.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

ing. uscate-mezoterme ca arin culturSornamentali(parcuri) intre . DUMITRU-TATARANU ICAS Bucuregti' 5.D. capacitateade refacerea tulpinilor de la nivelul cenuqiu) lemnului(ugor. Ea a fost sporadicintrodusd bore solitar.L Nequ. instalatain 1979 in * dr. Albu(ICPP ing. prin introducerea prime gi reducereaimportului acestora. ing.in aliniamentestradale sau in mici grupe.l.Traci. culturiledese de Paulowniapentru producereade biomasa vegetali (ldstaride 1 an gi rddicini de 3 ani) au produs in iar in martorulneirigat63 ms/anlha. (OS. (O.CherecheE DrobetaTr.L Ungureanu ing.ca gi calitalile apt pentru utiliziri artizanale(cutii.) originard din China. C. Baia Mare) (O.au generat in ultimul deceniu preocupariprivindculturaforestierd a acesteispecii. bibelouri. C E R C E T A RP CULTURA I R IV IN D NIA TOMENIOSA (rhunb.mobilS).) Steud. S RADU ICAS Simeria.s-au efectuat in perioada 1984-1986 in cadrul unei teme complexevizind introducereagi extindereain culturi a unor specii forestiere de interesindustrial deosebit.+ 3.ing.in anul 197b..liliachii s-a conculturaei in scop forestier timpuriicare o girsescnelignificata. A. Incepindcu anul 1971 s-au efectuatla Staliunea|.Din cauzasensibilitiliila ger.pentrulemn de lucrusau biomasA.S.) PAULOW Steud. ing l. silvice(Baia Mare.19".S.1.este o specielemnoasd Paulownia tomentosa prin climatezonalefoartediversificate (de la moderat unde ocupd un areal caracterizat cu temperaturiminime cuprinse la moderat umede gi mezoterme). dr. O altd culturd deas5. soluluidupd iernilein care parteaaerianddegerd.adaptabilela conditiile noastrepedoclimatice. $tefanestilucrdriprivind producereapuietilorde Paulownla. sideratin trecutdrept neindicatd.9"c. mai deosebite(inflorescente mari. Briila gi Tduli-Mdgherug celelalteocoale mentinereaa fost pa(iala. pentru calitdtiledecorative gifrunzigbogat). ing VCRISTESCU clr.Tot in conditiide irigatie.2. a unor specii de plante lemnoaseexotice. Dragul dinICAS. privindculturaspeciei Stadiulcunogtintelor (Thunb. N.pe suprafelelimitate qi judicios alese.. $imian gi Braila). Severin). ing.Tauli-Magherug. Ritiu Sicuieni). Delta Dundrii). Introducere privindculturaspecieiPaulownia Cercetdrile tomentosa [hunb.S. puielii plantali au degerat qi dispdrut in totalitate. cu puietiprodugila $tefinegtiin 5 ocoale anul 1973s-au efectuatplantaliiexperimentale ln ocoalelesilviceTisTismana.l. L Herta. Dr ing.cregteride 75 m3lan/ha. ales la ingheturile atit la noi cit gi in alteldri cu climatcontinental. ing. in colaborare dr. in culturd. ingMaria Ralru. Steud.ing.in mana.C. Creqterearapidd in tinerele. 6l .A. cu: Ing.producdtoare propriide materii Cercetarile au urmdritsporirearesurselor de lemn cu utilizdri speciale.FORESTIERA A SPECIEI 5. 5. Mugat.

Caliciucu lobi lat-ovati.seri. un diametru mediude7. etc. P japonicaRev. culturii(rdsdrire.1.iar in cazul puielilorgi instalerii culturilor de testares-a utilizat metodaexperimentald.tehnologiei gi urmirireacomponarii de producerea puietilor lor in culturiexperimentale.tomentogi. pe tala superioari de un verde viu.40 cm lungime. substrat).72 cm qi o starede vegetatie lincedd.P recurvaRehd. conditiilede lucru (solar.) & Z. In culturile experimentale(semdndturi. Rezultateobtinute Caracterizarea silvoecologicd a speciei$i importanta ei economici. pepinier5. realizate diametre).1). Semintele circa1200.5..colectiidendrologice (plantatii. peri ramifica{i (dendroizi).) la data inceperiicercetarilor s-au completat figetip cu principalele precumgi cu localizarea elemente taxatorice ale exemplarelor. lor. boli. condiliile fizico-geografice.repicaje. femnoasd de 3 cm lungime.evolulia cantitalile prindere. 5.15m. scurt pedunculatd.).A.Paulownia Steud. l. tornentoasa.90 %.(PimpeilalisS tomentosaflhunb. in exclusivitate gi inventariere In cadrul actiuniide identificare a exemplarelor existente in culturi parcuri.C. inclusiv pedologice qi de vegetalie. Scopul cercetirilor Cercetdrile efectu?te in perioada anilor 1984-1986 au urmarit.. Garacteristicidendrologice. (fig. dimensiuni (indltimi. climatice Analogiile s-au stabilitdupd metodologia elaborati de Dumitru-Tdtdranu l.data gi modul de instalare al culturii.S.5lobate. la bazi cordate. de 25 . Metodade lucru Cercetdrileau constat din investigatiicornplexede teren gi laborator.Bdrigan pentru produclia de biomasd.)Arborede mdrimeall .ddundtori). cu fenomenede uscare. In acest sens.38 cm qi ramuri de 3 . cenugiu lanat-pdroase.la bazAde 1 cm latime.lll-a. 5. privind cultura speciei in laza de pepinierd s-au efectuat in Experimentarile staliunile gi Hemeiug. 5. . au fost studiate culturilemai vechi pentru precizareaexigentelor ecologiceale speciei. plantalii pilot) s-au urmdrit: provenienlamaterialului.mentinere).15g. cenuqiu tomentoase. sunt mici. 5.pe tala inferioard.3. precizarea oportunita{ii culturiispeciei Paulownia tomentosa in fondul forestier. cu o germinalie de 80 . intregi. (1979). Frunzele de pe lujeriiscu4i lat ovate.4.2300buc.peri drepti articulati. rior cu striatiunigalbene.5. Simeria in solarii sau in liber. locul experimentArii.in fiecare capsuld.6 cm lungime .bucdti puieli).15 cm (fig.0. amesteccu peri glandulogi Frunzele 3 .Lujerianualicenugiibruni. Inflorescenle des tomentoase. (grame. prezinti in prezent o inahime mediede 6.exploatati pina in 1981.neregulat de pe luleriivigurogi piramidale dinlate.1.scurt acuminate. Capsulaovoidd. $tefdnegti.elementece definesctipurileclimaticezonale. aripate.luindu-sedrept criteriide bazd indicelemediu De Martoneqi durata perioadei de vegetatie.pe ambelefete abundentpiroase. lucrdride intretinereefectuategi observatiiprivind comportarea in culturd (stareade vegetalie. cu ramuricapilarein lung pedicela}i. Masaa 1000seminte estede aprox. cu axulprincipal de 20 .in principal. laterale violetd in inteCorolacampanulatd(digitalis) de 5 .

1 Paulownia Naturalarea and morphologicalparticularities . tomentosa Arealul /l EE Pdr neramificat sau slab ramificat P d rd e n d r o i d lung pedunculat.:arealulnatural$i detaliimorfologice Fig. de pe fata inferioard a frunzelor (seria InflorescentE tip tementosa Paulownia) P a rg l a n d u l o s tomentosaOhunb) Steud.VA specieiP.

Hubei)intre aproximativ posibild identificarea 9i in lara noastraa diferite Paulownia elongataHu.s-a dovedita fi o dbservatii. glandulogipdrogi.Jiangxi. glabratagitomentosa) din RomAnia. speciei: Variabilitatea Caliciucu .Schandong.N qi 109". Bdrdgan.Orientau condus la in 1959in arealulnaturaldin Extremul intreprinse Cercetdrile (prov.rezultata varietate Bucureqti in municipul 9i in alte 17 judele se Rispindire in culturi in RomAnia. originard din inmullireclonali. O. Schneid. $imian.A.S. cei inferioriacuti. de 3 . in parcuri.cu acuminate.La aceasta de P tomentosadin Provenienlele gi elongata.Hubeiintre12OO Rdspindire: titudineal specieitipice. -30" lat.cv.1300m.este recomandatir Henan. varietatea Reprezint5 Floriviolete.lobii superiori ai caliciuluiobtuzi. tipica. .C. de 25 . Inilialdescrisdca speciebund.Inflorescente pete gdlbui in interior.124"long.Var.S. Floriviolete lanate.pe dos gSlbui. Jiangxi. Capsula ovoidala.tomentosa. Floriviolete cu lobiaculi. P a speciei naiata.2). Shangong..Var.A.4 cm lungime^ pina la ovate.fargesiiOsborn. cei de 2 ani bruni. Rdspindire: abundent gSlbui. climatice in condiliile bune performanle. Hubei. intruciteste 1. Frunze purpurii.BaiaMaregiStaliunea . maialesinprov. Caliciu tomentoase.O.gr5dini (fig.C.S.incd nesemprezenta se adaugd oblinute sunt foarte diferite. probabild. lanata(Dode) pe inferioard fala C.3o cm.Frunzepe fala inferioarirelativmai pulin tomentoase. intre150. Rugelu.Fujian. din zonele nordice de Paulownia concluziaci populaliile '124" apa4inunei specii E long 30 40" lat.S. firi testiri experimentale in scop ornamental. Frunze mai lung mai mici. |. K.dar sunt indicate mai ca cele qi apar provinciileShandong Henan din serie (elonspecii cele trei cu ales mai eliminatorii. Hubei. lobi lat-ovafi. N 9i 108 Henan.O'S.mai lungi..non Franch) Lujerii de un an verzi. titacina Sprague). Lilacina:(. (fig.1) 24 OUservilii privind specia. Coreana(P coreana Nyski). din Coreea. dar qi sub forma unor cultivate intilnescpeste 511 exemplare plantalii cu caracter forestier experimentalla l.$tefdnegti. .Frunzecordiforme gdlbui' cu tubulin interior pdroase. Corola pind la 7 cm. in uneleculturidin lari pentru RomAnia. necesaregi culturiexperimentale cele mai s5 nu realizeze posibil ca P tomentosa este intrucit gata.P.E. Poatefi considerat un ecotipde alprov. anexa din cheiade determinare acesteispecii.Fujian)intre aproximativ Areat natural: China(Shandong.1800m.CulturaspecieiinEuropaca gi la noi s-a facut nlai ales din care cauzdrezultatele de provenienle.cv. de cultura. palid violetS. Hebei.

I 9 ff \t 3 t".:: =-t--ia-- "'{ 3r -r9 I I fi{.{ tol {rJ O'a G x x x 3 a t t q dl ET ot o o s rr t I r I t o o o o Cl r r I In In .I <l . 91 .)<< I .EE d O = o (L N ri\ n "j 5- iI xl t? :lgt I.i_(k A')4? { 9-': ad: l t ? t sF.g = o'tr a qx F g 't I P '4 o u o oo E-k o< a t..=: o o= E or3 a1 o'o tstr -a h.o E l i L .\)r'4 A.

prezintagelivuriqi alte vitimari ale exemplarelor in culturilede la noi majoritatea timspeciimai alesla inghelurile a acestei sensibilitate ceea ce denotdmarea trunchiului degera tinere Exemplarele lignificali.Exigenteecologice in arealul natural gi in culturi.L. de 64% este a aerului relativd +310 . incomplet purircare o surprindde reguldcu lujerii de multe ori de la nivelulsolului... staliunile poate valorifica deci nu fixatoare ajutorulbacteriilor 9i indicAfaptul cd ea specii acestei exigentele sintetizeazd care Formulaecologicd este euterma. lacurilor unor materiifine qi care intrdin compunerea i inl. datoriti densitilii foarte reduse a lemnului.caracterizate plopilor.7".dar ldstiresc vigurosin anul urmator.Prin asemenea tulpini frumos conformate.piese clestrungarie. mobild. Valoarea economici a speciei. La noi s-au fdcut solicitate foarte palete pentru masi) de tenis cial stabilinpentruIndustrla Lemnului gi Proiectdri de Cercetdri cadrul Institutului cercetiriin pldcilor aglomerate. astfel. a fost experimentati Specia aldturlde altele.T .la moderat umede qi umede iarna. In cuprinsularealului in toate cazurilecu deficit de precipitatii mezoterme. de la moderat uscate. in de conlinutul ca o specie exigentdfali potasiu gi foarte exigentdfafd de conlinutulde calciu. l v a n s c hd 92 . mari cultivat de lemn. pldcile cu fele din PA..A .830/".Arealnaturalcaracterizatprin climate diverse. iar cele medii maximeintre 3.. oblinute delede Paulownia Din cauza fibrelorfoafte scurte lemnul nu poate fi folositpentru producereapasnu a dat rezulde la Fabricade chibrituriBucureqti telor papetare.S e f e c t u a td ee i n g .C. bune.Deqi aceste exigenlede nutrilie Paulownlanu-gi poate procura azotul cu sint asemandtoarecu cele ale salcimului. dar cu miezdin ronspecii... producirtor portant mobileigi pentruarticolesportive(in specu al lemnuluide Balsa)estefolositin industria pe piafa mondiali.in locuriaddpostite mari.furnirtehnic qi estetic. C o s t e a E ii n g .din diverse celulare de mare interes din tulpinide 1 . mezofild(pluviofilS). Paulowniaa fost extinsdmai ales in cultura oreste un imin arealulnaturalP tomentosa cu un arbore cu deosebitecalitdli. vegetlliede8-12luni. 42.in sfirgit.2 ani etc. dimensiuni qiin multecazuride formate cu cele indigene acesteispecii comparativ foliare permitcaracterizarea Analizele pulin fald de fosfor qi exigentd foarte azot.9".trunchiurile de alti sau clddiri de citivametri. mezohigrofita(mezofita). unele Pentruacestease retinein special rezismecanicesint nesatisfdcatoare. caracteristici ansamblate in cazulobiectelor ceea ce ridici problema tenla micd la smulgerea cuielor. eubazici. factori celorlalli sub raportul iar are un arealde culturdcampestru(colinar). sdrace. eutrofa. mezoterme. producerea posibile a lemnului: de utilizare du-se ca domenii Au fost considerate obiectesportive.Nici experimentarea tate satisfacetoare. namentala (comparabil ugor foarte Lemnul pe suprafele.elagate pe succesiverezultdin anii favorabili autorecepdri sunt frumos conarbori.superioare pentru producerede biomasdcu rezultate Orient pentru impregnarea in E>rltremul Seminteleconlin un ulei foarte apreciat japoneze. intre medii minimevariazA temperaiurile tJmiditatea iar durataperioadeide . prin cregterea rapidi. heliofila.A. + 190.

95%in cazulsemintelor toamnagi pastrate in pungi.Dupd acoperirea semintelor. ca urmarefireascaa sensibilitatii specierfati de ger.Adincimea solar"pe mediinutritive constituite paturilor nutritive a fost de 2o cm. O.participante la rezolvarea terltei. mici grupe qi aliniamente gi gradini. Staliunea ICASBaragan. Exemplarele de virstecuprinse intre 15 .8) gi Hemeiug. putrezirea putregaiuldeztrunchiurilor de Paulownia. creqteri) Pentruprecizarea rdspindirii specieiin culturaforestieri sau ornamentala s-a organizatpnn inspectoratele silvice. culturaa fost protejati cu gretarede lemn cu 50% spalii libere. Cele mai bune sub aspectul reugitei culturilor in pepiniera puiefilor Simeria(fig. germinativd de 88 .A. sau alti vegetalieprotectoare. Majoritatea exemplarelor depistateprezinta gelivuriEi alte vatameriale trunchiului. lzolat.S. cu gelivuri 5.5 93 . s-au folositgi norme mai mari(14g. inallimile atinse in culturanu depigesc decit in cazuriexceptionale 15 . irr speciala Staliunii $tefdnegti.4o llmzqi zvintarea prin imprigtiere.fixatela 2 . culturiiin pepinieri a speciei ln cele ce urmeazi se prezintApafticularitalile pe Paulowniatomentosa baza experientei staliunilor|. (rdspindire. Dupa semSnare.30 ani sint maioritare. in locuriadipostitede cladiri speciaa produstrunchiuri gi se pot formatrunchiuridrepte.Salaj qi Suceava)au comunicatca nu au identificatnici un exemplar de Paulowniainrazalor de activitate. Alte 7 ISJ-uri(Alba.folosind norma seminfelor lui s-a procedat. din exemplarecu caracteristicifenotipicesuperioareEi consideratemai rezistentela ger. Semintelese recolProbele de germinafiearati o putere teazi in timpul iernii (ianuarie. Unele exemplaredoborite pentru voltindu-serapid pe lemnul moale gi pulin rezistent.februarie). llia gi Zam.3. dezvoftarii s-au obtinutla Staliunile $tefdnegti.$imian.in pA4i egale. Stefenegti gi al Babadaggi alte puncte). speciapoatesupravielui evidente de celemai multeori.7m. semtnleles-au acoperitcu un strat foarte subtire (2-3mm)constituitdintr-unamestecde nisip fin qi humus cernut. Baia Mare qi ICAS$tefineqti.2.de la 3 la 40 (60)ani.s-au inregistrat diametremaximede 90 cm.5.in din70"/"humus (de tei) gi 30 % nisip de riu. 209. efectuatin principalla Statiunea Hemeiug.S.SeminAturiles-au fdcut in aprilie. Aceste vdtamaritavorizeaz\.Bistrila-Nesaud.5.C. analizeprezentauscorburi mari in interiorultulpinii. S-au folosit seminle recoltatela $tefdnegti. Particularitilileculturiispecieiinpepiniere privindstabilirea Cercetdrile tehniciide culturdin pepinierda acesteispecii s-au gi sporadicin alte unitili (Simeria. in parcuri dar gi sub formaunor incerciride culturdforestierisituatela Rugelu(O. Culturiexistente comportare. Din tabel reiese cd intr-un numAr de 18 judete gi in municipiul Bucureqti s-au semnalatun numdr de 514 exemplare sub formd de arbori solitari.in stare izolateqi in aliniamente scurteqi o coroand+ simetricd. Covasna.5.Virsteleacestorexemplare sint variate. gi completateprin investigatii Datelecentralizate efectuatede colectivul temei au fost centralizate in tabelul 1.16 m. iar po4iuneaelagatea trunchiuluieste sub 6 . O. Dupi udareapatuluinutritivcu 20 .o anchetdpe baza de chestionar la care au rdspuns afirmativun numdr de 19 inspectorate.58 cm. 25 g) sau mult mar mici In alte experiente (2 g). Dimbovila.5glm2.ca 9i la recoltate seminlelerecoltatede pe arbori in luna ianuarie.S.Buzau).S. in mod curenttulpinilenu depigesc insa 40 . la semdnarea de 12.in aceiagizi.

in perioada 15 ln urma experimentdrilor in solarse reducetimpul obtinuti de cel pulin10 cm indllime iulie I 5 august. de 10 cm. atunci cind repicaielese fac totuqi dupd 1 august schemelede repicarese vor mirri 1a.15 sepperioada a doua (1Saugust in puiefii repicali in timp ce itS irtl" 15 august). puieli/m'?. de repicatin verde. o partedin ei atins indltimea puielii au Cind luniiiunie. a puielilor repicare vechi de de producerecu un an. anul in verde 3 luni.iniltimea $i in variantele puiefiirepicaf i in verde ating47 cm la fineleprimuluisezon de vegetatie. care se manifesti pe tot parcursul sezonului de vegetatie cu mari.in virsta de Aceasti lucrares-a practicatatit cu puieliiobfinutidin semdndturi in Repicarea anterioo.i n c a z u l d e 1 2 x 8 c m i n c a z u lp u i e t i l od d e 1 Oc m . la mijlocul fost repetatd aprox 150ex' la m2' patul vegetativ in menlinindu-se s-auscos din semindturd9i s-aurepicat. in timp ce numai de 1 an este de semindtura din puiefilor repicati. verde s-a ficut in peribadaprimei re 3 l u n i q i d e 2 0 x 1 5 c m .diferentiereadimensional69i autoeliminarea puielitor in culturd.150 semanaturi se constatdcd prin repicareain verde.a puielilor de 1 an.1%cu 5llm'. cm de la suprafafa semindturilorsd fie permanentreavana' cu sitirfind. 3 | 2 cu iiO"re.au fost udatezilniccu 2 '3 | apd/m-.Gratarele de intrelinere lucrdri executat s-au mai definitivla inceputultoamnei. l a s c h e m a cu grdtarede lemn cu 50 % spalii puietii acoperit s-au puietilor de 1 an.cit qi cu puielide 1 an (repicatiin aproximativ jur in puietii aveau inSllimea jumdtali cind a lunii iulie. la aprox.in timp ce dacd aceqtipuieli se lasa pina toamna cei decit mai mici de dimensiuni gi nu mai rdmindecit 150 200 ex.cu o Semirrdturile culturilor. repicarea apoi s-au repicat.in toate repicajele de mobilizare). privinta primul In an.dar se se oblin in cazul primeiperioade perioadeide repicarein verde. puielii risdditiin din prin 66 % eliminare pierd plantatla m2.Pinain anul 1984 puiefilor in verde.iar in continuareau fost udali zilnic puielilor9i scoase creqterii pe mdsura de umbrireau fost ridicate tembne. De aceea. fatd de procedeulmai puieti apli 400 300 pot obline dintr-unmetrupatratde semdnirturidin solarse Totodata se ei nerepicati. elimind 15 cm. in semdnatura un an puietii s-au 9i !inut Repicareapuielilor.cele mai bune rezultate . numai 150 au rimas verde) in repicaj (pentru rdrit s-au 9i puielii din semdndturd in care (46 cm inalfime in verde puielilor repicati Qi 5 mm similare cregteri ex/m2 s-au obtinut puieli apti de 150 cel mult obtin ani se de 2 puielilor repicarea cu in variantele diametru). gi doua lucrirri (plivirea buruienilor in verde qi repicalcu puieti de 1 an) s-a mai amintite(repicaj in afara variantelor de 2 ani qi rarirea puie!ilordin semandturi puielior din qi repicarea experimentat puietiim'?. incepind din anul 1984 s-a efectuat in solar.in aga fel incit suprafata stropitoare 0. gi nefiindapli de plantatla fineleanuluimai de cregtere tembrie)nu mai au timp suficient trebuie tinuti un an. operaliecare a mai cu Topsin tratat puiefii s-au lmediatdupa rasirire. in decursulcdruia se elimindpartialqi cresc prea inalfi in schema iniliala de repicare.20x 20 cm sau cel pulin Ia 20 x 15cm' Experimentarile privind cultura speciei in pepiniera scot in evidenti caracterul heliofil' asigurdriiunui spatiu corespunzitor de rapiditatea de creEtere gi deci necesitatea nutritie gi legat de aceste insugiri. Dupd repicare pini la inceputullunii sepapAlm2. de dimensiuni (frunzelor) vegetative intensitate deosebitir Qidatoriti organelor 94 .

A. Bdrdgan. Daca culturile au fost acoperite cu frunzesau paie sau dacd iernileau fost blinde.s. in timp ce plopul"R . ta O ani de la incetareaexploatdrii de tip cring.BaiaMare s-au mentinut in 5 punctede culturdun numdrde 20 exemplare din cele 180 ex. pentruplantatiile din prim5vara puielilor 1987.dar diminuatad'e secetele dinultimiiani.o mare pane din ridacini igi mentrn vitalitatea gi din muguriidorminzi din zona coletului se pot forma tulpininoiin primavara urmdtoare. in O.6%. puieti.S. dar atingea inaltimi medii totale9i ale trunchiului de 16.S.8cm (33cm) si ?naltimile de 7 .la Rugetu.Buzdu.U. Fenomenul se poaterepetamai multiani daca puietii rdmin in acetasiculturd.5x 1.diminuaremasivda numaruluide exemplare in curturile clasice de Paulownia. incepinO cle ia indltimearle 2.C. Mentionimca la fineleanului'1986 se dispunea la Statiunea de o cantitate de $tefdneqtl aproximativ 3000 buc.2 cm.a.5 m) instalate pentruobttnerea de biomasi a fost exploatat5 cu randament pini in anul t g6t.5.7%. cdrorale degeratulpinap?nd la nivelul solului. in anul i g8z. in schemade culturdmentionata.Ostrovul Corbuluimentinerea plantafiei a fost de numai 6.2 cm gi 7.5 m lungime.o.unde s-a realizat o culturdcJeasd pentruproducerea de biomasa.La virstade 12 ani se mentineau paulownia 96% din puietiiplantati.50% peste iarnA.ostrovulcorbului. realiza un diametru mediude 22. Este de mentionatca spre deosebirede plop. in tabelul2 se prezint5localizarea. care a fost elagat.in care nu s-a practicat repicajulsau ririrea timpurie.4.incepindcu anul 1983.culturaa atinsindltimimedii de 4.5 .diametrulmediu este de (14) 21.16 inregistrindu-se la virsta de 14 ani un diametru mediude cm Eiinahimea mediede 10. In O.5 . $imian . in vecinitatea uner culturide plop euramerican "R 16" cultivat in aceiaqi schema.5 m.P' I Rugeiuu. 95 .s.1 .5m.A. 5. Plantatii din perioada 1g7Z.O altd particularitate a speciei o constituieslaba rezistentd fati de primele ingheturiale puietilornelignificati.3.Din perioadarespective s-au mentinut in culturanumai plantatiile fdcutein o. la schemade 5 x 5 m. . Componareaspecieiin plantatiile experimentale 5. plantatein1973(mentinere 11:r%). $imian.5 m.5 cricr brne dezvoltate. Petotal.9cm.la paulownianu s-au practic3tlucrdride elagaisau de formarea trunchiului.16"-avea diametrul de 20.5m. La Stafiunea l.6 m si diametre de 6.4. In O. Bardgan.clar numirul lor se reduce considerabil datoritaautoeliminarii naturalegi gerului. BuzSu.11 m.S.5 m indltime cu un trunchide numai2. BrailaEi Tduti-Magherug.6.pe un sol de tipul cernoziom cambic. din caretrunchiul propriu-zis are numai3 . conditiile stationale Qirezuttateleculturiiacesteispeciiin plantatiile mai vechi.menlinerea actualda exemplarelor de Paulownia \n plantatiile experimentale instalate in perioada1972 -1975 este de 50. oe Paulowniain cadrul unui bloc experimental.S.1g7S incerciri de culturi forestierd cu aceastaspecie s-au efectuatincepind din anul 1973.S. paulownia prezinta coroane largi gi cite 3 .3.5. Numdrul disponibilila inceputulanuluiurmatoravea sd fie insa influentat gi pierde comportarea derileinregistrate pesteiarna. culturadeasd (1. BaiaMaregi statiuneaLC.instalate pina in 1982gi a celor instalatein cadrultemeide fatd.Dateleexperimentale obtinutescot in evidentdaceste particularitAli (menlineri de 30 . O"s. prezentind o stare de vegetaliedestul de activS.1au tost plantate ?n1973un numarde 56 ex. Au degeratsr disparutin totalitateculturileefectuate in aceiagiperioaddin ocoaleiesilviceTismana. Pe total.

de la 38 .A'S Cornetu. 9 1% .alegindu-se restullistarilorprin fringere. Plantatii la l. din toamna. 73%. . natural' in arealul ca gi iarna numai nu sezoanele toate in de precipitatii deficitelor vo .o.parte din puieli lastirind de ios primavara probabilAin putin lucru dovedegtec.0cm s-afdcutin de 1 an cu diametrul 10 lapa/puiet puiefiis-au udat cu aprox. pe baza experientei acumulate se p o a t e . 4 ramuri vii la virful virsta riddcinii) s-au ldsat numai o Aceastd operatie s-a repetat gi in urmdtotii2 . .4. optima de plantarepentru Schema exceptiaculturilorpentru biomasi sint neindicate. .din perioada1983..5. care au apiirutintre in lunileiunie qi iuli" s-u. . in fiecareiarnd (inclusiv urmitoare' Acest aeriani a degeratcomplet. [n primdvarainului al doilea puielii uscali s-au inlocuit de 2 ani (indiferent de La puie!iicu tulpini tuturor exemplarelor. Se estimeazi cd in pertoadaurmdtoareeste indicatacontinuarea sub forma de biogrupeQialiniamente experimentale a plantaliilor de instalare activitatii pure pe suprafetemarl'cu Plantatiile la adapostulunor culturipreexistente. s-au restul tulpinii.in luna mai s-a ldsat qi indepdrtind valoros in acest scop ldstarulcel mai fiecare puiet recepat. comportarea Analizinddatele din tabelul2 constatamcd prindereapuietilorla plantarea variat intre30 "' 67 lo' ?nlimitefoartelargi.o.. puietilor ca plantarea facemmentiunea a plantatiilor Asupratehnicii de instalare cm. Perspective izolategi mici biogrupeinexistenesub formd de exemplare culturilor Cercetarea qi culturaforestieri a ci introducerea stalatein ultimuldeceniu.s. 9i s-a Dupa plantare.5 de lemn de lucrupare a fi de obtineiea de Paulownia).5.1986 5. d e in culturS redusi a speciei contape o mentinere asemenea. coqava.conduce la constatarea ei sensibilitAtii datorita riscuri de acestei specii pentru lemn de lucru este insoliti addpost de culturd largi scheme (ger).Fa necesitir Ei pronuntate fatd de factoriiclimatici special'in primii ani. lor au un caractercu totul preliminar.lcAS Hemeiuq din pot trage ce se concluzirle incit astfel 3 ani. sascut.2. sol desfundat la lastar un singur practacat recepareatulpinilorla nivelulsolului.s.5.5 x 3.c.4 ani a coboritsub 36 %. 5 4 % primul Mentinerea an' in in intregime. in 30 x 30 x 30 gropi de la coletde cel putin1. tomentosa cu Paulownia s-au efectuatplantaliiexperimentale (sf' Gheorghe 9i 9i DeltaDundrii o. dispersate. in culturilelin DeltaDundrii j o a s e ( 1 a p Ec eu ) l ie i n t e r d u n e Pu . a exemplarelor arlificiald naturalal specreinumaicel moderat arealului caracteristice Dintretipurileclimatice corespondentepe teritoriul gdsesc mezoterm umed uscat mezoterm gi moderat evapotranspiratiei ale mari prin 9i prezenta valorile principal in degi ele Oitera RomAniei. Zone de cultura cleextindere 5. 3. indepdrtatqi alli lastarisuplimentari plantalii noi qi s-a prin timp. excesde apd pindin lunileiunie iulieau dispdrut in iernilerelativblinde)partea dupa 2 . i e l ici u l t i v ap 1 6 . pind cind tulpinileprezenlau primelor ramurl.iar mentinerea intre fiind cuprinse prinderile au fost qi mai variabile.5 m(cu elagare mult cel m sau x2.l reugitain cultura a acestei specii este foarte c o n d i 'in t i i l ep e d o c l i m a t i c ed i n D e l t a D u n a r i i ' restul culturilor instalate.5 2.s.3 ani. poniuneelagatS de cel pulin4 m de la sol pini la inse4ia a specieiin culturi. procedat la receparea g elagat. de 1 virsta au culturi Aceste Letea). i a r m e n l i n e r i l e i n t r e 0 . corabia.

in a doua zona (B). se pot efectua numai culturi experimentale pentru testarea favorabilitatii zonei respective. cu mentiunea ca in aceasta zona evapotranspiratia potentialS atingevalorimai ridicatecjecit in arealulnatural. deficitele de precipitatii se pot inregistra in toate anotimpurile nu numai iarna ca in arealulnaturalsr. in sfirqit'cd temperaturile minimepot fi mai cobor?te. care.)ce pot constituifactoriilimitativi. Filialele silviceqi formatiile zonalecaracterizate printipurile climatice lb -llc sint indicatein tabelul 3.lla cu perioade de vegetalie egale sau mai mari de g luni.de regula.uscati.Referitorla zonele din tara indicate pentru cultura experimentali a speciei Paulowniatomentosa.nu trebuie sa depaqeascd domeniultipului climatic lll. In cadrulzonelorde mai sus amplasarea culturilor urmeaza a se face numai pe solurile careasigurd exigenlele de nutritie ale speciei.curentireci. Acesteparticularitati zonaleimplica masurari de protectie.temperaturi minimeabsotute etc. ln acestsens se va tine seamagi de fenomenete meteorologice locale(curenlicalzi. corespunzind tipurilorclimatice ll b-lll-aqi cu perioadeoe vegetatie de 8 .se poate deosebi o zond considerata mai favorabilaculturilor (zona de vaforabilitate A) corespunzind tipurilorclimaticelb .9 luni. 97 . culturile ?nspaliiintravilane nu s?nt incluse in aceastd zonare.

1.1. .e) N . N ..Cercetirile experimentale tehnice. 6N 8. 1 .N .7) N . 2 .2.. .Giurgiu E.5. 9M . 1 . Paulownia a speciei cultura experimentala 103 .9 Vrancea 21.2.e) Timiq 1 8 . 1 .identificindu-se * pentru gi sectoare ecologrce gdsit subregiuni silvice nu s-au filialeior in restul (5) tomentosa.2. .9. Chinei. .7.1. 9(. l .ZONAREA ECOLOGICA A CULTURILOR EXPERIMENTALE DE PAULOWNIA TOMENTOSA' ECOLOGICAL ZONNING OF EXPERIMENTAL OF CULTURES PAULOWNIA TOMENTOSA Regiunea. acestuiapentru confecfionarea folosirii obiectelor sportive etc. e( .7) N .(O.9.10 lalomita 1 3 . 9(. 6 N Olt 1 5 . E. 9(.2. furnirelor mobilei.1.6.cultivatd efectuatela noi au stabilitposibilitatea lemn foarte valoros.1. subtropicaleale dar care s-a dovedita avea un in Europa mai ales in scop ornamental.10 1 9 .( e.M. 1 . 6 N Prahova . 9(.9) Mehedinli 14. 7 ) . N .7) N . sub 30 ani.1.( N .N . 9( . . 2 .9 5. 6 . 1 .2.Dimbovita )E ..2. (E.ArgeE (O.N . 7 ) 2. . plicilor aglomerate.2. 6 ) M . cu inalfimice nu majoritatea speciei.9) Gorl 12. 2 .1. 1 .2. . subregiunea Nr-rmir Filiale Eisectorulecologic(formalia) pentruculturi experimentale indicatd curent silvice O . 1 . 6 N 1 1 .2. 2 . 1 .' 1 6. Buziu M . 7E : . 1 . E. N . M. 1 .2. 9( . 2 . .2. 6N Teleorman 1 7 .Dolj M. 9(.9) 3. Concluzii Paulowniatomentosaeste o specie originari din zonele calde.M. Galati 1 0 . . .O . 1 .7: M . 1 . s ) N .10 6. 9M .Cilaragi M.10 Brdila 4.1. 9 ) 1 . 9 .7. 2 .2.7.7). 1 .1.ff. Cercetarileau permis stabilireardspindiriiactuale in tara a peste 500 exemplare. 9M .N.. 1 .10 constanla 7. 1 .1 . 1 .( D . . Bihor M .N .2.N . N.9) Vilcea 20. . 2 .7) . 7 . 1 . 2 . D .Tulcea (E.Arad N .(N.7) N . 6N S e c t o r uA l g r i c olll f o v N .1. 9 ( 2 2 .1.2.

a circa6. $imian in culturide tip forestjer numdr de 241 exemplare pentruproducerea gi O. din climate speciilor de aceea cd in perioadaurmdtoareeste indicata cel pulin in primii ani.creqterealuxuriantda puielilor . (pluviofila).S. favorabilitate 104 . in propo4iede 47.2 ha) care s-au menlinut (echivalentul nou instalateau in culturivechi gi suprafeteexperimentale Cercetirile efectuate in culturiforestierea acesteispecii subtropicale ci intoducerea condusla concluzia in vederea productiei de lemn este insotiti de riscuri gi completdiferitdde cea a gi adapostspecial.1986 au fost instalateculturiexperimentale cu un numAr total de 3910 puieli biogrupe.cu aplicarea la zona de pilot va fi restrinsA unor biogrupegi suprafeleexperimentale Instalarea A. eubazicd. temperaturile un au mai fost inventariate vegetindin spalii intravilane. exemplarelor de pirrdla 4O . diametre elagate 15 .august)a puielilor(cind acegtiaating indllimea a culturilor. eutermi. nu-gi poate procura de nutrilie sint asemindtoare cu cele ale salcimulu| Paulowrria azotul cu ajutorul bacteriilorfixatoare gi nici nu poate valorifica solurile sdrace. ln afard de exemplarele in O.precumqi o culturaspeciala (Ostrovul Corbului) BdrAgan. udareapermanentd proprii Culturaspecieiintaza de pepinieri a pus in evidenidunele padicularitdli acestei specii: caracterul heliofil. coroaneneregulate.Aceste culturiurmeazda fi instalate Schema pentru biomasd). eutrofS. de culturiexperimentale instalSrii continuarea zonelorfavorabile urmeazi a se face in limitele acestorculturiexperimentale Instalarea qi de nutritieale de exigentele locali indicate. Majoritatea lor deosebitAla care scot in evidentdsensibilitatea alte vdtdmdri ale trunchiului. heliofila.5 x 2. astfel ea cereschemelargide culturd temperate.linindu-seseama de factoriimeteorologici preexistente.S.colinar.5 cel pentruobtinerea arborilor optimi de plantare artificial.58 cm.este Deqiexigenlele mezohigrofitA).repicareain puielilor. l.S. noi sub formi de in perioada1984 .Baia Mare.5 x 3.16 mindllimegi trunchiuri decit excep!ional depdgesc gelivurigi prezintd.A.C. Se apreciazA sub formd de biogrupe9l allnlamente. umbrirea9i verde (iulie. fiind unor culturi addpostul la speciei.5m.deci necesitatea timpuriiqi redusd la ingheturile rezistenta unui spatiu de nutriliesuficient.la addpostulunor culturi preexistente. Buzdu (Rugetu)O.pe 6 . asigurdrii capacitateatulpinilorvetamatede a se reface in anul urmdtor din mugurii din zona coletulur.cea mai indicatd metode dovedindu-se de'10 cm). culturile pe (exceptind pure suprafele mari culturile neindicate pentrulemn de lucrupareali2. coborite. semdndturile efectuate au urmdrit stabilireatehnologiiloroptime de producere a a fi semdnareain solar.8%. la Statiunea biomasei S-a putut stabili ca specia are un areal de culturi campestru .7 rr.S. elagajului mult 3. mezofilS.

nelobate..3 Corolain Capsulaalungit-elipsoidald sau + ovoidald. gata sh.2 cimei+ egalcu pedunculul slab ramificatd. (dendroizi) perilorcapilare.. ovate.5 . 1b. P tomentosa Frunzepe fala inferioard cu peri ramificati Lujeriglabri.. (cimdpaniculatA) Inflorescenta cu 3 sau mai multeperechide ramuriprincipale. Lujeritomentoqi. cu periglandulogi .. spre bazdingustatd. S & Z.5 cm lungime.. pe fala inscu4i alungit-eliptice de pe lujerii sau alungitcordiforme.5 ..7 cm lungime. lnflorescenta numaispre bazd cu 1 . ....P mai scurtsau egalcu lobii.7. Anexa 1 Cheie de determinare a speciilorde Paulownia 1a. de Caliciul cu peri ramificaliin amesteccu peri glanduloqi . Y Hu Corolalarg campanulati.. Frunzele de pe lujeriiscu4i cordiforme foartescurt pedicelali.bruni sau rogii-bruni.lat cordiforme.7. 6(7. 4 a. scurteqi groase. Corolacu peri drepfi.P fargesiiFranch. pind la 5.. Frunzepe dos in timpulinfloririi 3 .fortunei 2 Fortuneana formi de pilnie.kawakamii lto lanatglandulospdroase. trunghiate 10s . 5 a.5 lobate. (ramurile fie piramidale inflorescenfei descrescde la bazdspre virfulpanicului) (ramurile fie cilindrice de lungime egald).Frunzepe dos lanat Corolaingust campanulatS. ticulati. zd. de 5 Capsulasferic-ovoidd.de I .5) cm lungime(SECTIA 1 Paulownia Hu) .5 ftori. sau cordate. 4 b.5 cm lungime..10 cm lungime(SECTIA Hemsl. sau cu peri izolaiiramificafi. (dendroizi) aproape sesili.2 perechide ramuriprin(SECTIA cipalelaterale.de 3 . Calciuladinc lobatcu gitul Corola de 5. 5 b. sesilisau cu ramuri Corolacu peri glandulogisau cu periglandulogiin amestec cu periramificati.5.. slab lobatcu gitul de doui ori mai lung decit lobii.. 5 Floarecu corolacampanulatd. P elon6. 2b. cu 3 . pe fata inferioarA glabre sau ovoidale. 3 a. Frunzepe fa{ainferioaricu peri ramifica}i cenugii-bruni.P.P. pedunculul tloral . Cimelung paniculate. globrataRehd.. de tip Digitalis. pdroasealungitobavate.4 cm lungime.. Dode) .Corolavioleti.arramurile lung pedicelali. Frunzele terioar A des tomentoase. Cimesesilesau subsesile 3 Kawakamii Hu) .. 3 b...

found over 500 trees. most of them under 30 years old.1920 a clirnei din arealul O mebdA de caracterizare naturalas speciilor forestiereexotice. The accomplishedsowings intended to establishthe best technologiesto quallties which produceplants. lt was established the spreadingof this speciesin our country. furniture.+++ 1974 1962 1984 5. Moskva.so. yieldingspecieswith severalspecialutilizations. L. established technical the possibility for its use to make chipboards. Summary regardingforest culture of Researches Tomentosa(Thunb)Steud Paulownia regardingforestcultureof Paulownia Researches tomentosawere carriedout between1984-1986. One objectsfor sport.Carcapacity of damagedstemsto restore nextyearof the buds aroundthe collar areasled to the conexperinrental riedout reserches on oldercultures and new installed in orderto yieldwood. 342 . Lesnaia promiglenosti.1O. Dekorativnaia dendrologhia.outlined some particular The culture. Kolesnikov. 2. L 1920 1979 Flore forestidredu globe Edit GauthierVillars.1979. nr.5. Arealul natural morfologice: fl-hunb. phase. is in forestcultures.2. Berlin 1962 indrumdritehnicepentru extinderea in culturaa speciilor lemnoase exotice. anul 6 noiembriep.1974 Handbuch fijr Laubgeh1lze.348 decembrie.etc. an ensurcharacterize luxuriant this species:heliophile character.1984 5. The carriedout experimental reserches veneers.9.1. withinthe culture.8. clusion species that bringing this subtropical accompanied by rrsks. Krussmann. Fig. Paul Parey. Chancerel.) growing.l 4. Paris. against early frosts and the ing of an enough large nutritionspace.G. ta Padurilor. low resrstance zone. Culturi de Paulownia tomentosa. Asidefrom the treesgrowingin localities ventoriedother 241 trees within culturesof a forest type and a specialcultureto produce biomass. 5. One considers that in the next periodit is good to be continued culturesas biogroupsand aligments. Dumitri u-Tatdranu.in Revts'94. at seedling growth of plants. with heightsusuallylowerthan one in15 m and diameters up to 40 . A. Paulownia tomentosa Steud. Paulownia tomentosa 3. somewoodThe purposewas to bringand extend. Ed. Listafigurilor gi uneledetalii Fig. MinisterulSilviculturii. Bibliografie 1.Bucure$ti.58 cm. the installation of the experimental 106 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful