MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Îndrumător,

Elev:

Vaslui Iunie-2012

Tema: “Clasificarea asigurărilor”

Page | 2

....................1 ASIGURAREA BUNURILOR ....................................................................................... 13 1.......2 ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ ......................................................................4 REASIGURAREA ........3 ASIGURĂRI DE PERSOANE ............................................................. 5 1.................................................................................................... 4 CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR ......................................................................................... 15 1.............. 26 Page | 3 ........................................CUPRINS ARGUMENT............................................................. 20 BIBLIOGRAFIE................ 7 1...................

dar nesigure.Reasigurarea . O compensare a pagubelor este posibilă prin două modalităţi:   efortul individual al fiecărei persoane care îşi poate constitui rezerve proprii cu destinaţie specială (acoperirea pagubelor în caz de producere a pagubei).Ea este abordată din toate punctele de vedere. Acest principiu stă la baza conceptului de asigurare. prin valoarea adăugată creată.Asigurari de personae. 2. şi anume acoperirea unor pagube pricinuite de calamităţi naturale şi accidente. în condiţiile în care sunt ameninţate de aceleaşi pericole în existenţa şi activitatea lor.Acestea sunt: 1.ARGUMENT Lucrarea de față are la baza o singură temă și se intitulează “Clasificarea asigurărilor”. nu se poate vorbi de clasificarea asigurărilor fara o bună intelegere a conceptului de asigurare.Asigurarea bunurilor. oferă locuri de muncă. de intermediere sau de prestări de servicii inrudite participă la sporirea produsului intern brut.Asigurarea de raspundere civila . Încă din timpuri străvechi. În ţările dezvoltate asigurările au devenit o importantă ramură a economiei naţionale pentru că. participă la oferta de capital de împrumut pe piaţa financiară şi prin sumele acordate asiguraţilor contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate. societăţile de asigurare. oamenii au fost preocupaţi să prevină şi să suporte în comun pagubele generate de producerea unor evenimente incerte nedorite (calamităţi naturale şi accidente). despăgubiţi cei care au suferit prejudicii în urma evenimentelor care au generat unirea lor. A doua soluţie s-a impus în timp. posibile. Ambele soluţii au în vedere constituirea unor fonduri cu destinaţie specială. pericole probabile. Page | 4 .3.iar in capitolele ce urmeaza sunt prezentate mai pe larg doar câteva din tipurile de asigurări existente.Desigur. 4. Aceasta se bazează pe principiul comunităţii de risc şi al mutualităţii. efortul comun de constituire a unui fond bazat pe aportul unui număr mare de persoane ameninţate de acelaşi pericol. în virtutea căruia fiecare contribuabil participă cu sume mici pentru a fi sprijiniţi. Asigurarea reprezintă un sistem de relaţii economice care implică aportul unui număr mare de persoane fizice şi juridice în constituirea unui fond bănesc.

s-a legiferat menţinerea caracterului obligatoriu a asigurării de răspundere civilă auto. b. asigurarea clădirilor. pe baza unui contract de asigurare. calamităţi naturale. în perioada 1949 – 1990. După obiectul asigurării. Astfel de asigurări se practică în toate ţările lumii. Acestea pot fi: asigurări de viaţă asigurări pentru cazurile de accidente. construcţiilor şi a conţinutului acestora. asigurarea culturilor agricole. animale. bunurile de tot felul. a clădirilor agricole etc. 2. a animalelor. sfera asigurărilor prin efectul legii s-a restrâns: prin Legea Asigurărilor s-a instituit excluderea obligativităţii asigurării clădirilor şi a construcţiilor. există: a. aerian şi maritim. cu diferiţe de la şară la ţară. asigurarea complexă a gospodăriilor persoanelor fizice etc. Principalele forme de asigurare în cadrul acestei ramuri sunt: asigurarea animalelor.CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR 1. asigurări de răspundere civilă – au ca obiect răspunderea unei persoane fizice sau juridice pentru pagubele cauzate şi vătămarea unor terţi. După 1991. invaliditate permanentă din accident etc. asigurări de accidente a călătorilor). indiferent de forma lor de proprietate. asigurarea prin efectul legii a avut o sferă de cuprindere extinsă (asigurări de răspundere civilă auto. asigurarea de transport terestru. După regimul juridic sau forma de realizare. La noi. Page | 5 . susceptibile a fi distruse sau vătămate de accidente. c. asigurări agricole. b. asigurări facultative (contractuale) – se caracterizează prin faptul că relaţiile dintre asiguraţi şi asigurători se stabilesc prin liberul consimţământ al părţilor. asigurări de bunuri – au ca obiect valorile materiale. se disting: a. asigurări de persoane – au ca obiect persoanele fizice pentru cazuri de deces. asigurări prin efectul legii – se caracterizează prin faptul că relaţiile de asigurări dintre asiguraţi şi asiguratori sunt reglementate prin acte normative cu caracter obligatoriu.. Se disting: asigurarea de răspundere civilă auto (obligatorie). asigurarea autovehiculelor.

) 4. dar în cotă parte. b. După natura relaţiilor dintre părţile implicate în asigurare. în cadrul fiecărei ţări. b. de fapt.: cartea verde – pentru automobile. riscurile vizate fiind greu de acoperit de către o singură societate de asigurări. asigurătorul cedează unui reasigurător (societate de asigurări . În raport cu cadrul naţional în care operează diferite forme ale asigurării . se disting: a. asigurări interne – operează pe plan naţional. cu mai multe societăţi de asigurări în acelaşi timp. Prin reasigurare. în cazul în care el ar produce un prejudiciu unui terţ. pentru că.- asigurarea de răspundere civilă legală sau contractuală (facultativă). asigurarea pentru riscuri financiare şi politice etc. Acestea sunt asigurări tradiţionale şi au o sferă largă de cuprindere. vizând toate ramurile. asigurarea directă sau propriu-zisă – în care sunt implicaţi. după caz. pentru masa bunurilor asigurate. protecţia patrimoniului asiguratului. asigurătorul şi -a asumat răspunderea şi intervine în acordarea despăgubirii persoanei fizice sau juridice. nemijlocit. reasigurarea – este o asigurare indirectă.reasigurări) o parte. asiguratul şi asigurătorul între care intervine. din riscurile preluate de la asiguraţii săi şi primele de asigurare aferente. asigurări externe sau internaţionale – s-au dezvoltat pe măsura amplificării schimburilor de mărfuri între partenerii din diferite ţări şi se caracterizează prin luarea în considerare a unor riscuri care pot afecta bunuri şi persoane aflate în parcurs internaţional (ex. fiind promovate prin intermediul societăţilor de asigurare care acţionează pe piaţa asigurărilor din ţara respectivă. fiind o formă de asigurare a asigurătorului. mai mare sau mai mică. Prin asigurarea de răspundere civilă se realizează. Apariţia reasigurărilor este motivată de creşterea valorii bunurilor aduse în asigurare de către asiguraţi şi de cerinţa impusă asigurătorului de a face faţă unor riscuri grele. coasigurarea – este o formă de asigurare directă în care asiguratul încheie contractul de asigurare. contractul sau poliţa de asigurare. asigurarea răspunderii constructorului. c. Page | 6 . există: a. 3.

în calitate de creditor. în ceea ce priveşte bunul pe care îl deţine în custodie. În cazul în care în contractul de asigurare este menţionat un beneficiar. ci numai restituirea primelor de asigurare de la proprietar.în cazul în care chiriaşul încheie un contract de asigurare. de regulă. pentru că.  proprietatea inchiriată .în calitate de proprietar. În asigurarea de bunuri. Asigurări de bunuri pot încheia persoane fizice şi persoane juridice cu domiciliul. societatea de asigurări se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească asiguratului (beneficiarului) o despăgubire. ambele părţi au un interes asigurabil: debitorul ipotecar . asiguratul trebuie să aibă un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat. altul decât persoana asigurată. este responsabil pentru orice daună produsă bunului respectiv. deci nu poate pretinde încasarea despăgubirii. în caz de distrugere a bunului asigurat.1.o persoană care deţine un bun în comun cu una sau mai multe persoane are dreptul de a asigura bunul respectiv la întrega valoare. acesta trebuie să aibe un interes patrimonial faţă de bunul asigurat. O persoană are un interes patrimonial dacă producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere (prejudiciu) persoanei respective. Page | 7 . Într-un contract de asigurare de bunuri. În aceste situaţii se încheie un contract de asigurare în numele ambelor părţi. din punct de vedere legal. iar societatea ipotecară . o face în numele şi folosul proprietarului. deoarece în contract pot exista prevederi care limitează suma asigurată. sediul sau reşedinţa în România.  proprietatea aflată în custodie . din statutul de proprietate al persoanei care doreşte să se asigure. O regulă generală în asigurarea de bunuri este aceea ca interesul patrimonial să existe atât în momentul încheierii asigurării.  proprietatea ipotecată . această persoană va fi singura despăgubită.1 ASIGURAREA BUNURILOR – CONSIDERAŢII GENERALE În cadrul asigurării de bunuri. cât şi în momentul producerii riscului asigurat. Există situaţii în care şi alte per soane decât proprietarul pot avea interes faţă de un bun. interesul patrimonial decurge. cum ar fi:  proprietate în comun . Nu este obligatoriu ca asigurătorul să plătească întreaga sumă pentru refacerea situaţiei financiare a asiguratului care a suferit o daună. ci va beneficia de despăgubire doar în limita dreptului ei de proprietate. Aceasta nu înseamnă că.în caz de ipotecă.custodele are un interes asigurabil.

ceea ce determină existenţa unui interes asigurabil al acestora faţă de bunul respectiv. dar. Page | 8 . Riscul asigurat În asigurarea de bunuri există o clasificare a riscurilor în: riscuri civile . pot fi asigurate bunuri aparţinând persoanelor fizice şi persoanelor juridice. se poate încheia şi pe o perioadă mai mică. la cererea asiguratului. Răspunderea asigurătorului începe la ora 0 a zilei menţionate în poliţă ca reprezentând începutul asigurării. Perioda de asigurare În general. În concluzie. bunuri primite în folosinţă sau aflate spre păstrare.pot beneficia de utilizarea bunului asigurat. şi încetează la ora 24 a zilei la care încetează asigurarea. Răspunderea asiguratorului mai încetează şi în cazul în care contractul de asigurare este reziliat. asiguratul a dat răspunsuri inexacte sau incomplete sau nu a comunicat asigurătorului schimbările esenţiale la împrejurările privind riscurile. de trei sau şase luni. Începutul şi încetarea răspunderii Asigurarea se consideră încheiată prin plata primei de asigurare şi emiterea de asigurător a poliţei de asigurare. cu condiţia ca prima de asigurare să fi fost achitată. prelucrare. asigurarea de bunuri se încheie pe o perioadă de un an. iar asiguratul nu a achitat o rată la termenul stabilit şi nici în termenul de graţie oferit de asigurător. persoanele din familia proprietarului . situaţie ce apare în următoarele împrejurări:    prima de asigurare se plăteşte în rate. fiind valabilă numai pentru bunurile şi riscurile specificate în poliţă la adresele încheiate în aceasta. producerea evenimentului asigurat a devenit imposibilă. riscuri comerciale şi industriale . vânzare sau pentru a fi expuse în cadrul muzeelor şi expoziţiilor şi bunuri ce fac obiectul cantractului de închiriere sau locaţie de gestiune.asociate clădirilor care folosesc ca locuinţe şi birouri şi a bunurilor din acestea.asociate clădirilor ce folosesc ca unităţi de producţie şi comercializare şi bunurile aflate în acestea. reparare. după încheierea contractului de asigurare.

furtună. grindină. pentru cazurile de avarie accidentală. şi câteva riscuri suplimentare. cu plata primei corespunzătoare sau le refuză. în asigurarea de bunuri riscurile preluate în asigurare de societăţile de asigurare sunt: incendiu. Deşi de mai multe ori termenul de excludere e rezervat clauzelor poliţei identificate în mod clar drept excluderi.. inundaţie. în urma radiaţiei nucleare sau a viciului intern al bunului (de exemplu: rugina fierului). explozie şi cădere de corpuri). scurtcircuit etc. lovirea de către un autovehicul etc. Suma asigurată Aceasta nu trebuie să depăşească valoarea reală a bunurilor în momentul încheierii contractului de asigurare si sa să fie în deplină concordanţă cu valoarea reală a acestora. Pentru prevenirea subasigurării. ploaie torenţială. greutatea stratului de zăpadă sau gheaţă. majoritatea societăţilor de asigurare aplică principiul răspunderii proporţionale. căderea pe clădiri a altor corpuri. în funcţie de riscurile acoperite. avalanşe de zăpadă. timbre poştale) pot fi asigurate şi în vederea furtului sau jafului. trăznet. utilaje şi instalaţii. poliţe de asigurare totale. trăsnet. la pagubele provocate în urma actelor intenţionate ale asiguraţilor sau la alte evenimente non-accidentale. revoluţie. Alte excluderi se referă la uzura fizică. explozii. Bunurile sau alte valori (numerar. În general. Unele societăţi tratează aceste riscuri ca fiind de sine stătătoare. explozie. pe lângă riscurile cuprinse în poliţa standard. care acoperă toate riscurile (all risks) în care nu sunt nominalizate riscurile acoperite. termenul poate desemna orice clauză a poliţei. în poliţa de asigurare de bunuri nu se acordă despăgubiri pentru pagubele provocate de război. În astfel de poliţe sunt acoperite riscuri cum sunt: ruperi sau deformări în timpul funcţionării. Cele mai multe societăţi de asigurare oferă poliţe de asigurare pe mai multe nivele care. efectele unor substanţe chimice. Unele societăţi de asigurare oferă asigurare pentru maşini. ciocniri sau izbiri cu alte corpuri. în timp ce altele le asigură complementar.În general. prăbuşiri şi alunecări de teren. poliţe de asigurare care acoperă. invazie. naţionalizare sau rechiziţionare. a cărei funcţie este de a elimina acoperirea pentru anumite expuneri la daune. cutremur. pot fi: poliţe de asigurare împotriva incendiului sunt poliţe de asigurare standard (acoperă riscurile de incendiu. ci cele excluse. Page | 9 .

fie global. aparatură audio-video). Există obligaţii corespunzătoare perioadei anterioare producerii unei daune şi obligaţii care trebuie urmate de asigurat la producerea unei daune. a căror neîndeplinire poate duce la rezilierea contractului sau la refuzul asigurătorului de a plăti despăgubirea.preţul de cost sau de achiziţie al acestora. produse inflamabile. colecţii şi obiecte de artă . din care se scade uzura în raport de vechime şi starea de întreţinere a acestora. materiale. Prima de asigurare La asigurarea de bunuri.valoarea de înlocuire a acestora. cotele de primă se diferenţiază în funcţie de natura produselor folosite în procesul producţiei în:     produse care nu sunt combustibile.valoarea de înlocuire (costul construcţiei sau achiziţionării clădirii respective sau a uneia similare la preţurile uzuale pe piaţa locală) din care se scade uzura (în raport de vechime şi starea construcţiei). pe grupe de bunuri (locuinţe. a magazinelor şi depozitelor.valoarea de circulaţie (de piaţă) determinată pe bază de cataloage sau expertize. pentru toate bunurile din aceeaşi grupă prevazută în tariful de prime. Pentru obiectele de artă sumele se stabilesc pentru fiecare obiect în parte. pe fiecare bun. ce se exprimă în procente sau promile. În general. sumele asigurate se stabilesc fie separat. În cazul unităţilor de producţie. mărfuri . În cele mai multe cazuri. produse explozibile. Page | 10 . la materii prime.    la mijloacele fixe şi obiecte de inventar .Prin valoarea bunurilor la data asigurării se înţelege:  la clădiri şi construcţii . prima de asigurare se determină prin înmulţirea sumei asigurate cu cota de primă tarifară. produse finite. inflamabile sau explozibile. orase. mobilier. cotele de prime asigurate sunt diferenţiate: pe tipuri de localităţi (municipii. produse combustibile. Obligaţiile asiguratului Asigurarul trebuie să îndeplinească o serie de obligaţii specificate în condiţia de asigurare. comune).

distrugerea bunurilor într-un asemenea grad încât refacerea. La asigurarea de bunuri există trei principii care se aplică la acoperirea pagubei: principiul răspunderii proporţionale.distrugerea clădirilor în asemenea grad încât refacerea lor. asigurătorul are dreptul să denunţe asigurarea. Cuantumul pagubei se stabileşte în funcţie de tipul pagubei (totală sau parţială). Prin pagubă parţială se înţelege:  la clădiri . Prin pagubă totală se înţelege:    la clădiri . m3) acea parte din cantitatea totală care a fost distrusă în întregime sau a dispărut. mecanismul despăgubirii. prin refacerea sau reparare. nu mai este posibilă sau cheltuielile ar depăşi suma asigurată. kg. prin reparare sau restaurare. Constatarea şi evaluarea daunei şi stabilirea despăgubirii Când se produce un risc asigurat. m3) deprecierea unei părţi din cantitatea totală care a rămas după producerea evenimentului asigurat şi care scade valoarea bunurilor. fără restituirea primelor de asigurare. la celelalte bunuri . poate fi adus la starea iniţială. suma asigurată. în urma căruia asiguratul înregistrează o pagubă.  la celelalte bunuri . m 2. m. Dacă prin nerespectarea acestor obligaţii s-ar putea produce pagube. automat. m 2.Una din obligaţiile asiguratului este de a întreţine şi folosi bunul asigurat în bune condiţii.  la bunurile a căror cantitate se exprimă în unităţi de măsură (l. iar valoarea acestuia nu poate depăşi cuantumul pagubei. prin reparare sau restaurare. Page | 11 . m.distrugerea sau deprecierea parţială a lor. la bunurile a căror cantitate se exprimă în unităţi de măsură (l. nu mai este posibilă sau cheltuielile ar depăşi suma asigurată.avarierea bunului astfel încât. principiul primului risc. se declanşează. principiul răspunderii limitate. Despăgubirea se face în raport cu starea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat. în scopul prevenirii riscurilor asigurate. nici valoarea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat. kg. astfel încât prin repararea acestora poate fi readusă la starea iniţială dinaintea producerii evenimentului asigurat.

 la celelalte bunuri .  în caz de daună parţială:  la clădiri . m2.  la celelalte bunuri .  la bunurile a căror cantitate se exprimă în unităţi de măsură (l. societatea de asigurare acordă despăgubiri şi pentru:  cheltuielile făcute în scopul limitării daunei. de una din următoarele părţi: . la acea dată.Cuantumul pagubei reprezintă:  în caz de daună totală:  la clădiri . datorită măsurilor de salvare luate de asigurat pentru limitarea sau împiedicarea consecinţelor producerii riscurilor. m2.  la bunurile a căror cantitate se exprimă în unităţi de măsură (l. Din cuantumul pagubei se scad: franchisa prevăzută în contractul de asigurare. din care se scade valoarea. a restuilor care se pot valorifica. în mod intenţionat. din care se scade uzura la acea dată si valoarea resturilor care se pot întrebuinţa sau valorifica. şi anume:  dacă dauna a fost provocată. Page | 12 . m. Există situaţii în care societatea de asigurări poate refuza plata despăgubirilor. a resturilor care se pot valorifica sau întrebuinţa. din care se scade uzura corespunzătoare şi valoarea resturilor care se pot valorifica. m3) valoarea pierderii din cantitate a aceleiaşi părţi din cantitatea totală care diminuează valoarea totală. kg. m. primele datorate până la sfârşitul perioadei de asigurare.costul reparaţiei din care se scade uzura şi valoarea.valoarea reală la data producerii evenimentului asigurat a bunului distrus.  daunele provocate bunurilor menţionate în contractul de asigurare prin distrugerea sau avarierea lor. m3) valoarea reală la data producerii evenimentului asigurat.costul reparaţiilor părţilor componente sau a pieselor avariate sau costul de înlocuire a acestora.  cheltuielile legate de îndepărtarea resturilor de la locul producerii evenimentului asigurat.asiguratul sau beneficiarul. la data producerii evenimentului asigurat. la data producerii evenimentului asigurat.valoarea de înlocuire a clădirii distruse. kg. În limita sumei asigurate.

 dacă cererea de despăgubire este făcută cu rea credinţă sau dacă asiguratul a contribuit. Răspunderea civilă legală reprezintă temeiul în baza căruia o persoană poate acţiona în instanţă o altă persoană sau organizaţie. Răspunderea civilă presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: săvârşirea de către asigurat a unei fapte ilicite. .  în cazul în care una din aceleaşi persoane enumerate mai sus nu a luat măsurile necesare pentru evitarea sinistrului sau limitarea acestuia. şi anume acea parte care rezultă din repartizarea proporţională a despăgubirii datorate de toţi asigurătorii. Riscurile asigurate Prin încheierea contractului de asigurare se acoperă despăgubirile pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare pentru prejudiciul de care răspunde în faţa legii şi pentru cheltuielile de judecată la care este obligat în procesul civil. Conceptul de răspundere civilă legală este foarte important pentru că societăţile de asigurare.persoane fizice majore care locuiesc împreună cu asiguratul sau gospodăresc. existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită a asiguratului şi prejudiciul adus terţei persoane şi constatarea culpei asiguratului care a săvârşit fapta ilicită. . asigurătorul datorează numai o parte a despăgubirii. în condiţiile în care asiguratul este răspunzător din punct de vedere legal. numai dacă acesta este răspunzator legal să plătească daune unei terţe persoane. pentru aceleaşi riscuri.. bunul asigurat. sunt obligate să despăgubească. care încheie asigurări de răspundere civilă.2 ASIGURAREA DE RĂSPUNDERE CIVILĂ Aceasta are ca obiect acoperirea prejudiciului produs de asigurat unor terţe persoane. deşi putea să facă acest lucru. În felul acesta se urmăreşte ca despăgubirea plătită asiguratului să nu depăşească valoarea pagubei. Page | 13 . dovada existenţei unui prejudiciu. 1. prin nerespectarea legislaţiei în vigoare. în mod deliberat sau prin neglijanţă. care se presupune a fi vinovată de producerea unor pagube. împreună cu acesta.un membru din conducerea persoanei juridice asigurate. la producerea daunei.reprezentanţi ai asiguratului sau beneficiarului. În cazul în care asiguratul a încheiat mai multe contracte de asigurare. în numele asiguratului.

vătămări corporale sau pagube de bunuri. De asemenea. Suma asigurată Aceasta se stabileşte la valoarea stabilită de asigurat şi agreată de societatea de asigurare. De asemenea. nu sunt acoperite prin poliţele de asigurare de răspundere civilă. societatea de asigurare nu va acorda despăgubiri. cuantumul acestei sume se determină în funcţie de cifra de afaceri anuală estimată la încheierea contractului. metoda determinării sentinţei judecătoreşti maxime pentru vătămare corporală sau deces. O caracteristică a asigurărilor de răspundere civilă constă în stabilirea unei sume asigurate pe perioadă şi a unei sume asigurate pe eveniment. indiferent de numărul evenimentelor produse în perioada asigurată. În cazul persoanelor fizice se poate aplica una din următoarele metode: metoda evaluării averii personale prezente şi viitoare. În cazul persoanelor juridice. care. Indiferent de valoarea prejudiciului generat de asigurat. separat pentru deces. societatea de asigurări nu va plăti despăgubiri mai mari decât valoarea sumei asigurate pe eveniment. Evenimentul desemnează orice acţiune sau faptă a asiguratului. există şi alte riscuri.În cazul în care prejudiciul este provocat cu intenţie sau din neglijenţă. metoda evaluării averii personale prezente. asiguratorul nu va acorda despăgubiri mai mari decât suma asigurată pe perioadă. care antrenează răspunderea civilă a acestuia şi care este acoperită prin poliţa de asigurare. Page | 14 . în principiu.

dar. asiguratorul nu plăteşte suma în cazul în care evenimentul asigurat s-a produs prin comiterea de către asigurat a unor fapte penale în mod intenţionat sau a fost cauzat de acţiuni de război. 3.3 ASIGURĂRI DE PERSOANE Consideraţii generale Asigurările de persoane au drept scop protecţia persoanelor fizice împotriva unor riscuri care pot afecta integritatea corporală sau viaţa asiguratului. pot avea ca referinţă grupuri de persoane (familia. în anumite forme de asigurare. Între cele două ramuri specifice de asigurări există o serie de elemente comune: 1. 4. În funcţie de riscul acoperit. asigurările de persoane pot fi structurate în: A. iar în al doilea caz. asigurări de deces. 6. asiguratul sau beneficiarul de asigurare poate fi indemnizat pentru toate contractele de asigurare încheiate cu diferite societăţi de asigurare. asigurări de supravieţuire. asiguratul poate să încheie. un grup profesional).). etc. În primul caz. prin prisma protecţiei pentru riscuri de accidente. suma asigurată se plăteşte asiguratului indiferent de drepturile care i s-ar cuveni din alte contracte de asigurare. în funcţie de posibilităţile şi necesităţile sale financiare. au ca titular persoana. este vizată viaţa. asigurări de persoane. la producerea evenimentului asigurat.1. 3. starea sănătăţii. Page | 15 . prin prisma protecţiei de risc. în general. Protecţia prin asigurarea persoanelor se realizează de către societatea de asigurare. după caz.de accidente. care pot fi: 1. asigurări de viaţă. de către asigurat. în ipoteza producerii evenimentului asigurat. Ambele categorii de asigurare au ca obiect persoanele fizice. 5. suma asigurată se stabileşte în mod forfetar. 2. altele decât cele de viaţă . prin garantarea plăţii unei indemnizaţii. suma asigurată cuvenită beneficiarului nu poate fi urmărită de creditorii asiguratului. de boală. B. condiţionat de vârstă. 2. pentru sume variate (acest tip de asigurare se încheie. asigurări mixte. 7. unul sau mai multe contracte de asigurare împotriva aceluiaşi risc sau a unui complex de riscuri. boala şi alte riscuri.

acumulate în decursul perioadei de asigurare şi fructificate prin diferite modalităţi de asigurător. asigurarea de supravieţuire. Asigurarea de deces are în vedere protecţia asiguratului pentru riscul de deces. Asigurarea de supravieţuire se caracterizează prin faptul că asigurătorul se angajează să plătească asiguratului. 2. asigurarea de deces. dar incert ca moment”. Practica perfectării şi derulării acestor asigurări reţine mai multe soluţii: angajamentul asiguratului de a plăti prime de asigurare toată viaţa. 1. există şi deosebiri. să plătească subscriitorului însuşi sau unui terţ beneficiar de asigurare. la expirarea contractului. Această sumă se constituie din primele de asigurare plătite de asigurat. În funcţie de risc se pot identifica: 1. Page | 16 . acestea se deosebesc prin riscul sau complexul de riscuri asigurate şi. “un risc viitor şi sigur. mai ales. Între asigurarea de viaţă şi alte asigurări de persoane. în cazul decesului asiguratului sau al supravieţuirii lui după vârsta înscrisă în contract. în cazul decesului asiguratului. deci. beneficiarul de asigurare este exclus din această calitate dacă a provocat intenţionat decesul asiguratului. În cazul asigurării de supravieţuire cu titlu de rentă.8. suma asigurată. asigurătorul se consideră eliberat de această prestaţie înscrisă în contract şi. prin mecanismul asigurării şi prin tehnicile de asigurare. o sumă determinată. suma cuvenită asiguratului la expirarea contractului se plăteşte acestuia treptat. deşi înrudite prin subiectul asigurării. în schimbul primelor încasate de la o persoană fizică (asiguratul). Asigurarea de viaţă Această asigurare se defineşte ca fiind contractul în virtutea căruia societatea de asigurări se angajează. cu condiţia ca acesta să fie în viaţă. suma acumulată de asigurat revine de drept societăţii de asigurare. prin plăţi periodice cu titlu de rentă. asigurarea mixtă de viaţă. 3. Asiguratul beneficiază de suma asigurată numai în cazul în care este în viaţă la expirarea contractului. Astfel. 2.

soluţia transformării unei asigurări de deces într-o asigurare de rentă viageră opţională. soluţia plăţii primelor de asigurare pe o durata de “n” ani. dar pot şi îmbina aceste două funcţii în cadrul asigurărilor mixte. după caz. dacă decesul asiguratului a avut loc în perioada de valabilitate a contractului. Mecanismul asigurărilor de viaţă Asigurările de viaţă au un grad de complexitate ridicat. ci una de protecţie împotriva unui risc determinat. Cuprinderea celor două riscuri într-un singur contract nu înlătură caracterul lor contradictoriu.perioada de asigurare şi perioada de plată a primelor de asigurare se află în corelaţie cu suma asigurată.au caracter facultativ.tariful de prime este diferit pe forme şi variante ale asigurării. printr-un singur contract.se încheie cu persoane cuprinse între anumite limite de vârstă. asiguratul este în viaţă.prin contract se asigură o singură persoana. care are un plafon minim la perioade de asigurare de peste 10 ani. .soluţia limitării plăţii primelor de asigurare la o anumită perioadă de timp prevăzută în contract. asigurătorul este exonerat de orice răspundere faţă de acesta. la expirarea contractului. acordă protecţie împotriva celor două riscuri: de deces şi de supravieţuire. o funcţie de protecţie de risc sau o funcţie de economisire. în mod cumulat. aceasta are loc în condiţiile în care el suportă prima de asigurare aferentă ambelor riscuri. asigurarea de deces nu este o asigurare de economisire. în cazul asigurărilor familiale. Asigurarea de deces încheiată în termen limitat obligă pe asigurător să achite suma înscrisă în contract. Dacă asiguratul este protejat pentru ambele riscuri. . Elementele generale ale mecanismului asigurărilor de viaţă sunt: . Dacă. . Page | 17 . moment critic (de exemplu: ieşirea la pensie).persoanele cu o invaliditate permanentă mai mare de 50 % nu sunt primite în asigurare. . Aşadar. pe durate de asigurare egale sau nu cu durata plăţii primelor de asigurare exprimate în ani. atât prin natura riscurilor. 3. . Asigurarea mixtă de viaţă se caracterizează prin faptul că. Ele au. dar există şi excepţii. până la o dată “t”. cât şi prin formele şi tehnicile de realizare a lor.

asigurarea mixtă de viaţă obişnuită. constituirea rezervei matematice. . .primele de asigurare sunt: crescătoare. descrescătoare. . . inclusiv taxa de poliţă care se plăteşte la semnarea declaraţiei. O particularitate care intervine în asigurările de viaţă este anticipaţia.reactivarea contractului. cu necesitate. . în caz de invaliditate sau deces în cursul perioadei de asigurare şi rezerva matematică . Constituirea rezervei matematice determină efecte specifice în tehnica asigurării de viaţă.asigurarea de viaţă cu acumulare de capital şi adaptare dinamică. se impune. .pentru acoperirea sumei asigurate. mai reduse. . în funcţie de risc. . . şi anume: .asigurarea de deces cu acumulare de capital.ca exprimare a unui act de economie..alte asigurări de viaţă cum sunt: . dar variabile de la o societate la alta. prima are în structura sa: prima de risc .asigurarea mixtă de viaţă cu variantele: .asigurarea de viaţă cu formare de capital. . Page | 18 .asigurarea mixtă de viaţă şi suplimentară de accidente. în raport cu durata contractului şi durata plăţii primelor de asigurare. . În portofoliul societăţilor de asigurare din ţara noastră sunt incluse următoarele forme de asigurare: . în funcţie de grupele de vârstă ale asiguraţilor. . Răspunderea societăţii de asigurare începe în momente diferite.răscumpărarea. care reprezintă prima rată.asigurarea mixtă de viaţă cu pensie pentru urmaşi. .asigurarea familială mixtă de viaţă. Prin urmare.acordarea unor împrumuturi.asigurarea mixtă de viaţă cu formare de capital.continuarea asigurării pe baza unei sume depuse.asigurarea de economie şi de invaliditate permanentă din accidente.asigurarea viagera de deces cu prima unică sau cu plata primelor de asigurare pe termen limitat.asigurarea de deces cu acumulare de capital în fonduri. La toate variantele de asigurări de viaţă la care plata sumei asigurate se face şi la expirarea perioadei de asigurare.

. se încadrează în sfera asigurărilor sociale. 5.au drept scop protecţia persoanelor fizice de consecinţele neaste ale unor evenimente neprevăzute. sunt: . fiind. totală sau parţială.asigurări de deces din accident. Invaliditatea parţială. o singură formă de asigurare obligatorie a persoanei de accidente: asigurarea prin efectul legii de accidente a călătorilor. cheltuieli impuse de refacerea sănătăţii prin tratamente. etc. II.asigurări de accidente autonome . de regulă asigurări mutuale. de regulă.asigurări facultative. B.. Page | 19 . până la sfârşitul anului 1995. care le afectează viaţa. Prin actuala lege. medicaţie. de fapt. 10 şi chiar 20 de ani). prin excluderea obligativităţii şi a monopolului asupra lor. În ţara noastră s-a practicat. integritatea sau capacitatea de muncă. invaliditatea parţială sau totală. din accidente. în planul asigurării: . I. după caz: decesul.independente de alte forme de asigurare. Asigurări de accidente .asigurarea de rentă pe termen limitat. proceduri medicale.asigurări de invaliditate din accidente. într-o asigurare facultativă a acestora. După regimul juridic al asigurării putem deosebi: . Elementele care au caracterizat asigurările prin efectul legii a călătorilor s-au transformat. doar în cazul în care are caracter permanent. Consecinţele obiective ale accidentului corporal sunt. . III. Alte asigurări de persoane 1. . de persoane şi de viaţă nu mai funcţionează asigurările prin efectul legii. După efectele generate de accidente. După gradul de autonomie al asigurării de persoane pentru cazurile de accidente. Asigurările de persoane pentru riscuri de accidente se încheie pentru perioade variabile de timp (de 3.asigurări prin efectul legii obligatorii de accidente. Multe societăţi de asigurare preiau protecţia de risc pentru invaliditate. în ramura de bunuri.asigurarea pe termen fix.

cheltuielile pentru intervenţii chirurgicale. cum sunt: cheltuielile de spitalizare. . variabilă de la o societate la alta.asigurări de accidente suplimentare . Page | 20 . 2.asigurarea familială de accidente. Prima de asigurare se stabileşte în funcţie de cota de primă tarifară. .asigurarea de accidente a călătorilor. . . . .asigurarea de accidente cu sume fixe sau cu sume convenite. suplimentare.asigurarea pentru accidente a angajaţilor. realizând. cheltuielile pentru tratamente. şi o protecţie suplimentară. în raport cu mărimea cheltuielilor medicale suportate efectiv de asiguraţi.asigurarea de economie şi invaliditate permanentă din accidente. . Asigurările de accidente se încheie în următoarele variante: . care se transpun într-un risc patrimonial. . complementar. alte cheltuieli medicale. asfel.se completează o asigurare de bază.asigurări incluse în contractul de asigurare de bază (asigurare de accidente produse la domiciliul asiguratului integrată în asigurarea complexă a gospodăriilor persoanelor fizice). în funcţie de natura bolilor.asigurarea de accidente a cetăţenilor români care participă la excursii organizate de societăţi de turism.asigurarea managerilor.asigurarea complexă a elevilor şi studenţilor.asigurări de accidente complementare .asigurarea de accidente turistice. Suma asigurată se stabileşte prin convenţia părţilor.. Această asigurare preia protecţia unei categorii de riscuri complexe. Această asigurare are în vedere o perioadă de carenţă variabilă. care pot constitui riscuri asigurate. Asigurarea de boală acoperă cheltuielile de boală.asigurarea personalului navigant profesionist. . Asigurarea de boală este practicată de mai multe ţări. incapacitatea temporară de muncă. . alături de celelalte asigurări de persoane. dar care presupune şi plata unor prime de asigurare distincte. insuficient cunoscute.

cedând pe cele care depăşesc posibilităţile lui de acoperire. pentru că. reasigurarea se poate încheia numai între societaţi de asigurare. reasigurătorul poate ceda o parte mai mare sau mai mică din riscul acceptat în reasigurare. nefiind parte la contractul de reasigurare. adică asiguratul nu se poate indrepta cu o acţiune juridică impotriva reasiguratorului. Contractul de reasigurare poate avea diferite forme. de angajare a părţilor. Prin operaţia de reasigurare.4 REASIGURAREA Reasigurarea reprezintă cedarea de către asigurător către alte societăţi. societatea de asigurare care cedează devine reasigurant sau cedant. Fiind un contract derivat. contractul de reasigurare urmează soarta contractului principal (contractul de asigurare). reasiguratul procedează la o împărţire a riscurilor. Dacă asigurarea este nevalabilă sau a fost lovită de nulitate. dar şi pe asigurat. Reasigurarea produce efecte numai între reasigurat şi reasigurător. Reasigurarea nu se poate încheia pentru o sumă mai mare decât cea asigurată prin contractul de asigurare. Contractul de reasigurare cuprinde: Page | 21 . Cedând o parte din riscurile asumate. în reciprocitate. reasiguratul se comporta cu reasigurătorii la fel cum se comportă asiguraţi cu ei. atunci şi reasigurarea este nevalabilă. prin cedarea unei părţi din răspunderea iniţial asumată. La rândul său.1. Spre deosebire de asigurare. Reasigurarea este un mijloc de egalizare prin divizarea răspunderii între mai mulţi asigurători dispersaţi pe arii geografice cât mai intinse de menţinere a unui echilibru între primele încasate şi despăgubirile datorate de fiecare asigurător în parte. până când riscul cuprins în aigurarea iniţială va fi suficient de fărâmiţat între societăţi de asigurare diferite. să primească o parte din riscurile acestora. el poate conveni cu reasigurătorii. respectiv. Astfel reasiguratul devine reasigurătorul partenerilor săi. Reasigurarea îl avantajează nu numai pe asigurător. Deosebirea dintre acestea constă în modul de cuprindere. asiguratul este pus la adăpost de surpriza neplăcută ca în caz de daună asigurătorul să nu poată face faţă obligaţiilor de despăgubire. iar cea care primeşte devine reasigurător. Pentru că prin reasigurare. a unei părţi din riscul subscris. Raporturi de reasigurare pot lua fiinţa în legătură şi ca urmare a unui contract de asigurare. Aceasta operaţie se numeşte retrocesiune.

Page | 22 . reasiguratul are libertatea sa cedeze sau nu anumite riscuri în reasigurare. în timp ce reasigurătorul este obligat să le primească. categoriile de riscuri prevăzute în contract. . reasigurătorul. .răspunderea asumată de reasigurător.modul de decontare a primelor şi daunelor. preavizul pentru ieşirea din obligaţii. pentru reasigurător funcţionează principiul obligativităţii.condiţiile în care se face reasigurarea. decăderea din drepturi. In baza contractului de reasigurare mixt. ci reasigurătul este obligat să înştiinţeze pe reasigurător de fiecare risc individual pe care doreşte să-l reasigure. .răspunderea reţinută de reasigurător pe cont propriu.alte clauze privind raporturile reciproce (arbitrajul. Acest contract îmbină particularităţile celorlalte doua contracte: pentru reasigurat funcţionează principiul facultativităţii. etc. . Caracteristicile generale ale acestui gen de contract uşurează relaţiile între părţi. Acest dezavantaj al reasiguratului este avantaj pentru reasigurător.. după o cercetare prealabilă. pentru reasigurarea riscurilor de valori mari. respectiv costul reasigurării. fără nici o dificultate. . pentru partea ce depăseşte limita contractelor obligatorii. chiar şi pe cele de valori mici pe care le-ar putea acoperi singur. poate să accepte în reasigurarea riscurilor propuse sau nu. Acest contract nu acţionează în mod automat.obiectul reasigurării. în proporţiile şi condiţiile stabilite. In baza contractului de reasigurare facultativ reasigurătul propune şi reasigurătorul poate să accepte sau să refuze reasigurarea.facultativ.durata contractului. de obicei. In baza contractului de reasigurare obligatoriu. . La rândul său. Reasiguratul nu are posibilitatea selecţionării riscurilor şi va ceda o parte din toate riscurile subscrise. . Contractul de reasigurare poate avea caracter: .mixt.obligatoriu. . Un asemenea contract cuprinde o categorie de riscuri şi nu un anume risc individual şi se foloseşte. pentru că cedarea automată a unei părţi din riscurile acceptate în asigurare îl pune la adăpost de tendinţa reasiguratului de selecţionare a riscurilor. reasiguratul se obligă să cedeze şi reasigurătorul se obliga să accepte în reasigurare.).

Mărimea reţinerii proprii în raport cu răspunderea maximă a reasigurătorilor este un indiciu al calităţii riscurilor cedate în reasigurare. Reasigurarea excedent de sumă asigurată . Din suma asigurată a contractului individual. iar pentru reasigurător certitudinea că reasigurătorul este cel dintai interesat în selectarea riscului. în plinul de conservare. ca si la decontarea daunelor. Excedentul până la limita maximă a sumei asigurate îl cedează reasigurătorului. Participarea reasigurătorului se stabileşte tot sub forma unei cote procentuale.participarea reasiguratului se stabileşte sub forma unei cote procentuale din suma asigurată. prevăzută în contractul de asigurare. Odată depăşită limita răspunderii pentru participarea pe bază de cotă parte. contractele pot fi: Contractele proportionale . de mărimea medie a sumelor asigurate şi de mijloacele financiare de care dispune.Formele reasigurarii 1. Reasigurarea proporţională . plinul de conservare este mai mare decât la riscurile mai puţin bune. El prezintă pentru reasigurat. intrând în cadrul reţinerii proprii. denumită ”plin de conservare”. iar restul il cedează în cadrul secţiunii cotă parte. Plinul de conservare se exprimă valoric şi variază de la o ramură de asigurare la alta şi în cadrul aceleaşi ramuri. avantajul că riscurile mici. Reasigurarea mixtă favorizează pe reasigurătorii care participă la secţiunea cotă parte pentru că ei vor avea un portofoliu la fel de dispersat ca şi cel al reasiguratului şi îi dezavantajează pe reasiguraţii de la secţiunea excedent de sumă. de întinderea daunei. aceasta pentru că la stabilirea reţinerii proprii reasiguratul va ţine seama de probabilitatea de producere a riscului. sub forma unei sume fixe.reasiguratul stabileşte anticipat. reţinerea sa proprie. Sistemul excedent de sumă asigurată îndeplineşte cel mai bine rolul reasigură rii deoarece omogenizează răspunderile reţinute de reasigurat. Aceeaşi proportie se utilizeaza la repartizarea primei de asigurare. La riscurile mai bune. contractul Page | 23 . de la un obiect asigurat la altul. In functie de modul de repartizare a riscurilor între reasigurat şi reasigurător. Reasigurarea proportionala are urmatoarele variante: Reasigurarea cota parte .răspunderile reasiguratului şi reasigurătorului se stabilesc sub forma unei proporţii faţă de suma totală asigurată. Ţinând seama de aceste neajunsuri. întreaga diferenţă este reasigurată pe principiul excedentului de sumă. nu pot fi reasigurate. reasiguratul reţine o anumita cotă.este o imbinare între cele 2 asigurări de mai sus.

1. pe baza contractelor de subscriere la care aceştia s-au angajat. care au o frecventa şi intensitate încă necunoscută (riscuri atomice sau nucleare). . franchisa sau prag. determină restrângerea sau chiar înlăturarea concurenţei.au apărut datorită temerilor că contractele de valori mari nu vor putea fi plasate integral în reasigurare.în care răspunderea asigurătorilor este limitată pentru fiecare daună la un anumit nivel denumit prioritate. Contracte neproporţionale . sau unui complex de riscuri din anumite ramuri de asigurare şi de aceea mai multe societăţi de asigurare tind să creeze un pool de asigurare care să plaseze în reasigurare contractele în cauză. răspunderea reasiguratului este limitată pentru fiecare daună. fie nelimitată. Contractele de reasigurare neproporţională au următoarele variante: Contractul excedent de daună . Reasigurarea pe bază de pool de reasigurare . pe baze proportionale. Page | 24 . Aceasta formă de reasigurare conduce la diminuarea cheltuielilor de administrare. La contractele neproporţionale repartizarea răspunderii între reasigurat şi reasigurător se face în funcţie de volumul posibil al daunei şi nu în baza unui raport proporţional faţă de suma asigurată. iar în sarcina reasigurătorilor cade partea de daună ce depaşeste răspunderea reasiguratului. de proporţii foarte mari. În cazul contractelor de valori mari. iar răspunderea reasiguratorilor vizeaza partea de daună care depaseşte prioritatea.se face în vederea acoperirii unor riscuri deosebite. în schimb. înfiinţarea pool-urilor de asigurare. De aceea reasigurarea mixtă este mai puţin folosită.necesitatea acoperirii unor riscuri deosebite. răspunderile reasiguraţilor pot fi stabilite diferenţiat în funcţie de nivelul daunei.evitarea cedării unui volum important din primele de asigurare către societăţile de asigurare dintr-o altă ţară sau alta zonă geografică.existenţa unor riscuri care prin cumul ar putea conduce la daune foarte mari (riscuri de război). Cauzele care au dus la crearea pool-ului de reasigurare sunt: . diferenţa se plasează în afara pool-ului. care centralizează ofertele de reasigurare şi le repartizează între membrii pool-ului. .de reasigurare mixt se plasează la aceeaşi reasigurători care vor participa la ambele secţiuni. Dacă membrii pool-ului nu acopeăa întreaga valoare a contractului oferit în reasigurare. La acest tip de contract. Aceasta este administrat de un oficiu. drept urmare răspunderea reasiguratului se exprimă printr-o sumă fixă din daună posibilă răspunderea asiguratorilor este fie limitată la o sumă fixă din daună.2.

000 $.000 $.000 $ de către cei ce au subscris la nivelul 2.200.500. 800. Reasiguratorii pot să se pună la adăpost folosind asigurarea exdent de daună în trepte. . nu acopera nimic. iar nivelul 2 pentru nivelul 3.000 $ se acoperă de către reasigurătorii care au subscris la reasigurarea de excedent de daună la nivelul 1 si 500. în funcţie de mărimea daunei înregistrate: dacă avem o daună de 100.000 $. În plus. de volumul şi structura portofoliului său.000 $. dacă avem o daună de 1. b. Mărimea priorităţii depinde de capacitatea financiară a reasiguratului de a acoperi singur o parte mai mare sau mai mică din daunele înregistrate. .la nivelul 1 se acopera partea de dauna cuprinsa intre 200. în care nivelul 1 ţine loc de franchiză pentru nivelul 2.1.Exemplu: să presupunem ca la un contract de reasigurare de 6.3.000. iar diferenţa de 6. Reasigurarea oprire de daună . aceasta rămâne în sarcina reasiguratului. Dauna care rămâne în sarcina reasiguratului se stabileşte sub forma unui procent din dauna produsă raportată la primele încasate. că necesită un volum relativ redus de cheltuieli de administrare. ei pot cere asiguratorului ca anumite riscuri să le fie cedate în reasigurare în condţtii de cotă parte.000 $. Reasigurarea excedent de daună se utilizeaza în ramurile în care în urma producerii riscului asigurat se pot înregistra daune foarte mari (răspunderea civilă a armatorilor pentru poluarea apei mării sau a litoralului).000 $.001 .000.000.la nivelul 3 se acopera partea de dauna mai mare de 3. Reasigurarea excedent de daună prezintă avantajul pentru reasigurat că îi permite să îşi limiteze răspunderea pentru daunele produse de acelaşi risc în funcţie de capacitatea sa de plată. pe lângă despăgubirile de asigurare şi cheltuieli de administrare. Page | 25 . iar pentru reasigurător.000 $ se acoperă de către reasigurat. dauna se acoperă de reasigurat sau de reasigurat şi reasigurător.000. subunitar pentru că societatea de reasigurare suportă. prioritatea este de 200.001 . reasigurătorii care au subscris la reasigurarea cu excedent de dauna la nivelul 3.000 $. Participarea reasigurătorilor la acoperirea daunelor este dependentă de raportul dintre daune şi primele de asigurare.reasiguratul se angajează să acopere din daunele făcute în cursul anului o sumă echivalentă cu un procent din volumul primelor încasate.000 $ se împarte pe 3 niveluri: .000. iar reasigurătorii să suporte tot ceea ce depăşeşte acel nivel.la nivelul 2 se acopera partea de dauna cuprinsa intre 1. 200. La producerea riscului asigurat.

2006 Asigurari. Editura A. Dicţionar de asigurări. Editura Fundaţiei România de Maine. Bistriceanu. Editura Ştiinţifică. teza de doctorat. 1971 Dobrin Marinica Bucureti. D. 1968 „ Berce Florian Asigurări si reasigurări în comerţul internaţional. Gh. Bucureşti .. Craiova.Craiova.E. V. 1997 Sistemul asigurărilor sociale din România. Ciurel. Bucureşti. Rentrop&Straton [2011] bunuri în România . Suzana Camelia Ilie Violeta Ciurel Page | 26 .. Gh. Editura Universitatea.S. Asigurări si reasigurări. Gh. Editura Oscar Print Asigurari si reasigurari .O perspectiva globala.L. 1991 Asigurări şi reasigurări. Editura Academiei. 2000 Bistriceanu. D. Editura Universitaria. Probleme economico-financiare legate de sfera şi rolul asigurărilor de Asigurări şi reasigurări.BIBLIOGRAFIE Alexa. Biblioteca A. D. Bucureşti . I. Galiceanu. C.L. 1992 Bistriceanu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful