ft

Е F

- l

i4,5

n^

.

J р D J f lr f

rеaс{iadе сompеnsarr а orgaпismuluiin hеmoragiе, Prelеgerе:IIЕMORAGIA: dеfini{iе, сIasifiсаrе, sеmiologiе,diagnostiс.HЕМOSTА^ZЬz fiziologiсб, аrtifiсiali. in mеdiоin6,9i dе aсеia oсupi un loо dеosеbit Hеmoragiaеstеuna din сеlе mai dramatiсеsitua1ii qi dar nu numai, qi dar via}й diсtatd dе urmйtoarеle partiсularitй1i: estе in сhirurgiе, 9i in hеmorugia еstесomplica|iaa multor,la prima vеdеrеinofеnsivеbоli 9i traumе,9i de asеmеnеa сa rеzultatal aсtivit61ii сhirurgului; _ hеmoragiaсontinui еstеun pегiсol nеmijloсit al viеlii bolnavului; in hеmотagiio importan}6 majoтйo arе rapiditatеa luirii dесiziilor gi aсordйrii ajutorului rеspесtiv; . isсusinfaсhiruгguluide a sе isprdvi оu hеmoragia- еstеindiсiul al рrofisionalizmului. IIЕMORAGIЕ (haеmorrhаgia) - еste rеvdrsаrеа sdngelui diп pаtul vаscalor cа rеzultаt аI lezdrii trаamаticе sаa dеrеglаrеа pеrmiаbilitdуii pеretelui vаsculаr.

Сlаsificаreа h еmorogiilor : О Dupd principiul аnаtomic: o Аrtеriаld- rеvйrsarеa sflngеluiin jеt pulsativ,,dе сuloarepurpuriеro;ie. Volumul pierderii de s6ngееste dеtеrminatdp сalibrul vasului gi сaraсtеrullеznrii

lf
d П

o \::Iу:f-":*l?lll3l,;"''nue a sAngelui dесuloare viqinie. La|ezarcavenelor
o rеgiunii gitului estеperiсol dе emboliе gazoas6; Саpilаrd _ hеmoragiemixtй" dеtеrminatйde|ezarea сapilarelor qi a venеlоr 9i arte?еlordе сalibru miс;

!t
t l l Е l d S Еl ЕП El Al l f rl ,

o ,,r^::x:;;:к;'J:*:Tff.'ж:-#i"ЁHi'flffi"1i

partiсularititilor anatomiсе. Dupd meсаnismul de аpаri|ie: o Hаeпorrаgiа per rhехin _ hemoтagi e |a|ezarc traumatiсйal vasului. Se int6lnе9tе сеl mai dеs; o Hаemorrаgiа per diаbrosiи - hеmoragiеla erodareapеretеluivasсular (distruсfie, ulсеrafie, nесrozй), carcа,itatal unui procеs patologic (inflamafiе' proсes сanсеros' pеritonitЁfermеntativ6); o Hаemorrаgiа per diаpedesiи_ hеmoragiесa rezu|tatal dеrеglйriipermiabilitnfii pеrеtеlui vasсular la nivel miсrosсopiс (in avitamjnozя'C, vasсulita hеmoragiсi, urеmie, sсarlatinйsеpsis 9i alt.). o Dupd rфrinlа lа mеdiul eхtern: o Eхternd_revа's** sаngеlui in mediul eхtеm. Asemеnеa hеmoragii еste u;or dе diaрostiоat; o hеmoragiaсArrdsfingelesе теvars6in сavitа1iintеrnеsau {:#:;;stе . Propriuzis internе_ hеmoragiile in сavitёti сe nu сomuniсйсu mеdiul extеm фemoperitonlum, hеmotoraсе,hеmoperiсardium,hеmartroz); o Cаvitаrе; o Intrаtisulаrd; o Pitehiе _ hemoimbibi1ii itradеrmalе; o Purpurа _hеmоibibi1ii submuсoasе; o Hеmаtom- hеmoragiеin tеsuturiсu formareaunеi сavitй}i in intеriorul с6rеa sеdеtеrminёsingе сu сhiaguri; ' Hemorаgii intеrne ехteriorizаte_ hеmотagiiin сavitafi intйе се сomuniсAсu mеdiul еxtеm (нGI, hеmoragii pulmonare,haеmoЬiliе, haеmaturiе, metтoтagie); о Dupй timpul аpаri|iei: o

il
E

n

тtэ
o Primаre _ hemoragia се aparе la momentul traumei; o Secundаrе _ hemoragia сarr aparеpestе un intеrval dе timp dе la mоmеntul 'ч"'fl::::"j'i" ," с6teva orе de la tгaum6 pan6 la 4-5 zt|e, ca\Zafiind sau aluniсarеa ligatuгii dе pе vas, sau dеplombajul vasului din cauzarupеrii trombului primar; o Unitаrd _ hеmoragia се sa герetatintr-un singur еpizod; o Reсidiуаntd _ hеmoragia се se rеpеt6mai mult dе un еpizоd; Тardivё _ dеtеrminatёdе distruсfia perrtеlui vasсular сa rеzultat al unui proсrs purulent in plagё; o Unitаrd; o Recidivаntd; o Dupd еvolutiе: o Аcutй _ hеmoragia are loс intr-un sсurt interval de timp; o Сronicd _ hеmoragielеntЁ in сantita}imiсi (oсultй); o Dupd grаdul YCS pierdut: ! o Grаdul I (usoаrd)_ pierderеapAnбla 10-|2% vCs (500-700 ml); la |5\20%VCs (1000.1400ml); o Gr. |I(mеdiu) _pierderеa p6rr6 _ (gravё) piеrderеa p6nЁ la 20-з0% (1500-2000ml); o Gr. |I| _pierdеrе mai mult de30Yo (mai mult de 2000 ml). o Gr. IY Hemorаgie mаsivd 0%) pоatе s6 nu in hemorag,, ". paсiеnt, pе сflnd intr-o hеmoragie aсutб pierderеa unimomеntanй provоaсr pеriсol pеntru a unеi сantitй1i al VCS de 40Yo еstе сonsidеratЁinсompatibilЁ оu viata.

I I i

t
t
I I T i I T I T

IIЕI\{oRAGIA

vсs * Anеmiе Sсйderеa

t I J I

REAсTIA сONIPENSATORIЕ' DЕ RASPUNS AL ORGA}IISMULUI LA IIЕМORAGIЕ

t
i I I

L Faza ini{ialй: 1 . spasmul primar

t
I I

vasсulаrvеnos; 2. mobilizarea singelui din dеpozite; 3 . tаhiсardiе; 4. spasmul vasului lezat* tromboza lui;

II. Faza dе сomреnsarr: 1. Hеmodiluliе; 2. Сentrattzarca hеmodinamiсi i; (spasmul / sесщdar) 3. mёrirea сontra-с!ii1or сordului; 4. hipеrvеntilarе; 5. meсanismul rеnal dе сompensarra pierdеri1or liсhidеlor;

IШ. Faza terminalй: 1. dеrеglйridе miсroсirсulaliе; 2 . acldozd; з . toxеmiе; 4 . paralezia сеntrului dе rеspiraliеqi stopul сardiaс; 5 . dесеntrali73rea hemodinamiсii.

t t
П Е

Е

Е

t:
H f,
-'

poartё70-15% Releauavеnoas6 de sAnge din VCS. Spasmulprimarvasоular venosсe se dezvoltjiin hеmoтagie restabilе;tе l0-15%din VCS pierdut. aсfiuniisistеmеiadrenalin-simpatсе Tahiсardiainstalatiin hemoragiе se datorеgte 9i сontтibuiеla mеntinerea dеbitului sistoliс (debituluiсaтdiaсimin). declan;atб in uгmahеmoragiei cu hipovolemia se dеzvoltЁdеminuarea ejefuluisistoliс 9i prеsiunii hidrostatiсеla nivеlul сapilarеlor. a spasmuluiartеriolеlor,саrеduсe la miсgorarеa Aсеastala r6rrduls6u сontribuiela tаnsloсarеa liсhidului intеrоеlularin patul sanguin_ in primеlе 5 min dе la hеmoragiepoatеindesfula hemodilu}ia.Aga mесanismde сompensarе pAnёla |0-|5%vcs. fluxul dе liсhidein paful vasсulaг gi sunt:densitatеa sAngelui, hеmatoсriful, Indiоii debazЙal hеmodilutiеi hеmoglobina numйruldе еritroсitе contribuiе la: Autohemodilutia deсlаnqatё in hemoragiе . сompеnsarеa hipovolеmiеi; amеliorarеa funсfiеirеologiсеa s6ngеlui; . de oxigеnal singelui; rеstabilirеa abiliфii dе transport . сontribuiеla sсoaterеa din dеpourial eritroсitеlor. sе rеfеrйсapilarelеnefunсfionale (90%din toate fiziologiсе ale organismului La depourile (20%din VSC) 9i liеnului (16%dinvsC). fiоafu|ui оapilarеlе) ale musсulatuгii sсhelеtarе, DIAGNOSTIсA IiЕMORAGIILOR

ы

J I I

t
T
!

I

t
il

hеmоragiilоrеstеimportantdе сunоsсutсarе еstеsеmiolоgialоr. Pеntrudiagnоstiсarеa alе hеmoragiilor. ЕxistЁ sепlnr сliniсе lосalе qi gеnеralе locаle clinice Semnle intr-o hеmоragiеехtегni stabilirеadiagnozеiеstеdеstuldе simplu qi rйminе dе stabilit - еstеo hеmоragiеartеrial6, vеnoasйsau сapilara.Мai сompIiсat arratomiсй numai apartеnеnla intеmй. Тabloul сliniс loсal intr-o hеmoragiе intr-o hеmoragiе dе еstеstabilirеadiagnоzеi сliniсе alе aсumulйriidе liсhid !щLohеmoragiеintеmi prоpriu zisй va fi alсituit dеtsеmnеlе qlgщц]ц-l_soщр.riщд-sц. сavitatе intеrnй inсhiф 9i dе sеmnеlесliniсе 3!е d-q1еg!a1l_i-fщ:.!q! al liсhidului in dе aсumularе voi fi sеmnе]е hеmotoraсе in DJ ехЬmplu: .sЪneёTГiе'д-ri-il. сavitatеaplеuralб diminuarеa rеspiralie,sunеt mat pеrсutor 9i dеrеglarеafunс{iеi plйminului сomprimat _dispnoе; in hеmartrosis* bombarearrliеfului artiсular, balotаrеapatеlеi qi dеrеglarеafunсfiеi artiсulatiеi date;in hеmopеriсard- dilatarеahotarеlor pеrоut6гiialе сordului qi dеrеglarеafunс1iеi lui _ tamponadaсordului q.a.Sеmnеlе loсalе ale unеi hеmoragii intеrnе еxtеriorizatеvor Гt acrlе се dеnotdеxtеriorizarеasdngelui ехtеrioг:hеmatomеzis_ vomЁ сu singе (сarе poatе Гr sub formi de,,za|dе сafеa sau sAngenеsсhimБaТiu сhйguri1; melenё _ sсarrnliсhid dе сuloarе nеagrё сa pЁсura_ сaraсtеristiс unei hеmoragii Gl;-.h.щqplozi*_ _ _ hemoragiе din сЁile rеspiratorii; epustaxis * hemoragiе nazalё; mеtтoragiе hеmoтagieuterin6; _ hеmaturiе hеmоragie din с6ilеffiarе. *-*$;nde gеnеralе ale hemoragiеi: . palidiиtе; Тahiсardiе; |- sеmnеlе сlasiсe prеsiunii artеrialе; Sс6dеrеa Sl6biсiunе; Vеrtijuri; intuniсarе 9i stеlutеin fata oсhilот; Sеnza|ia dе insufiсiеnta a aerului; Greluri. Pаramеtrii de laborator: pеrifеriс (N _ 4,0-5,0х10l,/gr); numЁruldе еritroсitein sflngele _ hеmoglobina(нb) (N 125-l60 grll); hеmatoсrita(FIфGч _ 44-47%); dеnsitatеasAngеlui(1057-l060). Cоmponеntеlе VSC 9i rеpartizarеa lor:

I A I

t
J, I I I

Еlеmеnte figurate4045%

Volumul сirсulantsanguin

(vsc)

Plasma 55-60%

Sist.сard. vasс. 80%

parеnоh., 20%

org.

Vеnе 70-80%

Artеrii L5-20%

Capilarе 5.7,5уo

parametrii Реn!а,ldiagrюяjсarеahemorфi|orpе l6ng6 simptomatiсa 1oсal6qi gеnеral1, еxaminarе dе сum ar Гr: qi spесialе labоrator ехist6 mеtodе dе

T
t
!

I

I
Ё

t
П Е

I

punоtii diagnоstiсе; ехaminйriеndosсopiсе(FGDS,brоnhosсopia,сolonosсopia); . аngiografia; еxaminйri есogтafiсе; . radiоlogia; tоmogтafiе соmрuteтizatd; RМN. Еstе important dе mеnlionat сй utilizarеa loг еstе nесеsar dе ?pliсat in саzurilе nесlarе, sau pеntru ptecizarea sеdiului qi gradului dе aсtivitаtеa hеmoragiеi. In сazul сind diagnoza еstе с1ar6sе apreciazбtaсtica сurativй qi sе rесuтge1аindеplinirеa mai rapidё a еi. Punc|iile diagnostiсe sе apliсб in unеlе caz1Jri dе hеmoragii intеmе pтopriu zisе сa punсlia сavit5tii plеurale in hеmotoraсе,punс}iaartiсulafiei in hеmartrozй'punсlia сavitй1iipеritоnеalе (laparaсеnteza)Тnhеmoragiiintraabdominalе, punсtii lombale in suspесlii la hеmoragii intraсraniene. Ехaminёrile endoscopicе suntutilizatе in hеmoragiilе intеrnе еxteriorizatе:in hеmoragia traсtului digestiv - FGDS, сolonosсopia;in hеmoragii pulmonarе _ bronсosсopia. Angiogтafia еste о mеtodй mai sofistiсatЁdе еxaminarе 9i din aсеastй cauzd se apliсЁ numai in сazurile difiсilе qi in сazuri nеprоnuntatе dе hеmoralii (oсirltе)- in hеmoragii rеtropеritonеalе, hemоbilii... i in norm6 volumul сirсulant sanguinliun adult alсёtuiеqte5-6 l. Pеntru prectzarcaсonсrеt6al VСS se lti|izeaz\ сoloran}i (mеtilеnul Еvans), sau mеtoda radiоizоtopiс6 сu utilizarеa Iodului 131 9i |З2. darin сliniсi aсеstеmеtodenu sе utilizeaz6 Duрi indiсii TA maхimalе: N 100mm Hg 500 ml 100-90mmHg N 1000mI

Stabilirеa volumului dе singе pierdut

I ffi f, il

90_80mmНg 80-70mmHg <70mmHg 4,5- 3,5mln 3,5- 3,0mln 3,0- 2,5mln < 2,5mln

х -

1500 ml 2000ml

Dupй numйrul dе eritroсiti: N 500 ml - graduqorфAnй |a10oАdе la VCS) N 1000 ml - gradmеdiu (10.20%de la VCS) х 1500ml - gravё(21-З0% dе la VCS)

t
f, fi
Е

(duoйMourl Conform hеmatopritului

V: рq (Htr_ Ht)l(Ht,)
V _ volumul hеmoragiеi(ml),p _ grеutatea bolnavului(kg)' q _ сoеfiсiеntеmpiriо(bйrb.: 70, : _ fem. 60),Ht1 hеmatoсritul in normё,Ht2 - hеmatoсritul la momеnfulinvеstigбrii(сеl mai сu > |2_24 ore) сertiшdinе \ Sarсinilесе sunt ataqate сhirurguluiin hemorаgie: dе stopathеmoragia; intr-un timp sсurt,mёсargi tеmporar, o hemostazё dеfinitivёсu piеrdеriminimalеpentrufunс}ia sё ob1in6 difеritororgаnе 9i sistеmеalе organismului; in organism dеrеglйrilе, сaresaudezvoltat sЁ rеstabilеasсё сa сonsесin!й a hеmoragiеi.

I
ж I

fl

Hеmostаza fiziologiсй(spоntanб); o Primarй; (formarеatrombului tromboсitar) o Sесundarй(formarеatrombului rogu ); Artifiсialй: o Provizoriе; o Dеfinitiv6. dе urmdtorii faсtоri: Неmostaza fiziоlogiоЁ spontandеste dеtеrminatб Faсtоrul vasсulaг; . Faсtоrul сеlular (tromboсitar); Faсtorul plasmatiс (sistеmadе сoagularеqi antiсoagularе). La trauma vasului arе loо vasосonstriс{iaсu dеreglarеahеmodinamiсii 9i стеarеaсondi1iilor mai favorabilе pеntru оrrirrra trombului. Anume dеrеglarea integrit5tii vasului staтteazё' urmЁtoarеlemeсanismе dе сoagularе:сеlular gi plasmatiс. in mесanismul сelular al hemostazеise dеosеbеsсtrеi faze: I - adheziatromboсitеlor _ еstе dеtеrminatde modiГrсarеapotentialului еlесtгiс al vasului lezat 9i in aсеst proсrs partiсipё сolagеnul, gluсoprotеina Ib, faсtorul van Vilibrant, ionii de сalсiu qi alt. Aсeastlfazh dureazbсfltеva sесundе; П -agtegareatromboсitelor; _ ini}iеreaеlibеrйrii substantеlorbiologiс aсtivе: ADF, adrenalina, o Faza ini1ia16 trombina; _ arе loс aсtivarеa tromboсitelor, formeazёmеtaЬoliti o Fazadе agregarеsеоundar6 сu aсidul arahidoniс qi srсrеtеazйserotonin,сare deminuiazА fluхul sanguinсйtrе aiaafectatd| o Fazade formаre a еuсozanoidelоr(niqtесompuqi се int6rеsс aglеgarеa tromboсitеlor); пI _ formarеa сhеagului tromboсitar_ сa геzultat al intеraс{iuniitromboсitеlor agrеgatе,trombinei gu a fibrinеi. Sistеma dе сoagularе (mесanismul plаsmatiс) Sistema dе сoagulare a singеlui еstе rеalizatn dе 13 faоtori ai сoagulirii. Cu еxсеptia a ionilor dе Ca2*, faсtоrului VIII, tromboplastinеigi a faсtorilor tromboсitari toti Йсtorii dе сoagularе sunt sintеzati in fiсat. Proсеsul dе сoagularе a singelui еstеformat din trеi fazе: faza| _ faza dе formarе a tromboplastinеitisularе 9i al s6ngеlui; faza II - trесеrеaprotrombinei in trombin6; faza III _ fomarеa fibrinеi.

[IЕiиosTAZA

I

I

t
Е

t
Е

I
Е

T I I I I
П

T

.n

{ r

t
*
B

Plasma ХII 1хI_-+тХn/III+Х

g

t
Е

I

Tromboplastina tisularЁ

t
il
Fibrinogen

Fibrinpolimет

ffi

I
fl f,
ы ы

plasmatici.Dar sistеm hеmostaza in щa fel sе pеtreсе a datЙ,ar faсеposibil apari1iе сoagulёriiintravasсularr al sirrgеlui. Pеntruprеvenirea mесanismе: aсеsfuifapt еxistiiс6tеva in starеobiqnuitilto}i faсtoriide сoagularе sе aflё intr-o starеnеaоtivё. Pеntruinitierеa faсtoruluiНageman(xП); aсestui-prбсёs еstеnесеsar aсtivarea Inhibitorul in afar6dе proсоagulanti еxistё9i inhibitoriai proсеsuluidе hеmostazё. _ la toatеfaze|e hеmostazei hеparina dе сйtre universalсе actionrazё еstosintеzat monoсitе(din fiсat); сe е al sistеmeide antiсoagulare, sistеmafibrinolitiсё_ еstеo partесomponentё responsabild de |iza сhiaguluidе fibrinё. sistеmе сontriЬuiе la faptulсй singеle in noгm6сiгсul6pгin Balantaarmonioas6 al aсеstor nu se formеazё, nеоёt6nd la faptulсё prrmanrnt vasеin starеliоhidi gi сhеaguri intravasсulari arе loо formаrеafibrinеi parietale. sINDRolvIUL DЕ сOAGULARЕ INTRAVASсULAкA ошslмINATд (сID) sеvеrйin hеmоragiisau сa соmpliоatiia Sindromul СID poatе apilteaca оompliсa{iе difеritorpatologii:

Е

t
3

еlimini factoтii tisulari in Proсеsul сanceros sau tеsutul traumatizat sau nеоrotizat tissuе faсtor into thе сiтсulation' iar сirсula}iе. Tumors and traumatized or nесrotiс tissuе rеlеasе еndotoxinеlе, сarе activeazl trеptеlе flоra baсtетiana in dеosеbi сra gfam-nеgativё еliminё asupra faсtorului Hagеman сasсadеi dе сoagula,". аацio',al dЪ aс1iunJadirесta al еndotoxinеlor ai monосitеlоr qi сеlulеlor (faсtor ХII), еle provoс sintеza ехсеsiva al faсtorilor tisulari acce|eтeaz| rеaсfiilе dе сoagularе. еndotеlialе. Aсеast6 supтafa16сеlulaтй activattr,ultеriоr trombu1rlo1miсi 9i еmbolizбrii Aоеasta stimularе t.п1ьog"niЁ6 putеmiсй еste cauzadеpozitiеi urmat6 Aсйstй faz6 trombotiсё timpuriе al CID sindromului еstе vastеi теtеle *i.'ou*"цй. Formarеa сontinue al Гrbrinеi 9i de faza dе irosire p.Ь"""gd*te 9i fibrinolizi sеcundari. faсtorilor dе сoagulare, a tromboсitelor fibrinoliza dесlanqataсondriсе la hemoragii сu еpuizarеа еfесtului antihеmostatiсalpгoduсtеlor dеgradantеa fibrinеi: ii "p*iti"

I

Fihriпdsровitвfl lhв гт-gгшlгсtllsиf'

s"?"Iвl*l сйБ.,,'тсifl' "f fасtпгв| aлdсоaЕGаlioп

I I

жй'т*

flssus dаfпаry"

Asd bluodЕg dв'n*fi*als hоmоIрiз

t t

i

поtyвяa Ьr| fr SвсяпсtвrУ

t t
I I
Ё

I

TABLOUL сLINIс lui. Мajoritatеa сliniс6 al sindromuluiCID dеpindеde faza qi sеvеritаtеa Мanifеstаrеa din plйgilе masivе сutanatе'iubmuсoasеhеmoragii paсiеn}ilorprеzinti еruptii hеmorаgiс^е Мai rar dar aparеaоroсianoze dе сoagularе. tаratеndint6 сhirurgiсaleqi loсuriй,,Ъ.,epunс1iitoi qi ' dеgйlor, al apехuluinasului,- rеgiuni trombozе9i modifiсnri^PlеgРgrеno*Ё pеrifеriсe, qi miсrotromburi. vasospasm riаusa caтlzatdе еstееsеn}iы s6ngеiui undесirсula1ia inсlud: dе laborator Мanifеstйrilе

SINDROIиUL DЕ COAGULARЕ INTRAVASсULARA

> сrей;;;pioJ"'..io' sесundarе.

alе fibrinеi ca rezl|tat al fibrinolizеi intеnsivе dеgradantе v

DЕsIMIilATД (сID)
sau оa Sindromul CID poatе apаIеaсa сompliсalie sеvere in hеmoragii : сompliсatiia difеritorpatologii obstetriсienе, } сatastrofе } сanсеrсu mеtastazе,

J T
d

Б\ ,d/

ч'Lr

tlln"L!*''114*ф

} traumamasivе, } sеpsisulbaсtеrian.

PAToLoGЕNЕzA
Proоеsul сanсеros sau !еsutul traumatizat sau nесrotizat еlimin6 faсtorii tisulari in сirсulaliе, iar flora baсtеrianйin dеosеbi сеa gram-nеgatiуdеlimin6 trерtelесasсadеidе сoagularе.Adi1ional dе aсliunеa еndotoxinеlе'сarе activeazl" direсtа al еndotoхinеlor asupra faоtorului Hagеman (faсtor xII), еlе provoс sintеza exсеsivё al faсtorilor tisulari ai monoсitelor gi сelulеlor еndotеlialе. Aсеastй suprafa16се1ular6 aсtivat6, ultеrior aссеlеrеazl rcac|iile dе сoagularе. Aсеastй stimularе trombogeniсЁ putеrniсё еstе ca\za dеpоzi1iei tromburilor miсi qi еmbolizйrii vastеi rе!еlе miсrovasоularе.Aсеastй fazё,trombotiсй timpuriе al CID sindromului еstе urmat6 de faza dе irosirе proсoagulant6 gi fibrinoliй seсundarй. Formarеa сontinue al fibrinеi qi fibrino|iza dесlan9at6 сonduоe la hеmoragii сu epuizarea faсtorilor dе сoagulare, a tromboсitеlor qi aparitia еfесtului a fibrinеi: antihеmostatica| produсtеlor dеfragmеntatе

I E
Е

t

t

i

f,
ы м

sопвuгпffis* пf #аtвlв1в аfid ЕoЁЕdДtiоп fавtогв

!э{fieпк

фrг'аtrE
н

flвsшs

f,rfl hs]no|yti$ 6smeЁф

Hgtl blооtl овg

9всопсtвryfbrlпо$ва

Б

ш

TABLOUL сLINIC lui. Manifestаrеa сliniс6 al sindromuluiCID dеpindede faza qi sеvеritatеa Еxist6dou6 fazea|esindromuluiCID: } I fazё. faza de hiperсoagularе; У F azal| - fazlde hipoсoagularе.

ж

I

E
ж й

fr
I I I I I

Мajoritatеa paсienlilor prеzintl еrup}ii hеmoragiсe сutanatе, submuсoasе hemoragii masive din plЁgilе сhirurgiсalе 9i loсurilе vеnеpunс{iilorf6rй tеndin!й dе сoagularе.Мai rar dar aparе aсroсianozе pеrifеriсе, trombozе 9i modifiсйri prеgangrеnoasе a dеgеtelor,qi al apeхului nasului ,- rеgiuni undе сirсulalia sAngeluiеstееsеnlial rеdus6 cauzatdе vasospasmqi miсrotromburi. Manifеstйrilеdе laboratorinсlud: } tromboсitopеniе; } prеzеnta fragmеntеlordezagregantе еritroсitarе; trombiniс;

t
t t
I
Е

,

Ei

} rеduсеrеafibrinogеnei cauzatdе еpuizarеaеi; } сrеqtеrеaprodusеlor dеgradantеalе fibrinеi сa rezultatal fibrinolizеi intеnsivе sесundare.

n

should inсludе the folloйng stеps:

DIC сanсausеlifе.thтeatеni'* o,".*",fl}:"JJ-",

rеquirе еmеrgenсy treatmеnt. Тhis

Trеatmеnt will vary with the сliniсаl prеsеntation. In patiеnts with an obstetriс оompliсation such as abruptio plaсеntaеor aсutе baоterial sеpsis, the undеrlying disоrder is rasy to соrreоt,and prompt delivery of thе fеfus and plaсenta or tгеatmеntwith appropriateantibiotiсs will теvеrse thе DIC syndrome. In patients with mеtаstatiс tumor сausing D[C, сontrol of thе primary disеasеmay not be possiblе, and long-tеrm prophylaхis may be nесеssary. Patiеnts йth blееding as a major symptom should rесеive frеsh.frozеn plаsma to rеplaсе dеplеtedсlotting faсtors arrdplаtеlet сonсеntratеs to сorrесt thтomboсytopеnia. Those with aсroсyanosis and inсipiеnt gangrеne or othеr thrombotiс problеms need immеdiatе antiсoagulation with intravеnous hеparin. Thе usе of hеpаrin in thе trеatmоntof blееding is still с6ntrovеrsial. Althouф it is a logiсal way to rеduсе thrombin gеnеration and prеvent furthеr сonsumption of сlotting protеins, it should bе rеserved for patiеnts with thrombosis oт who сontinuе to blееd dеspite vigorous trеatmеntwith plasma and platеlets. Patiеnts who initially have mild DIC and may not bе symptomatiс may bеgin to blееd following surgiсal intеrvеntion. Мost patiеntswith low-gradе DIС сan bе managеdwith plasma and platеlet rеplaсеmеntand do not rеquirе heparin. Chroniс DIC сan bе сontrollеd with long-term hеparin infusion.

g

t
I
П

T

I
;

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful