TRANSILVANIA

SCURT ISTORIC: 1141 – incepe colonizarea saseasca in zona de SE = sibiu – brasov Secui colonizeaza harghita si covasna 1244 – apogeul invaziei tatare. Nu se mai pastreaza arhitectura de zid anterior acestei date 1244 – 1517: arhitectura medievala in transilvania. Ulterior renastere si baroc. Sasii de religie catolica intre 1141 – 1517 (debutul reformei). Dupa 1517 devin lutherani FORTIFICATIILE IN TRANSILVANIA: A. perimetrale oraselor ( civitas ) care erau singurele care aveau dreptul sa si le cladeasca B. puncte fortificate in zona rurala: - cetatea taraneasca: constructie fortificata aflata in afara asezarii, de obicei intr-o zona cu relief mai inalt. Nu a functionat din cauza dificultatii de a evacua intreaga asezare in caz de atac intr-o incinta aflata la distanta de sat. - biserica fortificata: centrul de greutate al asezarii, aflat in mijlocul acestei. Usor de folosit in caz de atac, devine formula uzuala in Transilvania - locuinta fortificata: prezinta dispozitive de aparare proprii tip turn donjon CATEDRALELE ROMANO-CATOLICE DIN ORASELE TRANSILVANENE Datorita dreptului de a construi fortificatii perimetrale in oras, bisericile nu mai necesita fortificatii proprii. Accentul in crearea lor cade pe functia de reprezentare astfel punandu-se mare pret pe decoratie. Nici una din catedralele pastrate dupa 1244 si finalizate inspre 1500 nu sunt pure din punct de vedere stilistic. In orase constructia marilor ansambluri a fost aprox intre anii 1350-1500 iar durata mare a santierului a genrat imbinari stilistice intre romanic, gotic si uneori chiar renastere. Tipuri spatiale de biserici orasenesti: 1. SALA: o incapere cu deschidere mare si latime mica, formula preferata de mediul rural unde mijloacele de finantarea a bisericii erau reduse, modeste. Aveam deci, o singura nava incheiata cu o zona de cor si altar tratat continuu. Mai puteau fi prezente sacristia(haine si obiecte de cult) pe latura de N. Foarte rar intalnite si la oras unde se fac demersuri inspre tipuri spatiale mai complexe. BAZILICAL: patrunde in Transilvania prin intermediul calugarilor cistercieni, ramura disidenta a benedictinilor care urmareau intoarcerea la respectarea regulilor Sf. Benedict, principii de comportare conform dogmei, intoarcerea la austeriatea originala. Refuza decoratia excesiva acceptand

2.

iar nava centrala extrem de lata boltita pe ogive simple. Astfel avem o suprapunere de etape biserica fiind jumatate bazilica. Corul gotic se contrage pe lungime creand in plus un efect dinamic de adancime. Tendinta a goticului european de a unifica spatiul. Primele bazilici apar in jurul anului 1350. Maria/ Evanghelica: constructia incepe pe o formula bazilicala cu 3 nave. . • Sebes – Biserica evanghelica: constructia gotica ce inlocuieste altarul si corul gotic se amplifica introducand o structura tip hala diferit de nava principala in sistem bazilical producand un efect spatial total diferit. Santierul incepe in 1246 cu 3 nave. astfel obtinandu-se o impuritate stilistica specifica bisericilor transilvanene. • Sibiu – Biserica Sf.numai capitelurile vegetale. Inceputa la sfarsitul romanicului prezinta tehnici de constructie romanice dar interioare gotice. unde colateralele au aceeasi inaltime cu nava principala. turn de vest de mari dimensiuni si nartex la vest. 1300 biserica era inchisa perimetral cu zona altarului. Astfel se doreste upgradarea sa la preferintele gotice care inclina inspre unificarea spatiilor si cladirile tip hala. jumatate hala in urma adaptarilor de pe parcursul santierului. Mihail. Asfel obtinem alaturarea a doua faze importante in acesta biserica. colateralele fiind foarte inguste. cea centrala suprainaltata si colateralele mai joase.jumatatea vestica a catedralei este romaniaca bazilicala si cea estica este gotica tip hala 3. NE a Transilvaniei. o travee patrata principala ce corespunde la doua travei secundare ale colateralelor. Tip specific spatiului german si Europei Centrala. Exemple de bazilici orasenesti: • Alba Iulia – Sf. Acoperire in sistem legat. In proiect colaterala nordica urma sa fie transformata la fel dar s-a renuntat la proiect. Din dorinta de a reflecta in constructia bisericii noul gust al vremii se decide demolarea altarului si corului si inlocuirea lor cu nisete constructii specific gotice. De la transept inspre V avem o constructie romanica si de la transept inspre E se afla una gotica. Se raspandeste rapid in zona de S. S-a construit o tribuna peste colaterala sudica si s-a inaltat un spatiu boltit la aceeasi cota cu nava principala si s-a acoperit in frontoane. neexistand o separatie intre nave sau o ierarhizarea a spatiilor. HALA: trei nave delimitate prin siruri de stalpi si cu boltirile la acelasi nivel.

vizibil in plan) si un drum de straja inclus in zid si descoperit 3. ele fiind incepute in general in maniera romanica si terminate gotic.Exemple de biserici tip hala: • Cluj – Sf. gotica in interior si cu un portal renascentist pe latura de nord). HALA: plan identic cu cel bazilical dar cu diferentieri intre inaltimile navei. ajunge sa aiba numai unul. Decoratie interioara mai bogata decat la alte biserici gotice dar nu se face pasul inspre dematerializarea peretelui exterior sau la desprinderea contrafortilor de corpul bisericii pentru a crea un arc butant si nu se duce la extrem elansarea pe verticala. biserica romanica la exterior. Indeplinesc multiple functii: a. sec. Proiectat cu 2 turnuri. toate sunt acoperite la aceeasi cota urmarindu-se tendinta de unificare a spatiului. decorativ sunt un amalgam de stiluri. Ex: Cisnadioara – 1223 prezinta un cor patrat specific romanic. Un singur turn (initial erau prevazute doua.a doua jum. 15): halle cirche cu sistem de boltire baroc. Buzd – 1536 2. BAZILICA: diferentierea spatiului interior si ierarhizarea lui in functie de importanta navei prin inaltimea superioara a celei centrale si coborarea colateralelor. Ex. Nu se ajunge la deplinatea manifestarii stilistice prezente in occident si se simt continuu reminiscente ale arhitecturii romanice. BISERICILE FORTIFICATE IN TRANSILVANIA: Biserica fortificata este un ansamblu complex si nu numai corpul propriu zis la bisericii. nava (naos) altar. Anomalii multiple la modalitatea de racordare a peretilor oblici ai altarului si corului. Exista trei tipuri spatiala folosite in constructia acestora: 1. Au ca model arhitectura de zid romanica/ gotica din Occident. Compusa din ferula (corespondent ortodox al pronaosului). • Brasov – Biserica Neagra ( 1385 . SALA: o singura incapere. refacut ulterior. Biertan – (1490-1522) . sacristie. Mihail: hala gotica boltita in sist de plasa specific goticului tarziu si cu sistem structural apartinand goticului timpuriu. Prin cota mai joasa a acoperisului acestora din urma se asigura stabilitatea structurii navei mai inalte si luminarea spatiului interior. o nava incheiata cu o zona de cor si de altar tratata continuu. D.p. Meghinda. Ex. Cu sau fara turn (unul sau doua) pe fatada vestica. cor. Ex. limbaj decorativ foarte sobru si atentie concentrata asupra portalurilor si ancadramentelor la ferestre. transpt( corespunzator absidelor laterale).v. care nu se ia in considerare la incadrarea stilistica. Aici nu se mai face distinctie intre importanta spatiile. functia religioasa: este indeplinita de biserica propriu-zisa aflata in centrul ansamblului. caracteristic goticului central european.d.

d. din lemn in consola pe zid. inclus intr-un sistem de boxe ce acopera zidurile de incinta unde se depoziteaza alimente si sunt amenajate spatii de adapost in caz de atac (prejmer). Elementele de fortificatie a bisericii (sistemul minor ce apara biserica propriu-zisa): extrem de elaborate fata de bisericile orasenesti. Ex. Aceste sisteme erau proiectate pentru a rezista atacurilor cu artilerie usoara.). Barbacana este o zona de filtru detasata la intrare ce are ca scop prinderea inamicului intr-o zona stransa cu posibilitati minime de manevra. drum de straja si guri de aruncare si tragere fie inglobate in pod. turnuri. Panouri cu numele membrilor comunitatii care au fost deportati. • Sistemul de aparare perimetral (sistemul major ce inconjoara biserica): este compus din drum de straja cu crenel(plinul) si merloane(golul de tragere) si guri de aruncare pentru a proteja zona de baza a zidului. fie detasate. protejand deci accesul in ansamblu. • RENASTEREA IN TRANSILVANIA Renasterea transilvaneana debuteaza la inceputul sec XVI cu un decalaj de 100 de ani fata de Italia. Dealu Frumos – turnuri cu forma foarte neregulata pentru a permite focul incrucisat cu arme de mici dimensiuni. a Ungariei si a tarilor germanice. Astfel elementele caracteristice ale curentului sunt receptate filtrat prin intermediul spatiului central european. functia defensiva: prezenta in doua ipostaze. din orasul sfant care impodobesc biserica. care au decedat in razboaie. de momente importante. construit pe arcade. functia de reprezentare: comunitatea isi investeste toatye mijloacele materiale in constructia ansamblului bisericesc si a fortificatiilor fiind o marca a statutului asezarii. dispozitiv de intrare cu hersa (grilaj ce gliseaza peste intrare) si barbacana. functia comemorativa: elementele interioare de décor aduc aminte de evenimente semnificative pentru comunitate. Turnurile sunt detasate de zid pentru a permite supravegherea la 360 de grade a zidului. a zonei de nord. majoritatea elementelor exterioare avand ca scop principal protejarea si apararea incintei. Ex. prima a constructiilor de aparare perimetrale (ziduri. care au fost in pelerinaj in Ierusalem si au adus covoare. turnuri etc.b. a conditiei economice a membrilor comunitatii. Drumul de straja poate fi taiat in grosimea zidului. Prezinta turn pentru supravegerea la 360 de grade a zonei din jurul bisericii. Pe timp de pace aceste sisteme primeau alte roluri. Interiorul bisericii este destinat cultului in sens functional si estetic. Departarea de acesta si problemele Ungariei cu turcii dupa 1526 rup contactul Transilvaniei cu zona in care formele renascentiste sunt creata. intregul complex fiind implicat in viata orasului. c. iar cea de-a doua este fortificare cladirii bisericii. centrul dezvoltarii stilului. Aceste caracteristi se grefeaza pe cu totul alte coordonate decat cele de origine si se suprapun peste o traditie medievala foarte .

Rolul sau defensiv este foarte diminuat sau chiar absent. Acestia ajung sa concureze cu patura nobiliara si doresc sa isi exprime statului folosind locuinta pe post de principal mijloc de reprezentare. Sanmiclaus). sfatul. Turnul sfatului devine un simbol al acestei puteri nou crescute. la fel fiind si sfatul ca sediu al puterii laice. Curentul aduce cu sine un echilibru intre puterea laica si cea religioasacare se manifesta in aparitia de programe de arhitectura specifice. utilizarea la maxim a acestora. proiectat pentru a face fata atacurilor importante. dupa model italian (ex. locuita temporar si construita pentru aparare. Se diferentiaza astfel de palat. casele breslelor si scolile (urban) sunt programe specifice orasenesti ce subliniaza cresterea puterii laice in interiorul oraselor. Curia este o locuinta nobiliara temporara gandita ca loc de administrare a domeniului agricol. In acest ultim caz. apar forme decorative renascentiste grefate pe un fond in esenta medieval. Casa Haller – Sibiu: este conditionata de tesutul medieval inspre o forma compacta si o ocupare intensiva a parcelei. Casele sunt constructii medievale ca schema generala peste care se suprapun elemente renascentiste ce fac trimitere la Italia sau la antici. fie avand un plan compact(ex. locuinta nobilului – castelul si curia (rural): castelul indeplineste doua functiuni permanente simultan: cea de locuire si de aparare. Practic.puternica. apar totusi turnuri de colt dar isi pierd din caracteristicile specifice. dezvoltarea in jurul unei curti interioare pentru iluminare si ventilatie. si castelul-locuinta. Iernut). unde functia de aparare este atrofiata si destinata numai pentru revolte de mici dimensiuni din partea taranilor de pe domeniu. crestere provocata de noua mentalitate insuflata de renastere. Elementele renascentiste sunt reprezentate pe fatada principala de ancadramentele ferestrelor si cele ale cornisei si prin elemente de confort al locuirii la interior.Ex. PROGRAMELE DE ARHITECTURA RENASCENTISTE: • locuinta patriciatului (urban): patriciatul este patura sociala instarita si fara titluri nobiliare. • • . cum ar fi parcele de mici dimensiuni. Castelul in Transilvania sec XVI este de doua feluri: castelul-cetate. si de cetate. caracterizat prin rezolvarea la scara mare a fortificatiilor. Pastreaza o ramasita a unei foste locuinte turn. schemele italiene vor fi modificate si adaptate la conditiile zonei in care au fost aplicate. Astfel. care indeplineste doar functia de locuire. Constructiile de acest gen vor tine cont de conditionarile impuse de tesutul urban. Configurarea planimetrica castelelor-locuinta este fie dezvoltata in jurul unei curti interioare generand un plan dreptunghiular ce inchide curtea. Se mai utilizeaza si extinderea etajului nobiliar peste spatiul public si sprijinirea lui pe coloane creand un portic care adaposteste in perioadele de targ comerciantii.

influente din T. neaparand tehnici tipic renascentiste si facandu-se numai aluzii la modele italiene. Biserica din Bistrita – finalizata in perioada gotica. menite sa il protejeze pe intreaga deschidere. Programul religios(urban. minimala. Capela bisericii din Alba Iulia de pe latura sa de nord este de factura renascentista dar reprezinta o interventie minimala • MOLDOVA SCURT ISTORIC 1359 – centralizarea ca stat sub Bogdan I (al doilea descalecat) 1350 – 1450: etapa cautarilor stilistice 1457 – Stefan cel Mare vine pe tronul Moldovei 1450 – 1500: etapa cristalizarii stilului 1500-1600: rafinari ale stilului. Astfel se rezuma la excluderea picturilor. I se adauga in renastere o fatada italiana. unde cota de calcare dintre cele doua ziduri era aceeasi cu cea a turnurilor pentru manevrarea usoara a tunurilor si evacuarea eficienta a gazelor produse de acestea. Ex. nevoie impusa de evolutia si schimbarea tehnicilor de lupta prin introducerea artileriei grea (1483: debutul razboaielor franco – italiene).La fel de importante sunt si casele breslelor care aveau un cuvant greu de spus la nivelul conducerii oraselor. I se adauga un al doilea inel de fortificatii cu turnuri bastioane.R si N Europei Sec XVII – etapa unicatelor ETAPA CAUTARILOR STILISTICE . Acest nou sistem defensiv poarta numele de schildmauer cu zwinger si putea bloca armatele ce strapungeau primul zid intr-o zona stramta ce oferea posibilitatea la putine manevre militare. Finalizarea majoritatii marilor santiere inspre anul 1500 duce la declinul acestui program de arhitectura. Astfel la zidul cu turnuri detasate. altarelor secundare si imbracarea constructiilor in decoratie renascentista peste monumentele romanico-gotice existente. Adoptarea reformei de catre sasi duce si la adaptarea spatiilor de cult. • programul arhitecturii de aparare (urban): este compus din constructii ce venau sa completeze si sa modernizeze sistemele defensive ale oraselor. platforme de tragere. acestia nefiind interesati de crearea unui nou cadru prentru slujbele religioase ce sa raspunda strict la cerintele noii lor orientari. care era deja existent. rural): este extrem de sarac in Transilvania.

Este o bazilica falsa deoarece acoperirea se face cu o singura invelitoare. Urmand vointa unui singur domnitor in crearea bisericilor. model plecat direct din traditia bizantina. - ETAPA CRISTALIZARII STILULUI Tipurile de plan. Astfel biserica Sf. Momentul de alcatuire a modelelor pentru viitorul stil moldovenesc. Treime din Siret – primul exemplu pastrat de biserica pe plan trilobat triconc (triconc – cu articulatie intre naos si altar. proscomidia (ofrandele folosite la impartasanie) pe latura nordica si diaconiconul (carti de cult. aparand doua tipuri de plan si doua forme de acoperire a spatiilor: Biserica Sf. Cristalizarea stilului moldovenesc are loc in perioada domniei lui Stefan cel Mare care in urma pacii incheiate cu turcii incepe sa construiasca un numar foarte mare de biserici. ea prezinta o nava centrala si doua colaterale pe post de pronaos si naos. imaginile arhitecturale obtinute exprima coerenta si unitate plecand de la modele anterioare. de structuri si de maniere de tratare a exteriorului dau nastere anumitor imagini incadrabile in stilul moldovenesc ce se bazeaza pe modele obtinute in etapa cautarilor stilistice. Balinesti • biserica Volovat Fiecare dintre acestea prezinta un caracter propriu si formule noi. Acoperirea se in sarpanta dar cu evindentierea la interior a unei bolti peste partea centrala a naosului. Nicolae din Radauti – adaptarea unei constructii romanice transilvanene la cultul ortodox. grefate pe schema stabilita anterior care este comuna tuturor. Ritmata si articulata pe suprafete mari cu firide oarbe.Aparitia primelor biserici. element devenit caracteristic pentru arhitectura religioasa moldoveneasca. accesul facanduse pe o scara elicoidala). Prima folosire a arcului in consola. Nicolae din Radauti a generat urmatoarele biserici: • biserica Dolhestii Mari • biserica Sf. naos. Biserica Sf. abside laterale. imbracaminte preoteasca) pe cea sudica. Altarul este diferentiat atat la nivelul planului cat si al volumetriei. creaza imaginea generala de ierarhizare a spatiilor prin cote de acoperire diferite. ci sta sprijinit in consola pe piese de piatra oprindu-se la punctul de nastere a boltilor. Stilul este o suna de caracteristici comune unor opere dintr-o perioada delimitata de timp. treflat – fara articulatie). Utilizand unui model bazilical. absida altar. dand la exterior impresia unei bisericisala. Punct de plecare pentru tipul de plan dreptunghiular. folosite pe post de tainita(loc de depozitare a obiectelor de valoare. Compusa din pronaos. Prezenta la interior a unor galerii oarbe. Acest arc ce nu se prelungeste pana la baza zidului printr-o pila. Toate sunt create pe modelul planului dreptunghiular si sunt . Nicolae.

nefiind separata de aceasta din urma decat la nivelul boltirii prin arce si cupola. Apare o . apoi o turla peste spatiul central al naosului si ulterior acoperirea altarului in forme variate. naos. introducand gropnita (incapere destinata inmormantarii domnitorilor. pridvor inchis. putand fi uneori atrofiate considerabil. Fatadele sunt impartite in 3 zone: soclul.(modeleaza spatiul interior si exteriori prin acoperirea in bolta moldoveneasca) • biserica Voronet . alte doua in naos. altarul fiind detasat si ca acoperire si in volum. Turla este plasata peste un etaj de arce piezise ce descarca peste arcele in consola incastrate in zid si dublate sau nu de contraforti. Tratarea fatadelor se face diferentiat pe trei zone: zona de soclu. naos si absida altarului. de la Balinesti). doi contraforti oblici in pridvor si unul in altar preluand golul ferestrei ceea ce ne sugereaza ca sistemul structural moldovenesc este unul intuitiv si nu unul calculat. Turla este si ea decorata cu firide. Acoperirea se face in bolta semi-cilindrica longitudinala sprijinita pe arce dublouri fie in consola (Balinesti). Functiunile sunt dispuse in acelasi fel. iar alcatuirea exterioara a incaperilor este exprimata la exterior prin contraforti ( la bisericile unde acestia nu sunt prezenti.incheiate pronaos (precedat de o absida in cazul bis. Aceste trasaturi care au devenit caracteristici ale stilului moldovenesc au fost incluse in Biserica Manastirii Neamt – 1497: o planimetrie: trilob.( pictura adaugata ulterior) • biserica Milisauti . necropola voievodala) intre pronaos si naos. generand un anumit timp de volumetrie.(apar contrafortii in dreptul zidului dintre naos si pronaos) Ele sunt dezvoltate pe plan trilobat cu pronaos plasat in extrema vestica de dimensiuni dreptunghiulare sau patrate. o decoratia: tratare in trei campuri. au aceeasi repartizare si aceeasi expresie in volum. Acoperirea este discontinua: o sarpanta peste naos si pronaos. Treime din Siret da nastere unei categorii de biserici printre care: • biserica Patrauti . cea de camp tratat cu piatra sparta. functiunile dispuse in ordinea obisnuita. continuat cu un naos bordat de doua abside laterale si finalizat cu absida altarului bordat de cele doua anexe. zona de camp din piatra sparta si caramida sfefuita iar la nivelul cornisei se afla doua randuri de ognite. si cea de cornisa decorata cu ognite. de camp din piatra sparta si de cornisa unde apar siruri de ognite. Se face o separare foarte stricta intre naos si pronaos printr-un zid care prezinta un gol central. zona de soclu este pronuntata si este din piatra slefuita. separarea se face prin intermediul bosajelor). Acesta alcatuire reprezinta sinteza cautarilor stilistice din perioada lui Stefan cel Mare. Biserica Sf.fie in turla (cupola ce sta pe un tambur cilindric) pe arce piezise. fie prelungite pana la baza si adosate zidului (Dolhestii Mari. Pronaosul si naosul sunt cele cuprinse in corpul paralelipipedic. Volovat). una alungita. pronaos. Zonele plate si cele curbe sunt tratate separat. Se introduce astfel un ax de compozitie vertical (turla) care in acelasi timp dezechilibreaza volumul prin plasarea asimetrica. triconc. Proscomidia si diaconiconul au dimensiuni variabile.acoperirea sse face fie in cupole . Apare o separare brutala intre pronaos si gropnita prin intermediul inui perete opac de mari dimensiuni o structura: centralizarea eforturilor sunt preluate de contraforti(o pereche prezenta in pronaos. altar si anexe.

Lipsa modelelor clare pentru zona pridvorului deschide posibilitati multiple de rezolvare a acestui spatiu. apar variatii pe tema. descrescand treptat pe masura ce ne apropiem de naos. o Biserica Parhauti – 1522: pe modelul nisei de la Arbore se introduce un plan orizontal intermediar. Decoratia este pur arhitecturala. cum ar fi de exemplu ancadramente gotice la ferestre. o alungire excesiva longitudinala. o Biserica Probota – 1530: singurul exemplu de pridvor pur gotic din Moldova. Golurile pridvorului se larges foarte mult. verticalitatii in biserica. Pe langa aceasta schema clasica.structura sa este una scheletica inlaturandu-se orice parte inutila de perete prin minimalizarea masei de zidarie SISTEME DE BOLTIRE IN ARHITECTURA RELIGIOASA MOLDOVENEASCA Exista trei tipuri de boltiri. afectand atat imaginea interioara cat si cea exterioara si au fost elaborate si consacrate in perioada cristalizarii stilurilor. aceasta fiind montata in turnul de poarta al manastirii din care face parte. Marcheaza cele trei puncte de acces in pridvor cu un sistem de goluri segmentate: golul usii avand la partea superioara o ampla fereastra dezvoltata pe verticala. Ele sunt: . creata prin retrageri de planuri si materiale de culori diferite VARIATII PE TEMA – TRATAREA PRIDVORULUI Se incearca tratarea diferira si particularizata a zonei de extremitate vestica.incercare de gradare a luminii. o Biserica Moldovita – 1532: se elimina pila din axul central si se inlocuieste cu un gol. Cateva exemple ale acestei varietati compozitioanale: o biserica Arbore – 1504: pridvorul este de fapt o nisa rezultata din prelucrarea peretilor laterali ai pronaosului in arc in plin cintru agatand la partea superioara a acestiua clopotul bisericii. fiind cel mai prezenta in pridvorul puternic perforat. devenind un spatiu puternic perforat. toate plecand de la arcul in consola. separand zona de acces de zona clopotului si amplificandu-se nisa clopotului se obtine privorul deschis o Biserica Humor – 1530: dispare clopotnita din biserica. Au ca scop accentuarea inaltimii. un accent vertical amplasat asimetric si o decoratie cu tendinta de conturare a fiecarei zone in parte. Ele prezinta o elansare pe verticala. Astfel apar trei goluri pe fatada vestica. dar prezenta unei pile in axul central al fatadei face ca accesul in biserica sa se faca prin laterala. In urma sintetizarii caracteristicilor moldovenesti in constructia bisericii manastirii Neamt se pot trage concluzii referitoare la trasaturile generale ale lacasurilor de cult din aceasta perioada. caracteristici proprii fiecarui monument in parte.

• bolta pe arce piezise – naosul se prezinta in general pe un plan dreptunghiular. Deasupra acestora se plaseaza fie tamburul turlei. asigurand astfel o mai buna stabilitate. De asemenea. codificat si cu clare conotatii politice (asediul Constantinopolului de catre persani a fost reprezentat conform vremurilor inlocuindasupritorii persani cu turcii. Prezenta gropnitei in manastiri se generalizeaza. Pentru amplasarea unei cupole. caracteristica specifica exclusiv domniei acestuia. Astfel se introdul pe directie transversala doua arce in consola foarte late. sau a unei turle este nesear de un plan patrat. a gropnitei. domnitorii dorind sa fie ingropati in biserica fiind in general sumontata de tainita. amenintarea Moldovei la acea vreme). concretizate prin biserica manastirii Galata. • • SECOLUL XVI – ETAPA RAFINARILOR STILULUI In etapa rafinarilor se aduc modificari la zona pridvorului. Astfel se obtine o intersectie in 8 colturi. fie direct cupola. In timpul domniei lui Petru Rares apare pictura exterioara. cea a naosului. exteriorul bisericii este pictat in functie de importanta fiecarui spatiu in parte. prezenta domnitorilor ce provin din Tara Romaneasca (Petru Schiopu) marcheaza aducerea influentelor muntenesti. inspre cea mai opaca incapere. iar pe directie longitudinala doua foarte inguste care stau pe aceleasi console. Deoarece deschiderea este de dimensiuni foarte mari se mai introduce un al doilea nivel de arce. Aceste arce sunt late in zona de cheie si se ingusteaza treptat inspre zona de descarcare. bolta pe arce incrucisate – in esenta foarte asemanatoare cu bolta pe arce piezise cu exceptia intercalarii unei alte perechi de arce piezise pe directie normala. bolta pe arce etajate . iar rezultanta fortelor de descarcare generate de arcele piezise si turla este foarte mare. In acelasi timp se incearca gradarea luminii din zona de maxima intensitate a pridvorului. care micsoreaza deschiderea permitand o elansare mai buna a verticalitatii. Schimbarea de ideologie fata de etapa anterioara in care decoratia era pur arhitecturala. realizandu-se astfel atat suportul pentru cupola cat si forma patrata necesara inscrierii acesteia.caracteristica de baza a acestui tip de bolta se afla la primul nivel de arce in consola. . Este folosita cand deschirerea arcelor tranversale este foarte mare. a luminii si a picturii. Astfel se utilizeaza o retragere in trepte a arcelor transversale. rotit la 45 de grade.

INFLUENTE MUNTENESTI IN ARHITECTURA RELIGIOASA MOLDOVENEASCA Biserica manastirii Galata suprapune influentele muntenesti. ce s-au dezvoltat similar dar totusi diferit. nu este gradata ca in timpul lui Petru Rares o apare o separare ferma intre gropnita si naos prin introducerea unor pile cu arc in plin cintru o aparitia celei de-a doua turle simetrice peste pronaos de o parte si de alta a gropnitei. aparente si la exterior. Elemente moldovenesti la biserica manastirii Galata: o forma planului este trilobata o pastrarea functiunilor si ordinii lor in alcatuirea constructiei. Ele demonstreaza permeabilitatea Moldovei la influente variate si lipsa de reticenta in utilizarea de elemente noi. cristalizari si rafinari intamplate in secolele anterioare. Exemple de biserici unicat din Moldova: . avand numeroase particularitati si fiind extrem de diferite unele de altele. altar bordat de proscomidie si diaconicon) o turla ce sprijina pe o serie de arce incrucisate. pronaos. Astfel. alungirea pe orizontala si ingustimea laterala Elemente muntenesti la biserica manastirii Galata: o iluminarea spatiului interior este omogena. Aceste particularitati sunt grefate tot pe scheletul traditional obtinut prin cautati. gropnita surmontata de tainita. influentele exterioare ajungand filtrat in alcatuirea lor. Sunt unicate ce pornesc de la traditie. naos. UNICATELE SECOLULUI AL XVII-LEA In secolul XVII. echilibrand compozitia si anuland asimetria tipic moldoveneasca o omogenizarea modalitatii de tratare a fatadelor de jur-imprejur cu arcaturi indiferent de planeitatea sau curbura suprafetelor o aparitia braului median ce separa fatada in doua registre: unul inferios si unul superior o prezenta paramentului bizantin: utilizarea asizelor orizontale de caramida combinate cu cele de piatra. aceasta constructie prezinta elemente apartinand ambelor culturi. formula elaborata in timpul lui Stefan cel Mare si rafinata in timpul domniei lui Petru Rares (pridvor. prezentand particularizari proprii suprapuse peste un tipic cristalizat in secolul anterior. bisericile incep sa prezinte un puternic caracter propriu. o prezenta tainitei peste gropnita si accesul inspre aceasta facut printr-o scara elicoidala sapata in zid o silueta specifica este pastrata subliniind elansarea pe verticala. inaltimea si verticalitatea bisericii. accentueaza elansarea. Reprezinta un moment de cotitura facand trecerea inspre secolul XVII in care obiectele de arhitectura realizate sunt unicate. in general de import. venite probabil prin intermediul mesterilor adusi de Petru Schiopu. peste traditia si stilul tipic moldovenesc. ce sublinaza.

mai reticenta la influentele exterioare. Fatada este impartita in doua si prezinta o suprapunere la cornisa a unor arcaturi de factura lombarda. naos. decat in cazul Moldovei. Nu se foloseste bolta moldoveneasca. TARA ROMANEASCA 1330 – Basarab I intemeiaza statul valah Tara Romaneasca 1330 – 1400: etapa cautarilor 1400-1550: etapa cristalizarii stilului muntenesc 1550-1700: etapa rafinarilor Dupa 1700 – domniile fanariote Coerenta dezvoltarii arhitecturii in T. biserica Golia. Pronaosul si naosul sunt identice ca dimensiuni si procedee de boltire. biserica 3 Ierarhi . Ansamblul are tenta renascentista si baroca cu coloane angajate clasice la ancadramentele ferestrelor. Exteriorul este imbracat intr-un décor marunt de inspiratie orientala ceea ce schimba total perceptia asupra volumului. Iasi – 1639: preia elemente de sinteza de la Galata. Biserica se prezinta ca o constructie mult mai joasa si destul de imprastiata (mai lata in dimensiuni). Prezinta de asemenea doua turle. T. Tipurile de plan si boltirile sunt asemanatoare cu cele moldovenesti dar silueta generala a bisericii este foarte diferita. ETAPA CAUTARILOR . gropnita. asemanatoare ognitelor neinchise. In parte acest lucru se datoreaza unui numar mult mai mare de domnitori ce au venit pe tronul tarii. pronaos. Prezinta doua turle rezemate pe trei registre de trompe de tipul ‘cocosnicelor’. una deasupra naosului si alta peste pronaoscare sunt de aceleasi dimensiuni si de acoperiri similare. Iasi – 1650: pune in aplicare formula clasica pridvor.R. iar arcul in consola este introdus tot de moldoveni de-abia in sec XVI si este folosit cu reticenta ulterior.R.• • • biserica manastirii Dragomirna – 1609: planul bisericii pleaca de la formule structurale moldovenesti avand o bolta cu arce incrucisate si piezise care sunt de fapt nervuri. altar pe plan trilobat cu abside sapate in grosimea zidului si decorata in stil renascentist. este mult mai redusa decat cea din Moldova. dovedindu-se a fi mult mai opaca. fiecare incercand sa impuna un stil propriu ducand astfel la o incadrare mai greoaie a monumentelor de arhitectura religioasa.

alternand cu una oarba pe fetele absidelor. in scopul de a imprima monumentului o mai mare zveltete. neutilizandu-se arcele piezise pentru sublinierea verticalitatii. iar elementul separator braul este format dintr-un ciubuc gros de piatra sub forma de franghie decorata cu flori. decoratia si volumetria generala a monumentelor ulterioare. el cuprinde 4 parti distincte. Ficare tablou cuprinde cate o fereastra dubla pe fetele pronaosului si simpla. Apoi un spatiu central patrat delimitat de 12 coloane destinat credincioasilor si lateral cuprinse intre colane si zidurile exterioare locuri de ingropaciune care este partea cea mai originala . generand nise. 1517 – planul bisericii cuprinde doua parti esentiale care se deosebesc foarte bine atat in exterior cat si in interior. care interpreteaza in forme usor diferite principiile structurale de la cozia. Biserica Cozia este generatoare de trei tipuri de biserici: o biserici care ii respecta tipul variindu-l putin o biserica Episcopala din Curtea de Arges. De forma dreptunghiulara cu latura mai lunga perpenpendiculara pe axa mare a bisericii si depasind cu mult in largime naosul. Turla mare are panouri terminate in arc de cerc iar cornisa si poala invelitoarei urmeaza curbura lor. acoperite cu cate un semicilindru. Modelele par a fi luate de pe valea Moraviei din Serbia si readaptate.Bisericile de inceput au enuntat. doua inguste longitudinale si doua late. Registrul superior este decorat cu un lant de arcaturi inguste si inalte.biserica manastirii Radu Voda . Astfel de nise sunt folosite in zona altarului pentru a sugera proscomidia si diaconiconul. Registrul inferior este decorat cu o serie de panouri dreptunghiulare incadrate cu rame formate din cate trei ciubuce rotunjite de piatra. sec. Astfel se creeaza un model avand la baza planul trilobat triconc si un altul bazat pe o planimetrie in cruce greaca inscrisa.biserica Patriarhala a Mitropoliei . elevatia prezentand o biserica mult mai joasa si o turla mai coborata. unul central. Turlele prezinat panouri decorative cu ferestre incadrate cu rame inflorate. Fatadele sunt impartite ca la dealul in doua registre. Alte doua turla mici incoroneaza partea de apus corespunzatoare celor doua gropnite. Modelul planului trilobat triconc – biserica manastirii Cozia.biserica manastirii Cotroceni o biserica manastirii Dealu. Un vestibul dreptunghiular in fata intrarii. Cele 12 coloane sustin o turla cu baza piramida continuata cu un trunchi de con. Naosul este impartit in trei elemente distincte. ca simin cazul Moldovei. Turla sta pe patru arce. 1500 – pronaosul reproduce ca structura si forma cu proportii modificate. sf. XIV Acest model planimetric este asemanator cele prezente in zona Moldovei dar volumetria este diferita. planu . Aceste arce nu sunt in consola ci descarca prin pile pana la baza peretelui. Turla foarte inalta este de sectiune octogonala atat la exterior cat si la interior si sprijina pe scheletul sau de arce prin intermediul a patru trompe de colt. trasversale. Genereaza un tip de biserica reluat de: . modelele ce cuprindeau tipurile de plan. Un naos in forma de trilob cu trei abside egale – cea a altarului precedata de o travee in flancurile careia sunt amenajate proscomidia si diaconiconul si un pronaos dezvoltat de forma dreptunghiulara iesit fata de naos. deasupra caruia se ridica turla si doua laterale.

prismatica. Prezinta o incapere de primire. in pronaos sunt redusi la 4 arce late numai cat capitelul stalpilor pe care se sprijina.astilobat al Coziei. o Mitropolia de la Targoviste. In naos colturile cuprinse intre boltile cilindrice acoperite cu cupola determinau in spatiu . un exonartex deschis cu pereti formati dintr-o serie de arcade marunte si scunde sprijinite pe stalpi si coloane robuste de caramida. Curtea de Arges. Centrul acestui exonartex era ocupat de patru masive coloane de zidarie pe care se sprijineau patru bolti semicilindrice si o turla. Acestea sunt: o Biserica manastirii Snagov. In volumetrie.biserica Caldarusan Tipul spatial planimetric in cruce greaca inscrisa Biserica Sf. avand o forma inedita. proscomidia si diaconiconul sunt un adaos la planul crucii. este separat de naos printr-un gol strapuns de 3 goluri are aceeasi dipozitie ca si naosul cu patru stalpi dispusi in centru sub forma de patrat meniti sa sustina o turla. Printre bisericile generate de aceasta se numara: .plastica decorativa prin intermediul fatadelor sunt construite in intregime din piatra faltuita si profilata sunt impartite in doua registre prin intermediul unui brau plasat la jum inaltimiii bisericii. Turla centrala este de dimensiuni mai mari in comparatie cu alte biserici contemporane. si croita dupa modelul acesteia. Compartimentul mai ingust cuprins intre zidul despartitor dintre naos si pronaos si arcul dublou este incoronat cu doua turle mici ridicate prin intermediul unor minusculi pandantivi. dominanta. Mai exista o cornisa puternica bogat profilata. iar celelalte doua pe o prisma unica dreptunghiulara. Acelasi lucru se intampla si cu pronaosul si pridvorul. arcadele fiind ulterior umplute cu zidarie. Partile laterale cuprinse intre arcade si pereti marginasi sunt acoperite cu bolti in sfert de cilindru care se intersecteaza la colturi dupa muchii intrande. Cei patru semicilindri care in naos formeaza bratele crucii.este asemanatoare cu Sf. 1352 Crucea greaca prezinta toate bratele egale si inscrise intr-un patrat. crucea este clar exprimata prin doua bolti semicilindrice. La intersectia lor se gaseste turla care descarca pe pandativi. Fatadele sunt decorate cu doua serii suprapuse de arcaturi. de forma patrata. 1512 – prezinta un pronaos foarte dezvoltat. Boltirea este diferita totusi. Cea din mijloc. impartit prin intermediul unui puternic arc dublou in doua compartimente inegale. Biserica Sf. generand un model pentru prototipurile din secolul XVI. Pronaosul a fost conceput initial deschis. Fiecare registru are fata vibrata de un lant de arcaturi oarbe inguste si inalte terminate cu arce in plin cintru. Nicolae Domnesc. Aceasta marcheaza caroul central.biserica Gura Motrului . 1518 . Compatimentul mare dinspre apus este boltit cu un semicilindru dispus in sensul lungimii bisericii. este pe o baza cubica. 1352 este prima ce utilizeaza influentele bizantine pentru a prelua planul in cruce greaca si decoratia exterioara din siruri de caramida alternate cu lespezi de piatra. Volumului simplu si echilibrat I se adauga trei turle mai bogat decorate. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges. urmata de o poala continua retrasa ce incunueaza ca al cozia partea superioara a zidurilor. Nicolae Domnesc. colturile patratului fiind acoperite la o cota inferioara. iar altarul. Curtea de Arges.

conform tradiţiei . sub cornişă. încadrat de un arc ogival.mormântul tatălui domnitorului Vasile Lupu. dispuse mult deasupra brâului. este străpuns de cele câteva goluri ale uşilor şi ferestrelor. biserica prezintă faţadele din zidarie de cărămidă tencuită. de secţiune stelată. Cele două nişe. de o remarcabilă valoare artistică. este separat de restul interiorului printr-un perete plin. decorat cu firide înalte. proscomidiarul şi diaconiconul. protejat de o baghetă de piatră. a căror singură decoraţie o constituie un şir de cărămizi dispuse în formă de zimţi şi care susţin un al doilea rând de baze. prin intermediul unor capiteli. Pe laturile de nord şi de sud se deschid cele două abside luminate de câte trei ferestre. egale ca înălţime. este acoperită cu o semicalotă. cu turle pe naos şi pronaos. partea mai veche avand cornise subliniate de un sir de arce in plin cintru pe console. de formă pătrată. fiind împărţite în două registre decorative cu firide arcuite şi cu un brâu de piatră tipic moldovenesc. Astazi daramata. Cele două turle. . Naosul este încăperea cea mai spaţioasă. înconjurate cu câte un ciubuc arcuit. care încinge întreaga biserică. susţinute de console. relativ îngust şi foarte înalt. INFLUENTE MOLDOVENESTI IN ARHITECTURA TARII ROMANESTI Biserica manastirii Stelea (plan moldovenesc decorat muntenesc) reprezinta ctitoria lui Vasile Lupu( ctitorul bisericii 3 Ierarhi din Iasi) iar constructia sa are loc ca o incununare a rezolvarii disputelor intre domnitorii celor doua tari. sunt decorate cu nervuri de piatră împletite. au ancadramente de piatră de factură gotică. circulară în interior şi marginită în exterior de şapte laturi. pe stâlpi octogonali. Pridvorul. sprijinite pe şapte contraforturi masive dupa moda moldoveneasca. Uşile au deasupra câte o nişă. ar fi adăpostit . ridicaţi pe postamente masive. În interiorul bisericii se poate pătrunde prin trei intrări scunde. Zidul despărţitor dintre pronaos şi naos a fost înlocuit cu trei arcade rezemate. luminat prin patru ferestre deschise în arc frănt. dreptunghiular. în arc frânt. Golurile intrărilor. Sistemul se susţinere al turlei Pantocratorului este identic cu cel din pronaos. prin arce piezise. luminate de trei ferestre încadrate în arce înalte. accentuează impresia de robusteţe. sunt ridicate mai întâi pe baze scunde. Pe partea inferioară. Altarul este despărţit de restul bisericii printr-o catapeteasmă de lemn policromat. ce amintesc de ocnitele moldovenesti. în cea vestică aflându-se icoana hramului bisericii. Registrul inferior. având pe unele feţe câte o firidă terminată în arc frânt. care susţine pisania slavonă încadrată de doi baluştri. De plan triconc. acoperit de două bolţi cu muchii ieşite. intrarea în pronaos făcându-se pe sub un impunător portal. În peretele sudic. flanchează altarul. pe latura vestică şi două laterale. Absida altarului. un acrosoliu bogat sculptat în piatră. ale căror deschideri sunt terminate cu un arc în acoladă în partea superioară. Pronaosul este spaţios şi monumental.crucea greaca inscrisa. cu pridvor închis. dintre care una principală. Fatadele simple erau construite din caramida si tencuite. Decoraţia registrului superior constă în firide formate din arce gemene. un soclu cu o profilatură puternică. Ferestrele.

situata in varful dealului. functiunea de aparare – manastirile sunt gandite sa faca fata asediilor. dau turlelor o notă de particularitate. turlele au cele opt feţe exterioare cu firide lungi. Echipate mult mai rudimentar decat bisericile fortificate din Transilvania au ziduri de dimensiuni mult mai mici si turnuri de aparare din loc in loc.Circulare în interior. Manastirea Tismana. iar dupa ce turcii interzic fortificatiile oraselor in secolul 16. Bumbii şi elementele ornamentale din ceramică plasate în interiorul ocniţelor şi firidelor. Se foloseau de inaltimile naturale si de relieful accidentat pentru a-si spori avantajele tactice pentru a face fata posibilelor incursiuni. Astfel avem: 1. ANSAMBLURILE MANASTIRESTI Apar prima oara in Dobrogea cand extinderea imperiului bizantin a adus acest modelin secolele 5-6. gemene. functiunea religioasa este indeplinita de trei constructii: prima este biserica centrala. 3. Chilia este unitatea de locuit destinata membrilor manastirii repective o cuhnia(bucataria) si trapeza(sala de mese) si spitalul si cimitirul aflat in afara incintei(functiuni anexe) . ele vor servi ca model ctitoriilor viitoare ridicate în Muntenia. Ansamblul monastic raspunde mai multor functiuni ca si in cazul bisericilor fortificate. ele devin puncte de refugiu in caz de atac alaturi de curtile domnesti si boieresti. Prezinta drum de straja inglobat in pod si un dispozitiv defensiv de acces. XVI. Ex. 2. apoi un paraclis (capela destinata unor slujbe speciale) si biserica bolnitei anexata spitalului care se afla langa cimitir. Perioada lor infloritoare este totusi de-abia in sec. functiunea de locuire – este alcatuita din trei tipuri de constructii: o casa domneasca – locuinta temporara destinata ctitorului sau domnitorului o casa staretului / staretie / casa cumeneasca o corpul de chilii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful