FILIERA LAPTELUI Laptele este un aliment complet si complex, caracterizat prin marea diversitate a componentelor sale: lipide, proteine

(dintre care cazeina prezinta importanta tehnologic pentru obtinerea branzeturilor), glucide (α si β lactoza, glucoza, fructoza), enzime, acizii organici (lactic, butiric si piruvic).
Accesul la material biologic performant Sisteme de crestere a vacilor

Programarea productiei de lapte

Alimentatia vacilor de lapte Reproductie si ameliorare

Institutii importante

Politicile sectorului public

Preproductie

Productie

Costurile de productie

PRERECOLTARE

Importanta laptelui Costuri postrecoltare
Distributie
POSTRECOLTARE

Obtinerea productiei de lapte Tratamentele primare
Prelucrare

Colectarea si transportul Comertul exterior

Prelucrarea

Piata laptelui Comertul intern Perisabilitatile si defectele

Ambalarea si depozitarea

Figura 6.1 - Componentele filierei laptelui

Pentru a studia filiera acestui produs alimentar este necesara o analiza care sa porneasca de la importanta laptelui, obtinerea acestuia în fermele de vaci de lapte, prelucrarea si transformarea lui în diverse produse lactate, comercializarea acestora etc. Studiul începe cu ferma de vaci de la care se obtine laptele. Modul cum sunt hranite animalele, sistemul de crestere, rasa, ereditatea, mulsul si intervalul dintre mulsuri, perioada de lactatie etc., influenteaza cantitativ si calitativ productia de lapte. Se urmareste, apoi, drumul laptelui spre centrele de prelucrare si toate tratamentele prin care pot fi prevenite pierderile acestui produs perisabil. Marketingul are o importanta deosebita în cadrul filierei laptelui, în care se regasesc agenti economici specializati în îndeplinirea anumitor operatiuni de distributie, promovare etc. Toate aceste componente ale filierei sunt transpuse sub forma unui cerc (figura nr.6.1), cele 19 componente fiind grupate în 4 faze: preproductie, productie, prelucrare si distributie. Etapele filierei laptelui Etapa pre-productiei În etapa pre-productiei, principalii operatori ai filierei sunt: crescatorii de animale, institutele de cercetare, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, procesatorii, distribuitorii, unitatile de creditare. Activitatile aferente acestei etape sunt: cercetarea pietei, cercetari asupra raselor de animale, creditarea, asigurarea cu resurse materiale etc. IMPORTANTA LAPTELUI Importanta laptelui în alimentatie Pentru a asigura alimentatia rationala optima, specialistii recomanda ratia zilnica cu urmatoarea structura: carne si produse de carne 4-8%; lapte si derivatele lui 10%; oua 3-4%; grasimi 12-17%; cereale si derivate ale lor 25-45%; legume si fructe 17-18%; zahar si produse zaharoase 7-8%; bauturi nealcoolice 2-3%. Dintre toate alimentele mentionate anterior, laptele este inclus în categoria produselor de maxima necesitate pentru asigurarea securitatii alimentare si sanatatii omului datorita compozitiei sale chimice, fiind alcatuit din elemente esentiale dezvoltarii organismului uman, marea lor majoritate neregasindu-se în nici un alt produs de origine animala. Ponderea însemnata a laptelui în ratia zilnica de consum alimentar, mai ales pentru o importanta categorie a populatiei – cu venituri reduse, este data de multitudinea substantelor hranitoare, nivelul ridicat de digestibilitate, usurinta pregatirii pentru masa si nu în ultimul rand de raportul favorabil pretvaloare nutritiva în comparatie cu alte alimente. Laptele si produsele lactate prezinta urmatoarele avantaje: asigura în alimentatia populatiei adulte un raport optim de calciu si fosfor (în mod normal, aceste elemente trebuie sa existe într-un raport de 1:1,5); valoarea nutritiva a unui litru de lapte, exprimata în calorii, reprezinta echivalentul caloric a 600 gr. de carne de vaca sau 400 de gr. de porc sau 125 gr. de paine, 8-9 oua, etc.; 250 ml de lapte aduc un aport de 100 de unitati de vitamina D cu rol în dezvoltarea si remodelarea oaselor; produsele derivate precum untul, branza de vaci si cascavalul reprezinta o sursa importanta de grasimi în care se dizolva vitaminele liposolubile A, D, E. Importanta laptelui în sistemul agroalimentar Sectorul produselor lactate este unul dintre cele mai importante din agricultura Romaniei. Valoarea laptelui în anul 2001 a avut o pondere de 40% în totalul productiei animale si 15% în valoarea productiei agricole (dublandu-se în ultimii 8 ani de la 7% în 1993, la 15% în 2001).

27 3.76 25. (Tabelul 6.23 Media cap/ferma 1. Tabelul 6.51 13.12 217.59 2. de la 1.1 Dinamica efectivelor de vaci de lapte.20 10.64 7. La nivel national.7 milioane capete.23% din total si apartin în proportie de 84% fostului sector de stat.Efectivele de vaci de lapte s-au stabilizat în perioada 2001-2009.00 38. în jurul valorii de 2500000 capete.50 0.43 0. la exploatatiile mici. 9 luni 2512 1569 2467 1386 Sursa:MADR Figura 6. Exploatatiile care detin peste 100 capete reprezinta doar 2. la cele mari.1). ponderea cea mai ridicata (83%) fiind detinuta de gospodariile cu 1–2 capete.Dinamica efectivelor de vaci de lapte. în care este concentrat un efectiv de 1. exista 1.2 . .87 0.00 83.28 17.2).31 Sursa: MAPDR Procesul de privatizare la nivelul fermelor de vaci de lapte a avut ca rezultat fragmentarea acestora. la 217 capete.46 vaci de lapte. din care 1500000 capete efectiv matca (Tabelul 6.46 1.2 milioane exploatatii de vaci de lapte.00 1.2 Numarul mediu de vaci de lapte Specificare Total 1-2 capete 3-5 capete 6-10 capete 11-15 capete 16-20 capete 21-30 capete 31-50 capete 51-100 capete >100 capete Numar capete vaci 1735979 1444366 173667 32415 12806 7727 7525 8624 10167 38682 % din total 100. Dimensiunea medie pe exploatatie este de 1. Media ponderata a acestor valori cu numarul de exploatatii pe tipuri de dimensiuni este de 1. 2001-2009 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Efectiv matca Efectiv total Numarul mediu de vaci de lapte pe o exploatatie difera în functie de tipul acesteia.74 0. 2001-2010 UM Specificare Efectiv total din care: Efectiv matca mii cap mii cap 2001 2800 1746 2002 2878 1759 2003 2897 1757 2004 2801 1755 2005 2862 1812 2006 2934 1810 2007 2819 1732 2008 2684 1639 2009 2010.27 capete.45 0. Tabelul 6.46 capete de vaci pe explotatie.33 70.

318 391. functie de conjunctura pietelor.035. 5/2004.235.61 euro de la 1 iulie 2006 pana la 30 iunie 2007 − 18.3 este redata situatia cotelor de lapte în Uniunea Europeana. precum si utilizarea acestuia pentru patiserie si fabricarea înghetatei.3 1.626 887 Spania 6.228 Danemarca 4. calculat pentru 826.057. Sprijinul acordat de stat la nivelul UE orienteaza activitatea producatorilor de lapte.000 464.964. pentru principalele tari producatoare de lapte (tone) Din care: Livrari unitatii Vanzari procesatoare directe Belgia 331.365 FranTa 24.797 23.964 mil. tone . prevede pentru laptele integral valoarea ajutorului la 100 kg în valoare de: − 21.16 euro de la 1 iulie 2005 pana la 30 iunie 2006 − 18. alte aproximativ 3 milioane de tone neîndeplinind criteriile europene si fiind destinate doar autoconsumului.113. Tabelul 6. − ajustarea masurilor si instrumentelor curente de sprijin a sectorului.844.043 3.000 1. cotele sa creasca gradual cu 1%.930 6.709 639 Grecia 700.017 8.188. În tabelul 6. pentru a oferi sansa pregatirii sectorului pentru aceasta reforma radicala s-a propus ca.692 11.017 Romania 3.057 mil.227 Polonia 8. tone (64%) sunt destinate vanzarilor directe. Din aceasta cota 1. sa fie eliminate.0001 0. MAPDR. care sunt irelevante sau depasite în contextul economic actual.7 5. Romania are o cota de lapte negociata la 3.2 . tone (36%) sunt destinate procesarii.000 1.093.69 euro de la 1 iulie 2004 pana la 30 iunie 2005 − 20.513 699.964.6 0.15 euro de la 1 iulie 2007 Principalele elemente care vizeaza sectorul producerii si procesarii din cadrul filierei laptelui se refera la: − eliminarea cotelor din anul 2015 (asa cum a fost stabilit în cadrul MTR în 2003) deoarece acest instrument este depasit de evolutia pietelor si filozofia curenta a PAC. sa devina optionale.2 64. Astfel Regulamentul Consiliului 1255/1999 modificat de Regulamentul Consiliului 1787/2003. Astfel. iar sprijinul pentru stocarea privata la unele branzeturi si pentru consumul direct de unt. − eliminarea graduala a restrictiilor care limiteaza oferta.001.202 122. Comisia a propus ca unele masuri de interventie pe piata la unt. pe langa cresterea cu 2% a cotelor începand cu 1 aprile 2008.565 81.3 Cotele de lapte în UE.347 4. adoptata deja de Consiliu. de sprijin pentru consumul direct de unt si lapte praf.6 0.074.000 Sursa: Buletin informativ.1 1.500. Statele membre Total % vanzarilor directe din total cota 3.POLITICILE SECTORULUI PUBLIC Romania produce doar aproximativ 1 milion de tone de lapte care intra în circuitul comercial. timp de cinci ani începand din 2009.480 Olanda 11.093 mil.454. iar 1.216 vaci la o productie de 3700 kg lapte.455.

Padurilor si Dezvoltarii Rurale. procesatorii (considerati integratori pentru producatorii agricoli). detailistii.INSTITUTII IMPORTANTE Pe filiera laptelui intervin numerosi agenti economici.4). Puncte de Însamantari Artificiale Productia Gospodarii individuale. cooperativele de marketing. firmele de depozitarea transport. Asociatia Generala a Crescatorilor de taurine. institutii financiare. societati comerciale. persoanele angajate temporar Transportul si Producatorii agricoli. procesatorii. producatorii agricoli. restaurantele. Agentia Nationala de Consultanta Agricola. detailistii. angrosistii. procesatorii.4 Agentii economici care actioneaza pe filiera laptelui FAZA AGENTII ECONOMICI / INSTITUTII Planificarea productiei Ministerul Agriculturii. Asociatia Prelucratorilor Romani din Industria Laptelui Distributia Angrosistii. exportatorii Consumul Menajele. care îndeplinesc functiuni specifice (tabelul 6. Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. ferme familiale. Asociatia Promovare Educationala a Laptelui . familiile acestora. Agentia Nationala de Ameliorare si Reproductie Zootehnica. Oficiul pentru Protectia Consumatorilor. producatorii materiale agricoli. cooperativele de aprovizionare. asociatii agricole. Asociatia Crescatorilor de taurine Transilvania Obtinerea laptelui Producatorii agricoli. procesatorii. cooperativele de marketing Prelucrarea Producatorii agricoli. cercetatorii Asigurarea cu resurse Comerciantii de resurse materiale. Tabelul 6. Asociatia Consumatorilor din Romania.

procesatorii si guvernul sa discute situatia curenta si problemele sectorului si sa elaboreze reglementari si acte normative specifice activitatii lor. Consiliul Laptelui si Produselor Lactate este nominalizat ca si consiliu pe produs aferent sectorului lapte. Organizatia interprofesionala pe produs. A fost înfiintat în mai 2005. 3. Obiectivul principal al asociatiei îl reprezinta desfasurarea de activitati profesionale. care include si produsul lapte si derivate lactate. Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine din Romania (AGCTR). Organizatii profesionale si asociatii din cadrul filierei laptelui 1. este o fundatie independenta non profit care se ocupa cu testarea calitatii laptelui . de pe filiera producerii. distributiei si comercializarii produselor. − Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL) din cadrul Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie (ANARZ). 6. tehnice si economice în interesul comun al tuturor membrilor.materie prima. Scopul Consiliului este acela de a fi o platforma nationala în cadrul careia fermierii. Etapa de productie . dar a început sa functioneze în ianuarie 2006. de interes public. are drept de decizie direct privind acest domeniu. Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui(APRIL). unele societati comerciale cu activitate în domeniul procesarii laptelui si produselor lactate au hotarat constituirea Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui. prelucrarii. cu personalitate juridica. − Agentia Nationala de Consultanta Agricola. Începand cu anul 2000. transportului. ale organizatiilor profesionale si interprofesionale. organizatie ce reprezinta la nivel national interesele sectorului de procesare a laptelui. Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). care apartine MAPDR. Organizatia interprofesionala pe produs se constituie prin asocierea organizatiilor profesionale fara scop lucrativ. Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui s-a încadrat înca din 2003 într-un amplu program national pentru sustinerea dezvoltarii sistemului de lapte scolar în Romania. 5.Performanta economica a filierei este determinata de eficienta activitatii organizatiilor institutionale. Organisme institutionale cu atributii pe filiera laptelui: − Ministerul Agriculturii. − Agentia Nationala Veterinara din Romania si Institutul pentru Igiena. Asociatia pentru Promovarea Calitatii Laptelui (APCL). responsabila cu acreditarea laboratoarelor din cadrul fabricilor de procesare a laptelui. cu caracter profesional. subordonata MAPDR. 2. Fundatia pentru Controlul Calitatii Laptelui (FCCL). 4. Asociatia Specialistilor din Industria Laptelui (ASIL). cu statut de asociaTie fara scop lucrativ. în urma unificarii Organizatiei Patronale Romane din Industria Laptelui cu Asociatia Nationala a Procesatorilor de Lapte din Romania. depozitarii. ale agentilor economici care actioneaza în diferite faze ale filierei si de serviciile pe care acestea le presteaza. ce este direct interesat informativ. este persoana juridica de drept privat.

masajul igienic al ugerului. reproductia si ameliorarea animalelor si obtinerea productiei de lapte.folosirea de aparate de muls curate si dezinfectate. boneta). . în faza de obtinere a productiei de lapte. folosirea unui echipament de protectie (halat alb. C.igiena personalului – spalarea pe maini. pretul laptelui. igiena vaselor si ambalajelor etc. aparatele de muls.600 6.. Patrascu. conductele si bazinele de lapte trebuie spalate si dezinfectate.interzicerea furajarii animalelor în timpul mulsului.7 Cantitatea de microorganisme din laptele recoltat manual si mecanic (germeni/ml) Mulgere mecanica Mulgere Întretinerea Spalarea cu Întretinerea corecta manuala neglijenta a masinii apa rece Spalarea cu apa Spalarea cu apa o calda (50 C) calda si detergent 21.În aceasta faza a filierei principalii agenti economici sunt crescatorii de animale: gospodarii individuale. G. bine spalate si dezinfectate. Importanta respectarii igienei mulsului este evidentiata în tabelele urmatoare care surprind cantitatea de microorganisme din lapte în functie de recoltarea mecanizata sau manuala si pe surse de infectie. . 1988 Numarul de microorganisme care se dezvolta în lapte este invers proportional cu gradul de igiena a mulsului.recoltarea separata a primelor jeturi de lapte si interzicerea dirijarii acestora direct pe asternut.Tehnica. modul de strecurare.mulsul trebuie sa se desfasoare într-un spatiu corespunzator din punct de vedere igienic.700 Sursa: Chintescu. .. Modul în care se desfasoara mulsul determina calitatea si. laptele fiind un mediu propice dezvoltarii microorganismelor.700 3. implicit. societati comerciale.800 460. asociatii agricole. Grija pentru igiena laptelui continua si dupa operatiunea de muls. Pentru a obtine o productie de calitate trebuie respectate o serie de reguli de igiena în timpul mulsului: . . Agenda pentru industria laptelui Ed. . ferme familiale.în cazul mulsului mecanic. . . Tabelul 6. OBTINEREA PRODUCTIEI DE LAPTE Din punct de vedere tehnologic. Bucuresti.spalarea ugerului cu apa calda si stergerea cu un prosop curat. . iar principalele activitati sunt cresterea vacilor.000 51. o importanta deosebita revine pastrarii igienei si respectarii normelor de executare a acestei operatiuni.folosirea vaselor emailate sau din aluminiu. .

133 3.937 27. Patrascu. aceasta a crescut constant (+25%). G.014 3..000 Bidonul în care se toarna 10 1. 1988 Din punct de vedere economic.Productie subventionata din productia totala l/cap mii hl mii hl mii hl % 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 3.8 Infectarea laptelui cu microorganisme în timpul mulgerii (germeni/ml) Surse de infectie În conditii bune de mulgere În conditii proaste de mulgere Ugerul 100 50.500 11.334 58. odata cu liberalizarea completa a preturilor si înlaturarea tuturor masurilor de sprijin pentru producatorul de lapte.970 21.000 laptele Sursa: Chintescu. Bucuresti.263 3.0 19.510 3.Tehnica.834 26868 28197 25310 11. Se constata o stabilizare a productiei de lapte în perioada analizata la valori cuprinse între un minim de 50 mil. Tabelul 6.460 8.006 25.8 14. atat al productiei totale.688 3564 3653 3807 55. a avut loc un declin. cat si al productiei medii.Tabelul 6.307 54875 53089 50570 28. 2001-2009 UM Specificare Productia medie de lapte Productia totala de lapte din care: .000 Pielea animalului 50 20. C.6 3.068 9. în perioada de tranzitie au avut loc doua tendinte distincte în ceea ce priveste productia de lapte: astfel între anii 1989 – 1997 (cu exceptia anilor 1990 si 1992).000 Aerul 1 10 Mainile mulgatorului 1 1.. Incepand cu anul 2001 se remarca o usoara redresare atat a productiei medii.Productie marfa .2 15. Agenda pentru industria laptelui Ed.000-50.hectolitri în anul 2009 si un maxim de 58 mil.017 25. cat si a productiei totale de lapte (tabelul 6.000 52.000 Vasul de muls 1 10.761 55.hectolitri în anul 2006.444 24.000.000-100.6 2010 9 luni 2595 33944 17433 - . crestere datorata sporirii accentuate a productiei medii (+62%).9).493 51.000 28.9 Dinamica productiilor medii si totale de lapte. între anii 1997 – 2000.288 55.629 5.000 7.

Alte tratamente primare aplicate laptelui imediat dupa muls se refera la igienizarea acestuia.Sursa INS si MADR Etapa de prelucrare Principalii agenti economici care actioneaza în aceasta etapa a filierei sunt: producatorii agricoli. operatie care consta în tratamente termice si chimice : o . detailistii. dupa care pot sa apara deprecieri enzimatice cu modificari de gust si miros. laptele trebuie agitat din cand în cand pentru uniformizarea temperaturii si reducerea timpului în care se face racirea. Aceasta racire. transportul. . cooperativele de marketing. ambalarea. prelucrarea. angrosistii.Pasteurizare la cca 60 C în scopul distrugerii formelor vegetative ale microorganismelor. firmele de transport. familiile acestora. În timpul operatiei de racire. fiind necesara racirea laptelui la circa 4 C. depozitarea laptelui si produselor lactate. Pasterurizarea este importanta deoarece are rol bactericid fara a influenta valoarea nutritiva a laptelui. gheata sau agent frigorific. În primele doua ore dupa muls. laptele trebuie protejat antiseptic pentru o inactivarea microorganismelor. colectarea. procesatorii. Operatiile desfasurate în aceasta etapa sunt: tratamentele primare. fara continuarea altui tratament asigura stabilitate maxim 48 de ore. TRATAMENTELE PRIMARE Aplicarea tratamentelor primare este deosebit de importanta pentru a evita deprecierile calitative ale laptelui. prin folosirea de apa rece. persoanele angajate temporar.

Pentru a fi prelucrat. în aceasta faza a filierei. punctelor de colectari sau direct unitatilor de prelucrare a laptelui. utilajele. La acestea se mai adauga si costurile ridicate necesitate de colectarea. inhiba organismele anaerobe. . animalele. se livreaza centrelor. Avand în vedere procentul covarsitor de 93% din productie obtinuta în sectorul privat. laptele se livreaza "loco ferma". Sursele de contaminare a laptelui. autocisternele de colectare efectuand operatii de transport direct la fabrici. a pielii. racitoarele cu placi si ghetariile. aerul. acoperite. dejectiile. Administrarea de perhidrol care. cantitatea de lapte ramasa dupa ce s-a acoperit necesarul pentru hranirea viteilor. Pentru unitatile agricole care au ferme specializate. ustensilele. instalatiile pentru racirea laptelui la ferme. bazinele pentru racirea bidoanelor cu lapte. astfel încat acestia refuza aceasta forma de vanzare. care furnizeaza lapte de calitati diferite. Punctele de colectare preiau cantitatile de lapte de la producatorii individuali sau unitati asociate care predau cantitati relativ mici. pardoselile insuficient curatate. În cadrul fluxului laptelui de la producator la procesator. respectiv. rozatoarele si insectele. dezinfectate.- Sterilizare si fierbere – în cazul în care laptele se consuma în timp scurt. transportul si distributia laptelui si produselor lactate. fara miros strain. curate. prin punerea în libertate a unui atom de oxigen. se opereaza cu cantitati mici ceea ce presupune costuri suplimentare legate de transport. Utilajele pentru receptia si racirea laptelui în zona de colectare sunt: masuratorul cu flotor. colectarii. COLECTAREA SI TRANSPORTUL Distribuirea laptelui în sistemul actual de organizare. a tubului digestiv. principala problema pentru care nu se poate organiza un sistem eficient de colectare a laptelui o constituie loturile mici si neomogene care provin de la numerosi fermieri. bazinele de receptie. mediul înconjurator: apa. gandacii si furnicile. Cantitatea de lapte predata delegatului din partea unitatii beneficiare este receptionata si preluata de aceasta sub aspect calitativ si cantitativ. aceste centre de colectare nu dispun de suficiente instalatii de racire a laptelui. Ei mai au de ales între: . În multe zone. Reteaua de colectare formata din puncte si centre de colectare este cea mai vulnerabila veriga din cadrul filierei laptelui. microorganismele ajungand în lapte. Este un tratament aplicat de catre toate unitatile de obtinere a laptelui si toate gospodariile. .folosirea laptelui pentru alimentatia animalelor. laptele trebuie colectat de la numerosi producatori. întreprinderile de prelucrare neplatind la termen contravaloarea materiei prime catre producatorii agricoli. în mod deosebit cele bolnave. sunt: oamenii care lucreaza în sfera producerii. potrivit prevederilor contractuale. O alta problema este cea financiara. industrializarii sau comercializarii. solul.prelucrarea artizanala pentru obtinerea de smantana si branzeturi pe care le comercializeaza apoi tot pe piata taraneasca. datorita unor infectii la nivelul glandei mamare. Transportul laptelui de la centrele de colectare se face în vehicule termoizolate. îndeosebi mustele. spalate.

. la obtinerea acestora se aplica patru reguli fundamentale: laptele sa fie maturat (acidifiat). Din punct de vedere tehnologic. se malaxeaza si se ambaleaza. se spala.000 de ani. PRELUCRAREA Produsele din lapte se obtin prin prelucrarea acestuia. dezvoltarea si modernizarea centrelor de colectare constituie o cerinta majora pentru dezvoltarea unui sector de lapte competitiv. pentru a prelungi perioada de consum a laptelui si pentru satisfacerea cererii pentru astfel de produse. racire. se însamanteaza cu microflora în jet continuu. pentru ca astfel ei pot obtine fondurile necesare pentru a-si asigura existenta si pentru a plati input-urile necesare desfasurarii activitatii. zdrobirea coagulului pentru eliminarea zarei si consolidarea laptelui si maturarea branzei crude. Din acest punct de vedere. Materia prima se trateaza termic la 95oC timp de 30 de minute. Branzeturile sunt produse fermentate din lapte. plastic.Plata la timp pentru laptele livrat este de o importanta cruciala pentru fermieri. este un produs lactat cu formele cele mai asimilabile ale structurilor chimice. însamantare si maturare biochimica. igienizarea laptelui prin pasteurizare sau sterilizare. Tehnologia are la baza procesul de uscare prin pulverizare sau în pelicula. prin centrifugare si filtrare. consumul tehnologic. produsul fiind repartizat în alveole sau pahare de plastic. Untul. normalizarea sau omogenizarea laptelui prin adaugare de lapte smantanit pentru a-l aduce la o anumita concentratie în grasimi. în care se regasesc principalele valori nutritive ale laptelui. urmat de pasteurizare. Laptele de consum se obtine printr-o tehnologie simpla care consta în curatirea laptelui. Drumul laptelui “crud” se bifurca spre diferite destinatii – consumul familial. produsele lactate se obtin conform operatiilor prezentate în continuare. urmand preracirea si racirea. Laptele praf se obtine prin eliminarea a 97% din apa. Datorita importantei produselor lactate pentru alimentatia oamenilor. Iaurtul este un produs alimentar originar din Asia Mica si Peninsula Balcanica si contine toate elementele nutritive ale laptelui sub o forma usor asimilabila.Acestea fermenteaza la caldura timp de 3 ore. de natura proteica. piata taraneasca si fabricile specializate în prelucrarea laptelui. Produsul este apt de consum dupa 12 ore. va fi studiata în continuare ultima destinatie – prelucrarea. Smantana are la baza procesul de smantanire la 40-45oC. cu o valabilitate de 2 zile. Tetra-Pac. omogenizarea laptelui si ambalarea acestuia în recipienti de sticla. Procesul tehnologic este asemanator obtinerii smantanii care apoi se bate. folosirea de coagul (cheag). cunoscut de peste 1. Indiferent de natura branzeturilor.

Prin raportarea valorii adaugate la 1000 lei cifra de afaceri a rezultat o valoare de 178 lei.9%). cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare de la exploatatii agricole si centre de colectare a scazut cu 59893 tone (-5. cea mai mare crestere. Pentru a se argumenta suficient aceste rezultate din cadrul filierei laptelui.Din punct de vedere economic. în Romania la finele lunii iunie 2006.9%) în anul 2009 fata de anul precedent. Centru si Sud-Muntenia detin peste 70. 165 de capacitate medie (între 500-2000 tone lapte anual) si 79 de mica capacitate (sub 500 tone lapte anual). cu 1293 tone (+14.8%) si Nord-Est (19. din care cca 2/3 apartine întreprinderilor mari. Branza s-a produs îndeosebi în regiunile Centru (27.8%). conform datelor INS se înregistrau 361 unitati de procesare dintre care 117 de capacitate mare (peste 2000 tone/anual). în anul 2009 fata de anul 2008. din care .1%) si a fost urmata de productia de lapte de consum cu 25229 tone (+12. la nivel national.7%). Nord-Vest (25.3%). cu 2792 tone (+1. de asemenea.7%). de 2630755 mii lei. Productia totala a exercitiului este. pot fi considerate edificatoare nivelurile indicatorilor ce privesc cifra de afaceri si rezultatele exercitiului. Valoarea adaugata bruta în costul factorilor la nivel national pe total este de 558951 mii lei. în anul 2009 comparativ cu anul precedent.4%) si Nord-Est (21. Productia de branzeturi a scazut. Evolutia cantitatii de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (93. Cele mai mari scaderi ale productiei în anul 2009 fata de anul 2008 s-au înregistrat la lapte praf cu 2027 tone (-33. Conform cerintelor si înregistrarilor organisme competente evidentiaza un total de 264 unitati. Laptele de consum s-a produs cu preponderenta în regiunile Centru (40. în anul 2009 comparativ cu anul 2008. de asemenea. Raportarea acestui indicator la numarul salariatilor evidentiaza media la nivel national în valoare de 152252 lei/persoana. Excedentul brut în exploatare pentru întreprinderile de procesare a laptelui cumuleaza un cuantum la nivel national de 257216 mii lei care de asemenea apartine preponderent marilor înreprinderi (72. Nord-Vest (22. cu 1550 tone (-2.0% din productia de produse lactate proaspete (smantana si laptele acidulat). Cele mai mari cantitati de lapte de vaca s-au colectat în regiunile Centru (30. structura înregistrata pentru aceste întreprinderi de procesare a laptelui reflecta o simplificare. Din punct de vedere institutional.8%).2%). Din toate acestea rezulta faptul ca întreprinderile de procesare a laptelui se integreaza în filiera prin forme de intensitate diferentiate de însasi rezultatele obtinute. Productia de lapte acidulat (iaurt.77 %). Regiunile Bucuresti-Ilfov.7%) si Nord-Est (20. În anul 2008. iaurt de baut si altele) a crescut. Productia de smantana de consum s-a mentinut aproximativ egala cu cea obtinuta în anul 2008.8%). Productia de unt a avut.2%).3% din productia totala de branzeturi) s-a mentinut în aceeasi tendinta descendenta.0%) si la branzeturi topite cu 3147 tone (-20.

69%).spitale). pungi de polietilena. autorizate sa receptioneze si sa proceseze lapte conform si neconform fara separare. rezulta faptul ca în cadrul filierei produsului lapte si derivate lactate pentru agentii economici încadrati în sectorul de procesare se manifesta o puternica tendinta de concentrare. C. se poate constata ca. ambalaj de tip Tetra-pac si bidoane de 25 de litri pentru consumul colectiv (ex.12.68% din acest total. odata obtinute.14.pungi de polietilena. În ceea ce priveste cifra de afaceri. 2/3 din cifra de afaceri (64..2009. primele 5 întreprinderi cumuleaza 18. . 1988 . Referitor la depozitare.conform unor cerinte si acreditari poate fi redata urmatoarea structura : − 35 de unitati autorizate pentru schimburi intracomunitare. conform tabelului 6. Patrascu. iar primele 20 de asemenea întreprinderi detin cca.iaurtul – recipienti de plastic.smantana – recipienti de plastic. − 42 de unitati în conformitate cu cerintele structurale comunitare. din totalul de 671 întreprinderi în care activeaza 17279 salariati.laptele praf – cutii metalice. pe durate diferite de timp. “Agenda pentru industria laptelui” EdituraTehnica. Se constata ca primele 5 întreprinderi din industria laptelui detin cca. − 2 unitati în conformitate cu cerintele structurale comunitare autorizate sa receptioneze si sa proceseze lapte conform si neconform pe linii separate. iar primele 20 de întreprinderi cumuleaza 45. aceasta este de 3143 mii lei. Din cele prezentate. − 185 unitati autorizate pentru o perioada de tranzitie pana la 31. ambalarea în folii din material plastic.parafinarea. 1/3 din cifra totala de afaceri (36. G. . . . Tabelul 6. astfel: .78%). În anul 2007. laptele si produsele lactate sunt foarte perisabile. Bucuresti.. se ambaleaza în diferite recipiente.untul – ambalaje de staniol. de aceea acestea se pastreaza în conditii controlate de refrigerare.14 Conditii si perioade de depozitare a laptelui si a produselor lactate Produsul Conditii de depozitare Perioada de depozitare o Laptele de consum 4-8 C 2-3 zile Laptele praf Îndelungata o 4-8 C Iaurt Maxim 48 ore o 2-6 C Smantana 1-2 zile o 0-5 C 5-10 zile o -18 C 6-9 luni Unt o Branza 4-8 C Diferite perioade Sursa: Chintescu.branzeturi .laptele de consum . .70% din acest numar al salariatilor. AMBALAREA SI DEPOZITAREA Laptele si produsele lactate. cutii de carton.

Acestea se refera la: . de umiditate etc.. de tipul de depozit. numite defecte. În tabelul 6. Descompunerea componentelor laptelui Igienizare amar LAPTE PRAF Aglomerarea laptelui praf în bulgari Absorbtia umezelii Ambalaje ermetice Amblarea produsului ferit de Gust si miros de seu Oxidarea grasimii. depozitare si manipulare unele modificari cantitative si calitative cunoscute sub denumirea de perisabilitati. .PERISABILITATILE SI DEFECTELE Laptele si produsele lactate sufera în timpul operatiunilor de transport. a uneltelor Gust de furaje Alimentatia animalelor cu ceapa sau usturoi Schimbarea hranei Gust sarat Laptele din ultima perioada a lactatiei sau Acest lapte se mulge separat colostral Gust acru. actiunea luminii lumina si de aer IAURTUL Separare de zer Suprafermentare Respectarea duratei fermentarii Gust amar Lapte necorespunzator Sortarea laptelui SMANTANA . Oricat de bine s-ar efectua transportul. de durata depozitarii. anotimp etc. nerespectarii procesului de fabricatie si a igienei. tipul de autovehicul (frigorific sau nefrigorific). de gradul de maturare al branzeturilor. au loc anumite pierderi de produs.perisabilitatea în timpul transportului variaza în functie de tipul produsului.15 sunt surprinse cateva dintre defectele produselor lactate: Tabelul 6. felul transportului.15 Defectele laptelui si ale produselor lactate Defectul Cauzele aparitiei Masuri de prevenire LAPTE Lapte murdar Conditii neigienice de recoltare Curatirea grajdului. datorate calitatii necorespunzatoare a materiei prime. tipul de ambalaj. Produsele lactate pot prezenta modificari ale proprietatilor organoleptice si fizico-chimice.cresterile si descresterile în greutate la diferite sortimente de branzeturi care variaza în functie de sortiment.

respectiv. Depozitarea în încaperi infectate cu mucegai Actiunea lipazei din lapte.. “Agenda pentru industria laptelui” EdituraTehnica. C.. Patrascu. 1988 Etapa de distributie Agentii economici identificati în aceasta faza a filierei sunt întreprinderile de industrie alimentara care detin magazine proprii de desfacere. a celor mai bune posibilitati de achizitionare a laptelui. vanzarea catre consumatorii finali individuali sau colectivi a laptelui si produselor lactate si cercetarea pietei de desfacere si a celei de aprovizionare în vederea identificarii preferintelor consumatorilor si.Prea fluida Gust acru Aspect stratificat Gust fad. Depozitarea în încaperi igienice. nearomat Gust de vechi Gust acru Gust amar Nerespectarea maturarii Supramaturare Continut redus de grasime UNT Lapte provenind de la vite tratate cu antibiotice. Se evita prelucrarea acestui lapte. Pregatirea corecta a branzeturilor înainte de parafinare. Bucuresti. . putrezite. mai ales la sfarsitul perioadei de lactatie Cantitate prea mare de cheag Respectarea temperaturii si a duratei de maturare Reducerea cantitatii de cultura Normalizarea smantanii Se receptioneaza laptele numai dupa 5 zile de la tratarea cu medicamente Aerarea smantanii Respectarea maturarii Sortarea cu atentie a laptelui Umplerea putineiului la capacitate normala. Folosirea cheagului în cantitatea necesara Untul cedeaza apa Mucegai sub parafina Gust ranced Gust amar Sursa: Chintescu. angrosistii. unt prea puternic spalat Influenta nutretului-frunze de sfecla Smantana maturata prea intens Hranirea vitelor cu nutreturi înghetate. Laptele la sfarsitul perioadei de lactatie Umplerea excesiva a putineiului BRANZETURI Infectarea cojii cu mucegai înainte de parafinare. Activitatile identificate în aceasta faza a filierei sunt: achizitionarea laptelui procesat si a produselor lactate de la procesatori. detailistii. G. Se opreste învartirea putineiului imediat dupa formarea bobului mic de unt.

plateste taxa pentru cantitatea de lapte comercializata. peste. fizico-chimica sau microbiologica.se interzice intrarea animalelor (caini. reprezentat de reteaua magazinelor cu amanuntul: magazine de dimenisuni mici. respectiv livrarea sau vanzarea directa a laptelui si a produselor lactate. a peretilor si pardoselilor cu detergenti si la clatirea cu apa rece. obligatiile si responsabilitatile detinatorilor exploatatiilor agricole si a celor implicati în sistemul de administrare a cotelor de lapte. pe piata taraneasca 2. producatorii nu-si pot vinde laptele pe piata. achizitile de la alti intermediari. intervine un agent economic intermediar – angrosistul. Metodologia aprobata de Guvern stabileste.periodic sa se execute operatii de dezinfectie si deratizare. procesare. Cota de lapte reprezinta dreptul producatorilor de lapte de vaca de a-si vinde productia pe piata. modul de alocare si reconstituire a rezervei nationale de lapte. ambalare. producator – consumator. . Canalele de distributie prin care laptele si produsele lactate ajung la consumator sunt: 1. importuri. consum tehnologic. Începand cu data de 1 aprilie 2007. depozitare.- COMERTUL INTERN Destinatiile productiei de lapte sunt urmatoarele: autoconsum. asigurarea de informatii despre piata etc. pisici) în incinta magazinului. . precum si cel care nu detine cota individuala de lapte. încarcare/descarcare. Sistemele de valorificare a produselor lactate includ o serie de operatii cum sunt: transport.personalul care desface aceste produse sa poarte echipament sanitar de protectie. . conditionare. dispozitive de încarcare/descarcare. În lipsa unei cote alocate. se asigura controlul cantitativ al celor care participa la aprovizionarea pietei laptelui si a produselor lactate.unitatile sa fie dotate cu frigidere pentru pastrarea produselor pana la vanzare. producator – detailist – consumator. sau cu ambalaje goale. . Producatorul care comercializeaza o cantitate de lapte peste cota individuala de lapte pentru vanzari directe detinuta.. ambalare. Pentru aceasta. conform metodologiei acordarii cotelor de lapte. Igiena în unitatile de comercializare a laptelui si produselor lactate este foarte importanta pentru a oferi consumatorilor preparate fara modificari de natura organoleptica. în care. vanzari directe pe piata. în limita cantitatilor de referinta disponibile. legume etc. totodata. fata de canalul anterior. Sursele de aprovizionare sunt achizitiile directe de la producatorii de lapte.laptele si produsele din lapte sa nu fie pastrate la un loc cu alte produse din carne. Pentru o buna desfasurare a activitatii. reprezentat de vanzarile directe. Prin normele aprobate. ambalare. producator – angrosist – detailist – consumator. achizitiile de la întreprinderile de prelucrare a laptelui.zilnic si ori de cate ori este nevoie sa se procedeze la spalarea frigiderelor de resturi alimentare. se face numai de catre detinatorii de cota. care desfasoara operatii logistice de transport. . instalatii de conditionare si pastrare. birotica etc. . trebuie respectate urmatoarele conditii obligatorii: . depozitare. aceste întreprinderi dispun de puncte de desfacere si de baza logistica bine organizata – camioane. comercializarea laptelui. supermarket-uri si hypermarket-uri 3. Aceasta cota se refera doar la livrarile catre unitatile de procesare si la vanzarile directe si nu include autoconsumul.

Astfel. − un risc major este acela ca agentii economici încadrati în aceasta filiera nu reusesc sa satisfaca cerintele si standardele de calitate mereu crescande de-a lungul filierei.supermarketuri si hypermarket-uri. . branzeturile sarate si untul.Daca la sfarsitul anului de cota rezulta depasirea cotei nationale de lapte. racirea laptelui. branza proaspata de vaci. Referitor la vanzarea laptelui si produselor lactate de catre producatorii individuali. care sunt departate teritorial de zonele de productie. exista un nivel superior al standardelor de servicii. precum si prin livrarea laptelui de la fermele de vaci pe care le poseda marile firme (acestea avand rolul de a regulariza aprovizionarea).piata taraneasca. − persistenta autoconsumului de lapte la un nivel ridicat. influenteaza negativ realizarea profiturilor pentru toti operatorii din cadrul filierei. preturile fiind.magazinele mici. legislatia nationala precizeaza ca acestia pot valorifica din productia animalelor proprietate personala laptele. − consumuri mari pentru productia de lapte s-au semnalat în special în marile centre urbane. − livrarea laptelui catre consumatori în marile centre urbane face necesara acumularea unor mari cantitati de lapte de catre agentii economici specializati. prin care se asigura siguranta platilor pentru micii producatori. Producatorii vor vira direct Agentiei de Plati si Interventie în Agricultura contributia pentru depasirea cote individuale de lapte pentru vanzari directe. Spatiile de vanzare a laptelui si produselor lactate difera în functie de canalul de distributie. − solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pentru întreaga perioada a anului. unde oferta este formata dintr-o gama larga de produse disponibile. în general mai ridicate decat în cazul pietei taranesti sau al hypermarket-ului. precum si respectarea conditiilor de igiena personala. . producatorii care au depasit cota individuala de lapte pentru livrari si/sau vanzari directe sunt obligati sa plateasca o taxa stabilita anual de Comisia Europeana. − agentii economici existenti pe piata marilor centre urbane se gasesc într-o permanenta concurenta directa si indirecta (cu referire atat la lapte cat si la numeroasele sale derivate). exista: . igiena mulsului. creste disponibilitatea în aprovizionarea cu asemenea produse lactate de catre o parte din micile magazine. PIATA LAPTELUI Cele mai importante caracteristici ale cererii si consumului în cadrul filierei laptelui si produselor derivate pot fi delimitate prin cunoasterea urmatoarelor elemente specifice filierei: − oferta productiei de lapte pentru consum în stare proaspata si supus prelucrarii este dispersata teritorial si calitativ neuniforma. crearea unei disponibilitati de preturi scazute la anumite produse pentru consumatorii cu venituri scazute. alaturi de exigentele privind cantitatea laptelui si a derivatelor sale. prin centrele de livrare a laptelui din localitatile urbane. igiena corporala a animalului. − organizarea aprovizionarii cu lapte a consumatorilor se poate face direct de la producatori. cu respectarea unor conditii care vizeaza asigurarea igienei în adaposturile de animale. pentru activitatile de achizitionare si vanzare a produselor se înregistreaza niveluri de eficienta ridicate. smantana. . forme de desfacere în care creste disponibilitatea produselor de calitate. costuri mici ale facilitatilor de piata.

cresterea productiei este mai mare decat cea a consumului (cu +6.01 225. cand nivelul consumului este de 299. iar branza telemea de vaca cunoaste crestere de aproximativ 12 %.79 299.3 litri/locuitor în anul 2006. Numai în anul 2005. Consumul de lapte si produse lactate în echivalent lapte era de 252 litri/locuitor. structura consumului de lapte si produse lactate a cunoscut modificari. consumul de branzeturi si smantana a înregistrat o crestere de 11. iar în ultimul an al perioadei analizate. iar în ceilalti ani din perioada analizata nivelul de crestere al productiei fata de consum este în inferioritate (între -17.0 104.30 % si respectiv +12. 2008 Indicatori 2003 265.0 litri lapte. În ceea ce priveste branza telemea de oaie aceasta înregistreaza o crestere mult mai însemnata. Consumul de lapte.7 %). consumul de lapte a înregistrat cea mai importanta crestere (41%). indicii înregistreaza aceeasi tendinta de crestere.5 litri/locuitor.09 238. se constata o depreciere calitativa a acestuia.0 2002 lapte /locuitor %fata de 84. consumul tuturor ceilalti ani înregistreaza suplimentari care în valori relative sunt între +4.3 118.5 112. în perioada 2002-2007.0 109. respectiv de 2. în anul 2007.8 117.55 2005 280.6 114. Comparativ cu alte produse alimentare.69 82.0 %fata de anul Consumul de 100.2 139. Se poate face cunoscut faptul ca maximul acestui trend de crestere este în anul 2005.2 ori. daca în anul 2002 se înregistrau 253. este de 1048000 hl.Consumul de lapte. filiera laptelui si derivatelor lactate impune cunoasterea nivelului preturilor la lapte livrate prin achizitie sau pe piata agroalimentara.17 În ceea ce priveste productia de lapte pe locuitor.58 89. Prin comparatia fata de anul 2002.2001.11 86. aceasta a crescut. indicele de crestere a consumului de lapte fiind de 117%. exprimat în litri/locuitor. Cresterea a continuat si în perioada 2002-2007. Prin comparatia fata de anul 2002.2 litri/locuitor.98 productia/loc. se înregistreaza depasiri de +18.11 %. Tabelul 6.16 % în anul 2005.8 litri/locuitor.05 %). În acelasi timp. fata de anul 2002.7 105. 2007. pentru perioada 2002-2007.17 pentru perioada 2002-2007 poate evidentia urmatoarele probleme: .68 2004 276. însa.65 84. Totodata.13 %). INS.4 %. în sensul scaderii permanente a consumului de lapte procesat în favoarea cresterii consumului de lapte neprocesat. iar în anul 2007 de 252. În acest cadru. în ultimii ani este semnalat un maxim al întregii perioade de 299. Prezentarea acestor preturi în tabelul 6.30 246.0 Productia de %fata de anul lapte/ locuitor 100. în perioada 1989 .65 % în anul 2003 si +39.39 2007 283.16 106.7 2006 299.16 Productia si consumul de lapte pe locuitor în Romania UM 2002 Litri lapte/locuitor 253. nivelurile relative maxime fiind de asemenea semnalate în ultimii ani (se iau în discutie anii 2006 si 2007 cand.05 252. este într-o continua crestere. un nivel de 283.0 2002 Litri lapte/locuitor 215.41 % si -10. Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei. în Romania. Pentru fiecare din anii perioadei analizate s-a efectuat o comparatie între consumul si productia de lapte pe locuitor de unde a reiesit faptul ca ritmul de crestere al consumului depaseste pentru majoritatea anilor pe cel al productiei.3 110. La produsul lapte s-a înregistrat o crestere de 4. astfel.9 111.

La lapte dulce de vaca.75 8. praf.53 2006 0. Tabelul 6.20 172. modificarile frecvente de politica comerciala. De altfel.69 149.17 1.0 si capra Lei/litru 0.51 lei mai mult în anul 2002 si cu +0. ritmul de crestere a importurilor a fost de 111%.20 10.35 137.48 Pretul mediu de branza din lapte de oaie vandut % 100. de aproape 30 de ori. Fata de nivelul anului 2002.46 11.98 Pretul mediu la lapte dulce de vaca vandut pe % 100.83 Specificare UM 2002 Lei/litru 0.18 Importurile de lapte si produse lactate ale Romaniei. 49%. ritmul de crestere a importurilor era de 21%.08 2005 0. cu o pondere de 25%. schimbarile de politica macroeconomica.20 141. Pentru piata agroalimentara ritmul anual de crestere este. din anul 2006 în anul 2008.98 2004 0.67 142.64 136.0 piata agroalimentara Lei/litru 6. urmata de lapte. fluctuatiile productiei de lapte.47 1. pretul exprimat valoric este cu +0.85 Pretul mediu de achizitie la lapte de oaie % 100.49 152.62 131.11 130.58 1. Daca.0 pe piata agroalimentara Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei.- pretul mediu de achizitie de la principalele specii încadreaza un nivel valoric anual în continua crestre.95 lei în anul 2007.17 Dinamica preturilor la produsul lapte în Romania 2003 0.11 130.17 1. cu mult mai mare decat pentru pretul mediu de achizitie al laptelui.99 116.75 159.56 119. nivelul acestor preturi la lapte pe piata agroalimentara sunt mult amplificate. branza este produsul care a cunoscut cea mai mare crestere a importurilor.57 160. În valoarea totala a importurilor.40 7.84 120.47 Pretul mediu de achizitie la lapte de % 100.mii USD Specificare Lapte proaspat.0 vaca si bivolita Lei/litru 0.14 1.66 2007 0.58 1.55 0. condensat Unt Branza Frisca Zer Iaurt Total importuri lapte si produse lactate Sursa: FAOSTAT 2000 9740 5968 4128 566 680 1739 22821 2001 2002 2003 10962 7370 8305 1696 1798 1060 31191 2004 2005 2006 11056 14829 19605 2530 5323 3307 56650 2007 48348 27248 77360 4574 10093 9845 177468 2008 61460 37186 121706 6474 8099 11390 246315 10189 11150 5257 5160 4381 5897 796 1214 852 1107 1470 790 22945 25318 7963 8968 6592 10375 11039 14973 2026 2073 2834 3457 1129 964 31583 40810 .04 9. branza detine ponderea cea mai ridicata.5 1. INS.88 1. Importurile de lapte si produse lactate au crescut în perioada 2000-2008 de 10 ori.07 125.17 % la lapte de oaie si capra. de asemnea.18 120.79 151. în perioada 2000-2008 .67 164. Tabelul 6.91 1. nivelurile procentuale ajung în anul 2007 la + 59. 2008 COMERTUL EXTERIOR Principalii factori care au influentat importul si exportul de lapte si produse lactate sunt: schimbarile petrecute în relatiile comerciale în perioada de pre-aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. în special cele referitoare la cursul valutar. înainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.5 % pentru lapte de vaca si bivolita si +41.70 173.

Laptele este produsul cu ponderea cea mai ridicata în valoarea totala a exporturilor. în perioada 2000-2008 . frisca si zerul sunt produse cu evolutii oscilante ca valoare a exporturilor.19 Exporturile de lapte si produse lactate ale Romaniei.Exporturile de lapte si produse lactate ale Romaniei au crescut în perioada 2000-2008 de 4 ori. 67%. 2000-2008 (1000 USD) 250000 200000 150000 100000 50000 0 -50000 -100000 -150000 -200000 -250000 Total exporturi Total importuri Soldul balantei comerciale 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Sursa: FAOSTAT . Tabelul 6. condensat Unt Branza Frisca Zer Iaurt Total exporturi lapte si produse lactate 2000 1286 161 5745 6 0 3 7201 2001 1818 41 5982 4 0 92 7937 2002 438 3 7752 4 0 226 8423 2003 2004 2005 4910 451 14848 4 22 129 20364 2006 1959 832 15595 2 399 1329 20116 2007 18727 481 3475 15 173 2094 24965 2008 20174 684 6254 55 12 2817 29996 252 2200 9 385 9702 13609 11 24 0 0 33 10 10007 16228 Exporturile si importurile de lapte si produse lactate.mii USD Specificare Lapte proaspat. Untul. praf.

substante. . − depozitare – salarii. Deficiente majore cu privire la calitatea laptelui si a produselor lactate provenite de la unele categorii de agenti economici. imprima acest fenomen de sezonalitate majoritatii firmelor din cadrul filierei (cu referire speciala asupra celor de procesare). amortizare. − costurile comercializarii.000 persoane. materiale. cat si exporturile de lapte si produse lactate au crescut în perioada 2000-2008. materiale. Oportunitati Piata potentiala mare de aproximativ 20. salarii. − ambalare – costul ambalajului. carburanti. − colectare si transport – ustensile. inclusiv produse lactate ecologice si traditionale. ustensile. recipiente. − cercetarea pietei – studii de piata etc. care variaza cantitativ de la un anotimp la altul. Cresterea productiei de lapte procesat si produse lactate. − prelucrare – utilitati. amortizare. salarii. Puncte slabe Dependenta de producatorii particulari de lapte. astfel: − tratamente – utilitati. Analiza SWOT pe filiera laptelui Puncte tari Introducerea sistemului de asigurare a calitatii laptelui. ceea ce înseamna ca Romania a fost o piata favorabila desfacerii produselor lactate provenind din UE. laptele. Materia prima. COSTURILE POST-RECOLTARE Costurile postrecoltare se înregistreaza pe categorii de operatiuni. la preturi competitive si fara taxe vamale. Costuri reduse de obtinere a productiei de lapte. utilitati. Preponderenta capitalului privat motiveaza desfasurarea unor activitati profitabile de obtinere a productiei de lapte. Gama variata de produse oferite consumatorilor. în ritmuri mai accelerate în ultima parte a perioadei analizate: 2007-2008.000. Nivelul ridicat al autoconsumului (40% din consumul total de lapte). amortizare. respectiv 149%.Privite comparativ. atat importurile. Lipsa ofertei concentrate de lapte. Indicele de crestere a importurilor este mai mare decat cel al exporturilor: 434%. asigurari. în perioada postaderare la UE.

favorizeaza consumul de lapte si produse lactate. bogate în minerale.Cota de lapte negociata de România cu Uniunea Europeana. Orientarea producatorilor agricoli catre organizarea în cooperative. Orientarea consumului populatiei catre produse naturale. Bibliografie . Dobânzile ridicate si perioadele de gratie reduse pentru creditele investitionale. Patrunderea pe noi piete mai ales în situatia postaderarii. Lipsa unor mecanisme de încurajare a cooperarii între producatori pe filiera laptelui. inclusiv facilitarea accesului pe piete. pe piata româneasca. sanatoase. Acceptarea unui nivel precar de calitate la lapte si produse lactate poate submina eforturile sectorului de a ridica standardele productiei de lapte. Amenintari Costul în crestere al materiei prime. Proiecte finantate de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea zonelor rurale. Penetrarea masiva a importurilor de produse lactate de calitate. Lipsa informatiilor de piata pentru producatorii de lapte.

Cluj-Napoca .Buletine informative .Anuarul statistic al Romaniei . European Comission European Comission Gus Camelia I. ASE.Acordul de Aderare a Romaniei la CEFTA www.. Editura Macarie.Banu C.com/romania www. Timisoara . Edit.Prospects for agricultural market . Edit Risoprisit.ro www.E...Piata laptelui in Romania .Controlul calitatii lapteli si produselor din lapte.Ghid practic de control al calitatii laptelui si produselor Lactate.Alimentatia si sanatatea. Bucuresti . Manole V. ASE Bucuresti .ro www. Targoviste . Cucui I.Management. Moga T.Managementul distributiei marfurilor. Mirton.marketing agroalimentar.infolapte. Druga M.E.cota-lapte. IEM INSSE INSSE MAA Voicu R.A . Dorobantu H Diaconescu M.ro .A .Managementul unitatilor agroalimentare. Rotaru V.control-lapte.. Bucuresti .tetrapak. Zahiu L. Editura Uranus.Agricultural Situation and Perspectives in the CCEC : Romania .Anuarul de comert exterior al Romaniei . Bucuresti . . IEM I..Marketing agroalimentar. Tehnica. Edit.Piata laptelui – situatie si perspectiva .. Manole V.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful