D SFANTUT GRIGORIE

FR SFATUIRBFOABTE
DESPRE SPOVED

DaSCAISVI' GRIGOFIC SFAHq'VIS MtrlrRoPotsltFljls TaHI Rolr{fo{es{tl (1765-1834) FRVMOASA FOARIIIC SFEIFVIRC $ Pe scvR{l De ka mflsTl DASCadabvHallki
CelsORCe OOR CIf l SPR9 FOISOSVIT

celi ce se Pocaesrye cfiIrRe cvM se cvolHesa se MaRtrvRlseasca

DASCA5UIS GRIGORJC SFATfiTVI5 MITITROFO{5|qIUk T6RII Roh{fo{esqtl (1765-1834)

FRVMOASA SFAIFURCFOARITC
celsce se Pocaesq'e carrRe sA se MFRTVHseascA cvM se cvolHe
bASCffd abvHalFa be La MVISTI CebORCe OORClryl SPR0 FOIsOSVIr ooRoHca be streFaH eDlTIelHGRlUlrya Carte tiPdriti cu binecuvAntarea Prea Sfinfitului Ptrrinte GALACTION, Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

sl Pe scvRtl'

I r l r l r r r ,r| 1',rrrrrlrrt|,r il9 :l I t; lt N ,)7lJ ()7r tJl) '(, l,littrra Ca rtca Ortodoxa - 74-7 I.S.B.N. 978 - 973 - 171,0

EqUM$HIryE 9NII|VRE
Editura Cartea Ortodoxi 2007

cRlcoRlebasc6bvlj sFANtFttu
TARII ROMAHCSIM MI'FROPOKITFI{K

co l tT S I {f G
( 1 7 6 s1834)

FRVMOASA FOARIFE SFAITURC

SI PC SCVRIF
3,r an r a *,ttr{ lA sxtt'tl, A tY tita
Ongr foaitf,a 6,,Xngrt i !i^wt'rr ie$ e(rrir

celsce se PocalesTe carlRe cvM se cvolHes6 se MaRrlrvHseasca bascaHaDVHATA be ka MVkTI

CelrORCe OOR CIryl SPRQ FOIsOSVIJ
a

II&i 'r'vnzp/'rr

SI TIPARI'IIACV BIJAGOSI5OOCHIA t4 tl'oatF(c MItIROPO15I'I F IHTIIFUbVI FReAS HIRIV HIR V|IGROOITAHIA

gnrlk'r$ri doro$irdltr-ri uri cB .r'6r'rt nt'rr9i,ra .l

GRIGORJC
DVMHCAIJVI SI CV ryOAIA CHCb'I'VIAIJA bOGOFEIIUbUI bOMHUtsuI

nSTCOOeanw HCOIrae
iH SFAHII'ACPISCOPIEA BVZAVIsUI iNITRVA SA ACVM HOV FACVTA{'IPOGRAFIC IsA aHVIJ 1835De IiA HRISIOS, APRlble' 15

INTRODUCERE
Pufini ar putea sA scrie sau sd laude dupd. wednicie viala gi faptele acestui Mare SfAnt Pdrinte al Bisericii Ortodoxe Romdne, canonizat tArziu. Pe data de 2I mai 2OO6. Pentru aceasta, in lucrarea noastra, arn incercat a aduce mai mult mdrturiile istoriei, aga cum ni s-au pdstrat pAnd azi. Cdci ele vorbesc cel mai bine despre viata Si faptele sale. Dac6., precum gtim, dup6 Mitropolitul Grigorie nu s-a mai ridicat un alt ierarh mai vrednic ca el, cu viaf[ mai sfdnti Si cu activitate mai bogati decAt el, apoi noi, cei ce facem cunoscute scrierile lui, de-am incerca s5. liudtrm dupd cuviin!6 pe Dumnezeu intru viala qi faptele lui, dupi cum indeamnd. psalmul (cf. 150: 1), ne-am umple de slav5- degartd qi de ru$ine, ca unii ce nu numai cd nu voim sd urmdrn vielii duho!'nicesti pe care el o propune prin scrierea de fa!6, ci qi ca unii care adesea ne impotrivim unei vieli ca aceasta, izvodind alte ,,inv5.{Aturi", care nu se adap6, precum cele ale SfALntului Grigorie, din izvorul cel dulce al Sfintei Tfadilii, precum zice gi autorul vie{ii de mai jos. Nu am gre$i, de aceea, nicidecum de

l-am numi un nou ,,Gurd de Aur", ale c6rui cuvinte aurite zac inc6. nedescoperite $i nevalorificate in manuscrise gi tipdrituri uitate de vreme. Citind via{a lui, ne Zbesc din loc in loc fapte 9i intdmpldri ce ne aduc aminte de viafa SfAntului Ioan Gur6. de Aur, de a lui Vasile cel Mare qi ale altora. Cartea de faf6 poate fi lesne socotitd. cea mai frumoasd carte despre Taina Mdrturisirii ce s-a scris weodatd de weun autor romAn. Valoarea ei reiese cel mai bine din lectura ei. Mitropolitul se adreseazd. incd de la inceput cititorilor nu ca unora ce trebuie sd ia aminte la oarece idei, definilii, canoane. pe care el. iat6. a reu$it se le aqtearnd in scris qi care sunt obligatorii, ci ca unor frali ai lui, pdcdtogi ca gi el, cdrora le pune inainte merturia Pirinlilor qi nu ,,inveleturile mai noi", cele pe care noi le numim azi "adaptate la cugetul contemporan"; el pune inainte mdrturia S1inlilor Pdrinfi ca unul care fdcea parte din ceata lor, ca un continuator al viefii qi invd{dturii lor. Nu intAmpldtor, viata $i faptele lui au stArnit urd qi impotrivire din partea multor preo{i, boieri qi alti dregetori ai wemii, precum ne aratA viata. Asemenea impotriviri fatd" de o lucrare duhovniceascd a unui ierarh romAn nu s-a mai vdzut de atunci in istoria Bisericii noastre. Pentrr.r ce? Oare pentru c5" lucrurlle mergeau spre mai
6

bine? Nu, ci pentiu aceea ca ierarhii de mai tarziu s-au adaptat mai mult (sau mai pulin) Ia cugetul gi politica mai-marilor acestei lumi 9i la unele ,,obiceiuri" mai (mult sau mai pufin) nebisericeqti ale PoPorului. Despre viafa ;i activitatea lui nu s-a o scris pAnd acum o lucrare cuprinzatoare; astfel de lucrare ar cere osteneli peste fire gi poate ca putini ar dori, de voie $i spre singura sa qi folosul cre$tinilor, SfAntului lauda furtocmeasca o lucrare ca aceasta' Ca o smerita contributie, ddm mai jos o viafe a Mitropolitului intr-adev6r wednicS. de a Ii socoUta o hudd sfAnttr adush celui intre Sfln{i, PSLrintelui nostru de Mitropolitul Grigorie, TSrii RomAnegti, veqnicE pomenirel.

1 O alta viaF vrednicd de iuat in seama, aParutd recent, scrisd mai ,,la rece", a intocmit Preot Prof. dr. Mircea Pdcurariu ln volumul 3 din Istoria Bisericii Ortodoxe Romane (Editura Institutului Biblic si de Misitme al B.O.R., Bucuresti ' 1994, pp. 36-47), care ii consacrd un intreg capitol. Chiar dacd ln bund parte ii lipseste caldura si lauda duhovniceascd a vi4ii, ea vine cu amanunte suplimentare privitoare la contextul istoric, in general gi bisericesc, in speciaf 5i la viafa qi tdlmdcirile MitroDolitului. -q

VIATA SI F.APTELE PARINTELUI GRIGORIE DASCALUL,

MITROPOLTTUL TARrI ROIT{ANESTI

(1765 - t 22 lunie 1834) Duhul Domnului a imparlit pistorilor sufletegti ai neamului nostru romdnesc felurite daruri duhovniceqti. Unii au fost buni pdrinli duhor,nici, indreptAnd pe cei gresili, allii au suferit pentru turma lor greutS.file wemilor qi nu au parasit-o in necazuri. Unii s-au strdduit s5.ridice case Domnului, altii s-au nevoit sa dea cuvdntul Domnului pe graiul poporului. Unii au fost tari in credinfd, alfii au fost pildi de smerenie. Unii au strilucit prin $tiinta lor, allii au pilduit prin carmuirea lor. Dar Grigorie Mitropolitul RomAneqti Dasc6lul, Tarii (f523-1834), a dobdndit bog5.!ie de daruri duhovniceqti. Cd.ci gtiinla lui de carte nimeni altul n-a a'"'ut-o nici inainte, nici dup5. aceea. Smerenia qi infrdnarea lui uimeau Si pe cei de altd credinfd.. Bldndefile lui inmuiau $i inimile cele mai invArtoqate. Puterea lui de lucrr schimba noaptea in zi $i neputinta in s6.ndtate. Iubirea lui de turmA gi de tar6. nu lua in seamd necazurile qi surghiunul. Dragostea lui de carte folositoare sufletelor l-a stdpAnit din tinerefe oAnd la suflarea din urmd. Milostenia lui era 11

atAt de largd, cd la moarte nu s-au gdsit din agonisita lui decAt c6rti pe care le da in dar. Pentru aceea, indemnatu-ne-am s6-i scriem pe scurt qi pe inlelesul tuturor viata $i faptele, ca s6. fie pildA pentru to!i. Iar pentru c6 mul{i mitropoli{i au purtat numele Grigorie, $i nu-i cuviincios a-i deosebi prin numirdtoare, ne-am ingdduit spre tinere de minte sa-l numim aqa cum l-au numit cei din wemea lui, adicd Grigorie Dascdlul. Cici cu adevdrat dascdl, adicA invitdtor, a fost $i este al neamului nostru.

Cum a invSlat carte perintele Grlgorie Dascilul

pdrinte Fericitul Grigorie Dasc5lul, Mitropolitul |arii Romanegti, s-a nescut in oragul Bucureqti, cALndera cursul anilor de la Hristos 1765; Si a primit din SfAntul Botez numele Gheorghe. PSrinlii lui erau romdni gi de bun neam; dar, care le-a fost numele qi ce indeletnicire aveau, nu gtim. Cd Grigorie, in smerenia lui adAncd, n-a ldsat insemnare despre aceasta, ca sd. nu se laude cu cele Iumegti qi trecdtoare. $i nici alfii din wemea aceea n-au allat de la dAnsul cuvdnt despre neamul s6u. lnfelegem numai c6 pdrinfii lui Grigorie au fost oameni evlaviogi, cd. l-au crescut bine gi c5. de copil l-au dat s5. inve{e carte, cu gdndul se ajunga invdfat gi sd intre in

i t
I I

dregetqrii lumeqti. Dar, cum mai departe se va ard.ta, altfel rAnduise Dumnezeu. Era pe wemea aceea in Bucureqti o gcoalS. vestitd, agezatd in m6nS.stirea SfAntului Sava, ale cErei clddiri se allau pe locul unde ast5zi este tot o qcoald., anume Universitatea. Domnul Alexandru Ipsilante (1774-17a4 r?nduise din nou aceasta qcoali, cu cld.diri noi gi mari, cu profesori buni gi mulfi, noird la numdr, cu 75 de qcolari bursieri, cu biblioteca Si cu tot ce trebuie unei qcoli, unde sd. inve{e toati $tiinfa, ca sa nu mai caute $colarii izvor de invdfdturd in alte parfi. $coala aceasta linea 12 ari $i era impdLrlitd astfel. Copiii erau primiti la vArsta de $apte ani. Trei ani invAlau gramatica, adic6" invdlau limba elineasca $i spre sfAr6it incepeau 9i limba latineascA. Dupd aceea, altri trei ani inv5.{au literatura ahna Qi htin6., pe temeiul scriitorilor celor mai vestiti ai acestor limbi. DupE- ce ispr1veau qi acegti trei ani, alti trei ani se indeletniceau diminea{a cu poeuca, retorica $i etica lui Aristotel, iar dupd-amiaza irxvatau limbile italiane qi francezd. StipAnind deci $colarii limba elneascd, Stiinlele ajutatoare qi alte limbi, treceau acum la invd.famAntul cel inalt, care $i acesta tinea inv6.!au aritmeticd, trei arri. Aici iardgi geometrie, istorie, geografie, Iilosofte $i astronomie. in timpul celor trei ani de invilhmAnt inalt, cine iqi alegea viala bisericeascS., trebuia sE asculte Si teologia la un profesor aqezat in SfAnta Mitropolie, deosebit pentru evlavia $i

l d a

13

dreapta lui credinlA. Aga c5. dacl cineva ar asemdna cursul inv6"fE"turii de atunci cu cel de astdzi, ar vedea cd cei trei ani de la inceput ar insemna inv5.tdmALntul primar, cei qase ani ar ft secundar, iar cei trei tot una cu invi{dmAntul ani din urmd s-ar potrivi cu inva.lamdntul nostru universitar. toate acestea ca sn Si am amintit spunem ci Gheorghe al nostru, trecAnd din bralele pdrinteqti in cele ale gcolii acesteia de la SfAntul Sava, s-a a$ternut cu nesd.fioasi osdrdie gi cu inlldcdratd rAvnE pe invildturd.9i tot cursul acestor invd"![turi, a strdbitut desdvArgindu-se in invd.tdtura elineasce $i in celelalte qtiinle invd.late in gcoalA. Spune cineva care l-a cunoscut c5., pentru adAncirea inv6"taturii, acest student Gheorghe ,,injuga noplile cu zilele". $i mai adaugd cum c5., insetat de carte cum era, s-a adApat qi din izvoml teologiei la profesorul cel de la Sfdnta Mitropolie, a adicA qi sfintele dogme ale credintei invifat noastre cre$tine.

Cum a intrat in vlala cilugdreasci ql la ce ascultiri s-a supus

Iar Pronia cea DumnezeiascS., rAnduind toate cu nespusS. inlelepciune spre folosul nostru, a lucrat aga ca inclinarea spre viata cea bisericeascS. a studentului nostru Gheorghe si dobdndeascd sprijin spre intbrirea ei. Ca, dorind pdrintele stare! Paisie de la mdnd.silrea
I

Neamlului sd aibd ucenici adancili in con5tiinla limbii elineqti, a trimis pentru aceasta la gcoala cea vestiti din Bucure$ti pe doi cS.Llugdri pe Gherontie qi pe Dorotei. $i aqa imbund.tififi, a intocmit Dumnezeu lucrurile c[ imbunltilitul cu a f6.cut cunogtin!tr Gherontie c6lug6r strdlucitul student Gheorghe. Acesta il mAna la elinesti, iar piqunea cea infloriti a invAliturii acela il ad6pa la izvorul cel nesecat al viefii calugiregti. $i cunoqtinla lor in prietenie adincd s-a intdrit gi amAndoi nedespErfili au fost pAni la moarte. Putea cineva s5. vad6 o minune ca aceasta: pe cel mai l6.udat student al Bucuregtilor ldngE" cel mai smer:it cdlug6r al Neamfului. Un muntean qi un moldovean unip qi cdrturireascSpentru impreunh-petrecere cdlugdreascl, ca un simbol aI unirii de mai tArziu dintre Muntenia gi Moldova. Iar cAnd Gheorghe ispravi invititurile cu laude neprecupelite din partea dascSlilor s6i, r'mr6. pdrintrii, dorirS. rudeniile, ciutard sttrp6nitorii cei mari ai te,rii sa.-l trag6. spre intru pe acest prea pricopsit dregtrtorii invS.f6turd- tAndr. Iar el nu se ldsd biruit de mEririle cele lumegti, ci, in tovdrS.qia prietenului sd.u, Gherontie, pdrdsi qcoala SfAntului Sava qi-qi indreptE pa$ii spre viafa SfAntului Sava' alergand la Mdndstirea Neamlului din Moldova' $i aceasta s-a intAmplat cam pe la anii 179O' se Aici, in M5n6.stirea Neamfului, incepuse de cAliva ard o viala cdlugdreascb noud. CA Fericitul Pdrinte Paisie, duph ce se venise in des6vdrqise in SfAntul Munte,

t5

Moldova cu ucenicii s6-i gi vd.lv6. mare ridicase cu orAnduielile lui c6lug6regti. Aqezase adicd. vialA cdlugdreascd. dupd tipicul cel vechi, cu ascultare pornitd din dragostea citre Hristos. Cdlugdrul nu are nimic al siu, ca si aibh de toate prin purtarea de grije a lui Hristos. Cdlugdrul $i-a teiat voia sa, ca si aib6 putere impotriva ispitelor prin Hristos, Care a biruit Vietuirea cdlugSrului puterea wajmaSului. trebuie sd lie curatd., ca sd plineascA cuvAntul lui Hristos qi ca s5" {ie pildd altora. Cdlugirul slujegte fralilor, dup6. pilda lui Hristos, Care a venit ca s6. slujeascd. tuturor. $i aqa, pe acest viata in Mdna.stirea temei intocmindu-se Neamlului, o simtire Si un cuget era la toli fratii tr5itori acolo. Iar Pirintele Paisie, cu puterea datd lui de Dumnezeu, incblzea pe toli cu fapta gi cu cuvAntul, dand fiecdruia ascultarea ce i se potrivea, intdrind pe cel slab Si marrga,ind pe cel puternic. Iar cAnd Gherontie i-a adus de la Bucuregti nu numai addnca cunoaqtere a limbii elineqti ci qi pe tan5rul Gheorghe, pdrintele Paisie a priceput ce odor i-a venit qi ucenic al s5.u l-a tdcut. $i Gheorghe al nostru s-a ar5.tat gi intru ucenicia c5lugdreascS. tot atdt de cum se dovedise la addncirea fierbinte Cine poate s5. celei din afar[. invlflturii gi nevoinfele sale pustpovesteascS. ostenelile niceqti, posturile Si rugeciunile, rdbdarea qi supunerea, bhndelile $i smerenia sa? Cu il sfS"tuia Pdrintele duhormiceasci bucurie gi l-a tuns intru cblugSrie, Paisie cu incredere 16

schimbAndu-i numele din Gheorghe in Grigorie, dupd pravila cdlugdrilor. $i cdnd a fost venit un arhiereu la minAstire, cu pdrinteasca alegere a lui Paisie, Grigorie fu hirotonit ierodiacon. Iar ,,stare! gi pdrinte duho',rnicesc" gi-a ales ierodiaconul Grigorie pe monahul Gherontie, prietenul sd"u cel dobAndit incd. de la Bucuregti gi cu el impreund intr-o ascultarea au fost. C5. priceput flind ierodiaconul Grigorie in limba elineasc5, a primit ascultare sd. t61md.ceascdpe limba noastrd romAneascA c5r!i folositoare de suflet. $i intru aceasta ascultare petrecea in mdndstirea Neamlului impreund. cu starelul s6.u, Gherontie, ca, ce t5-lmd.ceaunul, indrepta celdlalt qi tdlmS.cirile lor se fdceau ca un singur lucru. peste cuprinsul s-a rdspdndit $i pdmAntului romdnesc vestea despre aceqfi doi pricepuli intru tilmlcirea cdrfilor cilugdri bisericegti gi imbun6tb.fi{i intru viata cilugareascd. De aceea, cAnd Mitropolitul Dositei de la Bucureqti a cerut la minS"stirea Neamlului s6-i trimitA doi monahi tSlmS.citori din limba elineascA, au fost trimiqi Gherontie Si Grigorie, care au qi tipdrit la Bucuregti din cdrfile lor. Iar pe Grigorie l-a oprit Mitropolitul Dositei ca sa fie purtS.tor de grija al bibliotecii celei mari din Mitropolie. Cdt de nevoitor era Grigorie Ia acesta slujb6 a tllmd.cirii gi a bibliotecii, ne spune cineva care a fost impreunS. lucrS.tor cu el atunci, scriind aga ,,c6.nu stingea fdri numai Iumina zilei luminarea lui Grigorie, nici nu apuca inainte inceputul nop{ii aprinderea ei".

17

CAnd Mitropolitul Veniamin al Moldovei a simtit nevoia de cefti teologice pentru seminarul sau de la Socola, tot pe Gherontie gi pe Grigorie i-a pus la intocmirea unor astfel de cirfi. CAnd invAlatul episcop Iosif al Argeqului, care sta in legdturi cdrturdregti Si cu fratii din Ardeal, a dorit sd dea lhmuriri pentru cdrfile de slujbd bisericeascA, tot la Gherontie qi la Grigorie s-a indreptat, iar ace$tia i-au intocmit tdlcuiri de care gi astdzi ne folosim.

Cildtoria la Sfintul Munte Si aezarea lui Grigorie in ministirea Cildiruqanilor in anul cAnd rugii ne-au rapit
Basarabia, nedesperlifii Gherontie Si Grigorie se hotdrisc sd facd o cdldtorie la Sfd.ntul Munte ca sE se inchine sfintelor mdn6stiri celor de acolo gi sd se intdlneascd cu parintii cei cuviosi pentru folosul sufletului. aqa, mai $i aldturdndu-se lor incd. doi cdlugdri, pornesc tuspatru la drum, dupd ce au luat blagoslovenie de la ocArmuitorul Mitropoliei din Bucuregti. CAnd au ajuns la Seres, departe de trei zile pe jos pALni la Sfdntul Munte, un tovar6g, anume lachint, s-a despe-rlit, zicdnd c5" are si meargi Ia Ierusalim; qi de atunci nu s-a mai aflat nimic de el. Ceilalfi trei au ajuns in Sfantul Munte, s-au inchinat cu evlavie prin mdndstiri gi au intrat in vorbiri duhor.miceqti cu

perintii de acolo. Apoi au pomit sA se intoarca in far6. $i cAnd au ajuns in preajma oraqului au clzut intre talhari, care i-alr Filipupolis, chinuit gi le-au luat tot ce aveau' Iar Gherontie' mai bdtrdn fiind gi mai rau chinuit, a rAposat acolo. Grigorie, tovardqul qi fiul sAu duhovnicesc, impreunE. cu celdlalt cb,l5.tor,i-au ridicat trupul qi l-au ingropat in mdndstirea Anarghiri din apropiere. Iar cAnd s-au implifiit qapte ani de la pristdvirea lui Gherontie, s-a dus Grigorie a dezgropat iardgi la mdn6"stirea Anarghiri, intru tovaraq sdu staret Si oasele fericitului qi, dupd. datoria obiceiuri toate bunele pirinteqtii orAnduieli, intorcandu-se inapoi la Bucuresti, le ingroapd in pdmdLntul fdrii. Rdmdn6nd singur, Grigorie trdiegte in mdndstirea Neamfului, urmandu-Si ascultarea in tdlmS.ciri gi in tipdriri de cdrli' Mai apoi' din ce pricine, nu $tim, pdr5.seqte metania sa de la Neam! din Moldova Si se inchide in mdndstirea CSldbruqanilor din Jara RomAneascd, trdind in porunca din tdlmS.cind ce4i rugaciune, o nici Mitropolitului Si necautand larii dregdtorie bisericeascS.. Dar, cum mai departe vom vedea, altfel rdnduise Dumnezeu.

Cum a aJuns lerodlaconul Grlgorie mitropolit af Tnrtt Romineqti

in anul IB2l a fost mare r6zwS.tire in ldrile noastre. S-au sculat grecii ca sa scuture jugul turcesc Qi s-au ridicat Si romdnii ca sd v

18

scape de fanariofi, adicd de gpecii trimiqi de turci ca sd fie domni in ldrile RomAnegti. Multi pradd, qi mult omor s-a ficut atunci. Grecii l-au omorAt pe Ttrdor Vladimirescu, cdpetenia romdnilor rdsculali. Turcii i-au biruit pe greci Si au umblat cu capete de zavergii, adicd de rdzwailF, la geile cailor. Boierii au pdrdsit {ara, fugind in Ardea1 gi ldsAndu-gi averea pradd rdufrcAtorilor. Atunci a fugit, impreund cu episcopii, $i Mitropolitul Dionisie al Tedi RomAnegti, ldsdnd turma fdrE pastor in mijlocul lupilor. Dar aceasta mare tulburare a avut qi o unnare bunA. Anume de atunci incoace s-a rAnduit sd fie domni dintre romAni, si nu dintre greci. in dregatorii sd nu se mai numeascd strdini, ci pAmAnteni. La mitropolii $i episcopii iardqi si nu mai ajungS. decAt romAnii. gi a$a, in Jara Rom6neascd, este numit domn Grigorie D. Ghica, din vechea familie domnitoare a Ghiculegtilor. Domnul scrie boierilor Si Mitropolitului, fugili la Braqov, sd se intoarci in tare ca s6 arate nemangaiafilor locuitori in fapt6 c6" au sc6.pat din trecutele nevoi. Dar Mitropolitul Dionisie nu wea sd se intoarcd, iar fara nu putea rdmAne mai mult fdrd mitropolit. De aceea, Domnul strange pe boieri in divan, dAndu-le voie, dupd. legile de atunci, sh aleag6. alt mitropolit in locul lui Dionisie. Cinsfiti au fost acei boieri gi buni cregtini s-au ardtat, cd. n-au cautat la fafa oamenilor, ci sArguindu-se cu multd osdrdie, intr-un glas au socotit destoinici pentru treapta mitropoliei pe

urmdtoarele trei obraze: Grigorie - arhimanqi dritul de la Argeg, Teoclit ieromonahul Grigorie ierodiaconul, care amdndoi se aflau Ia m6nd.stirea CdlddLr-ugani. $i au scris boierii in hdrtia lor cAtre Domn aga: .Dintr-aceqti trei pdrinfi ce-i aratem M6riei tale, care dintr-inqii se va socoti qi de cdtre M5ria ta, acela ni se va orAndui mitropolit. $i rim6Lne cum Duhul SfAnt va lumina pe Mdria ta cu alegereii dintr-aceqti trei p5rin{i". Pricepufi au fost boierii, dar adevdrat luminat de Duhul SfArrt a fost Domnul J6rii cdnd, din cei trei, a ales pe cel din urmd' pe ierodiaconul Grigorie. ce boierii cititorule, inchipuieqte-li, trimi5i se vesteasce pe Grigorie c5--l cheamA Domnul Jdrii l-au gasit intr-o chilie, in afard- de zidul mdnS.stirii CdlddruSanilor, la Cocioc, cum se zice qi azi. in chilia lui era o rogojine peste o sc6ndurd, ce-i slujea de pat, o icoana in perete' o m6su!6 de scris Si o pereche de desagi inlesali cu cd.rti, incolo nimic. Iar Grigorie, imbrd.cat intr-un cojoc vechi de oaie - era in preajma Bobotezei -, tocmai citea din SfAntul Ioan Gur6 de Aur, despre cdt de infricogat6 este taina preotriei. $i boierii ii spun c5. Domnul tSrii wea s5.-l facA mitropolit! Uimit de aceast6 veste nea6teptat6-' Grigorie, dupi un timp de gd,ndire, rdspunde aqa: ,,C6.Mdria sa Vodd. mA cheama la Curte' voi face ascultare $i voi veni; dar ca sa fiu eu p6.stor al turmei celei cuvd.ntdtoare a neamului nostru, newednicul, numai gandul acesta m5. cutremurh. P6storul cel mare Hristos. sd-mi fie
)1

20

milostiv mie, pecetosului". gi trimigii Domnului au plecat. Iar Grigorie, fetrecAnd toate noaptea in rugaciuni lierbinfi, a doua zi gi-a luat toiagul in mAnd qi des"gri pe umeri gi a plecat pe jos la curtea lui Vodh. Era in ziua de S ianuarie. in anul 1823. Am auzit Si noi de la bd.trAni cd in cdl5"toria aceasta spre Domn i s-a intdmplat lui Grigorie o pozn6,. Adici trecAnd el prin satul Tunari $i oprindu-se la un putr se se odihneascd, preotul satului, care nu iubea pe cdlugdri Si era nu qtiu cum, l-a inchis intr-un cotef de porci, zicand ca-i ciluger hoinar. gi ar fi petrecut Grigorie Si noaptea cu porcii, daci nu se milostivea o slug6 sd-i dea drumul pe ascuns. Iar cAnd a ajuns Grigorie mitropolit, au venit preotrii, dupd obicei, sa primeasca binecuvAntare. Printre ei era Si preotul .din Ttrnari, care a ingdlbenit ca gofranul qi tremura ca frunza de plop ca,nd a vdzut c6" mitropolit este c5lugdrrl inchis de el in coteful porcilor. Dar Mitropolitul Grigorie, v6zAndu-i tulburarea, blA,nd cum era, l-a binecuv6ntat zicAndu-i: ..Nu te teme, cd porcii sfinliei tale s-au purtat bine cu mine", Tfei zile a tinut vorbirea intre domnul Grigore Ghica gi intre ierodiaconul Grigorie. Domnul stSruind Ia Grigorie s6. primeasc6. wednicia de mitropolit, iar Grigorie apbrdndu-se ca unul ce nu se simte wednic de aceastd infricogatA r6.spundere. Iar la urmd., aretandu-i Vodd c5. qi Domnul Hristos s-a 6cut sluiitor frafilor s6.i gi cd acum, cdnd pentru nedmul

romdnesc se aratd. zile mai bune, toti suntem datori sd ajutdm dupi puterile date noua, ierodiaconul Grigorie s-a plecat dorinlei lui VodA 9i a primit sa fie mitropolit. Atunci cu inimd plind, in ziua de 8 ianuarie din anul 1823, aga a hotdrdt domnul Grigore Ghica: ,,UrmAnd agadar cugetului nostru, dupi a crestine$tii datorii Si fdr6. cdtugi de pufini pfu:tinire, am gasit a inella la' acest arhipS"storesc scaun al Mitropoliei Tarii Romanesti, de duhor,'nicesc pdstor al norodului din aceastd pe Grigorie pdzitEL !ard, de Dumnezeu ierodiaconul". $i, in ziua de 9 ianuarie, Gri$orie a fost sfinlit ieromonah, citindu-i-se $i rugeciunile la facerea de arhimandrit. in seara aceleiaqi zile, s-au fAcut strigdrile de arhierie sau, cum se zice, s-a sivArqit ipopsifierea. A doua zi' IO ianuarie, a fost slintit intru arhiereu-arhipdstor al ldrii RomAne$U. Cu alaiul inddtinat, semnat chiar de Vodd. Ghica, a urmat in ziua de 1I ianuarie darea c6,rjei Si a$ezarea in scaun a Mitropolitului Grigorie. La palatul domnesc, in ziua aceea, erau adunati to{i boierii. Domnul, urmat de postelnic, a inaintat, a pus in mAna lui Grigorie cArja arhipastoreasca. $i a rostit aceste cuvinte pline de inleles: ,,Nici celui care a alergat, nici celui ce s-a mgat, ci celui care a binevoit Dumnezeu". $i astfel ajunse Grigorie Mitropolit, cAnd era in vArstS. de 58 ani' fdrdL sd ceare scaunul, ci fiind rugat se-l primeasce, tErdLsi. dea daruri qi tdrA sd facd fhgAduieli' ci
ZJ

primind el daruri; fdri s5. fi fost preot sau episcop, ci numai ierodiacon. Despre firea Mitropolitului Grigorie, iatd ce scrie consulul austriac de atunci: .Afland cine sunt, s-a ardtat foarte bucuros, mi-a iegit inainte $i m-a dus pd,nd la o sofa, a fost binevoitor $i foarte smerit; in vorbd., Slasul ii fu potolit qi masurat. Mi-a dat dulceati $i cafea: primindu-i binecuvdntarea, plecai. Mi intov6rdqi pAnd. afard din casd. qi nu se retrase decAt atunci cAnd trdsura mea porni. Lumea agteaptd. mult bine de la c6.rmuirea sa'. Cum era la chip, nu gtim bine, ci Mitropolitul Grigorie nu s-a lisat s6. Iie zugrdvit, ci numai se povesteqte din bitrdni cd avea un cap atA.t de mare, cA nu s-a gasit mitrd sd i se potriveascd.

Cum a cirmuit mitropolitul Grigorie Biserica romeneasce

Mulli se vor fi intrebat cum va putea cirmui Biserica acest mitropolit care nu ficuse pAn5. atunci decAt si se roage, sh asculte de allii, s6. scrie certi qi sd le tip5reascA? Oare pentru carmuire nu trebuie ca cineva sd aib6. pregatirea osebite acesteia? Aqa va ft flind cu alfii, dar Mitropolitul Grigorie a fAcut abatere, cd. din ziua intAia s-a ard.tat destoinic intru purtarea cdrmei bisericegti ca nici un altul pAnd la el. Credinla lui in Dumnezeu, dezlipirea de bunurile pdmAntegti, dragostea de aproapele gi implinirea datoriei i-au fost ajutoare neclintite 24

in pdstorirea sa. Se spunem pe scurt ce a infdptuit el in biserica romAneascd, care atunci avea multe lipsuri. Episcopiile erau vdduvite ori pdstorite de oameni nu tocmai wednici. $i atunci, chiar in anul intALi, Mitropolitul face sd. ajunge la Arge$ gi la Rdmnic episcopi noi; iar peste doi ani se alege un alt episcop qi la Buzdu. Iar Mitropolitul, qtiind dup6 canoane cE are netdgiduiti" datorie a fi cu mare privighere pretutindenea pAni' unde se intind hotarele Mitropoliei, pune la inima acestor episcopi indatoririle lor gi-i are in de-aproape cercetare ca s6-gi ingrijeasca de turmd.. ii mustrh cALnd, in loc de umblarea prin eparhie pentru indreptarea bisericilor, stau prin orage la sfaturi $i pricini politicegti. Dar ii gi apdrd" cAnd sunt asuprifi. Episcopii ace$tia i$i iubesc Mitropolitul lor, 6i aqa inlelegere adAnci era atunci intre arhiereii noqtri. Mitropolitul Grigorie s-a ingrijit gi de preoli. Fiind preolii atunci scutifi de ddri cdtre visueria tarii, iar multi intrau in preotie fdr6. pregatire, sfinfindu-se prin dare de bani chiar $i la arhierei strbini, peste Dundre. Ca si fueceteze aceasta, Mitropolitul cere Patriarhului de la sA opreascd pe Mitropolilii de Vidin Si Jarigrad2 de Vrala de la hirotonia celor din alte episcopii; iar el, Mitropolitul, igi ia osteneala $i singur iqi
2 Constantinopol.

25
l'

slinteqte preotii in dar, Fnand insemnare lamuritd de numele gi de satul celor sfintiti. AflAnd c6 protopopii ace$tia jefuiesc pe preofi $i pe diaconi cu felurite d6ri, a pus rAnduiald Si in tagma lor. Aqa, protopopii luau de la preot ,,darea bastonului", adicd bir de protopop, mai luau ,,dare pentru adeverinta de hirotonie", ,,dare pentru cercetarea bisericilor" qi inc[ una ,,pentru adeverinla de duhorrnicie"; iar ,,pentru pricini de gailceviri intre preo[i", care se cercetau de protopopi, jecm6nirea n-avea margini. Toate aceste ddri le-a inli.turat Mitropolitul, ,,fiind obiceiuri vdtdmd.toare de suflet gi neprimite de Bisericd". $colile se lineau dintr-o dare plitith de preoti $i la strangerea ei iare$i se napastuiau preolii, dar prisosul intra in punga altora. $i aici puse randuiald Mitropolitul, fdr5. s6. scad6. suma totali a banilor oranduifi pentru qcoli. Mitropolitul Grigorie arata multa grija pentru gcoli, al c6ror efors era. C[uta profesori buni pAnd $i la Viena, punA,nd indatorire sA fie romAni qi de credinfa noastr6. Lua parte la examen, binecuvdntAnd roadele profesorilor qi gcolarilor qi ddruind bani pentru silintele $colarii sdrmani. Ajuta b6negte pe tinerii din Moldova trimigi la gcoala de la Sfantul Sava. Cu drept cuvdnt era numit ,,cel mai fierbinte doritor de folosul obgtesc". Dar aceastd dragoste a lui de gcoald nu-l oprea sh nu mustre pe profesori cand nu aveau purtdri bune sau cAnd
s Un fel de epitrop.

rS.spAndeau idei nepotrivite cu wemurile de atunci. Nume de filosof qi trecere in lume avea profesorul ieromonah Eufrosin Poteca de la qcoala romAneascd. din SfAntul Sava, dar aJldnd Mitropolitul ca el $i ceilal{i profesori nu se poartl potrivit datoriei lor de indrumdtori gi cu fapta, nu numai cu qtiinla, ii ceart6. scriindu-le: ,,Si vd indreptati cu totii gi apoi sd indreptati pe allii. Se dobAndifi ndravuri bilne, apoi sd invatag de nEravuri. Sa fili cu tolii sfin{i precum erau dasc5lii cei mai dinainte intr-acel loc"a. Sd nu se uite cA Mitropolitul Grigorie a ste'ruit pentru infiintarea de seminarii preote$ti la fiecare episcopie. $i au mai hotdrdt ei ca aceste seminarii sd fie clddite Qi intretinute cu cheltuiala Mitropoliei Si a Episcopiilor, fiind aceasta ,,o indatorire sfAnti qi despre care nici una dintr-insele nu se va putea apdra". Datorie este deci ca seminariile noastre din Muntenia s6" treacd in pomelnicul lor printre ctitori pe Mitropolitul Grigorie Dascdlul. Cand Grigorie ajunse mitropolit, starea mdnAstirilor era cAt se poate de rea. Cele mai bogate mSndstiri fuseserS. de pe wemuri inchinate Locurilor S{inte qi pentru carmuirea lor veneau in lar6 cdlugbri str5ini. Acegtia nu se dovediserd cinstiti-cArmuitori, cdci clddirile le ldsaserd in pdrdsire, averile le vindeau sau le
a Pentru ideile lui progresistesau iluministe, Eufrosin Potecaa fost in final caterisit.

26
\

27

inchiriau pe sub mdn6; Si durere era s6 vezi mdndstiri bogate cdzute in paragind qi pline de datorii. De aceea, Mitropolitul ceru cdlduros Domniei gi dobAndi dezlegare sA facd altd rAnduiali in mdnS.stiri. Atunci el a numit numai starefi romani, a intocmit catagrafii de averile mdndstirilor, le cerceteazl toate datoriile, le infiinleazd casd de venituri $i opre$te in parte trimiterea de bani la Locurile Sfinte, pdnd ce se vor pld.ti datoriile. $i adevdrath viaf5. s-ar fi sElAgluit in mEnAstirile noastre prin aceste rAnduieli ale Mitropolitului Grigorie, daci nu s-ar Ii amestecat mAnd. strSinFt. CFt, vdzind greci pierderea veniturilor lor c6lug6rii mbnS.stiregti din fara noastri, au cerut ajutorul rusesc. Iar Rusia, ca s5. ne fac6 greutd.li, a stdiuit qi s-au primit iard.qi stareti greci Ia mdnEstirile inchinate. $i in altd. laturd s-a invederat simlul de gospodar al lui Grigorie. Cd,nd a ajuns el Mitropolit, grele datorii apS.sau pe Mitropolie de la inaintaqii sbi. Trei dintre ei fhcuser6 mari imprumuturi cu dobAnzi grele pe la diferite persoane care acum cereau stdruitor plata lor. $i a plltit Grigorie, toatd vremea cat a pastorit, datoria altora gi multl amdriciune a pitimit pentru aceasta, cd.ci, cAnd credea ci s-a mai ugurat, cu alte inscrisuri de datorii se pomenea. AtAta se ingrijea de aceste datorii cA, 9i in 28

surghiun plecAnd, cuvAntul din urmd i-a fost: sd mai plhtiti din datoriile ,,Aveli grije Mitropoliei gi sE nu se facd altele". Plata acestor datorii a implinit-o el nu din biruri noi pe preoti, ci din economii. C5. masa lui era ugoard., legume $i poame, hainele lui erau de rAnd, qiacs cdlugbresc; plimbdri nu Ecea; caretA ii ddruise Vod6; pentru economie, nu mai tinea nici obiceiul vechi ca sd. facd. masd qi sd dea daruri la hramul Mitropoliei. Cupito era cu el insugi, ins5. cu s5racii gi cu vd.duvele bdtrine era darnic; ajuta la datoriile {drii qi nu precupetea banul cAnd era vorba de tipdritul cdrfilor gi de ajutorarea gcolarilor.

indeletnicirea cArturareasci a Mttropolitului Grigorie Ca sA spunemcate c5rti a t6lm6.cit, c6.te a scris Si cate a tiparit Mitropolitul Grigorie, nu
ne ajunge nici wemea qi nici locul. Pe scurt, vom ardta numai ce Sfiinfa avea qi cu ce fel de c5fti se indeletnicea. Mitropolitul Grigorie cuno$tea ad6nc limba elineascd, in care fuseserd scrise cerfile Sfinlilor Pe'rinfi $i ale scriitorilor bisericeqti. Iati, noi ast6zi avem gcoli inalte, avem mul{i invAla{i, dar sd nu le fie cu
5Tesatura asprd de lana. 6 ZBircit'
'I

29

superare dacd scriem adevdrul, insi nici unul nu s-a adAncit nici pe departe in cunoaqterea Sfinlilor Pbrinli ca Mitropolitul Grigorie. La aceastd cunoagtere, el adauga stepanirea intregii teologii a Bisericii drept-credincioase, cu toate tainele ei. Si aceasta nu din cdrli de Scoala, ci din insegi citirea izvoadelor. El bluse apa intelepciunii teologice de la izvorul cel curat. nu din valurile tulburate de mintea neputincioasd a invdfalilor. $i apropiindu-se de acest izvor cu pregetire de rugiciune, cu adAnc6. credin{d, cu smerenie gi cu post indelungat, i s-a deschis mintea lui qi pentru priceperea celor mai adAnci noime ale teologiei noastre cregtne. De aceea nu gre$esc cei ce-l numesc ,,teologul Grigorie, inalt in qtiinle 9i in in{elepciune, adAnc in noime Si smerit-cugetetor in ispravi $i ful lucrare". $i, pricepdnd el cd. neamul nastru romfinesc este eulauios din fire, dar este sdrac de armele credinfei. s-a aprins cu rArmd de luminarea lui prin carte bun6, socotlnd cu aceasta si implineascd. porunca MAntuitorului de a iubi pe aproapele nostru, Aveam noi rbm6nii toate cdrfile de slujba SfAnta in limba noastrd. aveam de mult Scripturtr, citeam din Cazanii, ne ldmuream din Pravoslanmica Mdrturisire, dar sthtea sub obroc, P5rinti, care tiinuitA, lumina Sfintilor

lumineazd. cuvdntul Domnului qi ldmureqte gi cugetele credinciogilor. de la aceastd lipsl purcezAnd Grigorie, cu mAnS_evlavioasd di. la o parte obrocul gi pune in sfegnic lumina Sfintilor Pdrinli, tdlmdcind din scrierile lor cele ce priveau spre ldmurirea credinlei $i spre intdrirea ndravurilor celor bune: din scriitorii bisericeqti a tdlmS.cit tdlcuiri la Sfanta Scripturd: de la Sfintii Bekani a adunat in Pateric cuvinte folositoare. Prin condeiul lui Grigorie s-a deschis pentru neamul nostru vistieria cea bogata a sfin{ilor Tfei Ierarhi, a SfAntului Atanasie, a SfAntului Ioan Damaschin, a Sfdntului Casian RAmleanulT, a Fericitului Augustin, a Fericitului Teodorit, a Cuviosului Simeon Noul Teolog, a monahului Iosif Vrienie, a lui Teofilact al Ohrideie. a lui Atanasie din Paros $i a atatoi scriitori bisericegti din cei pdtruhgi de duhul adevdratei credinte creqtine. AtAt de vestit scriitor aiunsese Grigorie. c6. monahii din mdndstirea Neamtului. cAnd au wut sd aibd scrisi Via{a Pdrintelui Paisie, la aceasta l-au indatorat pe Grigorie. Iar el, care atunci era numai ierodiacon, a scris-o cu evlavie, cu gtiin!6., cu meqtequg de sintaxd gi cu bun miros de viatd de sfdnt. Pentru tipdrirea cdrfilor, Grigorie imbundtdlegte tipografia gi ia pe seama Mitropoliei moara de hArtie de la CiorogArla. Iar dragostea lui de luminare prin carte se vede din
7Sau: Romanul sau Romdnul. 8 Sau:Bulgariei. I

30

aceea ca dupd. el nu s-a gasit alte avere decat wafuri de cdrfi, c5. aceste cdr{i le da in dar preofilor Si credinciosilor gi cd a l6.sat cu limbh de moarte s5. meargh mai departe tip6rirea Viefilor de Sfinti, incepute de el la tipogralia de la mdn6stirea Cdld5ru ganilor.

Cum a fost surghiunit Mitropolitul Grtgorte

Sa spunem acum $i ce a suferit Mitropolitul Grigorie pentru ap6rarea turmei sale din partea ruqilor gi a boierilor. Isc6ndu-se iard.qi rdzboi intre rugi Si turci, la inceput de mai 1828, rusii intrara in Bucuregti, iar Domnul Grigorie Ghica c6.uta sd fugb. din lard 9i Grigorie locliitor de llsase pe Mitropolitul domn. rdzboiul Grea este viata cArrd grea este atunci stipAnegte, dar indoit mai cAnd r6zboiul altora se poartE in lara ta. Strdinul gi wb.gmaqul ifi zdrobegte lara fird. mil6. qi-!i pune in spate greuteu doboratoare: sd. dai hranE ostaqilor, s5. faci cdr5.turi de arme gi de tot ce trebuie oastei, s6. deschizi spitale, s5" scoli lume la lucru greu de drumuri gi de poduri i1 orice weme, in sfArgit, si fii rob lbr5.. cArtire. InchipuiascA-Si cineva deci greutEtile prin care trecea Mitropolitul. Ruqii cereau gpabnic de toate; romanii se pldngeau ce nu mai pot birui cu implinirea cererilor. 32

Mai cu seamd., scoaterea de care pentru de la Prut pAnd" de-a cdratul proviantuluie romAni pricinuia bielilor Dundrii lungul greutd{i peste fire, mai ales iarna. Inima se topea de focul p6.stprililor sdi Mitropolitului qi cu cuv6nt blajin c6uta ugurarea lor in fa{a rugilor. Dobdndise asigurarea ce preotii nu vor fi puqi la care. Ru$ii insa igi id.u cuv6ntul ca $i ind6rdt. RAnduieqte atunci Mitropolitul preofii sd intocmeascA cdte patru un car. Dar comandantul gese$te vin5. - o cduta el de mult ci n-au plecat carele preolilor grabnic, ca nu sunt destule 5i cd s-a irftdrziat cdratul; deci Mitropolitul ar lucra impotriva Rusiei. Urmarea: oragul numaidecdt Grigorie si" pdriseascd Bucuregti Si sa se aqeze in Basarabia, aqa in rusesc, porunceqte Palen, cArmuitorul numele impEratului. $i ce crede cititorul ctr zice cA nu Linigtit rdspunde Mitropolitul? indrbzneqte a intra nici in cea mai mic6. ce au adus aceastd cercetare a pricinilor porunci, pentru c5. datoria lui cere curat numai s6. se supun5.. Sd-i dea rdgaz de cdteva zile ca s5.-qi pund in rAnduiald, socotelile - se gandea'la datoriile Mitropoliei flcute de altii - $i apoi, fie voia Domnului. $i a$a, pe o iami aspr6, la 1O februarie 1829, Mitropolitul Grigorie pleacA in
e Proviziilor.
JC

surghiun spre Chi$inau, unde ajunge dupd. multe necazuri $i primejdii. Dar, cum spune fabula, ci toporul fdrh coad5. nu poate dobori pddurea, tot aga $i aici toporul rusesc n-ar fi putut .surghiuni pe Grigorie dac5. boierii nogtri nu se lbceau coadd. de topor. Scrie in pisania m6nestirii BSldana c5. pizma din boierilor a fost surghiunit Mitropolitul. Si aqa este. in fruntea pizmagilor s-a a$ezat Barbu V5.cdrescu, mdrindu-$i ceata cu al{i boieri nemultumili de Mitropolit ci nu implinise dorinlele lor cele nebune. Unul ciutase sd cAgtige pe Mitropolit intr-o fratrie impotriva Domnului, gi nu izbutise; altul umblase sd arendeze pe nimic moqiile mdnestiresti qi Mitropolitul se impotrivise; altul - anume Barbu Vdcdrescu - ceruse Mitropolitului s5. strange de la preofi birul cArjei ca sd pldteascd cu el datoriile nepoatei sale, Zne VS.c6rescu, o risipitoare mdritatA cu prin{ul rus Bagration. La gi alfii din prietenie. ace$tia se alipiseri Mitropolitul Grigorie le gtia pe toate, dar nu le dddu in vileag, ca sd nu se arate Si el iubitor de tulburSri in vremi ca acelea. Cu cugetul liniqtit, nu st6tu fdr[ lucru nici in Chiqin6u: Citegte qi t6,lmAceqtec6rti noi; cere de la Bucuregti cdrli tip6rite ca s5. le dea in dar Moldovenflor de peste Prut, care sunt lipsili de Stiinfe bisericeascd.; rhspunde la scrisorile primite, uneori dojenind pdrintegte; gi din depdrtatul siu surghiun, poartS. grij6. multd de trebile Mitropoliei. Iar cind s-au implinit aproape trei ani de surghiun, se d6" voie 14

Mitropolitului sd se intoarcS. in {ard. Ajuns insa la Buz6u, este oprit aici; al doilea surghiun incepe, care $i acesta tine un an qi jum[tate. Ar fi wut Kiselef, care atunci ocArmuia tara, ca Grigorie sd-qi dea demisia din Mitropolie, dar Grigorie rdspunde dArz cit Dumnezeu l-a unit cu Biserica $i numai El il poate despdrfi, gi nici in acest nou surghiun el nu pierde.yremea, caci infiinleazd. Upogralie la Buz[u, tipdregte c5rtile tilmacite in ChiqinEu qi fdr5. ragaz se ingrije$te de strAngerea cronicilor |6rii Romine$U, a cdror tip5rire o pldnuia. Numai cAnd Kiselef simte ca Grigorie, care se retrasese de la Buz5.u la Cdlddrugani, nu mai are putere sd se impotriveasc[ md.surilor lui, ii d5. voie s5. intre in Mitropolia Bucuregtilor. Era la 22 august 1833, $i de acum Grigorie petrecuse in surghiun patru ani qi Jumdtate. Era bdtrAn gi bolnav.

Cum s-a sfirqtt

Mitropolitul

Gdgorie

Si spunem acum ce a rnai lucrat Mitropolitul Grigorie, cum a rhposat $i cum a fost ingropat. Cei care l-au cunoscut dup6. intoarcerea din surgldun spun ci vedereaii era sldbit6., trupul neputincios, dar mintea tot limpede se arata. Se gandea cum se intocmeascd seminariile, cum s6. a$eze bune r6nduiald in mdndstiri $i cum se ridice cinstea preo{ilor de la sate. Pentru aceasta., sf6tuin_35

du-se cu fele bisericeqti Si mirene$ti, ajunge la de la incheierea cd prisosul veniturilor mdnastiri s5" se strA,ngd in casa facerilor de in bine; egumenii si dea seamd Mitropolitului fiecare an Si cine se va arlta destoinic sd Cat pentru rlmAnd egumen nestrimutat. seminarii, vor fi cAte unul la fiecare episcopie, deci patru gi nu dou5. cum cerea Regulamentul. ClS.dirile lor se vor ridica din darul preolilor gi se vor intdmpina tot din darul preolilor cheltuielile viitoare. Seminarigtii vor dobindi hrand. gi imbr6cdminte de la gcoald.. Inspectorul seminariilor va fi numit de Mitropolit. Fiecare sat cat de mic va avea un preot; datoria lui este moralului $i povetuirea intru ale invildtura credinfei; iar pentru pdstrarea cinstei, preotul sd. fie scutit de clac6 9i de dijm5. cd.tre stS.pAnul mo$iei. Se mirau toti c6nd l-au vdzut ci in primevara anului 1834 se apuc6" de innoirea bisericii Mitropoliei. L-au qi intrebat dacd. crede si o vadd. sfArqitS., la care Mitropolitul rdspunde: ,imi ajunge se incep lucrarea; cred ca urma$ii neapS.rat vor sfA'rqi-o". Tot aSa, incredinlat fiind cd, dintre toate c6rfile, cele mai potrivite wemii Si patriotilor de rAnd sunt Vielile Sfin{ilor, incepe tipdrirea lor. Dar n-apuc5. sd vadA decdLtdoud tomuri, cdci in noaptea de 22 spre 23 iunie 1834 iqi dddu ugor sufletul in mAinile lui Dumnezeu. Era in vArsti de 69 de ani Si pastorise biserica 11 ani, cinci luni gi 11 zile, dintre care patru ani qi jum6tate in surghiun. Cuvdntul din urm6.

i-a fost sd nu se sminteasc5.lo din tipirire iar tipografia neincetat sA Vie{ile Sfinlilor, lucreze cdrli folositoare de suflet. Alt5" avere nu s-a gesit pe unna lui decAt cirfi hotardte s5. se dea in dar. Aqezat pe scaun in tinda bisericii, impodobit cu od{jdii, cu Evanghelia in brale, lume dupi lume a venit s6-i sdrute mdna. Iar in ziua de 24 Iunie, cAnd se prdznuidqte Nagterea Sfdntului Ioan Botezdtorul, cu alai numeros Si celui ce-Si pierdea in durerea norodului p6rintele sufletesc cel adevdrat, a fost ingropat nu in bisericd, ci afar5" din biserictr, lAngd" fereastra proscomidiei Mitropoliei, la picatura stra$inei. Aqa dorise el, dovedind cu aceasta smerenie qi dupE moarte. CAnd s-au implinit $apte ani, potrivit rd,nduielii cSlugdresti, i-au dezgropat oasele $i de le-au dus la mdnS.stirea CElddruganilor, unde plecase pe jos spre scaunul Mitropoliei, agezdndu-le in gropniia m6nasflrii, la r:And cu celelalte oseminte cdlugEreqti. Pe teasta lui st6 scris de la dezgropare: ,+{cest cap este al Grigorie al nostru Mitropolit Preasfinlitului treilea. La leatul 1829, din porunca Rusiei s-a dus in Basarabia, iar dupd. slobozenie s-a intors in Bucuresti la scaunul sdu gi a riposat intru Domnul, cu pace, la leatul 1834". Iar sufletul lui in ceruri se roaga lui Dumnezeu pentru iertarea pdcatelor noastre.

10 Opreasc6.

36

37

iwanurp-cw.Anrenp
Dumnezeu, precum la rArlduiala lirii' n-a purtat de grij I numai cum sA fim in viala aceasta sdndtoqi, ci incd. S-a ingrijit ca, atunci cAnd trupeqte ne vom imbolnAvi, iara$i sa dobAndim sindtate - cu scdJddturir I qi cu feluri de doftorii -, tot intr-acest chip, in rAnduiala Daruluir2, n-a purtat de griia numai ca sa ne naqtem de-a doua oard duhovnice$te sdnato$i prin Sfdntul Botez, ci S-a ingruit ca, atunci cAnd sufleteqte ne vom bolndvi, iarS'qi cu o baie curelitoare $i cu o doftorie minunatd sd dobAndim sdlS.tatea cea duhovniceascA, iar aceastd cloftorie nu este alta dec6,t Taina Sfintei Mdrturisiri. Din aceasth Pricine, Pe de o Parte, Mirtr-rrisirea este cu adevdrat o baie intru care' cAte suflete se scald6, ies indatd ugurate de greutatea pdcatului ce-l au asuprd-Ie, pe care suflete le aratd. umbros Solomon in CAntarea CAntdrilor (4: 2): Ca htrmele celor htnse care .s-au suit de la baie. Pentru aceea $i Teodorit' aceasta tAlcuind-o, zicet ,,[Drept aceea] se
1rOsebitebt'li. r2 in iconomia mAntuirii, a Noului Testanent, sau a intregii istorii Drrmnezeie$ti.

39

cuvine sa cercetem ca nu cumva pe cei ce..din pacat \,'in la pocdinli sA fie numili turmd a caprelor", ci, precum zice Psellos13, ce s-au -cei curA{it cu baia conqtiinfei". Este o baie intru care se pierd toate intindciunile greqalelor, dupd. cum zice dumnezeiescul Gurd de Aur: pdcatelor se face pierdere a ,,Mdrturisirea greqalelor (CuvAnt )O( la Facere)". gi este o barle care se face la cei ce se poceiesc, un al doilea Botez, mal ostenicios adicd decAt Botezul cel dintAi, care ins6. de nevoie spre mAntuire este gi el precum acela, dupd cum zice Bogoslovul Grigorie: ,,$tiu incA qi pe al cincilea Botezra, cel dureros prin lacrimi; dar este mai ostenicios (Cuvdntul )OO(X)". Iar pe de alti parte, rnarturisirea este o doftorie at6.t de lucrdtoare, iecAt indatS. stricd. fiecare otravd a pd.catului celui lesne de iertat, chiar Si al celui de moarte, care este un rdu nemdrginit; qi pierde fiecare
1gMihail Psellos (c. 1019-7078),filosof, istoric, teolog gi om de stat bizantin, autor al mai multor scrieri. In 1045 a fost nunit profesor de filosofie la cea din nou intemeiatd Universitate din Constantinopol. 1a Cuaintul XXXX al SfAntului Grigorie, din care e luat fragm.entul de aici, pomenegte gi de celelalte patru feluri de Botez, Si anume: 1. Botezul lui Israel de cdtre Moise prin nor gi prin mare; 2. Botezul pregdtitor al pocAin[ei sdvArgit de Sf6ntul Ioan Botezdtoruf 3. Botezul duhovnicesc prin apd 9i prin SfAntul Duh, sdvir6it de Domnul; 4. Sldvitul Botez al Muceniciei.

neputinta nevdzute, $i iaresi intoarce in suflet sdnetatea cea de mai-nainte, iar harul cel Iucritor prin mirturisire este o doftorie atAt de minunatS., incdt, de acolo de unde era mai inainte inchipuit pentru pdcatele sale, intr-o clipd il preface pe pecetos intr-un preafrumos chip de inger, sau poate intr-un bou, precum Nabucodonosor (Daniil, Cap 4), sau intr-un porc, precum Tiridat (Septembrie 3O, la Sinaxar), sau intr-un diavol, precum Iuda - St unul din uoi dinuol este (Ioan 6: 70). in scurt. este o doftorie care schimba pe om, fEcdndul din osandit slobod, din om trupesc in om duhovnicesc, din rob al Diavolului in fiu al lui Dumnezeu Si din vinovat muncii celei ve$nice in mo$tenitor al impdrAtiei cerurilor. Este o doftorie care, pe temeiul lucrdrilor celor peste fire pe care le lucreaz5, covar$eSte toate lucrdrile acesteia. Pentru cA indreptarea pe care aceasta o ddruieqte in sufletul pd.cd.tosului, de cate ori o de, este un lucru neasemuit mai mare chiar decet facerea unei lumi noi de cdtre Dumnezeu. Aceasta umbros o insemneaza $i Sirah: Nu este nicia cwnpdnd urednicd de sr[lehn celui iryfrdnat (26: 14)ts. Dar - o, nenorocire - aceasta baie curilatoare qi aceaste minunatd doftorie. Mdrtu15Is Salt mdsurd.Referinfd a putut fi aflatd numai in Septuaginta.

40

41

risirea cea folositoare de suflet zic, s-a fdcut astizi la cre6tini o Taini prea pulin folositoare, care cre$tini, socotind c5. se curi{esc numai printr-aceasti baie, nici m6.car sA se spele pe trup n-au ajuns, dupi cum zice Solomon: Ftul rdu, drept pe sinegi se judecd, iar de tntindctune nu s-rr spdlat (Prldele 3O: 13). Iar de weme ce unii din ace$tia nu se mdrturisesc nicidecum, sau se m6rturisesc foarte rar, iubind, ticdloqii, mai bine sa se tAvdleascd ca dobitoacele in noroiul picatelor lor, decAt s5. alerge la aceastA baie gi sE se cur5.feasc5.; iar allii, iara$i, se md.rturisesc cu adevdrat, ins5. nu precum se cuvine - nu se cerceteazS.adicd cu cea cuviincioasd cercetare a congtiinfei qi a pdcatelor lor, nici cu zdrobirea qi cea trebuincioase, nici cu o cu umilinfa socotealA hotdrdtoare -, ca adici de aicl inainte - nicl cu facerea s5. nu mai pAc6tuiasci canonului care se cuvine - care a.cestea sunt celei pldcute me,rturisirii alcituitoare lUl Dumnezeu -, ci se m6rturisesc f6rd de cercetare, 616. de umilin!6, Ibrh de hotdrAre, fdrd" de pe scurt, numai din implinirea canonului, obicei: poate pentru cd vin Paqtile, sau Nagterea lui Hristos, sau Botezul. Pentru aceea, inUc6lo$ii, se tr-acest chip r6u mirturisindu-se batjocoresc cu adevdrat qi foarle se pigubesc. De aceea, noi intristAndu-ne pentru o pagubd qi
A')

o ingelare atdt de mare a fralilor cre$tirri, ne-am nevoit ca sA adundm de la multi dascdli aceasta scurti sfdtuire cdtre cel ce se pocdlegte gi cu aceasta s6 indemn6m pe pdcAtoqii cei ce se mdrturisesc sd se mdrturiseascS. des. Iar celor ce rdu se mdrturisesc, sd le tALlcuim cum se ca cuvine sd se mdrturiseascE, pentru md,rturisirea lor sd lie folositoare gi pl6"cutd lui Dumnezeu, iar de aici, dupi urmare, iertarea pd.catelor lor - care se di de la Dumnezeu prin duhovnic - s6. fie adeveritS. qi fdrh de indoialtr. Deci - o, fralilor - prlmitri, rugimu-v5., aceasti slEtuire cu bucurie; $i cati adici ali pang5-rit sufletele voastre cu fel de fel de necurd"lii ale p6catului, alergati citre aceastd baie curi"titoare a Sfintei M6rturisiri ca s5. v5. cur4iti. Spdlati-va i Dd a)rdfifL v6. poruncegte Dumnezeu prin Proorocul lsara, lepdda{i uicle' gugurile uoastre din sufletele voastre (Is. 1: 15). Iar c6Lli aveli bube gandite in suflet $i ranele voastre s-au impulit qi au putrezit de cdtre fala zlce David nebuniei voastre,. dupi cum (cf. Psalm 37: 5), alergali la aceaste minunatd" doftorie, ca sd v5. vindeca{i; $i cafl riu v-a!i pane pentru mdrturisit acum, silili-vd, dragostea lui Dumnezeu gi a sufletelor voastre, de acum drept $i cum se sd vi mhrturisili cuvlrre,

PROLOG
EPIGRAMA

Cum se cuvine si se giteasce cineva mai-nainte, , pentru cand va si, se mirturiseascA

Frate al meu, pichtosule, c6nd wei si te pocaieqti aceasti Si sd te mdrturiseqti, mai-nainte getire se cuvine si o ai, sa qtii mal intil cd. pocdinla, dup6. cum zice dumnezeiescul Ioan Damaschin (Cartea a II-a, cap. 45), este o intoarcere de la viata cea afari de fire intru cea dupd fire gi de la Diavolul citre Dumnezeu, care se face cu osteneal5 gi cu nevointd. Deci gi tu, iubite al meu, de voiegti si te poc6iegti precum se cuvine, dator eqti sE lagi pe Diavolul gi lucrurile cele diavoleqti qi sE te intorci cd.tre Dumnezeu qi citre petrecerea cea dupi Dumnezeu; sd laqi pdcatul ce este afar6 de fire gi s5. te intorci la fapta cea bun5, care este dup6. fire; sd urS.qti rdutatea atdt de mult, incAt s5. zici Si tu ca David: Nedreptatea am urdt, 9i de eam-amscdrbit (Psalm 118: 168), qi iardqi, s5. iubeqti atAt de mult binele $i poruncile Domnului, incit s5. zici ca Si dAnsul: 45

Adicd. scriere deasupra la aceasti slbtuire Scdldaht-s-a mo;i:nair.te pArtd in $apte ort Neemut $i. de teprace era atprtts, s-a tdmdduittn Iordan Iar acum tot cel ce ua cddeain adAncLtl pocdinlei, Mai bine se spald gi igi ia cunun a bintin,tei. Chip de pocdinta aJostla.toate lordanul, intnt care loan a spdtat norodul d.epdcate. Marhrisifi-u d unul aldtia p dcatele. Iacov 5: 16

gi Legea Ta am iubit (idem). Si iaresi: Pentru aceasta am itbit poruncile Tale moLimult decdl aurul gi topazul (Psalm 118: 127)' Pe scurt' despre poceinla cea adeviratA, Duhul SfAnt te sfituieqte prin inleleptul Sirah, zicAnd aqa: intoarce-te cdtre Domnul, Qi pdrdseste pircaleln; intoarce-te cdtre CeL fnalt, Si te tttoarce de la nedreptnte, gi urdqte Joute Ltrcrarea cea rea (Sirah 17: 20,21). Iar a doua, sd 6tii c6. p6riile pocdintei facerea sunt patru: zdrobirea, mirturlsirea, canonulul gi dezlegarea picatului, care se face de la harul Duhului Sfdnt prin duhovnic, care gi cheie se zice, care mai cu deadinsul tine Taina Spovedanieilo.

CAPITOLUL 1 Ce este zdrobirea? Zdrobirea este adice un necaz Si o durere desAvArqitd a intunii care' se face din pricin6. c5. omul, cu pdcatele sale, a intristat pe Dumnezeu Si a cdlcat Legea Lui cea Dumnezeiasc[, care durere sth nu numai intrLr simfire, adic5. intru suspine $i lacrimi, ci mai vdrtos st6. intru a uri cineva vointa cea dinlduntru a omului spre pd.cat $i intru a nu mai voi sd pdcituiascd weodati, $i insemneazS. gi aceasta: ce durerea aceasta sau infrAngerea inirnii este, dup6" cum zice Coresie, ceea ce alcdtuieqte pocdinla gi, cAt[ weme este in inim5., atdta este Si omul intru pocdinti. Iar indati ce aceaste durere va lipsi din inimh, atunci $i omul se va lipsi de pocdin!5., care va sd. zici ca durerea $i infrAngerea se cuvine se se alle totdeauna in inima celui ce se pocdiegte, gi a$a poc5inta lui este adevdratd; insa. aceasta infrangere a inimii este a celor ce sunt deshvArqiti, a celor ce sunt fii lai lui Dumnezeu]. Pentru c5. se pricinuie5te din singurd dragostea cea catre Dumnezeu: adicd. un fiu se pocdie$te numai pentru c5. a mAhnit pe tat5l sau, iar nu pentru c6. va s5. se

16 Numind-o are in vedere cuvAntul cheie, Sfinh:l (d. Matei 16: 19), adresat lui la Matei M6ntuitorului Hristos, de Petru. Iatd cum dezlegarea Pacatului e pusa duPd facerea canonului. Se va vedea mai incolo mai cu de-amdnunh.tl 91 pricina. Acum zicem doar cd, deSi orice Pdcat mdrturisit este iertat, dezlegarea lui desdvArtitii sau, rrai degrab|, dezrdddcinarea gi vindecarea lui se face prin canonul de implinit, care estt! doftorie pentru Pacat. AHturi de iertare, care e dar al lui Hristot putere spre aceasta primegte credinciosul de la Dumnezeu prin preot Prin rugAciunea Pe care acesta o zice la sfAroihrl Tainei. Canonul hebuie de reguld implinit irnintea primirii Sfintei Cuminecdturi; insd el se poate prelungi, dupd caz, 9i dupd aceasta,caci PocAinla nu are sfar$it'

46

47

lipseascS.de mogtenirea p6rinteascS. sau pentru c5-va si se goneasce din casa tatdlui sdu. Pdrerea de rdu. Iar pe lAng6. zdrobire' este qi pdrerea de rhu, care este un necaz Si o durere a inimii nu desdv6rqiti; care durere se face nu pentru cd omul cu pd.catele sale a mAfrnit pe Dumnezeu, ci pentru c6. s-a lipsit de Raiul $i a har, a pierdut dumnezeiescul dobd.,ndit munca; iar aceasta este a celor ce nu sunt desivArqiti, adica a argatilor Si a robilor' pentru cd se pricinuie$te nu din dragostea cea cdtre Dumnezeu, ci din frica qi dragostea de sinegi - adicd un argat se poc6ieqte pentru c6- a pierdut simbria sa, iar un rob, pentru ci se teme de pedepsele domnului siu. Deci $i tu, frate al meu, picdtosule, de voiegti si dobAndeqti in inima ta zdrobirea aceasta qi pbrerea de riu, iar prin acestea ta s[ se facd bine-pl5'cut5' lui mdrturisirea Dumnezeu, acestea se cuvine s5. le faci. M6.rtur:isirea se cuvine s[ se faci la cei mai iscusili duhovnici. intdi cerceteaz6' qi te in$tiinleaza care este cel mai iscusit duhovnic, pentru cd. zlce Marele Vasile (HotErAri pe scurt' 129): ,,Precum patimile $i ranele trupului nu le arata oamenii la oricine, ci numai la doftorii cei iscusifi, care $Uu sd. le vindece' tot a$a $i picatele se cuvine s6 le arate nu la cei ce s-Err

ci la intimpla, tdmdduiascd"rT,

aceia care

Qi pot

si

le

a. Cum si cerceteze cineva conqtiinla sa? A doua, precum atunci cAnd $ezi Si pagubS. au fi.cut banii tdi la socoteSti cALtdL urmA, dupd multe zile. intru negu{dtoria ce ai fratele ftrcut, tot intru acest chip adun[-te, meu, intr-o parle, Qi, mai-nainte pAnd a merge la un duhovnic ca acesta, la dou6" sau trei s6.ptdmAni, Si mai vArtos la inceputul celor patru posturi ale anului, Sezi cu liniqte multi qi, plecdndu-fi capul, fE cercetare consflintei

17Prin ,,cei mai iscusili duhovnicf' socotim ca se inlelege ,,cei mai iscusili in a tdmddui patimile noashe". UrmAnd ideilor Sfinfilor Vasile gi Grigorie, am putea continua asa: ,,Pentru ca precum nu existA un doftor care sa Poate cunoaste bine toate boalele Si chipul tdmdduirii lor 5i care sd aibtr adicd si Putinta sau iscusinla sd Ie vindece, tot a$anu exista un duhovnic care sa aiba atata iscusinld incat sa tdmdduiascd orice boald a suflehrlui". De altfel ia inceputul capului al 2-Iea, Sfdntul indeamnd, zicAnd: ,,...mergi la duhovnicul cel iscusit", 9i nu ,,la ce1 mai iscusit". in concluzie, nu se sfdtuieste alegerea unui duhovnic la intAmplare, dupd oarecari aParenfe, ci dupd cunostinta duhovniceascd Pe care o avem despre e1 fie prin cunoaqterea lui directd, fie din experienla altora cu el, sau din ,,vestea" pe care o are in generai 9i, nu ir ultimul rnnd, in functie de chipul ln care privim pe Dumnezeu 9i iconomia Lui cu nol.

48

49

tale, pe care Filonr8 o numeqte ,,divan al cunoqtinfei", qi E-te nu apdrS.tor, ci judec6.tor al picatelor tale; fi socoteald de toatd wemea vielii tale, precum Ezechia, cu necaz qi cu am5.raciune a sufletului tdu: Socoti-uoi tofi anii met tnhlr amnrdciunea sufletrtlui meu (Is. 38: 15). Sau m6car socoteqte p6catele cele cAte le-ai ficut dupi ce te-ai mdrturisit ultima dat5., cu lucrul, cu cuvdntul qi cu invoiala gdndurilor; numhri lunile, de la luni treci la sd.ptdmini qi de la shptdmAni la zile. Adu-li aminte de oamenii cu'care ai picdtuit qi de locurile intru care ai pacetuit, qi socoteqte cu multi silin{5r, ca sd alli fiecare pdcat aI tiu. Iar liindcd oamenii se gi ingreuiazd in wemea aceasta si facd o cercetare sub{ire ca aceasta a con$tiintei lor, sau Si uita Si nu pot si-qi aducd aminte de pdcatele lor, ia aminte, frate, la ce se aratd la inudfdfura cea cdtre dufounicle: despre pE.catele

ta Filon din Alexandria (c. 20 i.Hr - 50 d.Hr.), filosof gi exeget evrerl cu gAndire eclecticd, autorul mai multor lucrdri. in ciuda unor idei deosebite de invaFtura cre$tina, unii Sfinfi Pdrinli 9i scriitod biserice6ti, indeosebi din gcoala alexandrini, s-au irlspirat si au ciiat si din lucrdrile lui. tg Drn Molitfelnic. InvAlAtura aceastacdtre duhovnic, care e un ajutor ia cercetarea constiinfei, s-a dezvoltat mai tdrziu in aga-numitele Indteptare dc Swaedanie.Unele dinhe acestean-au fost lipsite de un oarecare cazuism strdin de Duhul Tradiliei Pdrinfilor, fdcut aici cunoscut cu prisosin}d de SfAntul Grigorie Dascdlul.

de moarte, cele wednice de iertare gi cele ale uit5-rii; de a.colose te invefi qi cele zece porunci, Qi cine este cel ce greqegtela fiecare dintr-acestea, ca aqa sa-F u$urem greutatea aceasta, qi s5" te facem se-!i aduci aminte cu lesnire de phcatele tale. Deci vezi acolo $i, f5"cAnd din cele ce cercetare, adu-ti aminte care p6^cate se afla acolo ai Ecut, ca se le spovedeqti. $i precum vdnS.torii nu se mul{umesc numai ca sa afle fiara, acolo induntru, in padure, ci se sarguiesc in tot chipul sd. o qi omoare, intr-acest chip gi tu, frate al meu, pacatosule, sa nu te mul,tumegti numai intru a cerceta consuinla ta qi a alla pa"catele tale (pentru cd singurd aceasta, pulin te va folosi pe tine), ci lupti in tot chipul ca s6.omori pacatele tale cu durerea inimi tale, adica cu zdrobfre si cs pdrere de rdu, Iar pentru ca sa ca$tigi zdrobirea" socotegte paguba cea mare pe care ti-au pricinuit-o pacatele taie la Dumnezeu: iar pentnr ca se caqtigi 6i pdrerea de rdu, socote$te udtdmerea cea r(rre pe care ti-au pricinuit-o pacatele tale. prlcinuieqte picab. Ci trel vitimirt tul la Dumnezeu. Deci, incepAnd de la cea dintAi, socote$tevet6marea ce ti-au pricinuit-o pacatele la Dumnezeu:

50

1. C5. tu, cu pAcatele tale, ai oce-rat $i ai necinstit pe Dumnezeu CeI inalt $i Mare: tu, viermele, pe un Atotputemic; tu, tina, pe un Fd-chtor a toate; tu, cel ce e$ti nimic, pe Unul ce este f5rd- de margini, fiindcd ai cdlcat kgea Lui, inr prin cdlcorea Legii, pe Dumnezeu iL necinstegtr (Rom. 2: 23). 2, C6. tu, pentru pdcatele tale, te-ai ardtat rob nemul{umitor, ca un fiu ce erai la un preabun Stdpd,n ca Acesta Si preaiubitor Tatd al td.u, Care te-a iubit pe tine din veac, nu pentru weo wednicie a ta, ci numai pentru singura bunAtatea Lui, 6i a hotdrdt in socoteala sa cea DumnezeiascS. ca sd te zideascA acolo unde putea sd fac6. pe allii in locul tdu, Care li-a ddruit conqtiin{a, te-a zidit dup6 chipul gi cEtre asemdlarea cu El, !i-a dat un trup cu toate simfirile gi un suflet cu toate puterile, fi-a purtat pAnA acum gpiji. de hran6, de imbrd.cdminte, de locuin!6.. A poruncit la toate zidirile Sale cele simlite ca s5.-!i slujeascS", te-a izbhvit de atAtea primejdii, de at6tea boale, de atAta sdr6cie pe care alfii o pltimesc, fi-a dat un inger ca sd stea totdeauna lAngi tine si te pdzeasc6,, Care a iconomisit si. te nagU din pdrinli crestini, te-a primit de atAtea ori la Tainele Sale, te-a fd.cut fiu al SAu prin SfAntul Botez, te-a izbavit din mAinile Diavolului, S-a fdcut om pentru tine qi $i-a vSrsat sAngele Siu
^/

pAnd la cea de pe urmd. pic6.tur6, ca s5. te faca mostenitor impdrS.fiei Sale, te-a aqteptat de atAtea ori ca s5. te pocdiegti, dupd ce ai p6c6tuit , osdndind pe allii pentru pacate mai mici, Care vine duph tine acolo unde fugi, bate in inima ta acolo unde tu nu voiegti, iti vorbegte, te iubeqte, te roagd - pentru cA voiegte mAntui rea ta; pe scurt, pentru cele pentru bare tu te-ai fa!d, de un SthpAn ca nemullumitor aritat Acesta, Care fi-a arAtat atAtea faceri de bine, ale firii, ale harului, de obqte, din parte, ascunse, arAtate, $i, ceea ce este mai infricogatd decdt toate, cA intru insS"qi acea '"reme in care ai luat toate darurile acestea, tu, zidirea cea nemullumitoare, inaintea ochilor Lui ai indrdznit qi l-ai dat in loc de rdsplAtire rd.ut5.{ile tale. Ah, frate al meu pbcdtos! $i dacd un om asemenea tie ar fi vrrt sd.-{i facd lie numai un singur dar din toate acestea, nu ai fi Stiut ce se faci mai intAi ca sd.-i mullumeqti. Iar acum, fiindcd nu un om, ci Dumnezeul cel Preainalt, Fdchtorul tuturor oamenilor 5i al ingerilor, !i-a f6.cut atAtea qi atAtea daruri, tu impotrivd sd te ardLti fati de DAnsul atAt de nemul{umitor? Minuneaz6-te, frate al meu, minuneaza-te, cum te-a suferit pdmAntul $i nu s-a despicat ca si te cum cen nu a inghitE de viu! Minuneazl-te aruncat sageli de fulgere ca sd te ard[! Cum aerul, pe care l-ai spurcat cu pS.cateletale, n-a
h{

suflat cu sufleri otrevitoare ca sa te otraveasce! $i cum toate stihiile nu s-au sculat asupra ta ca ni$te flare, ca s6.te inghitd de viu, nesuferind sd te vad6. pe tine, impotrivitorul 6i wdjmaqul, ard.tand cu pAcatele tale at6.ta nemul{umire cdtre Ziditorul lor, Cel atdt de Mare Binelhc[tor al td.u! lVeam irrcldrdtnic $i rdzDrdtit, qu cu acestea rdspldti{iDomnului? (A Doua Lege 32: 5, 6)20. 3. Ai vdtdmat pe Dumnezeu pentru cE, cu pacatele tale, ai fdcut o nemaiauzitd nedreptate gi defdimare impotriva izbAvirii care ti-a 6cut tre Fiul lui Dumnezeu. fiindc6 Lai restignit pe Cruce a doua oard, ai c5_lcat dragostea Lui, ai pangdrit SAngele Lui, ai ocbrdt harul Duhului Sdu, I-ai deschis ranele. I-ai innoit scuipd-rile, pdlmuirile, cununa de spini, bi.t5.ile, piroanele, suliia gi toate pitimirile gi ocdrile, pentru c5" ai fdcut pS.catul care a stitut drept pricind a rastigFirli Lui, precum zice gi dumnezeiescul Pavel: A doua oafi. rds@nindlorugi pe Fiut lui Dumnezeu gi bagocorindu-L [ Dw . 6 : 6 ) . Ah, fratele meu, de ai Ii socotit precum se cuvine gi aceste trei suli{e cu care ai rEnit pe
20Poate ca, in vremea Sfiniului Grigorie, pdcatele oamenilor nu erau atat de mari incAt aerul qi stihiile sA se lntoarca impotriva omului, de aceea gi zice sd ne minuram! irsd acum, piate ca SfAntular fi zis; ,,ingroze5te-te, cAciiata ce au prjcinuit pdcatele talel"

Dumnezeu pacatuind, sunt incredin{at c6. ai fi strigat $i ai fi r6.cnit ca un leu de atata suspinare: Rdcnit- qm din suspinare(I inimii mete (Psalm 35: 9), sunt incredinlat cd ai fi urAt p6catul Si te-ai fi ingrelogat de el, qi ai fi zdrobit inima ta in mii de buc6"fele, macar de ar li fost ea cea mai aspre $i cea mai impietritd., qi ai fi f6cut-o sd verse Iacrimi ca [celel de sAnge. Pentru aceasta, pe cat ili este puterea, petrece intru cugetarea la acestea trei - pe care acestea mai pe larg vezi-le inainte, la capul IV -' ca se ca$tigi sfdnta zdrobire, care este partea cea mai cins ta qi mai folositoare a pocdjn{ei' altceva c6t nu atata pentru mfinindu-te lui pentru aceea ca ai pacatuit impotriva Dumnezeu qi ai mdhnit pe Duhul cel Sf6nt al Lui, dupd cum zice Apostolul: $i nu mrrhnili pe Duhut cet SJant aL \ui Dumnezeu (Ef. 4: 3O). Precum $i David nu se mahnea atat pentru alte pagube ce i le-a facut lui pacatul' cat pentru cA l-au fAcut s5" vateme pe Dumnezeu, micar ce s-a vetemat gi pe sine$i Si pe alfii. Pentnr aceea Si ziceai Tle Unuin arn gresit Si rdu irraintea Ta am ;fbcut Asemenea Si Manase, numai pentru aceasta se mahnea $i odihnS. nu lua vreodate inima lui, de aceea 9i zicea: iVu este mie sldbire din Iegdhrile de Jier' pentru cd am tntdrdtat mdnia Ta gi rdu tnaintea ta am Jdcut, neJdcdnd uoia Ta EI nepdzittd
E6

5L

poruncile TaIe (Rugdciunea lui Manase). Pe aceastd. rugaciune a lui Manase, pe care o adevereqte Si SfAntul Efrem, aducAnd Si mdrturii dintr-insa, cite$te-o gi tu, frate, pentru ce este foarte umilincioasd, gi mai vArtos atunci cand te gategti sA te m5rturisegti. priclnuieste c. Cum ci trei vitimiri picatul picitosului DupA aceea, pentru ca sa ca$tigi pdrerea de rd.u, socote$te, frate, qi cete reutap !i-au pricinuit lie pacatele. 1. CA acestea te-au f6cut pe tine s5. pierzi harurile cele mai presus de sus de fire pe care ti le-a d[ruit ]ie Dumnezeu in viata aceasta, adicA harul indreptbrii, harul inlierii, al indelungil-petreceri2r qi celelalte, ale c6ror haruri numai gi o singuri treaptezz este mai cinstita decdt toate dregAtoriile, decAt toate intelepciunile, dec6.t toate frumusefile, decAt toate puterile, pe scurt, decAt toate darurile ftrii $i cele prea mult cinstite bogaFi ale lumii, precum zice Solomon: Tot aurul din uederea IboSd,rel ei este nisip pufin (Sol. 7: 9-lO),

2r Prin ,,petrecere" irn graiul vechi se intelegea fie stiruinfa, fie rdbdarea, fie viafa indelungatd cu Dururezeu, petrecerea cu El pan{ in sfar$it. 22 Prin ,,treaptd" socotimcAzice de una din cele trei de mai sus.

2. Socoteqte c5. acestea te-au ficut s5. pierzi fericirea cea veqnicS. a Raiului, unirea cea cu Dumnezeu, petrecerea impreuni cu Sfintii ingeri, bucuria cea negr6ita, impdrS.tia cea cereasca, odihna cea de-a pururea, lumina cea ve$nica qi, pe scurt, bunEtilile acelea pe care nici ochiul nu le-a vdzut, nici urechea nu le-a auzit (cf. I Cor. 2: 9), nici ninted omului nu poate se le inteleage; 9i te-a fdcut s6. schimbi toate acestea cu o pufini, cu o amara $i scarnavd dulcea!6, Si sa le defaimi pe toate ca pe un nimic, precum Si inddrdtnicii Iudei au defdimat Ierusalimul, care este chip al Raiului: $i arr deJdimat pdmanhtt cel dorit (Psalm 1O5: 25). 3. Socotegte ca pacatele acestea tri-au pricinuit vegnica muncd., focul cel nestins, scra$nirea dintilor, viermele cel neadormit pedeapsa tuturor simlirilor trupului gi a tuturor puterilor sufletului tAu, care suflet va sa aibe pururea aceea ce ureqte Si nu va avea niciodata ceea ce pofteqte; acolo nu vei dobdndi niciodatd weo dulcealA, nu vei mai vedea de aici niciun prieten al tdu, nu vei mai vorbi de aici cu nicio mdenie a ta, nu vei lua somn niciodati, nu vei aJla nicio odihnd, nici macar un minut, de la muncitorii diavoli care vor sa te munceasca. $i, pe scurt a zice, socote$te ca pecatele te-au f6cut pe tine s5. dobAndegti un veac fdrd de sfArgit al muncilor celor vesnipe qi fdr5, de
;n

56

sf6r$it, al cdror veac [se poate asemdna] numai [cu] un singur minut, Si a$a ca dupd atata mie de ani, cAt este nisipul merii, cate sunt stelele cerului, c6.te sunt picdturile ploii, cate sunt frunzele copacilor2s, minutul acela niciodatd nu va trece, niciodatd. S se ua munci irt Joc Ai puciaAsd (.) Si Jumd nxrncii se suie in ueacul ueacurtlor (Apocalipsa 14: l1). Acestea socotind, o, iubite, dup5 a doua socoteali., cu adevdrat se va umili inima ta $i vei caqdga pe cea mai-nainte zisA pdrere de r6u, intristAndu-te de nu pentru altceva, mdcar pentru cd cu picatele tale tu insuli eqti cel ce ai petimit o pagubi nem6-rginita, pentru care pagub5., toat5. lumea de s-ar fi dat, cu toate impdr6.liile ei, nu ar Ii wednic6. si pl[teasch nicio pdrticicS. cat de mica. Ah, qi oare pufind este paguba? pu!ind., mdhnirea? Ca sE pierzi, ticEloase pdcd.tosule, pe Dumnezeu, Care este cu totul numai dulceatA, cu totul veselie, cu totul dorire, cu totul saliu IEIE. de satriu, cu totul fericire, cu totul lumini qi incepdtur62+ a luminii, cu totul viate $i incepdturd a vielii, cu totul inlelepciune gi incepdturd a intelepciunli? Pulind este oare
ts Ca dupd un timp ce nu poate fi socotit dupd mintea omeneasca. 2aIzvor, principiu al luminii duhovnicegti.

mahnirea sa pierzi pe Dumnezeu, a Caiui frumusele covArgeqte toatd frumusetea? A CdLruiinlelepciune, toat6" inlelepciunea, a Cfu-ui dulceat5.,toati dulceafa, Care, dac6 numai cu o raze de ar ft str6lucit in lad, indati Iadul s-ar fi f6cut Rai? Pu{inA este mahnirea se pierzi pe Tatel cel fdr6. de inceput, pe Fiul cel impiieuna lbrd de inceput Si pe Preasfamtul Duh, pe Dumnezeu cel in trei lpostasuri, de la Care fiecare lucru frumos igi are frumuselea, fiecare lucrr strS-lucit igi are strelucirea, fiecare vietruitor' viata' fiecare gdnditor, gandirea gi fiecare fiinta infiin!area? $i, ca si zic cu un cuvdnt, PuFna este mahnirea, ca se pierzi, ticSloase,pe Dumnezeul t6u, Care este Bun6tatea cea preainaltS., incepdtura gi Mijlocul gi SfArgitulzs fiintei2o tale? Cwwa4te gi Dezi. iii stri$d insugi Dumnezeu, cwlaagte 5i uezi cd amar ili este {te sd md pdrd.seeti tu pe Mbe, zice Donmul Dumnezeul tdu (Ier. 2: 19)' $i dacd.Isav, numai pentm ce a pierdut dreptul celui intai n6scut Si blagoslovenia tat5.lui sau, Isaac, s-a mahdt atdta, incdt a lesat un Slas foarte amar $i infricogat: $r a -ltostcAnd a a zit Isa.u,a s@at
s Scopul, implinirea. 26Sau: fiinldrii tale.

58

59

cu glas tare gi amnr Joarte (Fac. 27: 34). Cum tu, de trei ori ticSloase, se nu strigi pAnd la cer? Cum tu, ticdloase, s5"nu suspini dintru adAncul inimii cA ai pierdut atat de multe $i mai prsus de fire blagoslovenii Si daruri ale tatdlui tdu Cel ceresc, pentru cd ai moqtenit nemdrginite munci? Pe scurt, pentru cd, pierzdnd pe Dumnezeul tdu, impreund cu DAnsul ai pierdut $i pe toate celelalte? O, pierdere nem6-rginital O, pierdere nemisuratd! Sunt incredin{at, o, frate, cd., de ai fi vdzut weodatd aceasta mare pierdere ce ai luat cu picatele tale, ai fi strigat ca impdratul acela care zicea in wemea morlii lui ca pe toate le-a pierdut: cdci, pierz6nd pe Dumnezeu, a pierdut qi trupul, gi sufletul, gi pdmAntul, Si cerul, qi pe cele wemelnice, gi pe cele veqnice, pe toate toate: ,,Pierdut'am toate, lipsitu-ne-am de toate". Sunt incredinlat cd, de ai fi vdzut inaintea ta adunate toate acestea pe care le-ai pierdut, de mii de ori ai fi hotdrdt ca sd nu pS.ctrtuiegti rnai mult, ci s5. te indreptezi qi se vietuiesU o viatd sfAntd. d. Curn ci mdhnirea pentru bunitilile cele vrernelnlce este nefolositoare. Se Stii qi incd aceasta, o, frate, ce nu se cuvine sd te mAhneqti dac6., pentru p5.catele tale, vei pierde weo fireasc5. qi wemelrricd bundtate, sau pe fiii tdi, sau pe femeia ta, sau insAgi impdrlfia 60

lumii, m6.car Si insa$i viata, pentru ci mAhnirea aceasta nu se socoteste tie intru poc5in!4, ci este de$arta qi nefolositoare Si la Dumnezeu neprimiti; iat5- gi Saul s-a mAhnit cand a auzit de la Samuel ca va sa-$i piarda qi impdr[lia, qi insa$i viata, gi s-o spenat Saul, Si a. cdzut cdt era de lurtg ta pamfrnL 9i s-a iryfricogat Joarte de cuuintele lui Samuel (I imp. 28: 2Oi. dar insd in degert. A venit qi Antioh intru cunogtinla rdutd.lilor ce a l6cut, cdnd a vdzut cd. in aceea$i vrecu acea me va pierde $i viata Qi impdr[fia moarte de durere, dar insi in degert. Pentru aceasta qi zice Scriptura: $r se ruga pAngarihi cdtre Stdpdnut Cet ce nu-l ua mni milui pe eL (II Macab. 9: 13). Nu mai zic ch mdhnirea ceea ce se face pentm bunatS.file cele lumesti $i vremelnice nu numai ce este nefolositoare la pacatos, ci ii pricinuie$te $i moarte, precum zice htcreazd Lumii" moarte Mdhnirea Pavel: (II Cor. 7: 1O).

67

CAPITOLUL 2 Cum se cuvlne si se mirturiseasci picitosul Ce lucru este merturisirea?

Dupd ce vei socoti intru acest chip pS.catele tale, $i te vei geti de mai-nainte cu zdrobirea aceasta qi cu pdrerea de r6.u, atunci mergi la duhormicul cel iscusit, precum am zis; de qtii carte, insemneazE pdcatele tale qi pe hdrtie, pentru ca sd nu le ui!i; iar de este departe locuinfa duhorrnicului, sd nu te lenevegti, precum nu te leneveqti se mergi nici la un doftor iscusit pentru boalA trupeascd., cAnd este departe, ci zi Si tu ca fiul cel curvar: Sculandu-md, ftrd uot duce la tatdl meu (L:uca I 5 : 18) . Iar venind la d6.nsul, cAnd acela ili va zice lie sd.-!i m5rturiseqti picatele tale inaintea Std.pAnului Hristos, atunci tu, ingenunchind inainte sfintei icoanei Sale, zi: ,,P6rinte, greSit-am la cer qi inaintea Ta, qi nu sunt wednic si m5. numesc fiul Tdu. Ci iat5., ast6zi, prin duhorrnicescul meu p6rinte acesta, m5. voi merturisi lie intru dreptatea inimii!", qi aga s5" incepi a te mdrturisi. Dar ins6 se cuvine sa Stii tu gi aceasta: c5., de nu vei face cuviincioasi

cercetare a picatelor tale inainte de a te mdrturisi, cdte pAcate vei uita qi nu le vei mdrturisi, neiertate sunt - pentru ci uitarea aceasta s-a lhcut de voie, de la sineli -, de care pd.cate puteai sd-{i aduci aminte cu cercetarea pe care nu o ai lhcut precum se cuvine. Dar, de vei face cercetarea cea cuviincioasd gi se va intd,rnpla sd uifi weun pdcat, ca uh om uitator ce e$U, acest fel de pdcat, oricare ar fi el, se iartd. impreund cu celelalte pacate pe care le-ai m5-rturisi! pentm cd uitarea aceasta nu este de voie, ci fdri de voie. Iar daci dupA mdrturisire itri vei aduce aminte, trebuie iarS.qi sd mergi Ia duhorrnic qi si mdrturise$ti Si acel pAcat de care ti-ai adus aminte. Iar inainte de a incepe, sd qtii c5. mdrturisirea este o aritare de voie prin guri a lucrurilor celor rele, a gAndurilor gi a prihinltoare cuvintelor, umlllncioasi, de sine, dreapti, lEri de ruglne qi hotirAtoare ce se face la duho'rrnicul care este dupd. lege. a. Ci mArtur.lsirea se cuvine si fle de voie. Deci qi tu, frate, intdi se cuvine si mdrturiseqti cu insdgi gura ta toate lucrurile tale cele rele, toate vorbele tale cele rele gi toate gAndurile tale cele rele. Si iar zic, cu insaSi gura ta sd spui pecatele tale, pentru cE md"car de le ai $i scrise, pentru ca sd nu le ui!i, cu toate
bJ

62

acestea, dator eqti ca tu singur sd le citegti la duhorrnic; pentru aceasta, cei ce scriu pacatele scrisoarea Si, dup6. ce dau duhorrnicului lhartiutal, se duc, rd.u qi cu greqeald fac aceasta, qi m6rturisirea lor nu este desdvArqitd., de aceea de acum s6. irrceteze de la acest lucru fdri de cale qi s6" citeascS. ei singuri zapisul pAcatelor lor, nu de weo sil6 sau nevoie, ci de voie qi de la sine6i, zicAnd cu David: $i dtn uoia mea rnd uoi mdrfurisi Lui (Psalm 27: lO). Sd. nu a5tepli s5. te intrebe duhorrnicul, ci tu intdi s5. le mdrturisegti. Sd. nu te asemeni la aceasta cu imp5ratul Nabucodonosor, care nu voia de sine sd- spuni wAjitorilor visul ce l-a v6zut, ca apoi ei s6{ dezlege, ci cerea ca aceia sE"-i spun5. qi visul gi tAlcuirea lui: Dect spwtefi-mi mie uisul gi tdlcuireq tui (Dan. 2: 6). Deci tu spune int6,i visul, adicd pi.catele tale, Si, auzindu-le duhormicul, s6. le indrepteze. Dar poate zice cineva: ,,$i ce trebuin!5 are aceastS" spovedanie, au doarh Dumnezeu, firA a spune noi, nu Stie cele ce am l6cut gi am lucrat? Eu la aceasta r6.spund: Adevdrat, aga este, cd.ci ochii lui Dumnezeu sunt mai luminati decdt soarele de milioane de ori; El vede qi cele fEcute qi cele nelhcute ale noastre, $i in cartea Lui toate sunt scrise demult, qi cele ce n-am IEcut, dupi cum zice Proorocul David (Psalm 138: 16). Dar insA El face aceasta nu pentru 64

altceva decAt pentru ca pd.cAtosul singur se-$i [relcunoascd. greqeala sa Qi insu$i s6 se defaime pe sine. Au doar5. n-a qtiut Dumnezeu c5. Cain a omorAt pe fratele sdu Abel? Dar il intreabd. qi zice: Caine! Unde este Abet, Jratele tdu? $i oare cu cel fel de socoteala a f6cut Dumnezeu aceasta? Adevdrat, nu cu alta decAt ca el singur sd-$i lrelcunoasc6. p6.catul 9i s5.-l mdrturiseasci, ca s6-gi dobAndeascd iertare de la El. Dar ins6. Cain, impietrit fiind in rAutatea sa, n-a cunoscut aceasti iconomie. O, de ar fi cunoscut-o, ar Ii mdrturisit in ceasul acela picatul inaintea precum David a mdrturisit siu, Proorocului Nathan, qi ar Ii zis: ,,Eu, Doamne, iegind impreun[ cu fratele meu Abel la cAmp, l-am ucis". se cuvine si lle b. Ci mirturtslrea Se cuvine sd te mdrturise$ti cu umilincioasi. umilinfS. lstrapungerel, cu multi smerenie $i cu zdrobire a inimii - precum i$i mefiurisea curva p[catele sale, precum canaaneanca, precum se mga vamesul - ca s6 primeascd Dumnezeu mdrturisirea ta Si sa-F dea lie iertarea pd.catelor tale, ctrci inimn zdrobitd $i srrrritd Dumnezeu nu o ua urgisL Iar aceastS" umilinlA Si smerenie se cuvine sa o araU inch qi atunci cAnd te mustrl duhorrnicul pentru weun pdcat al tdu, tdcdnd gi nemAnilndu-te, nici batjocorind cuvintele lui' ci 65

primind mustrarea cu bucurie, ca atunci cand !i-ar fi ficut aceasta insugi Dumn ezeu. Ce zlc, sd.o primegti cu bucurie? De este cu putinla, se cuvine ca un osAndit s5. te pleci la pdmAnt, gi sA uzi picioarele lui cu lacrimile tale, precum te sfituieqte SfAntul Ioan Scirarul, zicAnd: ,,Fd.-te Si cu n6rarul, qi cu gAndul ca un osdndit la mdrturisirea ta, la pS.mAnt cdutAnd, Si, de este cu putinfa, qi picioarele doftorului, ca pe ale lui Hristos, cu lacrimi si le uzi (Cuv6nt 4)". c. Ci mirturisirea se cuvine si ffe prihinltoare de sine. Se cuvine ca, atunci cand te mdrturisegti, se nu prihAne$ti pe unul $i pe altul, aruncand pricina pe unii $i pe altrii $i zicind cA ace$Ua s-au fd.cut pricind ca tu si pdcdtuieqti; precum adich qi Adam a aruncat pricina pe Eva, gi Eva pe $arpe - sd. nu faci aceasta! -, ci numai $i numai pe sineli si te prihinegti Si voinla ta cea rea. ,,De voieqti sd prihdneqti, pe sineti sA te prih6ne$ti", zice dumnezeiescul Gurd de Aur (Omilia 18 la Matei). $i Pildele: Drephi, lurgi igi este prihdnitor zice, gi nu altora (Pilde 18: 17); pentru ca nu cumva, cautand s6. impufinezi picatele tale cu mdrturisirea, sd le inmu\eqti, gi adiugAnd osandirea. Iar ce se zici la duhovnic, te slhtuieSte SfAntul Ioan Scdrarul (Cuvdnt 4): ,,Spune, qi nu te rusina: nA mea este umfldtura, 66

pdrinte, a mea este rana, dintru a mea lenevire s-a fi.cut, iar nu dintru a altuia. Nimeni nu este pricinuitorul acesteia, nici om, nici duh, nici trup, nici altcineva, fdrd. numai lenevirea mean". d. Ci mirturislrea se cuvlne si fre dreapti. Se cuvine sd te mdrturise$U cu adevdrati qi dreaptd inimi, ar6.tAnd pEcatele tale in chipul in care le-ai ficut, cu toate intdmplSrile locului, ale wemii, ale fetii, ale pricinii, ale numirului $i ale chipului, insi numele fe{elor acelora cu care ai pdcdtuit nu se cuvine s5. le ardli, qi aga sd-!i me-rturisesti pdcatele, nici adeugand, nici scdzAnd, nici s6. spui Jumatate din pdcatele tale la un duhovnic $i jumetate la altul, precum fac oarecari vicleni, nici se le spui cu oarecare cuvinte meste$ugite, prin care, in aceeaqi weme, sd" gi ardfi s6. gi ascunzi pecatul tdu, cu socoteala ca se imputinezi ru$inea, ci sa te mirturisegti simplu qi drept, cu inimi nevicleanS. adevdratS., $i pentru ci, de te vei mdrturisi cu viclequg gi numai cu ardtare2T, sd gtii cA me-rturlsirea ta nu numai ca se va face urdt[ la Dumnezeu, Care iubegte totdeauna ader,.6rul - cd iatd., ad.eudrul di ittbit -, ci inc5" qi pdcatele tale pe care le-ai merturisit, iar6gi, dupd" pufind vreme,
27Superficial.

67

vor res6ri la tine, precum rE"sarqi perii cei albi la acei batrami care nu-i dezrdddcineaza, ci ii ard numai pe deasupra, cu care lucru te asemeni qi tu la aceasta,precum zice David: Ca (Psalm 51: l). wt brici asculit ai Jdcut uid.egr.rg e. Ci mirturislrea sc cuvine si se faci frri de ruqine. Se cuvine s6 te mdrturiseqti IErd de mgine, c5.ciruginea pe care o iei cAnd te mdrturiseqti iti pricinuieste slav5. qi har la Dumnezeu, dupd cum zice Sirah: Este ruqine care adrrce pdcat Qieste rqine care adtrce slatsd Si trr (4: 24). Ru$inea aceasta te face sa scapi de ruqinea ce va sd Iie la infrico$ata Zi a Judecdfii, dup6. cum zice Scdrarul (CuvAnt M: ,,Nu este cu putinte ca lbr5. de ruqine a scApa de ru$ine", dupi cum zice gi Cuv6ntAtorul de Dumnezeu Grigorie (Cuv6.'ntla Botez): 'Sd nu te ingeli m5rturisindu-fi pAcatele, ca de cea de acolo ruqine prin aceasta de aici sd scapi. Ce te ru$inezi, dar, pdctrtosule? CAnd ai flcut pdcatul ugurezi, nu te ruginai, iar acum, cdnd cauli s6.-1 te ruginezi? Ah, nebunule! Au nu Stli ca ru$inea aceasta este a Diavolului, care, cAnd faci pdcatul, ili di indr6zneali gi neruqinare, iar cAnd il mArturiseqti, ili dn fricA Si rusine?" A$a mSrturisegte gi Gur5. de Aur: .[SivAr$irea]

pS.catului ii dd indr6zneal6, iar m5rturisirii' m$ine"28. Pentru aceasta citim in Pateric cum c6" a vdzut pe Diavolul un Pdrinte imbundtilit adeseori mergand in chip ar6tat la m6rturisirile duhorrnicilor, ca sd dea ru$ine pacatoqilor ce se Dumnezeu nu !i-a dat drept mdrturiseau. duhor,'rric ',rrun inger sau weun Arhhnghel ca s5. te ru$inezi, ci un om, un pdtimaq asemenea fie' ca s6. nu te ru$inezi. Iar tu pentru ce te ru$inezft Ix daci, ca sa zicem aga, te-ai inqtiin{at de la allii sau tu insuli ai b5nuiald cum ca t6u aratd altora pd.catele tale' duhormicul aceasta, fratele meu, s5. nu te impiedice de la mdrturisire, cd este inqelare a Diavolului, prin

28Rusinea e una cu descoperirea unei goliciuni sufletegti si chiar trupesti. Constientizarea pdcatului ii dd omului - ca 5i prirnilor oameni, care au fugit de rusine din fafa lui Dumnezeu - o nesiguanld si o fricd de ce i se poate intAmpla, cdci, o datd pdcdtuind, se pune sub iudecata 6i osAndd, sirnte fdrA sd wea ihiar frica de acestea,astfel cd savargirea rdului ne lipsegte de binele ocrotitor aI lui Dumnezeu. Pentru aceasta,se recomandd ir:rdrdzneala cea manRlitoare intru cererea iertdrii de la Dumnezeu prin duhovnic, printr-o mdrturisire dreaptd, precum s-a zis mai sus; aceasta ne alunga acea {ricd, nesiguranla si asezarea sub osand{. Deci nu trebuie sd venim la mirturisire rwin6ndu-ne de pacate si incercAnd ,,sd nu ne facem de nuine", mirturisind ,,la arAtare" sau cu oarecare superficialitate, precum a zis SfAntul mai sus, ci vddind prin marturisirea dreaptd a Pdcatelor ru,5ineade care ne-am umplut prin acestea.

68

69

care cauta sa piarde sufletul t6u. Drept aceea mergi lere fricA 9i m5rturise$te-li pacatele tale, iar dacd acela le va vddi altora (care lucru este cu anevoie, ca sa nu zic c6' este cu neputinfi, ca s6"-l facd), acela are sE dea seam6. lui Dumnezeu pentru lucrul pe care{ face; iar tu, cel ce te-ai mdrturisit, eqti cu totul nevinovat gi iertat de picatele tale. A6a te incredin{eazA qi Meletie Mdrturisitorul (Treapta 171)zo; ,,Dace cineva din duhorrnici va arita medurisirea Si o va defdima, acesta va da seama lui Dumnezeu in Ziua Judec6.tii. Iar cel ce s-a mdrturisit este cu totul nevinovat gi de greqalele sale desdv6rgit iertat". in vremea de demult, cei ce se pocaiau std.teau la uga bisericii $i i$i ma_rturiseau pacatele lor la toata. multimea care intra in biseric6., precum spune Sozomen3o: ,,Dintru inceput aqa s-a socotit de preoli: ca cel ce se mdrturisegte se-gi arate pecatele inaintea tuturor, la toat6 mul{imea din bisericA" (Cartea V, cap. 17). Dreptul Iov nu se rugina se se mdrturiseasci de fafd la toath mul{imea,
?e Cu numele de Meletie avem doi sfinfi, ambii prdznuifi de Bisericd la 9 gi 12 februarie. Nu stim la care dintre ei face referire Mitropolitul Grigorie. 30 Sozomery istoric bisericesc trditor in veacul al cincilea; a continuat Istoria Bisericeascda lui Eusebiu de Cezareea.

precum singur spune aceasta: Nu m-qm ru$inat de mullimea gtoo:tei, cd sd nu mdrhffisesc truaintea lor (Iov 31: 34). Iar tu, fratele meu, pacetos liind qi m6rturisindu-te numai inaintea unui singur om, pentru ce te ruqinezi? Cu cuviin!6. este aici sa facem pomenire de ceea ce a facut inleleptul acela, Socrate. Acest mare filosof, preumblAndu-se intr-una din zile pe ulitele Athenei, a vlztut pe un ucenic al sAu ieqind dintr-o casa de curvS"sdrie, care, ftr' de veste vdzAmd pe dascdlul seu $i mgindndu-se foarte, a inceput a se trage ind6rdt $i a se ascunde. Atunci, vdzAndu-l Socrate, a zis: ,,O, tinere, nu te rugina a ieqi dintr-o casd ca aceasta, ci te ruqineazi pentru petrecerea intr-o astfel de cas5.". Iar aceasta ce a ficut acest lilosof este una cu a zice celor ce se ruqineazi se-$i md-rturiseascd. pdcatele lor: ,,S5"nu vd. fie ruqine a v5. mdrturisi pEcatele, ci sh vi fie m$ine a le face, iar dup5, ce le veli fi fdcut, sa petreceti vreme indelungatd in nepocdlntd". Aceasta ne invate pe noi Si acel inlelept Sirah, zicdnd i Pentru st4flehtt tdu sd nu te rugirezt" cdct este ruStre care aduce pdcat gi este ruSine care adrtce slaud gi har (4: 22, 23). Las la socoteala fiecdruia: oare mai bine este sd se rusineze inaintea unui om pauma$, sau inaintea tuturor Sfinfilor, Si inaintea a multe miriade de ingeri in Ziua aceea a infricogatei 71.

70

JudecS.li, cAnd va veni Fiul omului qi toli Sfinlii fueri cu El, Si se vor ardta toate faptele noastre cele ascunse qi cele neascunse? Cu adevdrat, nu md indoiesc ce fiecare ar voi mai bucuros se-$i m6rturiseascd pd.catele sale inaintea a toatd. lumea aici in veacul acesta. dec6.t s5. se ru$ineze in veacul viitor. $i iari6i, f6r' de o mdrturisire adevdratd Si de o pdresire desdvArgitd a pdcatului, nu $tiu, cu adevSrat, iubitilor, cum va putea cregtinul intra intru imp5rdfia lui Dumnezeu. Pentru ce iubitul Ucenic al lui Hristos Ioan, ca cum stAnd ldngd. uga acestei imparefii, pe toti care sunt invdluili in multe pacate ii gone$te afard. qi le zice: AJard., cdinL Jermecdtori gt curuari (Apoc. 22: 15). Si oare pe cine numeste el cdinr? Cu adevdrat, nu pe altii decAt pe acei pacatosi care, dupe ce iqi mdrturisesc picatele lor duhovnicescului lor pErinte, alearg6. iariqi cu osArdie la spurciciunea faptelor lor celor IEIS-de lege de mai-nainte. f, Ci picatele trebuie si se arate sau aici, sau acolo. Una din doud: sau aici, numai la duho''rnic sd ar6!i pecatele tale, sau acolo, la infricogatul Judecdtor. Dac5. aici le vei ascunde, sA qtii cd. acolo infricogatul JudecEtor va sd. le vS.deasci negregit - inaintea tuturor ingerilor $i a tuturor oamenilor - cu mare mustrare asupra ta. Mustra-te-uoi gi uoi pwre tnaintea. Jelei tale
1')

pdcatele tale (Psalm 49: 221. Dar ce zic, Judec6torul? insegi acele nemdrturisite pacate ale tale te vor mustra atunci $i te vor vidi la divanul cel a toata lumea. Pedepsi-te-ua pe tine depdrtarea ta Si rdutqtea ta te ua finstro- pe tine (Ierem. 2: 1^9l.Zice inca $i dumnezeiescul Gur6. de Aur: ,*A.colo vom vedea greqalele noastre inaintea ochilor no$tri, goale qi ddscoperite, gi vom pldnge in zadar gi in degert". Zice ins6.gi Marele Vasile: *Atunci vom vedea liecare pdcatele noastre precum s-au lacuf' (intru al optulea cap aJ inudfdhrii celei cdtre duhaunic). g. Ce, daci va rimine numai un pdcat qi celelalte. rimin neiertate nemirturislt, Dar, gi de vei fi m6rturisit toate p6catele tale 9i vei ascunde de rusine numai unul, s5. qtii cd nu numai pdcatele pe care le-ai mdrturisit rimAn neiertate, ci adaugi la sineti qi alt p5.cat, furtigagul de cele sfinte pentru o ascundere ca Patriarhul aceasta, precum spune Hrisant, in cartea Despre Mdrfurisire. Se Ierusalimului, povesteqte inci qi la Mdnhtirea Pdcdtosilor ce o qi-a mbrturisit toate celelalte femeie, ftndci picate ale sale unui cuvios duhorrnic, iar un sluJitorul pd.cat mare al ei nu l-a merturisit, pe picat vedea cum la fiecare duhormicului care-l mdrturisea ie$ea din gura ei cAte un $arpe; iar mai pe urm5. a vdzut un Sarpe mare, 73

care a scos de trei ori capul sau din gura femeii, dupA care iardqi s-a tras inl6untru, Si n-a mai ieqit. Pentru aceasta Si toti $erpii ceilalfi care au ie$it mai-nainte s-au intors iarS.qi $i au intrat in gura ei. Iar dupd moartea ei, s-a ard.tat ficd.loasa aceea qezAnd deasupra pe un balaur infricogat qi a zis citre duhovnicul ei gi cb.tre sluJitorul duhovnicului ci s-a muncit pentru ci n-a mArturisit pdcatul acela. Pentru aceasta qi un dascdl te sfEtuiegte cu infelepciune ca, de voieqti sd biruie$ti pe Diavolul, care ili aduce m;ine, sa spui inainte de toate pacatul acela de care te ru$inezi mai mult. h. Ci mirturtsirea se cuvlne si lie hotiriitoare. Iar mai apoi de toate, se cul'ine si te mdrturise$ti cu hotErdre, adicd sd faci inaintea duhormicului o intdnt6" qi adeveriti hotErAre, c5. voiegti mai bine de mii de ori sd mori decat sa mai pdcdtuieqti de acum inainte cu vointa ta, aJutAndu-li tie dumnezeiescul har. De nu vei face o hotdrAre ca aceasta in inima ta, putin te va folosi pe tine zdrobirea, pu{in mdrturisirea, pulin poc6inia ta, precum zic de obgte tofi dascdlii. gi, pentru aceasta, cati nu fac o astfel de hotdrAre, un picior il au la duhorrnic 6i altul la picat. Se mdrturisesc cu gura, iar cu inima cugeta iar6"gi si facd pdcatul, asemSnandu-se la 74

aceasta cu cAinele, care, dup6 ce bord.gte, se intoarce iariqi la bordtura sa; ince $i cu porcul, care, dupd" ce se spal6, se tdvdlegte iard$i in noroiul siu cel dintAi. Aceqtia sunt, dup5. Sfin{itul Augustin, cei care nu taie p5.catul, ci il umesc in altE- vreme, Si a$a se md-rturisesc numai din obicei - pentru ca vin, sa zicem, Paqtile sau Nagterea lui Hristos, sau pentru cd se primejduiesc de moarte -, iar nu cu adevSrat. Alfii, iar6gi, sau ca nu se spovedesc nicidecum weme de mulli ani qi se tivilesc in pacab, neaduc6ndu-qi aminte de aceastd mare Tainh a Bisericii orAnduitE spre mAntuirea noastrS";al{ii asemenea asupra boalei lor nu voiesc si se mdrturiseascd qi s6. se impdrtigeasce, zicand ca, de vor face aceasta, vor muri negresit. ,,O, orbire, o, pagubd netAlcuitS. a acestor oameni ticdlogi qi neinfelegdtori! Fie-li mili, Doamne, de sufletele lor $i nu-i l5.sain pierzare!" Citim la Pateric c6 un Pdrinte vedea sufletele cum se pogorau in lad, precum se pogoarS. iarna fulgii de z6padd pe pdmAnt. gi aceasta, cu adevdrat, nu pentru ca crestinii nu se merturisesc (caci rar se intAmpl6. s5. moar6. cineva nemdrturisit), ci pentru ca nu se mdrturisesc bine, cu hotdr6re. cum ce mai mult nu vor pacatui. C6. nu rup inima lor cu o adevdrat1 durere a unei indreptdri hotdrAtoare, ci rup numai hainele lor, precum zice 75

Proorocul, cu o mincinoasd qi o fAfarnic5. durere: Rupe{i inimile Doastre, gi nu hainele uoastre (Ioil 2: 13). $i ce te va folosi pe tine, fratele meu, de vei zice numai aceasta ,,greqit-am, m5. pochiesc", c5.ci un cuvAnt ca acesta a zis $i Saul (I Imp. 15: 24), a zis qi Iuda (cf. Matei 27: 41, dar nu le-a folosit. Pentru aceasta, qi Marele Vasile zice cum c5" nu se nu se foloseqte din mdrturisire, ba inci mdrturiseqte nicidecum acela ce zice c6. numai a gre$it, qi cu toate acestea rAmAne iarlgi irt pecat $i nu-l urdqte, gi nu va avea niciun folos de nedrep-t6lile ce i le-a iertat lui duhovnicul, dac5. iard.qi nedreptdfegte: ,,Fiindcd. nu cel ce a zis (gre$it-am,, iar apoi, petrecamd in pacat, se mbrtu-risegte, ci cel ce, dupi cum zice psalmul, a allat p6.catul lui gi l-a urdt. Ctr ce folos poate si facd bolnarrrlui cercetanea cea de la doftor. cAnd el face cele ce sunt stricatoare viefii? intr-acest chip, niciun folos nu este din picatele ce se iart6. celui ce incd nedreptdlegte" (La tAlcuirea psalmului 35). Toat6" pocdinla ta st5. intru aceasta: adicA. si te hotErAqti sE schimbi t. 'rieluireas Sd nu zici: 'De voi putea, irni voi pune drept scop indreptarea" sau .A$ fi voit s5, nu picdtuiesc". Nu aga, ci sd zici: .HotdrS.sc str
31E aici un fel de pleonasm bine agezat,cdci pocdinla (perrivotc) nu irseamnf, altceva decAt schimbarea mintii/viefuirii.

m6. indreptez, voiesc ca de acum si nu mai gre$esc, cdci cu o voinld intdrite, neschimbati gi hotdrAtoare ca aceasta - precum niciodatd' nu voiesc s5. beau un pahar plin de otravd' precum niciodatA nu voiesc s5. m5. pripddesc intr-o prdpastie, $i precum nu voiesc niciodatS. sd m5' omor - aga, aga cu adevd-rat, nu voi inceta a zice in toate zilele vie{ii mele impreund cu acea fericitl mireas6. ce se pomeneqte la Cintarea Cd,rrt5rilor $i zice: SpdLat-am picinarele mele' cumle DoiintinaPe ele? (5: 4)". Dar, de rlTeme ce voinla omului nu poate rdmdne32 IEr6. dumnezeiescul ajutor, noi ti-am insemnat o rugaciune, cum sA ceri de la Dumnezeu ajutorul acesta, pe care vezi-o inainte, Ia sfd,rgitul invd,tdturii a Scsecr - d-espre nlrri-ncrinte pdzire. insE. se cuvine s5. insemnim aici Si ca trebuie s6" se facb. qi a doua mdrturisire a picatelor, pentru trei pricini. cineva nu $i-a mSrturisit 1. Daci pS.catele sale, impreund cu intdmplSrile lor qi cu cuviincioasa mai-nainte getire, cu umiliniS.' hotbrAre $i pdzirea canonului. 2. De nu s-a indrePtat Si nu s-a canonisit bine de la duhovnic' precum zlc oarecari.

32Sd petreaca, sd stdruie spre a izbAndi.

76

77

3. Precum zice Simeon ai Tesalonicului (intrebarea 24, punct 70), daca cumva a cdzttt iardqi in aceleagi pd.cate sau Si intru alte ramuri ale celor de mai-nainte33, sd spund impreund cu cele de-a doua qi pe cele dintAi, ca pe niqte rddAcini Si pricini ale celor de-a doua; sau gi pentru mai multa zdrobire Si smerenie a inimii tale. Se scrie incd qi la cartea ce se numeqte indreptarea pacd.tosilar cum cd folositor lucru este sd faci cineva Qi o cuprinzdtoare qi soborniceascd merturisire (precurn fac Ai cei citi vor sa se preoleascd gi cAli se primejduiesc de moarte), micar o datd intr-un an, $i mai vArtos atunci cAnd se va intAmpla s6 meargd la un duhor.nic nou" fiindc6, printr-o mbrturisire cuprinz6.toare ca aceasta, se adund. impreund toate pd.catele lui ca niqte r6.uri gi fac un noian mare, sau ca niSte mun{i deasupra altor mun{i, incat acestea par cd ajung pdnd la cer, precum zice Ezdra: Cregalele noostre s-ail, mnrlt pdna La cer (9: 7). Si, vdzAndu-le pe acestea cu o cAutiturd cel ce se mdrturisegte aga multe adunate, ia rnai ma-re rusine, mai mare durere, mai mare smerenie qi, drept urrnare, mai mult se teme de Dumnezeiasca dreptate, pe care o a mdniat atat de mult, 9i, pe lAngi acestea, ia mai
33De a ,,recidivat" cirmva, pornind de la cele deja fticute.

mult6. pace in con$tiinta sa qi adeverire pentru iertarea pacatelor sale, gi din toate acestea ia multd infrdnare qi oprire ca de aici inainte sA nu mai cadi.

78

79

CAPITOLUL 3 Ci se cuvine si primeasci cu bucurie canonul sdu a. Ce este impllnlrea canonulul? Dupd mdrturisire, urmeazE a treia parte a pocdin{ei - facerea canonului -, care este implinire lucrdtoare a canonului ce i-l va fi dat duhorrnicul, precum hotdrdqte Gavriil al Philadelphiei in cartea Despre ?aine. Deci gi tu, pdcStosule, ai datoria s5" primeqti cu mare bucurie canonul ce {i-l va da duhovnicul, ori post de va fi, ori metanii, ori milostenie sau altceva, pi mai-nainte de toate si primegti cu tot sufletul depdrtarea de impdrtiqire atalia ani cafl !i-a ordnduit, pentru cd cu o pulind certare ca aceasta imbldnzeqti urgia cea mare ce o are Dumnezeu asupra ta, cu acest wemelnic canon, scapi de canonul cel vegnic al muncii. b. Pilde ale celor ce s-au canonlsit pentru picatele lor. Dac6. sora lui Moise nu s-ar fi gonit afarA din tabdrS. gapte zile, nu s-ar fi curd.|it de lepr[ (cf. Num. 12). Daci cel ce a curvit in Corint nu s-ar fi dat Satanei. sufletul lui nu s80

ar fi m6ntuit (cf. I Cor. 5). ASa qi tu, frate, de nu vei lua aceasta puline certare a canonului, nici de lepra pecatului nu te curd.{eqti desivArgit, nici sufletul td.u nu se mantuie$te. Negulatorie este aceasta, iubitule, mult-caQugatoare gi mare la cei inlelepli. Una dai, Si scapi de milioane. Iei wemelnice $i scapi de vegnices. imp5.ratul David, pentru facerea canonului p6catelor sale, s-a gonit din impdrdtia sa de insuqi liul siu, Abesalom: umbla prin munfi qi prin vdi cu picioarele goale, era oc6rit gi improqcat cu pietre de semei, era deEimat de to!i, iar tu cauli s5.imblAnzeqti pe Dumnezeu fdrd niciun canon? Foarte nebun egtil impdratul Teodosie cel Mare o vestit6. facere de canon in a infiptuit Mediolan, precum i s-a rd'nduit de SfAntul Ambrozie, iar alt imp6rat, pentru o ucidere ce a
34De luat aminte cd negufdtoda aceastaeste wra dtthounicuscd, ce are la bazd alte principii decdt cea lumeascd; ea e intemeiata pe iertfa iubitoare, ce are ca scop vindecarea $i intirirea omului orin lucrarea harului lui Dumnezeu, Canon (rwdv\ desemrn tr -Atrti"hitute r.m inshument de masura, ce Putea fi de mai nulte feluri, depinzdnd de domeniul de activitate - in constru4ii, tampltuie, astrologie etc.; canon insemna 6i hotar, limitil; model standard, Canontrl ar fi deci Pentru noi un instrument de a ne vedea mdsurile; in ce masura suntem adica mai aproape sau mai departe de Dumnezeu pe masura implinirii celor date de duhovnic, un mijloc totodata de a omori ,,misurile" dut[tii din noi, un instrument de mtrsurare folosit Ia zidirea sufletulld, sPre a ne ridica la mlsura harului gi a z.titsteidElindtdfii lui Hristos (Ef. 4: 7, L3\.

81

I6cut, s-a canonisit s5, meargd deasupra unui munte inalt cu picioarele goale $i acolo, deasupra muntelui, dezbrdcat fiind de podoaba impdrdteascd, a petrecut patruzeci de zrJe intregi numai cu pdine gi cu apa, cu rugiciune neincetat6- gi cu tdcere, dormind jos, pe pdmdnt gol; 9i mulli alli impdrafi au fdcut grele impliniri pecatele lor, de canoane pentru $i tu, p6.cdtosule, oare mai mare e$ti decdt aceia? Sau mai cinstit? Sau ai trup mai ginga$, $i nu primeSti un canon atdt de mic al duhormicului t5.u pentru picatele tale? SA nu te ingele gdndul c5. pofi da bani ca sd rS.scumperi canonul t6.u. Impdra{ii acegtia aveau mai mulfi bani decAt tine 5i puteau s5. dea milioane de galbeni, numai s6 nu ia acest fel de canoane. Dar insi aceasta nu este cu putinld si se faci, micar de ar da cineva o imp6rdlie intreag5., liindcd dreptatea cea 1615-de mit5. a lui Dumnezeu nu se mulfumegte altfel f6rd decAt de trupul cel ce a pS.cAtuit, ca acela insugi str se pedepseascA. Iai de se ua afla gi ureun dtihounic iubitor de cqtiS $i tfi ua zice sd-i dai bani ca et sd te ierte, ia aminte, ca sd nwl crezi (s.n,); cd nu poate s5. te ierte cu un chip ca acesta, qi tu numaidecit iti pierzi banii, 9i rbmdi iarS.qi neiertat. Cdtre un duhovnic ca acesta scrie SfAntul Isidor Pelusiotul cum c5. ,,duhovnicii nu pot si-i ierte pe bogali cu darea banilor; $i ei nu sunt stdpdni 82

qi domni ai iertAciunii, ai sau moqtenitori precum acei Jertfelnic, dumnezeiescului necredincio$i care zic: Venifi sd fi]r,?tenim noud JeSelnicul lui Dunnezeu (Psalm 82: 11). C6. cei ce pentru pdcatele lor aduc jertfe, precum a zis Apostolul, nu vor putea cu ade"v6rat cu stlpAnire a ierta pS.catele celor nepocdifi, m6.car Si bogati de vor fi aceia" (Epistola 1O7 c6tre Zosima). Vezi de asemenea qi la inceputql Capului 20, la Inuat,dhtrq dtthauniculuiss. c. Ce cel ce pizegte canonul siu este fru adevirat al Bisericii. tdu, De vei pdzi canonul duhovnicului ardti cu adevdrat cd. te pocdieqti gi eqti flu adevdrat al lui Dumnezeu gi al Sfintei Biserici, cea care a rAnduit certarea aceasta, Iar dacl, dimpotriv6., vei lep6da canonul duhovnicului tiu, este semn cum ca pocdinta ta nu este adevhratd., ci mincinoasd, semn ci nu eqti fiu adev6rat al lui Dumnezeu si al Bisericii. d. Ci se cuvlne ca cel ce ae pociiegte chiar el si ceari mal mult canon. Degi se poate ca duhovnicul s6"-!i dea canon putin, se cuvine ca tu singur sA-l rogi si"-{i dea mai mult, precum qi mu$i allii care se
3shMoli@nic.

83

pocdiesc cu fierbinlealA fac aceasta, ca prin canonul acesta wemelnic sd imblAnzegti mai mult Dumnezeiasca dreptate gi sd adevereqti mai bine c6" Dumnezeu ti-a iertat vegnica muncd care aveai si iei pentru pAcat. e. Ci ori aicl vremelnic, ori acolo vegnlc, trebuie si-ql la picitosul canonul siu. Pe scurt iti zicem anume cd se cuvine, o, frate, sd alegi una din doud, sau aici sa iei in chip wemelnic canonul pacatelor tale, sau acolo pentru vesnicie. Del vei lua aici, scapi de cel de acolo; iar de nu-l vei lua aici, negregit il vei lua acolo veqnic, precum scrie qi Galriil al Philadelphiei in cartea Despre Taine: ,,Cdrora (adici canoanelor) cel ce nu s-a supus, nevoie este s5. se trimitd la judechlile cele de acolo, unde va da socoteald. pentru rdutE,lile ce a Ecut, ca cel ce a cdlcat legile Bisericii". f. Ci se cuvlne ca cel ce se pociiegte si se indepirteze de impirtiqtre. Dupd toate acestea, iti grdim fie, frate, ci se cuvine sd pdzeqti cu acrivie depdrtarea de impdrtiqire ca$ ani ili va fi r6.nduit duhorrnicul tdu, cE dep6rtarea aceasta este o implinire de canon a tuturor canoanelor, de nevoie $i irrtemeietoare a poceintei tale celei adevbrate, fiindcS, de vei indrdzni sd te impdrti$e$U intru 84

acegti ani, te faci aI doilea Iud6", iar de vei sili pe duho'n'nic se te ierte. tu, de aici, nu te alli pocaindu-te, ci te alli ca e$ti un silnic, un Uran, care silesti legile cele Dumnezeieqti gi canoanele Sfintelor Soboare $i ale Pdrintilor, $i ti se va face Dumnezeiasca impdrtAsire nu spre iertare, ci spre osande qi multd munch, $i pentru ca sa inlelegi mai bine aceasta, primleqte aceastA pild6: precum un om ce are rane la trup merge qi le aratd la doftor, 9i ia de la dAnsul ing6duin!6. sa puna cutare plasturi la dAnsele, gi, osebit de aceasta, ia indemnare sa nu bea vin, nici sd mdndnce cutare bucate, cd.ci altminteri ranele lui nu se vor vindeca, irrtru acest chip gi tu, frate al meu, care ai avut rane gAndite in sufletul tAu, pacatele, ai mers Si le-ai aretat la duhovnic, !i-a rAnduit s5. pui plasturi la ddnsele - canonul postirii, al mAnc5rii celei qi al al milosteniei uscate, al metaniilor, rugeciurrii -, iar osebit de acestea, ti-a poruncit s5. nu bei. nici se m5nAnci cutare bucate, adice s5. nu te impdrt6$eqti de Dumnezeieqtile Taine. Deci tu, de nu vei asculta qi vei mAnca, ce va fi? Ranele tale qi p5.catele tale nu se vindecA, ci mai vArtos mai cumplite $i mai mari se fac. Si ce zic ca nu se vindecd.? incd. gi moarte sufleteascS. $i trupeasce iF urmeaza {ie, precum zice dumnezeiescul Pavel: Pentru acea.sto sunt tttre uoi mutfi neputinci,ogi gi bolnaui, 9i mulfi ott 85

adormit (I Cor. fl: 3O). AdicA, pentru cA oarecari newednici se impErtdqesc, se fac de aici botravi $i neputincio$i, $i multi dintre ei chiar mor. Iar dac6. cineva s-ar fi nedumerit qi ar fi zis: .Dar fiindch qi prin rugeciunea de iertare a duhovnicului se iartd pdcatul celui ce se pocdiegte, pentru ce acesta sE nu lie slobod sd se impdrt5.geascd cu Sfintele Taine, ca cel ce, iati, s-a iertat $i s-a indreptat?" La aceasta rd.spundem in trei chipuri: lll Cum c6" se iartd pacatul pi.cdtosului, aga este cu adev5rat, dar insA nu simplu, ci mai-nainte punAnd incepAturd ca sd pdzeasch el $i canonul $i depirtarea de impdrtd 6ire. (Cd. pentru aceasta de iertare il rAnduieqte lui $i mai-nainte duhovnicul canonul qi depdrtarea de Sfintele Taine.) [2] Sau cum ca se iart6. pacatul, aga este cu adev6rat, dar ins6. nu gi certarea gi pedeapsa pd.catului, adicd. canonul, cu care se num6r6. qi depdrtarea de lmp6rtEgire, pentru c5. gi p6.catul Iui David s-a iertat cu adevdrat de Dumnezeu. ce-rrd i-a zis lui Nathan: Domttul a ridicat pdcahi tdu ins5. nu s-a iertatsG qi certarea picatului sdu: ci dup5. iertarea aceasta a fost gonit din imp6r6.{ia sa de fiul slu, Abesalom, $i sabia nu a lipsit din casa lui, gi alte mii de riut6.fi a patimit, precum insuqi Nathan i le-a proorocit.
36Sau: nu s-a luat de la el (pe lAngd pdcat).

l3l $i a treia, respundem zicdnd c5. se iart6 p6.catul picitosului, a$a este cu adev6.rat, inse nevoie este ca sa se Si cerce aceasta Si se se intemeieze cu multe weme in harul lui Dumnezeu. Mai pe urm5. de toate acestea, ili grelm !ie, frate, cA canonul ce-!i va da tie duhorryricul se cuvine sd-l faci cat poti mai degrab, atata cat te alli in harul ltii Dumnezeu, Si sa nu muli wemea, pentru ca nu Stii ce-fi va na$te lie ziua cea viitoare3T.

37Altfel spus, prin mdinile duhovnicului se dd cregtinului (in va*utea marturisirii lui $i a ierif,rii ce o ia) - precum oarecand Ia Botez, pe Hnga iertare, harul sau puterea irnplinirii poruncilor harul implinirii canonului; iar neimplinirea acestuia duPa mAsura puterii datq sau irnplinirea lui cu negrijd sau nu dupd vremea ce i s-a randuit, akage dupa sine luarea de la cre$tin a acesteiputeri duhovnicegti de implinire a lui.

86

87

CAPITOLUL 4 Cum si se pizeasci picitosul mirturisire

dupi

Iar dupi ce te vei merturisi Si-li vei lua canonul t5.u de la duhovnicul tdu, pentru ca sd te pdzeqti s6. nu mai cazi intru aceleaqi, sau intru alte picate, sd pdzegti aceste cinci lucrurt, in loc de tot atAtea doftorii p6zitoare. a. Pizirea picate. Ca s5. nu uiti, ci sd-ti aduci aminte totdeauna de pAcatele ce ai ft.cut, ,,nu pentru ca sa-fl munce$U gAndul tdu, i{i gr6ie$te dumnezeiescul Gur6. de Aur, ci pentru ca s6.-fi pedepseqti sufletul tdu ca sA nu zburde in patimi $i s6. nu cad6. iaresi intru aceleagi. gi, osebit de aceasta, ca sA cunogti cu aducerea-aminte darul cel mare ce l-ai luat de la Dumnezeu, ca sa-U ierte atS.tea pecate, precum qi Pavel igi aducea aminte totdeauna ca a gonit Biserica, ca aga si arate mdrimea darului lui Dumnezeu" (CuvAntul 38, I la Corinteni). Unul ce a scdpat dintr-o mare primejdie, cAnd igi aduce aminte de dAnsa, tremurd Si se
88

intil:

aducerea-amlnte

de

infricoqeazd.; iar frica aceasta il face s5. nu mai cadd iarS.gi intru aceeagi primejdie. Tot aqa qi David, dupd iertarea pecatelor sale, igi aducea aminte de dAnsele totdeauna $i le avea inaintea ochilor s6i, Si pentru aceasta zicea: Pdcahi meu tnintea mea este punffea. (Psalm 5O). ,,De voieqti, ifi zice Slin{itul Augustin, ca si intoarcS. Dumnezeu fafa Sa dinspre picatele tale, trebuinld este ca tu sd le ai inaintea ta, s5. le vezi gi s5. phngi pentru ddnsele". .Dac6. tu iti vei aduce aminte de pdcatele tale, te incredin{eazd dumnezeiescul Guri de Aur, Dumnezeu le va uita, iar dac6. tu le vei uita, Dumnezeu iti va aduce aminte de ddnsele". $i iariqi acelaqi zice: ,,Nu este, nu este nicio altA doftorie spre pierderea pdcatelor ca cea deasa aducere-aminte de ddnsele qi neincetata prih6nire a lor" (Cuvant ll, Cum cd spre..folos sunt proorocirTle ittunecoasel. insd. te sfS.tuieqte Sfdntul Marcu Pustnicul [AscetuU cum ca, ,,atunci ca,nd iti vei mdrturisi lui Dumnezeu pacatele tale, sd-!i de d6nsele, nu inchipuind aduci aminte chipurile qi fetele prin care ai p6.cdtuit, c6" incd. fiind tu pitimaq qi iubitor de dulcea{d, iard.gi le pofteqti gi le intuneci", Asemenea zice gi SfAntul Ioan Sc6rarul: ,,Pentru pi.catele cele trupegti qi scarnave, s5. nu-qi aduc5. aminte cineva de chipurile in care le-a lucrat. Iar de celelalte 89

pacate se cuvine sa-Si aduce aminte cineva cu mintea sa ziua Si noaptea Si cu chipurile in care s-au lucrat". La aceasta socoteald se unegte gi SfAntul Ioan Gurd de Aun ,,Mai vArtos aceasta [nepomenirea picatelorl se cuvine si. o pdzegti la pdcatele cele trupegti ce ai fdcut,, ca se nu-!i aduci aminte de chipurile gi fetele prin care ai pacatuit, c6.ci altminteri te spurci la minte; numal aSa, simplu, sA-!i aduci aminte ca esti adici pdcitos qi c5. ai l6cut multe pdcate cu care ai mAniat pe Dumnezeu".
b. Pizirea a doua: Fuga de pricinile picatulut. Ca de o pdzire s6. te folosegti de fuga aceasta, fiindc6., precum zic canoanele filosofegti, aceleagi prlcini fac totdeauna $i acela$i lucrdri. Deci fugi, frate, de vederile cele rele qi de impreund.-petrecerile cu cei lbrd. de rdnduia15; dar mai vArtos fugi de impreun6.-petrecerile qi de prietequgurile felelor acelora cu care ai pdcituit; ci una din doud: sau tu trebuiegte s5. fugi de acestea, sau pe acestea sd. le depdrtezi de la tine 6i s5. le gone$ti, de le ai la casa ta, m6.car slujnicS. de este, mecar sluga. Pe scurt, mdcar om de-al tiu este gi prieten, c6" pentru ace$tia a zis Domnul; Daca ochitrl tdu cel drept te smintegte pe tbe, saate-l pe eL qi-L leapddd de la tt'e: cd mo;i de Jolos ili este fie sd 90

pi$d unul din mddularele tal,e, decdt tot truprn tdu sd. se atunce tn Gheena (Matei 5: 29). gi sa nu-fi crezi weodata !ie, zicind .eu pot sd petrec impreund fefele cele ce vatdm6, Si Sa nu me vatdm". inqelitor este gAndul acesta, de weme ce scris este: Sd nu crezi Drdjmaf]ului tdu tn Deat [Sirah 12: lO). gi este o socoteald a oareqic6ror dascdli cd Iosif cel curat. de nu ar fi fugit din cdmara stdpAnei sale, de bund seam6" c5. ar fi cdzut in pdcat. CeLce se teme de prtmejdie ruua cddea irtr-insa. Cet ce iubegte primejdia va (Sirah 3: 25). Pentru aceasta cddea itr-tnsa zice gi dumnezeiescul Gurd de Aur: ,Cel ce nu luge departe de pdcate, ci aproape de dAnsele c5ldtoreqte, cu fric[ va vielui gi de multe ori intr-insele va cddea". c. Pizirea a trela: mirturlslrea cea deasi clncl lucrurl de folos prlcinuleqte. $i de pizirea aceasta sa te Ui - si te mdrturiseqti adic6. des -, Si nu numai atunci cAnd faci pdcat de moarte Si mare indat5 s6. alergi la duhovnic, ci, de este cu put1nf5., qi cAnd vei face un p6.cat mic qi lesne de iertat. Berzele au obicei ca, acolo unde le stric5. cineva cuiburile lor, acolo sd nu mai mearga de aici irainte. Tot aga gi dracii fug de la acela care des se mdrturisegte, c5.ci cu deasa mdrturisire stricS. cuiburile gi mreJele lor, precum Si in$i$i 9"1

dracii au spus aceasta unui b6rbat imbunatept, cum cA nu au nicio incdpere gi st6pAnire la cel ce se mirturisegte des. $i, osebit de acestea, au spus $i aceasta, cum c6. atunci c6nd omul se alli. nem6rturisit, ei au toate mddularele lui ca cum legate cu pd.catul, qi nu poate se se miqte ca sA faci lucrul cel bun. Iar cdnd se vor mdrturisi, indat5- se dezleagA. $i pentru care alti. pricin6 Neeman Sirianul nu s-a scdldat numai o dat6. in Iordan, ci de qapte ori? Fdr6. decdt s6. ne inve{e pe noi, pe mici Si pe mari, pe gi ceilalli arhierei, pe Patriarhi, Mitropolifi de duhovnici Si pe preoii sd ne mdrturisim $apte ori - adicA des qi de multe ori, cd numdrul 7, la Dumnezeiasca Scripturd, in loc de multe [nenum6ratel se ia - Si sE ne scdldS.m in apele poceintei, al c5ror chip il avea lordanul, cd botezul irrtru acesta boteza Mergdtorul-inainte poc6infei pe norod (cf. Marcu l: 4). des Si Am zis s6. se mdrturiseascA preacinsti{ii arhierei, Patriarhi, $i ceilalli duhormicii $i preotii, ca sE- [se] stricle] obiceiul cel riu, care se tine in multe locuri, de nu se m6rturisesc aceste cinstite fe{e. M5. mir cu adevdrat din care pricind., indemnali fiind, fac aceasta? De socotesc cum ch ei adici nu pd.cituiesc (md rog si-mi dea iertare), gregitd este aceastS. socoteald a lor, de vreme ce CuvAnttrtorul de Dumnezeu Ioan strigi aga: De
0)

Dom zice cd pdcat nu aDem. pe noi ne ttgelj.m (I Ioan l: 8);,ci numai papa, ca un mincinos, a nilucit si'se vesteasci pe sine a fi firi de picat, insE niciodatd. weunul din Patriarhii qi Arhiereii Rdsdritului. Iar de socotesc cum c5. din pricina cA sunt fele sfintite nu au datorie [chipurile] se se merturiseascd ..des precum mirenii, drept care gi aceastd. socotealS. a lor nu este dreaptd. Fiindcd dumnezeiescul Iacov, cAnd a zis: Mdrtrtrisifu-ud unul alhtia gregalele (5: f 4, n-a despdrfit pe cei slintiti de mireni, ci a$a simplu a zis s6 se $i nehotErAt mdrturiseasc6.: gi cei sfinlili $i mirenii; ci $i doftorii, cAnd se bolndvesc, au trebuinli de alii doftori, qi Proorocii de alti Prooroci, cdnd vor pd.cdtui, precum zice dumnezeiescul Gurd. de Aur: ,,Atunci a mers David c5.tre Nathan; c6.ci Prooroc cdtre Prooroc merge; dar cum nu se vindec6" singur pe sine$i, prooroc fiind David? intocmai precum doftorii, cdnd se bolndvesc, trebuintE au de alti doftori - pentru c5. boala strich megtequgul -, a$a $i aici" (Tdlcuirea La Psalmul 8). Iar dacd se ruqineaz6., si urmeze Arhiereului Potamie, care s-a mdrturisit nu inaintea unui duhovnic, ci inaintea unui sobor intreg ([Ilie] Miniat, fila fO3). Dacd un Ioan, Cuvdntdtorul de Dumnezeu, se mdrturisea - De wm mnrfilrisi. pdcatele noash:e, credincios este gi drept Domrui ca sd rE ierte naud pdcatele 93

noastre (Ep. I, 1: 9) -, pentru ce s5. nu se mdrturiseascS. gi aceste sfinlite capete? Pentru aceasta, preasltntiti p6rinti, m5. inchin voui qi vA rog, pentru dragostea lui Dumnezeu, m6rturisi{i-v5. des, ca sd. nu dali rea pildi noroadelor, ca s5. se lase qi ei de mirturisirea cea rari. $i precum la toate lucrurile v5. faceli chip qi pildi. la dAngii, tot aga s5"v5. faceli pildA qi cu mdrturisirea cea deasi, ci Qi Simeon, Arhiepiscopul Thesalonicului (Cap 306, fila 317), zlce cum ci arhiereii Si preotii, atunci cdnd vor stuji $i se vor impdrtS.gi cu Sftntele Taine, se cuvine s6. aibd. luare-aminte Qi qi si fie mSrturisifi, cd"ci in chip umilinti deosebit mirturisirea deas6" slAbeqte puterea dracilor, precnm am zis, dar inc6"pricinuie$te $i alte cinci lucruri bune celui ce se mdrturisegte des. 1. Folosul cel dintdi ol mdrturlsirii e.elei dese, Precum pomii care des se rS.sldesc nu pot sd prindd rS.dicini adAncS.in pdmAnt, tot a$a, gi pe obiceiurile cele rele gi deprinderile picatului, mdrturisirea cea deasi nu le las6. s6. prindi rS"ddcini addnch in inima celui ce des se m6rturiseqte, sau, mai bine s5. zic, precum un pom bitrAn $i mare nu poate fi t6iat numai cu o sigura loviturS., tot aga, $i pe un vechi obicei 94

sau deprindere a picatului, numai o durere a inimii - gi aceasta poate nu in chip desdvdrqit ce a ardtat cel ce se pocdiegte la mirturisire nu poate sd o dezrAdicineze $i s6 o qteargE desdvdrqit, micar degi s-a iertat p6"catul lui prin rugaciunea cea de ierta.ciune a duhovnicului sdu. 2. AI doileaJolos al mdrturisirii dese. Cel ce des se mSrturisegte are mare lesnire in a cerceta cu de-amdnuntul congtiinfa sa gi a alla numdrul pAcatelor sale, de weme ce, uqurAndu-se des de mullimea pdcatelor sale cu deasa mdrturisire, ele rdmAn intotdeauna mai putine. Pentru aceasta $i mai cu lesnire le poate alla qi a-gi aduce aminte de dAnsele, iar cel ce nu des se mdrturisegte, pentru multd multimea pdcatelor ce se adund la dAnsul, nici cu de-am6nuntul nu poate s5. le alle, nici si-gi aducd aminte de dAnsele, ci uit6. de multe ori multe qi grele picate ale sale, care, rdmdn6nd nemdrturisite, de aici rdmAu:r gi neiertate. Pentru aceea, Diavolul are sd i le aduci lui aminte in ceasul morfii lui qi atA.tde tare va s6-l stramtoreze, incAt s5. verse pentru dAnsele o sudoare aducltoare de moarte $i se plAnga ticdlosul, dar insd frird de niciun folos, pentru ci atunci nu mai poate s5.le mdrturiseascd.
v5

celei

3. Al treileafolos dese.

al mdrturisirii

celei

Cel ce se mdrturiseqte des, mdcar 9i weun pdcat de moarte de va face weodat6., cu toate acestea, indatS. ce se va mdrturisi, intrd in harul lui Dumnezeu gi, oricdte lucruri bune va face, i se fac lui mult mai wednice de vlata cea vegnic6., iar cel ce nu se mdrturiseqte des, dac6 cumva, sd zicem, va fi lhcut Si acesta acelaqi picat de moarte Qi nu va fi alergat indatA sd.-l mdrturiseasch la duhovnic, atAta vreme cdt std" nemdrturisit, nu numai cE se lipsegte de harul lui Dumnezeu, ci gi cAte lucruri bune va face de la sinegi, postiri, privegheri, metanii gi altele de acest fel, nu i se Joc Lui urednice de platd 9i de uiafa uegnicd perttru cd sunt Lipstte de harul hJt Dunvlezeu (s.n.), care har este incepatura Si temella tuturor lucrurilor celor cdtre mAntuire. Yezi la capul 9 a7 Inudfdhtii cdtre duttounic. 4. Al po;trulea Jolos al mdrturisitii celei dese. Acela care se mdrturisegte des este mult in aceea c5. moartea il va alla in mai intirit harul lui Dumnezeu Si aqa se va mAntui; iar s-a obignuit sd Diavolul, care dintotdeauna mearga h mo4i - 9i nu numai la ale picdtogilor, ci qi la ale sfinplor, precum zice Marele Vasile (in TAlcuirea Psalmului 7)' ba qi la 96

moartea Domnului insuqi, dupd ceea ce zice: Virte stapanitorul lumii acesteia" gi intru Mine nu arc nimic (Ioan 14: 30) - gi Diavolul, zic, care merge la mortile oamenilor s6. vadA de va afla ceva, va merge $i la acesta, dar nu va alla nimic, pentru c6. acesta mai-nainte a apucat, gi are gamdurile sale curate, gi izvoadeless sale $terse prin mdrturisirea cea deas5..Iar cel ce nu des se m5rturiseqte, este de crezut3eca va muri nemdrturisit, $i a$a va pieri ve$nic, ca unul care cu lesnire cade in p5.cat qi nu se mdrturisegte, gi pentru ci moartea este neardtati@. 5. Al cincilea Jolos al mdrfilr'tsirii celei dese. M6rturisirea cea deasd prlcinuie$te Si acest folos de pe urm6.: liindc5. opregte Si infrAneaz6. pe oameni de la picat; c5. cel ce des se mdrturiseqte, c6nd igi va aduce aminte cum cd dupi pulin are sd se mirturiseascd, degi lpoate] va fi avut scop ca si pb.cdtuiasch, se opregte, socotind ruSinea ce are s6 ia cdnd se va m6-rturisi gi mustrarea ce va sA audb. de la duhormic. Pentru aceasta gi SfAntul Ioan Scdrarul zice: ,,Nimic nu di o putere aqa de
38Zapisele. 3eEste foatte probabil. aoImprevizibild.

97

mare dracilor gi gAndurilor impotriva noastr[, in precum aceea de a le hrdni nemerturisite inima". $i iardqi: ,,Sufletul care socotegte mdrturisirea, ca de un frAu se tine de aceasta, ca sd nu p6cituiascE", cd pe cele nemdrturisite ca intr-un intuneric fdrA de fricd le lucrim" (CuvAnt 4). De aceea $i spune Sf6ntul acesta c6 acea minunat5. obgte avea o panachidS.al spAnzuratS" la bdrnele lor, pe care in ftecare zi igi scriau gAndurile lor gi le m5rturiseau la acel mare Egumen. Deci, frate al meu p6.cdtosule, de acestea inqtiinlAndu-te tu, mergi des la Sfdnta Merturisire, chci cu cdt mai des vei merge la baia aceasta, pe atAta de mult te gi cur[fegti. Sd. nu muli wemea zicAnd .las' sd- fac aceasta, Si pe urma voi merge sd mA mdrturisesc", cdci, chiar daci Dumnezeu, deqi de multe ori ins[, cu adevdrat, 9i inainte indelung-rabdi, apuca.. Sd nu zici cine md ua smeri so,u cine rnd ua supune? Cd Domruil izbandind va izbdttdi asqra tcr-$i nici: Am pdcdtuit, gi ce mi s-aJdcut mie? Pentru cd Domnul este muLt-ingdduiton Sau: Mila este msre, ua curdfi pdcatele. Cd mila gi mnnia de kL EL este gi peste cei pdcdta$i Da. (Sirah 5: 3-7). odilnimhniolsti

Adu-ti aminte totdeauna de Samson, care mdcar deqi a putut sd rup5. de lrei ori legdtudle cu care il aveau legat cei de alt neam, a patra oard ins6. n-a mai putut sA le rup6 gi sd scape. Voi iegi 9i uoi Jace ca Ei.mai-rwtnte gt md vot scuhta- Dor eL n-a cunoscut cd Dofivrul s-cl depdrtat de la el (Jud. 17: 2t). Aqa qi tu. frate, mdcar o datd, qi de doud ori, $i de trei ori pdcdtuind qi intArziind a te indrepta gi a te mdrturisi, dar mai pe urmh te-ai irrwednicit sA te mSrturiseqti gi sd. te indreptezi, a patra oar6, dacd pdcdtuind vei muta wemea merturisirii. poate nu te vei mai inwednici de aceastaa2, ci vei muri nemdrturisit gi neindreptat, care lucru s5. dea Dumnezeu s6. nu se intAmple niciodatd la niciun cre$tin. d. Pizirea a patra: aducerea-aminte de cele de pe urmi ale tale. Pdzire sd-!i fie, frate, 5i aducerea-aminte de cele de pe urmd ale tale, adici s6. cugeli totdeauna la moartea ta, la infricogata judecatd a lui Dumnezeu qi la munca cea vegnici, cd aducerea-aminte de acestea $i frica de ele ti se va face ca un frAu puternic, care nu te lasd sd pacatuie$U, precum zice gi Sirah prin Duhul Cel Sf6nt: Adu-fi aminte de cele de pe urmd ale
a2De indreptare 9i de mtuturishe g;

{ tabhfa de metal, piaha sau lemn, folositd in trecut de gcoiari pentru a iJxvatasa scrie.

98

tale gitn ueaonu uetpdcdhti (7: 38)' Deci atunci cdnd gAndul ttru cel rdu qi Diavolul te luptd qi te indeamnE sd picltuieqti: 1. Pune inainte ta moartea Si socoteste cu trupul acesta al tdu, care acum pofteqte s5. curveasch, sau sh omoare, sau s5.fure, sau alte picate si fac5' acesta va sd moar6. Si va sa-$i piardS. frumuselea, sdndtatea, grasimea Si toate puterile lui, qi s5. se fac6. mort, slut, IErd. de chip, Ibrd de frumusefe, fdrd. de suflare; socoteqte cum acesta va str se ingroape inliuntru intr-un morm6nt intunecat $i acolo sa se risipeasce gi sd se facd mAncare viermilor' impulit, putrejune gi praf. Adu-fi aminte cata fricd, c'dtA durere, cdti mAhnire vei sd iei cd'nd se va despdrli sufletul de trupul tiu, cAnd vor sta inainte infricoqatii draci ca sd te rdpeascd' qi nimeni nu se va alla ca sd-fi ajute. incd adu-li aminte Si de aceasta: ce va s6. urmeze fetei aceleia cu care tu poftegti se faci pS.catul; cd trupul acesta pe care tu atAt de mult il iubegti' atdt il pofteqti, peste pu{ind- weme va s5.se fac5" dup6 moarte asemenea mort, irnputit, mancare viermilor $i irnputiciune' $i peste toate acestea. adu-fi aminte c5.moartea aceastaeste fi'rr, atAt de tdinuitas, incAt nu qtii cdnd va veni la tine: poate veni in ziua de fatd, intr-acest ceas, in acest
s Imprevizibil, neastePtat.

minut; iar tu, care dimineala te-ai allat bine, si nu ajungi se vezi seara; tu, care ai qiuns seara, sd nu ajungi dimineata, precum a zis Domnul; Prfu:egteaft" cd nu gtili ziua" nict ceasul tntru care ua ueni Fiul onaiui Matei 25: 13). Deci semuie$te, fratele meu, dintr-acestea $i zi aqa intru sineti: ,,DacA eu am sh mor, Si poate cu o moarte ndprasnicd, ce am sd fac eu, ticdlosul? Ce m5. va folosi pe mine atuncea, de voi dob6ndi toate dulcelile lumii? Ce voi ca.qtiga, de voi face pS.catu-I acesta? Ce-mi va rlmAne, de voi lucra riul acesta? Mergi inapoia mea, Satan6, $i gand rd.ul Nu voiesc s6. te ascult pe tine qi s5. pS.cdtuiescl" 2. De voie$ti sd nu pdcdtuie$U, pune inaintea ta infricogata Zi a Judecdlii $i-!i adu aminte de toate acelea ce se vor face atunci: adic6. cum cerul va sd se irrveleascS. ca o hArtie (cf. Apoc. 6: 14), cum stelele vor cd.dea din cer, cum au sd se intunece luminitorii, cum munlii gi mdgurile se vor topi ca ceara, cum marea va sd se infricoqeze Si sa scadE, stihiile sd. ard6., phmAntul sA se cutremure, mormAnturile s5. se deschidd $i toti oamenii sA invie, de la Adam pAn6" la sfdrqitul lumii, ca s6. stea inaintea Dreptului Judec6.tor; cum de frlcE vor s6. se cldteasci $i ingerii cei ceresti, cum au s5. se deschid6. cdrfile, $i cum va sd se judece fiecare, dand socoteald pentru cu de-amdnuntul 101

100

lucrurile cele rele ce le-a f5.cut, pentru cuvintele cele rele ce le-a vorbit gi pentru gAndurile cele rele ce le-a gandit44. Deci, o, pacetosule, zi aqa in gd,ndul tdu: ,,Dacd eu voi p6cdtui acum, ce voi face ir acea infricoqati zi gi [infrico$at] ceas? Ce rdspuns voi da pentru phcatul acesta la Judecitorul cel nemitarnic gi ffu5. f6"{erie? Ah, cdth fricd qi cutremur voi s5. pEtimesc atunci, eu. ticdlosul? Val miel Vai miel Vai mie, cum voi suferi cdnd voi auzi infrico$at6. hotdr6rea aceea: Ducefi-ud d.e ln Mine, blestemafilor, tn JocuL cel uegnic, care este gdtit Diatsotului giingerilor lui (Matei 25: 4I)? Yn mie! Vai mie! Vai mie c6.tA ru$ine voi s5. iau atunci, cAnd voi sta gol, despuiat, inaintea adundrii a toati lumea, a ingerilor, a Sfin{ilor, a Dreplilor, a pd.c5.toqilor qi a toath omenireat Cu adevd.rat, neputAnd suferi acea neinteleasd. necinste qi rugine, voiesc sd. zic munlilor Si m6gurilor sd. cadi peste mine, sd md inpresoare, ca s5. nu mi arht in ochii oamenilor qi s5. scap de urgia Acelui infricoqat Judecdtor. $i uor zice nrtnfilar gi pietelor: cddelt peste noi gi ne ascund.eli pe noi de cdtre Jala Celui ce qade pe scaun Si de cdtre urgia Mielului (Apoc. 6: t6).

Pentru aceea, ca s5. scap de toate acestea, niciodatd nu voi picitui!" 3. De voiegti sA nu p6cdtuiegti, fratele meu, pune inaintea ta toate chipurile acelor infricoqate munci, pe care le-a aflat dreptatea Iui Dumnezeu4s, ca si pedepseasci pdcatul, adicd lipsirea de Dumnezeu cea feia de sfArqit, intunericul cel mai dinafarA. locul cel nesUns, viermele cel neadormit, tartarul cel prea rece (!?), plAnsul cel nemangaiat, scrAgnirea dinlilor qi celelalte munci nenumdrate qi de multe feluri. $i, peste toate acestea, si te alli totdeauna intovdrdqit cu ingigi w{jmagii tdi draci, pe care atata ii ura$ti46, pentru ce U-au pricinuit tie toate muncile acestea, lucru care este mai cumplit decAt toate chipurile muncilor, precum zice Sfdntul Maxim. Dup6. aceasta, adu-{i aminte cum acestea toate vor s5. pedepseascd pe pAcdtogi nu intru o sutd de mii de ani, nu intr-o mie de milioane, ci in veci vecilor, IErd weo n6.dejde cd vor lua weodata sfar$it47. Deci zi a$a intru sineli: ,,Daci eu nu pot suferi durerea unui os al meu, atunci cdnd iese din locul lui, cum voi suferi. ticdlosul. sA fiu
a5 De luat aminte ca nu zice ,,le-a p:icinuit", ci ,,le-a aflat" , sinonim cu ,,le-a ingAduit ca fiind de cuviin A pentru cei care, de altfel, intr-un fel, le-au gi cdutat". 6 Dar pe care nu-i vei fi urat cu indestulare in viald. q Iar atunci,timp nu aa mai (Apcx. 10:6). fi

aaPrecum se vede, s-a citat mai mult sau mai pufin literal bucdfi din cahva versete din Apocalipsd.

I02

103

totdeauna dep6rtat de Dumnezeu, Care este Centrul4e fiin1ei mele? DacA eu nu pot suferi s5. fiu aruncat inlhuntrul unui cuptor nici mdcar un ceas, de aq fi dobAndit mai-nainte toate dulcetile lumii, cum voi suferi s5. md a{lu totdeauna inliuntrul acelui cuptor nestins? Blestemat s6. ft tu, pecatule, care ma superi, nu, nu te voi face, ca pentru pufin6. dulceafE. a ta si cumpdr o muncd veqnicS"$i ca un nebun sa pl6ng fir6. de mangaiere, precum Ionathan: Grtstand, am gustat cu ffnrgirlea toiagului celut din mhna mea putind miere, 9i iatd, acum eu morl (I lmp. 14:54). e. Pizlrea a cfurcea: cunostinta pdcatului. De pdzire sE te foloseqti, o, frate, ca sd cunosti bine ce lucru riu este picatul, qi mai vArtos cel de moarte. Fiindcd toti oamenii pentru aceasta fac pdcatul, din pricind. cd nu $tiu cat de mare rau este; pentru aceasta gi in multe pdrli ale Dumnezeie$tii Scripturi pacetoqii se numesc nebuni ei necunoscdtoru Drept aceea, noi aici ili vom da [pricinil ca sd cunoqti rdutatea pacatului, ins5. nu intru totul desivArgit, c6.ci nicio minte nu poate sd inleleagi desivArgit. Gregdele cine le ua
s In original ,,Kendrul".

pricepe? (Psalm 18: 13), insd in parte este cu putinld": 1. De Ia insugi picatul. 2. Dln intimplirtle lui 9i 3. De la pedeapsa ce a luat de la Dumnezeu. 7. Culrogtinlo pdcatului de ta insugi pdcatul. Deci, ca se incepem de ia cea dintAi, pacatul insugi este un rAu nemdrginit, pentru ca h Nemfuginitul Dumnezeu este lsocotit] o ocara $i o defiimare a mdrimii Lui celei nemdrginite. Ceci atunci cand, ca sa zicem aga, vei si faci tu moarte, sau curyie, sau furtiqag, sau alt pecat oarecare, socoteSte cum ce Dumnezeu qade intr-o parte a ta, iar Diavolul intr-alta. Dumnezeu iti zice: .Omule, sa nu faci pdcatul acesta, ca este impotriva l,egii Mele gi, de nu-l vei face, vei dobdndi un Rai vesnic; iar de-l vei face, ai sd dobAndeqti o munc6. ve$nica". Diavolul iare$i iti zice: ,,F5. picatul acesta qi si nu socotegti nici ocara pe care el o pricinuie$te la Dumnezeu, nici munca care vei sa iei pe urmd", Ttr, dar, de vei asculta pe Diavolul gi vei lucra picatul acesta, ce faci? Ocdrtrqti pe Dumnezeu, defaimi Legea Lui, necinstesti mdrimea Lui, $i degi nu cu cuv6ntul, insd cu lucrul se vede ce ii zici Lui: ,,Mienu-mi pasa de Tine, eu nu voiesc Raiul TAu, nu bag seami de 105

104

munca Ta, nu ma tem de urgia Ta, nu Te gtiu de StipAn al meu, nu voiesc sd aud glasul T6.u", grdind qi tu asemenea cu cele ce a zis impietritul Faraon: Cine este acela al cdrui glas sd-L ascutt? Nu gttu pe Domnull (Ieq. 5: 2). Pentru aceea, in acest chip ocbr6,nd tu qi defaimAnd pe Dumnezeu, greqeqti intru toate, precum este scris in lauda celor trei coconi: Giegit-am tnbu toate! Cdci il defaimi de ca gi cum n-ar fi Dbt5"tor de Lege, newAnd tu s6. pdaegti legea Lui. il defaimi de ca qi cum n-ar fi StdpAn, fiindci nu te supui stapanirii Lui. il defaimi de ca qi cum n-ar Ii Fd.cdtor, fiindc5. intorci impotriva Lui liinla ta, mintea ta, volnicia ta qi toate cAte ai luat de la DAnsul. Gregegti intru toate, ca fl defaimi ca cum nu ar fi el SfArpitul cel de pe urmA, neingrijindu-te de fericirea care ti-a E.giduit. It defaimi de ca gi cum n-ar fi El lzbivitor, nesocotind SAngele pe care l-a v6rsat qi moartea cea cu durere pe care o a luat pentru tine. il defaimi de ca gi cum n-ar fi Judecd.tor, netemAndu-te de infricogati hotdrArea Lui, nici de mAnia Lui, nici de muncile Lui. il defaimi de ca Si cum n-ar Ii Prieten, newAnd tu prietenia Lui nici darul Lui. il defaimi de ca gi cum n-ar fi Tat5., leptrdAndu-te de mogtenirea $i de wednicia infierii ce ne-a adus. Gre$e$ti intru toate, cd defaimi milostivirea Lui, folosind-o pe aceasta ca pe un 1,06

organ4e pentru a pac5tui fbrd. de infrAnare. Delaimi bunltatea Lui, ficAnd-o pe dAnsa s5. te sufere pe tine c5lc6"torul $i sa-F slujeascd la acele lucruri pe care ea le opreqte. Defalmi dreptatea Lui, nesocotind pedepsele cele de obgte, care le-a dat la atalia Si ata$a celcetori de Lege ca $i tine. Defaimi Pronia Lui, stricAnd r6nduiala [iconomia] qi sfdrgitul [sbopul] la care te-a rdnduit. $i, ca s5. zic pe scurt, p6cdtuieqti intru toate, c5. defaimi pe toate celelalte prea-desivar$ite, prea-frumoase $i nemdJginite bundt5.fi ale lui Dumnezeu, qi te foloseqti de toate lucrurile bune ale firii, qi de toate buniti{ile harului Lui celui dumnezeiesc ca de niqte arme, ca sa bafl rdzboi cu insuqi Acela care !i le-a dat. O, ocard neinleleasi! O, defiimare nemerginital Deci, pe cat de nemeiginite sunt bun6.t5.tile lui Dumnezeu, gi cdte sunt darurile cele firegti, sau cele mai presus de fire, cele de ' obqte, cele din parte, cele ascunse, cele aritate, care ti le-a ddruit !ie, omului, Dumnezeu, pe atAta de nemdrginita este rdutatea p1catului tdu, o, omule, care pAcat defaimi gi oc6rdqte toate acestea,

aeMijloc, prilei.

107

Iar cum cd acestea nu sunt socoteli proaste, ci adevdrate, ftri de impotrivd-grdire5o, mdrturiseqte insuqi Dumnezeu, uneori adici jeluindu-Se qi zicdmd pentru pAcdtoqi c6. au cdlcat lgea Lui qi L-au defE:imat - Iar ei sunt ca omul cet ce calcd Agezdmdrthtl Meu. Acolo M-au deJaimat pe Mine... (Osie 6: 7) -, iar alteori c5"a ndscut qi a crescut pe ocdrAtorii Sdi - Fli am ndscut gi am tndtfat iar ei s-au sculat impotrfua Mea (ls. I: 2l -, iar alteori cum c5. El adici ii iubegte pe dAngii, ca un indrdgitor, iar ei il defairnS. qi Il ur6.sc pe El - Precttm deJaimd Jemeia pe cel ce este imprewrd cu ddtsa" age M' a deJdimat pe MirE casq lui Israil (Ier. 3: 2O) -, iar alteori cd. m6.,nia qi mAndria lor se impotrivesc Lui - Mdnin ta ar caxe te-at maniat gi arndrdciwrea ta s-att suit cdte MirE (Is. 37: 29). Pe acestea le mdrturisegte qi dumnezeiescul Pavel, strigdnd qi zicAnd ch phca.togii lui defaimi bundtatea qi indelungS.-ribdarea Dumnezeu - Au nu bogi seamd de bogapiile burrdtafii Lrti, d.e tngrrduin,ta gi de trdelurEd rdbdareq Lui? (Rom. 2: 4) -, ci acegtia calcd. pe Fiul lui Dumnezeu, c5. spurc6 Sangele Lui qi c5. ocdr[sc harul Lui - pe Fiut lui Dumnezeu cdlcdn-

du-L gi Sdngele Agezdmdntului spurcat socohndu-I 9i Duhut horutui ocdrdndrr-l (Evr. f O: 29). Toate acestea, fratele meu, sunt cuvinte vii, cu care se aratd. cum e vitAmat Dumnezeu, qi cum se ocdrS.qte de phcat, qi mai vArtos de cel de moarte. Au aceasta auzind, te miri, frate? Dar eu mai mult decdt tine md mihunez, cum indr6zneqti qi pAcdtuiegti tu, cel ce esti cre$tin, cel ce crezi aceste adevdruri, cdruia ti se cuuire sd tTaiegti sail uiald cregtbrcascd, sau sd nu te numegti Cregfun, pdcatului 2. Cunogtinfa dln intdmpldri. Am aritat umbros cAtd este rautatea picatului, singur de sinegi vdzAndu-sesr el, acum voim sh-!i aritim rhutatea lui qi de la intdmplSrile ce sunt impreunate cu el. a. Dar ntfunplare a pdcatului egti hr lnsufu cet ceJacL FiindcS.tu, care stai impotrivS. la atAta nem6rginitA m6rime a Ziditorului, cine eqfl? O, nimic[nicie], o, pufinS. tine, precum zice $ Isaia: Tatdl nostu egtiTu, inr ruitind (Is. 68: 8). Om eSU, care nu numai ca-U ai ircepitura din tina, qi iarS.qi in tin6. vei s6. te risipeqU, dar gi un om care mult bine ai luat de
sr Sau: vddindu-se.

so Fdrd putinld necontradictorii.

de tagada de h

cineva, neindoielnice,

108

109

la Dumnezeu, zidit fiind de nem6rginitS. Puterea gi inielepciunea Lui; pdzit de nemdrginitd Pronia Lui; rlscump5rat de nenumdrate munci gi dureri, fiu al Lui lbcut dupA har prin Botez; pdrtaq al Tainelor Lui; adApat cu Sdngele lui; hrdnit cu Tfupul Lui, gi, un astfel de om fiind, s5.pS.cituieqti? O, infricogatd vedere! Sd picS.tuiasce un scit, un agarean, un furchinitor la idoli, fie ribdare. De m-ar Ji ocdrdt urdjmngu\ a4 fi rdbdat (Psalm 54: l2), dar sd pdcituiascS. un creqtin, care s-a impirtS.qit din Duhul lui Dumnezeu? Care se oqtegte sub steagul lui lisus Hristos? Care este prietenul lui? Care a luat de atatea ori darurile Lui? Care s-a indatorat pe sineQi cu totul Acestuia? Aceasta, aceasta nu poate sd aibd r6bdare. Iar hl omule, cel futocmai la sudlet, dregdtarul meu gi cunoscufil rneu, care tmprewtd cu mine te-ai indulcit in mdrrcdrL tt casa lui Dumnezeu am umblat cuwt gdnd! (Psalm54: 15)rz.
52Cuvintele Psalmistului sunt de fapt cuvintele lui Hristos; ele se referd la Iuda Si h rAutatea lui (cf. Psaltirea tn Tilcuirile Sfinlilor Pdrinfi, Vol. I, Editura Egumenifa, 2006, pp. 621.-627). De aici inlelegem ca plcAtosii sunt asemdnali cu Iudal Astfel, dacd credem in Hristos qi-I urmhm Lui, precum acela, iar apoi fl vindem prin pdcatele noastre pe oarece shva lumeasca sau osebite de$ertdcimi (vezi pe larg la punctul b), pedeapsa e cum nu se mai cumplitd. Paragraful se termin^d eliptic, o posibild continuare ar fi: Sdfaci una ca Ecusla? Iar psalmul continud: Sd pesteei 9i sdx pogoare aie moartea tn ind devii! (v. 16),

Pentm aceasta, dreptate avea Slintitul s6. zicd. cum ca, atunci cAnd va Augustin pacatui este wednic de un necredincios, muncd-, iar c6nd va pacatui un cre$tin, nu este wednic numai de munca ladului, ci trebuie s5. se fac6. inadins pentru dAnsul al doilea iad. $i cuptorul cel mare al focului care va se-l primeascd trebuie s5. aibd. - ca Si cuptorul cel babilonesc - vdpdile ingeptite, $i dracii sa fie ingeptit mai cumplifi, Si celelalte munci diavoleqti, inqeptit mai infrico$ate $i mai multe decat ale necredincioqilor. b. intamplare a pdcah.tlui este pricir"a pentru care hJ pdcrihtiegti., ticdlosule. Oare pentru vreo mare nevoie a ta indreznesti tu de faci pS"catul? Pentru ca se-Si pdzesti viafa ta? Sau

110

pentm ca se castigi slave? sau bogalie, sau impdrS.iie?Ba, ci iI faci pentru putin6. linte, ca Isav (cf. Fac. 25: 34); ca se menanci puiina miere, ca Ionathan (cf. I imp. 14: 32); sau ca s5. caqtigi pulin orz, sau o bucelica de pAine, precum se jeluieqte Dumnezeu prin Iezechiil (13:19). Ttr de multe ori lepezi harul Lui, calci Legea Lui, defaimi facerile de bine ale Lui. Pentru ce? Pentru o dulcea{5. scarnava, pentru un ca$Ug de nimic, numai pentru o nelucire degart5. a ta, numai pentru un nimic. Iat6. intru ce fel de covar$ire ajunge rautatea inimii tale, o, 1L1

omule, pentru care cu Jeluire strig6. Iisus: M-au urdt ttt zad,ar (Psalr'n34: 18; Ioan 15: 24, 251. Ah, pentru o def6imare a ta ca aceasta, nu se cuvenea sa ploue cerul peste tine iardqi focul qi pucioasa Sodomitenilor, ca s5.te ard6. cu totul? Nu se cuvenea sE-crape pdmantul IEr5"de veste sub picioarele tale gi sd te inghitd de viu, ca pe Dathan qi pe Abiron? c. Inthmptare a pdcoh)liri este locul itt care flJaci pe eL. Ah, frate! $i de-ai fi ocdrdt pe Dumnezeu intr-un loc unde s5. nu vadi El ocara, fie rhbdare. Dar dac6.Dumnezeu cuprinde toate locurile, ca Cel ce pretutindenea este de fa{6.$i mai presus de tot ce este, cum este cu putinf6. sd se alle vreodatA un loc ca acesta? Deci inaintea Fetei Lui, furaintea fefei Lui p5.cltuiegti, o, p6.citosule! inatntea ochilor Lui, qi se vede ca cum l-ai zicei.Mdcar ci egti de fa{m5.car c6,vezi Si auzi flecare gdnd al meu, qi cuvdnt gi lucru, mdcar deqi ochii Tdi cei prealuminati cu urdciune vid rAutatea, insE eu voiesc si. o fac, de vezi, Si, de nu-!i place Jie, putin imi pasa mie de aceasta, funi ajunge mie si nu m5. vad6. ochii oamenilor. iar de m5. v6.d ochii TEi, nu m5. tulbur eu pentru aceasta". O, indr6zneal6. neauzita! O, obrdznicie nepovestitE! $i care greqit indrdzneqte weodati. si p5.c5.tuiascd.inaintea judec1torului siu? Care potrirrnic wdjmS.geqtepe StipAnul sdu, de fa!d, L12

inaintea ochilor Lui? Numai tu singur, ticdloase pdcdtosule, care, asemdn6ndu-te cu nem6rginirea lui Dumnezeu, eqti fdrd de mfuginire mai mic decdt cel prea mic vierme al pimAntului, indrdznegti sd ridici grumazul tdu unei inalte Mfuimi $i cauli s6. iei cununa din cap gi sd o strici, Iucru care este mai indr6znet decAt dacd o furnicd s-ar fi ridicat impotriva Soarelui gi ar fi cdutat sd-l sting5.. Inaintea Domnului Ataqiibruhti au stdhtt tryotriDd gi au alergat ttaintea hri cu ocard (Iov 15: 25). d. Intdmplare a pdcafudui este uremea in care Jaci pdcdful, din care intdmplare mo;i udrtos se aratd rdutatea lui. Cd nu-l faci numai cAnd Dumnezeu te pedepsegte $i te munce$te, ci pururea. Aqa Se jeluiegte insugi Dumnezeu: Norodut acesto" cel ce Md intdrdtd pe Mine irwintea Mea purureas3. Pururea: gi cand igi d5. fie cele de folos, qi c6nd pdzeqte flin{a ta, qi cand iti d5" hrand. qi imbrdcdminte; pururea: $i cAnd te acoperA de mii de primejdii infricoqate,

s3Referinta neidentificatd ca atare. Pare a fi din Isaia; ideea e vdditd credem in cap. 57: '16: Cdci nu areau sd md rdzbun pedEsindu-od,6i pururea sdMd mhnii, dci inaintm Mu ar iegi toatd suflareadin ceipe carei-amfacut (tradns dupd Septuaginta). Altfel spus: ,,Nu vreau sa MA razbun pe un popor care pururea Md intAratA, cAci de l-ag pedepsi dupa pdcatele lui, ar pieri toatd suflareape care am fdcut-o".

113

Si cand ifi d5. putere, sdndtate, frumusele Si prieteni, avutii $i toate celelalte bundtdLli cAte ai. $i, ceea ce este mai mare, cd intru insiqi vremea aceea, cdnd le iei pe acestea de la Dumnezeu, tu le foloseqti pe acestea in loc de arme, ca s5. dai rhzboi cdtre insuqi Acela ce fi le-a dat pe acestea, lucru pe care, de l-ai fi fdcut inaintea unui impdrat pdmAntesc, ai fi fost o ar fi snoavl a tdr5.delegii gi a nemulfumiril; vorbit pentru acest fel de nemul{umire toate Istoriile lumii qi s-ar fi ruqinat tofi oamenii, cd doar au de obqte firea cu tine. e. intdmplare a pdcahtlui celui de moorte sunt irJricogatele rdutdfi gi sJargifurile pe care eL fi Le pricinuie9te tte, care sunt gapte, ca gapte capete ale balaurului celui otrdvicios. o Hma riutate a picatului. lui RAutate este lipsirea de harul Dumnezeu; care har este un mdrgdritar atdt de scump, incat pentru el Domnul a cheltuit tot Sdngele Sdu ca si {i-l r6.seumpere, pe care tu, Uc5loase, il schimbi cu un lucru de nimic, 5i faci mai f5Lr:i de socotealS" decdt un prunc, care schimbd. un diamant pe o nuc5.. Afar5. de acest har, sufletul tiu, frate, rdmAne atAt de slut, incdt nu este cu putinla, de l-ar ft v6zut cineva cum este, s5. nu moari, gi de unde este aceasta arhtatd? Ascult6.l Se arat[ in Istoriile bisericeqti cd o fecioar5, anume 11,4

Ecaterina, a vdzut un drac, care era at6,t de slut, incdt ea a fdgiduit sd aleagi mai bine si umble o cale plin5" de cdrbuni aprinsi qi.de fier infocat gi sd umble cu picioarele goale p6nd la sfArgitul lumii, decAt si mai vad6. weodat6. o nesuferitS. vederea ca aceasta; gi micar cd Dumnezeu i-a zis ci n-a vdzut toati. slufimea demonului cate este, ci numai o inchipuire a slu{imii. Ah! Qi dacd numai un p6"cat de moarte a pricinuit demonului o slufime atrita de ciudatd Si din stea luminoasd a cerului l-a ficut ticiune al Iadului, oare cAt[ slu{ime a ca$tigat sufletul tdu, frate, pentru atAtea qi atdtea pdcate? Cine poate sd inleleagd. cAt de urit este el inaintea ochilor lui Dumnezeu? $i cAti putoare iese din ranele lui? $i dacd acea fecioarA a simlit putoarea pS.catelor gi n-a putut s6. sufere, oare c6.t de impufit egti tu inaintea lui Dumnezeu, tu, cel ce eqti putred cu totul de pdcate? Cu adevdrat, nicio jivind din cele tArAtoare. Nici un balaur, nicio Iiari nu este atAt de urAti inaintea ta, o, pi"citosule, cAt eqti tu de urAt inaintea lui Dumnezeu cu p6.catul, gi, cu toate acestea, tu, tic6losule, nu vezi sufletul tiu cel impulit, nu te intristezi; ci te bucuri ca qi pdunul, sau cdtre hainele cele frumoase pe care le porfi, sau pentm frumuselea fe{ei tale, sau pentru alte podoabe ale tale 115

de afard. Pentru aceasta, qi Domnul cu dreptate te-a numit pe tine Si pe cei asemenea tie udrutte, care pe dinafard au o mormhnhn marmurS. frumoasd. sau o frumoasd inscriplie deasupra, iar inE.untru sunt pline de oase impulite. o A doua riutate a picatului. A doua rhutate a p5.catului de moarte este lipsirea sufletului td.u, o, tic5losule, de Dumnezeiasca infiere cea dup6. har, care este un dar atdt de inalt, incdt face pe Duhul SfALnt sE locuiascd intru tine cu o venire qi lucrare a Lui deosebit5. gi schimbati de toate celelalte locuri. Aceasta te face fiu al lui Dumnezeu qi moqtenitor al imp6raliei Lui. $i aceasta aqazi lucrurile tale wednice de o platd atAt de mare, inc6t cea mai micd faptd a ta este de atAt de mult5. cinste cAt este qi tot Raiul. Dar, indati ce vei pierde acest dar, ce te faci? Vai! Fiu al Diavolului, asemenea cu acela, din pricina pEcatului; precum gi fiul seamdnd tatdlui sdu, pe temeiul lirii. Voi swTtelr de la tatdl uostru, Dinuohi (Ioan 8: 44). r A treia riutate a picatului. A treia rlutate a pS.catului este, o, frate, lipsirea de moqtenirea cea ve$nice a Raiului, de care am zis, pe care o avea g6.titd sd ti-o dea Tat tiu cel ceresc, gi cine poate sA spund. cdt de toti se cinsteqte un fiu intAi nbscut 5i 1-t-6

moqtenitor al unui lmp6rat? CAt de tofi se zavistuieqte? CAt se fericeqte? Cu adevdrat, nimeni! Tot aqa, dimpotrivd, nu poate cineva se spun1 cdt este de nebun, cdt este de batjocorit de toti unul ce ar vinde naqterile cele dintAi ale sale, mostenirea sa, pentru putin oare$ice, precum le-a vAndut Isav pentru pu{ine linte. Fi acum asemdlare, o, pdcdtosulei, cerului cu pdm6.ntul, mostenirii impdrS.fiei celei nestricate ce ai pierdut, cu nagterile cele dintAi ale lui Isav gi cu mogtenirea impdrS.liei pimAnteqti celei stricd"cioase; $i vei intelege cAt de wednic de rAs egti qi nebun. . A patra riutate a picatului. A patra rAutate care igi face p6.catul este cd te lipseqti tu, o, iubitule, de toate pld{ile lucrdrilor celor bune pe care le-ai fdcut mai-nainte de p6cat; cum arn zice: dac6. tu ai fi vietuit viata asprd intr-o sutd de ani deplin, ca un cuvios; de ai fi purtat la grumazul tiu un lan! de fier douEzeci de ani, ca SfAntul Eusebie, de ai fi locuit intr-un morm6.nt paisprezece ani, precum Cuviosul Iacov; de ai fi stdtut patruzeci de ani deasupra unui stAlp, ca SfAntul Simeon StAlpnicul; de ai fi adus la credinth mai multe neamuri decdt Apostolii; de ai fi luat mal multe descoperiri decdt proorocii; de ai fi vdrsat mai mult sAnge decdt mucenicii, iar pe urmE, dup6. toate acestea, ai fi f5.cut numai un p6cat de

1r7

moarte, indatd toate faptele tale bune de mai-nainte qi pldtile se pierd din pricina acestui pdcat. $i, de vei muri in pdcat, nu te vei folosi intru nimic dintru acelea. Aga hotdrigte insugi Dumnezeu pentru acel drept care va p6cdtui: cum c5. nu-$i va aduce aminte de cele mai dinainte dreptS.li ale lui. Toate dreptafile Lui nu se Dorpomeni(Iez.33: 13). $i este cu putinf6. sA se a{le in lume weo alti pagubd mai mare decAt aceasta? Cu adevSrat, frate, intru atAta de mare pierzare a ta, vine la nedumerire llecare gi nu gtie ce sA zicd; ba qi acei prieteni ai lui Iov, vdz?xrd o pagubd atdt de mare Si primejdie ce a p6.timit qapte zile deplin, qez6.,ndei inaintea lui, au ti"cut qi niciun cuvAnt n-au putut s6. grdiasce (cf. Iov 2: I3). o A clncea riutate a picatului. A cincea rdutate care pricinuie$te pAcatul este lipsirea de cele mai alese ajutorinle ale lui Dumnezeu. CA, precum o maic5. prea iubitoare de fii iubeqte qi poartd de grij[ din toat5. inima pentru fiii sEi totdeauna, tot aqa qi Dumnezeu poart6. de grijd pentru sufletul t6.u cAnd este fdri" de pAcat de moarte. Precum o msmd mangdie pe cheua" tot aga Eu ud Doi mArgAia pe uoi (Is. 66: 13). El il ajuti, il chiverniseqte, il fine in brafele Lui, ii ii indulcegte inima, ii lumineazd mintea,

infterbAntA voinla gi-i dd o putere lucr1toare, ca s6. lucreze cu lesnire m6ntuirea lui. Iar dupd ce tu vei p5.c5.tui de moarte, md.car deqi nu te pSrdse$te pe tine cu totul Dumnezeu. dar insi nu varsd in sufletul t5.u curgerile cele mai dinainte ale harului Sdu. Pentru aceea, pentru ch te lipseqte de nigte ajutorinte ca acestea, la tine mdhtuirea ta se face mai cu anevoie, fiindch sldbeqte partea cea mai inalt6. a sufletului td.u gi se intSregte gi biruieqte partea cea mai de jos gi pitimagd. $i aga cdzd,nd dintr-un p[cat in altul, mai pe urma ajungi intr-un adAnc de reute|. . A asea riutate a picatului. A $asea rdutate care-li pricinuie$te lie pAcatul, o, frate, este cd te face pe tine vinovat muncii celei vegnice, c5., indatd. ce vei pEcltui de moarte, se $terge numele. tdu din cartea vielii gi te faci vinovat muncilor celor infricoqate ale Iadului, ca sd te rnuncesti ve$nic. . A $aptea riutate a picatului. A $aptea reutate a pecatului, $i cea de pe urmA, este cea care urmeazd. dupd- moarte; c5' de nu vei strica pS.catul mai-nainte de moartea ta cu o pocdinfS. adevdratA gi indreptare desdvdrgitd, se pogoarA cu adevirat sufletul tdu inlduntru in temnilele Iadului, in loc de durere, in loc intunecat, agteptAnd, pdn6

118

119

se va face invierea cea de obgte, si invieze $i trupul ti"u, ca sa iei Si cea desavargitd.muncd. Toate aceste nemerginite rdutali gi pagube care iti pricinuiesc lie pEcatul, cugeti-le totdeauna $i socote$te, o, pi.cdtosule, ca sa uragti din adAncul inimii pdcatul, ca pe un omordtor lde suflet] qi cel mai mare wS,imag al tdu, gi altadatd. si nu{ mai faci. 3. CunogtinSd a pdcatului de la trei pedepse ce a luat de la Dumnezeu. ' Acum a rimas, frate, ca si-{i aritdm rdutatea pi.catului qi cumplita pedeapsi cu care Dumnezeu a pedepsit o. Pe ingerL b. pe oament gi c. inJafa lui lisus Hristos. a. Pedeapsd a pdcahtlui ta ingeri. A pedepsit Dumnezeu pecatul la ingeri, IiindcS. numai pentm un gand mAndru gi hotdrAtor al lor a surpat in iad o multime nenumdratS. dintr-inqii. $i nu i-a socotit, ceci prin lirea lor au fost duhuri nematerialnice, ftr5. de moarte dupi fiinfl, mai inleleptri decat toU oamenii, mai puternici decAt toate zidirile cele mai deJos. N-a socotit nici cinstea lor, nici mintea lor cea preasublire, nici cuno$Unia lor cea nematerialnica, ci i-a osd,ndit sA se pedepseascd veqnic cu cele mal cumplite munci ale ladului, ca a$a sa ne faci sd cunoa$tem cdt de mult urS.qte qi pedepseqteEl picatul.

b. Pedeapsd a pdcatulut Ia oamenL A pedepsit pecatul la oameni, caci pe Adam, omul cel dintAi, indat6. ce a celcat porunca Lui, l-a izgonit din Rai gi l-a osAndit pe el $i pe noi toli, strdnepotrii lui, ca s5. vietuim in acest blestemat pdmant, cu s6,racii, cu neputinle, cu dureri, cu suspine, cu ticelo$ii, iar la urmd se petimim o moarte afard. de fire gi cu durere. A pedepsit pacatul, pentru ce pe oamenii care au pacatuit in wemea lui Noe i-a inecat cu un Potop de apd. ce a fost in toati lumea; a$ijderea pentru ca pe Sodoma $i Gomora le-a ars cu Potop nou, de pucioasa $i de foc, gi, mai pe urma, pentru cd au osAndit pe pd.cdtogii cei nepociiti s6. se ardd vegnic in focul muncii; ai c6ror muncitori, diavolii, nu vor osteni niciodatd in munca lor, nu va auzi niciodatd pldngerile lor, ci mai vdrtos ii va lupta $i-i va uri vesnic, ca acesta este acel norod ticSlos despre care zJLce Maleahi: Norodtl inptriua ctuuia Doftvaul bale rdzboi pdnd in ueac( l:4) , fi se par mari, o, frate, aceste pedepse ale picatului? Dar sd $tii ca niciodatS. niciun pecat nu se pedepsegte de Dumnezeu dup5. wednicie, ci totdeauna cu milostivire, iar un pacatos, micar c5. se munceqte ve$nic, insd se munceste mai putin decAt i se cuvine, Si unul ca acesta poate sa zicd acel cuvdnt al lui lov: Ce

r20

r21,

JeI Jacearn? Iar EL nu cu fpedepse] urednice m-a certat pe mine pentru cele ce am pdcdhtit (Iov. 33: 27)54. c. Pedeapsd apdcahiuitnJala luf Iisus Hristos. A pedepsit Dumnezeu pecatul 9i in fala lui Iisus Hristos, dar ins5. cu o pedeaps6. atAt de grea, incdt toate cele mai sus zise pedepse, asemdnAndu-se cu aceasta, se aratd ca o umbre, ce numai una $i cea mai u$oara rand in fala MAntuitorului Hristos, un ghimpe din spinii Lui, numai o bdtaie a Lui, este o pedeapsa mai mare decAt [cea prin care] Dumnezeu ar fi stricat toati lumea Si ar {i anrncat in focul muncii pe oameni, pe ingeri, pe Arhangheli gi pe toate celelalte zidiri, IiindcS. ce wednicie are pedeapsa tuturor zidirilor fat6. de cea mai mica a Ziditorului? A Celui Prea-IEr6-de-prihand., a Celui Prea-SfAnt? A Fiului Celui Unul N6.scut? Dar insd Tatdl Sdu Cel ceresc nu S-a mul{umit s5. pS.timeascA Fiul Siu o muncd. micd ca s5. strice pacatul, ci a pitimit o muncd prea mare. Voie$ti, pdcitosule, se intelegi aceasta? lntoarce-te $i vezi pe Hristos cum pi.timegte pentru pacatul tdu, se vinde (cf. Matei 26: 46), se pune la jurhmAnt (cf. Matei 26: 63), se

* ln varianta din Biblia 1914: gi atunci se oa lnztinoud.Ni omul pe sine, zic6.nd. cd ,,acestea amftcut", gi nu md pcdepsi cu bdtdi arednice depdcatele cele-am ftcut.

L22

batjocoreqte (cf. Luca 22: 63), se trage la judecatd ca un osandit (cf. Marcu 74:. 64). Yezi cum ochii Lui sunt rdnili de pumni? (cf, Matei 26: 67:' Marcu 14: 65). Cum Fala Lui este plini de scuipEri? (cf. Marcu 15: 19). Cum Glcile Lui sunt pline de pSlmuiri? (cf. Is. 5O: 6; Marcu 26: 67). Cum grumazul Lui este uscat de sete? (cf. Ioan 19: 28). Vezi cum bu2ele Lui sunt amdr6.tede flere? (cf. Matei 27: 34). Cum Capul Lui este pAtruns de prea cumplitii spini? (Matei 27: 29). Cum bralul Si mainile Lui sunt strAns legate cu funfl tari? (cf. Ioan 18: l2). Cum umerii Lui sunt chinuifi de povara cea grea a Crucii? (Luca 23: 26). Cum mAinile gi picioarele Lui sunt pironite cu piroane asculite? (cf. Col. 2: I4). Yez| o, pecetosule, cum vinele Lui sunt toate degarte de sange, cum coasta Lui e pitrunsd de suli{d? (cf. Ioan 19: 34). Cum toate incheieturile Lui sunt sf6rAmate de cea tare intindere pe Cruce? $i cum, sus fiind spanzurat Si cu cump[te piroane pironit, $i-a dat duhul? (cf. Matei 27: 5O').Vezi cum tot Tl'upul Lui S-a Ecut o rand? Fdrd de chip, Ibrd de frumusete omeneasc[ era. L-am Ddzut pe EI, Ei nu atsea chip, nictJrumtsele (ls. 53:.2). Treci acum, frate,.cu mintea la partea cea dinlduntru a sufletului Lui. ca s6.vezi acolo inlS.untru, cdt fdr6. de asembrrare mai mult au p[timit cu sufletul decAt au patimit cu trupul?! 123

IntristAndu-se foarte pentru at6.tea. pacate, pentru atitea ocdri qi pentru atAta mare defdimare, care vrea sd facd mdrimii Lui, qi Pd.timirilor Lui, inqiqi acei pdcdtoqi, pe care, ca sd-i mdntuiascd, atAta Si atata a picAtuit. gi, ca sa zic pe scurt, atAta de mare a stetut patlma cea dinlduntru, care a rdbdat Iisus pentru oarneni, c6.t este cu neputinfd cineva sd o infeleag5. in viafa aceasta; numai in Ziua Judecefli, dupd" judecata oaregiceror dascdli, o va cunoa$te liecare des6vdrqit, fiindcS. gi atunci va sa o arate Domnul, ca si o vad5. toti oamenii, spre ruginare pdcdtogilor celor osAnditi Ce zlc| acum despre pdcat, iubitule? lnfelegi cAt de intinsd este rdutatea lui? Din cea neinleleasi munca aceasta ce a pdtimit Prea-dulcele Iisus, pentru ca sd.-l strice? Deci acum, dup5. ce ai cunoscut r[utatea lui gi la sigur pdcatul, gi de la intdmpldr'ile lui, 9i de la pedeapsa cu care Dumnezeu l-a pedepsit, fie-fi mili de sufletul tdu, zdrobeqte-li inima ta, vino-fi intru sine{i qi hotirdgte cu intemeiere de o mle de ori si mori mai bine decAt se faci weodatd un ptrcat de moarte5s.
5sS-a scris de mai multe ori despre pacah:l de moarte fdrd a se sprme exact Si care este acesta, socotind poate ca este ceva cunoscut. De la ali PArinfi aflam ca pdcat de moarte este tot pdcatul cel nepocait (Sfanhi Marcu Pustnicul), este impotrivirea falUd fald de lucrdrile lui Dumnezeu, socotite

f. Pizirea a lasea: rugiciunea Zice Sfintitul Augustin cum c6. omul se cuvine sA facb. ceea ce poate, iar de la Dumnezeu si ceard ceea ce nu poate. Pentru aceasta $i noi, dupd ce !i-am dat cele mai-nainte-zise cinci plzirt, ca sd nu mai cazi in pdcat, pe care acelea poti sd le faci de la sinefi cu a ta putere, dim mai pe urrna pezrrea a $asea,care este sfdnta rugdciune. Deci, s6.nu incetezi a te afierosi pe sinefi lui Dumnezeu gi de a-L nrga cu fierbintealS. sd intdreascS. neputinta ta qi sd intemeieze voinfa ta intru aceastd hotdrAre ce ai Ecut cu Cel dintru in6$ime. Dar hl Sdu aJutor nEddjduind tu, cd te va auzi. pentru mare mila Sa, precum insugi S-a figdduit: De ua striga cdtre Mine, ayzi-l uoi pe eI, cd milastiusunt (Ie$.22: 271. Nu ai putere de la sinefi? Nu ai putere intru vointa ta? Fricina este ch nu ceri de la Dumnezeu, Nu auefi, pentu cd nu cereft, zice dumnezeiescul Iacov (4: 21. Te temi de primejdie, te infricoqezi de ispita pacatului?
inseldciuni gilsau lucrdri dracesti, precum au fdcut oarecAnd Iudeii cu Mdntuitorul Flristos. Indi{erent de definigii, fiecare se va judeca fir moartea pe care gi-a ales-o: moartea spre lnvierea cu Hristos sau moartea fald de viafa duhovniceascd, fa;a de o viafd de veci fedcitd impreund cu un Dumnezeu personal gi Atotputernic, Si alegereaexclusiv{ a celor ale lumii.

124

125

Privegheazd $i te roage, ca sd nu cazi intr-insa. Prtuegheaft ei Dd rugalt ca sd nu intrafi tn ispitd (Matei 26: 41). Si, pentru mai mult6 lesnire, iata, iU insemndm aici aceastS. rugaciune: Mult- milostive Doamne Iisuse Hristoase, c6, pentru Dumnezeul meu, mullumescu-Ji tainicS- mSrturisirea mea cea cdtre duhorrnicescul meu pdrinte, m-ai inwednicit pe mlne, p6.c[tosul, si iau de la Tine iertarea picatelor mele. Deci, urmA,nd lui David, celui ce a zis: Juraht-m-am gi am pus ca sd pdzesc judecdltle dreptdfti ?ale, fS.gdduiesc Tie cu o hotdrAtoare voinl6. a sufletului meu c5. deg mai bine s6"iau o mie de morfi, decAt sd mai fac de acum inainte weun picat de moarte qi sd. ambrisc cu dAnsul bunAtatea Ta cea nemfuginite. Dar, de 'uTeme ce vointa mea este neputincioasi, singurd de sineqi, ErELde ajutorul Tdu, md. rog cu trie cu Iierbinteald. sd md imputernicegti harul TAu qi s5. mi intdresti cu ajutorul Tdu cel putemic, ca s5. rdmAn pALni in sfArgit neschimbat intru aceastd sfAntl hotird,re. A$a, Iubitorule de suflete Iisuse aI meu, imputerniceqte-m5. pe mine ca sA petrec cealaltA weme a vielii mele intru poc6in!5, ca sd dobAndesc aici pe pemant harul Tdu, iar acolo, in Cer, fericitS. slava Ta, pentru rugeciunile Prea-bine-cuvAntatei Maicii Tale 9i ale tuturor Sfin{ilor Tdi' Amin. 726

Cuvint la urmi
Fac sfar$it $i pece uiesc aceastA sfi"tuire a mea cu aceste cuvinte: TatS_I,Cel ce a trimis pe Merg6torul-inainte Ioan ca s6. boteze, a propovdduit prin gura aceluia cdtre pdc6.toqi, zicAnd'. Pocdifi-ud! (Matei 3: 2). Fiul, cAnd S-a ardtat in lume, drept incepS.turh qi temelie a propov6duirii Lui a pus acest cuvdnt: Pocdifi-ud! (Matei 4: l7). Duhul Cel SfAnt, cAnd S-a pogorat in limbi de foc, acest cuvAnt a grdit prin Apostolul Petru: Pocdifi'udl (Fapte 2: 38). Tfei sunt Cei ce mArturisescso, gi mdrturia acestor trei este adevdratd., iar mai vArtos lnsuqi Adevdrul. Deci, o, pichtoqilor, care sunteli asemenea mie: poc6ifi-vd, poc6ili-v5, poc5ifi-vd, cd s-a apropiat impar6.lia cerurilor. Starqit. gi lui Dumnezeu slavd!

56 Aluzie poate la I Ioan 5: 7-8.

127

CUPRINS INTRODUCERE 7 VTATA $I FAPTELE PARINTELUI GRIGORIE DASCALUL. MITROPOLITUL TI\RII ROMANESTT... ll Cum a invilat carte pdrintele Grigorie Dascdlul........ 12 Cum a intrat in viala cdlugdreascd gi la ce ascultdri s-a supus....... Cildtoria la SfAntul Munte si asezarea lui Grigorie in mS.ndstirea Cilddruqanilor lB Cum a ajuns ierodiaconul Grigorie mitropolit al t9 Terii Rornaneqti.................... Cum a carmuit mitropolitul Grigorie Biserica rom6"neascd.... 24 indeletnicirea cdrtur5reascd a Mitropolitului Grigorie.......... 29 Curn a fost surghiunit Mitropolitul Grigorie..... 32 Cum s-a sfArqit Mitropolitul Grigorie... 35 I NA T NT E -CUV A NT A RE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 . .9 . EPIGRAMA..... 44 PROLOG: Cum se cuvine sa se gateasca cineva mai-nainte, pentru cAnd va se se mdrturiseascd 45 CAPITOLUL I Ce este zdrobirea?....... 4Z a. Cum sd.cercetezecineva conqtiinta sa?........ 49 b. Cd trei vitimSri pricinuieste pdcatul la .Dumnezeu 5l c. Cum cd trei vitimdri pricinuie$te pdcatul
co

l t )

pecetosului.... d. Cum cd mdhnirea pentm bundtdfile cele wemelnice este nefolositoare.......................'... 60 CAPITOLUL 2 Cum se cuvine s5. se mdrtuCe lucru este mefiuriseasce picdtosul. risirea?........... a. Cd mirturisirea se cuvine si fie de voie........ se cuvine sA fie umilinb. Cd mdrturisirea ..'...'....'...'.. . . . . . . . . c i o a sd ............ se cuvine sd fie prihdnitoare c. Cd mirturisirea d e s i ne........... d. Ci m5rturisirea se cuvine sd fie dreapt6.,..'.. se cuf ine sd se facd Eri de e. C5. mirturisirea r u Si n e ............ f. Ci picatele trebuie sd se arate sau aici, sau a c o l o.............. g. Ca, dacd va rdmane numai un Pdcat nem5rturisit, rimAn neiertate qi celelalte......... fie se se cuvine mdrturlsirea h. Ce hotdrdtoare.... CAPITOLUL 3 Cd se cuvine si primeascd cu brrcurie canontrl sdu .....'.......,. a. Ce este implinirea canonului?..... . b. Pilde ale celor ce s-au canonisit pentru pdcatelelor.................. c. Cd cel ce pSzegte canonul siu este fiu adevdrat al Bisericii. . .. ' . d. C5 se cuvine ca cel ce se pocSlegte chiar el sd ceari mai mult canon..'.......... e. Ca ori aicl wemelnic, ori acolo veqnic'

62 63
bb

66 67 68 72
IO

trebuie s6-qi ia pdcdtosul canonul sdu..,........,. f. Cd. se cuvine ca cel ce se poceieqte sa se indepdrteze de impErtdqire CAPITOLUL 4 Cum se se pezeascS. pdcdtosul dupd mdrturisire.............,.... a. Pdzirea intAi: aducerea-aminte de picate...... b. P5zirea a doua: Fuga de pricinile pdcatului... c. Pdzirea a treia: mirturisirea cea.deasa cinci Iucruri de folos prlcinuie$te................. d. Pizirea a patra: aducerea-aminte de cele de pe urmd ale taIe........... e. Pezt:ea a cincea: cunoQunta pAcatului......... f. Pdzirea a Sasea: rugeciunea...,. Cuvdnt la urmd.

84
88 88 90

9l 99 104 125 127

80 80

83 83