Tradiţii şi obiceiuri de Paşti, în România şi Franţa Les traditions de Pâques en Roumanie et en France

• Pastele reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori anuale crestine, care comemoreaza evenimentul fundamental al crestinismului, Invierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu in religiile crestine, in a treia zi dupa rastignirea Sa in Vinerea Mare. • Data sarbatoririi Pastelui are la baza două fenomene astronomice: echinoctiul de primavara si miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului. Astfel, Pastele se serbeaza in duminica imediat urmatoare primei luni pline dupa echinoctiul de primavara.

Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sarbatoare crestina. in Saptamana Mare se face curatenie generala in gospodarii sau locuinte. celebrata la 40 de zile de la Inviere. • Sarbatoarea Pastelui este precedata de o lunga perioada de post. Postul Pastelui se incheie cu Saptamana Mare. a patimilor lui Hristos. In Romania. cuprinse intre sarbatoarea Invierii Domnului (prima duminica de Pasti) si sarbatoarea Inaltarii Domnului.• Pastele crestin are o durata de 40 de zile. .

pentru a fi sfintite si apoi impartite de sufletul mortilor. sunt permise muncile agricole. colaci. Joia Mare este si ziua in care se coc. In Joia Mare. inclusiv. Dupa aceasta zi. Pana miercuri. cozonacii si pasca. barbatii ar trebui doar sa-si ajute sotiile la treburile din casa. vin. . fiecare familie duce la biserica prescuri. ultima zi din Postul Pastelui cand se mai pot face slujbe dedicate mortilor. de obicei. miere.• Casele trebuie sa straluceasca de curatenie. fructe.

.

De obicei. din carnea caruia se pregatesc drobul. friptura si borsul de miel. .• Ultima vineri din Postul Mare se numeste Vinerea Mare. cand femeile gatesc majoritatea felurilor de mancare si finalizeaza curatenia in casa. Vinerea Mare este zi de post negru. Este ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru a mantui oamenii de pacatele lor. in Sambata Mare se sacrifica mielul. • Sambata Mare este ultima zi de pregatire pentru Pasti. Traditia spune ca in Vinerea Mare este interzis a se coace. Vinerea Patimilor sau Vinerea Pastilor. Vinerea Neagra.

• Sambata seara. simbolizand sangele varsat de Iisus pentru mantuirea oamenilor. pentru sfintire. ce urmeaza a fi dus la biserica. florile. ouale se vopsesc si in alte culori (verde. folosindu-se vopsele sintetice. fierbandu-se frunzele. In trecut. • In zilele de joi sau sambata ale Saptamanii Mari. albastru. fiecare femeie pregateste cosul cu bucate. culorile folosite se obtineau din plante. se vopsesc ouale rosii de Pasti. In prezent. galben). coaja sau tulpina acestora. .

.

dar si în Muntenia. Cine urmeaza datina.TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI • Pe langa traditionalele oua rosii. exista obiceiul ca tinerele fete sa pastreze în casa lumanarea aprinsa în noaptea de Inviere. Masa traditionala se serveste doar dupa ce bucatele au fost tamaiate si include ciolan de porc fiert. Tot în Banat. miel si pasca. obiceiurile pascale romanesti sunt îmbogatite de traditiile regionale. Lumanarea respectiva este apoi aprinsa pentru cateva momente. se spune ca are noroc în viata personala si este bine vazut de cei din jur. . • În Banat. cozonac. atunci cand are loc un eveniment fericit. în dimineata zilei de Paste. copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana în care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde. oua rosii si friptura de miel.

.

Tot aici. soarele. în noaptea de Paste.TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI • În Bucovina. exista obiceiul aprinderii „focurilor de veghe”. se aduna satenii care povestesc întamplari din viata lui Iisus. în noaptea de Înviere. . fetele sa mearga în clopotnita bisericii din sat si sa spele limba clopotului cu „apa neînceputa”. obiceiul stravechi romanesc al încondeierii oualor este ridicat la rang de arta. Motivele folclorice folosite sunt cele traditionale (spicul. fetele se spala cu aceasta apa ca sa fie frumoase si atragatoare tot anul. Apa neînceputa presupune ca persoana care a scos-o din fantana sa nu vorbeasca pana cand apa va fi folosita la spalatul clopotului. dar maiestria cu care sunt pictate aici nu se regaseste în nicio alta regiune a tarii. Apoi. Pe dealuri si coline sunt aprinse focuri puternice care ard toata noaptea. Tot în Bucovina. În jurul lor. pentru a îndeparta duhurile rele. în zorii zilei de Paste. frunza si crucea). iar baietii sar pe deasupra focului. se obisnuieste ca.

.

.

toaca de la biserica este dusa în cimitir.TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI • În Transilvania. paznicii care au dat gres vor oferi. la randul lor. a doua zi de Paste. Acestea. ei vor fi gazdele ospatului. obiceiul era ca fetele sa fie stropite cu apa de fantana. . Mai demult. Daca nu reusesc sa o pastreze în siguranta si este furata. unde trebuie sa fie pazita de catre feciorii din sat. vor fi urmariti de ghinion. ofera baietilor de baut si cateva mici daruri. tinerele fete sunt stropite cu parfum de catre feciorii îmbracati în haine traditionale. iar barbatii care uita de acest obicei. în noaptea de Paste. a doua zi. o masa bogata. Se spune ca acele fete vor avea noroc tot anul. În tara Motilor. Daca aceia care au încercat sa fure toaca nu au reusit.

Dimineata devreme. copiii merg la prieteni si la vecini sa anunte Învierea Domnului. un arbust. e bine ca prima persoana care îti intra în casa sa fie un barbat. exista obiceiul ca de Paste sa fie împodobit un pom de dimensiuni reduse. de data aceasta. traditia spune ca în prima zi de Paste. golite de continut. asemanator cu cel de Craciun. Altfel.TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI • În regiunea Sibiului. Doar ca. • În Maramures. va fi discordie în casa în acel an. . în locul globurilor se agata oua vopsite. Pomul poate fi asezat într-o vaza si pastrat ca si podoaba a casei. iar gazda îi întampina cu oua încondeiate.

IN GERMANIA DE PASTI SE IMPODOBESTE UN COPAC CU OUA VOPSITE .

.

doar ca aceasta compozitie se toarna în forme speciale. asemenea cozonacului. „Babele” – sunt duse la slujba de Înviere. rahat si stafide. .TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI • În nordul Sucevei se pregatesc diferite dulciuri speciale cum ar fi „Babele“ simbolul vietii cumpatate. Prajitura este facuta din nuca. vindeca bolile si protejeaza gospodaria. Se stie ca in traditia romaneasca populara ouale vopsite au puteri miraculoase: Te apara de rele. alaturi de bucatele traditionale din cosul pascal.

pentru ca este aproape la fel de generos ca Mos Craciun! . iepurasul de Paste a fost primit cu bratele deschise de toti copiii.TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI • O traditie de import Desi nu e autohton.

.

în Franta. cand era vazut ca un simbol al renasterii întregii naturi în perioada primaverii. Acum. alaturi de mos Craciun. în anul 1500. În Statele Unite ale Americii.TRADIŢII DE PAŞTE LA ROMÂNI • Si iepurasul de Paste are o poveste Se pare ca iepurasul de Paste îsi are originea în credintele precrestine ale fertilitatii. în anul 1800. dar prezenta lui în traditia pascala a fost atestata pentru prima oara în Germania. din aluat si zahar. traditia iepurasului de Paste care aduce cadouri copiilor cuminti a fost adusa de emigrantii germani. . au aparut primele oua din ciocolata. iepurasul de Paste cel darnic este prezent în toate tarile crestine. Iepurele este un mesager sacru al divinitatii în multe culturi. În aceeasi perioada. Germanii sunt si cei care au inventat dulciurile în forma de iepurasi.

.

.

. pui. oua colorate. Magazinele si casele sunt frumos decorate cu iepurasi.Cum se sãrbãtoreşte Paştele în Franţa • Ca si in Romania. fiind sarbatorit cu foarte mult fast. pesti si clopotei din ciocolata. in Franta Pastele reprezinta cea mai importanta sarbatoare a crestinilor.

. Legenda spune ca atunci clopotele tuturor bisericilor din Franta isi iau zborul catre Roma. clopotele bisericilor din orasele si satele din Franta amutesc in semn de respect pentru jertfa lui Iisus pe cruce. incepand cu Joia Mare.PAŞTELE ÎN FRANŢA • Potrivit unei traditii incepute in secolul XII. in fiecare an.

ciocolata si alte bunatati. lasa sa cada din cer oua. . clopotele de Pasti revin in biserici si catedrale si. in drumul lor de reintoarcere de la Roma.PAŞTELE ÎN FRANŢA • Duminica. ziua invierii lui Iisus .

.

Acest joc porneste de la asemanarea intre rostogolirea oului si pravalirea stancii ce inchidea mormantul lui Iisus. alaturi de iepurasi si puisori. nerabdatori. drept invingator. la fel ca si proprietarul sau. Ouale decorate. Singurul ou care "supravietuieste" este declarat. sa caute ouale pascale ascunse prin casa sau in gradina. . copiii se trezesc devreme. Un alt obicei raspandit printre copii este sa se angajeze intr-o competitie in care ouale de Pasti sunt lasate sa se rostogoleasca de-a lungul unui mic plan inclinat.PAŞTELE ÎN FRANŢA • In prima zi de Pasti. reprezinta simbolurile specifice Pastelui din Franta.

.

.

PAŞTELE ÎN FRANŢA • Intrucat Pastele si invierea lui Cristos se sarbatoresc odata cu sosirea primaverii. mancarurile lor traditionale de Pasti incorporeaza acest simbolism. . dar cel mai adesea potrivit unei retete traditionale numita "Gigot D'agneau". Intrucat francezii iau in serios gastronomia. simbolurile renasterii si vietii au ajuns sa fie sinonime cu Pastele. Mielul (un important simbol al Pastelui) este gatit in diverse variante. mai ales cu ocazia pranzului din duminica Pastelui.

.

.

.

N.fr • Material folosit in cadrul saptamanii “Scoala altfel” pentru activitatea “Traditii si obiceiuri de Paste in Romania si in Franta” • Prof.images. Stoica Iulia-Maria • C. Botosani .Bibliografie : • http://www.com/201 0/04/traditii-de-paste-la-romani.html • www.azurworldromania.blogspot.google.ro/general/traditii-si-obiceiuride-pasti-in-romania-si-franta%E2%80%93-les-traditions-de-paquesen-roumanie-et-en-france • http://gatindcumira. “Grigore Ghica” • Dorohoi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.