" Plumb", de George Bacovia Dupa Mihai Eminescu, George Bacovia este unul din cei mai de seama scriitori

romani care se remarca printr-o originalitate incontestabila. Poetul din Bacau este creatorul unei poezii de atmosfera. Este o atmosfera dezolanta, de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori cangrenati, in peisajul limitat al unei mahalale dintr-un cenusiu orasel provincial, plasat intre cimitir si abator, cu cafenele saracacioase, gari afumate si parcuri solitare, in care canta o fanfara militara. El aduce in poezia romana si universala o nota de originalitate, pentru ca impune atentiei un nou univers : targul de provincie monoton si lipsit de univers. Bacovia mai este poetul iernilor ce creeaza impresia unui sfarsit de lume, al caldurilor toride, cand cadavrele se descompun, sau al primaverilor iritante, in poezii ca "Lacustra" , "Decembrie" , "Cuptor" sau "Nervi de primavara". Cufundat in deznadejde si cu presimtirea mortii apropiate in suflet, Bacovia a creat o atmosfera stranie, un peisaj dezolant. Pe acest fundal terifiant , alaturi de copii, de fecioare tuberculoase, de muncitoarea palida si de poetul insusi, aflat intr-o continua peregrinare, se mai proiecteaza toamna, iarna, primavara si vara, frigul, golul, umezeala, somnul si raceala, nevroza, descompunerea si plansul. Pretutindeni, in versurile bacoviene, plutesc obsedant tristetea, spaima de neant. Intr-o asemenea ambianta poetul ramane un inadaptat, de unde nevoia de evadare din aceasta lume. Volumele de poezii "Plumb" , "Stante burgheze" , "Cu voi" , "Comedii in fond" , ori "Scantei galbene" poarta pecetea influentei lui Edgar Poe si mai ales a simbolistilor francezi Rollinat, Baudelaire si Verlaine. Influentele de factura simbolista se concretizeaza la Bacovia prin gustul pentru satanic, prin atmosfera de nevroza, prin ideea mortii, prin cromatica si nu in ultimul rand prin predilectia pentru muzica. Ca orice simbolist, Bacovia isi comunica impresiile prin corespondente muzicale si de culoare, dovedindu-se a fi tributar unor pictori impresionisti francezi ca Renoir sau Degas. Nicolae Manolescu vorbea chiar de o obsesie a culorii la Bacovia. Dar, spre deosebire de impresionisti, culorile lui nu au nuante. Ele sunt foarte concentrate, devenind cateodata - cum spunea criticul Nicolae Manolescu - "halucinante prin intensitate".. Culorile dau glas unui strigat de durere tasnit din sufletul impovarat de tristete si insingurare al poetului. Gama de culori este foarte restransa si se bazeaza pe o serie de motive tipic simboliste : uratul, plictisul, tristetea, monotonia, vagabondajul . Albul - simbolizand viata, iubirea negrul - moartea, ( ca in "Decor" ), verdele, albastrul, rozul - sugerand nevroza ( ca in "Note de primavara" ) , violetul ( in poezii ca "Nervi de primavara" ori "Amurg violet" ) invadeaza lucrurile ca niste prezente fizice, erodand sau patand personajele. Aceste culori isi gasesc corespondente in universul instrumentelor muzicale.

t . care deschide volumul cu acelasi titlu aparut in 1916. sensibilitatea poetului transforma realitatea obiectiva in una interioara. Ideea mortii este sugerata si prin reluarea obsedanta. cuvantul "plumb" egalizeaza . ci creeaza impresia de impietrire. prin reluare obsedanta. care se repeta de sase ori exact in acelasi loc in ambele catrene (in fiecare strofa in rima versurilor 1 si 4 si la cezura versului 2) si care structureaza poezia. prin greutatea lui specifica mare.sugerand ideea de impietrire. s ) sugereaza starea de anxietate evocata. "Dormeau adanc sicriele de plumb. in care este izolat poetul )si planul realitatii interioare. "funerar" ). Nevroza este redata in plan cromatic de culorile verdele crud . iar in plan muzical . plumbul poate sugera apasarea sufleteasca sfasietoare la care este supus poetul. de albastru si roz. ("plumb" ). Ca in toata lirica lui Bacovia. Si flori de plumbsi funerar vesmant -".. imbracand totul in imaginea cenusie a mortii. epitetul "de plumb" nu sugereaza ideea de descompunere a materiei. deci in moarte: "Stam singur in cavou . un univers inchis. o metafora-simbol.Astfel. Astfel. melancolia grava este sugerata de vioara si clavir. specific bacoviana. "coroanele de plumb" . Toata greutatea metaforica a poeziei se sprijina pe acest cuvant. sterge contururi. Determinant unic.. Si scartaiau coroanele de plumb". sugerat de cuvintul "cavou". ca un laitmotiv.. Folosind simboluri provenite din cuvinte apartinand aceluiasi camp semantic ( "sicriele" . Prin culoarea sa cenusie. indicand o stare de apasare sufleteasca. Spre deosebire de alte poezii bacoviene. acest simbol capata insemnele unui atribut general. poetul evoca un adevar iminent care este insasi moartea si creeaza o atmosfera tulburatoare. "aripile de plumb". in care totul incremeneste in plumb. a cuvantuluicheie cu valoare de simbol ("plumb") .. . proiectie a unei stari sufletesti apasatoare. este relevanta pentru atmosfera sumbra.si era vant. "coroanele" . repetitia are rolul de a mari pana la exasperare starea de claustrare si apasare : "sicriele de plumb" . reprezentat de iubirea invocata cu disperare si sugerat de cuvantul "amorul". Melancolia de factura romantica va da acestei poezii un caracter de elegie. Inca de la inceput distingem doua planuri : planul realitatii exterioare. Titlul: Titlul poeziei cuprinde un cuvant-cheie. c .de plumb" . mediul meschin. Dominata de o accentuata stare depresiva. (simbol al unei lumi ostile. de moarte a materiei. Poezia "Plumb". "flori de plumb" . Faptul ca traieste insingurat intr-un univers-cavou il obsedeaza pe eroul liric bacovian. dar privita din unghiul de vedere simbolist . aruncat de soarta intr-un oras pustiu de provincie... Cuvantul "cavou" este si el interpretabil. Astfel. "amorul.ea este o meditatie pe tema fortuna labilis. "cavou" .de violina si flaut. Consoanele inchise (p. plumbul mai poate sugera monotonia si plictisul.

"vant" .si era frig" . Criticul Nicolae Manolescu spunea ca se simte aici o "obsesie a teluricului" . Si-i atarnau aripile de plumb". mediul meschin in care traieste acesta. "frig" sunt imagini ale pustiului. provenit dintr-un participiu. daca nu chiar si propriul sau corp. . Aceasta sugereaza acum sufocanta apasarea sufleteasca.cum ar spune Blaga. Cuvinte ca "sicriele" . sugerand de fapt izolarea in moarte. adjectivul "intors". el da substanta unor abstractiuni.El poate fi casa sau orasul in care locuieste poetul. in care salasluieste un suflet de plumb. Neputandu-si lua zborul spre inaltimi. si era frig. ca ale albatrosului ranit al lui Baudelaire... realizeaza misterul poeziei. Ele ii atarna grele. acel "am inceput sa-l strig" face nota discordanta. "flori de plumb". Princiopiul mortii structureaza absurd totul.... tulburatoare prin vagul lor straniu. Observam ca sunetul sinistru al coroanelor este sugerat aproape onomatopeic prin verbul " scartaiau".. imprimand lucrurilor tenta tipatoare a caderii in gol sau a artificiului. Daca in primul catren epitetul "plumb" se incadra in limitele concretului. "aripile de plumb". Astfel. orice punte de legatura intre eul care contempla si lumea in cadere fiind suprimata. din care poetul nu se mai poate redresa. de plumb. Simbolul "aripile" sugereaza aspiratiile. Sentimentul straniu pe care-l simte subiectul liric in apropierea mortului se naste din impresia instrainarii. "cavou" .. o gravitate colosala care trage totul in jos. dar nu familiara. ca si cavoul in care se izoleaza.simbolizand "zborul in jos". exprimand parca opozitia disperata a poetului fata de acest spatiu al impietririi si al solitudinii. Strigandu-si iubirea in linistea sinistra si friguroasa a cavoului. in sintagme ca "sicriele de plumb" . ce sugereaza atmosfera de dizolvare a personalitatii. dezvaluind in acelasi timp sensul metaforei-simbol. in versul "dormea intors amorul meu de plumb" din strofa a doua. Imaginea muribundului care-si intoarce fata de la cel de langa el este tulburatoare prin sugestia de neampacare. de enigma indescifrabila. caderea surda si grea..si era vant" ori fata de "Stam singur langa mort. acel univers inchis in care se zbate sufletul poetului. sufletul poetului se inchide in sine insusi ca intr-un cavou.. "intoarcerea sprea apus" . Versul "Pe flori de plumb si-am inceput sa-l strig" se detaseaza de ansamblul poeziei. In strofa a doua. si-am inceput sa-l strig Stam singur langa mort. Fata de versul "Stam singur in cavou. de inregistrare resemnata a semnelor izolarii. La Bacovia moartea este o prezenta dominanta. versul "dormea intors amorul meu de plumb" declanseaza o puternica emotie.. ale singuratatii. a unei rupturi intre viata si moarte. Nicolae Manolescu scria ca Bacovia a introdus in poezia romana un "limbaj al crizei". poetul incearca fara succes sa se salveze dintr-o lume care-i era straina si care-i oferea o insingurare totala: "Dormea intors amorul meu de plumb Pe flori de plumb.

.."........ punctand melancolia obsedanta.. In timp ce iambul din finalul versului 2 al fiecarei strofe ("vest-mant" ....... a verbelor la imperfect de o tonalitate minora ("dormeau" . "scartaiau" ..."vant") sau ascutita ( "strig" ..... a kitschului ( a se citi "chiciului" ) ce sugruma autenticitatea vietii.. specifice simbolistilor.. sintagmele incadrandu-se in metri identici de la o strofa la alta.. obsedanta... Dar constiinta eului. in sensul ca schema primei strofe este identica celei de a doua...... stinse ( "vant" . Simetria celor doua catrene determina efecte muzicale deosebite.. ori a cuvintelor cu rezonante onomatopeice stridente ca scartaiau" ....... avand cate cinci iambi completi...... de prozaism si de fals.. iar cel de al doilea emistih incepe cu conjunctia "si": . iambul fiind insa predominant. "frig". amfibrah si peon... Prin nota de saracie.. interiorizata. "sa-l . Muzicalitatea versurilor rezulta si din intrebuintarea cu succes a vocalelor. Organizarea interioara a fiecarui catren contribuie la realizarea unei melodii stranii... Arta poetica: Poezia se compune din doua catrene...." Strofa a II-a: .......... adevarate reprezentari din sfera decorativului. "stam" .. prin motivul mortii si insingurarii .. sugerata de cuvintele "vant" si "frig"... "era" ..strig") este urmat la inceputul versului 2 de amfibrah ( "stam sin-gur").. Prin limbaj... ridicarea acestei sensibilitati bizare la valoarea de singura realitate esentiala..... il inscrie pe autor printre expresionisti.. grava ( "plumb" .... intr-o geografie fara cusur..si era vant. "si e-ra frig"). "vesmant" )puse in finalul versurilor si intonate iambic..si era frig................."frig") creeaza si ea impresia unei insingurari iremediabile. acestea imping sentimentul mortii catre lipsa de semnificatie.Dar exista si "flori de plumb" ori "coroane de plumb" .. "..... In versurile 2 si 3 se observa aparitia cezurii.."plumb" )..si-am inceput / sa-l strig . intr-un absurd in care singurul element cert ramane senzatia de o neobisnuita acuitate.. din utilizarea sonurilor inchise.... Fiecare vers se termina in rima masculina. peonul din finalul versului 3 este reluat la inceputul versului 4 ("si e-ra vant".... elegiaca ( "vestmant" . "strig" .. Rima sonora.. Strofa I-a : "....... Tonul elegiac al poeziei este dat de iamb.. "atarnau"). ..si funerar / vestmant ....... volumul "Plumb" este dovada apartenentei lui Bacovia la simbolism. cu o simetrie perfecta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful