv conductoarele electrice, dar şi accesoriile de montaj ale acestora(tuburi izolante, cutii de derivaţie, manşoane ,etc.). Aparatele electrice, pe lângă funcţia naturală de cale de curent au şi un rol funcţional bine definit(conectare, protecţie, măsură. etc. ). 5.1. Materiale electrice 5.1.1. Conductoare şi cabluri electrice Definiţii ; simbolizări ; tipuri Conductorul electric este un corp metalic, care constituie o cale unică de curent, formată din unul(conductor unifilar) sau mai multe fire(conductor multifilar). In funcţie de forma secţiunii, conductorul poate fi rotund sau sector, obţinut prin presare . Conducta electrică, este o noţiune complexă, cu care este definită o cale de curent formată din conductoare(unul sau mai multe), izolate, cu sau fără învelişuri sau mantale . Cablul electric este un ansamblu format din unul sau mai multe conductoare izolate înfuniate după un anumit sistem, având mantale individuale sau comune , cu eventuale învelişuri de protecţie, armături sau ecrane . Dacă materialul din care este confecţionat conductorul, este aluminiul, atunci prima literă este Ap. Simbolurile conductoarelor şi cablurilor trebuie să cuprindă, în ordine cel puţin: - litera sau grupul de litere de mai sus ; - simbolul învelişurilor ce le conţine, soluţia de realizare a acestora(de la conductor spre exterior); Simbolizarea cablurilor electrice de energie se face astfel : - C - cablu de energie la începutul simbolului sau cauciuc pentru litera a doua din simbol ; - H - hârtie impregnată ; - M - pentru instalaţii mobile ; - I - iută ; - E - ecran ; - A - aluminiu la începutul simbolului şi armătură la sfârşit ; - Y - material plastic pentru izolaţie sau manta; - P - plumb Exemplu: simbol ACYY 3 x 25 + 16 - cablu de energie cu izolaţie şi manta din pvc, cu trei conductoare, din aluminiu cu secţiunea de 25 mm2 şi un conductor cu secţiunea 16 mm2 .

Invelişul exterior al cablului se alege în funcţie de mediul în care se pozează, respectiv PVC în cazul mediilor agresive, cauciuc pentru receptoare mobile, plumb pentru medii cu vibraţii, etc.

Fig. 5.1.
1-conductor d cupru sau aluminiu; 2-izolatie de cauciuc; 3-banda cauciucata; 4împletitură de bumbac impregnat în amestec bituminos;5-împletitură din fibre metalice; 6-izolaţie de hîrtie; 7-izolaţie de PVC;

a) cablu cu conductor din cupru sau aluminiu izolat cu cauciuc; b) cablu cu conductor din cupru armat; c) cablu cu conductor din cupru sau aluminiu izolat cu cauciuc şi rezistent la intemperii; d) conductor în manta de cauciuc cu executie mijlocie; e) conductor plat pentru corpuri de iluminat; f) conductor punte cu izolaţie din PVC. De regulă, se folosesc cabluri nearmate, cele armate folosindu-se în tunele, canale, poduri, în exterior, sub pământ, în apă şi în încăperi cu pericol de explozie sau incendiu, precum şi în medii puternic corozive . Cablurile de măsură, comandă, semnalizare se execută cu un număr de 2 51 conductoare de cupru, izolate individual şi cu secţiuni cuprinse între 0,75 - 6 mm2. Pentru aceste cabluri, se utilizează următoarea simbolizare: - C - cablu la începutul simbolului, respectiv comandă pentru a doua literă din simbol ; - S - semnalizare, centralizare, blocare; - B - armătură din bandă; - M - măsură; - Y - material plastic;
2

eventual armături.6 . 3 ..2. coturi.I . Tuburi izolante şi de protecţie .1. Fig. respectiv tuburi flexibile . Intr-un tub se introduc un număr de 1-7 conductoare izolate Tuburile se montează îngropat sau aparent.1224 perechi de conductoare din cupru.2 Cablurile pentru teletransmisii se realizează cu un număr de 6 .0. Din punct de vedere constructiv. conductoarele se trag în tuburi de protecţie alese în funcţie de umărul şi secţiunea conductoarelor şi de gradul de protecţie pe care trebuie să-l asigure. Utilizarea tuburilor de protecţie la realizarea reţelelor electrice necesită şi o serie de accesorii cum ar fi manşoane de legătură. pe suporţi necombustibili şi la distanţă de sursele de căldură. 5. cu secţiunea de(0. fiind prevăzute cu izolaţii şi protecţii. 5. curbe. tuburile pot fi cu manta rigidă.protecţie cu iută sau izolant. . de trecere sau de aparat. Pentru protejarea împotriva loviturilor mecanice şi acţiunii mediului ambiant.T – telefonie. doze de ramificaţie.9) mm2. ca în cazul cablurilor de energie .

Tubul izolant. fără praf sau agenţi corozivi. în încăperi cu pericol de explozie sau incendiu. de protecţie. lăcuit ( PE ) se realizează din bandă de oţel laminată la rece şi îmbinată prin sudură pe generatoare. înfăşurate elicoidal şi prevăzute la interior cu un strat de hârtie izolantă înfăşurată tot elicoidal. etc. unde nu se pot folosi tuburile P şi IP . Imbinările se realizează cu mufe filetate sau nefiletate prin lipire.Tubul izolant uşor protejat (IP) este realizat din tablă de oţel plumbuită cu grosime de 0.Tubul de protecţie ( P ) este realizat din tablă de oţel laminat la rece (îmbinat prin suprapunerea marginilor şi lăcuit în interior şi exterior împotriva coroziunii. ard numai la flacăra întreţinută.Tubul izolant. . ciment. aceste tuburi se lăcuiesc cu lac protector contra coroziunii. coturi .0.+ 400 C. fără pericol de incendiu sau explozie şi cu temperaturi cuprinse între . flexibil.15 . curbe. etanş ( IPE ) este realizat din tablă de oţel laminat la rece . instalaţiile de semnalizare a incendiilor. ipsos.Tubul izolant şi de protecţie. La exterior .Tuburile din PVC rezistă la acţiunea corozivă a principalilor agenţi chimici şi a materialelor utilizate în construcţii(var. alimentarea şi comanda pompelor de incendiu.22 mm şi îmbinată prin fălţuire. uşor protejat (IPY) se foloseşte în locul tubului IP în încăperi U0 sau U1 . . precum sunt: iluminatul de siguranţă.Tubul de protecţie etanş. La montare se folosesc ca accesorii dozele tip IP . uşor protejat. etanş (IPEY) se foloseşte ca şi tubul IPY.Tevile de oţel se utilizează în instalaţiile electrice în locurile care necesită o protecţie mecanică superioară sau o execuţie perfect etanşă.a) Tuburile cu manta rigidă sunt realizate din metal sau PVC şi se folosesc următoarele tipuri : . La montare se utilizează o serie de accesorii: doze de ramificaţie din fontă sau tablă de oţel. 4 .Tubul izolant. îmbinată prin sudare pe generatoare asigurând o bună protecţie mecanică şi etanşeitate. Se montează numai aparent în încăperi uscate. coturi şi manşoane de legătură. Nu se utilizează la instalaţii cu siguranţă marită în funcţionare. Se montează îngropat sau aparent. de protecţie. . asigurând astfel protecţie mecanică şi etanşeitate. . precum şi doze din fontă cu garnituri din cauciuc pentru etanşare. ori atunci când este nevoie de diametre mai mari de 35 mm. dar numai pe suporturi necombustibile. In interior se introduce un tub izolant din carton impregnat cu bitum industrial. . manşoane. cu rezistenţă mecanică (IPFR) este confecţionat din două fâşii de tablă din oţel plumbuit.Tubul izolant . scoabe . . Pentru ansamblare se utilizează manşoane şi coturi filetate. Asigură numai protecţia mecanică a conductoarelor. b) Tuburile flexibile se utilizează pe traseele sinuoase şi expuse vibraţiilor. Se montează aparent sau îngropat . iar în interior se introduce o izolaţie din carton impregnat cu bitum. înfăşurată în elice şi prevăzut în interior cu căptuşeală izolantă din bandă de hârtie impregnată în două straturi în elice .). . . . flexibil ( IPF ) este realizat din bandă de oţel plumbuită. nu absorb apa şi suportă îndoiri de 900 cu o rază minimă de trei ori diametrul exterior. La exterior se lăcuieşte pentru protecţia anticorozivă.25 .

pe trasee cu solicitări mecanice de până la 3 daN/cm2 . a protejării acestora şi a măsurării mărimilor ce le caracterizează funcţionarea în regim normal şi de defect ". Astfel. în sensul conectării liniilor electrice. Aparate electrice de joasă tensiune 5. La rândul său.2. respectiv controlul său. receptori ). când acestea sunt parcurse de curenţi normali sau de defect. prin care energia este transmisă de la surse la receptori.liniile electrice . Tipuri de aparate Din definiţia reţelei electrice. Echipamentul electric cu care se asigură această activitate este reprezentat de aparatele electrice de conectare şi separare. Însă conectarea şi deconectarea unui circuit. "ansamblu de linii şi instalaţii electrice conectate între ele. la care se referă. respectiv solicitările sunt mult mai mari. Respectiv. trebuie să aibă caracteristici diferite. rezultă că aceasta este formată din elemente care asigură transmiterea propriu . care folosesc la transmiterea energiei electrice de la producere la consum". Se utilizează în medii umede dar necorozive. . în contextul larg al activităţii de exploatare a unei reţele electrice. corespunzătoare celor două regimuri şi aparatele electrice necesare activităţii de control. controlul unui 5 . dacă are caracteristicile electrice corespunzătoare . Ca urmare. în practica exploatării unei reţele electrice.şi puncte de conexiuni . înfăşurat în elice. care se bazează pe posibilitatea de coordonare. 5. cu rezistenţă mecanică(PFR ) are două învelişuri flexibile din bandă de oţel plumbuit."un ansamblu unitar de dispozitive. Evident. Datorită solicitărilor diferite. este necesar în regim normal( ând este expus unor mărimi electrice ce au valori în limite normale) dar şi în regim de defect(când mărimile electrice au valori diferite).Se foloseşte în condiţii similare ca şi tubul IPF în locurile unde este necesară o rezistenţă mecanică sporită. control şi observare a acesteia.2. este necesară şi o activitate de conducere şi deservire operativă.zisă a energiei electrice . aparate şi echipamente care asigură exploatarea reţelei.1.Tubul de protecţie. un aparat de conectare poate asigura atât controlul în regim normal cât şi în regim de defect. aparatele electrice cu care se asigură controlul acestora în regim normal. Pentru ca o reţea electrică să poată fi controlată sunt necesare echipamente electrice cu care să se închidă(conecteze) şi să se deschidă (deconecteze) circuite electrice(surse. flexibil. dacă reţeaua electrică este în primul rând o cale de curent. Consideraţii generale . pentru asigurarea acestei funcţii obiective(asigurarea parametrilor de calitate). sunt definite ca aparate electrice de conectare şi separare. iar cele cu care se asigură controlul în regim de defect sunt definite ca aparate de conectare de protecţie . a surselor şi receptorilor. între care se dispune o bandă de hârtie impregnată. linii electrice. activitatea de control poate avea scopuri diferite în funcţie de natura elementului reţelei electrice.

5. din poziţia aparatelor electrice de conectare. de protecţie). de regulă. au. indentifica şi localiza un regim de defect şi de a transmite această informaţie unui aparat capabil să acţioneze în scopul protejării reţelei(sau unui element al acestuia). separare şi protecţie. aparatele electrice de joasă tensiune utilizate în realizarea retelelor electrice. inversării sensului de rotaţie. aceasta trebuie să aibă şi posibilitatea de a fi supravegheată(observată).receptor constă în comanda acestuia în scopul pornirii. precum şi din mărimi ce evidenţiază cauzele ce au determinat un anumit eveniment( de ex. respectiv valoarea curentului ce 6 . sunt cele care au rolul de a sesiza.2. Caracteristicile aparatelor electrice Datorită solicitărilor electrice. c) aparate electrice de conectare de protecţie. în scopul asigurării tensiunii la consumator . rezultă că un aparat electric este necesar să fie caracterizat prin următoarele trei tipuri de caracteristici : I. respectiv a punctelor de conexiuni(nodurilor ) şi care asigură conducerea si deservirea operativă a acestora. este formată din valorile mărimilor electrice(în regim normal şi de defect). caracteristici diferite de cele cu care se asigură controlul(comanda) receptorilor . aparatele electrice cu care se asigură controlul elementelor unei reţele electrice. în conformitate cu o anumită funcţie scop determinată de rolul funcţional al acestuia. Aparatele electrice de protecţie(denumite RELEE) cu care se asigură observarea unei reţele. etc. e) aparate electrice diverse. mecanice şi de mediu la care este expus un aparat electric. opririi. este valoarea maximă de durată pe care o poate suporta calea de curent a aparatului electric. se clasifică astfel: a) aparate electrice de conectare şi separare. Caracteristici electrice : a) curentul nominal(In) . Pe seama celor de mai su . Din acest motiv. Ca urmare. Pe seama solicitărilor electric şi a caracteristicilor mediului ambiant. acesta trebuie să aibă caracteristici corespunzătoare locului din reţea în care va fi montat. o reţea electrică trebuie să fie prevăzută cu aparate şi instrumente electrice de măsură. semnalizare şi protecţie . ci doar punerea şi scoaterea ei de sub tensiune. respectiv a coordonării şi controlului. pentru un receptor este necesar şi controlul în scopul protejării lui. In scopul asigurării activităţii de exploatare a unei reţele electrice.2. d) aparate electrice de măsură.. b) aparate electrice pentru comanda motoarelor electrice. Evident. acţiunea unui aparat de conectare. respectiv unui aparat de conectare de protecţie. Activitatea de control a unei linii electrice(latură a reţelei) nu are ca scop o anumită funcţie de comandă. Mulţimea mărimilor ce trebuie observate(supravegheate) în timpul activităţii de exploatare a unei reţele electrice.

3 ) pe parcursul unui ciclu ( ∆t ciclu. In şi tlt = 1 sec f) curentul limită dinamic(Ilt) este valoarea maximă a curentului pe care o poate suporta aparatul fără a se deteriora. reprezintă valoarea maximă a curentului pe care îl poate întrerupe aparatul de conectare. având următoarea semnificaţie: . în cazul aparatelor de conectare de protecţie. ca şi în cazul tuburilor izolante şi de protecţie. reprezintă valoarea maximă a curentului pe care o poate suporta aparatul în regim de scurtă durată. 5. datorită solicitărilor electrodinamice produse de curenţii ce-l străbat. Aceasta este o caracteristică a mecanismului de acţionare a aparatului .prima cifră cu valori cuprinse intre 0-6. limitează posibilităţile de electrocutare în cazul unei atingeri directe sau indirecte în reţele cu neutrul izolat. urmat de două sau trei cifre. c) rezistenţa de izolaţie. fig. caracterizează aparatul din punct de vedere a condiţiilor de mediu în care poate funcţiona. In. Această valoare este indicată de producător pentru anumite condiţii de mediu. caracterizează : 7 . Caracteristici mecanice a) Rezistenţa nominală la uzură mecanică. Valoarea capacităţii de rupere este cuprinsă între: zero în cazul aparatelor de conectare de separare). d) capacitatea de rupere .3. Caracteristicile constructive. un timp tlt. caracterizează calitatea izolaţiei şi determină pierderile de energie electrică transversale. precum şi protectia sa intrinsecă . b) tensiunea nominală(Un) este determinată de nivelul de izolaţie al aparatului. a asigurării securităţii personalului ce îl deserveşte. e) curentul limită termic(Ilt) . dimensionată să asigure protecţia împotriva atingerilor indirecte(a carcasei ). b) Durata relativă nominală de conectare. în gol. în cazul aparatelor de conectare care au rolul de comandă şi punere sub tensiune (întrerupătoare cu pârghie) şi (5-40)In.asigură stabilitatea termică în regim de lungă durată. II. fig. 5. Dacă aceste valori nu sunt indicate de producător se consideră : Ilt = 10 . de a rezista acţiunii curentului şi a arcului electric. Codul utilizat este IP. III. reprezintă capacitatea pieselor cu care se realizează contactele electrice . fig. 5. reprezintă numărul de acţionări pe care-l suportă aparatul.3) şi este specifică aparatelor de conectare cu funcţionare ciclică. Normativele impun ca valoarea acestei rezistenţe să fie de cel puţin 10 MΩ în stare uscată şi de 2 MΩ în cazul stării umede a izolaţiei aparatului. respectiv se impune conform : Ilt≥isoc g) rezistenţa nominală la uzură electrică. Se exprimă în procente din rezistenţa la uzură mecanică şi exprimă câte comutaţii suportă camera de stingere a aparatului. exprimă în procente durata trecerii curentului (∆t conectat .

a) Gradul de protecţie împotriva accesului la părţile periculoase interioare.a doua cifră.D). caracterizează gradul de protecţie mecanică În cazul asigurării protejării prin carcasare.C . Literele adiţionale se utilizează numai : . . de exemplu : 0 . . 7 . Exemplu : .idem.protejat impotriva efectelor unei scufundări temporare în apă.protejat impotriva căderilor verticale ale stropilor de apă. prin carcasare împotriva efectelor dăunătoare asupra aparatului datorate pătrunderii apei. . indică gradul de protecţie asigurat. cu un deget. cu o sculă.neprotejat.H . cu o sârmă . W).neprotejat .neprotejat.protejat împotriva accesului cu dosul mâinii. M.idem. prelungite în apă. 1 .a treia cifră.etanş la praf.idem. cu valori între 0-8. . 8 . Litera adiţională arată gradul de protecţie a persoanelor împotriva accesului la părţile periculoase. cu un deget.protejat împotriva apei pulverizate. b) Gradul de protecţie împotriva pătrunderii corpurilor străine. de exemplu: 0 .protejat împotriva prafului.5 mm. 5 . . . permite ca în standardele specifice de produs să se poată adăoga o informaţie suplimentară şi se amplasează după a doua cifră caracteristică sau după litera adiţională. 6 . 2 .idem. .B .dacă protecţia reală împotriva accesului la părţile periculoase este mai ridicată decât cea indicată prin prima cifră caracteristică .aparat de înaltă tensiune. . 3 . cu valori cuprinse intre 0-5. pe lângă primele două cifre.idem. S. prima cifră caracteristică fiind înlocuită printr-un X. 8 . 2 . Exemplu : .B. Litera suplimentară.protejat împotriva accesului cu dosul palmei.idem. iar a doua suplimentară (H.sau dacă este menţionată numai protecţia împotriva accesului la părţile periculoase.D . codul poate conţine una sau două litere dintre care prima se consideră adiţională (A. cu diametrul mai mare de 12. inclusiv praf. . 6 .idem. . cu o sârmă.protejat împotriva corpurilor solide cu diametrul mai mare de 50 mm. de exemplu : 0 . 1 . 1 .C.A .

sunt comandate manual.y.9.3.Începutul înfăşurărilor unui motor electric. există o clasificare specială . . Pentru aparatele care lucrează în medii cu gaze sau vapori explozivi s-au stabilit grade speciale de protecţie. rotorul unei maşini electrice).Bornele unui aparat electric se marchează cu litere şi simboluri pentru a uşura efectuarea legăturilor .echipament conceput să poată fi utilizat în condiţii atmosferice specifice şi unde sunt prevăzute măsuri sau procedee suplimentare de protecţie.T. receptorii electrici monofazaţi. Prizele bipolare necesare alimentării receptorilor monofazaţi. 5. de regulă electrocasnici. aceste aparate au rolul de a conecta şi deconecta(controla) circuite electrice parcurse de curenţi cu valori de regim normal. . Aparate electrice de conectare şi separare .idem. sau bornele aparatului ce se leagă la acestea se marcheză cu literele A.B. .c. -W . acţionarea lor este determinată de acţiunea voită a unui operator uman(deoarece nu sunt prevăzute cu dispozitive de comandă automată).Sfârşitul înfăşurărilor unui motor electric sau bornele aparatului electric ce urmează să se lege la acestea se marchează cu literele x. Marcarea bornelor.frecvenţa de manevră este relativ redusă. cu părţi mobile staţionare(de ex. .S .-M . Aşa cum s-a arătat.S. Prin introducerea fişei receptorului electric în priză. deconectare) de 10 A.C. Fişele bipolare se fabrică pentru două game de curenţi 6A. respectiv 10A. Pentru aparatele electrice folosite de publicul larg. mono sau trifazaţi. inclusiv de suprasarcină şi au următoarele caracteristici specifice: . 5.Borna aparatului electric sau a unui receptor .Bornele aparatului electric care se leagă la sistemul trifazat al sursei de alimentare se marcheză cu literele R. Prizele cu fişe pot fi fără. de la prize bipolare. numai conectarea la reţeaua electrică nu şi comanda receptorului respectiv. se realizează. 9 . efectuată la echipamente care au părţi mobile în mişcare(de ex. în sensul că . sau cu contact de protecţie în care caz. au rolul de a alimenta receptori debroşabili.┴ . se asigură cu aparate electrice de comandă montate pe receptorul electric. statorul unei maşini electrice). . . a) Prize cu fise. de pe aparat sau de la distanţă. de regulă. au curentul nominal(de conectare. Ca urmare.z fig. .încercare de verificare a protecţiei împotriva efectelor dăunătoare datorate pătrunderii apei . destinaţi a fi alimentaţi prin fişe. contactul de protecţie se realizează înaintea celor de alimentare cu energie elctrică. care se leagă la pământ sau la conductorul de nul de protecţie(PE) se marcheză cu simbolurile ┴ . nu au (sau nu trebuie să aibă) o putere mai mare de 2 kVA .2. Comanda propriu-zisă(controlul). din punct de vedere a modului în care se asigură protecţia împotriva electrocutării.

e) Intrerupătoare şi comutatoare cu came . sunt similare cu cele pachet. Constructiv. Au tensiunea nominală de 220/380V.triunghi manual). din bronz fosforos. între contactele diferitelor pachete se poate obţine un comutator pachet. iar cele mobile. Contactele electrice fixe sunt amplasate pe un disc izolator din bachelită. comutatorul stea . b) Intrerupătoare şi comutatoare pentru comanda receptorilor de iluminat. prin suprapunerea pe un ax(care le şi acţionează) a unor elemente identice. O soluţie particulară de realizare a unei prize cu fişe o reprezintă cuplele. Intre maneta de acţionare şi axul central se montează un dispozitiv de sacadare cu resort care asigură şi capacitatea de rupere nominală. o gamă de curenţi nominali de 16 ÷ 200A şi se folosesc în special pentru comanda receptorilor electrici. îndeosebi cel suportat de contactele electrice . pentru comanda în grup a unui număr mare de receptoare de iluminat. Prin realizarea unor legături exterioare. Întrerupătoarele electrice pentru comanda receptorilor de iluminat pot fi mono. Curentul nominal reprezintă curentul admisibil al căii de curent. respectiv un întrerupător cu o funcţie mai complexă(de ex. 10 . acţionat de energia acumulata într-un resort. pentru a sigura protecţia impotriva electrocutării în cazul intervenţiei la receptorul de iluminat. bipolare sau duble şi comanda individual unul(mono sau bipolare) sau două receptoare de iluminat . Capacitatea de rupere egală cu valoarea curentului nominal se asigură tot pe seama vitezei de deplasare a contactului mobil . c)Intrerupătoare cu pârghie. este asigurată pe seama unei anumite viteze de deplasare a contactului mobil. Aceste aparate electrice de conectare au o formă specială de realizare. reprezentând contacte ce se realizează prin "introducere" nu au practic capacitate de rupere. Fiind destinate uzului general.Prizele cu fişe pentru alimentarea receptorilor electrici trifazaţi au o gamă de curenţi nominali mai largă(6 . acoperă gama de curenţi nominali(25 ÷ 1000 A) şi se folosesc pentru punerea şi scoaterea de sub tensiune a tablourilor electrice. tensionat de acţiunea operatorului uman. Capacitatea de rupere. Prizele cu fişe. necesare alungirii unui curent electric . bi sau tripolare. determinată de energia acumulată într-un resort. precum şi pentru alimentarea unor receptori de forţă. însă axul central acţionează o camă.63 A). care în funcţie de geometria contorului realizează o anumită succesiune de conectare a contactelor. Capacitatea de rupere egală ca valoare cu valoarea curentului nominal este asigurată pe seama vitezei de deplasare a contactului mobil. Comutatoarele electrice asigură posibilitatea unei comenzi mai ample a unuia sau mai multor receptoare de iluminat. sunt solidare cu axul central. Aceste aparate au tensiunea nominală de 250V. se impune montarea lor numai pe partea dinspre fază. egală cu valoarea curentului nominal. curentul nominal de 10 A şi o frecvenţă de conectare(comutaţie electrică ) de 30 conectari/oră. d) Intrerupătoare şi comutatoare pachet .

oprirea. cea corespunzătoare lipsei curentului prin bobină. Realizarea unei anumite funcţii de comandă. pe utilaj se realizează un tablou electric aferent acestuia(TU) şi care conţine şi aparate electrice necesare funcţiei de comandă. parte componentă a circuitului magnetic . acesta nu conţine numai motorul electric(sau motoarele electrice). In TS. 5. dacă legătura este fixă(nedebroşabilă). ca urmare. în mod normal. 5. spre deosebire de celelalte aparate de conectare. Aparatul electric conceput şi realizat pentru a permite comanda unui motor electric este contactorul electromagnetic. contactorul electromagnetic are numai o poziţie stabilă. limitarea curentului de pornire.care au capacitate de rupere) sau auxiliare(CA) . datorită unui resort(R). astfel încât să se evite închiderea accidentală a contactelor . circuitul electric poate avea numai aparate de protecţie. inversarea sensului de rotaţie. se asigură cu aparate electrice pentru comandă(AEC).Aparate electrice pentru comanda motoarelor electrice Comanda unui motor electric necesită două sau mai multe din următoarele operaţii: pornirea. Acesta închide sau deschide o serie de contacte de lucru(CL . este ţinută depărtat de partea fixă a cicuitului magnetic. Evident.3. fig. Un motor electric este alimentat de la un tablou electric secundar(TS).f) Separatoare electrice tripolare . Pentru a o atrage este necesară o forţă electromagnetică Fem > Fx. Menţinerea pe poziţia excitat. 5.4 Datorită complexităţii utilajului. montate pe utilaj direct accesibile celui ce exploatează respectivul utilaj. Fig. Se construiesc pentru curenţi nominali de 200 ÷ 1000A şi se montează numai în poziţie verticală. 11 . pentru utilajul antrenat de motorul electric. întrucât deplasarea contactului mobil se face cu viteza de manevrare a operatorului. nu au capacitate de rupere. datorită deplasării unei armături mobile Am. 5. produsă de câmpul magnetic determinat de curentul ce străbate bobina B.4.2. ci şi alţi receptori electrici şi. Armătura mobilă. 5. reglarea vitezei.4. printr-un circuit electric. sau/şi o priză cu fişă în caz contrar. de regulă. sunt singurele aparate electrice care au rol numai de separare electrică.3 Fig. fig.

cu un contact auxiliar(CA) al contactorului electromagnetic . decât în limitele variaţiei alunecării cu sarcina la arborele motor. de către curentul de pornire al respectivului motor.5 b) Reglarea vitezei motoarelor de curent alternativ se poate realiza în limite restrânse sau mai largi.5. se prezintă circuitul electric de alimentare a unui motor electric trifazat şi schema electrică de comandă a contactorului electromagnetic. din amonte de CL) .a. sau nu. cu care se asigură pornirea şi oprirea motorului. deci numai dacă bobina B este conectată la o tensiune U > Ux. 5.a. iar cea din fig. pe reţeaua electrică de alimentare. se poate utiliza în cazul în care contactorul alimentează receptoare care nu pornesc. 5. 5.5. fig.. 5. nu este posibilă reglarea vitezei. utilizate pe scară largă în acţionările electrice. cu un buton normal deschis(P) şi altul NI(O).8. 12 . la receptoare. 5. fig. Varianta din fig.în funcţie de tipul schemei de comandă.respectiv Am atrasă. In fig. 5. se face numai dacă Fem(I) > Fx. Limitarea curentului de pornire pentru un motor electric trifazat asincron este necesară atunci când nu se asigură tensiunea minimă la bornele altor motoare aflate în sarcină. necesară atât în reţeaua electrică .asigură inclusiv protecţia la minimă tensiune. la revenirea tensiunii cu valori peste Ux . protecţia la autopornire sau la reducerea tensiunii de alimentare sub valoarea Ux(prin alimentarea schemei de comandă de la tensiunea de servici. cumulată şi cu căderea de tensiune determinată de curenţii de sarcină ai motoarelor aflate în funcţiune(mai mare de 12 %) . fig. în cazul în care se foloseşte la comanda unui motor electric. care asigură condiţia Fem ( I ) > Fx . Pentru motoarele asincrone. 5. în funcţie de tipul motorului.7. 5. datorită căderii mari de tensiune determinate. unde Ux este tensiunea ce determină prin B un curent Ix . Pentru inversarea sensului de rotaţie se foloseşte schema de comandă din fig. .6. dublu. Pe seama celor de mai sus rezultă următoarele caracteristici ale unui contactor electromagnetic: . bobina se poate repune sub tensiune. 5. a) Fig.b.b aferentă circuitului de alimentare din fig.acţionarea se asigură prin încadrarea bobinei sale într-o schemă electrică de alimentare şi comandă. cât şi . In acest scop s-a realizat şi butonul special PO.5.b.7. îndeosebi .5. cerinţă impusă schemelor electrice pentru alimentarea receptorilor de forţă.a şi se bazează pe inversarea a două faze a sistemului electric trifazat de alimentare. . fiind necesară automenţinerea comenzii P. cu rotorul în scurtcircuit. deoarece asigură blocarea autopornirii la revenirea tensiunii.menţinerea pe poziţia acţionat are loc numai dacă Ubobina > Ux = Ulimită .

5. în stea. reducerea curentului de pornire pentru un motor electric trifazat asincron cu rotorul în scurtcircuit este posibilă.d.10.9 c.a. dacă creşterea secţiunii reţelei nu este avantajoasă economic. Fig. se realizează cu un comutator stea triunghi manual. fig.b şi apoi în triunghi. conectarea celor trei înfăşurări în stea fig. 5. 5.6 Fig. 5. fie prin conectarea înfăşurărilor la pornire şi pentru o durată ∆t. 5.. se reduc căderile de tensiune prin reducerea curentului de pornire al respectivului motor electric( MP1 .c. MP2). fie prin reducerea tensiunii aplicate înfăşurărilor prin intermediul unui autotransformator.9. 5. 5. iar apoi în triunghi .8. În fig. fig. fig. fie prin introducerea unor impedanţe de pornire(Zp).8.Într-o asemenea situaţie.b. 5. fig. executat 13 .10.c.7 In principiu.

10 c) 14 .9 c) d) a) b) Fig.Fig. 5.8 a) b) Fig. 5. 5.

Prin contactele 3CL2 şi 2CL1 se asigură interblocarea între 3CL şi 2CL pentru a evita punerea simultană a lor sub tensiune. care conectează înfăşurările în triunghi. Diminuarea tensiunii aplicate unei înfăşurări. Rt1 se deschide. pentru funcţionarea în regim normal(de durată).11 dintr-un întrerupător pachet pe care se execută şi o serie de legături suplimentare.9. se foloseşte şi în cazul utilizării autotransformatorului de pornire. Trecerea din conexiunea stea în cea triunghi după un ∆t(necesar reducerii curentului de pornire până la valoarea ce determină reducerea căderilor de tensiune la valorile admisibile) în cazul comutării manuale nu asigură o apreciere judicioasă a valorii lui ∆t. Schema de comandă din fig.b. 15 .triunghi realizat cu trei contactori electromagnetici. motorul porneşte în stea .Fig.9. 5. fig. în triunghi. 5. ceea ce ar produce un scurtcircuit trifazat la bornele motorului.d.11. este necesară o schemă de comandă pentru cei trei contactori electromagnetici. cât şi în triunghi.11. fig. fig. Din acest motiv. 5. scoate pe 3CL de sub tensiune. fig. După ∆t.d In acest caz.9. simultan începe măsurarea timpului de conectare în stea. 5. se pune sub tensiune 3CL. se foloseşte comutatorul stea . 5. 5. este posibilă numai la motoarele care sunt proiectate să funcţioneze în regim normal cu înfăşurările conectate în triunghi .6 U) aceasta fiind şi tensiunea minimă de menţinere a armăturii unui contactor electromagnetic. La apăsarea butonului P. Autotransformatorul de pornire se poate utiliza atât în cazul pornirii motoarelor electrice a căror înfăşurări sunt conectate în regim normal în stea. 5.9. fig. asigură aprecierea corectă a lui ∆t.d. iar prin închiderea contactului sau 3CL1 se pune sub tensiune 1CL şi Rt. Se impune însă o precizare foarte importantă: limitarea curentului de pornire prin conectarea înfăşurărilor în stea şi apoi. şi ca urmare. iar prin 3CL2 şi 1CL1 se pune sub tensiune contactorul electromagnetic 2CL. cu ajutorul releului de timp Rt . care. de către contactul Rt1 normal închis cu temporizare la deschidere. utilizând comutatorul stea triunghi sau autotransformatorul de pornire este de 3 ori(0.

respectiv o cameră de rupere a arcului electric. 5. Aparate electrice de conectare de protecţie Aparatul electric de conectare de protecţie are rolul de a deconecta un circuit sau coloană electrică când acestea sunt parcurse de un curent de suprasarcină sau de defect care ar depăşi limita stabilităţii termice sau electrodinamice a elementului de reţea aflat în aval de locul său de montare şi în amonte de un eventual alt aparat de conectare de protecţie fig.5. Fig. Fig.12.5.siguranţele fizibile. se asigură o anumită capacitate de rupere.a). Prin introducerea fuzibilului într-un port-fuzibil(patron.13.întrerupătoarele automate. 5. fig. Elementul care se autodistruge termic este fuzibilul.5.2.12 Aparatele electrice de conectare de protecţie utilizate în reţelele electrice de joasă tensiune sunt : . care reprezintă calea de curent a siguranţei şi se caracterizează printr-un anumit curent nominal. Siguranţele fuzibile.13. reprezintă un punct slab creat în mod intenţionat care asigură protecţia împotriva suprasolicitărilor termice prin autodistrugerea lor prin fuziune termică.a 16 .5. .

casnic şi industrial) . cele rapide în cazul unor sarcini constante şi cu probabilitatea redusă de defect. c) după capacitatea de rupere: . .cu filet(normale). fig.5. b) soluţia constructivă : .b(1) .5.13.semiindustriale.industriale.6 ) Inf 17 . . mignon).b(2) .3 ÷ 1. iar cele ultrarapide în cazul protejării unor receptori care practic nu au inerţie termică(elemente semiconductoare).13.ultrarapide.13.rapide. . Fig.b Pentru siguranţele fuzibile se defineşte curentul limită(Il) a cărui valoare este : Il = ( 1. .mică(auto. caracteristicile siguranţelor fuzibile sunt foarte diverse. d) după caracteristica de topire ( fuziune ) : .medie(cu filet. Siguranţele fuzibile cu caracteristică de topire lentă se folosesc pentru protecţia circuitelor şi coloanelor care pot fi parcurse de sarcini cu şocuri (pornirea motoarelor).de uz casnic. fig.cu furci .cu mare putere de rupere MPR(de uz industrial). fig.13. 5. .b(3). .mignon. ceea ce a impus clasificarea lor din mai multe puncte de vedere şi anume : a) după domeniul de utilizare: .lente.5.Datorită diversităţii mari a receptorilor electrici de joasă tensiune. .auto.

reducându-şi astfel secţiunea. care sunt cu atât mai mari cu cât variaţiile de curent sunt mai mari şi mai rapide(Ldi/dt) .5. Aceasta depinde de caracteristicile materialului de umplutură din camera de stingere a arcului(patron). Intrerupătorul automat reprezintă aparatul de conectare de protecţie propriu-zis. unul cu o rezistenţă electrică de 30 de ori mai mare decât fuzibilul normal. Aparatele electrice de protecţie(RELEELE) cu care sunt echipate întrerupătoarele automate de joasă tensiune sunt: 18 .în cazul fuzibilelor cu diametre mici. Pentru reducerea supratensiunilor. Prin stingerea arcului electric. se depun pe acesta. Capacitatea de rupere a siguranţei fuzibile depinde de performanţele camerei de stingere(patron) respectiv de natura materialului de umplutură. dispare sursa de căldură.13. iar vaporii metalici ai arcului electric se împrăştie printre granulele materialului de umplutură şi se răcesc. iar reconectarea se poate face practic imediat şi de mai multe ori. se impune înlocuirea elementului său fuzibil. Pentru ca aparatul de conectare cu capacitate de rupere adecvată să se deschidă automat. stare în care devine bun conducător de electricitate. fig.în cazul fuzibilelor cu secţiune mai mare. asigurând trecerea curentului şi. se pune problema vitezei cu care se întrerupe a curentul electric. acesta nu se topeşte odată cu fuzibilul. care. în condiţiile în care arcul electric se iniţiază în centrul de greutate al patronului. Ca urmare. cu un aparat de conectare cu capacitate de rupere corespunzătoare. stingerea arcului electric. unele siguranţe fuzibile folosesc două fire fuzibile în paralel. respectiv mai mică în punctul în care se doreşte iniţierea arcului. Dacă materialul de umplutură este uşor fuzibil. O problemă specifică comutaţiei circuitelor electrice care au sarcini inductive o reprezintă limitarea supratensiunilor de comutaţie. .a. în stare caldă. ca urmare. trebuie să primească o comandă de la un aparat electric de protecţie(RELEU) care are rolul de a sesiza. împreună cu patronul. In cazul unui material de umplutură greu fuzibil. fig. în urma acţionării unei siguranţe fuzibile. deoarece asigură protecţia la suprasolicitări termice sau electrodinamice prin deconectarea circuitului. în cazul deconectării sarcinilor inductive cu siguranţele fuzibile. indentifica si localiza un regim de defect şi de a transmite comanda aparatului de conectare. Evident. se realizează o secţiune variabilă. ce se poate îndepărta când fuzibilul este topit . în centrul de greutate al patronului o pastilă de aliaj eutectic. se topeşte şi devine agresiv pentru materialul din care este realizat fuzibilul. acesta se topeşte odată cu fuzibilul. Topirea elementului fuzibil este indicată cu un semnalizator. materialul se răceşte redobândindu-şi calităţile electroizolante şi ca urmare întrerupe lent curentul din circuit şi reduce substanţial supratensiunile .5. determinând stingerea rapidă a arcului electric. Pentru asigurarea acestei condiţii se impune stabilirea punctului de iniţiere a arcului electric astfel : .şi pe care fuzibilul trebuie să-l suporte cel puţin o oră .13. ceea ce determină întreruperea curentului în două trepte.

14 în care cu AC s-a marcat aparatul de conectare. RU şi REM asupra mecanismului de zăvorâre. fig. Comanda manuală.5.15. respectiv acţionează dacă: I > Ip REM unde Ip REM este valoarea la care a fost reglat să îşi atragă armătura mobilă. 5.releele electromagnetice(REM). iar cu ED şi Ei. iar REM are o caracteristică de acţionare independentă. Caracteristica de acţionare a unui întrerupător automat. . Comanda de închidere sau deschidere se transmite asupra mecanismului de zăvorâre(MZ) al dispozitivului de acţionare. Aparatul de conectare al unui întrerupător automat(IA) este astfel realizat încât rămâne stabil pe ambele poziţii(închis/deschis).releele de minimă tensiune(RU). prin zăvorâre mecanică. este posibilă prin intermediul câte unui buton care acţionează direct asupra Mz. electromagneţii cu care se asigură comanda de la distanţă a IA . cu linie întreruptă acţiunea mecanică a RT . de pe întrerupătorul automat a aparatului de conectare (AC). 5. Releul termic(RT) are o caracteristică de acţionare dependentă de curent(similară cu cea a unei siguranţe fuzibile). 5. cu DA dispozitivul de acţionare. Fig.releele termice(RT).14 Schema electrică de principiu a unui întrerupător automat.15. In domeniul de acţionare al REM. cu ajutorul unor butoane de comandă(BD. este prezentată în fig. rezultă din suprapunerea caracteristicii releului termic cu cea a releului electromagnetic. .. în varianta cea mai complexă. RT nu acţionează deoarece are un timp de acţionare mai mare decât cel al REM . Energia necesară acţionării contactului mobil(cu o foarte mare viteză de deplasare) se înmagazinează întrun set de resoarte care sunt armate manual sau cu un motor electric(M). fig. Bi). Intrerupătoarele automate pot avea sau nu releu de minimă tensiune astfel: 19 .

pornind din starea caldă. 5.curent de serviciu.15 Releele termice cu care se echipează un IA are următoarele caracteristici: . . acţionarea se produce după 2 ore pornind din starea iniţială rece . Intrerupătoarele automate se produc într-o gamă largă de variante care. . la dispariţia tensiunii şi eventuala ei reapariţie.cele destinate protejării coloanelor electrice şi in special RED nu au RU. acoperă în primul rând gama de curenţi nominali de la 6-4000A.la o valoare de 1.-cele destinate protejării motoarelor electrice au RU.2Ir. . transformatoarelor şi a generatoarelor electrice . 20 . sau este blocat.Intrerupătoare automate USOL( ISOL) care acoperă gama de curenţi 100 .05Ir a curentului de sarcină nu trebuie să acţioneze timp de două ore. Intrerupătoarele automate cele mai des utilizate sunt : .la o valoare de 6Ir (specific pornirii motoarelor electrice) acţionarea se produce după 2 ÷ 5 secunde .curent de reglaj(Ir) care ţine seama de suprasarcinile din circuit şi asigură următoarele cerinţe : . din motive ce nu sunt proprii elementului protejat. fiind utilizate pentru protecţia liniilor.6Ir acţionarea se produce după cel mult 2 minute. . pentru a asigura evitarea autopornirii .la o valoare de 1. pornit din starea iniţială rece. precum şi diferite echipări cu relee şi dispozitive de acţionare . .4000A şi care au o mare capacitate de rupere. deoarece nu trebuie să se întrerupă calea de alimentare cu energie. Fig.Intrerupătoare automate OROMAX pentru 500 .800A. valoare ce parcurge elementul bimetal în regim normal de funcţionare.la o valoare de 1.

fig. fig. In al doilea rând. aparatele de protecţie acţionând asupra aparatului de conectare la nivelul schemei de comandă. fig. pentru a asigura cerinţele unei IA. contactorul cu relee nu este un aparat de conectare bistabil. 5.17. contactorul cu relee asigurând conectările de regim normal şi de suprasarcină. . Prin asocierea unui contactor electromagnetic cu relee termice sau electromagnetice. în domeniul de acţionare al RT. dar care asigură doar parţial caracteristicile unui întrerupător automat.17 b. se asociază contactorul electromagnetic echipat numai cu relee termice cu o siguranţă fuzibilă tip MPR. se obţine un aparat de conectare de protecţie. Din acest motiv.16 a) b) 21 Fig. Fig. contactorul electromagnetic fiind conceput pentru comanda unor receptoare.11.17a. nu are capacitatea de rupere necesară întreruperii unor curenţi de scurtcircuit.16. 5. iar siguranţa fuzibilă cu mare capacitate de rupere asigură ruperea curenţilor de scurtcircuit. 5.Contactoare cu relee . 5. In primul rând.

transformă valorile componentelor puterii. Pe seama principiului de funcţionare. precum şi de către consumatorii de energie electrică a valorilor mărimilor electrice ce caracterizează regimul normal sau de defect al unei reţele electrice este absolut necesară. Mărimile de bază necesare în conducerea operativă şi controlul sarcinii sunt : . cu condiţia conservării puterii tranzitate S. această egalitate aproximativă nu este acceptată în domeniul măsurării unor mărimi electrice.tensiunea electrică în anumite puncte ale reţelei . Prin interpretarea şi combinarea acestor mărimi se obţin valori ale altor mărimi(puteri. măsurarea lui I2 prin intermediul lui I1 este cu atât mai puţin posibilă. datorită căderilor mari de tensiune între U1 şi U2 . în primar. Ca urmare. Însă. se impune o condiţie axiomatică pentru un aparat electric de măsură . aşa cum este cunoscut. S = U1 I1 = U2 I2 Se poate considera că tensiunea U1. fig. etc. Acestea au rolul de a modifica valorile reale ale mărimilor electrice. neaccesibile direct instrumentelor electrice de măsură şi nici supravegherii directe(la faţa locului) la valori direct măsurabile şi accesibile în puncte şi camere de comandă. Aparatele electrice cu care se pot modifica valorile mărimilor electrice. la U2. în secundar. care în distribuţia la tensiune constantă este specific fiecărui element al unei reţele sau receptor electric. Pentru a măsura curentul electric. să existe. însă.18. impedanţe. Ca urmare.curentul electric ce străbate anumite elemente ale reţelei . mărimile electrice de măsurat(U. sau au valori mari. transformatorul electric de forţă. de la U1 . iar în sens tehnic. 22 . De regulă. defazaje. este necesar ca între instrumentele electrice de măsură amplasate în puncte sau camere de comandă şi mărimile electrice de măsurat cu valori mari şi existente în reţelele electrice(interioare sau exterioare) este necesar să se introducă aparate electrice de măsură. 5. I2. care în sens figurativ ar însemna. a cerinţelor ergonomice şi de design al camerelor de comandă aceste instrumente şi echipamente de măsură sunt parcurse de curenţi cu valoare limitată sau sunt expuse la tensiuni cu valoare redusă şi au dimensiuni relativ mici. Aparate electrice de măsură Cunoaşterea de către personalul de conducere şi deservire operativă.I) nu sunt accesibile în camerele de comandă.5. ce nu pot fi direct accesibile unui instrument de măsură.2. cu valori mari. poate fi măsurată prin intermediul tensiunii : U2 = U1 I1 / I2 = U1 / k unde k este raportul de transformare. . " să nu introducă erori ".6. I1. sunt transformatoarele electrice. tensiune şi curent.) Determinarea( măsurarea ) nemijlocită a acestor mărimi se asigură cu instrumente sau echipamente de măsurare. dar să se comporte ca şi cum nu ar fi .

25 zCP < zSTT < zCP ( 23 . z2TT . acestea să aibă clase de precizie similare cu ale instrumentelor de măsură. în raport cu tensiunile de care sunt determinate(U1. reducere afectată însă de erori în limitele acceptate în domeniul măsurătorilor electrice. este necesar ca: z1TT ( I1TT + IµTT ) + z2TT I2TT = 0 ceea ce impune ca : .să aibă valori cât mai mici . Transformatorul de măsură de tensiune Acest transformator. depinde de doi factori : . impunându-se condiţia: 0.18.Fig. la valori direct accesibile instrumentelor de măsură. 5. respectiv.z1TT . este similar cu un transformator de forţă. U2V2. z2TT. respectiv.I2TT să aibă valori cât mai mici. deci zµTT să fie cât mai mare. Pe seama schemei electrice echivalente tip cuadripol(T). a fost necesar să se conceapă transformatoare electrice cu care să se reducă valorile mărimilor electrice.IµTT să aibă valori cât mai mici. Ca urmare. 5. în principiu. însă în secundar nu are ca sarcină receptori propriu-zişi. ci instrumente de măsură a tensiunii(numite tip voltmetru) . . respectiv impedanţele de intrare ale instrumentelor de măsură să fie cât mai mari având în vedere că acestea se conectează în paralel. foarte mici şi zµTT foarte mari). şi a cerinţelor de calitate privind valoarea tensiunilor U2V1. U2) rezultă: U2V = U1 . fig.caracteristicile instrumentelor electrice de măsură conectate în secundar. . STT va funcţiona la o anumită clasă de precizie. în primar. tensiune şi curent. la tensiunea reţelei. în funcţie de valoarea impedanţei de sarcină. valoarea echivalentă a impedanţei de sarcină zSTT. . Din aceste condiţii rezultă că asigurarea unei anumite clase de precizie pentru un transformator de măsură de tensiune ( TT) .19.( z1TT ( I1TT + IµTT ) + z2TT I2TT ) Pentru ca U2V să reproducă cât mai exact valoarea tensiunii U1 . fiind expus.caracteristicile proprii ale TT( z1TT . Practic.

Valoarea tensiunii din secundarul transformatoarelor de măsură de tensiune este de 100 V.19 Particularităţi în exploatarea TT . anumite condiţii . indiferent de valoarea tensiunii nominale din primar. valabilă pentru orice tip de transformator.valoarea curentului din primarul său(I1). fig. pe de o parte funcţionarea într-o anumită clasă de precizie.18. în funcţie de raportul de transformare al TT.impedanţa echivalentă a transformatorului de masură de tensiune(TC). trebuie să asigure modificarea (reducerea) valorii unui curent(din primarul său) la valori direct accesibile instrumentelor de măsură în următoarele condiţii: . . Fiind un transformator electric special. Evident. respectiv cu o putere nominală foarte mică(de ordinul VA). . 5. ceea ce permite utilizarea unei game restrânse de instrumente de măsură. fiind conectat în serie. rezultă că parametrii echivalenţi ai unui TC trebuie să îndeplinească. Pe seama acestor condiţii şi a schemei echivalente(cuadripol T).unde zCP este impedanţa corespunzătoare unei anumite clase de precizie. la rândul lor. .menţinerea unui regim de încărcare care să tindă către funcţionarea în gol. pe el rezultă o cădere de tensiune ∆UTC = zTCI1.valoarea curentului din secundar(I2TC). evitarea distrugerii datorită suprasolicitărilor termice . 5. nu este conectat la una din tensiunile reţelei electrice. nu este determinată de valoarea curentului din secundarul său(I2TC). pentru a asigura. care ar echivala practic cu distrugerea instantanee a acestuia. rezultă că este simultan şi ridicător de tensiune. . montat în serie pe un element al reţelei electrice trebuie să fie practic nulă pentru a nu modifica valoarea curentului pe care trebuie să-l transforme în scopul măsurării acestuia.evitarea producerii unui scurtcircuit în secundar.primarul TC. Transformatorul de măsură de curent Acest transformator. fig. iar pe de altă parte. scala instrumentului de măsură se marcheză corespunzător. sunt necesare unele restricţii în exploatarea acestuia: . . 24 . Fig. nu trebuie să depindă de valoarea impedanţei instrumentelor de măsură conectate în serie(pentru a fi parcurse de aceeaşi valoare a curentului). respectiv.fiind un transformator coborâtor de curent. 5.20.

Din acest motiv. fiecărei clase de precizie îi este specifică o anumită impedanţă(ZCP). în secundarul unui TC să aibă impedanţe de intrare cât mai mici(să fie tip amper). I1 are aceeaşi valoare determinată de zsarc. dacă TC este în gol: I1 = IµTC dar nu în sensul cunoscut la celelalte transformatoare. Ca urmare. 25 . echivalentă cu distrugerea acestuia . Fig. pe lângă parametrii de calitate ai transformatorului de măsură de curent(z1TC. respectiv I1 va avea o valoare mică. este necesar ca instrumentele de măsură montate în serie. 5. şi în cazul TC. fig. zµTC≈∞). z2TC=0. devine curent de magnetizare.18.20. cu valori determinate de zsarcină. şi ca urmare. 5. egală cu IµTC . Din egalitatea : z 'TC I1 = IµTC zµTC = I2TC ( z2TC + zSTC ) rezultă : I2 = I1 Deci pentru ca I2 = I1 este necesar ca : z2TC + zSTC = 0 IµTC = 0 zµTC →∞ Din expresia impedanţei echivalente a TC : zTC = z1TC + Z µTC ( Z 2 TC + Z sTC ) Z µTC + Z 2 TC + Z sTC ) rezultă: z1TC ≈ 0 Deci. ceea ce determină o suprasaturare magnetică a circuitului magnetic. ci în sensul că tot curentul I1 .In valori raportate la primarul TC : I1 = I2TC + IµTC = ct însă cu menţiunea că indiferent de valorile lui I2TC. al TC. respectiv condiţia pentru încadrarea în respectiva clasă de precizie. pentru o transformare cât mai exactă a curentului din primar. în exploatarea TC trebuie exclusă rămânerea în gol a secundarului acestuia.

In cazul TC. fig. care permit scurtcircuitarea secundarului.aşa cum s-a demonstrat. Aceste activităţi se realizează atât cu aparate electrice .21 care poate avea valori de ordinul zecilor de volţi. este exclusă rămânerea în gol a secundarului unui TC.Particularităţi în exploatare . decât. . distribuţia fiind în serie. când se intervine la instrumentele de măsură. înainte de a se interveni în circuitul alimentat de acesta . zSTC = 0. . . 5. Această tensiune este cu atât mai mare cu cât curentul nominal al secundarului este mai mic raport de transformare mai mare). această eventualitate este cu mult mai posibilă în cazul TC. în cazul TT. înlocuirea unui instrument echivalează cu întreruperea circuitului. devenind periculoasă(în condiţiile în care. 5. dar care au dezavantajul menţionat mai sus. 5.corelarea permanentă a clasei de precizie a instrumentelor de măsură cu clasa de precizie a TC.7. . ceea ce permite intervenţia directă şi fără riscuri a personalului de întreţinere) .21.la ramânerea în gol a secundarului TC. în scopul asigurării exploatării unei reţele electrice. în regim normal este practic nulă. fig. deoarece în secundarul TC.21: U2 0 = k ∆UTC = I1 / I2TC ∆UTC Fig. sunt necesare activităţi de control şi observare a acesteia. nu determină o suprasolicitare termică semnificativă a acestuia. considerată ca element primar. la bornele acestuia se se regăseşte tensiunea. Aparate electrice pentru control şi observare Aşa cum s-a subliniat anterior. Deoarece. 5. de exemplu.curentul nominal al secundarului transformatoarelor de măsură de curent este de regulă 5A. care depinde de valoarea impedanţei sale de sarcină.2. regimul de scurtcircuit al unui TC. TC de interior(uşor accesibile) sunt prevăzute cu posibilitatea scurtcircuitării secundarului. montate în exterior sau în locuri greu accesibile se recurge la blocuri de încercare Bi. în cazul unor circuite mai lungi în secundar se aleg TC cu 1A. Pentru a se evita această eventualitate.

manuale sau automată care. bilă). respectiv comanda este scurtă. acţionată direct sau cu elemente cinematice(rolă. Din punct de vedere a rolului funcţional. cât şi cu o serie de scheme electrice de control. Contactul mobil al unui microîntrerupător.butoane de comandă se folosesc pentru comanda manuală a unor aparate electrice de conectare. In cadrul acestui paragraf se prezintă aparatele electrice cu care se realizează aceste scheme electrice secundare. egală cu durata menţinerii în poziţia apăsat. pârghie. d) aparate electrice de semnalizare şi avertizare.. care realizează legătura între o schemă secundară expusă la curenţi de valori mici.montate direct în circuitele primare. . care sunt fără reţinere. transmit o comandă la depăşirea unei valori de prag de către aceasta. care permit darea unei comenzi. se elaborează şi diagrama de comandă ce redă dependenţa dintre poziţia mânerului de acţionare şi poziţia contactelor.relee electrice. Reprezentativ este butonul dublu de pornit(P). In unele situaţii au caracter de servomecanisme. şi un circuit de execuţie(acţionarea unui aparat electric de conectare sau protecţie). având avantajul memorării ultimei comenzi şi a unui numărului mare de contacte. . oprit(O) adecvat comenzii contactoarelor electromagnetice. e) instrumente electrice de măsură a) Aparate electrice de control . se folosesc pentru transmiterea de comenzi complexe. specifice întrerupătoarelor automate. limitatoare de cursă.microîntrerupătoare. urmărind valoarea unei anumite mărimi. este acţionat de un mecanism cu resort sau lamelă elastică.22. care permit multiplicarea unei informaţii (poziţia unui aparat electric) sau a unei comenzi. Unele chei de comandă au inclusă o lampă de semnalizare cu mânerul de acţionare . b) aparate electrice de execuţie. Pentru o cheie de comandă(asemănătoare constructiv cu un întrerupător cu came). măsură. c) aparate electrice de amplificare. în sensul că nu fac parte din reţeaua electrică primară dar asigură buna exploatare a acesteia. . automatizare. se folosesc pentru închiderea şi deschiderea unor circuite(cu scopul de comandă a unui aparat de execuţie) când este depăşită limită a unei coordonate(distanţe). Pentru comenzi permanente se folosesc butoanele cu reţinere eventual şi cu lampă inclusă care să "memoreze" ultima comandă efectuată . aceste aparate electrice se pot grupa astfel : a) aparate electrice de control. denumite ca secundare. deoarece variaţia mărimii electrice de intrare determină doar o variaţie în salt a mărimii de ieşire(totul sau nimic) Fig. 5. 27 . semnalizare. fac parte din categoria aparatelor cu caracteristică discontinuă (tip releu).chei de comandă.

Releele de tensiune.după natura mărimii de intrare : .de curent . releul de curent cu bimetal va avea o caracteristică de acţionare dependentă de curent. relee intermediare necesare în asigurarea selectivităţii acţionării unor aparate electrice de conectare de protecţie sau a desensibilizării faţă de anumite perturbaţii(şocuri de sarcină). Fig 5. Acestea sunt de regulă.22 Datorită gamei foarte largi de relee electrice. montându-se în serie.Valoarea mărimii de intrare pentru care se produce acţionarea ( pornirea releului ) xip este mai mare decât valoarea lui xi . asemănătoare cu a unei siguranţe fuzibile. de tipul.după caracteristica de acţionare : . Releele electrice de timp. pentru care are loc revenirea xir în starea neacţionat . este necesară o grupare a lor astfel : .dependente de curent .de timp . iar cele a căror acţionare este determinată de forţa electromagnetică.22. fig. . pentru a fi expuse curentului. au bobina de acţionare de tip volt.după caracterul mărimii de intrare : . vor avea o caracteristică de acţionare independentă. 5. mărime de intrare ce determină acţionarea. totul sau nimic .independente de curent Cu excepţia releului termic cu bimetal.de putere .de curent continuu .de tensiune . strict determinat de valoarea tensiunii ce se aplică bobinei releului. iar acţionarea contactelor lor se produce cu o anumită întârziere(temporizare). Ca urmare. 28 . la care contactul mobil este acţionat de săgeata determinată de temperatura la care este încălzit un element bimetal de catre căldură produsă de curentul supravegheat. au ca mărime de intrare un curent sau o tensiune sau combinaţii ale acestora. celelalte relee electrice au o funcţionare asemănătoare cu a unui contactor electromagnetic.de curent alternativ . dar sunt acţionate tot de o forţă electromagnetică determinată de un curent. Releele de curent au bobina de acţionare tip amper.

care acţionează fiecare o aceeaşi lamelă indicatoare: una dintre ele o menţine permanent într-o poziţie. fig. are două bobine. . generale. curentul suportat de bobina electromagnetului (element de comandă ) este mult mai mic decât cel suportat de contactele electromagnetului(element comandat ). Este cazul folosirii unor relee intermediare care au mai multe perechi de contacte ce permit multiplicarea poziţiei unui aparat electric de conectare. sau a unei comenzi.b) Aparate electrice de execuţie . Indicatorul de poziţie. semnalizare. sunt folosiţi în scheme secundare de comandă.24. c) Aparate electrice de amplificare. au doar două stări corespunzătoare poziţiei închis sau deschis a contactului mobil. . Este cazul separatoarelor electrice.23. fiind necesară semnalizarea distinctă a fiecărei stări. sau a amplificării unei mărimi de comandă(servomecanism). acţionarea unor aparate electrice de protecţie. deschis) ca urmare a două tipuri de comenzi: manuală(deconectat manual) sau automată(deconectat automat). utilizate pentru semnalizarea optică a poziţiei unor aparate electrice de conectare. fig.23. etc.lămpi de semnalizare. care fiind comandate numai manual. folosite pentru avertizarea acustică a unor regimuri anormale sau de defect.hupe de semnalizare .electromagneţii de acţionare. o reprezintă electroventilele. d) Aparate electrice de semnalizare şi avertizare . Fig. In urma avertizării acustice.a. 11. fig. O formă specială de realizare a electromagneţilor. pe lângă amplificarea curentului (sau a puterii) de comandă(în cazul servomecanismelor) este necesară şi multiplicarea unor informaţii sau comenzi. 5. Fig. 5. se folosesc pentru semnalizarea poziţiei aparatelor electrice de conectare cu două stări. utilizate în controlul unor circuite parcurse de fluide sau de gaze.23.23. ca elemente de acţionare în scopul transmiterii unei comenzi manuale. În acest caz. b. 5. operatorul uman va indentifica semnalizarea optică locală realizată cu lămpi de semnalizare.indicatoare de poziţie. iar 29 . Intrerupătoarele automate se pot afla în aceeaşi poziţie (de ex. .a.5.

5. direct sau prin intermediul aparatelor electrice de măsură(transformatoare electrice de măsură). 30 . fig.24 e) Instrumente electrice de măsură. fig. 5. 5. Când nici o bobină nu este sub tensiune lamela indicatoare se poziţionează la 450 .24. Fig. folosite la măsurarea nemijlocită a mărimilor electrice.b.cealaltă într-o poziţie perpendiculară pe prima.24.c.

să suporte solicitările determinate de curenţii de regim normal sau de defect. . caracteristicile sale să permită asigurarea cerintelor privind: . . În funcţie de natura elementului RE-JT dimensionarea se face. Din acest punct de vedere liniile electrice ale RE reprezintă calea propriu-zisâ de curent.6.X). Din cele de mai sus rezultă că dimensionarea unui element al RE se face în două etape : . precum şi valori pentru alte caracteristici 31 .parametrii de calitate ai energiei electrice. de aceeaşi curenţi ca şi liniile electrice pe care se montează. de alegere.stabilitatea termică şi dinamică a elementelor RE-JT. Cerinţa privind asigurarea parametrilor de calitate se asigură în mod diferenţiat pentru elementele RE-JT.rentabilitatea tranzitului de energie electrică. pe lângă rolul funcţional bine definit reprezintă şi o cale de curent fiind parcurse. Aparatele electrice. când se stabilesc caracteristicile nominale ale elementului astfel încât acestuia să i se asigure o fimcţionare stabilă în regim normal. eventual. prin asigurarea unor conectări/deconectări selective şi în anumite intervale de timp.prima.corelarea nivelului de izolaţie cu treapta de tensiune. Astfel. Evident. Aparatele electrice de conectare şi de conectare şi protecţie au o influenţă deosebită asupra continuităţii în alimentare. Deci. pentru liniile electrice este necesară verificarea încadrării pierderilor de tensiune în limitele admise. o reţea electrică este în primul rând. .a doua. Prin dimensionare se urmăreşte alegerea şi verifîcarea fiecărui element component al RE-JT astfel încât. elemente ale reţelei cu valori semnifîcative ale parametrilor electrici(R. o cale de curent care asigură tranzitul energiei electrice de la sursă la consumator(receptor). parcurse de curenţii de sarcină. în punctul de delimitare cu abonatul şi la fiecare receptor în parte. Aşa cum s-a arătat. pe lângă o serie de cerinţe comune şi pe seama unor cerinţe specifice. în regim normal sau de defect. . din cerinţa de a se asigura stabilitatea lor termică şi dinamică(mecanică). intervalele de timp sunt impuse pe de o parte de asigurarea stabilităţii termice în regim de scurtă durată(td) iar pe de altă parte de transformarea unei întreruperi în alimentare. într-un gol de tensiune. Dimensionarea reţelelor şi nstalaţiilor electrice de joasa tensiune. Cerinţa privind rentabilitatea tranzitului de energie electrică se referă în principal la liniile electrice şi la transformatoarele electrice de putere. precum şi corelarea nivelului de izolaţie cu treapta de tensiune. Elementele componente ale unei reţele electrice de joasă tensiune (RE-JT) sunt supuse în timpul funcţionării la solicitările termice si electrodinamice. fiecare element al unei RE va fi dimensionat. de verificare. în primul rând. când se stabilesc eventual noi valori pentru caracteristicile rezultate în urma alegerii.

când elementul reţelei este parcurs de curenţii mai multor receptori. specific operaţiilor de conectare/deconectare. sau de comandă) dimensionarea lor se face în funcţie de solicitările de regim normal.2 Dimensionarea aparatelor de conectare şi separare. 6. acţionarea sa se recomandă să se efectueze când curentul de sarcină este nul . o anumită valoare a secţiunii părţii sale active(calea de curent).în funcţie de natura elementului (linie electrică. de circulaţiile de curenţi ce se stabilesc în cazul trecerii pe o configuraţie ce permite asigurarea rezervei în alimentare. Se impune precizarea. Solicitările la care sunt supuse sunt similare cu cele ale conductoarelor şi cablurilor de pe circuite şi coloanele în care se intercalează. fîind definit coloană electrică. iar solicitările la care sunt supuse sunt determinate şi de tipul schemei respectiv. Din punct de vedere a modului de determinare a puterii de calcul există două situaţii distincte : . În urma dimensionării unui conductor sau cablu rezultă.1. când se asigură alimentarea de la un tablou electric secundar (TS).în amonte. având rolul de a-1 pune şi scoate de sub tensiune. având rol de separare vizibilă a scoaterii de sub tensiune a acestuia. pentru aparatele electrice.) sau se intervine asupra configuraţiei reţelei (mai multe căi de curent în paralel. care realizează legătura între tablourile electrice ale reţelei. Pe seama rolului lor funcţional aceste aparate pot fi montate : . Alegerea secţiunii conductoarelor şi cablurilor se face pe seama puterii de calcul care se determină în fimcţie da natura elementului reţelei electrice. de regulă.). Dimensionarea conductoarelor şi cablurilor. în tabloul secundar TS) din care este alimentat receptorul. 32 . în raport cu un aparat de protecţie. . pe circuitul acestuia nu se montează aparate de conectare(AC) deoarece. schemă electrică de distribuţie.pe circuitul de alimentare a unui receptor.pe intrarea într-un tablou electric de distribuţie. fiind definit circuit electric respectiv. pentru acesta. aparat electric. Circuitele de iluminat şi prize reprezintâ o excepţie. Având rolul de a conecta/deconecta curenţi de regim normal(în scopul punerii/scoaterii de sub tensiune. de regulă.când elementul reţelei electrice este parcurs de curentul unui singur receptor. că acestea se montează(în tablourile electrice) în RE în funcţie de tipul schemei electrice a acesteia. etc. Pe lângă solicitările specifice unei căi de curent aceste aparate sunt solicitate şi de arcul electric. funcţia de comandă o au AC montate pe receptor (utilaj) . 6. având rolul de a executa funcţia de comandă a acestuia. etc.

pentru aparatele de conectare nu se impune verificarea capacităţii de rupere.1. la acţiunea electrodinamică a curentului de şoc.este curentul nominal al aparatului. Verificarea aparatelor de conectare şi separare.2. este : I na ≥ I C . calculat aşa cum s-a arătat. 6.6.3.2. Dimensionarea aparatelor de conectare de protecţie Aparatele de protecţie utilizate în reţelele electrice de joasă tensiune s-au prezentat în capitolul anterior.oc unde lld este curentul limită dinamic al aparatului. 6. Condiţia de alegere.1. faţă de întrerupătorul automat şi dimensionarea lor este diferită. aparatele de conectare au.Ina . Deoarece curentul nominal al aparatului se defineşte pentru anumite condiţii de mediu. Datorită principiului diferit de acţiune a siguranţelor fuzibile. Siguranţe fuzibile Alegerea siguranţei fuzibile se face din următoarele cerinţe : . Alegerea aparatelor de conectare şi separare. se vor aplica corecţiile adecvate.fuzibilul să nu se topească la acţiunea curentului de regim normal (IC) al elementului pe care îl protejează : I nf ≥ I C fuzibilul să se topească înainte ca temperatura elementului protejat să ajungă la valoarea limită : I nf ≤ I ad / ϕ unde : 33 .curentul cerut. în mod diferenţiat pentru circuite şi coloane electrice. 6. de regulă. în situaţia în care acestea nu corespund celor din mediul în care se montează. se poate stabili un curent de scurtcircuit(solicitarea la conectare este mai mică decât la deconectare). constă în : I ld ≥ i. care asigură stabilitatea termică în regim de lungă durată (regim normal).3. De regulă. este însă necesară asigurarea stabilităţii termice în regim de scurtă durată (scurtcircuit).Ic .2. işoc. Deşi nu au rolul de a conecta/deconecta curenţi de defect(scurtcircuit). îndeosebi la conectare. capacitatea de a conecta/deconecta curenţi mai mari decât curenţii lor nominali deoarece. Alegerea aparatelor electrice de conectare de protecţie. Verificarea stabilităţii mecanice. .

2.05−1.6 – 2 -în cazul unor porniri grele(în sarcină şi fără limitarea curentului de pornire) O altă verificare. 34 .în cazul unor porniri normale.I k curentul de scurtcircuit(valoare efectivă) maxim ce străbate siguranţa fuzibilă. . etc.). fiind o caracteristică a camerei de stingere. Această cerinţă asigură integritatea siguranţei fuzibile. A .25 . Se impune condiţia : I nf ≥ I p / C unde: .C coeficient ce ţine seama de condiţiile de pornire ale motorului : .siguranţe fuzibile O primă verificare a fuzibilului constă în verificarea neacţionării lui (să nu se topească) la acţiunea unor curenţi de şoc respectiv. 2 normal I rRT . în locul său de montare. este a capacităţii de rupere : I rup sig ≥ I k unde : .3. I rREM sau admişi de elementul reţelei electrice pe care îl protejează. Pentru releele de protecţie alegerea constă în verificarea cerinţei de a nu acţiona în regim normal (siguranţa în neacţionare) : IrRT > (1. alegerea se efectuează atât pentru aparatul de conectare cât şi pentru releele de protecţie.5 .în caz contrar(locuinţe. a curenţilor de pornire.Verificarea aparatelor de conectare de protecţie.în cazul reţelelor electrice ce sunt exploatate de personal calificat. 6.1.φ = 1 .2) IC = ksig1 IC I rREM ≤ 4. esenţială pentru o siguranţă fuzibilă. protejarea elementului de protejat se asigură pe seama caracteristicilor de fuziune a siguranţei fuzibile şi a limitei de stabilitate a elementului protejat. Întrerupătorul automat Întrerupătorul automat fiind un aparat de conectare cu capacitate de rupere mare.sunt coeficienţi de siguranţă(în neacţionare) care desensibilizează curentul de reglaj(acţionare) al releelor în raport cu valorile curenţilor de regim 1. asociat cu relee termice şi electromagnetice. uşoare şi rare.I rupsig este valoarea curentului de rupere indicat de producător pentru patronul siguranţei fuzibile.5 I ad = k sig 2 I ad unde k sig .Ip se calculează pentru circuit sau coloană cu . φ = 1. .2.

a. pentru a avea o acţionare selectivă: a) În cazul a două siguranţe SF1 şi SF2.întrerupătorul automat Pentru aparatul de conectare al întrerupătorului automat(IA).rapiditatea. durata solicitării termice de scurtă durată. din aval spre amonte şi în funcţie de tipul schemei electrice de distribuţie. Verificarea acţionării selective se efectuează pentru câte două ACP.I k min este valoarea cea mai mică a curentului de scurtcircuit pe care trebuie să-l deconecteze IA. -între duratele de acţionare există diferenţele menţionate. Pe lângă verificările individuale ale aparatelor de comutaţie de protecţie. din cerinţa de limitare a zonei afectate asigurarea continuităţii în alimentare). Deoarece în regim de scurtcircuit mai multe aparate de conectare de protecţie (ACP) sunt parcurse de acelaşi curent de defect (au componente ale acestuia). 35 .1 sunt prezentate cele patru cazuri posibile de asociere a celor două tipuri de ACP şi cum trebuiesc corelate caracteristicile lor de acţionare. în strânsă legătură însă cu tipul schemei electrice de distribuţie în care sunt montate.B. În fig. cu valori recomandate în funcţie de natura elementului protejat.coeficient de sensibilitate. se verifică capacitatea de rupere a acestuia : I rupa ≥ ik Pentru releele electromagnetice cu care se echipează IA se verifică parametrii de calitate specifici acţiunilor automate şi anume : -sensibilitatea (siguranţa în acţionare): I rreleu = I k min / k sens unde : . acţionarea selectivă se obţine dacă : -cele două caracteristici de topire nu se întâlnesc sau se întâlnesc la un curent mai mare decât curentul de scurtcircuit maxim ce le poate parcurge pe amândouă.k sens . se impune acţionarea numai a unui ACP sau a unui număr limitat este deci necesară o acţionare selectivă a ACP. este necesară şi o verificare la nivelul ansamblului acestora. fig. 6. estimată prin intervalul de timp td în care este deconectat elementul cu defect respectiv. . având In1 >In2. Pentru releele termice se compară caracteristica lui de acţionare cu limita de stabilitate a elementului protejat . pentru valorile curenţilor ce le străbat. Această verificare urmăreşte asigurarea acţionării selective a aparatelor electrice de conectare de protecţie. . 6.1.

pentru acesta (Ik) se impune un ∆t ≥ 0. IA1.4. se procedează la alegerea curentului nominal primar pe seama : I n pTC ≥ I max sarcina unde : . din amonte.Practic. în cazul utilizării lor(pentru adaptarea tensiunii la valoarea unificată a tensiunii instrumentelor de măsură – 100 V) se aleg după tensiunea reţelei şi se verifică corelarea sarcinii secundare cu clasa de precizie. Dacă curentul nominal al siguranţei fuzibile este prea mic poate să apară şi în acest caz un triunghi de neselectivitate. Releele electromagnetice. vor acţiona practic concomitent. se obţine în mod similar. d) Acţionarea selectivă a unei siguranţe fuzibile aflate în amonte de un întrerupător automat. se obţine dacă cele două caracteristici nu se întâlnesc sau se întâlnesc la un curent mai mare decât Ik maxim ce le poate parcurge pe amândouă simultan. înseriată în reţeaua electrică este solicitată ca orice cale de curent şi ca urmare. b) În cazul a două întrerupătoare automate.1. se verifică corelarea dintre sarcina secundară şi clasa de precizie. 6. Dimensionarea transformatoarelor de măsură de tensiune. 6. Înfăşurarea primară a transformatorului de măsură de curent. Ca urmare. c) Acţionarea selectivă a IA aflat în amonte de o siguranţă fuzibilă. Practic acţionarea selectivă se asigură dacă I nsig ≅ 3I rRT .d. transformatoarele de măsură de tensiune. 36 . 6. IA2. aceste condiţii sunt asigurate dacă între curenţii nominali ale celor două siguranţe fuzibile există o diferenţă de minim două trepte.4. 6. ca la punctul c) şi dacă se respectă ∆t menţionat pe figură. Dacă curentul nominal al siguranţei fuzibile este prea mare (caracteristica întreruptă) poate să apară un triunghi de neselectivitate. Deşi sunt mai puţin utilizate în RE-JT. având caracteristică de acţionare independentă de curent.c. fig.1b.4 Dimensionarea aparatelor electrice de măsură.1. datorită directei accesibilităţi a instrumentelor de măsură la tensiunea reţelei.1. TC. fig.4 sec între duratele de acţionare. fig. Dimensionarea transformatoarelor de măsură de curent.Imax sarcină este valoarea maximă a curentului ce trebuie măsurat corect ( cu clasa de precizie impusă) Din punct de vedere a înfăşurării secundare. trebuie aleasă şi verificată din punct de vedere a solicitărilor termice şi electrodinamice. 6. Acţionarea selectivă se obţine prin temporizarea acţionării REM al IA1 . selectivitatea RT este asigurată dacă I rRT 1 > I rRT 2 .2. 6.

6. fig. . 6. este necesară şi dimensionarea transformatoarelor ce se vor monta în postul de transformare (PT). Pentru consumatorii racordaţi la reţeaua electrică de distribuţie de medie tensiune a furnizorului. satisfacerea unei anumite puteri la consumator.asigurarea rezervei respectiv. . 6. Cerinţele ce se au în vedere sunt : .rentabilitatea tranzitului de putere.2.Fig. 37 . determinarea numărului (n) şi a puterii nominale a transformatoarelor (PnT). fig.2.5. Dimensionarea transformatoarelor dintr-un post de transformare.1 6. Dimensionarea constă în stabilirea puterii necesare a se instala în PT respectiv.asigurarea stabilităţii termice a înfăşurărilor transformatorului.

contacte cu potenţialul pământului. 38 . În cadrul fiecărei categorii se definesc tipuri(natura) de influenţe (notate cu litere – A . umiditate. naturii materialelor folosite. eventual de executare a ei. Conform acestui act normativ s-a întrodus termenul -Influenţe externe. notate cu cifre arabe. activitatea de proiectare şi execuţie a înstalaţiilr electrice este reglementată prin standardul CEI 364-« Instalaţii electrice în construcţii » elaborat de Comitetul Electrotehnic Internaţional şi care este adoptat de ţările europene membre. altitudine .B. B-datorate utilizatorilor(competenţa persoanelor. singura înfluenţă din partea mediului care a fost luată în considerare a fost temperatura mediului ambiant. Influenta mediului asupra instalaţiilor electrice În capitolul anterior s-a prezentat metodologia dimensionării instalaţiilor electrice din punct de vedere a solicitărilor la care sunt supuse acestea din partea mărimilor electrice la care sunt expuse(tensiune) sau parcurse(curenţi).O Fig. C-datorate caracteristicilor constructive ale construcţiilor. la beneficiar şi a rentabilităţii tranzitului. Dimensionarea înstalaţiilor electrice din punct de vedere a asigurării parametrilor de calitate ai energiei electrice. … evaluate prin clase.2 7. Aceste influenţe externe sunt clasificate în trei categorii şi anume : A-datorate caracteristicilor de mediu (temperatură. nu ia în considerare înfluenta mediului ambiant. etc). 6. În acest capitol se va analiza modul în care mediul ambiant înfluenţează dimensionarea alegere şi verificare) componentelor unei instalaţii electrice. Pe plan internaţional. În România acest standard este în curs de preluare începând cu I-7/98. asupra instalaţiilor electrice.etc.ca acţiuni ale factorilor exteriori din medii considerate normale.etc.

gae.spaţii cu praf încombustibil: cu degajări sau înfiltrări în cantitaăţi periculoase depuse pe elementele instalaţiilor electrice (fabrici de ciment. care au elementele de construcţii şi elemente conducătoare din punct de vedere electric (reţi.spaţii cu temperaturi ridicate: peste + 40°C în mod permanent (zonele cuptoarelor şi a celor de turnare din turnătorie etc. baterii de acumulatoare. laboratoare de încercări electrice.depozite de nisip.etc. L nu sunt prevăzute în norme.). pivniţe aerisite. uscăorii de bloc. în laţime de 3 km în lungul ţărmului maritim. redresoare. unele ateliere de tîmplărie.spaţii expuse intemperiilor (ploaie.. cu acţiune distructivă asupra materialelor.încăperi ude: ceaţă şi condensat permanent pe pereţi. spălătorii de vehicule. cinematografe.).1 Clasificarea constructiilor. U3 . scame sau fibre combustibile în suspensie în cantităţi însuficiente pentru formarea unor amestecuri explozive sau de aprindere (depozite de cărbune. PI .) DM. K . bucătării din cantine şi restaurante. spaţii sau zone în funcţie de mediu . tablouri electrice de distributie.spaţii cu praf. camere frigorifice. birouri. unele încăperi din îndustria chimică industria alimentară etc. EE.) CE. umiditatea relativă cuprinsă în mod obişnuit între 7 5 şi 97% (băi şi spălătorii din locuinte. T .încăperi speciale pentru echipamente electrice.zona de litoralului. săli de clasă. depozite etc. în care loviturile mecanice pot degrada instalaţia şi echipamentele electrice (zone de comunicaţii şi manipulări de materiale. ateliere de tâmplărie sau mecanice.. muzee. SI. unele încăperi din industria alimentară etc.pardoseli. care sunt accesibile numai personalului calificat şi autorizat (camere de comandă staţii electrice.).încăperi cu pericol de electrocutare. NOTA: Simbolurile DM.).etc. umiditatea relativă peste 97% (băi şi duşuri sociale. gheaţă. 39 . fără igrasie. umiditatea relativă peste 75%.încăperi uscate: umiditatea relativă a aerului nedepăşind în mod obişnuit 75% (camere de locuit. WC-uri din clădiri civile şi industriale.etc) . folosite în executarea instalaţiilor electrice (ateliere de acoperiri metalice.mediu normal (caracteristica dominanta a mediului): Uo . călcătorii.7. SI .încăperi umede: ceaţă şi condensaţi permanent pe pereţi. fără apariţia de picături mari.încăperi cu agenţi corozivi: cu degajări sau înfiltraţii cu agenţi corozivi. şoproane etc. aparatelor etc.etc. însă pe perioade scurte (bucătării şi WC-uri în clădiri de locuit.spaţii cu pericol de deteriorări mecanice. ele sunt întroduse pentru mediile respective. continuu sau periodic.etc.). zăpadă. magazine.). suprafeţe verticale sub înalţimea de 2m etc. L .încăperi umede cu întermitenţă: ceaţă şi condensaţi pennanent pe pereţi de scurtă durată. de regulă neprotejate de clădiri.) PC. teatre. cu igrasie.). transformatoare. încăperilor şi locurilor de muncă A) Categorii de încăperi. soare. staţii de încărcare acumulatoare etc. U2 . U1 .

vapori. ungere şi tratamente termice în cantităţi de peste 2 m3 sau pentru ardere. C) Categorii de mediu cu pericol de explozie. Prin atmosferă explozivă se întelege: un amestec de gaze.B) Categorii de medii în funcţie de pericolul de încendiu Incendiul este o ardere iniţiată de o cauză definită. b) dacă materialele combustibile din spaţiul respectiv. Cotegoria E: locurile cu substanţe sau materiale incombustibile în stare rece sau combustibile în stare de umiditate înaintată. cînd se găsesc în cantităţi favorabile formării amestecurilor explozive şi nu sunt utilizate drept combustibil. suspensii de fibre. manipulate sau depozitate. care distruge bunuri materiale. Din punct de vedere a posibilităţii producerii unui incendiu. gaze san vapori cu Linf > 10%.8 şi 1. deci fără a exista posibilitatea aprinderii lor. cu sau fără voia omului. praf sau pulberi. ceţuri sau pulberi inflamabile în aer.5 kg/m flux. încăperile şi locurile de muncă se clasifică după natura procesului tehnologic şi a proprietăţilor fizico-chimice ale materialelor şi substanţelor utilizate. Categoria B: locurile cu lichide cu Tînf = 28 .. în condiţii atmosferice normale. cu degajări la căldura radiantă.. atunci cînd acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive şi nu sunt utilizate drept combustibil. construcţiile. Categoria de pericol de incendiu se stabileşte pe zone şi încăperi şi îndependent pentru fiecare compartiment de încendiu. răcire. astfel: Categoria A: locurile cu substanţe care pot să se aprindă sau să explodeze în contact cu aerul. topite sau incandescente. flăcări sau scîntei. pune în pericol viaţa oamenilor şi a animalelor. 100°C. precum şi substanţele solide sau lichide care ard sub formă de combustibil.1 bar şi temperaturi cuprinse între -20°C şi +40oC). cu lichide cu Tînf < 28°C şi cu gaze sau vapori Linf < 10%. combustia se propagă în tot amestecul(prin condiţii atmosferice normale se consideră presiunile totale ale amestecului cuprinse între 0. înclusiv cele din utilaje sau pentru ambalajul şi depozitarea materialelor încombustibile (palete sau rafturi combustibile) depăşesc 15000 kcal/m2 (63 MJ/m2): c) dacă cantitatea de ulei a echipamentului electric depăşeşte 60 kg/unitate. apa sau alte substanţe sau materiale. în caz de inflamare. În norme se defmesc urmatoarele categorii de mediu cu pericol de explozie : 40 . Categoria D: locurile cu substanţe sau materiale incombustibile în stare fierbinte. iar materialul combustibil al fluxurilor de cabluri electrice nu depăşesc 2. Categorla C: locurile cu substanţe şi materiale combustibile solide sau cu lichide cu Tînf> 100°C în urmatoarele condiţii: a) dacă nu sunt utilizate pentru comenzi hidraulice. în care. prelucrate. scăpată de sub control.

E III – locurile unde se manipulează. E IIa . în permanenţă. întermitent sau periodic la funcţionarea normală şi în cantităţi favorabile producerii aprinderii şi exploziei . în care în condiţii normale de funcţionare se pot acumula permanent sau accidental gaze. în urmatoarele situaţii : a) întermitent sau periodic. c) există posibilitatea pătrunderii concentraţiilor periculoase în încăperile învecinate de categoria EI. EIb . care ar putea fi aprinse. existând în acelaşi timp posibilitatea aprinderii lui de la scânteile şi arcurile electrice care se produc. Din acest punct de vedere se definesc cinci categorii şi anume : 41 . c) ocazional. E II – locurile unde . ar favoriza formarea concentraţiilor periculoase. dar se poate depune pe echipamentele şi înstalaţiile electrice îngreunând astfel cedarea căldurii în exterior.locurile unde există amestecuri explozive de vapori înflamabili sau de gaze. b) concentraţiile care prezină [ pericol de explozie şi încendiu sunt evitate în mod obişnuit prin ventilaţie mecanică. din care pot ieşi în mod ocazional (functionări anormale. datorită deranjamentelor concomitente la instalaţia electrică. b) funcţionarea anormală a instalaţiilor sau oprirea lor.locurile unde praful combustibil nu este în mod normal în stare de suspensie în aer. avarii). la producerea avariilor sau datorită funcţionării anormale a instalaţiilor tehnologice. E IIIa – locurile unde se manipulează şi se depozitează fibre uşor combustibile. a) praful (pulberea) combustibil se găseşte în stare de suspensie.locurile unde : a) vaporii înflamabili şi gazele combustibile au Lînf> 15%. EIa . datorită neetanşeităţilor sau operaţiilor de reparaţii şi întreţinere. b) activitaţile se desfăşoară sub nişe sau hote de absorbţie. fabrică sau se folosesc în procesul tehnologic fibre sau materiale care produc scame uşor combustibile în suspensie. în mod permanent în condiţii normale de funcţionare. EI . b) frecvent.EI0 .locurile în care: a) lichidele înflamabile sau gazele combustibile sunt păstrate. Se defineşte zona cu pericol de explozie – spaţiul. locul. vapori de lichide inflamabile sau praf în cantităţi suficiente pentru a da naştere unei atmosfere explozive. însă în cantităţi care nu prezintă pericol. c) concentraţiile de vapori şi gaze nu pot forma amestecuri explozive. manipulate sau depozitate în recipiente sau instalaţii închise. precum şi un miros puternic cînd se ajunge la concentraţia limită admisă. în condiţii normale de funcţionare .locurile unde există amestecuri explozive de vapori inflamabili şi gaze. c) s-ar putea acumula prafuri bune conducătoare de electricitate.

obiectele conducătoare legate electric la pământ ocupă o suprafaţă sub 60% . . Ordinea grupelor de gaze şi vapori inflamabili este astfel aleasă încât echipamentele care corespund unei grupe corespund şi grupelor înferioare. temperatura aerului depăşind 35 0C. D) Categoriile de medii. . de scurtă durată. după capacitatea de transmitere a exploziei printr-un interstiţiu de dimensiuni date (W) şi/sau după energia de aprindere (STAS 6877/1) În grupa I se încadrează atmosferile explozive din mediile din mine.Zona 11. temperatura aerului între (30-35)0C.Zona 10.Foarte periculoase . în funcţie de pericolul de electrocutare . . etc. denumite grizutoase. temperatura aerului cuprinsă între (15-30)0C şi pardoseli izolante. Adaptarea aparatelor electrice la mediul ambiant În capitolul anterior s-a prezentat clasificarea aparatelor electrice din punct de vedere constructiv şi a protejării personalului ce le exploatează(prima cifră după simbolul IP) şi a protejării acestora împotriva pătrunderii apei( a doua cifră) precum şi litere adiţionale(A.locurile unde umiditatea relativă este cuprinsă între (7597)%. La rândul lor gazele şi vaporii inflamabili se clasifică în două grupe de explozie.2.Zona 1. Zona în care poate să apară frecvent sau pentru perioade lungi de timp.Puţin periculoase . fie pentru perioade lungi de timp sau perioade scurte care se repetă cu o frecvenţă ridicată. Aparatele electrice cu protecţie antiexplozivă sunt destinate a funcţiona în atmosfera explozivă din minele de cărbuni şi sectoarele industriale unde funcţie de condiţiile locale este posibilă formarea unor amestecuri explozive de gaze sau 42 .Zona 2. N. suprafaţa din zona de manipulare fiind ocupată de obiecte conductoare legate electric la pământ peste 60%. medii corozive. Zona în care atmosfera explozivă de gaze sau vapori poate să apară în condiţii normale de funcţionare numai accidental şi pentru o perioadă scurtă de timp. W). beton. B. . există pardoseli conducătoare(pământ. D) sau suplimentare(M.locurile unde umiditatea relativă este de cel mult 75%. Zona în care atmosfera explozivă de gaze sau vapori poate să apară intermitent. . Zona în care poate să apară o atmosferă explozivă de praf. S..Periculoase .locurile unde umiditatea relativă este de peste 97%. în condiţii normale de funcţionare. fluide care micşorează rezistenţa electrică a corpului omenesc. . etc. iar în grupa II se încadrează atmosferile explozive din celelalte sectoare. Zona în care atmosfera explozivă de gaze sau vapori este prezentă fie continuu. 7. o atmosferă explozivă de praf.) pulberi conductoare(pilituri metalice. C.Zona 0. grafit. prin antrenarea depunerilor de praf.).

Temperatura de aprindere a substanţelor inflamabile este temperatura cea mai joasă la care amestecul cel mai inflamabil al unei substanţe sub formă de gaz sau vapori este aprins în anumite condiţii. Se cunosc următoarele moduri de protecţie : . . Aprinderea amestecului exploziv se poate datora următorilor factori : .amestecuri explozive de gaze sau vapori cu aerul atmosferic în cantitate suficientă încât să prezinte pericol.siguranţă mărită. De asemenea.scântei electrice produse între faze datorită scăderii rezistenţei de izolaţie. .încălzirea conductoarelor electrice la trecerea curentului.scântei produse prin frecare mecanică între diferite părţi în mişcare.înglobare presurizată. Cercetările naţionale şi internaţionale efectuate în acest domeniu au condus la apariţia unor norme ca de exemplu : STAS 6877/-1 până la STAS 6877/-11.staţionară (montată fix).scânteie electrică sau arc electric produsă la închiderea sau deschiderea unui aparat. CEI 79-1 până la CEI 79-9.etc.2.capsulare antideflagrantă.portabilă (care se ţin în mână când sunt sub tensiune).imersiune în apă. Modul de protecţie constituie totalitatea măsurilor specifice aplicate echipamentelor electrice cu protecţie antigrizutoasă şi antiexplozivă pentru a împiedica aprinderea atmosferei explozive. .capsulare presurizată. . . Prin încercări s-a constatat că există procente minime şi maxime de amestec a gazului cu aerul în limita cărora se produce explozia. Definiţii. . Atmosfera explozivă sau amestec exploziv este un amestec sub formă de gaz sau vapori în care arderea se propagă de la sursă în întregul volum de amestec în mod violent (exploziv). Echipamentul electric în execuţie antiexplozivă poate fi realizat în următoarele variante: .semistaţionară (care se poate deplasa fără a fi sub tensiune). VDE0165.siguranţă intrinsecă. . există un procent optim la care presiunea produsă în momentul exploziei este maximă. . .descărcări electrice de piese din material izolant încărcate electrostatic.1. . . 7. . .înglobare în nisip. VDE0170/0171.protecţie specială.temperaturi ridicate produse de lămpile cu incandescenţă. . clasificări 43 .

1.. Încadrarea gazelor şi vaporilor în grupe de explozie Grupa de gaze şi valori I II-A II-B II-C Înterstiţiul maxim admis constructiv w [mm] la modul de protecţie „d” pentru L = 25 mm 0.2.2.Prin protecţie antiexplozivă. din exterior.. În cazul când normele echipamentelor electrice protejate antiexploziv prevăd alte limite de temperatură se vor alege temperaturile mai mici. . de la aparatul respectiv..Clasă de temperatură – clasificarea aparatelor electrice după temperatura maximă de suprafaţă.3 0. a unui aparat(echipament) electric se înţelege o construcţie specială în scopul reducerii pericolului de aprindere a amestecurilor explozive.2 Tabelul 7.Temperatura maximă de suprafaţă (limită) Se defineşte temperatura maximă de suprafaţă. 44 .5 0. cea mai ridicată temperatură admisă în regim de funcţionare şi în regim de suprasarcină în orice punct pe suprafaţa echipamentului electric aflat în contact cu atmosfera explozivă. Clasele de temperatură Clasa de temperatură Temperatura maximă de suprafaţă [0C] T1 450 T2 300 T3 200 T4 135 T5 100 T6 85 Prin abatere de la tabelul 7. Pentru modurile de protecţie antideflagrantă şi capsulare presurizată se ia în consideraţie temperatura maximă pe suprafaţa exterioară a carcasei. Pentru echipamentele electrice antiexplozive şi antigrizutoase se stabilesc 6 clase de temperatură indicate în tabelul 15. La temperaturi de peste 2000C(şi după unele norme chiar peste 1500C) praful de cărbune se aprinde constituind un pericol de explozie.1. Tabelul 7. .5 0. Reducerea temperaturii la aparatele destinate minelor de cărbuni este impusă de prezenţa prafului de cărbune. temperaturile maxime din interiorul carcasei se iau în consideraţie în măsura în care atmosfera explozivă ajunge în contact cu aceste suprafeţe. Pentru celelalte moduri de protecţie. în funcţie de tipul substanţei explozive. temperatura aparatelor cu protecţie antigrizutoasă este de maximum 2000C.

e ) Capsulare presurizată – simbol: p Părţile periculoase ale echipamentului sunt amplasate în interiorul unei carcase în care formarea unei atmosfere explozive este împiedicată de prezenţa unei atmosfere protectoare presurizate. nu pot aprinde atmosfera explozivă ce se găseşte deasupra suprafeţei uleiului. b) Imersie în ulei – simbol: o Părţile periculoase ale echipamentului electric sunt astfel imersate în ulei încât arcul electric. c) Siguranţa mărită – simbol: i Mod de protecţie prin care se adoptă măsuri speciale de siguranţă împotriva producerii arcurilor electrice şi încălzirilor succesive atât în funcţionare normală cât şi funcţionarea accidentală. în funcţie de energia lor de aprindere sau de capacitatea de transmitere a exploziei conform tabelului 7. scânteile electrice sau gazele fierbinţi formate sub nivelul uleiului.Grupe de gaze şi vapori. d) Siguranţa întrinsecă – simbol: i Mod de protecţie prin care se adoptă măsuri speciale de siguranţă astfel încât energia produsă de scânteile electrice în funcţionare normală sau accidentală nu poate aprinde amestecul exploziv. 45 . Modurile de protecţie ale echipamentelor antiexplozive şi antigrizutoase se definesc astfel : a) Capsulare antideflagrantă – simbol: d Închiderea utilajului electric într-o carcasă capabilă să suporte explozia unui amestec exploziv care poate să pătrundă în interior fără să sufere avarii şi fără să transmită inflamarea din interior către atmosfera explozivă exterioară prin îmbinări sau alte căi de trecere. g) Protecţia specială – simbol: s Protecţia împotriva aprinderii amestecurilor explozive este realizată prin alte mijloace. Substanţele care în amestec cu aerul generează atmosfera explozivă se împart în două grupe. iar un aparat pentru clasa T3 corespunde şi pentru clasele T1 şi T2. un aparat grupa II B corespunde şi pentru grupa II A. De exemplu. f) Înglobare în nisip – simbol: q Părţile periculoase ale echipamentului sunt închise într-o carcasă şi înglobate în nisip astfel încât să nu fie posibilă aprinderea atmosferei explozive înconjurătoare prin arcuri electrice sau efecte termice. Ordinea grupelor de gaze şi vapori este astfel aleasă încât echipamentele care corespund pentru o anumită grupă de gaze şi vapori şi clasă de temperatură să corespundă şi pentru grupele şi clasele înferioare. Protecţia antigrizutoasă se asigură printr-o construcţie specială a aparatului electric destinat a funcţiona în mine cu degajări de gaze şi vapori. încadrate în grupa I de explozie. ca de exemplu : carcase cu pachete de plăci de protecţie. Grupa II se subdivide la rândul ei în trei subgrupe.1. Grupa I este destinată echipamentelor cu protecţie antigrizutoasă..

I Ex.Antigrizutoasă Mine II.3. sub grupa II A cu limita de temperatură admisă de 200˚ C. Tabelul 7. d. Exemple de simbolizare : Ex. se corelează caracteristicile aparatelor electrice destinate a funcţiona în atmosfera explozivă.4. pe grupe de protecţie şi clase de temperatură. IIC w [mm] 0. în tabelul 7.3. pentru aparate (echipamente) electrice. d.3 a . Ex.2 Substanţe explozive uzuale pe clasă de temperatură T1 450oC T1 T1 T1 T1 T2 300oC T2 T2 T2 T3 200oC T3 T4 135oC T4 T4 T5 100oC T5 T6 85oC - În tabelul 7. 46 .3 0. IIA Ex.5 0. Adaptarea grupelor de protecţie.7. modurilor de protecţie şi temperatura maximă de suprafaţă.Tipuri de protecţie Grupele de protecţie Denumirea_destinaţia I.2. Ex. La circuitele de slabă putere care nu pot aprinde mediul din jur. Notaţii : w – interstiţiul maxim admis la modul de protecţie d şi este defînit ca cea mai mare distanţă între suprafeţele conjugate la îmbînarea dintre diferite părţi ale carcasei sau diferenţa diametrelor alezajelor şi arborilor.IIAT3: protecţie antiexplozivă (grupa II) . jocul îmbînărilor filetate. capsulare antideflagrantă.2.5 0.b Modul de protecţie Denumirea Simbolul Capsulare antideflagrantă d Capsulare presurizată p Înglobare în nisip q Imersie în ulei o Protecţie specială s Siguranţă mărită E Siguranţă întrînsecă I Destinaţia Pentru părţile din echipamentul electric unde se produc scântei şi arcuri electrice sau încălzite care prezintă pericol pe timpul funcţionării normale Pentru părţile din echipamentul electric fără scântei şi arcuri electrice.IIAT3: protecţie antiexplozivă sub grupa IIA prin siguranţă mărită cu limita de temperatură admisă de 200˚ C.I: protecţie antigrizutoasă (grupa I) prin capsulare antideflagrantă. e. IIB Ex. se prezintă o încadrare informativă a unor gaze şi vapori cu pericol de explozie. pentru L=25mm.Antiexplozivă alte sectoare Simbol Ex. Tabelul 7. Pe seama clasificărilor de mai sus.

izopentan Benzină. d. hidrogen sulfurat. eter etilic II A II B II C Butadienă. clorură de vînil. gaz natural. acetat de butil. nheptan. p-xilen Gaz aerian. etan.e. clorură de metil. acid cianhidric. alcool metilic. toluen. n-nonan.I/IIBT4: protecţie antigrizutoasă şi antiexplozivă. clor. alcool etilic. alcool butilic. izooctan.4. octan. oxid de etilenă. propilenă. acetat de propil. pentan. acetat de metil. cu limita de temperatură admisă de 135oC. capsulare antideflagrantă şi siguranţă mărită. ndecan. metan îndustrial. Grupa de Substanţele explozive uzuale pe clase de temperatură protecţie T1 T2 T3 T4 Metan I Acetonă. acid acetic. gaz de Acetilenă apă Dioxan Sulfură de carbon - - - 47 . gazolină. Tabelul 7. etil benzen. amoniac. propan. ciclohexa n. etilenă Acetat de amil.Ex. benzînă grea. ţiţei T5 T6 - Aldehidă acetică. acetat de etil. naftalînă. motorînă. benzen. oxid de propilenă Hidrogen. oxid de carbon. ciclo-hexamînă. acetat de vînil. nhexan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful