Grup Școlar Industrial Luduș

2009

Cuprins
CUPRINS ARGUMENT CAPITOLUL I. INTRODUCERE I.1 SENZORI DE PROXIMITATE CAPITOLUL II. TRADUCTOARE ȘI SENZORI DE PROXIMITATE II.1 TRADUCTOARE INDUCTIVE DE PROXIMITATE II.2. TRADUCTOARE MAGNETICE DE PROXIMITATE II.3. ELEMENTE SENSIBILE CAPACITIVE PENTRU TRADUCTOARE DE PROXIMITATE II.4 ELEMENTE SENSIBILE FOTOELECTRICE PENTRU TRADUCTOARE DE PROXIMITATE II.5 ELEMENTE SENSIBILE FLUIDICE PENTRU TRADUCTOARELE DE PROXIMITATE II.6. TRADUCTOARE INTEGRATE DE PROXIMITATE. II.6.1 SENZORUL INDUCTIV INTEGRAT DE PROXIMITATE II.7. SENZORUL MAGNETIC INTEGRAT DE PROXIMITATE CAPITOLUL III. NORME DE PROTECȚIA MUNCII ANEXĂ BIBLIOGRAFIE 1 2 3 3 7 8 11 11 12 13 17 18 20 22 24 25

1

Grup Școlar Industrial Luduș

2009

Argument
Tema proiectului meu „Utilizarea senzorilor de proximitate” face parte integrantă din domeniul pregătirii mele profesionale pentru meseria de tehnician mecatronist. În cei patru ani de studiu am abordat întreaga gamă de module de pregătire în domeniu însă cel mai mult m-a atras modulul care are o largă aplicabilitate în domeniul mecatronicii. În cadrul elaborării proiectului meu a trebuit să-mi extind aria de cunoştinţe studiind bibliografia recomandată de coordonator, fapt ce îmi permite o pregătire profesională mai bună, proiectul meu având aplicabilitate în multe domenii ale mecatronicii. Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat ca părţi distincte. Contribuţia personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informaţiilor tehnice/practice şi teoretice specifice specializării, structurarea pe capitole a acestora. Lucrarea prezintă în mod sintetic şi actualizat sub forma unor scheme principalele aspecte, importanţa, rolul, identificarea tipurilor de senzorilor de proximitate. În elaborarea lucrării am folosit cunoştinţe tehnice/teoretice asimilate la diferite obiecte de învăţământ studiate în anii de liceu: electrotehnică, automatizări, discipline de specialitate şi laboratoare practice. În partea finală a lucrării am specificat bibliografia utilizată. În etapa actuală de dezvoltare a societăţii româneşti, aproape că nu există domeniu al activităţii economico-sociale în care să nu se folosească instalaţii şi aparate electrice şi electronice. Larga răspândire a acestora precum şi perfecţionarea şi diversificarea lor necesită un nivel de pregătire cât mai ridicat pentru a fi capabil să răspundă cerinţelor impuse de dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii contemporane. În scopul asigurării unei activităţi cât mai eficiente în vederea realizării unor produse şi servicii fiabile, participarea la procesul economic în economia de piaţă trebuie să aibă în vedere calitatea sa de calificat dar şi de om moral. Proiectul meu poate constitui bază de studiu pentru colegii mei din anii mai mici din acest domeniu de pregătire întrucât el va face parte din fondul de carte al bibliotecii Grup colar Industrial Ludu.

2

În cazul unui proces automatizat. Există foarte multe clasificări ale senzorilor i traductoarelor:  cu sau fără contact. de tipul mărimii de ieire i nu în ultimul rând de cost. Introducere Conducerea unui proces presupune informaii cât mai complete i corecte asupra parametrilor mărimilor fizice care caracterizează acel proces. senzorisi traductoare de foră. Astfel pot fi identificai senzori de proximitate. Într-o definiie succintă senzorul este un sistem destinat determinării unei sau unor proprietăi.  analogici sau digitali (în funcie de mărimea de ieire) etc.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Capitolul I. Alegerea senzorilor i traductoarelor trebuie făcută inând cont de proprietatea de monitorizat. conducerea sistemului se face fără intervenia omului. I. senzori de presiune. senzori pentru gaze. i eventual pentru prelucrarea i evaluarea informaiilor. cititoare de coduri de bare etc. Senzorii i traductoarele sunt elemente tipice ale sistemelor de automatizare. analizelor de laborator . De asemenea sunt utilizai i în cazul cercetării. de dimensiunile ce trebuie respectate sau de geometria sistemului. de conditii speciale de mediu sau de lucru.1 Senzori de proximitate 3 . de domeniul în care variază aceasta. traductoare de deplasare i viteză. cuprinzând atât traductorul. senzori de umiditate. traductoare de tip Hall. senzori de temperatură. care transformă mărimea de intrare în semnal electric util. care sunt conduse automat.senzorii i traductoarele fiind incluse în lanuri de măsurare complexe. cât i circuite pentru adaptarea i conversia semnalelor.  absolui sau incrementali (în funcie de mărimea de intrare). pe baza informaiilor culese din proces cu ajutorul traductoarelor. senzori de curent. switch-uri optice.

dintre care unul reprezintă sistemul de referină. Este un dispozitiv ideal pentru aplicaii ce necesită măsurare precisă fără contact. Mărimea de ieire poate fi analogică (proporional cu distana dintre suprafaa activă i obiect). economisind astfel timp. putându-se autocontrola. putând fi folosită pentru programarea punctelor de switch i monitorizarea ieirilor dispozitivului. Obiectul a cărui prezenă se determină trebuie să fie metalic. Unitatea de programare este opională. Un exemplu poate fi sezorul analogic cu procesor integrat M18 . Programarea punctelor de declanare poate fi făcută oriunde în intervalul de sensibilitate. de către unitatea de programare sau de către PLC. fiind realizai într-o plajă largă de variante i tipodimensiuni.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 În sens larg proximitatea se referă la gradul de apropiere dintre două obiecte. Senzorii de proximitate sunt senzori de investigare. ce oferă 3 ieiri de tip switch independente. i în faptul că în multe cazuri sunt utilizai la sesizarea prezenei în zona de aciune. ˇ Ieirea analogică 0-10V prezintă o neliniaritate de ±3% pe întreg domeniul de măsurare. Elementul activ al unui astfel de senzor este un sistem format dintr-o bobină i un miez de ferită.Analog Plus. 4 . Sunt însă sensibili la factori perturbatori. Senzori de proximitate capacitivi Senzorii capacitivi se bazează pe variaia capacităii electrice într-un circuit. i au avantajul că pot detecta i obiecte nemetalice. sau statică (aceeai valoare atât timp cât senzorul este activat). plus o ieire analogică liniară pe întreg domeniul de măsurare. i nu necesită circuit de control. cum ar fi murdărirea feei active. Este vorba despre un senzor analogic inductiv cu procesor încorporat. spaiu de panou i intrări în PLC. a căror particularităi constau în distanele mici de aciune (zecimi de mm i mm). Senzori de proximitate inductivi Acetia sunt cei mai răspândii.

o altă aplicatia este uscătorul de mâini. fie pe principiul reflexiei. Sunt disponibile trei domenii de sensibilitate: 500mm. senzorul detectând mâna. La început trebuie stabilii parametri de lucru. cu rezistenă mare le oc i vibraii. iar distana maximă de lucru este în funcie de natura traductorului (piezoceramic. Senzori de proximitate ultrasonici Funcionarea se bazează pe măsurarea duratei de propagare a unui semnal ultrasonor între emitor i obiect. reflexia este captată de elementul fotoreceptor al senzorului i semnalizată.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 ˇ Programare de la distană a funciilor . cu compensarea de temperatură etc. senzorii inductivi i capacitivi devin inutilizabili.) i de frecvenă. lichidă sau pulbere. cu 12 bii rezoluie. Autorul a folosit acest senzor într-o aplicaie în industria alimentară pentru detectarea bucăilor de aluat de pâine.acesta este destinat controlului exact al oricărei suprafee plane solide. 2000mm. incluzând controlul nivelului. obiectele capabile să reflecte radiaia electromagnetică în spectrul infrarou. ˇ Clasa de protecie ridicată. Senzor de proximitate activ în IR Senzorului de proximitate prezentat detectează obiectele aflate în apropiere prin emisia unui puls de energie luminoasă în domeniul infrarou cu ajutorul unei diode electroluminiscente (LED). dacă acest puls luminos întâlnete un obiect de care se reflectă înapoi spre senzor. 4000mm acoperind o plajă largă de aplicaii. cu memorarea limitelor de evaluare A1 i A2. electrostatic etc. de funcie de evaluare memorată i compensare de temperatură. Iată de exemplu un senzor ultrasonic analogic M30 . 5 . fără contact. Senzori de proximitate optici În cazul în care obiectele investigate se găsesc la distane mai mari. Senzorul detectează. Acetia funcionează fie pe principiul transmisiei unui fascicul de lumină.ideal pentru zone cu poziii inaccesibile sau greu accesibile. domeniul fiind acoperit cu bune rezultate de senzorii optici. Senzorul dispune de ieire de tensiune i de curent. Distana de detectare în ambele aplicaii este aproximativ 10 cm.

Principiul de functionare al acestor senzori este următorul: fiecare senzor este format dintr-un emiător i un receptor în infrarou. Trenul de impulsuri recepionat de fotodiodă este amplificat de amplificatorul operaional LM358. D3. semnalează prezena sau absena unui obiect în faa senzorului. se obine o tensiune negativă în cazul în care fotodioda recepionează pulsurile luminoase sau o tensiune nulă dacă pulsurile luminoase nu sunt recepionate. D7.C3 i pus la intrarea comparatorului format tot dintr-un LM358. realizat cu un comparator din circuitul integrat U1. Receptorul senzorului este fotodioda de infrarou D5 al cărei semnal este amplificat i filtrat de circuitul realizat cu tranzistorul cu efect de câmp Q3. fascicolul de radiaie emis de LED este reflectat de către obstacol înapoi pe receptorul format dintr-o fotodiodă. este de aproximativ 1A asigurându-se o distană mare de sesizare. Emiătorul este un LED IR care emite un tren de impulsuri în infrarou la o frecvenă de aproximativ 120Hz. Prin intermediul unui formator de impuls. Dioda electroluminiscentă D2. În cazul depăirii pragului de tensiune setat din poteniometrul R5. C8 i R14. Circuitul care alimentează dioda electroluminiscentă este format din tranzistoarele Q1 i Q2 ce simulează un tranzistor unijonciune în montaj de oscilator cu relaxare. La ieirea detectorul de impulsuri. În momentul în care în faă apare un obstacol. Curentul prin diodă. Cablajul imprimat pe care s-a realizat senzorul are dimensiunile de 27x62 mm. 6 . în timpul pulsului. semnalul este aplicat unui detector de impulsuri. integrat de grupul R2. alcătuit din componentele C5. dată de oscilatorul format cu timer-ul 555. Senzorul se alimentează la o tensiune continuă de 24 V.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Dioda electroluminiscentă cu emisie în infrarou D4 emite pulsuri de energie luminoasă. comparatorul va bascula semnalând astfel detecia obstacolului. Acest tren de impulsuri este emis în faa robotului pe tot parcursul deplasării acesuia. U1B. Această tensiune este aplicată unui comparator cu histerezis care folosete al doilea comparator din circuitul integrat LM393. comandată de ieirea comparatorului.

Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Fig. Senzor de proximitate – EmiătorulIR. Fig. TRADUCTOARE I SENZORI DE PROXIMITATE 7 . Capitolul II.ReceptorulIR. Senzor de proximitate -.

elementul sensibil şi adaptorul (ES + AD) fiind plasate în aceeaşi unitate constructivă. II. sesizarea prezenţei unui obiect în câmpul de lucru etc.1 . Blocul de alimentare furnizează tensiunea necesară circuitelor electronice. în masa metalului apar curenţi Foucault care generează. oscilaţiile în jurul bobinei ce formează (împreună cu miezul de ferită) faţa sensibilă a detectorului. Blocul adaptor prelucrează semnalul electric de la ieşirea detectorului şi comandă un etaj final cu ieşire pe sarcină de tip releu. un câmp 8 . fără contact între acesta şi referinţă.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 În general (în sens larg) proximitatea exprimă gradul de apropiere dintre două obiecte. Când un obiect metalic (cu proprietăţi feromagnetice) intră în câmpul magnetic al detectorului. Detectorul are rolul de a converti informaţia asupra poziţiei unui obiect metalic (în raport cu faţa sensibilă) în semnal electric. la rândul lor. sesizarea interstiţiului dintre suprafeţe . Fig. Oscilatorul din blocul-detector întreţine. mărimea de ieşire având variaţii discrete (" tot sau nimic ") discerne între două valori care reprezintă (convenţional) prezenţa sau absenţa corpului controlat. Această particularitate conduce la realizarea compactă a traductorului. În categoria măsurărilor de proximitate intră : sesizarea capetelor de cursă .1 Traductoare inductive de proximitate Schema de principiu a acestui traductor este dată în figura 1. prin câmpul magnetic alternativ. Traductoarele de proximitate au de regulă o caracteristică de tip releu. dintre care unul reprezintă sistemul de referinţă.Schema bloc a traductorului inductiv de proximitate. Se poate realiza controlul poziţiei unui obiect care se deplasează.

Dimensiunile de gabarit ale traductorului inductiv de proximitate. zN – distanţa nominală de detecţie (sesizare). z – distanţa de la ecran la faţa sensibilă. L – lungimea ecranului. notate în figura 2 prin: e – grosimea ecranului metalic (grosimea obiectului detectat).Grup Școlar Industrial Luduș 2009 magnetic de sens opus câmpului principal pe care îl atenuează puternic şi ca urmare blochează oscilaţiile.2 . x – distanţa de la marginea ecranului la centrului feţei sensibile. 9 .  . Principiul de funcionare Fig.lăţimea ecranului. Caracteristicile de funcţionare ale traductorului pot fi apreciate în funcţie de valorile cotelor utile. y – acoperirea feţei sensibile de către ecranul metalic.

10 .Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Principalele caracteristici funcţionale: a) Zona de acţiune. 2) cu faţa sensibil separată şi legată prin cablu flexibil de corpul traductorului. este cuprinsă între curba de anclanşare (oprirea oscilaţiilor) şi curba de declanşare (pornirea oscilaţiilor). Constructiv traductoarele inductive de proximitate se realizează în două variante: 1) cu faţa sensibil inclusă frontal sau lateral în corpul propriu-zis al traductorului . d) Histerezisul reprezintă cursa (distanţa) dintre punctele de oprire şi de pornire a oscilaţiilor în aceleaşi condiţii (figura 3). cât şi de variaţia temperaturii. c) Fidelitatea reprezintă toleranţa preciziei de reperare a punctelor de oprire şi pornire a oscilaţiilor. e) Durata impulsului de ieşire. delimitată de valorile [ 3 … 40 ] mm. când se menţin constanţi următorii parametri : distanţa. determinată de viteza deplasării ecranului (obiectului) şi dimensiunile acestuia. b) Distanţa utilă de detecţie – Z u . a tensiunii de alimentare şi de dispersiile câmpului magnetic (din fabricaţie). temperatura şi tensiunea de alimentare. sensul şi viteza de deplasare. influenţată puternic de natura şi dimensiunile obiectului (ecranului).

3 – Histerezisul unui traductor de Fig.. 0. Funcţionarea este diferită în raport cu natura obiectului controlat.Trecerea unui obiect metalic printre braţele detectorului (carcasei) modifică liniile de forţă ale magnetului (le ecranează) şi ca urmare contactul releului îşi schimbă starea – figura 4.9) în funcţie de viteza de lucru. figura 5. obiectul a cărui poziţie este controlată formează cu faţa sensibilă un condensator a cărui capacitate creşte odată cu micşorarea distanţei Δx dintre obiect şi faţa sensibilă. Elemente sensibile capacitive pentru traductoare de proximitate În cazul traductoarelor capacitive de proximitate elementul sensibil este format dintr-un condensator care face parte dintr-un circuit oscilant. Există variante constructive la care obiectele magnetice pot acţiona direct asupra releului. II. la o distanţă z u în raport cu faţa sensibilă a detectorului..distanţa nominală de acţionare se reduce cu un coeficient (0.7. Prezenţa unui material conductor sau dielectric cu permitivitatea  r >1. a) La detecţia materialelor conductoare. Observaţie: Când viteza de deplasare a magnetului mobil depăşeşte 10[ m/s ] . 4 – Traductor magnetic de proximitate proximitate II.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Fig. Traductoare magnetice de proximitate Aceste traductoare au o construcţie simplă şi sunt formate dintr-un contact întrerupător (releu de tip Reed) plasat pe un braţ al unei carcase sub formă de " U " şi un magnet permanent fixat pe celălalt braţ. 11 .2.3. modifică capacitatea de cuplaj şi amorsează oscilaţiile.

datorită prezenţei obiectului controlat. cu cât premitivitatea dielectrică (  r ) a obiectului controlat este mai mare. Fig.4 Elemente sensibile fotoelectrice pentru traductoare de proximitate Funcţionarea acestora se bazează pe modificarea fluxului de radiaţii care se stabileşte între o sursă (emiţător) şi un receptor. în cazul detectării obiectelor metalice.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 b) La detecţia materialelor izolante. Se disting două variante constructive : a) Element sensibil de tip barieră. la care emiţătorul şi receptorul sunt de o parte şi de alta a obiectului controlat. faţa sensibilă este un condensator a cărui capacitate creşte. 6 – Element sensibil de tip barieră 12 . Principalele surse de erori le reprezintă variaţiile de temperatură. Observaţie: Pentru evitarea perturbaţiilor. figura 6. cu atât mai mult. acestea se leagă la pământ. Fig. 5 – Element sensibil capacitiv pentru traducoare de proximitate II.

13 . Prezenţa obiectului controlat modifică intensitatea fluxului luminos receptat după reflexie. Receptoarele (R) utilizează fotodiode sau fototranzistoare în domeniul vizibil sau infraroşu. Dacă obiectul controlat are proprietăţi reflectorizante. în raport cu obiectul controlat. II. prin intermediul unui paravan reflectorizant (reflector). Variaţia de semnal electric furnizată de elementul sensibil. Fig. Sursele emiţătoare (E) pot fi realizate cu diode electroluminiscente (LED) cu fascicul vizibil sau infraroşu (cel mai utilizat) dar şi cu lămpi speciale care au lentilă de focalizare.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 b) Element sensibil de tip reflector la care fasciculul de radiaţii emis de sursa (E) este transmis spre receptor. De aceea. aceste traductoare se află în nomenclatorul majorităţii producătorilor mondiali de aparatură fluidică. datorită modificării poziţiei obiectului detectat – este prelucrată de adaptorul traductorului (care conţine un formator de impulsuri şi un amplificator) apoi transmisă elementului de ieşire de tip releu sau contactor static (tiristor sau triac). Observaţie: Se evită mediile umede care pot aburi lentilele cât şi obiectele strălucitoare (oglinzi) din apropierea zonei de lucru traductorului spre a evita erorile în funcţionarea acestor traductoare. atunci el poate juca şi rolul de paravan reflectorizant. (figura 7). 7 – Element sensibil fotoelectric de tip reflector. dar pot utiliza şi celule fotovoltaice în domeniul vizibil.5 Elemente sensibile fluidice pentru traductoarele de proximitate Traductoarele fluidice se caracterizează prin simplitate constructivă şi funcţională. situat de aceeaşi parte cu emiţătorul.

Caracteristica statică P2  f ( x ) este liniară numai în zona AB. frecvent întâlnite în costrucţia traductoarelor fluidice de proximitate. Fig. sesizarea proximităţii unui obiect se face fără a perturba starea şi/sau structura obiectului respectiv. adică valoarea presiunii de alimentare ( P2  P1 ).întâlnit în construcţia tuturor adaptoarelor pneumatice unde are rol de preamplificator înaintea etajului final de putere. Observaţie: Datorită nivelului energetic redus al semnalelor vehiculate în sistemele fluidice.În acelaşi timp dispozitivul duză – paletă este utilizat ca element sensibil al traductorului de proximitate. 8 – Dispozitiv duză – paletă: a) – principiul de funcţionare. În figura 9 sunt date modalităţile de apropiere ale 14 . variaţia presiunii P2 (identică cu presiunea de ieşire Pe ) în funcţie de valoarea distanţei (x) dintre paletă şi duză este prezentată în figura 8 – b. viteză.paletă . Se observă că pentru x = 0.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Principiile funcţionale ale elementelor sensibile fluidice derivă din sesizarea modificării unuia sau a mai multor parametri de stare ai fluidului: presiune.sub influenţa corpului a cărui prezenţă trebuie sesizată. sunt: a) Dispozitiv duză . b) caracteristica statică Dacă presiunea de alimentare ( Pa  P1 ) este constantă. iar dacă x este suficient de mare. Obiectul detectat joacă rolul paletei (P). presiunea P2 scade la valoare presiunii atmosferice ( P2  Patm ). sens de curgere . Elementele sensibile. Principiul de funcţionare şi caracteristica statică a dispozitivului duză – paletă sunt date în figura 8. iar rezistenţa pneumatică R2 reprezintă duza (D). presiunea P2 are valoare maximă.

Fig. 15 . figura 10. jetul emis de duza 1 este captat de duza 2 şi ca urmare în duza receptoare (2) se obţine un nivel de presiune mare ce corespunde semnalului logic S=”1”(obiectul nu este detectat). astfel că depăşirea unui prag impus pentru variaţia presiunii de ieşire . fie printr-o deplasare laterală produce variaţia presiunii de ieşire ( Pe  P2 ). Prezenţa obiectului între cele două duze poate întrerupe parţial sau total jetul emis de duza 1. Aproprierea obiectului. nu se află în spaţiul dintre cele două duze. Fig. fie printr-o deplasare axială (frontală). va indica cu o precizie de maximum 1 [mm] “cât de aproape ” este obiectul sesizat. alimentată de la o sursă de presiune constantă şi duza receptoare 2. determină semnalul logic S =”0 “. sub o anumită limită.10 – Senzor de proximitate cu “jet liber” O scădere a presiunii în duza receptor 2. b). Dacă obiectul ce trebuie detectat. b) Senzorul de proximitate cu " jet liber " (cu turbulenţă) Acesta este format din două duze coaxiale : duza emiţătoare 1.arată faptul că obiectul este "sesizat ". deci obiectul este ”detectat”.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 obiectului faţă de duză.Modalităţi de apropiere a obiectului faţă de duză: a) – deplasare axială. 9 .deplasare laterală O calibrare corespunzătoare a curbelor Pe  f ( x ) sau Pe  f ( y) | x  ct.

11 Senzor de proximitate cu impact de jeturi: a) – Secţiune prin circuitul pneumatic.b) – Schema de principiu La funcţionare se disting două situaţii: a) În absenţa obiectului ce trebuie detectat. Observaţie: 16 . sunt emiţătoare. Acest tip de traductor se utilizează pentru interstiţii care nu depăşesc 20 mm. c) Senzorul de proximitate cu impact de jeturi . b) Aproprierea obiectului între duze întrerupe jetul 1 astfel că jetul din duza 2 devine liber. are loc un impact între cele două jeturi. Traductorul cu impact de jeturi este folosit în detectarea obiectelor situate la distanţe relativ mari (circa 200 mm). ambele duze.elimină dezavantajul anterior (referitor la obturarea duzei . unde presiunea Pa este micşoartă datorită rezistenţei R. astfel că în duza 2 va exista o presiune Pe relativ mare (ce echivalează cu semnalul S=”1” logic) datorită jetului puternic din duza 1. La acest senzor duza receptoare. din exemplu anterior. care sunt antrenate prin jetul de aer şi obturează duza receptor 2. Deci. iar presiunea Pe scade obţinânu-se S=”0” logic. 1 şi 2. Fig.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Principalul dezavantaj al acestui tip de detector constă în sensibilitatea mare la impurităţile din mediu. figura 11. este ea însăşi emiţătoarea unui jet care se obţine prin devierea circuitului de alimentare.receptor cu impurităţi).

alimentată cu o presiune corespunzătoare pe circumferinţa exterioară. în accepţiunea definiţiei din 17 .6. astfel că va apare o componentă dinamică a presiunii orientată spre interior. Noţiunea de traductor integrat este justificată numai dacă semnalul de la ieşirea acestuia este un semnal unificat. având viteză mare la ieşirea din duză. figura 12. datorită avantajelor pe care le oferă: gabarit redus. Traductoarele de proximitate realizate cu circuite integrate reprezintă o tendinţă actuală şi de viitor. Traductoare integrate de proximitate. b) În prezenţa obiectului se întrerupe expansiunea jetului. 12 – Senzor de proximitate de tip “focar”. d) Senzorul de tip "focar" Acest tip de senzor utilizează o duză de forma unui canal circular. Distanţa de detecţie este cuprinsă între 2…6 [mm]. Fig. II. În timpul funcţionării se disting două situaţii: a) În absenţa obiectului din zona de lucru a traductorului (când obiectul de sesizat se află la o distanţă mare) jetul creat de presiunea de alimentare (Pa). Cu un astfel de senzor pot fi detectate obiecte situate la distanţe de până la 500 mm. preţ de cost mai mic şi fiabilitate mare. deci nu este necesară utilizarea aerului instrumental (preparat în instalaţii speciale).Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Pentru creşterea sensibilităţii (şi implicit a distanţei de detecţie) se utilizează senzori fluidici cu impact de jeturi şi 3 (trei) duze. Avantajul esenţial al senzorului de tip “focar” constă în imunitatea la impurităţile din mediu. performanţe ridicate. antrenează masa de aer din zona interioară şi face ca la ieşire să apară o depresiune. încât la ieşire presiunea creşte (rezultând o suprapresiune).

respectiv colectorul unui tranzistor care premite realizarea unui oscilator ce lucrează pe frecvenţa de 1. C şi la o rezistenţă de sarcina ( R S ) este dată în figura 14. iar ieşirea decuplează sarcina R S în gol. Schema tipică de cuplare a senzorului TCA 105-N la circuitul oscilant L. Schema mai conţine un stabilizator de tensiune care alimentează oscilatorul OSC. 18 .Grup Școlar Industrial Luduș 2009 automatizările industriale. unul din tranzistoare este saturat. II. Fig. blocul comparator cu histerezis. iar celălalt blocat. ocilaţiile se amortizează. În funcţionarea senzorului.1 Senzorul inductiv integrat de proximitate Acesta este realizat cu circuitul integrat TCA .5MHz.cu 8 terminale. se disting două situaţii: a) Când se aproprie un obiect feromagnetic de bobina oscilatorului (simbolizată cu L).. În cele ce urmează se vor prezenta două exemple de senzori integraţi de proximitate realizaţi în România (la IPRS Băneasa). Când această condiţie nu este îndeplinită se poate utiliza denumirea de senzor integrat. 14– Schema bloc a senzorului integrat TCA 105 – N Bornele 2. iar rezistenţa de sarcină ( R S ) este conectată la masă. Acesta este capsulat într-o carcasă tip MP 48 . b) După îndepărtarea obiectului feromagnetic.. C.105N a cărui schemă de principiu (bloc) este dată în figura 13. din această figură. În funcţie de amplitudinea oscilaţiilor. 3 şi 4 reprezintă baza.6. circuitul de intrare începe să oscileze din nou. emitorul . dacă în exterior se montează un circuit adecvat de tip L. Etajul de ieşire oferă două tensiuni în antifază compatibile TTL (de tip tranzistor având colectorul în gol). cât şi etajul de amplificare (ieşire).

numărul de spire al bobinelor. frecvenţa maximă la oscilator = 5MHz.Conectarea senzorului TCA – 105 N la circuitul LC Fig. sunt date prin Tensiunea de alimentare = +20V . oscilaţiile se amortizează iar ieşirile trec în starea "blocat ". Circuitul de intrare are configuraţie de oscilator. 15 – Senzorul de proximitate cu fantă. cu frecvenţa de aproximativ 1 MHz. curent absorbit la ieşire = 75mA . prezentată în figura 15. valoarea capacităţii C etc) depind de mărimea fantei dintre bobine. din etajul de intrare menţin ieşirile circuitului în starea " acţionată ". În funcţionarea senzorului se distingdouă situaţii: a) În lipsa obiectului (feromagnetic) oscilaţiile. Oscilaţiile sunt întreţinute de cuplajul inductiv dintre cele două bobine L1 şi L2 plasate pe miezuri de ferită şi poziţionate astfel încât bobinele (având axa de simetrie comună) să aibă între ele o distanţă (fantă) de 3…7 [mm]. b) La apariţia obiectului metalic în fantă cuplajul magnetic dintre bobine se întrerupe. 19 . 14 .Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Fig. Observaţii: a) Valorile parametrilor constructivi ai circuitului oscilant (dimensiunea miezurilor de ferită. curent de alimentare Schema senzorului inductiv de proximitate cu fantă (realizat cu TCA 105-N) este = 5mA . Caracteristicile principale ale circuitului integrat următoarele valori limită : - TCA 105-N.

10) mV.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 II. 4) sau βSM 24X (X = 1. Parametri de catalog pentru cele două serii de circuite integrate (βSM 23X şi βSM 24X). Din punct de vedere calitativ circuitul βSM 24X este superior circuitului βSM 23X prin doi parametri electrici: a) curentul de alimentare (la o inducţie de 50 mT) este de 2 mA în cazul circuitului βSM 24X. Acest senzor utilizează circuite integrate specializate de fabricaţie românească din seria βSM 23X (X = 1. ca şi la βSM 23X. În funcţionarea acestui senzor se disting două situaţii: 20 . Observaţie: La circuitul βSM 24X nu mai există stabilizatorul tensiunii de alimentare. 16 – Schema bloc a senzorului magnetic comutator de tip βSM 23X. 2) . 2. (24X) este prezentată în figura 16. 3. în rest schema este aceeaşi. faţă de 10V (25V) – la βSM 23X. conţin în acelaşi cristal de siliciu atât senzorul Hall. faţă de 4.3 mA (7mA) – în cazul circuitului βSM 23X.7. Denumirea comercială a acestor circuite este “senzori magnetici comutatori”.. cât şi blocurile de prelucrare a semnalelor oferite de acesta. care sesizează prezenţa câmpurilor magnetice de intensităţi relativ mici (aproximativ 50 mT) şi produce semnale de tensiune de ordinul (1.. Schema bloc a unui senzor magnetic de tip βSM 23X. Fig. b) tensiunea de alimentare: 7V – la βSM 24X. Aceste circuite integrate. Senzorul magnetic integrat de proximitate Termenul "magnetic" derivă de la faptul că acest senzor utilizează un detector de tip element Hall.

Principalele căi de basculare a senzorului magnetic comutator. care este adus în saturaţie. iar cealaltă la care are 21 . Această tensiune este preluată de amplificatorul diferenţial care o aplică unui comparator cu histerezis.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 a) Dacă este sesizat un câmp magnetic de inducţie B. sunt:  Deplasarea magnetului permanent. senzorul Hall furnizează o tensiune diferenţială. legate direct de aplicaţiile industriale. Astfel inducţia magnetică va creşte la o valoare capabilă să basculeze senzorul. ieşirea comutatorului revine în starea iniţială. iar tranzistorul de ieşire este blocat. cursa magnetului trebuie să depăşească (datorită histerezisului) două distanţe de prag: una la care are loc deschiderea. proporţională cu B. care se află într-un câmp magnetic insuficient de intens pentru a produce bascularea.  Concentrarea câmpului unui magnet ce se poate face prin apropierea unui material feromagnetic în spatele senzorului. Dacă circuitul este plasat într-un câmp magnetic a cărui inducţie depăşeşte valoarea corespunzătoare pragului de deschidere.  Ecranarea câmpului unui magnet care se poate realiza printr-o folie feromagnetică plasată între sursa de câmp magnetic şi senzor. care se poate face frontal sau transversal. deci colectorul său absoarbe un curent important (curentul prin sarcina conectată la borna 3).injecţia unui curent în baza tranzistorului de ieşire. b) Dacă inducţia B scade sub valoarea pragului de blocare. necesar pentru a asigura imunizarea circuitului faţă de zgomote. Pentru funcţionarea corectă loc blocarea. ce lucrează ca un comutator. comparatorul comandă prin intermediul unui amplificator . asenzorului. Între pragul de dechidere şi cel de blocare (închidere) există un histerezis.

indicatoare mobile de tensiune. utilizând un pendul cu magnet. când senzorul magnetic sesizează depăşirea valorii limită a curentului printr-o înfăşurare. Firmele SPRAGUE. 22 Cleşti Scule cu manere electroizolante Manuşi Cizme Galoşi Covoare Preşuri şi platforme electroizolante . PHILIPS şi MICROSWITCH produc traductoare de proximitate care dau la ieşire o tensiune continuă liniar variabilă cu variaţia inducţiei magnetice B în intervalul (-50mT. . roboţi industriali.traductor de orizontalitate (sau verticalitate). Capitolul III.mijloace de protecţie izolante care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia faţă de elementele aflate sub tensiune sau faţă de pământ. folosite pentru a delimita zonele protejate şi zonele de lucru. acestea sunt: . Cele mai importante mijloace de acest fel sunt:        muncă.traductor de curent (releu de curent pentru protecţie). prin care circuitele βSM 23X sau βSM 24X – sunt utilizate ca senzori de proximitate (limitator de cursă la maşini-unelte. +50mT). împrejmuiri şi semnalizări sau indicatoare mobile..Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Observaţii: În afară de soluţiile menţionate. -traductor numeric rotativ incremental pentru viteză sau poziţie unghiulară. . există şi aplicaţii în construcţia unor traductoare: . Norme de protecia muncii Personalul care lucrează la instalaţiile electrice sub tensiune va folosi totdeauna mijloacele individuale de protecţie împotriva electrocutării şi acţiunii arcului electric. .traductor de nivel având magnetul introdus într-un flotor ce se poate deplasa ghidat prin dreptul senzorului magnetic comutator. pentru a verifica prezenţa sau lipsa tensiunii la locul de .panouri. paravane. periferice de calculatoare etc)..

să fie sănătoase din punct de vedere psihic .plăci avertizoare care au rol:     de avertizare a pericolului pe care îl prezintă apropierea de elementele aflate sub tensiune de interzicerea unor acţiuni care ar putea duce la accidente de siguranţă de informare cu privire la unele puncte de lucru.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 . acesta se efectuează în următoarele cazuri: Dacă lucrătorul a lipsit mai mult de 40 de zilde de la locul de muncă.să posede cunoştinţe profesionale şi de tehnică a securităţii muncii . . exploatarea. diferite de cele pe care lucrătorul de execută în mod obişnuit.să efectueze instructajul la locul de muncă. Persoanele care deservesc instalaţiile electrice trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . durată instructajului va fi de 8 ore . la locurile de muncă pentru diferitele lucrări în instalaţiile electrice se vor afişa instrucţiuni de protecţia muncii. de acordare a primului ajutor în caz de electrocutare şi de prevenire şi stingere a incendiilor. condiţii de muncă. când se introduc utilaje şi tehnici noi. Executarea.să efectueze instructajul introductiv general la angajare .să nu sufere de boli . Când s-au modificat normele departamentului de protecţia muncii şi când se execută lucrări speciale. 23 .să efectueze instructajul periodic care se efectuează la locul de muncă de către conducătorul acestuia. întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice se vor face numai de către electricienii calificaţi. Când se modifică procesul tehnologic. Dacă lucrătorul a suferit un accident de muncă soldat cu incapacitate temporară. De asemenea.garnituri mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ pentru protecţie împotriva apariţiei tensiunii la locul de muncă.

Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Anexă Mașini unelte Conveior 24 .

6) Dumitrache I. Academică Galaţi. 2004. S. V. .. Ed.. “Sisteme de intrare-ieşire”. Albatros.a. 2001. 1982.P. Ed. 5) L. E.Electronică Industrială. partea I. circuite şi sisteme.. 1999 25 . V. Senzori şi traductoare. 1996 2) E. .D.. Timişoara.Frangu.a. Galaţi. 1993 7) Baruch Z. Cluj-Napoca 2000 8) Strugaru C. Ed.D. Ceangă ş. ISBN 973-99-227-9-1.Semnale.Caraman . . . Construcţia traductoarelor şi senzorilor. Editura Eurobit. Orizonturi Universitare 9) Dolga.Grup Școlar Industrial Luduș 2009 Bibliografie 1) Dolga. Ed. Bucureşti. 4) Miholcă C. Timişoara. ş.Sisteme automate electronice.. 3) Dascălu D. „Subsistemul de intrare-ieşire”.. 2001. Bucureşti. Universitatea Politehnica din Timişoara. Lito.P. Academica. E.Senzori şi traductoare. Editura Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos” – Galaţi.Dispozitive şi circuite electronice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful