Curentul electric in electroliti

Electroliii sunt substane care conin ioni liberi mobili. Ei exist frecvent sub forme fluidice, n soluii sau n stare lichid (topituri) dar si solizi. Un electrolit are ca principal i definitorie caracteristic, proprietatea c la aplicarea unei tensiuni electrice asupra sa, ca urmare a cmpului electric ce se formeaz, el conduce un curent electric ntre punctele (electrozi) de aplicare a tensiunii. Aceast proprietate este folosit industrial la construirea bilor de electroliz. Electroliza este procesul de orientare i separare a ionilor unui electrolit (substan a crei molecule prin dizolvare sau topire se disociaz n ioni, permind trecerea curentului electric continuu) cu ajutorul curentului electric continuu. n procesul de electroliz, ionii pozitivi sau cationii sunt dirijai nspre catod (pol negativ), iar ionii negativi sau anionii nspre anod(pol pozitiv) unde i pierd sarcina i se depun sau intr n reacie chimic. Specificm c la anod exist un proces de oxidare, n timp ce la catod unul de reducere. Electroliza este un pasaj de curent electric direct printr-o substan ionic care este fie topit, fie dizolvat ntr-un solvent potrivit, rezultnd n electrolizor rezultatul reaciilor chimice ce au avut loc ntre electrozi. Principalii componeni ai unei electrolize sunt: Electrolitul: este substana ce conine ioni liberi ce au rolul de a transporta curentul electric n electrolizor. Electrolizorul: este vasul n care se desfoar electroliza; Generatorul de curent continuu: furnizeaz energia electric necesar pentru a crea descrcarea ionic n electrolit. Curentul electric este transportat printr-un circuit extern. Electrozii: sunt conductorii electrici care reprezint interfaa fizic ntre circuitul electric i electrolit. Ei sunt de dou tipuri: catodul i anodul. Electrozii din metal, grafit sau din material semiconductor sunt folosii pe scar larg. Pentru alegerea celui mai bun electrolit pentru electroliz se ine cont de reaciile principale i secundare care au loc n timpul electrolizei i, bineneles, de costul de fabricaie. Procesul-cheie al electrolizei este schimbul de atomi i ioni prin ndeprtarea sau adugarea de electroni din circuitul extern. Produsele necesare de electroliz sunt, n unele strii fizice diferite de la electrolit la electrolit i pot fi eliminate de unele procedee fizice. De exemplu, la electroliza soluiei de clorur de sodiu, producia ca fi gazoas i const n degajarea de hidrogen i clor. Aceste producii gazoase formeaz bule pentru a fi colectate.

Un lichid ce conine ioni mobili (un electrolit) este produs prin:

Dizolvarea sau reacia dintre un compus ionic i un solvent potrivit acestuia (ca apa, de exemplu), pentru a putea produce ioni mobili Topirea sau fuzionarea unui compus ionic, pentru a forma o topitur, prin nclzire. Potenialul electric se aplic asupra electrolitului prin scufundarea electrozilor n electrolit, n vasul de electroliz. La electrozi,electronii sunt absorbii sau cedai de ctre atomi sau ioni. Aceti atomi care primesc sau pierd electroni pentru a fi ncrcai trece n electrolit. Oxidarea ionilor sau a moleculelor neutre apare la anod, iar reducerea ionilor sau a moleculelor neutre apare la catod. De exemplu, este posibil oxidarea ionului feros la ionul de fier la anod: Fesuprafaa Fesuprafaa + e De asemenea, este posibil reducerea cianurii ferice la ferocianur la catod: Fe(CN)suprafaa + e Fe(CN)suprafaa Moleculele neutre nu pot reaciona la niciun electrod; de exemplu, p-Benzocuinona poate fi redus la hidrochinon la catod:

+ 2 e + 2 H+ Masa elementului separat prin electroliz este dat de legea lui Faraday sau legea electrolizei. Este proporional cu cantitatea de electricitate vehiculat prin electrolizor.

Legile lui Faraday.

La trecerea curentului electric printr-un electrolit, adica in timpul electrolizei, au loc cele doua procese distincte: transportul curentului electric de catre ioni; reactile chimice care se produc la electrozi; Pe baza experimentala, M. Faraday (1832-1833) a observat ca exista o relatie intre cantitatea de electricitate care trece printr-un electrolit si cantitatea de substanta transformata prin electroliza. Aceste observatii l-au condus la enuntarea legilor electrolizei sau legilor lui Faraday. Dupa prima lege: cantitatea de substanta transformata la electrod este proportionala cu cantitatea care trece prin electrolit. Deci: m= kIt= kQ

unde m reprezinta cantitatea de substanta transformata la electroliza, in g ; I- intensitatea curentului, in A; t- timpul de electroliza, in s; k- o constanta de proportionalitate; Q- cantitatea de curent care trece prin electrolit. Pentru verificarea experimentala a acestei legi, se trece un curent electric prin mai multe celule electrolitice care sunt legate in serie si care contin acelasi electrolit. Se poate constata ca in fiecare celula electrolitica cantitateade electrolit descompus este aceeasi prentru aceeasi durata de electroliza. Daca se dubleaza durata de electroliza (sau intensitatea de curent) cantitatea de electrolit descompusa este dublata. Dupa a doua lege: cantitatile de substanta diferite, transformate la electrozi de aceiasi cantitate de electricitate, sant proportionale cu echivalentii lor chimici. La determinarea cantitati de curent necesara pentru 1 echivalent-gram se tine seama de descarcarea unui ion monovalent necesita un electron, a carui sarcina este: 4,8020.10-10 u.e.s.C.G.S.=1,602.1019 As (amperi-secunda)=1C (columb), si ca 1 echivalentgram reprezinta N (numarul lui Avogadro) ioni monovalenti. Deci sarcina totala a acestor ioni este: eN =(1,602.10-19 As)(6,023.10-23 val-1)=96494 As . val-1=96494 C. val-1 Aceasta cantitate de electricitate se numeste un faraday si are simbol F. Deci un faraday reprezinta cantitatea de electricitate necesara pentru a transforma la electroliza un echivalentgram dintr-o substanta. De exemplu, pentru ca la electroliza acidului clorhidric sa se puna in libertate 1 atom-gram de hidrogen este necesar 1F, pentru 2 atomi-gram de hidrogen sant necesari 2F, pentru 3 atomigram sant necesari 3F etc. Tot asa, pentru ca la electroliza unei soluti de clorura de curpu(II) sa se puna in libertate 1 atom-gram de cupru sant necesari 2F, pentru 2 atomi-gram de cupru sant necesari 4F etc.

Importanta electrolizei.
Prin electroliza se obtin mai multe produse chimice importante: hidroxidul de sodiu rezulta prin electroliza unei soluti apoase de clorura de sodiu odata cu clorul si hidrogenul; tot pe cale electronica se prepara hipocloritii de potasiu si de sodiu (KClO3, NaClO3), permanganatul de potasiu (KmnO4); prin descompunerea electrolitica a apei se obtin cantitati mari de oxigen si hidrogen etc. In metalurgie se aplica electroliza pentru extragerea unor metale din compusi, de exemplu Na, Al, sau la rafinarea Cu, Zn, Pb etc. Electroliza are aplicaii industriale n electrometalurgie pentru acoperirea cu straturi protectoare a diferitelor metale feroase cu metaleneferoase (exemplu = tabla galvanizat), sau de a se extrage metaloizi (exemplu = extragerea clorurii de sodiu din ap). n metalurgie, se face prin electroliz purificarea unor metale (de ex. cupru), proces care mai poart i numele de rafinare.