DE FACUT PENTRU SEMESTRUL AL II-LEA -pentru doamna Balas: un proiect de activitate extracurricular (se poate si din scoala altfel) -pentru

doamna Kelemen un portofoliu spiralat care contine: 1.un eseu sau un referat despre metode critice ale gandirii 2.patru proiecte de activitate cu metode interactive

3.un CD pe care puneti tot ce este in portofoliu(punctul 1 si 2) Balas are urmatorul curs: Implementarea programelor extracurriculare Kelemen are urmatorul curs: Metode ale gandirii critice aplicate in practica pedagogica

-predarea acestor lucrari se va face in data de 18 mai 2013

să descoperim greşelile de raţionament şi aşa mai departe? Există foarte multe definiţii alegândirii critice. Este un proces activ. Adesea suntem în situaţii încare profesorul ne vorbeşte în aşa fel încât nu putem urmări sau înţelege. Nu le vom discuta acum.ca modalitate firească de interacţiune cu ideile şi informaţile deţinute. Ce este gândirea critică și la ce este ea bună? Trăim într-o lume în care foarte mulţi vor să ne convingă de câte ceva.metode critice ale gandirii ESEU 1. o filozofie şi un instrument. acest lucru nou (şi minunat) care ne ajută să înţelegem. gândirea critică ne învaţă să înţelegem. Informaţia apre într-un ritm fără precedent . În plus. Vom vedea că uneori .Mulţi estimează că în următorii ani ceea ce ştim astăzi va constitui o mică parte din baza de cunoaştere existentă. se presupune că gândirea critică este capabilă să ne ajute să facem toateacestea.Mai mult decât atât. ea ne ajută să evaluăm raţionamente şi argumentaţii. Gîndirea critică este un proces care are loc atunci cînd cel care învaţă işi pune întrebări de genul: -Ce semnificaţie au aceste informaţii pentru mine? -Cum pot folosi aceste informaţii? -Cum se leagă aceste cunoştinţe de ceea ce ştiam dinainte? -Îmi foloseşte această informaţie la ceva? . care se produce uneori intenţionat. Nu este nimicnou aici. -învăţătorul să aprecieze diversitatea de idei şi experienţe. de durată . democraţia universalizează modelul alegerii raţionale.Informaţiile directe pe care la învaţă elevii noştri. -aplicarea cunoştinţelor nou învăţate în rezolvarea unor sarcini autentice. Gîndirea critică aparew când nu exdistă mentalitatea . Gândirea critică este în acelaşi timp o atitudine. să ne orientăm. integrând-o sau respingînd-o. participare activă la procesul de învăţare. să detectăm greşelileintenţionate sau neintenţionate. Ce este nou este modul încare lumea modernă instituţionalizează alegerea raţională şi o impune ca standard de viaţă. un punct la care ajunge gândirea noastră în momentul în care găndim critic din obişnuinţă.alteori spontan şi care îl face pe cel care învaţă să deţină controlul asupra informaţiei . punînd-o sub semnul întrebării. modelul individului modern apare în secolul al XVII-lea.2 Ce este gândirea critică? Ei bine. dar fără a-i face capabili să aplice acele deprinderi în alt test.nu vor prezenta decât o fracţiune din ceea ce se ştie într-un domeniu şi o fracţiune foarte mică din ceea ce va trebui ca ei să ştie în cursul vieţii lor. Brown arăta că formarea de deprinderi separate de scopurile şi sarcinile lumii reale le poate permite elevilor să obţină rezultate bune la un test . De exemplu.şi memorarea cunoştinţelor pe de altăparte . Sau citim un text dincare nu înţelegem mare lucru. gândirea critică ne-ar putea ajuta. Din nou. -învăţarea să se bazeze pe cunoştinţe şi experienţe. atunci. Definiţiile complexe ale învăţări şi gândirii sunt sprijinite de noţiuni din domeniul psihologiei cognitive.unicului răapuns”1.pe de o parte . Punctele comune sunt: -învăţarea eficientă . Gîndirea critică este un produs. Modul de viaţă modern a impus un mod de a exista în lumecare ne auto-reprezintă drept fiinţe raţionale capabile să facă alegeri raţionale. -folosirea unui repertoriu de strategii de gândire. să demontăm propaganda şi manipularea..diminuează gândirea critică.Ce este.Care ar fi consecinţele aplicării în practică a acestor idei? Cercetările recente din domeniul învăţării şi gândirii critice demonstrează că predarea deprinderilor în mod izolat . Cainstrument.iar paralel se desfăşoară a explozie tehnologică în domeniul transmiterii informaţiei. filozofieie şi educaţieie multiculturale. Ele depind de speranţele pe care diferiţi autori şi le pun în acest domeniu. Schimbările care se petrec în societatea contemporană reprezintă o provocare serioasă pentru cei a căror sarcină este să-i pregătească pe copii pentru secolul XXI.

K.aceste speranţe sunt considerabile. Iată numai câteva exemple:1. decât sfârşitul învăţării. C. – încurajarea elevilor în a specula în planul ideilor 3. De fapt. Gândireacritică cu tot ansamblul de concepte care o însoţeşte este predată în primii ani de studiu în toatefacultăţile americane. proiecte de dezbatere (debate) careurmăresc să ne dezvolte capacităţile de argumentare şi abilităţile de a participa la odezbatere (sau de a conduce una). 1. Cum gândim. în impunerea de noi discipline şi în modul în care acestea sunt predate. a le expune unui scepticism constructiv. – alocarea timpului necesar experienţelor de gândire critică 2. Gândirea şi învăţarea critică au loc atunci când profesorii apreciază diversitatea de idei şi experienţe. Meredith. Spre deosebire de introducerile în logică de acum câteva zeci de ani. – acceptarea diversităţii de idei şi păreri 4. Toate sunt subiecte de manuale şi cursuri academice. Este un proces creativ. înţelegerea informaţiei este mai degrabă începutul. cognitiv activ şi interactiv care are loc simultan la mai multe nivele. Ele trebuie rescrise însă în forma: „Cum putem învăţa să gândim într-un modcare să ne ajute să ne adaptăm la ritmul schimbărilor din lumea contemporană”? Este odeplasare spre latura practică a tututor acestor discipline care se reflectă în evoluţiaconceptuală.Gândire critică şi argumentare critică orientată spre dezbatere. programe universitare sau de liceu. A gândi critic presupune a lua idei. sau chiar în şcolile primare ca introducere înlogică. a le pune în balanţă cu alte puncte de vedere opuse.1 Impunerea gândirii critice ca practică a argumentării 3 Ce legătură există între teoria argumentării şi această „gândire critică”? Multă vremeteoria argumentării a fost o parte a cursurilor de logică. la tezaesenţială susţinută şi nu la lucruri sau expresii marginale) Condiţiile necesare pentru dezvoltarea acesteia: Pentru gânditorii critici. Există cluburi de debate şi cursuri de debate iar printre scopurile importante ale acestora este şi formarea unor cetăţeni adaptaţi jocului democratic.. de reconceptualizare şi reîncadrare a conceptelor şi informaţiilor. disciplineobligatorii în învăţământul anglo-saxon şi nu numai. Gândirea critică este un proces complex de integrare creativă a ideilor şi resurselor. a le examina implicaţiil. dar şi să „citeşti” argumentele adversarului. Temple.. putem vedea situarea teorieiargumentării undeva în câmpul conceptual dintre logică.2. apoi care sunt elementele ei şi cumfuncţionează acest domeniu şi abia la sfârşit de tot vom încerca să vedem ce este ea. A învăţa să dezbaţi o problemă presupune nu numai să ştii săconstruieşti argumente. a construi sisteme de argumente care să le sprijine şi să le dea consistenţă şi a lua o poziţie pe baza acestor structuri. Promovarea gândirii critice necesită respectarea unui set de condiţii în activităţile didactice: 1. – promovarea implicării active a elevilor în procesul de învăţare 5. J. argumentarea critică (critical argumentation) reprezintă termeni înacelaşi câmp conceptual.. – exprimarea încrederii în capacitatea fiecărui elev de a gândi critic 6. 1998) . gândirea criticăorientează logica şi argumentarea înspre probleme practice sau înspre probleme legate de oanumită disciplină. – aprecierea gândirii critice (Steele. de multe ori şi în licee. Gândirea critică apare când nu există mentalitatea „unicului răspuns corect“. Gândirea critică (critical thinking).„Cum gândim corect?” sunt cele două întrebări esenţiale pentru toate ştiinţele care antreneazăraţiunea umană. Apariţia lor reflectă o tendinţă sprerescrierea în cheie practică a disciplinelor care ne antrenează raţiunea. Sunt sute de astfelde cursuri. raţionareacritică (critical reasoning). considerată ştiinţa (sau arta) gândiriicorecte şi retorică (arta sau iscusinţa vorbirii). Noi vomîncerca să vedem mai întâi la ce este bună gândirea critică. să poţi reacţiona „la obiect”. să le înţelegirapid şi să poţi reacţiona la ele (mai precis. şi mai ales.

Pentru a promova gândirea critică în lecţii trtebuie să se acorde timp suficient elevilor pentru a-şi exprima ideile şi pentru a primi feedback constructiv. b) Elevii trebuie lăsaţi să speculeze. c) Trebuie acceptată diversitatea de idei şi păreri. Învăţătorul trebiue să-i liniştească pe elevi. Concluzionînd celor spuse mai sus .să fie pregătiţi pentru a formula judecăţi. Încep să arate respect pentru propria lor gîndire.să afirme diverse lucruri. realizare. Ideile. d) Trebuiue implicat activ elevul în procesul de învăţare.pentru că poate duce la sufocarea gândirii.. Dacă elevii sunt liberi să facă speculaţii . . fie că sunt evidente. Ridicularizarea ideilor nu este tolerată . e) Elevii nu trebuie să aibă sentimentul că riscă să fie ridicularizaţi.vor demonstra şi ei responsabilitate şi grijă sporită.A gîndi liber poate fi riscant.. când sunt convinşi că învăţătorul repectă ideile şi convingerile lor . -să ofere material bogat de discuţie. f) Trebuie întărită încrederea în capapcitatea fiecărui elev de a gândi critic.noţiunile penibile sunt toate parte a procesului de gândire.atunci apare şi diversitatea de opinii şi idei. g) Trebuie apreciată gîndirea critică. Pentru ca acest tip de gândire să se desfăşoare spontan.trebuie creată o atmosferă specială în clasă .Evocare.care să le dea elevilor siguranţa că se aşteaptă de la ei şi se acceptă o gamă largă de opinii şi idei. Ei gândesc critic . -să stabileascvă scopurile pentru învăţare.să se implice activ în procesul de învăţare. aranjând ideiile şi conceptele în diverse feluri. combinaţiile aiurite . Comunicarea gîndurilor critice ia şi ea timp. deoarece ei trtebuie să fie responsabili pentru autenticitatea gândurilor şi trebuiue să primească un feedback onest. Unele dintre aceste combinaţii sunt mai productive decât altele . a) trebuie găsit timp şi create condiţii pentru experienţele gândirii critice. să creeze.Când elevii înţeleg că opiniile lor sunt apreciate. -să-i motiveze pe elevi pentru învăţare.Este nevoie de timp pentru a fi exprimate gânduriele în propriile cuvinte şi a le auzi cum sună.dezvoltă în mod activ ipoteze . Acordând elevilor permisiunea de a specula nu înseamnă şi acceptarea unui comportament superficial în gândire. unele pot părea rezonabile la ânceput şimai puţin valoroase ulterior.pentru a gîndii critic elevii trebuie să:să-şi dezvolte încrederea în forţele proprii şi să înţeleagă valoarea propriilor idei şi opinii. A încerca să limitezi exprimarea opiniilor ar însemna să limitezi gîndirea elevilor .Crearea cadrului necesar gândirii critice Există un set de condiţii care trebuie îndeplinit de fiecare lecţie şi care este esenţial pentru promovarea gândirii critice. -să stimuleze schimbarea. elevilor trebuie să li se permită să speculeze. Este necesar să se comunice elevilor ce valoare are opinia lor implicându-i în acest fel tot mai mult în a gândi critic. Cadrul . reflexie „ oferă cadrelor didactice un context în care pot: -să activeze gândirea critică a elevului. explicîndu-le că aceste lucruri fac parte în mod firesc din procesul de învăţare. fie că sunt aberante.Pentru ca această gîndire să înflorească .

definiţii sau valori. descurajarea gândirii critice îl constituie interogarea profesorului.care vor fi notate în coloana de la mijloc. pe baza unei gândiri originale. ce constituie sau nu surse de informaţii sau cunoştinţe.evocării.Întrebări care vizează nivelul factual. efecte. . . ce înseamnă „corect“ şi „greşit“. . după care Sanders (1969) a făcut următoarea adaptare: .elevii formulează întrebări despre lucrurile de care nu sunt siguri. Se dau elevilor fişe sau texte pe care le vor citi şi rezolva formulând întrebări şi căutând răspunsurile.Întrebările aplicative oferă ocazia elevilor de a rezolva exerciţii. .-să stimulze reflexia.realizării/reflexiei”.Pentru acele întrebări care au rămas fără răspuns . probleme. -să încurajeze exprimarea liberă. elevii progresează pe următoarele planuri: Personal-public Heteronom-autonom Intuitiv-logic O singură perspectivă. ce se apreciază în primul rând. Întrebările care îi invită să reflecteze. care solicită reproducerea informaţiilor. Răspunsurile sunt trecute în a-III-a coloană. Elevii care stăpânesc procesul metacognitiv şi gândesc critic sunt mai bine pregătiţi pentru a rezolva probleme . fie incorecte.Întrebările de transpunere le cer elevilor să restructureze sau să transforme informaţiile în imagini diferite. . Elevii pot forma perechi şi fac olistă cu tot ce ştiu despre subiectul propus dezbaterii. .Întrebările interpretative le cer elevilor să descopere conexiuni dintre idei. să reconstruiască. -să faciliteze gândirea critică. Pe tablă este construit un tabel cu următoarele coloane: ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT Învăţătorul solicită câtorva perechi să spună celorlalţi ce au scris pe liste şi se notează în coloana informaţiile cu care toţi elevii sunt de acord. motive. să trăiască mental o experienţă senzorială şi apoi să verbalizeze informaţia pentru a o transmite şi altora.anumite curiozităţi .. Felul întrebărilor pe care le pune profesorul determină atmosfera din clasă.multe perspective4 – Formularea întrebărilor şi modalităţi de stimulare a gândirii Un instrument puternic pentru promovarea sau dimpotrivă. să speculeze. fapte. . a formula opinii şi a genera idei noi.. sau să cântărească un răspuns cu grijă ridică nivelul gândirii elevilor şi îi învaţă că gândirea lor are valoare.şi anume în etapa de realizare a sensului gândirii critice.Întrebările analitice ridică probleme de explicare a unor cauze. că pot contribui la comunitatea ideilor şi convingerilor.Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat” este o metodă folosită în cadrul . Răspunsurile la acest gen de întrebări sunt fie corecte. literal sunt cele care cer informaţii exacte.Întrebările sintetice implică rezolvarea de probleme în mod creativ. stimulând gândirea speculativă.învăţătorul le poate indica o sursă de informare. În încheeire elevii revin la schemă şi decid ce au învăţat din lecţie. să creeze. Întrebările care limitează gândirea elevului la o simplă recitare sau acelea care impun constrângeri asupra proceselor de gândire îi informează pe elevi că propria lor gândire este superfluă. raţionamente. Una din cele mai cunoscute categorizări a tipurilor de întrebări este taxonomia interogării lui Bloom. să-şi imagineze. Pe măsură ce îşi dezvoltă capacitatea de a gîndi critic.Ajutaţi de învăţător .

- Tipuri de întrebări..! (întrebări analitice) Sinteză Construiţi....! (întrebări de traducere) Arătaţi cum poate fi folosit.! (întrebări literare) Spuneţi cu cuvintele voastre...! Explicaţi de ce a apărut..! Clasificaţi pe categorii..... ! Care sunt trăsăturile caracteristice ale....! Potriviţi.. Aceste întrebări permit integrarea noilor informaţii într-un sistem personal de convingeri pe baza căruia se pot emite anumite judecăţi... corect/greşit...! Definiţi.? (întrebări aplicative) Comparaţi.. cerinţe şi obiective asociate cu cele 6 niveluri cognitive ale taxonomiei lui Bloom Nivelul cognitiv Cunoaştere Întrebări Ce s-a întâmplat când.. şi.Întrebările de evaluare cer elevilor să facă judecăţi de valoare de genul bun/rău.......? Unde se află.....! Cum verificaţi. a sintetiza a formula Înţelegere Aplicare Analiză ....! Identificaţi temele şi schemele..! Obiective (verbe) a identifica a distinge a defini a aminti a recunoaşte a dobândi a traduce a transforma a ilustra a organiza a generaliza a aplica a stabili legături a clarifica a distinge a recunoaşte...! Explicaţi graficul...! Arătaţi diferenţa între.! De ce crezi că.! Trageţi concluzii specifice.! Cum vezi tu..? Când.? Identificaţi.! Descrieţi.... a categorisi a detecta a deduce a scrie a povesti a relata..

! De ce da şi de ce nu......? Ce criterii aţi folosit Pentru a afla valabilitatea..! Ce e bine (rău) ? (întrebări evaluative) a modifica a judeca a argumenta a considera a decide a evalua .(întrebări sintetice) Evaluare Determinaţi..? Argumentaţi..

menţine implicarea şi interesul stabilite în faza de evocare . etapa de realizare a sensului şi etapa de reflecţie.asimilarea cu adevărat a unor cunoştinţe noi şi restructurarea activă a schemelor mintale (învăţarea autentică şi durabilă) . Evocarea Elevii sunt îndemnaţi să-şi amintească ceea ce ştiu dinainte despre un anumit subiect. A înţelege = a găsi răspunsuri la propriile întrebări Scopuri / consecinţe: . dar acest lucru nu este .5 – Cadrul de predare-învăţare pentru dezvoltarea gândirii critice K. cu propriile cuvinte. Meredith şi J. Scopuri / consecinţe: . Realizarea sensului (înţelegerea) Elevii integrează ideile din textul citit în propriile lor scheme de gândire pentru a le da sens. 3.schimbul de idei între elevi. a celor învăţate (indiciu a înţelegerii acestora) . astfel. să anticipeze şi să stabilească scopuri pentru investigaţia lor. pentru a le înţelege. Reflecţia Elevii reconsideră ceea ce ştiau. dezvoltarea vocabularului şi a capacităţii de exprimare (clasa devine o comunitate de învăţare) 6 – Strategii pentru dezvoltarea gândirii critice Brainstorming („Furtună în creier“) o Un mod simplu de a genera idei noi reguli o Notează fiecare idee pe care o poţi gândi Unele idei s-ar putea să pară nebuneşti sau imposibil de realizat.permite raportarea informaţiilor noi la scheme mintale preexistente care.implicarea efectivă a elevilor în procesul de învăţare Elevii devin conştienţi de propria lor gândire şi îşi folosesc limbajul propriu . Steele au elaborat un cadru sistematic pentru dezvoltarea gândirii critice pe care l-au structurat pe trei etape: etapa de evocare. învaţă noi cunoştinţe şi îşi exersează gândirea Învăţarea = schimbare comportamentală autentică şi durabilă Scopuri / consecinţe: . 1.susţine efortul elevilor în monitorizarea propriei gândiri (înţelegeri) .reformularea. se restructurează.stimularea interesului şi a dorinţei de participare 2.

astfel: ( √ ) – conţinutul de idei confirmă ceea ce ei ştiau deja. √ + – ? - Metoda .N.rău.N. Uneori. 1986) o în rubrica Ştiu sunt inventariate ideile pe care elevii le deţin deja despre tema propusă o în rubrica Vreau să ştiu sunt trecute problemele neclare. cele mai năstruşnice idei ne determină să ne gândim la alte idei cu efect deosebit.I..L.I.Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat o se foloseşte pentru lectura textelor informative sau pentru a dirija ascultarea unei prelegeri (Ogle. o Gândeşte-te la cât se poate de multe idei Cu cât ne vin mai multe idei cu atât cresc şansele să găsim ideile folositoare. o Nu judeca nici o idee ca bună sau rea o Nu gândi şi nici nu vorbi despre aceste idei Tot ce ai de făcut este să le notezi. ( ?) – în dreptul ideilor pe care le găsesc neclare sau în legătură cu care doresc lămuriri suplimentare Tabel 1 – Structura tabelului S.G.L. marcând pe marginea acestuia nişte semne specifice. (Sistemul Interactiv de notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii): o menţine implicarea activă a gândirii elevilor în citirea unui text o monitorizează gradul de înţelegere a unui conţinut de idei Elevii sunt invitaţi să citească cu atenţie textul.E. ( +) – informaţia citată este nouă pentru ei. D. ( –) – informaţia contrazice sau diferă de ceea ce ştiau.E.G. Metoda S. ca şi aspectele pe care ar fi curioşi să le afle o în rubrica Învăţ / Am învăţat se consemnează cele mai importante lucruri pe care elevii le-au aflat în urma lecturii sau cercetării Rezultatul va fi un tabel cu trei coloane: Ştiu elevi Vreau să ştiu Învăţ / Am învăţat Se realizează apoi o discuţie cu întreaga clasă pentru a trece şi pe tablă aspectele consemnate de .

cu precizarea ca elevii să fie atenţi la asemănările şi deosebirile dintre povestea lor şi cea pe care vor auzi. Descriere 3. Începeţi să scrieţi cuvinte sau sintagme care vă vin în minte legate de tema respectivă 3. Urmează lectura textului pe fragmente. Tabel 3 – Predicţii pe baza unor termeni-cheie Ce crezi că se va întâmpla ? Ce crezi că se va întâmpla ? Ce crezi că se va întâmpla ? Partea I Ce dovezi ai ? Partea II Ce dovezi ai ? Partea III Ce dovezi ai ? Ce s-a întâmplat ? Ce s-a întâmplat ? Ce s-a întâmplat ? Cinguain Cvintetul (Poezii de cinci versuri) o instrument rapid şi eficient de reflecţie sinteză şi rezumare a conceptelor şi informaţiilor. o strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoştinţe.. Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimente faţă de subiect 5. Etapele realizării unui ciorchine: 1. După 4-5 minute se cere să prezinte povestirea pe care au creat-o pe baza termenilor daţi. Reexprimarea esenţei Instrucţiuni: 1. Se realizează un tabel al predicţiilor structurat pe momentele naraţiunii.Predicţii pe baza unor termeni daţi (termeni-cheie) o Se propun 4-5 termeni esenţiali din lecţie şi se solicită elevilor individual sau în perechi. începeţi să trageţi linii între ideile care se leagă în vreun fel 4. Scrieţi un cuvânt sau o propoziţie nucleu în mijlocul unei pagini sau table 2. Acţiune 4. Al treilea vers este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni ale subiectului (verbe) 4. Structura: 1. înţelegeri sau convingeri legate de o anumită temă. Pe măsură ce scrieţi aceste cuvinte. Al doilea vers este format din două cuvinte care descriu subiectul (două adjective) 3. Scrieţi atâtea idei câte vă vin în minte până expiră timpul sau nu mai aveţi nici o altă idee.Tehnica ciorchinelui Este o tehnică de predare-învăţare care îi încurajează pe elevi să gândească liber şi deschis. să construiască posibile relaţii între aceştia. Titlul 2. Ultimul vers este format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului - . . Sentiment 5. Primul vers constă într-un singur cuvânt care precizează subiectul poeziei (substantiv) 2.

vol. prin care fiecare elev scrie pe faţa unei fişe un citat din text sau o idee care i s-a părut a fi cea mai importantă şi un comentariu cu privire la citatul sau ideea respectivă pe faţa fişei.. să reflecteze şi să vină cu idei noi Împărţin în două pe verticală pagina.Jurnalul dublu este o metodă prin care: o elevii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă o îi încurajează să citească sau să audieze o prelegere. iar în partea dreaptă îşi consemnează propriile comentarii.Center Education 2000+ . Steele.Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gîndirii critice”. elevii notează (pe măsură ce citesc. în partea stângă pasaje din text sau idei care li se par importante. Elevii sunt invitaţi să comenteze citatul.Lasă-mi mie ultimul cuvânt o variantă a jurnalului dublu. Charles Temple GHID pentru învăţători-centrul Educaţia 2000+.1-Jeannie L. ultimul cuvânt aparţinând celui care a scris-o - BIBLIOGRAFIE: . întrebări: De ce li s-a părut important ? La ce i-a făcut să se gândească ? Cum i-a făcut să se simtă ? De ce i-a intrigat ? Ce întrebare au în legătură cu acel fragment ? .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful