Interjectia

Interjectia din gramatica limbii romane
Interjectia este partea de vorbire neflexibila cu intonatie specifica (exclamativa) care exprima:
• • • •

stari fizice si psihice: bravo!, uf!, vai!, ah!,oh!; imita sunete sau zgomote din natura: poc!, cart!, chiau!, tiha!, fas; un indemn: hai!, cea!, mars!, zat; o adresare: hei!, mai!, bre!, iaca!, iata!, uite!.

Dupa structura interjectia poate fi:
• •

simple: ah!, zau!, vai!, of!, oh! compuse: tic-tac!, lipa-lipa!, hei-rup!, cioca-boca!, hodoronc-tronc!

Functiile sintactice ale interjectiei: - subiect: “De-abia se mai aude de departe: cioc – cioc – cioc! (E. Garleanu) - predicat verbal: “Hai si noi la craiul, draga” (M. Eminescu) - nume predicativ: E vai de el! - atribut adjectival: Halal! - complement direct: “De cate ori auzeau jart, auzeau si aoleo!” (B.St. Delavrancea) - complement circumstantial de mod: “Cotofenele s-au abatut pe varfurile copacilor, strigandu-se: caracara-ca! caracara-ca!” (M. Sadoveanu)

cu cratima : teleap-telea. lipa-lipa etc. Hopul acesta este mai greu.Mai. hodoronc-tronc.” (C. nu mai ai tu vreo posta de cele pe undeva?” (I. Valoarea expresiva a interjectiei Interjectia este specifica stilului colocvial. Interjectiile apropiate ca sens de vocativ sau imperativ au topica libera si sunt folosite singure sau impreuna cu substantivul si verbul: . Creanga) Interjectia ia urmata de un verb la imperativ sau conjunctiv nu se desparte de acesta prin nici un semn de punctuatie: „Ia luati de ici oameni buni. hei-rup. Dupa interjectii se pune semnul exclamarii sau virgula. de obicei. vina mai aproape. marcand astfel intonatia specifica (exclamativa). Sadoveanu) Schimbarea valorii gramaticale Morfologia Limbii Romane – Schimbarea valorii gramaticale Interjectia se transforma in substantiv prin articulare: Avea un of la inima. oleaca de must nou…’ (M. tic-tac. Hai! vorbi gazda mea catre primar. atunci se desparte intregul grup prin virgula: „-Mai Zaharie.Observatii cu privire la ortografia si punctuatia interjectiei. “. Daca interjectia insoteste un substantiv in cazul vocativ. Hogas) Interjectiile compuse din elemente identice si sinonime sau din elemente care formeaza o unitate se scriu.

functie sintactica de atribut .Na-ti paharul! . intelege ca nu pot face nimic !” * pentru a formula un indemn. nepredicativa. Alaturi se aude: cioc! cioc ! cioc! cioc = interjectie.lata-ti colegul! Model de analiza Morfologia Limbii Romane – Model de analiza „Neghinita intelese si tusti in urechea stanga…” (B. nepredicativa.St. bre) sunt folosite ca mijloc de marcare a vocativului: Mai baieti. alta pasare a inganat incet: tic ! tic ! tic ! tic = interjectie. functie sinatetica de complement direct. El nu-si stapanea exclamatia: ha! ha! ha = interjectie. Pe urma. sa ne apucam serios de munca! Dupa anumite interjectii pot aparea dative posesive : . un sfat sau a da un ordin: „Ia intreab-o bunaoara…” (M. simpla. functie sintactica de subiect. simpla. simpla. Eminescu) Mars de-aici! Unele dintre aceste interjectii (mai. predicativa. functie sintactica de predicat verbal. simpla.Bre omule. Delavrancea) tasti = interjectie.Uite-ti caietul! . nepredicativa.* pentru a exprima o adresare: “.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful