Pesticidele din fructe si legume

Pesticidele sunt substante cu actiune biologica deosebit de ridicata, utilizate pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor si prezinta o structura chimica variata.Aceste substante de uz fitosanitar reprezinta substante chimice sau combinatii de substante chimice, care se impart in functie de actiunea lor asupra agentilor fitopatogeni in:bactericide, fungicide, erbicide, insecticide, raticide, acaricide.Tot in categoria pesticidelor intra: produsele care se folosesc pentru tratarea pre si postrecolta a fructelor si legumelor precum si alte asemenea produse care au ca scop cresterea vigorii si rezistentei, reglarea dezvoltarii si fructificarii plantelor.Aceste substante fitofarmaceutice sunt preparate pe baza de sulf, mercur si compusii acestora, fosfor organic cu toxicitate redusa. Merele, frunzele de telina sau strugurii sunt printre cele mai contaminate vegetale cu pesticide , in timp ce ceapa sau vinetele sunt cele mai sigure. Prin spalare se elimina doar20% din aceste substante toxice. In topul alimentelor contaminate cu pesticide se afla marul, urmat de telina, capsuni,piersici, spanac, nectarine, struguri, potrivit raportului amintit. Din acelasi top negativ mai fac parte ardeiul gras, cartofii, afinele si salata verde. Pe lista alimentelor cu mai putine reziduri de pesticide se numara ceapa, porumbul, ananasul, avocado, mazarea, mango,vinetele, pepenele galben, kiwi, varza si pepenele rosu.Potrivit unui raport realizat acum 3 ani, aproximativ jumatate dintre fructele si legumele produse in tarile din Uniunea Europeana sunt contaminate cu pesticide, cel mai ridicat nivel inregistrat vreodata. Printre cele mai contaminate sunt strugurii, bananele, ardeii si merele.Specialistii romani spun insa ca produsele autohtone sunt tratate mai putin si mai sanatoase.Pentru eliminarea partiala a pesticidelor de pe legume si fructe o solutie este spalarea lor. Clasificarea pesticidelor Clasificarea pesticidelor se face după mai multe criterii: originea lor, acţiunea antidăunătoare, forma fizică de prezentare, structura chimică, etc. Astfel, unele din ele sunt de origine minerală (de exemplu săruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) şi altele sunt de origine vegetală (nicotina, veratrum, stricnină). Majoritatea sunt însă produşi organici de sinteză (esteri organofosforici, derivaţi organohalogenaţi, nitroderivaţi aromatici, derivaţi carbamici,compuşi fenolici şi compuşi organometalici).

Pesticidele cele mai des utilizate după cel de-al doilea război mondial în agricultură sunt : DDT (diclor-difenil-tricloretan. După natura daunătorului combătut . • grupa IV–toxicitate redusă. HCH (hexaclorciclohexan) denumit şi Gamexan. • pesticide nitrofenolice. Deparatox. pesticidele se clasifică în: • pesticide organoclorurate. • fungicide (pentru combaterea ciupercilor ce provoacă boli plantelor). • algicide (pentru distrugerea algelor). • grupa II–puternic toxice. Omicid. respectiv tiocarbamice. pesticidele pot fi: • insecticide (pentru combaterea insectelor dăunătoare. Nitroxan. marcate cu etichete de culoare albastră. cunoscut şi sub denumirile comerciale de Detox. cristalină. . În funcţie de gradul de toxicitate. Măsurile de protecţie aflate în vigoare prevăd că numai pesticidele din grupa III şi IV se pot distribui persoanelor fizice în scopuri agricole.După structura chimică. • rodenticide (utilizate împotriva rozătoarelor). Lindan sau Entomoxan. pesticidele se grupează în: • grupa I–extrem de toxice. • pesticide organofosforice. • erbicide (pentru distrugerea buruienilor din culturi). marcate cu etichete negre. • pesticide organocarbamice. • nematocide (pentru combaterea viermilor dăunători culturilor). transmiţătoare de boli omului sau animalelor domestice). • acaricide. Detatox şi Toxid) se prezintă ca o pulbere alb-cenuşie. fiind marcate cu etichete roşii. greu solubilă în apă şi solubilă în solvenţi organici. marcate cu etichete verzi. • grupa III–moderat toxice. Hexacloran.Defotox.

pesticidele acţionează diferenţiat în funcţie de metabolismul. Selefos sau Folidol.Paranthion denumit şi E 605. Pesticide interzise în România: Aldrin.) sunt cuprinse în categoria substanţelor cu risc mare de poluare a apelor de suprafaţă şi subterane. Dinozebul. Dieldrin.alimentaţia fără respectarea condiţiilor igienice elementare încazul copiilor care se joacă în apropierea zonelor de depozitare. Dinaseb. lucru fără echipamente de protecţie. Pesticide nitroaromatice: Dibutox 25. DDT.surmenajul şi ameţeli. Dacă expunerea acută s-a făcut la . Influenţa pesticidelor asupra organismului uman Pătrunderea pesticidelor în organism are loc pe cale orală (alimentară). sebioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a cauza efecte adverse asupra sănătăţiiumane şi a mediului. Clordan. Ekatox. etc. consumarea hranei din vase în care s-au transportat pesticide. O cauză frecventă de intoxicaţie cu pesticide este neglijenţa: contactul direct cu pesticidele al muncitorilor la prepararea şi împrăştierea pe câmp a acestora. excreţia şi toxicitatea lor.Atunci când se identifică astfel de pesticid în apele subterane se poate presupune că se va produce o creştere a concentraţiei acestora având în vedere că mişcarea de traversare a straturilor pedologice se poate realiza într-un timp relativ lung. Gebutox CE 40% şi Nitosan 50 PS. având posibilitatea de a trece de la mamă la copil prin placentă şi laptele matern. iar cercetările ştiinţifice efectuate au evidenţiat faptul că acestea pătrund în lanţul alimentar uman. Pe de altă parte. O dată pătrunse în organism. pesticidele sunt substanţe chimice care persistă în mediul înconjurător. Silvex.Hexaclorbenzen şi produsele secundare (Dioxinele şi Furanii). Aceste substanţe ajung în mediul înconjurător ca rezultat al uneiactivităţi atropice. la lucrătorii agricoli care manipulează pesticidele şi la culegătorii de recolte tratate cu pesticide. imediat după pulverizare şi uneori consumarea accidentală a pesticidelor păstrate în vase obişnuite. stările de oboseală. Heptaclor. Până în prezent s-a descoperit că cele mai cunoscute pesticide a căror efect asupra ecosistemelor este devastator sunt: Aldrin. Dieldrin. Triophos. respiratorie sau cutanată. consumul fructelor şi legumelor nespălate. Endrin. Unele pesticide (Bentazona. simptomele unei intoxicaţii acute fiind durerile de cap. Atrazinul. Un risc crescut al intoxicaţiilor cu pesticide se întâlneşte la copii sub 10 ani. Simazinul. DDT.

voma şi diareea. Foarte frecvent pesticidele produc efecte cutanate şi neurologice. • în cazul anumitor clase de pesticide apar manifestări hepatorenale. aldrin. nevrite. Dacă expunerea acută este de lungă durată se resimt dificultăţi de respiraţie. Efectele toxice ale pesticidelor depind de sănătatea persoanei expuse. • acţionează asupra sistemului nervos producând tulburări senzoriale şi de sensibilitate. greţuri. Adeseori. cloracnee şi nevrite periferice. dar pe o perioadă îndelungată şi se caracterizează printr-o simptomatologie vagă. Folosirea DDT-ului.sensibilitate cutanată. convulsii şicomă. tulburări deritm cardiac şi respiratorii. mutaţii în celulele germinale şi la cele somatice şi trec în laptele matern şi.) afectează (în funcţie de doza administrată şivârstă) funcţiile gonadelor şi fertilitatea. cancerigene. transpiraţie excesivă. lucru reliefatde următoarele aspecte: • majoritatea pesticidelor pătrunse prin ingestie cauzează colici.simptomele caracteristice sunt durerile de stomac. modificări cutanate şi modificări sanguine. provoacă malformaţiila embrioni. Pesticidele organoclorurate acţionează asupra sistemului nervos şi a metabolismului hormonilor sexuali. blochează transportul ionilor decalciu prin membrane. poate genera la oameni efecte teratogene. ca urmare a intoxicării masive cu pesticide survine moartea.mutagene şi. Cercetările efectuate pe şobolani indică faptul că pesticidele organoclorurate (DDT. iar malnutriţia şi deshidratarea sunt factori stimulatori ai sensibilităţii la acestea. reacţii alergice. la puii care sunt alăptaţi. clordan. etc. endrin. lindan. nu în ultimul rând. convulsii. tumori. • un aspect particular îl constituie tulburările biochimice enzimatice şi de metabolism întâlnite în intoxicaţiile cu pesticide. precum dermatitele de contact. vomă şi diaree. reduc numărul puilor născuţi. Otrăvirea cronică presupune expunerea la un nivel redus de pesticide. . de aici. aldrinului şi heptaclorului. putând avea efecte mutagene şi cancerigene.heptaclor. greu de identificat. dieldrin. paralizii şi tulburări psihice.insecticidele organofosfate. Unele pesticide (precum nematocidul DBCP) şi unele erbicide pot induce sterilitatea la bărbat sau avortul spontan în cazul femeilor. Toxicitatea asupra omului este direct legată de structura chimică a produsului.

convulsii şi moarte. Concentrarea are drept scop reducerea volumului probelor rezultate în urma extracţiei şi se realizează prin distilarea sub vid a solventului. pesticidele analizate se transformă prin reacţii chimice adecvate în compuşi coloraţi solubili. poate fi cunoscut prinefectuarea unor analize fizico-chimice sensibile şi precise. Influxul nervos nu se mai întrerupe. care se aplică astăzi pe scară largă în chimia analitică in general şi în chimia analitică a alimentelor în particular. Scăderea intensităţii este proporţională cu concentraţia soluţiei. folosită de personal de specialitate. inhibă enzimele. şi afectează sistemul nervos prin inhibiţia colinesterazei care descompune acetilcolina (mediator al influxului nervos). în general. .Compuşii organofosforici sunt extrem de toxici.analiza urmând să se execute asupra extractului care a fost prelucrat în continuare. Metodele de analiză a conţinutului rezidual de pesticide sunt metodele de analiză fizicochimice. instrumentale. inclusiv cu pesticide. Pesticidele hidrosolubile se extrag cu solvenţi polari cum este acetonitrilul . Pesticidele de natură organică sunt. Metodele de analiză necesită dotarea cu aparatură corespunzătoare. Extracţia se realizează prin trecerea solventului adecvat peste produs sub agitare şi încălzire. ceea ce ducela dezorganizarea mişcărilor. de mare performanţă. Anterior. Extracţia se face aşadar cu solvenţi organici (eter etilic. eter de petrol. Purificarea se poate face prin spălări repetate a extractului cuapă distilată şi prin reţinerea prin absorbţie a pesticidelor în coloane cu umplutură adecvatăurmată de desorbţie cu solvenţi selectivi corespunzători. Determinarea reziduurilor de pesticide impune operaţii prealabile de prelucrare a probelor şi anume: Extracţia constă în trecerea poluantului din proba de aliment într-un solvent adecvat.benzen etc). Un exemplu de aparat de extractie este aparatul Soxhlet. spasme. solubile în grăsimi (sunt liposolubile) şi însolvenţi organici. Determinarea gradului real de poluare a produselor alimentare în expertiza merceologică Gradul real de poluare a produselor alimentare. Metodele colorimetrice şi spectrofotometrice se bazează pe măsurarea scăderii intensităţiiradiaţiei luminoase care trece printr-un strat de soluţie a unui compus colorat. Purificarea extractelor se face în scopul îndepărtării din extract a substanţelor care ar puteaderanja efectuarea analizei.

Concluzii Chiar dacă nu poate fi concepută o agricultură modernă. care la rândul lor sunt puse în evidenţă colorimetric. se impune o serioasă monitorizare a utilizării şi a efectelor produse de pesticide. . toxicitatea ridicată. corectă şi doar în caz de ultimă soluţie existentă. intensivă şi eficientă fără utilizarea pesticidelor.Metodele enzimatice se bazează pe acţiunea caracteristică insecticidelor organofosforice de inhibare a unor reacţii enzimatice. Acest lucru se impune cu atât mai mult cu cât efectele lor nocive se regăsesc amplificate la capătul lanţului trofic (organismul uman). urmărindu-se cu precădere efectele ecotoxicologice ale acestora. De asemenea. O alternativă la utilizarea pesticidelor o reprezintă agricultura ecologică ce atinge o pondere din ce în ce mai mare în ultima perioadă din totalul agriculturii mondiale. Există un număr mare de metode cromatografice care se pot grupa funcţie de natura mediului pe care se face absorbţia. Metodele cromatografice se bazează pe absorbţia diferenţială a componentelor unui amestec pe suprafaţa unui material absorbant poros pe care-l traversează. totuşi. persistenţa şi acumularea acestora reclamă o folosire raţională.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful