1. Transcrieţi fonetic următoarele cuvinte: maci, geamăt, unchi, ghindă, explica. 5p 2.

Daţi două exemple de cuvinte care să conţină diftongi şi trei exemple de cuvinte care să conţină triftongi. Subliniaţi diftongii şi triftongii. 5p 3. Daţi câte două exemple cu următoarele vocale în hiat: i-i, a-u. 4p 4. Accentuaţi fiecare dintre cuvintele următoare în două feluri diferite, precizând valoarea morfologică a omografelor: mătură, veselă. 8p 5. Alegeţi şi grupaţi cuvintele de mai jos în două coloane reprezentând: vocabularul fundamental şi masa vocabularului: ac, cap, plop, orz, cocon, covor, cal, astru, aer, logofăt. 10p 6. Daţi exemple de două arhaisme, menţionaţi felul lor şi precizaţi-le sensul. 6p 7. Găsiţi sinonimele literare ale următoarelor regionalisme: cofă, colb, barabulă, bumb, clop. 5p 8. Daţi exemple de trei neologisme şi precizaţi sensul lor. 6p 9. Explicaţi formarea cuvintelor subliniate din textele de mai jos: Am realizat un desen policromatic. Nu avea motive de nemulţumire. Mi-a dat o floare de nu-mă-uita. Susţine că a văzut un O.Z.N. Bătrânul dispăru în spatele zidului. 5p 10. Scrieţi sinonimele cuvintelor: fidel, inocent, biruitor, veşnic, cord. 5p 11. Scrieţi antonimele cuvintelor: siguranţă, citeţ, a micşora, duşman, a împacheta. 5p 12. Demonstraţi prin câte două enunţuri omonimia cuvintelor: bancă, lamă. 4p 13. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele: familial /familiar, solidar /solitar. 4p 14. Corectaţi enunţul: Era mândru de frumoasa lui caligrafie. 3p Din oficiu: 10p

TEZĂ – CLASA A VI-A – SEM II

SE DĂ TEXTUL: Odaia dă în stradă peste peticul de grădină cu pomi. Au înflorit caişii deodată, mai înainte ca frunzele să li se fi desfăcut. Aceştia împrăştiau o mireasmă deosebită. Ploua mărunt şi se spunea că ploaia aduce noroc. Le-am găsit dimineaţa furcile ramurilor cu totul albe, ca şi cum ar fi fost înmuiate în lăpturile groase ale nopţii şi ar fi îngheţat pe ele varul de argint al lunii. În două zile, caisul, copacul acela fermecat, s-a îmbrăcat în bumbacul selenar şi a stat în geamul meu ca un rege impunător, ca nişte roiuri de fluturi albi... Cerinţe: 1.Împarte textul în propoziţii, subliniind predicatele şi încercuind elementele de relaţie şi stabileşte felul subiectelor. 2.Arată valoarea morfologică a cuvintelor: deodată, să, o (mireasmă), mărunt, am (găsit), dimineaţa, fi (ar fi îngheţat), nişte.

3.Analizează morfo-sintactic cuvintele: li, deosebită, ramurilor, înmuiate, ar fi îngheţat, două. 4.Arată cazul şi funcţia cuvintelor: furcile, ale nopţii, de argint, caisul, acela, un rege 5.Continuă în 5 râduri, descrierea de la textul prezentat. 6.Completează următorul tabel cu trăsăturile de caracter ale lui Goe. Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta - Vezi că sunteţi proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe - Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se. Goe începe să urle... - Să oprească! zbiară şi mai tare Goe, bătând din picioare. Mia zburat pălăria! să opreascăăă!!! - Să moară mam'mare? - Să moară! Se suie-n picioare pe geamantan, pune mâna pe mânerul maşinii şi începe să-l tragă. 7.Alcătuieşte rezumatul nuvelei Budulea taichii, notând cel puţin 5 trăsături morale ale lui Huţu, subliniindu-le. 8.Defineşte schiţa şi nuvela apoi alcătuieşte o paralelă între cele două specii literare. 9.Alcătuieşte o compunere cu titlul „ O călătorie pe continentul asiatic”

Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea Subiectul I ( 60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul: „Harap-Alb, numai o ţâră cât a stat de s-a uitat, a făcut ţurţuri la gură şi, neputându-şi stăpâni râsul, zise cu mirare: – Multe mai vede omul acesta cât trăieşte! Măi tartore, [...] spune drept, tu eşti Gerilă? Aşa-i că taci?... Tu trebuie să fii, pentru că şi focul îngheaţă lângă tine, de arzuliu ce eşti. – Râzi tu, râzi, Harap-Alb, zice atunci Gerilă tremurând, dar unde mergi, fără de mine n-ai să poţi face nimic. – Hai şi tu, dacă vrei, zice Harap-Alb; de-abia te-ai mai încălzit mergând la drum, căci nu e bine când stai locului” (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) A. LIMBA ROMÂNĂ

2

1. Precizează ce parte de vorbire sunt cuvintelor subliniate: „a făcut ţurţuri”; „tu eşti Gerilă”; „focul îngheaţă lângă tine”. 6p. 2. Precizează ce parte de propoziţie sunt cuvintele subliniate: „zice atunci Gerilă tremurând” 6p. 3. Transcrie un substantiv propriu, o conjuncţie coordonatoare şi o interjecţie. 6p. 4. Alcătuieşte o propoziţie în care Harap-Alb să fie complement, precizându-i felul. 6p 5. Construieşte două propoziţii în care să existe: un pronume posesiv şi un adjectiv pronominal demonstrativ, precizându-le funcţia sintactică. 8p. 6. Motivează folosirea cratimei în sintagma: „n-ai să poţi face nimic”.6p. B. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI 6. Numeşte personajele din text. 4p. 7. Motivează de ce Harap-Alb îl numeşte Gerilă pe tovarăşul său. 8. Numeşte un mod de expunere prezent în textul dat. 4p. 9. În 4-6 rânduri alcătuieşte rezumatul textului de mai sus. 10p. Subiectul II ( 30 de puncte) – la alegere – a. Argumentează în 20-25 de rânduri apartenenţa textului Toma Alimoş la specia literară baladă populară. În redactarea compunerii, vei avea în vedere: - definirea baladei populare - prezentarea subiectului operei Toma Alimoş - caracterizarea personajelor b. Argumentează în 20-25 de rânduri apartenenţa textului Câinele şi căţelul de Gr. Alexandrescu la specia literară fabulă. În redactarea compunerii, vei avea în vedere: - definirea fabulei - prezentarea subiectului operei Câinele şi căţelul - caracterizarea personajelor Se acordă 10 puncte din oficiu.

4p.

Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea I.
Subiectul I ( 60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul: „Harap-Alb, numai o ţâră cât a stat de s-a uitat, a făcut ţurţuri la gură şi, neputându-şi stăpâni râsul, zise cu mirare: – Multe mai vede omul acesta cât trăieşte! Măi tartore, [...] spune drept, tu eşti Gerilă? Aşa-i că taci?... Tu trebuie să fii, pentru că şi focul îngheaţă lângă tine, de arzuliu ce eşti. – Râzi tu, râzi, Harap-Alb, zice atunci Gerilă tremurând, dar unde mergi, fără de mine n-ai să poţi face nimic. – Hai şi tu, dacă vrei, zice Harap-Alb; de-abia te-ai mai încălzit mergând la drum, căci nu e bine când stai locului.” (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) C. LIMBA ROMÂNĂ 3

încadrarea într-un gen literar. este interzis / interzisă ruperea florilor. Construieşte două propoziţii în care să existe: a. un pronume posesiv cu funcţia sintactică de subiect. pe vremea când mai trăiau zânele. 6p 12p. pădurile din munţii de la miazăzi erau mult mai stufoase decât astăzi. Alcătuieşte o propoziţie în care Harap-Alb să fie apoziţie. Subiectul II ( 30 de puncte) Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că un text studiat de tine la clasă este o fabulă. În redactarea compunerii vei avea în vedere: . „tu eşti Gerilă”. o conjuncţie coordonatoare şi o interjecţie. 9.Mitru – „Piatra nestemată”) 4 . Motivează. I se părea că i-ar ştirbi din strălucirea pe car-o avea el”. Numeşte personajele din text. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI 6. . 6p.precizarea a două caracteristici ale speciei. 6p. Rescrie din text o structură de două-trei cuvinte care aparţin naratorului.ilustrarea acestora pe baza textului ales. Transcrie un adverb relativ. 6p. erau cele mai înalte păduri care se ridicau până la ţărmurile mării.Se dă textul: „Odinioară.povestirea pe scurt a subiectului. 6p. un pronume reflexiv cu funcţia sintactică de complement direct. 7. Motivează de ce Harap-Alb îl numeşte Gerilă pe tovarăşul său. în 5-8 rânduri. se va lua măsuri / se vor lua măsuri. 9. după cât se spune.prezentarea relaţiilor dintre personaje. D. (Al. Iar în pădurile acelea era un trunchi ce-şi înălţase coroana până-n nori. 6p. 5. . 6p. . 8. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „omul acesta”. . 10. II. Şi tot pe-atunci se zice că trăia un împărat vestit de crud. 8. Împăratul nu putea să îndure să fie cea prea mare pe pământ. b.7. Alege forma corectă: maică-mii / maică-mi. „focul îngheaţă lângă tine”. LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I Subiecte: I. care-ngrozise cu răutatea lui toţi oamenii din munţi. 6p. Se acordă 10 puncte din oficiu. că textul citat aparţine genului epic.

Rescrie de la exerciţiul 1 două cuvinte în care există: a)diftong. desagă şi săcure.Notează două cuvinte din familia lexicală a termenului „om” 4. 1.Indică modul verbelor: a) erau= b)să îndure = c) ar ştirbi = 5. „fie”. Desparte în silabe:”odinioară”. b)hiat 3. Grai de pârâu legând luceferi În zori.Rescrie ultimul enunţ din tex. prin clăile de fân” (Ion Pillat – „Versul ţării”) 5 . ortografie şi punctuaţie Se acordă 10 puncte din oficiu 4p 4p 4p 6p 8p 6p 8p 40 p LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I Subiecte I.Cerinţe: I. Grai de plăieş pornind la munte Cu cal. „munţi. „oamenii”. 2. folosind verbele numai la viitor. respectând persoana şi numărul 6.Analizează verbele de mai jos: a) trăiau= b)înălţase = II. Se dă textul: „E graiul tău ca frunza Cu freamăt tânăr de pădure: Grai de cioban noptând pe plaiuri Cu turmele la foc de stâni. În maximum o pagină prezintă rezumatul basmului „Aleodor – Împărat” Notă: Se acordă 10 puncte pentru estetică.Imaginează în 5-7 rânduri o posibilă acţiune viitoare a împăratului despre care se povesteşte în fragmentul de la partea I III.

Desparte în silabe: freamăt.c.Argumentează în 3-5 rânduri afirmaţia de la exerciţiul 10 12. ferestrele. Redactează în acest scop o invitaţie pe data de 05. Notează doi termeni din familia lexicală a substantivului grai 4. Alcătuieşte câte un enunţ sinonimul şi antonimul verbului legând 5. 10. părând a privi lung şi avid noua privelişte”. 9. Natura pe care o priveam acum mi se părea străină. Alege din text două versuri şi comentează-le în aproximativ 10 rândur II. munte. 1. Extrage din text doi diftongi diferiţi 2. 13. Alcătuieşte două fraze în care propoziţia „E graiul tău ca frunza” să devină . Rescrie din text: a)un c.1 din Florieni. b) epic 11 . subordonată SB şi subordonată PR B. luceferi 3. (Dimitrie Anghel – Oglinda fermecată) Cerinţe: 1. Am ridicat oglinda sus cu amândouă mâinile spre şiragul nemişcaţilor plopi. Prezintă în aproximativ o pagină rezumatul unei nuvele studiate . Se dă textul: „Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Identifică în text câte un substantiv: a)defectiv de singular. III. Cu ocazia zilei de 15 ianuarie . b)colectiv 6. Şi iată că ferestrele străvechi s-au luminat şi ele. ca membru de onoare al juriului ce va desemna pe cei mai buni copii la concursul de recitări. Activitatea va avea loc pe data de 15 ianuarie. la ora 16. Indică două părţi de vorbire diferite fără funcţie sintactică.07. menţionând momentele subiectului Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea I.00. pe rând. menţionează clasa lor morfologică. clăile. b) o enumeraţie.de timp. oglinda. Textul este: a)liric. Menţionează conjugarea şi modul pentru două verbe alese de tine din text 7. Menţionează elementul ce constituie motivul meditaţiei poetice 14. Rescrie din text câte un vers ce conţine: a) o comparaţie.01. Maria Petre. mâinile.Cerinţe: A. Despărţiţi în silabe cuvintele: străină. 4 puncte 6 . veţi organiza o „Seară eminesciană” la care ai dori să participe şi fosta învăţătoare. Te numeşti Ion/Ioana Tudoran şi activezi în formaţia de teatru „ Masca” a Şcolii nr. b) un atribut adjectival 8.

2. Adela ) 7 . unul în dativ şi unul în nominativ. în text.Alexandrescu. II. din text. de cel puţin zece rânduri.Alcătuiţi două enunţuri în care substantivul privelişte să îndeplinească. 4 puncte 3. pe rând. Identificaţi. în text. “ ( Garabet Ibraileanu. 7. 4 puncte 9. în care să prezinţi portretul lui Toma Alimoş în antiteză cu Manea. surprinzator. Extrage din text un subiect exprimat şi unul neexprimat. Selectaţi. în text. o poleiala care le da un prestigiu nou. în care să prezinţi întâmplările din fabula „Câinele şi căţelul” de Gr. Treceţi adjectivul străină la toate gradele de comparaţie. sonore si clare. E ceva subtil in aerul limpede. două adverbe şi precizaţi felul lor. 30 puncte Din oficiu: 10 puncte Total 100 puncte 10 puncte Clasa a VI-a LUCRARE SEMESTRIALA la LIMBA SI LITERATURA ROMANA (semestrul al II-lea ) • Citeste cu atentie textul urmator : “ A incetat ploaia. un numeral şi precizaţi felul lui. vin parca din departari . Găsiţi. Natura invinge uratenia de aici. de cel puţin zece rânduri. ferestrele. Glasurile trecatorilor de pe strada . 4 puncte 4 puncte 15 puncte 5 puncte 8. Daţi două derivate ale cuvântului lung. două pronume în acuzativ. Razele soarelui . E primavara. Indicaţi sinonimele cuvintelor: brusc. b)Scrie o compunere. 6. curate si inca reci. precizând felul lui. pe casele strambe si pe gardurile neegale. următoarele funcţii sintactice: atribut substantival şi nume predicativ. 4p 4. pun pe toate. Alege unul dintre cele două subiecte: a)Scrie o compunere. Totul luceste verde. Identificaţi. un cuvânt care conţine diftong şi unul care conţine vocale în hiat. Talangile suna sacadat pe dealuri . 5. 6 puncte 10.

... dinspre………………………………….. 5........ devreme…………………………………...... Sa precizezi functia sintactica a tuturor cuvintelor din propozitia : “ Natura invinge uratenia de aici.. bărbat (adverb) .......... Sa alcatuiesti enunturi in care verbul a da (utilizat cu forma de infinitiv ) sa fie : subiect....o prepozitie compusa 2.. categoriile de derivate indicate: argint (adjectiv) . pe rând. • crearea unor figuri de stil si a unor imagini artistice studiate... inteligent.............. Alcatuieste un enunt in care acelasi cuvant sa aiba alta valoare morfologica .. deosebit .. – redactare ) NOTE: Toate subiectele sunt obligatorii. Precizaţi care dintre cuvintele de mai jos sunt compuse şi care sunt derivate cu prefixe: amoral …………………………………........ …………………………… niciodată ………………………….. 3.... a cuvantului primavara....... misterios.. I .. • corectitudinea exprimarii si a scrierii....... oaie (substantiv) ....imagineaza o continuare a textului citat anterior. nume predicativ... 8 ..Obţineţi de la cuvintele date ......... din text : .. arhicunoscut …………………………… floarea – soarelui ……………………….. 2... Alcatuieste un enunt in care substantivul amintit sa aiba alta functie ..... despre …………………………………................ subtil = neobisnuit...... adjective şi adverbe..... Daţi exemple de 4 augmentative formate cu ajutorul sufixului -oaie 4... alura ...un verb de conjugarea a III-a . • selectarea adecvata a cuvintelor...... Ti se cere : 1.. despăduri …………………………………. bici (verb) ......... deoparte …………………………………. 1..... Sa rescrii... R.. frunză (verb) ..... II. Sa identifici valoarea morfologica . Vei avea in vedere : • pastrarea modului de expunere....... cadentat ...... F.... zi-muncă ………………………….. pe care o vei preciza. înnoda………………………………….50 p.... 5..... sacadat = ritmic ...... prestigiu = faima. din text..... Sa identifici functia sintactica a substantivului “(de pe) strada “ . deşuruba ………………………………….... Arătaţi cum s-au format cuvintele: oboseală ……………………………….. înnegri ………………………………….... atribut verbal....Dictionar : 1..... 3. “ 4....un adjectiv variabil cu doua forme . ( 4p : 2. C..un pronume personal in cazul dativ . Se acorda 1 punct din oficiu. 3. râuleţ ……………………………... prin sufixare.... mata (pronume) .................... Timp de lucru:50 de minute.. Intr-o compunere de 10-15 randuri. 2. Construiţi şase propoziţii în care frumos... – continut ....50 p. pe care o vei preciza. repede să fie... FIŞĂ DE LUCRU 1..

..... Construiţi cinci propoziţii în care substantivele dimineaţă................................. fier…………………………………....... prepoziţie / propoziţie................................ singular................................... eminent / iminent...............………….......... 9........ indicativ viitor anterior) a vedea.................................... f............ (supin) 12. strigând în gura mare că el nu îndrăzneşte a ucide pe acel om......... (persoana a III-a.........neclar…………………………………............. Iată o problemă extrem de arhicunoscută... un tremur groaznic îl apucă............ (participiu) a observa .... Se acordă 10 puncte din oficiu.... oţel………………………...................... numai pe cele la modurile infinitive şi supin: va lucra.. vede acel trup măreţ..... persoana I sg............. condiţional-optativ perfect) a hotărî................................ Construieşte enunţuri cu următoarele perechi de paronime:atlaz / atlas............ -tor de la cuvintele: blând ………………. Rescrie corect enunţurile: a....... rău…………………… a scrie……………………………… senin………………………………….) a învăţa ............. singular......) a răspunde .......... ordinal / ordinar.............. indicativ imperfect) a lucra . (persoana a II-a.............. Analizează sintactico-morfologic verbele şi substantivele din textul de mai jos: “Dar când aţinteşte ochii asupra jertfei sale...... s-a hotărât să plece în oraşul natal ca să-şi revadă tatăl...................... persoana a II-a pl................ alineat / aliniat... plural....” (Nicolae Bălcescu – Românii supt Mihai-Voievod Viteazul) TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL I CLASA A VI-A B *Toate subiectele sunt obligatorii..................... 7......... de scris.... persoana a II-a pl..... a evalua / a evolua......................) a dovedi ............ singular......... zi....... A văzut cu proprii săi ochi întâmplarea....... condiţional-optativ prezent) a începe . e........ (persoana a II-a...... ascultat............. persoana I pl..) a ţine . (indicativ imperfect....... de ştiut..... Rescrie..) a merge ......... 8....................................... imperativ. a-l întreba.. (indicativ viitor.... (condiţional-optativ...... acea căutătură sălbatică şi îngrozitoare...... frumos……………………........ persoana a II-a sg. dintre verbele date mai jos................................... ar aduce........ Pune verbele următoare la persoana.......... voi citi................. A câştigat un procent de 20 la sută din afacere....... (persoana I............ 10.... 11.................. plural. A remarcat propriul autoportret al pictorului. (indicativ prezent.. luni.....…………........) a dispărea ............ persoana a III-a sg. (indicativ mai mult ca perfect. limpede……………… mult…………………………………........... (gerunziu) a părea ............ a fi modul indicativ ……………………………………………………………………………………… modul supin ………………………………………………………………………………………….. a citi. a aduce.. fuge printre mulţimea adunată împrejur............ solitar / solidar......... persoana I sg.................... vară să fie folosite cu valoare adverbială... *Timpul efectiv de lucru este de o oră...... noapte....... (persoana a III-a..... familiar / familial..... -ătate..... (conjunctiv............ trântind la pământ satârul.... -eţe... străin………………… strung……………………………... a lucra...... ( indicativ perfect simplu............................. şcolar………………………………… tânăr………………… a topi……………………………… a vinde…………………….......... ridică satârul...................... Revine din nou acasă.......... conjunctiv prezent) a şti.... oral / orar...... aţi mers....................... persoana a III-a pl...... îl stăpâneşte şi........... Subiectul I(60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat şi scrie pe foaia de teză răspunsul pentru fiecare cerinţă formulată: Când a-mplinit băiatul cam douăzeci de ani... d.. 6. sa să ………………………………….. Formaţi substantive cu ajutorul sufixelor -ar...………….. (indicativ perfect compus..................) a mânca ....... -ime.) a citi . (persoana a II-a............ numărul şi modul indicate între paranteze: a nota........................ c. plural. 9 ......... b........ negativă) a creea .

îi învinuiesc de lipsă de sensibilitate. 6 puncte 2. glăsuit . orice plan aş alcătui. Din orice întâmplare. cum îl crescuse bătrânul centaur.A mers până la râul ce-nconjura oraşul. oricât de important ar fi scopul.Limba română 1. Mitru.6p Subiectul al II-lea (30 de puncte) Povestiţi pe momentele subiectului opera „Sobieski şi românii” de Costache Negruzzi. Formează câte un derivat cu prefix de la: a schimba. Entuziasmele mele se doarmă imediat.. a glăsuit cu fală puternica zeiţă. bunicuţo. un triftong şi un hiat. Identifică în ultimul alineat câte un cuvânt care să conţină un diftong. Nicio bucurie nu rămâne nealterată de gândul destrămării fatale. 6 puncte B. 6 puncte 8.Găsiţi sinonimele cuvintelor: bucurie. Rescrie din text o sintagmă ce surprinde două însuşiri morale a personajului Iason 13. Legendele Olimpului) A. găsesc prilejul să scot o interpretare funebră. dorinţa 6p 4. Însă. te duc numaidecât… Şi a luat-o în braţe... frică 10 .Înţelegerea textului 10. Astfel. imediat.” ( Anton Holban – O moarte care nu dovedeşte nimic ) Cerinţe: 1. scop. băbuţa s-a schimbat pe loc într-o zeiţă. fiindcă te-ai grăbit să-mi împlineşti dorinţa. Se dă textul: “Nu sunt un om fericit.Precizeazǎ 2 trǎsǎturi care sǎ justifice cǎ textul aparţine genului epic…. acela ce cârmuia întregul univers. -Am vrut să te-ncerc. 6 puncte 12. soaţa marelui Zeus. A trecut-o cu bine pe malul celălalt./ Scrie intr-o compunere de 8-10 randuri rezumatul textului de mai sus. am spus.. nu vrei să mă treci râul? a glăsuit ea spre Iason. dar. 6 puncte 9. mi-e teamă că-mi pierd viaţa… Iason. căci apa era mare. 6 puncte 6. Alcătuieşte câte un enunţ cu omonimele cuvintelor mare. Şi. (…)Era chiar Hera. era un tânăr vrednic şi foarte săritor. eu te voi ocroti pe drumurile tale… şi tu vei birui… (Al. din frica de a-mi pierde timpul făcând ceva nu destul de însemnat ca să fie plătit cu zile de viaţă. o cerşetoare.. 5. cum a ajuns.Precizaţi câte un sinonim pentru urmǎtoarele cuvinte: râul. fără mari oscilaţii. Precizează care este principalul mod de expunere în fragmentul dat. am netă prezenţa timpului care se scurge fără pic de răgaz şi deci e ridicol să-l întrebuinţez. Desparte în silabe: douăzeci. Tocmai voia să treacă apa. Precizează modul şi timpul verbelor: să plece. Pe toţi cei care reuşesc să-şi găsească un adevăr de viaţă la mijloc.. 6 puncte NUMELE: TEZĂ I. tocmai. n-am perseverenţă în nici o hotărâre şi. Analizează primul predicat din textul dat. 6 puncte 3. păşind cu multă grijă.……………. Eu sunt fără putere şi dacă mă-ncumet să mă cufund în apă. -Cum de nu. vrednic. din muntele Olimp. nu fac nimic. Scrie trei cuvinte din familia lexicală a termenului bătrân. biatǎ……. voia şi crescuse.. 6 puncte 11 Identifică în text numele personajelor care susţin dialogul. s-a hotǎrât.Precizeaza mijlocul intern de îmbogǎţire a vocabularului prin care s-au format urmǎtoarele cuvinte: numaidecât. când i-a ieşit în cale o biată cerşetoare. -Băiete!…Hei. din orice lectură. 6 puncte 7. băiete.

Deci asta a fost acum doi ani. Indică un articol posesiv-genitival. FLITAN ALINA NUMELE ELEVULUI:…………………………………….după multele ploi de aici.2.Alcătuiţi un enunţ în care substantivul întâmplare să aibă funcţia sintactică de complement direct în cazul dativ.Arătaţi care este funcţia sintactică a cuvintelor subliniate 3.” a.5 c. ŞCOALA GEN. unde-şi aveau părinţii mei moşia. 5. Scrieţi enunţuri cu omofonele:ne-a/nea.0. Parcă picase din cer .1p f.0. timpului 4.De aici am luat o căruţă către Zăvoieni.” 11 . entuziasmele. destrămării.Alcătuieşte un enunţ în care substantivul lectură să aibă funcţie sintactică de nume predicativ în cazul genitiv. or fi avut necazuri? Trebuie să spun că nici nu le-a venit să creadă când m-au văzut. Demonstraţi că poezia „ O. Analizaţi cuvintele subliniate.locuit de un pumn de oameni.Alte pâraie ţâşneau mai jos printre pietre şi întreiau puterile pârâului. te rog…Dacă vrei poţi să iei ceva să-ţi notezi…Voi încerca şi eu să nu scap nimic din tot ce am auzit.(fel. Se dă textul: ”Culmile Scripetelui se deschideau în această zi cu soare. Lucrare semestrială la limba română semestrul al II-lea Anul şcolar 2007-2008 1. Cum se strânge puiul pitulicei sub mama lui. rămâi…” de Mihai Eminescu aparţine genului liric. caz. îngrijorat. Indică o comparaţie şi un epitet în textul dat.5 e.Arataţi care este cazul cuvintelor următoare: o interpretare. TEST CLASA A VI-A 1. 1 ROVINARI PROF. NR. funcţie)2p b. să-i/săi. dar şi strâns. II.un substantiv propriu. Indică gradele de comparaţie ale adjectivului”înalt”1p Se acordă un punct din oficiu. fii atent. Îmi era teamă să nu se fi întâmplat ceva rău acasă…Or fi sănătoşi ai mei.Printre fagii înalţi treceau undele repezi ale Iablanicioarei. colţuroase şi limpezi ca o cunună de securi.1p d.o prepoziţie. Construieşte un enunţ în care cuvîntul „carte”să fie complement indirect. Se dă textul: ( 50 puncte ) “Acum. Pe drum îmi simţeam sufletul bucuros.Povestiţi pe momentele subiectului lectura „Sobieski şi românii”3p 2. mai precis pe la începutul lui august….un substantiv articulat cu atricol nehotărât.Scripetele se aduna de împrejur şi clădea la mijloc satul .

acesta povestindu-vă viaţa sa. Găsiţi două cuvinte care să conţină. 8. necaz. 7. II. Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului suflet. Găsiţi sinonimele cuvintelor: să notezi. teamă. Transcrie două cuvinte care conţin diftongi şi un cuvânt care conţine hiat . 4p 2. sălbăticiune . având funcţie sintactiă de nume predicativ. Analizaţi morfo-sintactic verbele marcate cu albastru. puiul. 4. 1. Sălbăticiunea cade în mocirla de sânge. 9. notând-o în paranteză. Desparte în silabe cuvintele : întrerupt. 6. două grupuri de sunete 2. Alcătuiţi o compunere de 25-30 de rânduri în care să vă imaginaţi o întâlnire cu marele poet Mihai Eminescu. 3p 12 . Duce puşca la ochi vânătorul. Alcătuiţi un enunţ în care substantivul piatră să fie în cazul Ac. Încă nu m-am obişnuit cu omorul.Menţionaţi valorea morfologică a cuvântului august şi alcătuiţi un enunţ în care acesta să aibă o altă valoare morfologică. ( 40 puncte ) TEST DE EVALUARE SUMATIVA Clasa a VI-a Citeşte cu atenţie textul dat pentru a rezolva următoarele cerinţe : “ Un cucurigu întrerupt de tren Şi pe deasupra o sălbatică raţă Tristeţea capătă tot mai mult teren. Găsiţi antonimele cuvintelor marcate cu roşu. având funcţie sintactică de nume predicativ 10. Arătaţi cazurile următoarelor substantive: către Zăvoieni. în alcătuirea lor. Nu ştiu de ce.” I. pe fîşia de viaţă. necazuri. Arătaţi funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate. 5. moşie.Cerinţe: 1. 3. Alcătuiţi un enunţ in care substantivul mama să fie in cazul G. pitulicei.

secundar şi figurat . după părerile lui Goe: a.. Nr. marinal b. mamiţica şi tanti Miţa pleacă la Bucureşti pentru ca: a. • Încercuieşte răspunsurile corecte: Mam’mare.a vânătorului şi a puştii. de.să respecţi normele de exprimare.4p 6. Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvântele : tristeţe.obişnui .6p 7. tristeţe 6p 11. aluzie-iluzie. Exprimă-ţi în 3-4 rînduri cum se manifestă în text tristeţea poetului.să foloseşti figurile de stil învăţate .3. unul să aibă aceeaşi rădăcină..4p 5.De ce oprit trenul? • Ca să nu mai rămână repetent Goe este dus la Bucureşti • 2. obişnuit . 30p În redactarea compunerii.folosirea imaginilor artistice specifice tipului de text descriptiv. de ortografie şi de punctuaţie. omonimia cuvintelor :duce. 2p 12. scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii o pădure în anotimpul toamna.1 TEST DE EVALUARE 1. Scrie trei derivate din familia lexicală a cuvântului sânge. ochi. faptele prezentate: • Goe este pe coridor.3p 10. 3p 13. 2p 15. marinel Pune în ordinea desfăşurării lor. să asiste la sărbătoarea naţională b.4p 4. construieşte două enunţuri în care să-şi schimbe valoarea gramaticală . Numeşte valoarea morfologică a cuvintelor sălbatică. Explică de ce poetul şi-a intitulat poezia „Natură moartă „. Indică două argumente pentru a demonstra că textul aparţine genului liric.să formulezi un titlu expresiv/ personalizat al textului realizat de tine. Demonstreză. 8p . 6p . în două enunţuri diferite. Comentează de ce poetul este cuprins de tristeţe. 2p Total 60 puncte II Pornind de la textul -suport.iar celălalt să aibă rădăcină diferită. mariner c.. pe. vei avea în vedere : . 8p Total 30 de puncte Se acordă 10 puncte din oficiu. 4p 16. Precizează ce semnificaţie au în text imaginea trenului . Scrie câte un antonim pentru cuvintele : în trerupt. Alcătuieşte enunţuri în care să evidenţiezi sensul paronimelor :glacial-glaciar. Construieşte trei enunţuri în care cuvântul tren să aibă sens propriu.6p 8. 8p . Arată ce părţi de vorbire sunt cuvintele întrerupt.precizaţi-o.4p 9. Arată care este mesajul poeziei. Goe să nu mai rămână repetent Forma corectă a cuvântului „marinar”. să viziteze nişte prietenie c. 3p 14. 13 .

pre-. bomboane b. răs. Alcătuieşte un scurt dialog (8-10 replici) pe care îl ai cu vânzătoarea la magazin Test de evaluare formativă : Clasa a VI. 5. Identifică în textul cinci cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental: „La ora zece fix au apărut procurorii cei mari.răz. procedează astfel: opreşte trenul şi-l dă jos le pune pe cele trei dame să plătească biletul ascultă explicaţiile „damelor” şi înţelege situaţia Pune în ordinea desfăşurării lor. gură-cască. dumnealor. 4. 10. 9.m. mamiţo! -Să oprească!! zbiară Goe. mamiţa îi dă: a. D. imaginar. 4. DEX. bogăţie. Alcătuieşte un dialog de 8-10 replici pe care îl ai la doctor. reface. pe peronul din urbea X. împreună cu tânărul Goe . dez-. 7. devreme. necurat.Mam` mare! De ce nu mai vine? … Eu vreau să vie! ( I. o carte Controlorul. Scrie câte un cuvânt derivat cu ajutorul prefixelor: des-. aşteaptă cu multă nerăbdare . 6. mam`mare.a Se dă textul: “Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta. trenul accelerat care trebuie să le ducă la Bucureşti.şi al sufixelor: -esc. paisprezece. -Ia vezi ce face băiatul afară. -ime. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a. dacă se hotărăşte cineva să asiste la o sărbătoare naţională aşa de importantă . 6. -eşte.eţ.2 TEST DE EVALUARE 1. 3. Nr. faptele întâmplate: • Goe se loveşte cu nasul de clanţa uşii • Scoate capul pe fereastră • Rămâne încuiat în compartimentul unde nu intră decât o persoană • Trage semnul de alarmă • Cucoanele sunt nevoite să plătească din nou biletul • a.• • • 3. Goe este foarte impacient şi. detectivii cei mici/ Şi le-au anchetat. 9. devreme. Mi-a zburat pălăria! Soseşte trenul şi nu stă mult. c. frumos gătite . răsplară.. alb-auriu. Caragiale. L. Dă exemple de trei neologisme 11. mânios. -it. in. “D-l Goe…”) Cerinţe: 14 . Unde se desfăşoară acţiunea schiţei „D-l Goe” de Ion Luca Caragiale? Cum vorbeşte Goe cu damele? Ce este schiţa? Precizează mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care s-au format cuvintele: impas. Identifică în textul cinci cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental: „La ora nouă şi cinci au venit păsările . 5. -ar. Adevărul este că. 7. Puţin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului şi nepoţelului lor. b. 11. Precizează care sunt personajele operei „D-l Goe” de Ion Luca Caragiale Cum vorbesc damele cu Goe? Ce este opera epică? Precizează mijlocul intern de îmbogăţire al vocabularului prin care s-au format cuvintele: româncuţă. Destul că foarte de dimineaţă . trebuie s-o ia de dimineaţă. Scrie câte un cuvânt derivat cu ajutorul prefixelor: ne-. cu un ton de comandă zice încruntat: . bunătate. NATO. -icică 10. 2. mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 mai. văzând că Goe nu are bilet. şi le-au acuzat pe furnici”.şi al sufixelor: -tor. Dă exemple de trei neologisme. prim-ministru. Încercuieşte răspunsurile corecte: • Pentru ca Goe să o sărute. / Îmbrăcaţi în uniforme de grădinari ”. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului a citi(minim 5 cuvinte) 8. sud-american. ciocolată c. pantoful-doamnei. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului: a trece (minim 5 termeni) 8. încet.

Obloanele uşii se crapă pocnind şi scârţâind ca un dulap care de ani şi ani nu a mai fost deschis. Prezintă . Recunoaşte modul de expunere principal în textul citat. mare. Ţipenie de om.10 puncte 2. eu … Soneria parcă s-a dus hăt departe. orar/ oral –10 puncte + 10 p din oficiu Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I Clasa a VI-a I. apare capul bunicului. literar/literal. făcându-şi semne negre.10 puncte b. casa bunicilor e zmeiască. Multă. 1. În brazi. Câinii nu mai latră. aducând cel puţin trei argumente în acest sens . întunecată. ninsă şi oblonită.Recunoaşte mijlocul de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoarele cuvinte : mamiţica importă nepoţelului dumnealor gătite nerăbdare accelerat Gara de Nord a. Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „ – Eu sunt. Alcătuieşte enunţuri cu paronimele: abil/agil. particularităţile schiţei. valorificând textul citat. impacient -fiecare cuvânt.m. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor: dar. ciorile vorbesc răguşit într-un fel de ţigănească. a. Ninsoarea fâlfâie şi tremură.I. cer. eminent/ iminent.10 puncte c. 15 . 1.3 puncte -30 puncte 2. Demonstrează apartenenţa textului “D-l Goe…” la un gen literar în 5-10 rânduri –10 puncte 3. Vântul şi-ascultă glasurile când de lup şi când de cucuvaie.dar parcă-i miezul nopţii. broască. Cu scufă albă de pichet. . bunicule. Indică sinonimele si antonimele următoarelor cuvinte: avar victorie infatuat altruism reusită . ca o vorbă trecută din gură în gură … Nu-i târziu – acasă nici nu s-ar fi pus la masă. în 10-15 rânduri -10 puncte II. complement/compliment. stea .

33p. 5. răguşit.. „ . . dă din cap. Alcătuieşte un enunţ în care verbul a picta . 5p.Teodoreanu. 6p. Analizează morfologic şi sintactic verbul subliniat: acasă nici nu s-ar fi pus la masă. ridică din sprâncene. 7. Explică modul de formare a cuvintelor: departe. 2.Da. anul şcolar 2008-2009 Citeşte. II. urmărind momentele subiectului. cu atenţie.” ” ( I.L. 1. oftează şi iar dă din cap. Înţelegerea textului 9. Bunico? 16 .Un jurnal înseamnă…adică poate însemna şi un caiet ca acesta. textul dat şi răspunde la cerinţe.răsună de dincolo glasul bunicii.Şi jurnalul acesta l-a scris chiar Ţic-ţic? vru să afle . 6p. Transcrie un epitet şi o personificare. Fetiţa. semestrul I. în timp ce el parcă-mi dicta. bunicule. Din oficiu Şcoala „ I. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat şi alcătuieşte apoi o propoziţie în care să aibă altă valoare morfologică: Nu-i târziu. 6p. .Intră! Bagă de seamă să nu te tragă. Limba română Transcrie două cuvinte cu diftongi diferiţi şi un cuvânt cu vocale în hiat.Ce-s alea „ amintiri”. 6. 6p.Jurnal? Ce-i aia un jurnal. Avem împreună multe amintiri. 3p. Transcrie trei verbe de moduri diferite. Prezintă . Bunico? . B. . Bunicul îl ascultă alb. 3p. într-un fel da. 10p. Un caiet în care cineva îşi scrie amintirile. Dă sinonime potrivite pentru cuvintele subliniate. la modul supin să aibă funcţia sintactică de nume predicativ. 8. privindu-mă în ochi. .Da. puţin neîncrezătoare. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului subliniat: nu a mai fost deschis. 3. 6p. ţigănească.Caragiale” Tulcea Profesor Suru Aneta Lucrare scrisă semestrială Clasa a VI-a. . Nepotul începe. opera Sobieski şi românii de Costache Negruzzi. Adică…l-am scris eu…recunoscu Bunica. 6p. Argumentează prin două idei că fragmentul dat aparţine unei opere epice. glăsuind zgriburit şi ponosit ca greierul în casa furnicii. 4. 11. pe scurt. 5p. În casa bunicilor) A. eu sunt. 5p. N-a fost prea greu să înţeleg ce vrea să-mi spună. Precizează modurile de expunere utilizate în textul dat. 10.

rezumatul textului citat. altul cu hiat. un cuvânt care conţine diftong. (2+2+2) 6p 2. două cuvinte derivare cu prefix şi daţi alte două exemple de cuvinte derivate cu aceleaşi prefixe (2+2+2+2) 8p 3 Menţionaţi câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate din textul dat (2+2+2+2) 8p 4. pentru tine ar fi clipa în care… .Nr. se grăbi Fetiţa să arate că pricepuse despre ce e vorba. Se acordă 10 puncte din oficiu.Clipa în care mi-a murit pisica. Alegeţi din textul dat un cuvânt căruia să-i precizaţi valoarea morfologică. . Dulapul cu „A fost” 1.2.Cum să-ţi explic? Amintiri sunt… clipe dintr-o viaţă.Bunica oftă.Sau clipe de bucurie. Era o întrebare grea. Punctaj maxim 100 de puncte. Ele ţi se înfig în suflet şi rămân acolo. în 8-12 rânduri. la păstrare. respectând regulile de alcătuire a unui asemenea tip de compunere. pentru totdeauna… Unele dor. Precizaţi două argumente care să justifice faptul că fragmentul prezentat aparţine unei opere literare (5+5) 10p 6. Încadraţi în genul literar şi aduceţi două argumente (4+5+5) 14p 7.Călăraşi Nume: TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ CLASA a VI-a Toate subiectele sunt obligatorii. Scrie. altele te înduioşează. Găsiţi. altele te supără… Uite. în ultima replică. întâmplări vesele sau triste pe care le-ai trăit alături de-ai tăi în vremea copilăriei sau mai târziu. ca atunci când ninge şi ştiu că pot să-mi iau sania din pivniţă?” Silvia Kerim.Chiar aşa! O astfel de clipă dureroasă se şterge cu greu din amintire. Ştiu cât ai iubit-o pe biata Pepi… Era şi tare drăgălaşă. Timp de lucru:50 de minute Subiectul I ( 60 de puncte) Data: 17 . (5+4+5) 14p 5. apoi alcătuiţi un enunţ în care acelaşi cuvânt să aibă altă valoare morfologică. 30p (Oficiu) 10p Şcoala cu clasele I-VIII. Identificaţi. altul care conţine triftong. precizaţi-o. în text. . jucăuşă… şi atât de curată! .

1.Toată împărăţia se fălea că o să aibă un împărat înţelept…Când fuse într-o zi.) 7. Selectează din primul fragment două substantive care conţin diftongi şi două substantive care conţin vocale în hiat. Formează familia lexicală a cuvântului alb (cel puţin trei termeni) ………………………………….Călăraşi. Identifică. Auzind aceasta.” ………. Arată felul adverbelor şi funcţia sintactică din următorul text: „Văzând asta se ridică pe picioruşele dinapoi şi. --Dacă tu.nu poţi să-mi dai. cruce.împăratul s-a întristat foarte şi i-a zis: --Dar bine .două substantive articulate cu articol nehotărât şi două substantive nearticulate. Alin /prietenei tale. 2. ( 5p.bucurie”şi antonimele contextuale pentru . ( 4p. comparativ de egalitate. Te numeşti Marian /Maria Popescu şi eşti elevă la Şcoala Nr. ( 4p.de unde ţi-aş putea da eu un astfel de lucru nemaiauzit:tinereţe fără bătrâneţe?Şi dacă ţi-am făgăduit atunci..2007 Profesor:PICIU JULIETA Clasa a VI-a Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea 1. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. Scrie sinonimele contextuale pentru cuvintele„ ai făgăduit”.) 8.) 4. 12 p. Redactează.apoi sunt nevoit să cutreier toată lumea până voi găsi făgăduinţa pentru care mam născut. Scrie funcţia sintactică a numeralului din următorul enunţ: Să ştiţi că suntem şapte…………………....un verb la modul condiţional-optativ şi un verb la modul gerunziu.îndrăzneţ”. gradul superlativ relativ de superioritate şi superlativ absolut………. 3.Întâmplările lui Păcală Subiectul al II-lea ( 30 de puncte) 12..) 5.) 10. ( 6p.” (Petre Ispirescu-Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte) 1.nume predicativ .complement indirect.a fost numai ca să te împac. *să foloseşti un stil şi un conţinut adecvate situaţiei imaginate. ( 6p.Se dă textul : .atribut substantival genitival. *să respecţi normele de ortografie.. ( 4p.. Îl deteră pe la şcoli şi filozofi...în text. . .09. ATENŢIE!Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerinţă!Data redactării scrisorii este30. Pune adjectivul mic la următoarele grade de comparaţie: comparativ de inferioritate. ( 9p..apoi sunt nevoit să cutreier toată lumea până voi găsi făgăduinţa pentru care m-am născut. ( 4p.) 2.. 4. Menţionează două trăsături morale ale feciorului de împărat. Dacă tu.) 11.împărat ”să fie pe rând :subiect..două verbe la modul indicativ.isteţ” .el le învăţa într-o lună astfel încât împăratul murea şi învia de bucurie.de punctuaţie ţi de exprimare corectă. Transpune dialogul în vorbire indirectă.două verbe la modul conjunctiv.tată. cu cele dinainte îşi făcu.se făcea mai isteţ şi mai îndrăzneţ. Justifică aşezarea virgulei după substantivul .) 9..tată.punând semnele ortografice şi de punctuaţie necesare: la întoarcerea s-a îi spuse ce a păţit am cumpărat nevastă un ac şi neavînd cum săl aduc lam pus întrun car cu fîn cînd neam despărţit nu lam mai găsit nebun eşti tu mă ( 5p. Selectează din primul fragment două substantive articulate cu articol hotărât.a venit vremea să-mi dai ce mi-ai făgăduit la naştere. ( 5p. Rescrieţi corect textul următor.. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate:. Alcătuieşte cinci enunţuri în care substantivul . 18 .tată”. 9 p. complement direct.fiule. fără să ştie pentru ce.tocmai când băiatul împlinea cincisprezece ani şi împăratul se afla la masă cu toţi boierii şi slujbaşii împărăţiei. Alina /în care îi dai amănunte despre felul in care ai petrecut vacanţa.. 12 p. Precizează două elemente care încadrează textul într-un basm. În scrisoare trebuie: *să utilizezi convenţiile specifice acestui tip de compunere.) 12.judeţul Dolj.nu poţi să-mi dai.. 6 p.” ( 4p.) 3.şi toate învăţăturile pe care alţi copii le învăţa într-un an.. ( 4p..2.o scrisoare adresată prietenului tău. moşnegeşte..pe o pagină distinctă..) 6.se sculă Făt-Frumos şi spuse: --Tată.Şi de ce creştea copilul.) Petre Ispirescu .

amical Care este modul de expunere din text? Precizaţi personajele care dialoghează. trebuie să poţi!” Explică rolul semnelor de punctuaţie.. Ştiu că-l cunoşti! Pe cine? Ţi-este pietin. Creionul meu este rosu.. zic eu. 8. 5. Subliniază pronumele şi adjectivele pronominale şi scrie felul lor şi cazul.. adj. Vioara ei este deosebită. Poţi!. Caragiale – Bacalaureat) Găsiţi sinonime pentru cuvintele: zi. La mine? Da.. 7.. La nevoie se arată amiciţia. ce e? De ce e vorba? Dumneata cunoşti pe. Cine? Popescu. Gârleanu – „Gândăcelul””) 5. Sărut mâna.În enunţurile: A. Cuvintele marcate sunt.. În ziua aceea. de cel putin zece rânduri. A. în care să descrii portetul lui Toma Alimoş în antiteză cu Manea…………………………………………………………………… 36 p. apropiindu-mă La dumneata veneam! Răspunde cucoana emoţionată. Te rog să nu mă laşi! ?! Să nu mă laşi! Trebuie să-mi faci un mare serviciu amical..L.. Scrie o compunere..i. să nu zici că nu poţi!.c. S.. Are un scris frumos.. şi 1 punct din oficiu. Din oficiu …………………………………………………………………………………………… 10 p. b) c. adj.. 2. Dialogul 1. C. să vedem cât ne eşti de prietin! Cu cea mai mare plăcere.. cucoană.. La ce persoană sunt aceste verbe? Ce rol au? Ce alte părţi de vorbire arată cine participă la dialog? Exemplificaţi! Prezentaţi personajul feminin al textului în 3-4 rânduri.. 7. ştiu că ţi-e prietin! Să nu zici că nu ţi-e prietin!. …………………………… 15 p. . A. ştiu că poţi!.. 19 . madam Georgescu. B. TEST DE EVALUARE 1..... profesorul de filosofie! I. adj. ştiu că poţi!. să nu zici că nu poţi!. S.. 9.. a. dacă pot.m.. 3. Frumosul a câştigat concursul.m. Notă: Pentru fiecare întrebare se acordă 1 punct.. adj. Treceţi vorbirea directă din primele 4 replici ale textului în vorbire indirectă.. c) c. a ruga.(E.... A. Mi-am spart capul şi m-a pansat mama. 4. Extrageţi verbele care însoţesc replicile personajelor.c. cerul era senin.... madam’ Georgescu. 6. Prezentaţi semnificaţia replicii:” Poţi!. 6. Nu am putut scrie frumos. în ordine: a) c. trebuie să poţi! În sfârşit.

. ………………………………………………………………. d) a merge (ind.. m.. b) a alerga (ind... pers I... perf.... perf. pers a III a. Făcusem împreună cu mama câteva prăjituri.. e) a fugi (ind. Precizează noua funcţie.. Precizaţi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţurile de mai jos: a) Mihai merge la film. pl) ……………………………………... Al doilea prieten sosit a fost Andrei... în baza textului: 20 . pers a II a pl) ……………………………. Sântimbreanu ).. pers a III. imperfect. noi dansam şi aproape că nu l-am observat Probă de evaluare semestrială la limba şi literatura română ( sem. compus. perf. II ) clasa a VI-a numele ___________________ Realizaţ cerinţele propuse... Analizaţi morfo-sintactic cuvintele subliniate din textul de mai jos: “La ziua mea au venit douăzeci de invitaţi. c) a dormi (ind. ……………………………………. Analizează sintactic şi morfologic cuvântul subliniat din enunţul: Rochia roşie mi-a plăcut mult.. ca perf.. ………………………………………………………………... viitor. g) a vedea (ind.. treci la tablă.. Trebuia să împrumutăm zece scaune de la un vecin. f) a scrie (ind. Când a intrat al cincelea. pers I. pl) ………………………………. pl) ………………………………... 7.. Alcătuiţi propoziţii în care substantivul “elev” să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: a) Subiect (în cazul N) b) Nume predicativ (în cazul Ac) c) Complement direct / indirect în cazul AC/D d) Atribut substantival genitival (în cazul G) e) Atribut substantival prepoziţional (în cazul Ac) f) 6. pers I. Conjugaţi verbele următoare respectând cerinţele din paranteze: a) a manca (ind. 3.” ( M. d) Dau copilului o carte. b) Cartea Mariei este pe bancă... pers a II. răcoros şi calm.. ………………………………………………………………... Construieşte un enunţ în care cuvântul toamna să aibă o funcţie sintactică diferită de cea pe care o îndeplineşte în propoziţia:„Toamna respira molcom.2... simplu. imperfect. 4. 5. m.. sg) …………………………………………. sg) ………………………………. c) Maria... simplu. Sg) ……………………………….

diferite funcţii sintactice ale substantivului livadă. Dar cu vremea se îmblînzi. 3. Iar Năluca îşi cunoştea numele. “ I-a dat cineva lapte azi?”. era un pui mic şi fricos. 21 . se uita rugîndu-se la toţi. Toate vietăţile din ogradă: cîinii.Doi urşi mari se îsoţiră Care sta în crâng dosită. Aşa a crescut în mijlocul nostru… ( Cezar Petrescu. “ Unde s-a ascuns Năluca?”. Propuneţi un alt titlu adecvat. Năluca ) Cerinţe : 1. Cu ochii mari şi umezi. -ncetişor. Să se ducă a vâna Si ia ciuta binişor. Înţelese că nimeni nu-i voia răul. în trei enunţuri textul propus. păsările şi pisicile erau acum dispreţuite de noi. 8. Transcrieţi.“ Cînd pădurarul a adus-o din codru. 2. 6. două figuri de stil diferite. cînd îi întindeam cite o bucată de zahăr. Scrieţi forma unui adjectiv din text la toate gradele de comparaţie. tata a botezat-o: “ Năluca”. Seara răspundea la chemarea noastră. o scrisoare adresată pădurarului cu rugămintea de a avea grijă de Năluca. Redactaţi o compunere imaginară despre destinul de mai departe a Nălucăi. 5. numindu-le. Rescrieţi două perechi de antonime din text. 9. Punctaj acumulat ___________ Nota _________ Lucrare scrisă la limba şi literatura română Citeşte cu atenţie textul urmor şi rezolvă cerinţele: . 10. Rezumaţi. . Ziua stătea ascunsă în tufişurile de zmeură din livadă. Argumentaţi-vă răspunsul în spaţiul de mai jos. în patru enunţuri. Începea să vină singură la doniţa cu lapte. Ş-amândoi se chibzuiră Sare iute . 4. Demonstraţi. Analizaţi morfologico-sintactic două verbe şi două pronume din text. N-aveam altă grijă decît de Năluca: “ Ce face Năluca?”. 7. Fiindcă fugea atît de sprinten./ Redactaţi. Scrieţi cite două sinonime pentru două cuvinte din text. Stabiliţi modul de expunere dominant în text.. gata să fugă. din text.

De la coadă pân -la bot. şi un complement . . 16.lăcomia . . un atribut. cât suntem de mişei! Adevărat că lăcomia Pierde toată omenia . Turmele-l urc. iat -.identificarea şi precizarea moralei . ale lor .Transcrie .prezentarea pe scurt a subiectului(cu precizarea momentelor).enunţarea temei.În redactare trebuie să ai în vedere: . mari .un verb pentru fiecare conjugare şi precizeaz-o. Doi urşi şi o vulpe Cerinţe: 1. 12.din text . 11. iute . 3. După urma ce vazură . 14. Cu cumplită-nverşunare Ei încep o luptă mare. N. Urşii cad pe-ale lor vine. Ac. Si ziseră între ei: -O.iute .elemente de versificaţie. 8.său . Fiecare vrea mai tot Pentru lacomul său bot.Se dă textul: „ Sara pe deal buciumul sună cu jale. 2. 22 . şi analizează câte un subiect.din text.” George Sion .Desparte în silabe cuvintele : iscusinţă . un predicat.Scrie un proverb potrivit situaţiei prezentate. . După multă luptă-n fine. Plini de sânge peste tot.Transformă fragmentul din text din text din vorbire directă în vorbire indirectă. RECAPITULARE CLASA A VI-A FIŞĂ DE LUCRU I. Ciuta grasă cum s-o –mparţi? Iat-atunci cuvânt de harţă.Exprimă-ţi părerea în legătură cu motivul pentru care cei doi urşi s-au luptat. S-au întors şi au văzut C-a lor ciut-a dispărut.Identifică în text. 17. Si puind-o la mijloc O înhaţa chiar pe loc. se . stele le scapără-n cale.cunoscură. cum .Transcrie .definiţia fabulei cu exemple din text. 10. D. . un verb la mod nepersonal şi precizează-i-l.Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor : doi .din text. harţă.iscusit 7.Identifică şi scrie măsura şi rima versurilor. După ce se dezmeţiră Si ceva se liniştiră. Dar o vulpe iscusită . 13.Rezumă conţinutul textului în maxim trei rânduri.Scrie două enunţuri cu omofonele cuvântului urma. din text.După ce va înnopta. 15. 6. Incât luna ce-i privea Spăimântată-ngălbenea.explicarea titlului.identificarea personajelor şi a modurilor de expunere.Transcrie .în text . 5. .Transcrie . ale cuvintelor : -i . a lor .Transcrie. şi pe-o vâlcică. Fapta vulpei cunoscură.lupta . Intâlnesc o ciută mică. câte un cuvânt în cazul: G. 4.din text. un cuvânt prin care se redă o trăsătură a vulpii.o personificare. lor . doi .Screie sinonimele cuvintelor: se chibzuiră. Redactează o compunerede maxim 30 de rânduri în care să argumentezi că textul dat este o fabulă. .un cuvănt care conţine hiat şi unul care conţine diftong.Precizează valorile morfologice . 9. Pleacă dar. .Transcrie. .din text.

jale. un. Precizaţi patru termeni din familia lexicală a cuvântului „ a plânge”. turmele. pe o pagina distincta. să ai formulele si celelalte conventii specifice acestui tip de compunere. pe mine. 4p 16.4p 11.nr. tu. Eminescu: „Sara pe deal” ) A. Identificaţi funcţia sintactică a cuvintelor: cu jale. dragă. complement circumstanţial de scop. 3. izvorând. Alcătuiţi un enunţ în care cuvântul „un” să aibă o altă valoare decât cea din text.2p 4. LIMBA ROMÂNĂ: 50p 8. Rescrieţi un vers în care se face simţită prezenţa eului liric.4p 14. atribut verbal. l-. să respecti normele de exprimare. plâng. răspunsul pentru fiecare cerinţă: În grădina-n care scriu. pe foaia proprie. Alcătuiţi două propoziţii în care adjectivul „frumoasă” să aibă funcţia sintactică de atribut adjectival în cazul dativ şi în vocativ. m-aştepţi tu pe mine. Transcrieţi fonetic cuvântul „buciumul”. Alcătuiţi enunţuri cu verbul „a plânge” la infinitiv cu funcţia sintactică de subiect. Precizaţi două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine genului liric.4p 15.4p 10. prin care soliciti o adeverinta din care să rezulte că frecventezi cursurile scolare. Cum se numeşte strofa alcătuită din patru versuri? 2p 2.4p 19. Recapitulare pentru teză (clasa aVI-a) I. Scrie.de ortografie si punctuatie. l-. 2p 6. Menţionaţi figura de stil prezentă în al treilea vers.4p 17. dragă. Găsiţi. la Scoala Generala .Apele plâng. Menţionaţi cazul cuvintelor: buciumul.3p B. izvorând. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI:20p 1. In cererea ta trebuie : 1. Scrieţi sinonime pentru următoarele cuvinte: sara. locuiesti in Deva . 2. o cerere adresata directiunii scolii. un complement circumstanţial de timp şi un complement circumstanţial de mod. plâng. în textul dat. Indicaţi valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: pe.14 şi eşti elev(a) în clasa a VI-a Redacteaza .” ( M. urc.4p 7. Precizaţi rima stofei şi măsura versurilor.. Identificaţi două cuvinte monosilabice şi două cuvinte bisilabice. mine. 4p 5. 3p 3. 4p 13.in perioada vacanţei de iarnă. Citeşte cu atenţie textul dat.4p 20pII .Cetatii. să ai un continut si sa folosesti un stil adecvat situatiei imaginative . două complemente circumstanţiale de loc. Găsiţi antonimele următoarelor cuvinte: urc. apoi precizaţi numărul de litere şi numărul de sunete din care este alcătuit cuvântul.2p 12.Avram Iancu ’’. 23 . Sub un salcâm. fiindu-ţi necesară pentru obţinerea unor bilete de călatorie CFR cu preţ redus. complement circumstanţial de mod. Data redactării cererii 27-III-2008. Cerne aur argintiu O tipsie ca de jar Spânzurată-ntr-un arţar. Te numesti Stefan / Stefania Petrescu. 4p 9. clar izvorând din fântâne. Transcrieţi un vers în care apare o imagine vizuală şi altul care să conţină o imagine auditivă. Explică semnificaţia ultimului vers.4p 18.4p 20. str. Precizaţi conjugarea verbelor: sună.

numeşte-l. Test de evaluare I. Rescrie din text trei prepoziţii şi două conjuncţii. Te numeşti Adrian / Adriana Filip şi locuieşti în Craiova. A. Redactează pe o pagină distinctă o cerere adresată direcţiunii şcolii tale prin care să soliciţi aprobarea de a participa la proba de pretestare la Limba şi literatura română. Numeşte genul literar căruia îi aparţine textul de mai sus şi scrie două argumente în acest sens. care este un elev silitor. 3. II. 4. personajul principal al schiţei . Înţelegerea textului 1. 0. Alcătuieşte enunţuri în care verbul a rezolva (la infinitiv) să aibă funcţia sintactică de: a) subiect. b) verb copulativ. B. Stabileşte măsura versurilor.D-l. 2. Identifică atributele din text şi precizează-le felul.50 p Indică funcţia sintactică a substantivului colegul. 5. 0. 1p Verbul este e. 2. pe strada Băii. Limba română 6. Stoluri lungi încep să zboare. Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele: Colegul lor. la numărul 47 şi eşti elev / ă în clasa a VIII – a la Şcoala cu clasele I – VIII numărul 10. L. 05. Caracterizarea lui Goe. 2006. b) complement direct. c) nume predicativ. 0.. 7.50 p Scrie adjectivul silitor la gradul comparativ de egalitate.50 p Scrie o propoziţie care nu poate avea subiect.Florile trezite mi-s Aripile şi-au deschis. Stabileşte ritmul şi rima versurilor. 8. Scrie numele autorului şi titlul operei literare din care face parte textul de mai sus. 9. Rescrie din text trei substantive articulate cu articol hotărât. 3. 4. Caragiale 4. c) verb auxiliar. 0.50 p 7. Analizează sintactico-morfologic cuvântul ntr-un arţar 10. 6. a descoperit modul de a rezolva problema prietenilor. Şi desprinse din răzoare.50p II. 5. b) nume predicativ. Rescrie din text trei substantive nearticulate. 1. Data redactării cererii este 24. 0. Rescrie din prima strofă un verb la un mod nepersonal.50 p Substantivul (un) elev are funcţia sintactică de: a) subiect. 1p GENUL LIRIC Interpretarea unui text liric Citeşte cu atenţie textul dat: Stai şi-asculţi sub ramuri albe Însă crângurile se scutur 24 . în text: a) verb predicativ. Rescrie din text un epitet şi o comparaţie. Goe…” de I.

. Dă câte un sinonim contextual fiecărui cuvânt din seria: geme. Explică în cel mult două rânduri efectul punctelor de suspensie folosite în finalul poeziei. 2. valuri. Formează câte un diminutiv de la cuvintele: departe.. Transcrie câteva elementele morfologice prin care să justifici că textul este o adresare directă şi arată care este efectul acesteia în transmiterea ideii poetice. (Şt. 4. val şi rază. Fulgii se preschimbă-n floare Inima iubeşte iară. departe: Iarnă-n suflet. Analizează morfo-sintactice trei pronume diferite din textul poeziei. Evaluare Doina populară 25 .. O Iosif – Stai şi-asculţi sub ramuri. Ah. Vezi şi crânguri. imaginile artistice. Farmec fioros de dulce! Iarna se preschimbă-n vară. Comentează conţinutul strofei a doua din perspectiva repetiţiilor şi enumeraţiilor folosite. Abătut. fără veste. figurile de stil şi cuvintele-cheie) ROMÂNǍ LIMBA 1. 6. 3.. fioros şi indică situaţiile de hiat şi diftong. crângurile. auxiliar. Scrie elementele specifice descrierii în versuri.. Exemplifică în prpoziţii/fraze polisemia cuvintelor ceaţă. farmec. Numele şi prenumele: ………………………………. Prezintă două sentimentele transmise de eul liric în textul de mai sus (pentru aceasta vei avea în vedere: planurile descrierii. nu-s valuri de zăpadă! Tresărind din vis... Joacă razele puzderii. iarnă-n fire. făcând referire la textul dat. însă. vezi şi câmpuri Triste şi pustii.. câmp. 7. Iarnă afli-n orice parte. te sperii: Plouă flori mirositoare. fire. au. Clasifică după criteriile: predicativ. 3. a cădea.Cum departe geme vântul Şi priveşti la cer prin ceaţa Care-nvăluie pământul. 5. orice.. -s (-s valuri). Crezi că valuri de zăpadă Peste tine-au fost căzut. Transcrie din text câte un verb pentru fiecare conjugare. Fără veste. 6. Explică folosirea semnelor de orografie şi de punctuaţie din versul: „Ah.. Data:………………. 4.) ÎNŢELEGEREA TEXTULUI 1. abătut. copulativ verbele din text: stai. nu-s valuri de zăpadă”. Indică partea de vorbire a cuvintelor: cum. Formulează două idei poetice care se desprind din prima strofă a poeziei. puzderii. 2.. iarnă. 9. Numeşte şi exemplifică prin transcriere trei figuri de stil diferite din text. învăluie. fulg şi suflet. 5. 7. 8. Desparte în silabe cuvintele din text: pustii.

. III. De n-ar plânge inima. răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: Fantastic joacă rândunici zglobii Cu braţele sub cap. are versuri ……………………. în textul dat. pe foaia de teză. Identifică. 3 p. Rescrie un vers care conţine o personificare şi altul care conţine o comparaţie. Citeşte cu atenţie textul. Alcătuieşte o relatare personală. Nu-i aici cine mi-i drag. Cine mi-i drag nu mai vine. pentru a putea rezolva cerinţele: Îţi aduci aminte de copilăria noastră – care s-a dus ca să nu se mai întoarcă! – ce plăcută impresie ne făcea strigarea: cooovrigi! gogoşeeeeeele! Cum alergam cu toţi. Analizează morfologic şi sintactic substantivele din text. Explică folosirea persoanei I. cu ce nerăbdare aşteptam să-şi puie plăcintarul tablaua jos din cap. 12.Doina din Antologie a poeziei populare. şi cât de iute i-o deşertam! I. Explică sensul cuvântului şură. aparţine genului …………………….Citeşte cu atenţie textul. Selectează două elemente cosmice. pe care o trimiţi unei prietene. 6.? 2 p. 8. jale b. Identifică. Nu mai pot de-a badii jele. Scrie enunţuri în care substantivele de la exerciţiul 2 să fie în cazul genitiv şi să aibă funcţia sintactică de atribut.. dor c. Comentează ultimele patru versuri. 10. LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ LA LIMBA ŞI LITERATRURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I. măsura şi ritmul primelor două versuri. Ce sentiment se evidenţiază prin versul Cine mi-i drag nu-i acasă. 4 p. Scrie. Inimuţa-n mine plânge. 3. 2 p. îngrijită de Ovidiu Papadima) Cerinţe: 1. Nici ochii n-ar lăcrăma. două forme verbale inverse. pentru că: a. Numeşte persoana căreia i se adresează autorul anonim. Relatarea să aibă ca subiect o întâmplare hazlie (trăită sau imaginată). Răsărit-a luna-n şură. Completează următoarele enunţuri: Textul dat este o doină. CLASA a VI-a Subiectul I (60 puncte) Citeşte cu atenţie textul dat. în textul dat. pentru a putea rezolva cerinţele: Duce-m-aş ca luna-n nor. 22 p. care sunt prezente în textul dat. un derivat diminutival şi explică-l. Nu-i aici cine-mi dă gură. 2. 3 p. 7. ce bine mi-i 26 . 2 p. 3 p. 11. 6 p. c. haiducie 3 p. şi cei mai mari şi cei mai mici. 4 p. Poezia este o doină de: a. 20 p. Cine mi-i drag nu-i acasă. Dorul sufletul mi-l strânge. copii şi bătrâni. precizând şi rolul lor. 3 p. în textul dat. II. Duce-m-aş ca luna-n stele. 3 p. sentimentele exprimate sunt ………………………… 6 p. 5. din oficiu. (*** . Arde lumina pe masă. 2. Alege două substantive derivate şi precizează modul lor de formare. Prezintă rima. 9. 4. 3. 1. 4 p. NOTĂ: Se acordă 10 p. b. Răsărit-a luna-n prag Nu mai pot de-a badii dor. sub forma unei scrisori. Arde luminiţa bine.

O. Iosif. 6 puncte 8. precizând tipul acestora. (Şt. Precizează din text trei cuvinte care conţin diftongi. .. cald. L. în liniştea divină: Pământu-i cald şi cheamă la hodină. 6 puncte 9. Sub piersicii cu flori trandafirii. Scrie sinonimul potrivit sensului din context pentru fiecare dintre cuvintele: zglobii. Linişte) 1. Subiectul I(60 de puncte) 27 . adâncă. 6 puncte 5. linişte. Se acordă 10 puncte din oficiu. Identifică în text două imagini artistice. 6 puncte 7. trandafirii. Subiectul III (20 puncte) Scrie în 10-15 rânduri rezumatul schiţei „D-l Goe” de I. 6 puncte 2. Alcătuieşte două enunţuri pentru a demonstra omonimia cuvântului cer. TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I CLASA A VI-A B *Toate subiectele sunt obligatorii. Notă: se acordă 10 puncte din oficiu După teză! În vederea autoevaluării. Caragiale. Scrie antonimul potrivit sensului din context pentru fiecare dintre cuvintele: lumină. 6 puncte Subiectul II (10 puncte) Realizează în 8-10 rânduri o descriere a unui peisaj de toamnă.. este util să completezi următorul tabel: Am ştiut foarte bine Nu prea am ştiut Nu am ştiut deloc În cerul plin de umbră şi lumină Şi-i linişte adâncă în grădină. 6 puncte 6. Precizează tipul rimei şi măsura versurilor. 6 puncte 10.. Trebuie să mă îndrept la învăţătură Prof. 6 puncte 3. Alcătuieşte enunţuri cu paronimele: complement/compliment. cheamă. cerul. Extrage din text trei figuri de stil. *Timpul efectiv de lucru este de 2 ore. Precizează numărul de litere şi de sunete din următoarele cuvinte: joacă. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului floare. 6 puncte 4.Cum stau aşa. Întocmai ca o mamă pe copii. indicând cel puţin 6 componente ale acesteia..

Citeşte cu atenţie textul dat şi scrie pe foaia de teză răspunsul pentru fiecare cerinţă formulată: Portiţa de la curte se deschise grabnic. gata să râdă. 6 puncte 4. -Doamne. Analizează ultimul predicat din textul dat. nu acolo! Şi baba se opreşte cu mâinile în şolduri. aşa pot veni şi eu.Înţelegerea textului 8. 6 puncte 5. spre casa lui Petru. să veniţi şi spune. -Nu acolo. babo. tu. şi o fetiţă de vreo şase ani strigă de-acolo tare. Identifică în text două personaje de vârste diferite. Răsfoirea lor e tristă şi în şoapta lor te pierzi 28 . bătrânule. TEST FINAL CLASA A VI-A Citeşte cu atenţie textul dat pentru a rezolva cerinţele de mai jos. Desparte în silabe: portiţa. 6 puncte B. că mie nu mi-e foame. Lacul limpede se mişcă. şi nu mai zice apoi nimic. Alcătuieşte câte un enunţ cu antonimele cuvintelor: atunci.Rescrie din text un enunţ în care identifici o atitudine respectuoasă. afară. 6 puncte 3. Afară moşul dă să plece la vale. destul. 9. Precizează care este principalul mod de expunere în fragmentul dat. 10. Identifică în textul dat un cuvânt care să conţină un diftong si unul care să conţină un hiat. Şi. Doi bătrâni) A. să mergem dară! -Nu ştiu ce să fac. 6 puncte 6 puncte 6 puncte Subiectul al II-lea ( 30 de puncte) Povestiţi pe momentele subiectului opera „Sobieski şi românii” de Costache Negruzzi. nalta trestie răsună. hehei. tu babo. ca la cineva depărtat: -Bunicoo! A zis mama să veniţi şi dumneavoastră să mâncaţi! -Haida. Clara undă argintoasă reflecteaza alba lună. Scrie câte un sinonim pentru: a zice. Da’ ţie? -Nici mie. Abia vântul şerpuieşte printre crengi de sălcii verzi. Precizează modul şi timpul verbelor: se deschise. amândoi. Notează trei cuvinte din familia lexicală a termenului încet. (Ion Agârbiceanu. c-ai mâncat tu odată destul! -Mâncat. 6 puncte 7. da’ puţin pot eu mânca acum! -Las’. încet-încet. pornesc. se scoală amândoi şi pornesc spre portiţă. 6 puncte 6. da! Da’ tu n-ai mâncat? Spune dârz moşul. -Atunci.Limba română 1. 6 puncte 2. da’ tot mă duc.

Clara noapte) *cinfor (reg. 60p 1. • prezentarea. pe scurt. grangur I. Peste tot plăceri nespuse bat din aripile lor. ca specie literară. Transcrie un diftong şi un hiat. Noaptea clară într-un basmu de magie schimbă balta. Transcrie. din text. din a doua strofă. 3. 2.Adâncit în visul dulce al reflexelor de lună. 7. 9. Precizează aceste valori morfologice! 4. Transcrie din poezie un cuvânt derivat cu sufix şi unul cu prefix. Dă câte un sinonim pentru cuvintele: limpede.)= pasare cantatoare migratoare. Numele şi prenumele: Clasa: a VI-a Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”. o conjuncţie şi un pronume reflexiv. 10. 8. cad. clară. II. balta. o interjecţie. un vers care să conţină o imagine auditivă.Găseşte un atribut şi un complement şi precizează felul lor. 6. Precizează măsura ultimului vers din fragmentul citat. ce aur curge-n trestii ce cad una peste alta. vei avea în vedere: • precizarea a două caracteristici ale fabulei. Oradea Data: LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I 29 . Oh. În redactarea compunerii. (Tudor Arghezi. • prezentarea personajelor şi a semnificaţiei comportamentului acestora. şi în ochii-mi se răsfrânge. Trece adjectivul dulce la toate gradele de comparaţie. pe baza operei alese. Tainic cânta-n ulmul falnic singuraticul cinflor*. tristă. Extrage din text un predicat verbal şi unul nominal. • exemplificarea acestor caracteristici. 30p Scrie o compunere în care să motivezi faptul că o operă literară dintre cele studiate de tine la clasă este o fabulă. Transcrie. 5. Construieşte două enunţuri în care cuvântul „noaptea” să aibă valori morfologice diferite. a subiectului (prin punerea în evidenţă a situaţiei semnificative în care se află personajele). El doineşte.

compunerea ta trebuie să aibă minimum 15 rânduri. Zâna-Toamnei. subliniază acele verbe şi menţionează conjugarea şi timpul lor. ( 4p) 6) Alcătuieşte două enunţuri. (10p) 10) Alege. părculeţul. Cerinţe: 1) Menţionează modul de expunere dominant în text. iar altul în care să foloseşti omonimul aceluiaşi cuvânt. Şi cum priveau ei spre cerul acoperit de nori. căci toamna însemna pentru ele timpul despărţirii de locurile dragi.). LUCRARE SEMESTRIALĂ SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 30 . din care unul să fie derivat cu sufix diminutival şi altul cu sufix augmentativ. forma corectă a verbelor: Nu fii/ fi obraznic!. (9p) 8) Transcrie din text patru structuri care să conţină verbe copulative. două care conţin triftongi şi două care conţin vocale în hiat. (12p) 9) Alcătuieşte în total două enunţuri în care verbele a însemna şi a rămâne să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. În compunere trebuie: să formulezi un titlu adecvat textului redactat de tine 4 puncte să respecţi convenţiile specifice unei caracterizări de personaj 6 puncte să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate 12 puncte să respecţi normele de exprimare. (4p) 5) Menţionează prin ce mijloace de îmbogăţire a vocabularului s-au format cuvintele: păsărelele. ortografie şi punctuaţie. o frunză căzu la picioarele lor. prin subliniere. Din oficiu se acordă 10 puncte. un personaj dintr-o operă epică studiată în acest semestru. CLASA a VI-a … NOTA………….SUBIECTUL I (60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat: Într-o zi mohorâtă de toamnă. modul şi timpul următoarelor verbe: zâmbeau. unul în care să foloseşti sinonimul contextual al cuvântului gol (rămăsese gol). Ar fi vrut să mai păstreze o fărâmă de soare pentru micile vieţuitoare. (4p) 3) Extrage din text două cuvinte care conţin diftongi. Îndoi/ îndoiesc bara. dragi. căzu. Erau trişti că păsărelele au plecat şi că părculeţul rămăsese gol. (4p) 7) Menţionează conjugarea. toamna. (4p) 2) Câte litere şi câte sunete conţin cuvintele: erau.. de ortografie şi de punctuaţie. NUMELE ŞI PRENUMELE……………………………………………………… DATA…………. au plecat. doi tineri zâmbeau ultimelor crizanteme aproape ofilite. 8 puncte NOTĂ! În vederea acordării punctajului pentru exprimare. (6p) 4) Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului frunză (minimum 4 cuvinte derivate. Părea o lacrimă de chihlimbar dăruită de Zâna-Toamnei. Tăceţi!/ Taceţi! (3p) SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte) Scrie o compunere de 15-25 de rânduri în care să caracterizezi. la alegere. ca un strigăt de ajutor.

. (12 p..tată’’. îi zise calul: . aceasta’’. a putut’’ . 14.) Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului “om” ( 3 exemple). încât nimeni nu calcă pe moşia ei. când altul. zi’’ alcătuind două enunţuri..) Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din fragmentele : .) Precizează câte sunete sunt în cuvintele : . 2. ( 6 p.) Desparte în silabe cuvintele : . .a se opri’’. dar blestemul părinţilor pe care nu-i asculta. s-a dus. 8.) Stabileşte antonime pentru cuvintele :. că aici suntem pe moşia unei Gheonoaie. ( 4 p. ( 4 p. 5.. Şi apucând calea către răsărit. ( 6 p. trei zile şi trei nopţi. timp perfect. a III-a plural . înapoi’’. timp perfect compus .) Conjugă un verb ales din textul dat la : a) modul imperativ .. ci să fii gata cu arcul ca să o săgetezi. fără să fie omorât.) Realizează diminutive de la cuvintele : . 11.) Identifică din text un verb la modul gerunziu şi un verb la modul indicativ. în pădurea ce o vezi. Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam 31 . 13.. luându-şi ziua bună. care e atât de rea. dar mâine. A fost şi ea femeie ca toate femeile. ( 6 p. Timp de lucru : 1 oră TEST Partea I Citeşte cu atenţie textul şi scrie răspunsurile la următoarele cerinţe: Fiind băiet păduri cutreieram Şi mă culcam ades lânga izvor. . o s-o întâlnim venind să te prăpădească...Să ştii. ( 6 p.. sg. unde era o mulţime de oase de oameni’’ . ( 6 p. Stând să se odihnească.) Realizează rezumatul textului dat. dară să nu te sperii. s-a dus. e grozavă de mare.. oprindu-şi pentru dânsul merinde numai cât a putut duce calul.) Precizează modul de expunere utilizat în primul paragraf al textului dat. 4. unde era o mulţime de oase de oameni. 12. pers.. s-a dus. 3. a făcut-o să fie Gheonoaie. c) modul supin. Făt-Frumos îşi împărţi toată avuţia pe la ostaşi şi. stăpâne.Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte ) 1. .) Demonstrează omonimia cuvântului .) Se dă textul: După ce trecu afară de împărăţia tatălui său şi ajunse în pustietate. se opri. îi trimise înapoi. ( 6 p.. 10.ostaşi’’ . a II-a. 9. ( 6 p. până ce ajungând la o câmpie întinsă. b) modul condiţional-optativ. iar paloşul şi suliţa să le ţii la îndemână.-semestrul I – ( 10 x 6 p. .s-a dus’’..cal’’. ( Petre Ispirescu .) Transcrie un fragment de maxim 10 cuvinte prin care să dovedeşti existenţa unui narator în textul dat. Se acordă 10 puncte din oficiu. ca să te slujeşti cu dânsele când va fi de trebuinţă.. ( 4 p.împărăţia’’ . în clipa aceasta este cu copiii ei. Gheonoaie’’ . . dar pândea când unul. ( 6 p. trecu’’. 6.) Găseşte în text un cuvânt conţine diftong şi unul care conţine hiat. pers. . . Se deteră spre odihnă. 7. 15. ( 6 p. ci îi tot necăjea. ( 6 p. ( 6 p.luându-şi’’.) Menţionează conjugarea fiecăruia dintre verbele : ..) Transcrie din text un cuvânt compus şi unul derivat..

ramuri. c) Asupra oraşului s-a abătut o aversă de ploaie. 25 de rânduri). B.S-aud cum apa sună-ncetişor. baiet.. de Costache Negruzzi este operă epică. sclipiri.-mi bate drept în faţă: Un rai din basme văd printre pleoape. văpaie preste ape.prezenţa eului liric . Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii Părea c-aud venind în cete cerbii. argintie..semnificţia a trei figuri de stil diferite/ imagini artistice . Un freamăt lin trecea din ram in ram Şi un miros venea adormitor. În redactarea compunerii vei avea în vedere următoarele: . Alcătuieşte o compunere de o pagină( max. Scrie un sinonim pentru următoarele cuvinte: pădure. Rescrie corect următoarele enunţuri. (20p) Exprimă-ţi punctul de vedere în legărură cu următorul citat. 5. Analizează substantivele subliniate în text. freamăt. Sunând din ce în ce tot mai aproape . Un bucium cântă tainic cu dulceaţă. Blând îngânat de-al valurilor glas.mesajul transmis LUCRARE SCRISĂ DE SFÂRŞIT DE SEMESTRU LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ: CLASA a VI-a. astfel. 2. (30p) 1. tainic. venind. Partea a-II-a (40 p) Scrie o compunere de 25-30 de rânduri în care să comentezi fragmentul de la partea I . Arată modul de formare al următoarelor cuvinte: adormitor. Pe câmpi un val de argintie ceaţă. în care pornind de la relaţia autor/ narator/ personaj să demonstrezi că lectura „Sobieski şi românii”. I I. Formulaţi enunţuri prin care să demonstraţi omonimia cuvântului cer 3. Sclipiri pe cer.elemente de versificaţie (rima si masura versurilor) . b) Încă o dată repetă ce ai spus. 6. A. blând. Redactarea răspunsului trebuie să se încadreze în 9-10 rânduri şi să respecte normele acestui tip de scriere. cerbii. SEM. Astfel ades eu nopti întregi am mas. Răsare luna. 4. Desparte în silabe următoarele cuvinte: păduri. aducând cel puţin două argumente pro sau contra: Mi-am imaginat întotdeauna Paradisulca pe o bibliotecă. suna. dulceaţă. corectând greşelile şi indicând tipul acestora: a) S-a bucurat de aprecierea pozitivă a celorlaţi. 30 de puncte 32 .tema şi motivele poetice .

2. şi modul de formare: locuibil.II.dormitor A. Peste şase minute pleacă trenul.. . atât mai bine! Intru şi salut. Succes! Şi tu poţi lua 10! Teză la limba si literatura română Semestrul I Clasa a VI-a Se dă textul: .L. Indică modul şi timpul pentru următoarele forme ale verbului: pentru scris. hiat).Frumuşel căţel aveţi. 8. EVALUARE UNITATEA 8 LIMBA SI LITERATURA ROMANA I. Repede-mi iau biletul. substantiv(3 propoziţii).Transcrie un verb la gerunziu.. cu multă dragoste: 33 . şezi mumos. 6P..  Se acordă 10 puncte din oficiu. am să aştept.că fragmentul de mai sus aparţine genului epic.Rescrie un cuvânt care conţine un diftong.Precizează modul de formare a următoarelor cuvinte:paneraş. 6P.Justifică. frate! Doar că nu vorbeşte… Apoi către paner. adverb. 6P. 9. care-ncepe să mă latre ca pe un făcător de rele intrat noaptea în iatacul* stăpână-si.Prezintă desfăşurarea acţiunii din nuvela. identificând sunetele din fiecare silabă. fiecare.. Precizează personajul feminin din text. o să vină. cules. Desparte în silabe. Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele: “ .Sobieski şi românii’’de Costache Negruzzi. 4.. Trec de colo până colo prin coridor. 6.Rescrie din text câte un verb la conjugarea I. 6P.Numeşte un mod de expunere prezent în text. triftong. Un minut încă şi se-nchide casa.ÎNŢELEGEREA TEXTULUI 6P.paneraş 6P. 20 de puncte Notă: Timp de lucru o oră. aş fi cântat. O damă singură. mamă!’’ (I.Precizează sinonimele cuvintelor coridor. 15 puncte III.Aş! nu e rău.noaptea.Arată ce funcţii sintactice au substantivele subliniate. să văz în care compartiment aş găsi un loc mai comod. Precizează valorile gramaticale ale acestora(2 enunţuri)..a II-a şi a III-a. plin de funde de panglici roşii şi albastre.Nouă ceasuri şi nouă minute.LIMBA ROMÂNĂ 6P 1. 3. 15 puncte IV. ies pe peron. neavând. 10. şi deştept! Ei bine! E ca un om. Bubico…) *iatac=cameră mică... 30P. B.. 6P.. Caragiale.unul care conţine un triftong şi unul cu vocale în hiat. Crează contexte din care să reiasă omonimia cuvintelor: cer/cer*.Numeşte ora la care pleacă trenul. Aci.zic eu cucoanei.zice cucoana-până se-nvaţă cu omul. precizând grupurile de sunete învăţate(diftong. după câteva momente de tăcere-da rău! . 10 puncte V. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul scump să fie pe rând: adjectiv. dar nu ştiţi ce cuminte şi fidel este. 6P. 7.Bubico! zice cocoana. am hotărât. să devii. şi fumează.dând două argumente. când auz o mârâitură şi văz apărând dintr-un paneraş de lângă cocoană capul unui căţel lăţos. Se acordă din oficiu 10 puncte. alerg la tren. C. 5. 6P. sunt în vagon.

- Unde-i Bubico? ... Nu e Bubico! ... Din paner se aude un miorlăit sentimental. - Să-i dea mama băieţelului zăhărel? ... Bubico! Bubi! Băieţelul scoate capul cu panglicuţe… Mamiţa-l degajează din ţoalele în cari dospeşte- nfăşurat şi-l scoate afară. Bubico se uită la mine şi mârâie în surdină. Eu, apucat de groază la ideea că nenorocitul ar încerca să mă provoace, zic cocoanei: - Madam! Pentru Dumnezeu, ţineţi-l să nu se dea la mine! Eu sunt nevricos, şi nu ştiu ce-aş fi în stare…de frică… ( BUBICO- I.L.CARAGIALE)
Cerinte A. Înţelegerea textului 1. Transformă fragmentul subliniat în vorbire indirectă; 2. Rescrie o enumeraţie şi o comparaţie din text; 3. Precizează modul de expunere predominant în text; 4. Identifică personajele din fragmentul dat; B. Limba română 5. Precizează felul propoziţiilor : 1) - Unde-i Bubico? ... 2) Nu e Bubico! ... 6. Identifică şi precizează predicatele şi subiectele din enunţul : - Aş! nu e rău- zice cucoana-până se-nvaţă cu omul; dar nu ştiţi ce cuminte şi fidel este, şi deştept! 7.Analizează la alegere un subiect, un predicat verbal şi unul nominal din enunţul de la exerciţiul 6; 8. Motivează folosirea cratimei în structura: ce-aş fi în stare 9. Rescrie dintre cuvintele: cucoana, miorlăit ,ce-aş, surdină, scoate, pe cele care conţin hiat şi diftong; 10.Precizează modul de formare al cuvintelor: frumuşel, băieţelului, zăhărel, panglicuţe; 11.Găseşte sinonime pentru cuvintele: fidel, paner, sentimental, degajează; 12.Transcrie, din textul dat, două verbe la modul indicativ, unul la modul conjunctiv şi unul la modul condiţionaloptativ; 13.Notează funcţia şi cazul cuvintelor: cucoanei, frate, cu panglicuţe, sentimental; 14.Construieşte enunţuri în care cuvântul frumuşel să aibă alte două valori morfologice. II . Te numesti Stefan / Stefania Petrescu locuiesti in Deva , str.Cetatii,nr.14 şi eşti elev(a) în clasa a VI-a la Scoala Generala ,,Avram Iancu ’’. Redacteaza , pe o pagina distincta, o cerere adresata directiunii scolii, prin care soliciti o adeverinta din care să rezulte că frecventezi cursurile scolare, fiindu-ţi necesară pentru obţinerea unor bilete de călatorie CFR cu preţ redus,in perioada vacanţei de iarnă. Data redactării cererii 27-III-2008. In cererea ta trebuie : • să ai formulele si celelalte conventii specifice acestui tip de compunere; • să ai un continut si sa folosesti un stil adecvat situatiei imaginative ; • ă respecti normele de exprimare,de ortografie si punctuatie.

III. Redactează o compunere de o jumătate de pagină, în care să descrii animalul tău preferat.

Numele si prenumele: Data: 10p oficiu

Lucrare scrisă la limba şi literatura română Semestrul al II-lea, cls.aVI-a I. Se dă textul ( 60p.):
34

- Frumuşel căţel aveţi- zic eu cucoanei, după câteva momente de tăcere - da rău! - Aş! nu e rău- zice cucoana - până se-nvaţă cu omul; dar nu ştiţi ce cuminte şi fidel este, şi deştept! Ei bine! E ca un om, frate! Doar că nu vorbeşte… Apoi către paner, cu multă dragoste: - Unde-i Bubico? ... Nu e Bubico! ... Din paner se aude un miorlăit sentimental. - Să-i dea mama băieţelului zăhărel? ... Bubico! Bubi! Băieţelul scoate capul cu panglicuţe… Mamiţa-l degajează din ţoalele în cari dospeşte- nfăşurat şi-l scoate afară. Bubico se uită la mine şi mârâie în surdină. Eu, apucat de groază la ideea că nenorocitul ar încerca să mă provoace, zic cocoanei: Madam! Pentru Dumnezeu, ţineţi-l să nu se dea la mine! Eu sunt nevricos, şi nu ştiu ce-aş fi în stare…de frică… ( BUBICO- I.L.CARAGIALE)

Cerinte: 1. Transcrie din text : 12p. • • • • un adverb de timp................................................................................................................................... un pronume reflexiv.............................................................................................................................. un adjectiv propriu-zis............................................................................................................................ o conjuncţie subordonatoare...................................................................................................................

2. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: ...ţineţi- l să nu se dea la mine! Eu sunt nevricos…

9p. 3. Transcrie un predicat nominal şi un predicat verbal. 6p. 5p. 7p. 4p.

4. Alcătuieşte o propoziţie în care subiectul să fie exprimat prin pronume posesiv. 5. Analizează morfologic şi sintactic cuvântul subliniat:

Nu pot să sufăr căţelul acesta.

6. Transcrie un fragment/ o structră care conţine o trăsătură morală/ de caracter a căţelului.

7. Precizează cazul şi funcţia sintactică a cuvântului subliniat: Căţelul cu panglicuţe părea asemenea unei mascote nesuferite. 5p. 12p.

8. Trece din vorbire directă în vorbire indirectă fragmentul din chenar.

II. Argumentează într-o compunere de 20-25 de rânduri că o operă studiată este un pastel. 30p.

35

TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

SEMESTRUL I
CLASA A VI-A Se acordă 20 puncte din oficiu. Subiectul I(50 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat şi scrie pe foaia de teză răspunsul pentru fiecare cerinţă formulată: „Cum era să plece băiatul numai cu pălăria de paie?Dacă se întâmpla să plouă;ori răcoare? Şi mam’ mare scoate din săculeţul ei un beret tot din uniforma canonierii Le Formidable. -Te mai doare nasul ,puişorule?întreabă mam’ mare. -Nu...răspunde Goe. -Să moară mam’ mare? -Să moară! -Ad’ să-l pupe mam’ mare,că trece! Parcă-i şade mai bine cu beretul!...zice mam’ mare scuipându-l să nu-l deoache,apoi îl sărută dulce. -Cu ce nu-i şade lui bine? Adaogă tanti Miţa şi dumneaei şi-l sărută. -Lasă-l încolo! Că e prea nu ştiu cum!...Auzi d-ta! Pălărie nouă şi biletul!zice mamiţa,prefăcându-se foarte supărată. -Să fie el sănătos,să poarte mai bună! Zice mam’ mare. Dar mamiţa adaogă: -Dar pe mamiţica n-o pupi? -Pe tine nu vreau!zice Goe cu humor.” A Limba română. 1.Desparte în silabe.:mamiţica, scuipându-l, beretul 6p 2.Precizează mijlocul intern de îmbogǎţire a vocabularului prin care s-au format urmǎtoarele cuvinte:săculeţul, uniforma ,preface.……………………………….6p 3.Precizează câte un sinonim pentru urmǎtoarele cuvinte: se întâmpla,să poarte,copilul...6p 4.Scrie 2 cuvinte din familia lexicală a termenului- băiat-…………………………....6p 5.Alcătuieşte câte un enunţ cu omonimele cuvintelor- mai , nouă……………………6p B.Înţelegerea textului 6.Precizeazǎ două trǎsǎturi care sǎ justifice cǎ textul aparţine genului epic…..………6p 7.Identifică în text numele personajelor care susţin dialogul……………………………6p 8.Rescrie din text o sintagmă ce surprinde o însuşire moralǎ a personajului mam mare….…..8p Subiectul al II-lea (30 de puncte) Scrie intr-o compunere de 10 -15 rânduri, rezumatul textului de mai sus.

36

două cuvinte derivate şi un cuvânt realizat prin conversiune. a pleca. din text.vechi. toamna. Alcătuieşte trei enunţuri în care verbul la infinitiv a deschide să fie.Transcrie. vânt.Menţionează trei termeni din familia lexicală a cuvântului rece .Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor : coc. 7. 6p. deschide. somn. Alcătuieşte o compunere în care să povesteşti momentul subiectului desfăşurarea acţiunii din textul studiat „Sobieski şi românii „ de C. 6p. 6p. 4. să plece. Toamnă la Florica ) A.TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a VI-a. Notă ! Din oficiu . 5. 10. 10 puncte 37 6p. Toamna ne cheamă. semestrul I Citeşte cu atenţie textul următor : „ De aur vechi s-a facut frunzarul.cheamă. Arată la ce mod şi la ce timp sunt verbele: deschide. 1.Subliniează paronimul potrivit : transcriere literară/ transcriere literală zăcământ petrolifer / zăcământ petrolier stil original / originar atitudine glaciară / atitudine glacială 9. Zările-s stinse cum e cenuşa. 6p. Deschide uşa ! Toamna ne cheamă. B.Desparte în silabe cuvintele: frunzarul. 6p. subiect. 6. pe rând. 6p. nume predicativ 6p. 3. am împuşcat.Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele : vechi. Precizează numărul de litere şi de sunete din cuvintele: deschide. Vântul e rece. 6p. „ ( Ion Pillat. Negruzzi . 2. 30p .Scrie antonimele a trei cuvinte din text . 6p. şi atribut verbal . 8 . Am împuşcat în zări sitarul Din urmă: zburase să plece.

4.S. 3. neclintit. trei regionalisme 1.D. 7. de la 6. Soarele îşi ridicase de pe faţă zăbranicul său de aburi roşietici şi. 2.R. roşu-gălbui.Total puncte . II. a binecuvânta. Alcătuieşte câmpul lexical. trei regionalisme II. trei neologisme. Mărgărinta. pe albastrul şters al adâncurilor. Câmpulung. îşi cumpănea. 5. P.Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele: “ După cum se aşezase primăvara în valea Moldovei şi înfrunziseră mărunt mesteacănii de pe culme şi de la fântâniţele din vale. Identifică trei cuvinte formate prin derivare Găseşte în textul de mai sus cinci cuvinte care aparţin vocabularului fundamental Precizează trei argumente care să încadreze textul de mai sus într-un gen literar Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului pădure (minim 4 termeni) Precizează tipul de compunere prin care s-au format cuvintele: devreme. trei neologisme. B. treizeci 6. 3.” (Mihail Sadoveanu) Identifică trei cuvinte formate prin derivare Găseşte în textul de mai sus cinci cuvinte care aparţin vocabularului fundamental Precizează trei argumente care să încadreze textul de mai sus într-un gen literar Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului copilărie Precizează tipul de compunere prin care s-au format cuvintele: nord-vestic. începu a-şi orândui grădiniţa din coasta casei – iar eu zburdam ca un căluţ înfiorat de soare şi de vânturile calde. Dă exemple de trei arhaisme. parcă. 2. Alcătuieşte câmpul lexical. din care face parte substantivul farfurie (minim 6 termeni) 7.Realizează povestirea operei D-l Goe de Ion Luca Caragiale 38 . unsprezece. discul său alb de lumină topită…” (Calistrat Hogaş) 1.Caracterizează personajul Goe din opera D-l Goe de Ion Luca Caragiale TEST DE EVALUARE NR. din care face parte substantivul stejar. 5.2 I.Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele: „Dimineaţa trecuse călduroasă şi sosi amiaza ucigător de arzătoare. 100 puncte TEST DE EVALUARE NR.D. gazda mea.1 I. 4. Dă exemple de trei arhaisme. ciuboţica-cucului. ajuns în răscrucile cerurilor. fărădelege.

... b) text epic / liric 2.. Defineşte personificarea. Indică comparaţia din catren. Propune un antonim neologic pentru cuvîntul ”iertător”.. Argumentează folosirea semnului de exclamare în enunţul al doilea. 6... ”rîsul florilor”..conditional-optativ b) ”I” din ortograma ”ţi-i” este: verb auxiliar. persoana.. 3 p.conjunctiv. deoarece . c) text descriptiv / narativ 5 p.... 2 p.. 8......... Substantivul ”florilor” ( în text. prin încercuire răspunsul corect a) ” Ar fi căzut” este la modul : indicativ. Formulează.. Marchează. enunţul care conţine predicat nominal 14. 4 p.verb predicativ 10.. 15. De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint ” ( D..Numele Test de evaluare.. Marchează.verb copulativ. Propune o variantă proprie de comparaţie. rezolvă următorii itemi: 1.. ”fluturi de argint”.. plasîndu-l într-un enunţ.. sentimentul ce se desprinde din acest fragment. 5 p. Include următoarele sintagme în rubricile tabelului de mai jos: ” flori plăpînde”.. 3 p. Anghel) În baza textului propus. prezentînd un exemplu de personificare din catren 3. în preajma florilor plăpînde! Rîd în grămadă: flori de nalbă şi albe flori de mărgărint.. 39 . Identifică. clasa a VI-a Se dă textul : ” Miresme dulci de flori mă-mbată şi mă alină gînduri blînde.. într-un enunţ.... 2 p.. 4 p. Completează spaţiile punctate: 2 p.. limba română.. Indică numărul. primul vers) este în cazul ... în fragment.imperativ.. Găseşte două sinonime contextuale pentru lexemul ”blînde” 7.Selectează din text două substantive nearticulate 11. Transformă enunţul exclamativ într-o propoziţie interogativă... 4... cazul pronumelui ” ţi” 13. 5 p.. prin subliniere... Selectează din text trei cuvinte care fac parte din cîmpul lexical al cuvîntului ”floare” 9. 12. varianta corectă. 4 p. Fragmentul propus este: a) text literar / nonliterar 3 p. ” căderea stolului de fluturi” 6 p. Ce iertător şi bun ţi-e gîndul. Imagini vizuale Imagini auditive Imagini motorii (de mişcare) 5.. ” stol de fluturi”....... 5 p. ”straturi de flori”.. 5 p.

25 p. Repede-mi iau biletul.Aci. 3. o descriere a toamnei. 2. sunt în vagon. să văz în care compartiment aş găsi un loc mai comod. Identifică în text un substantiv comun şi un substantiv propriu. mamă!”(Ion Luca Caragiale . a III-a şi a IV-a. ”(Ion Creangă – Povestea lui Harap-Alb) CERINŢE 1.. Precizează ce sunt ca parte de vorbire cuvintele subliniate: „măi tartore” „tu trebuie să fii” „spune drept” 4. Trec de acolo până-n coridor. tu eşti Gerilă? Aşa-i că taci?. Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „ zice atunci Gerilă tremurând. 4.. Motivează de ce Harap-Alb îl numşte gerilă pe tovarăşul său 8. râzi. zice atunci Gerilă tremurând. folosind imagini vizuale. şi fumează. de-abia te-ai mai încălzi mergând la drum. Utilizează cuvinte compuse. .şezi mumos. a făcut ţurţuri la gurp şi.Hai şi tu. dacă vrei.Bubico! Zice cocoana. Alcătuieşte două propoziţii în care să existe un pronume posesiv. . ies pe peron.. 7. dar unde mergi. fără de mine n-ai să poţi să faci nimica. de arzuliu ce eşti. 7. zise cu mirare: . auditive... Precizează care sunt personajele participante la acţiune. Alcătuieşte două propoziţii în care să existe un pronume posesiv. Un minut încă şi se închide casa. 3. dar unde mergi. a II-a şi a IV-a. 2. Numeşte personajele din text. în 7-8 randuri. atât mai bine! Intru şi salut. pentru că şi focul îngheaţă lângă tine. fără de mine n-ai să poţi să faci nimica.. respectiv un pronume demonstrativ 6. RÂNDUL 1 LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL AL II-LEA SUBIECTUL I Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi rezolvă cerinţele: „Nouă ceasuri şi nouă minute. ..” 5. zice Harap-Alb. de panglici roşii şi albastre.Râzi tu.. respectiv un pronume demonstrativ 6. Precizează ce sunt ca parte de vorbire cuvintele subliniate: „nouă ceasuri” „trec de acolo” „să mă latre”. Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „apărând dintr-un paneraş de lângă cocoană capul unui căţel lăţos plin de funde. când auz o mârâitură şi văz apărând dintr-un paneraş de lângă cocoană capul unui căţel lăţos plin de funde.) spune drept..16.(. de panglici roşii şi albastre” 5. Trascrie fragmentul prin care Gerilă îl convinge pe Harap-Alb să-l ia cu el.Peste şase minute pleacă trenul. Precizează cărui moment la subiectului îi corespunde acest fragment 8. Redactează. Trascrie din text câte un verb de conjugarea I. Harap-Alb. care-ncepe să mă latre ca pe un făcător de rele intrat noaptea în iatacul stăpânisi. numai o ţâră cât a stat de s-a uitat. alerg la tren .. O doamnă singură. neputându-şi stăpâni râsul.Multe mai vede omul acesta cât trăieşte! Măi tartore. Trascrie din text câte un verb de conjugarea I.Bubico) CERINŢE 1.Tu trebuie să fii. Identifică în text un substantiv comun şi un substantiv propriu.. căci nu e bine când stai locului. Numeşte ora la care pleacă trenul SUBIECTUL AL II-LEA Prezintă opera Puiul de Ion Alexandru Brătescu Voineşti RÂNDUL 2 LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL AL II-LEA SUBIECTUL I Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi rezolvă cerinţele: „Harap-Alb. 40 .

El a învins graţie Mariei. 5. d..” “ – Ei. cuvintele referitoare la scrisoare. conjuncţiile şi interjecţiile din fragmentele de mai jos: “ Acum sui pe mine fără grijă şi hai să te duc unde vrei. b. 2. Uneşte. 4. Mihai este mereu contra. Eşti elev/elevă în clasa a VI-a la Şcoala Generală “Otilia Cazimir”. c. strada Florilor. Prezintă cu ajutorul momentelor subiectului fragmentul “ Pupăza din tei” din opera “ Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. iară mai ales de cel spân. numărul 3. din a doua coloană: Destinatar sunt aşezate sus. pe lângă………. până la…………. graţie………. prin săgeţi. Harap-Alb. 3. din prima coloană. iaca şi ei la sfânta Duminică iar au sosit. necesară pentru obţinerea permisului gratuit la spectacole. în dreapta Expeditor persoana care primeşte o scrisoare Formula de încheiere persoana care trimite o scrisoare Data şi locul se află în finalul scrisorii 6. contrar……… conform……… dedesubtul…………. Notează cazul cerut de următoarele prepoziţii: la………. Te numeşti Alexandru/Alexandra Vasilescu şi locuieşti în Cluj.. Scoate din text adverbele. prepoziţiile. din localitate şi doreşti să primeşti un permis gratuit la spectacolele Teatrului “Ion Creangă” din oraş. cu definiţiile lor.…te-a ajuns nevoia?” 41 .” “ …dar să te fereşti de omul roş.SUBIECTUL AL II-LEA Prezintă opera Sobieski şi românii de Costache Negruzzi ŞCOALA CU CLASELE I-VIII SADU 2004-2005 CLASA A VI-A TEST DE EVALUARE 1.. prin care soliciţi eliberarea unei adeverinţe de elev. a. deasupra……. Numeşte ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate: Ea are o graţie desăvârşită. Redactează o cerere adresată directorului şcolii.” “ Şi când vântul a aburit. Mircea a luptat contra Mariei.

c) 3 propoziţii 14. c) catren 18. c)un cuvânt compus 4. de-a v-aţi ascunsele. neunsele.Alcătuieşte o propoziţie în care 2 substantive din strofa a doua să formeze subiect multiplu 13.În cuvântul osiile literele identice transcriu: a)diftong. menţionează raportul sintactic stabilit B.În prima strofă există: a) 2propoziţii .Alege o propoziţie dezvoltată care ţi-a plăcut în mod deosebit şi transform-o în propoziţie simplă 15. cratima are rolul de: a) desparte 2 părţi de vorbire de acelaşi fel. (Radu Stanca—Pastel) Cerinţe: A. Îşi vâră-n unde falnicul său corn Şi-mproaşcă-n aer stelele din ape.Alcătuieşte 2 enunţuri cu omonimele substantivului unde 7. Înţelegerea textului 16. c) indică o pauză scurtă în vorbire 6.TEST Se dă textul: Aici se joacă umbrele-ntre pomi Săltând zglobiu. b)o imagine vizuală cromatică 20.Argumentează în 5-7 rânduri apartenenţa textului la genul literar corespunzător 17. apă 9.Indică numărul de silabe din primul vers 2.b) o propoziţie. Redactează o compunere cu titlul Înserare magică(aproximativ 10 rânduri) 42 .Identifică în text 2 adverbe antonime 8.Formează câte un adjectiv derivat cu sufix de la: stea. având ca element de relaţie conjuncţia dar. b)menţine ritmul şi măsura. Aici soseşte câte-un unicorn Din lacul înnoptat să se adape.Menţionează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor din primul vers 10.În primul vers din text.Versurile de mai sus formează: a) distih.Limba română 1.Comentează în 5-7 rânduri primele 2 versuri din text C.Argumentează prezenţa virgulei în strofa a doua 5. b)un derivat parasintetic.Rescrie din text: a)un substantiv colectiv. Iar carul mare-şi târâie molcom Printre frunzişuri osiile. b)terţină.Identifică în text câte un vers ce conţine: a) o imagine vizuală dinamică.Stabileşte modul verbelor din primele 2 versuri 12.Alcătuieşte o frază din 2 propoziţii.Rescrie din text un pronume reflexiv şi un adjectiv pronominal posesiv 11. b) hiat. c) triftong 3.Stabileşte rima şi ritmul versurilor 19.

două circumstanţiale de tipuri diferite şi precizează felul lor.între e. timpul perfect simplu.Se bucura că va rămâne mâine şi mamă-sa acasă. 11.TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ Partea I Citeşte cu atenţie textul dat.două predicate nominale.îşi zicea copila liniştită acum. pe fata .nu va mai umplea-o pustiul şi spaima.de el.Stabileşte valorile morfologice ale cuvintelor:său. 10 Transcrie.nu va mai fi singeră cu bătrânul.Nu avu nici o bucurie când îl auzi pe tatăl său vorbind de mersul ei la câmp.) 1.Ruptă de oboseală. „Omul făcu un semn cu mâna că nu mai are gust de vorbă şi ieşi din odaie. o(umplea-o).îşi va uita de bunicul şi când va face semn către vasele cu apă nu va fi cine să-i aducă apă în ulcică. De când se îngrijea de bătrân se ţesuse între ei o legătură deosebită de ceea ce a fost mai înainte şi nu o mai putea rupe. Transcrie din text un verb la modul gerunziu.Îi era milă de el.Găseşte în text trei cuvinte care conţin diftongi. 3. Partea a-II-a Într-o compunere de 20-25 de rânduri caracterizează personajul principal al fragmentului.Precizeaeă funcţiile sintactice ale cuvintelor: adormi.Mai ştia că mamă-sa.De pe partea mamei sale el va putea muri chiar fără lumânare! Şi nepoata lui Mitruţ nu se va duce la secere. Cine să secere? Linuţa nu putea adormi.sa(mamă-sa). un verb la diateza reflexivă şi un verb la modul indicativ.Transcrie cuvintele prin care se sugerează sensibilitatea fetei.Răspunde la cerinţele de mai jos.căci nu avea de gând să se ducă să secere.unde dormea şi Linuţa.ea ştia că nu putea rupe de la lucru pe fata cea mare.cea mare.căzu îndată într-un somn greu. triftongi şi un hiat.Exprimă-ţi părerea în legătură cu motivul pentru care Linuţa încerca sentimente de spaimă când rămânea singură cu bunicul ei.Stabileşte modul de expunere folosit în text.Simţea că nu se va mai depărta de bunicul său. 8.Nepoata lui moş Miron. 5.Precizează anotimpul în care are loc acţiunea.ştiind-o pe mamă-sa acasă.” (Ion Agârbiceanu. 4.Transcrie .Mamă-sa se culcă în odaie cu bătrânul. 8 Alcătuieşte o propoziţie în care cuvântul „liniştită” să aibă altă funcţie sintactică decât cea din text..din text .Deşi se simţea vinovată că lăsă pe copilă cu bătrânul. 2 Precizează câţi membri are familia Linuţei.Bunicul va pleca dintre ei şi era bine să nu-l părăsească.cuprinsă mereu de treburi şi acasă. 43 . 9. 7. 6.din text .

18. I-am recunoscut pe toţi. Nu ştiu cui ar trebui să-i mulţumesc pentru surpriza asta.pronume personal. 5. O. Recunoaşte cazul şi funcţia sintactică a pronumelor din enunţurile: 1. Paşaportul este la ea. 6. 7. 3.articol nehotărât. Ea este nouă în firma nostră. c. Mesajul este de la ei.pronume personal.pronume personal.numeral cardinal. c. a.articol nehotărât. Na-ţi-l înapoi ! 8.pronume personal.Omul acela este un prieten bun al tatălui meu. Recunoaşte valorile lui “un” şi “o”. 2. Mi-a dat un sfat. 19. b.Construcţia este nouă. 10. b. Recunoaşte valorile verbului “ a fi”: 1. c. Numai pe ea au chemat-o. 4. c. 16.articol nehotărât 3.articol nehotărât.Pe lună e toamnă ca la noi.articol nehotărât.interjecţie 8. L-am văzut plecând. Mi-a adus trei cărţi şi o floare. b. spune-i că m-am supărat. 8.numeral cardinal 5. 3. b.numeral cardinal. Prietenii. De-o veni. 10. Emisiunea este despre ele. Grădina lor e aproape. 4. străine.articol nehotărât. b. b. ce cauţi aici? 17. Clima de la noi din ţară este favorabilă agriculturii.articol nehotărât.numeral cardinal. b. 9. III. a.Test I.articol nehotărât 9.pronume personal. 2. 5. 44 . 15. c. El mi-a adus documentele. O să ne vedem la vară. b. George câştigă mai mult decât ei. a. 12.pronume personal 2.verb auxiliar 7. a.O cheamă Corina : a. voi.numeral cardinal.Elevii au plecat în grabă.Concursul se va fi terminat când eu viu fi ajuns.articol nehotărât 10. a.numeral cardinal. 11. A fi bun cu tine nu e greu.pronume personal 4. a. Am primit o carte şi un pix. nu-mi vine să cred! a.numeral cardinal II. c.pronume personal. Cadoul de la tine mi-a venit prin poştă ieri. 6. Un prieten m-a sfătuit să vin. veţi fi chemaţi.Aş fi mers întruna. Am vazut o colegă . Mi se pare că te cunosc de undeva.Este în grădină dacă îl cauţi.El este în cameră. 14. c. 9. c.pronume personal. – Tu. Se cere corectitudinea faţă de ei.verb auxiliar 6. IV. Va proceda ca tine.Voi fi plecat peste vară în străinătate. c. Mi-i drag să-l văd cum cântă la pian. Recunoaşte cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate: 1.articol nehotărât. 13. Datu-mi-au cele necesare pentru călătorie? 7. a. c. b. a. 2. Încercuieşte varianta corectă: 1. 20.Ar fi plecat dacă l-ai fi lăsat.pronume personal. Vina este a lor. b.

Transcrie personificarea/ personificările din versurile: . 6.A rezolvat exerciţiile aidoma colegei lui. zâne. Unde dormi.L-am întâlnit pe Ion tocmai în satul acela.Coşbuc.locuinţă. văr. tare m-am speriat ..Pădurea de dincolo de râu era de stejari.A stat mult în faţa teatrului. nepot.Pe la poarta cui mi-i drag. Indică seria în care câmpul lexical este corect alcătuit: a) mătuşă.Facem reclamă la şosete cu aerisire dorsală. Comentează versurile: . treabă n-am.– Popeasco.A ascuns bunurile dedesptul biroului.Meritul este al paricipanţilor. Arghezi. părinţi. 3. 13. 19. Cât trăieşte furnica devenită personaj al unei opere literare? 10. 11. fraţi.Am plecat cu prietenii mei în excursie în luna mai. că nici pentru o misiune serioasă nu poate avea omul încredere în voi ! 15. nu-l lăsa la voia întâmplării! 17. Noapte de vară) 45 . 7. departe? Într-o pagină de carte? S-ajungi virgulă târzie Într-un op de poezie?”( T. 18. fii. Găseşte antonime cu ajutorul prefixelor: a favorizaperfecţiunenorocacord7. Că ziua-ntreagă-a tot cântat Şi tace acum gândind aiurea…”( G. educă-l mai bine pe Ionel ăsta . Evaluare 1..Revista este despre avioane cu reacţie.O furnică) 9. 5. 8.Eşarfa este de la mama 4. Alcătuieşte enunţuri în care să foloseşti cuvintele eden şi calvar. 20. Explicaţi cum s-au format cuvintele: florar – pietrişa îmbrobodiînfrunzita reînverzi2.Citeşte şi tu descrierea colegului tău ca să te convingi e mai bună. 4.3. 16. şerpuitor. Scrie trei termeni din câmpul lexical al cuvântului albastru. dar tot îmi fac. 12. 9. 8.Când văzui pe acei monştri sacri şi iluştri ai cinematografului japonez.Fir-aţi ai naibii . Subliniază cuvintele formate prin derivare: Un râuleţ cu unde înspumate stropea neîncetat pietrişul de pe malul nisipos.Să-ţi mai pui o întrebare: E aproape de culcare. unchi. 14. aici. c)localitate. strănepot. 5. 6. comună. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului cenuşă.Cartea de poveşti pe care am primit-o a fost cel mai frumos dar de la tine.Merge spre Constanţa.Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului. iar meritul colegilor în campania asta e că spun adevărul despre ele. b)copii. sat. 10. Eu cred c-a obosit pădurea.

într-o compunere de cel mult două pagini. în text. 13. Descrieti personajul colectiv in 2-3 randuri .4 puncte 5. Natura pe care o priveam acum mi se părea străină. străină. două adverbe şi precizaţi felul lor. Dati sinonimele cuvintelor :trufic . un numeral şi precizaţi felul lui. Precizaţi valorea verbului a avea în text şi alcătuiţi un enunţ cu cealaltă valoare. părând a privi lung şi avid noua privelişte”. ferestrele. 2. 4 puncte 4 puncte 4 puncte 6. Găsiţi. Despărţiţi în silabe cuvintele: străină. Stabiliţi valorea morfologică a cuvântului lung şi alcătuiţi un enunţ în care acelaşi cuvânt să aibă altă 7. flinta 12. în text. unul în dativ şi unul în nominativ. Şi iată că ferestrele străvechi s-au luminat şi ele. 8. în text. din text. două pronume în acuzativ. Argumentaţi. Indicaţi sinonimele cuvintelor: brusc. Dati exemple de situatii in care naratorul il caracterizeaza in mod direct pe Sobieski . Argumentati ca Sobieski este un personaj complex (4-5 randuri) . 40 puncte II. 4 puncte Din oficiu: 10 puncte Total 100 puncte 46 . Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea I. Care este convingerea exprimata indirect de catre autor prin intermediul actiunii si al personajelor ? 14. Identicaţi. Punctul culminant : definitie si exemplificare . 4 puncte 9. 16. (Dimitrie Anghel – Oglinda fermecată) Cerinţe: 1. valoare.leah. ferestrele.11.4 puncte 4. activ. 4 puncte 10.Alcătuiţi două enunţuri în care substantivul privelişte să îndeplinească. Selectaţi. Identificaţi. 4 puncte 4 puncte 10 puncte 3. următoarele funcţii sintactice: atribut substantival genitival şi complement direct. Identificaţi. pe rând. mâinile. a slobozi. Am ridicat oglinda sus cu amândouă mâinile spre şiragul nemişcaţilor plopi. Se dă textul: „Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. trei cuvinte care conţin diftongi şi unul care conţine vocale în hiat. 15. în text. asa cum apare acesta la inceputul operei. Ce este fabula? Care sunt trăsăturile fabulei? III. două verbe de conjugarea I şi două de conjugarea a II-a. Dupa ce marci gramaticale se recunoaste naratorul ? 17. oglinda. că poezia „Mezul iernei” de Vasile Alecsandri este pastel. străvechi.

ultim 4. asemenea. pe care s-ar putea amenaja laboratoarele trebuitoare.Găseşte în textul de mai jos adjectivele şi precizează felul lor: Lângă apă. 3.Fişe de evaluare formativă Varianta 1 1. c) alb. fără veşmânt. destoinic. În afară e echipaj. care trebuie să fie încercat şi măcar pe jumătate din el să mai fi navigat în strâmtoarea Magelan”(Radu Tudoran-Toate pânzele sus!) 2. Seria care conţine numai adjective invariabile este: a) ecosez. Pune într-o propoziţie adjectivul mare la gardul comparativ de inferioritate. d) nicio variantă nu este recomandată 4. vernil. ulterior. De ce a ales Nică soluţia cu iarmarocul pentru a scăpa de pupăză? ( 10 rânduri) Varianta 4 1. b) clasa întâi . aşa cum reiese din fragmentul studiat din Amintiri din copilărie de Ion Creangă( 10 rânduri) Varianta 3 1. Caracterizaţi-o succint pe Smaranda Creangă( 10 rânduri) Varianta 2 1. Corect este :a ) clasa unu . edenic. Plopul trist. Pune într-o propoziţie un numeral fracţionar cunoscut. 3. Faţa lacului e sură” (George Topârceanu-Lacul) 2.b)vernil. exterior.felurit. Adjectivul nemaipomenit de rău este la gradul: a) comparativ de superioritate b) pozitiv c) superlativ absolut d) comparativ de inferioritate 4. eficace . Găseşte în textul de mai jos numeralele şi precizează felul lor: „ Cel mai indicat ar fi un vas de trei-patru sute de tone.d) pustiu. singuratic. unic . Caracterizaţi-l succint pe Nică.Găseşte în textul de mai jos numeralele şi precizează felul lor: 47 . Găseşte în textul de mai jos adjectivele şi precizează felul lor: „ În grămezi greoaie.” (George Topârceanu-Lacul) 2. c) clasa întâia . Formează o propoziţie în care să foloseşti un adjectiv însoţit de un articol demonstrativ. 3. norii Dintr-o parte străbătură Şi pe chipul lor pătrunsă. mort. divers. Jeluindu-şi frunza moartă Se îndoaie după vânt.

În versul Florile trezite mi-s. 7. […] Lelea Anuţa începe deodată să caute cu înfrigurare prin solniţa agăţată într-un cui. mamă? Niţă doarme acum şi nelegănat. 4p. care să indice locul descris. Susţine. Total: 50p. inversiune b. movă b) gri. 5. 3. E neliniştită. 5p. Dar nu se scutură decât câteva fire de sare. Are treabă în tindă. Precizează sensul cuvântului tipsie. mov se scriu la femininl: a) grie.Creion) Cerinţe: 1. Transcrie. Identifică metaforele din textul dat şi explică-le semnificaţiile. cuprinsă de trebi. că textul dat este o operă literară. îngrijorată. cu două argumente. Cerne aur argintiu Aripile şi-au deschis. cu cinci oameni afară de noi. (Tudor Arghezi . 1p. din textul dat. Copilul cel mic. 9. […] Mamă-sa iasă şi vine şi iar iasă.-2 puncte. lila. epitet 6.„ –Cere prea mulţi bani. cât nu mai ştie unde-i este capul. răscoleşte pretutindeni şi iar vine. enumeraţie b. caută în oale. Citeşte cu atenţie textul. op întoarce cu capul în jos şi o scutură pe masă. 10p. Citeşte cu atenţie textul. 10p. Nu află ce caută. 5p. apoi rezolvă cerinţele: Lelea Anuţa e năcăjită tare. 3. 4p. Numeşte punctul de atracţie pentru poet. O tipsie ca de jar Şi desprinse din răzoare. 11. 4p. 4. METAFORA I. epitet 8. există: a. Selectează un vers în care apar mărci ale eului liric. movă c) au aceeaşi formă ca şi la masculin 4. întră în cămară. Pune într-o propoziţie adjectivul frumos la gardul comparativ de egalitate. se şi repede să-l legene în locul mamei sale. 4. 2. […] Ioniţă.” (Radu Tudoran. în versul de la ex. în context. o ia din cui. din textul dat. 1p. În versul O tipsie ca de jar. sensul verbului a cerne. mă duc eu la prăvălie să cumpăr sare. 5p. Trece în tindă. 48 . există: a. Rar priveşte şi ea prin geam: ninge rar şi acum. Explică.-2 puncte. apoi rezolvă cerinţele: În grădina-n care scriu. lilă. Evaluare. sugaciul. în cameră. 3.Ştii ce. Stoluri lungi încep să zboare. Pierre! Să zicem mai bine o goeletă de vreo 80 tone.-2 puncte. Au făcut foc în camera dinainte şi aici fierbe şi mâncarea pe vatră. Florile trezite mi-s. două imagini vizuale. comparaţie c. 7. 10. Explică folosirea cratimei. 1p. II. orăcăie ca o broască în leagăn.Care sunt modurile de expunere utilizate în Amintiri din copilărie de Ion Creangă? Timp efectiv de lucru:20 minute Punctaj: 1. Scrie două elemente .-2 puncte Se acordă două puncte din oficiu. 2.Toate pânzele sus!) 2. comparaţie c. […] . prin curte după lemne. Adjectivele gri. lila. Spânzurată-ntr-un arţar. frăţiorul cel mare.

Indică funcţia sintactică şi cazul acestui substantiv. Din oficiu: 3p 49 . 5p. nu ştiu ce mi se întâmplă. b. Notează funcţia sintactică a verbului la infinitiv de la ex. Evaluare. Sunt cuprins(ă) brusc de ameţeli. îi admir gingăşia. din text. 3. 5. 2. 7. atribut verbal. din povestire. Continuă povestirea. copacii îmi par mişcători. MOMENTELE SUBIECTULUI Iată un fragment dintr-o povestire: Într-o sâmbătă dimineaţă. Scrie valoarea morfologică a cuvântului sâmbătă. în ambele situaţii. analizează morfologic numele predicativ din prima propoziţie. Alege. 15p. hotărăsc să merg să mă plimb în pădure. Mă cuprinde o poftă nebună de a gusta din ea. Total: 40p. nume predicativ. Am chiar impresia că mă priveşte. complement direct. un verb de conjugarea I. Totul devine mai mare. 5. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul pădure să fie în acuzativ: atribut substantival prepoziţional. cu funcţie sintactică de complement. c. 10. Notă: Din oficiu se acordă 10p. Precizează modul/ modurile de expunere. Rescrie enunţul. Substantivul pădure se întâlneşte de două ori la începutul povestirii. 5. singură. În funcţie de finalul poveştii tale. Alcătuieşte enunţuri cu infinitivul notat. că mă invită să o iau de acolo. Dă povestirii un titlu potrivit. care să aibă funcţiile sintactice de: subiect. 2. alege răspunsul/ răspunsurile corect/ corecte: Este o întâmplare: a. Formulează un enunţ în care cuvântul de la exerciţiul 7 să aibă altă valoare morfologică. 5p. privirea îmi este atrasă de o ciupercă. Formulează un enunţ în care verbul ales să fie la supin. Cerinţe: A. 6. lângă un copac. 5p. notând în stânga paginii şi celelalte momente ale povestirii tale. d. Limba română 2p 7. 4. 3p. o examinez. Desparte în propoziţii enunţul Lelea Anuţa începe deodată să caute cu înfrigurare prin solniţa agăţată într-un cui. însorită. emoţionantă. 6. o culeg. hazlie. 9. complement indirect. tristă. copacii sunt imenşi. nu mai pot rezista şi gust. imposibilă. Deodată. Rescrie şi împarte fragmentul. 3. respir aerul înmiresmat. Irezistibil atras(ă). notând în stânga paginii momentul/ momentele subiectului. o iau în mâini. Identifică forma de infinitiv a numelui predicativ analizat. Părea să mă aştepte. 8. Literatură 5p 1. punând cel de-al doilea verb la modul infinitiv 4p. Menţionează personajele din povestire. posibilă.(Ioan Agârbiceanu – Întâiul drum) Cerinţe: 1. iarba este mai mare decât copacii. 4. Ascult freamătul pădurii. 3p. e. B.

3 p ………………………………………………………………………………………….50 p Caracterizează personajul principal din nuvela „ Budulea Taichii ” de Ioan Slavici. substantiv comun în G+prepoziţie. Ce sunt conjuncţiile coordonatoare? Daţi exemple…………………………. adverb de timp.: TEST DE EVALUARE nuvela...10 p ………………………………………………………………………………………….. interjecţie:…………………………………………………3 p …………………………………………………………………………………………....un atribut substantival prepoziţional.……………………………………3 p …………………………………………………………………………………………...…………………………………………. .un nume predicativ.. 50 .un atribut adverbial. substantiv comun în D+prepoziţie. Prof. interjecţie.3 p …………………………………………………………………………………………. . Alcătuiţi câte o propoziţie în care să aveţi: .. În compunerea ta descrie şi relaţia personajului principal cu un personaj secundar din nuvelă.…………………………………………. Realizează o frază după următoarea schemă: 1-PP-2PP-3PS………………..cuvântul mijloc să aibă 3 valori morfologice diferite:………………15 p ………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………… B………………………………………………………………………………………. părţile de vorbire neflexibile – -R2- 1..……………3 p …………………………………………………………………………………………. ...3p …………………………………………………………………………………………. interjecţie.7 p ………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………….un subiect. 2.Şcoala cu clasele I-VIII „Dacia” Oradea Nume: Prenume: Clasa: A.un predicat verbal.. . ...un complement indirect. 3. ...

Cică. de iarnă 6. Scrie o compunere de 15-20 de rânduri. două figuri de stil şi numeşte-le. 42p 51 . 2. 5. Verbul la infinitiv a scrie să aibă în enunţuri fincţia sintactică de: subiect.” (G. iar cealaltă auditivă). vine. Găseşte sinonime contextuale pentru cuvintele: flamură. 4.Arată cazul şi funcţia sintactică a substantivelor: un salcâm. două cuvinte cu diftongi . 3. la povarnă.. Extrage. 8. din text. Plopii şi răsurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile. în text. Se acordă 10 puncte din oficiu. din text. ţinând cont de momentele subiectului.n munte. Descoperă.Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I Clasa a VI-a Se dă textul: „ Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. 1. atribut şi complement circumstanţial de timp. frunzelor. 7. Indică două imagini artistice. mândru. (una vizuală. 6p 6p 6p 6p 6p 6p 6p 6p B..Arată felul rimei din această poezie. în care să prezinţi acţiunea din opera literară Sobieski şi românii de Costache Negruzzi. Topârceanu.Rapsodii de toamnă) A. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului munte (3 derivate).

Dar premiantul încă nu-şi spunea poezia. Preda . de la începutul începutului..c)atribut apoziţional 7. un cal scăpase din grajd şi vroia să iasă la drum...nemaiştiind ce să facă. Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară. V.Analizează subiectele din textul de mai jos: Ziua ninge. noaptea ninge..Alcătuieşte câte o propoziţie în care atributul să fie exprimat prin substantiv genitival cu prepoziţie şi prepoziţional în cazul acuzativ......... P..Atributul substantival oamenilor este în cazul . NR...) înţelese că trebuie să fie lucru măiestru. Atributul 1.... (. M... B..Analizează subiectele din textul de mai jos: Se făcuse linişte...Analizează predicatele verbale din textul de mai jos: Moromete se uită în jur zăpăcit şi. dar se ridică pe neaşteptate de pe stănoagă şi sări spre poartă.) vru să răspundă.Cuvântul subliniat din structura Razele soarelui (de) primăvară este: a)atribut substantival genitival .. Predicatul nominal.. învăţătorul îi tot şoptea si se vedea că elevului i se întâmpla ceva.Analizează predicatele verbale din textul de mai jos: Moromete (....se apucă de strânse lucrurile copilului. M.. Ispirescu – Prâslea cel Voinic şi merele de aur 5.. M.. Subiectul.Analizează predicatele nominale din textul de mai jos: -Ale cui sunt aste turme..... Preda – Moromeţii 4.-Voineşti – Întuneric şi lumină 3.. Al...1 Predicatul verbal. Atributul 1.. Analizează atributele din textul de mai jos: Când văzu argintarul cloşca cloncănind şi puii piuind.NR..Analizează predicatele nominale din textul de mai jos: Ştiinţa nu e zădărnicie ca toate zădărniciile. Ispirescu – Cotoşman Năzdrăvan 3.. Ştiinţa e scopul pe care-l urmăreşte firea întreagă.Iarna 52 . prietenilor? Ciobanii răspunseră: -Ei.. 6.) ale cui să fie? Ale lui Mătăhuz – împărat sunt.b) atribut substantival prepoziţional .Moromeţii 2.. Alecsandri . Predicatul nominal. P. dimineaţa ninge iarp.. Subiectul. cu totul şi cu totul de aur (....PredaMoromeţii 2..2 Predicatul verbal..

. 8 puncte 6. L..În structura Pământul. care peste noapte a-nflorit Şi nu-l recunoscui de la-nceput… Atâta alb şi roz îşi răsfăţa risipa. Că m-am gândit un înger c-a trecut Şi-n ramurile lui şi-a frânt aripa. Test Citeşte cu atenţie textul următor: „Azi dimineaţă m-am trezit Căci mi-a bătut nerăbdător la geam. Caisul) c) acuzativ SUBIECTUL (60 de puncte) 1. Alcătuieşte câte o propoziţie în care atributul să fie exprimat prin substantiv apoziţional şi prin numeral cu valoare adjectivală. NR.c)apoziţional 7. I. hai cu mine la câmp spre Fălticeni.4. Transcrie un grup de cuvinte care să conţină un epitet. Precizează felul rimei versurilor din prima strofă. Explică semnificaţia versului : „Atâta alb şi roz îşi răsfăţa risipa. apoi mi-i asculta. Analizează predicatele verbale din textul de mai jos: -Ştefănescule. Predicatul nominal. Alcătuieşte un enunţ în care adverbul azi să îndeplinească funcţia sintactică de atribut adverbial. Analizează subiectele din textul de mai jos: Copiii nu-nţeleg ce vor: A plânge-i umilinţa lor..” (Magda Isanos.Prepoziţia de impune substantivului primăvară cazul de .”..3 Predicatul verbal... G. Transcrie. Subiectul.Alcătuieşte câte o propoziţie în care atributul să fie exprimat prin substantiv genitival fără prepoziţie şi să fie exprimat prin prin adjectiv pronominal. Creangă – Amintiri din copilărie 5. o structură. 8 puncte 53 . I. care sugerează imaginea primăverii.. b) genitiv. 6 puncte 3. Analizează predicatele nominale din textul de mai jos: -Pământu-ntreg e numai lan de grâu şi cântec de lăcuste... Substantivul soarelui este atribut substantival în cazul: a) dativ. Coşbuc – Lupta vieţii 4.. 6... Analizează atributele din textul de mai jos: Se duce noru-n al său zbor Ca gândul meu rătăcitor Alexandru Macedonski – Se duce 5.. Substantivul zeu este atribut în cazul . 6 puncte 2. zeu adormit. cuvântul subliniat are funcţia sintactică de atribut substantival: a) genitival .. cojocarul satului... 7.. vom învăţa acolo.. azi vreu sa învăţ pe mâni la gramatică. împletit frumos. Cu degetele sale fragede de ram. 6. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere lirice. din text. Blaga – Vara 3.. 6 puncte 5... care ne aduca dar de şcoală nouă un drăguţ biciuşor de curele. Creangă – Amintiri din copilărie 2. b) prepoziţional .. Mă rog ţie....... 12 puncte 7... Caisul.. 6 puncte 4.....Analizează atributele din textul de mai jos: Într-o altă zi ne trezim că vine iar părintele la şcoală cu moş Fotea. să vedem nu s-ar prinde şi de capul meu ceva. Atributul 1. Transcrie atributele din textul citat şi precizează felul lor..

( 2 argumente ) Transcrie un cuvânt care conţine diftong şi altul cu hiat. Argumentează apartenenţa textului la genul epic. de ortografie şi de punctuaţie. Când ei lucrează-n faptă. model pentru cei din jur (trăsături fizice şi morale. Harnic este acest elev! 3.Notează.la un bou pe jug. 2. 4.de la arat! Spre laudă deşartă/ Mulţi zic:noi am lucrat. Am venit din oraş. 8.Formează câmpul lexical din care face parte cuvântul alb …………………………………… 9 p./O altă muscă-n zbor Îi face întrebare:/-De unde. ŞI LIT. Clasa a V-a Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea 1. Precizează valoarea morfologică pentru: „de la arat”. 10 puncte oficiu Total 100 puncte LUCRARE SCRISĂ LA LB./ Ca musca la arat.”îi”.spre-ntâmpinare. 3.din text. ……………………… 4. două subiecte si analizează felul lor. 4 puncte • Să respecţi convenţiile specifice unei descrieri (portret) 6 puncte • Să ai un conţinut şi un stil adecvat tipului de text şi cerinţei formulate. . personalizat al textului redactat de tine. Precizează cazul şi funcţia sintactică pentru:”un plug”.Arată felul adverbelor din următorul text: „Văzând asta se ridică pe picioruşele dinapoi şi. 54 6 p. ROMÂNĂ PE SEMESTRUL II Se dă textul: „De la arat un plug/ Venea încet spre casă Şi. reale sau imaginare).” ( ALECU DONICI. 12 p. compunerea trebuie să aibă minim 15 rânduri.alcatuieşte un enunţ în care să aibă altă valoare morfologică. 5. 2.”supărat”.”se-( aşază). din enunţurile de mai sus. 12 puncte • Să respecţi normele de exprimare. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul înger să îndeplinească funcţia sintactică de atribut substantival genitival.”ca musca” Alcătuieşte o compunere în care sa demonstrezi ca textul aparţine unei fabule.Scrie predicatele verbale şi nominale din următoarele enunţuri şi analizează părţile de vorbire prin care sunt exprimate: ………………………………………………………………. Explică un semn de ortografie ( 2 argumente ) Precizează valoarea morfologică a verbului „a face”. 8 puncte SUBIECTUL al II-lea Scrie o compunere în care să-l descrii pe unul dintre prietenii tăi sau al familiei tale. ortografie şi punctuaţie. „încet”. 6. Musca la arat) 1. Iar ei. Scrie cinci termeni din familia lexicală a verbului „ a lucra”.8./O muscă se-aşază.”dragă”. 7.dragă soră? -Şi mai întrebi de unde!/ Ei musca îi raspunde C-un aer supărat/ Sau nu pricepi ce facem? Nu vezi că noi ne-ntoarcem/ Din câmp. În compunerea ta trebuie: • Să formulezi un titlu expresiv. 8 puncte În vederea acordării punctajului pentru exprimare.

c. in cca. Formeaza familia lexicala a cuvantului „sange”(cel putin cinci termeni). cruce. Prezinta patru argumente ale folosirii cratimei in structura „si-nsangerat”. Selecteaza cuvintele care contin diftongi si hiaturi. 20 p. Mai ros ca-ntotdeauna. 12 p.Scrie o compunere de cel putin cinci rânduri în care să descrii animalele şi păsările din curtea ta. 11. 4. (E. 8. …. 15. moşnegeşte. in aceeasi strofa. în care să foloseşti enumeraţii. termenii unei comparatii si o inversiune. 3. 5. de loc. din textul de mai sus. 6.. comparaţii……………. „s-apropie”. regretul care se asociaza imaginii sfarsitului de toamna. Rescrie un substantiv defectiv de numar si un adjectiv cu trei forme flexionare.VI-a I. 1. Indica functia sintactica a cuvintelor „amurgul”. 7. 9. Identifica in text trei cuvinte ce contin diftongi.Citeste cu atentie urmatorul text: „Cu lacrimi mari de sange Curg frunze de pe ramuri. Argumenteaza. 9.asa cum reiese ea din aceasta poezie. in cel putin 1 pagina. „ de sange”. prin imaginile cromatice. Mentioneaza cele doua anotimpuri pe care le pune in opozitie poetul. 12. cu cele dinainte îşi făcu. Gârleanu – „Gândăcelul”) 5. 2. Extrage un cuvant derivat si unul compus. 4.” …………………………. 5. epitete. Alcatuieste cinci propozitii in care verbul „ a veni” sa fie la urmatoarele timpuri ale modului 55 . 6.diateza ale fiecarui predicat. 2. 7. Argumenteaza. in prima strofa. precizand regulile folosite: „oaspetii”. II. Construieste enunturi in care cuvantul ”si” sa aiba alte doua valori morfologice decat in text. Extrage un atribut adjectival si un c. Pe dealuri-albastre. De sange urca luna. pozitia eului liric. expresia care sugereaza tristetea.fără să ştie pentru ce. 16. Extrage cinci cuvinte fara functie sintactica. Scrie cazul cuvintelor: „de sange”. Desparte in silabe cuvintele. apartenenta fragmentului la un gen literar. iernatici”. Identifica modul de expunere prezent in text si scrie doua argumente pentru alegerea facuta. Explica titlul poeziei. Si-nsangerat. TEZA – clasa a.” (Amurg—George Bacovia) 1. 10 p. Extrage. 10. Întocmeşte o compunere în care să demonstrezi că lectura „Bunica” este o schiţă …………… 31 p. Din oficiu ………………………………………………………………………………………. 8. personificări. Indica masura si rima versurilor. Distinge. Identifica felul predicatelor si stabileste modul si timpul verbale. ca un text studiat la clasa este pastel. 14. melancolia.conjugarea. amurgul Patrunde-ncet prin ramuri. 3. „lacul”. 7. Identifica momentul zilei descrise in text. Stabileste o legatura intre starea naturii si aceea a omului. Identifica. trei randuri. Comenteaza comparatia din aceeasi strofa. 6. 13. De sange pare lacul.

Ajuns acolo.II-a singular: prezent. „Eşti bărbat de-acum”. Motivează rolul cratimei în structura „sufletu-i” . prezente în textul dat. semestrul al II-lea . trebuie: să dai definiţia schiţei. îşi sprijini coatele de poartă.” ( Ionel Teodoreanu. personajele schiţei. în care acelaşi cuvânt apare cu două valori morfologice diferite şi precizează aceste valori.m.. pe scurt. perfect simplu.L. Era atâta povară în falnica bucurie care-i cuprindea sufletul. să numeşti cel puţin două caracteristici ale schiţei. aşa cum reiese din ultimul alineat al textului. în legătură cu sentimentul tânărului. 10. • Se acordă 10 puncte din oficiu.(minimum cinci cuvinte • Toate subiectele sunt obligatorii. lui. 6 puncte 2. Textul aparţine unei opere epice.indicativ.c. Exprimă-ţi părerea. îi spuneau părinţii. În compunerea ta. -i. din textul dat. m. viitor anterior. şi ieşise afară să-şi răcorească fruntea în largul vântului. din chenar. o construcţie care conţine o personificare şi o comparaţie. Era în ajunul plecării. Transcrie. 8 puncte Subiectul II (40 de puncte) Redactează o compunere de cel mult 20 de rânduri. gonind. „Tot copil eşti. succint. 6 puncte 4. 6 puncte 5. Scrie valoarea morfologică a cuvintelor din chenar: ajuns. Transcrie două construcţii. falnica. 6. acolo. 6 puncte 7. să se călească. Cădeau frunzele prea grele de aur pentru istovul crengilor. Caragiale este o schiţă. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor din ultimul paragraf al textului: povara. să-şi întregească mintea. în care să demonstrezi că lectura „D-l Goe” de I. Uliţa copilăriei) Subiectul I (50 de puncte) A 1. imperfect. Zburau cocori goniţi de toamnă. 6 puncte 3. să evidenţiezi prezenţa naratorului şi modul de expunere predominant. Scrie două enunţuri în care construcţia „ de cocori” să îndeplinească funcţiile sintactice de complement indirect şi nume predicativ. 6 puncte 8. să povesteşti textul . Dorul de pribegie i se-mplinea. să caracterizezi. cu precizarea momentelor subiectului. Citeşte cu atenţie textul de mai jos pentru a putea rezolva cerinţele date: „Urma să plece în ţară străină.p. Lăsase pe mama să-i rânduiască lucrările. Şi sufletu-i cânta de nădejdi. Îl purtau paşii spre poartă. de-i părea că palmele lui sprijineau un soare de asfinţit. Apunea soarele. Menţionează două trăsături ale genului epic. mă băieţelule!” oftau bunicii. viitor simplu. îşi cuprinse capul în palme. persoana a. ca cerul toamnei de cocori. 6 puncte B. Alcatuieste familia lexicala a substantivului „ prieten”. prea greu de lumină pentru creanga zării. în maximum două rânduri. 56 Teză semestrială la limba şi literatura română Clasa a VI-a.

9.3 p. 1. oglindindu-se in lacuri. 14. 7. 2. se mareste… 2p. 4p. 4p. pe o pagina distincta. respectiv complement direct. Se inalta in tacere dintre raristea de brazi. 2p. comoara. Argumenteaza ca textul citat apartine unei opere lirice. ortografia . Precizeaza sinonimele contextuale ale cuvintelor: a oglindi. o cerere conducerii bibliotecii. Sta castelul singuratic. Stabileste valoarea morfologica a cuvintelor subliniate: Prin ferestrele arcate. Precizeaza functia sintactica a cuvintelor subliniate: Iar stejarii par o straja de giganti… 4p. prin care soliciti eliberarea unui permis. punctuaţia . dupa geamuri tremur numa Lungi perdele incretite. 4. 11. 4p. intrucat la biblioteca scolii nu gasesti toate cartile de care ai nevoie. in primele doua versuri. Iar in fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri.Limba romana 48p.3 p. coerenţa textului – 3 p. motivatia solicitarii. 4p. esti elev in calsa a VIII-a B a Scolii cu clasele I-VIII Nr. Te numesti Ion / Ioana Vladescu. Dand atata intunerec rotitorului talaz. varf de arbor. doresti sa primesti permis de cititor la biblioteca “Vasile Alecsandri”. se mareste.Intelegerea si interpretarea textului 10. 2p. Muchi de stanca. 4p. 14 din Bucuresti. Construieste doua propozitii in care substantivul comoara sa fie nume predicativ. 5. Prin ferestrele arcate. 4p. LUCRARE SCRISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA PE SEMESTRUL I Partea I Citeste cu atentie textul dat. Alcatuieste o fraza in care sa existe o subordonata predicativa avand ca regent verbul a parea. Indica o figura de stil existenta in versul: Iar stejarii par o straja de giganti ce-o inconjoara 12. Cererea ta trebuie sa respecte: structura specifica. Iar stejarii par o straja de giganti ce-o inconjoara. normele de exprimare in scris. Scrisoarea IV) A. În afara punctajului acordat pentru conţinut . 4p. originalitate şi stil . cerintele acestui tip de text. 4p. vei obţine pentru redactare 15 puncte (unitatea compoziţiei .Notă! Respectarea ordinii cerinţelor nu este obligatorie. (Mihai Eminescu. Explica semnificatia versului Luna tremura pe codri. care scanteie ca bruma. 8. dupa geamuri tremur numa… 4p. 13. 57 . se aprinde. 2p. elemente de identificare. Desparte in silabe cuvintele: singuratic. 6. doua atribute diferite. sector IV. a scanteia. Rasaritul ei pazindu-l ca pe-o tainica comoara. Transcrie din text un vers care contine o imagine vizuala.25 puncte (5 puncte pentru fiecare cerinţă). (se) aprinde. Identifica. Mentioneaza doi termeni din familia lexicala a adjectivului singur.2 p. ea pe ceruri zugraveste.2 p. Partea a II-a 10p. codri. Adreseaza. încadrarea în spaţiul cerut 2 puncte). Precizeaza tipul de raport existent intre primele doua propozitii. Precizeaza masura ultimului vers din textul citat. se aprinde. 3. Scrie raspunsul pentru fiecare cerinta. Luna tremura pe codri. B.

Scrie o compunere de 1-2 pagini in care sa motivezi ca o opera literara dintre cele studiate de tine la clasa este o schita. I-au căzut toţi de bătrâneţe. pierzându-i pe unii în coaje. Hagiul doarme. Hagiul tremură şi morfoleşte o bucăţică de pâne. a subiectului prin referire la momentele subiectului. ca specie literara. A doua zi. nene Hagiului. se croia câte un rotocol. 2 puncte B. Citeşte cu atenţie textul următor: Până la optzeci de ani nu i s-a întâmplat nimic serios Hagiului.” (Barbu Ştefănescu Delavrancea – Hagi-Tudose) Pe baza textului dat. In redactarea compunerii vei avea in vedere: • precizarea a patru caracteristici ale schitei. nici câne. 2 puncte 5. mâhnit că dacă iarna va ţine tot aşa n-o mai duce fără lemne. Numeşte modurile de expunere folosite în text. • exemplificarea acestor caracteristici. bolnav. – Cum?… Lemne acum?…Pe frigul ăsta?…P-aşa frig. 2 puncte 2. pe scurt. tremurând cu o cergă-n spinare. Câte litere şi câte sunete au cuvintele gheaţa şi geamurile. Se mişcă. • respectarea normelor de exprimare scrisa si de punctuatie. Pe geamurile Hagiului înflorise gheaţa cu frunze mari şi groase. Se învârteşte. cu care să-ţi argumentezi răspunsul de la exerciţiul anterior. Hagiul rămase singur. Trosneau pomii în grădină. Numeşte personajele care apar în text. Nu l-a durut un dinte măcar. pe baza operei literare. Ar trebui să-mi dai de lemne. Şi ce scumpe trebuie să fie lemnele! Aşa e. gura. Lucrare scrisă semestrială la limba şi literatura română pe semestrul I Clasa a VI-a I. Care dintre următoarele trăsături îi sunt caracteristice personajului masculin: bătrân. închizând ochii. Degeaba se încerca nepoată-sa să facă ochiuri în geam. întuneric şi frig. A adormit. prin raportarea la doua situatii semnificative. nici cenuşe. Precizează anotimpul în care se petrece acţiunea. rece ca gheaţa. 2 puncte 3. Transcrie două structuri din text. • prezentarea personajului principal. cocoloşit într-un colţ al patului. – Suflă mai cu inimă.Partea a III-a 32p. Tocmai în ăst an se puse o iarnă grea. nepoată-sa îl găseşte pe jumătate îngheţat. Desparte în silabe cuvintele hagiul şi mahalaua. Limbă română 6. dar mă taie frigul şi mi-a îngheţat răsuflarea. 2 puncte 58 . dar se prindea la loc. 2 puncte 7. Toată noaptea visează că se prigoreşte la un foc mare. Nu-şi mai simte picioarele din tălpi până la genunchi. Leană! strigă Hagiul. şi nu găseşte în vatră nici cărbuni. Zăpada se ridică până la geamuri. foc. biata fată. o să iasă din iarnă sărac lipit. În toată mahalaua nu s-aude nici om. sărac. pe alţii în miez de pâine. o cioaclă de lemne costă un galben…un galben! Leana plecă bombănind în odaia d-alături. Înţelegerea textului 1. Oftă dureros. – Suflu. Îi fu ruşine ca să nu-l vază acel ochi de aur cu câtă uşurinţă îl aruncă în mâinile nemiloase ale lumii. • prezentarea. sufla din toată inima. că înlemnim până mâne. zgârcit. suflu. 2 puncte 4. răspunde cerinţelor de mai jos: A. Vântul se repede pe coş. răspunse nepoată-sa. Trist. Abia putu să zică: “Leano. că mor! Şi îi întinse un bănuţ de aur. Fiori reci îi trec prin şira spinării. Rotunjea.

Scrieţi în paranteze ce parte de vorbire este cuvântul subliniat. funcţia sintactică. cazul) 6.v.) I-au prins pe cei care au furat. Toţi pomii sunt în sărbătoare...Extrageţi din poezie patru articole diferite.de pe prund. Citeşte cu atenţie textul dat. Extrage din text un cuvânt care să conţină diftong şi un cuvânt care să conţină triftong. Stabiliţi măsura.) 6p 4. genul. (…………………………………………………………………………. 9. 8. Iar.. Scrie antonimele cuvintelor rece şi uşurinţă. (………………………………………………………………… ……. 10 puncte III.cazul şi funcţia sintactică: Aceştia au câştigat locul I. precizându-le.Explicaţi semnificaţia versului „ E dulce vara pe la noi” 3p 3p 2p 6p 59 . 7.Găsiţi în text un numeral ordinal şi precizaţi valoarea morfologică şi funcţia sintactică a acestuia. Explică formarea cuvintelor bătrâneţe şi a înlemni. Tot câmpul parcă-ntinereşte. Ce altă parte de vorbire poate fi acest numeral? 2p 6.) Încrederea în sine l-a ajutat.Vara) 1. morfo-sintactic (ce fel de pronume este. (…………………………………………………………………… ……) Mi-a adus un buchet de flori.Treceţi adjectivul dulce la toate gradele de comparaţie. Alcătuieşte enunţuri cu omofonele p-aşa şi paşa.. 2 puncte 9. (……………………………………………………………………. Trece verbul a visa la toate modurile nepersonale. 6p 2. 2 puncte 11.o cireadă-ncet porneşte… În urma ei un roi de grauri Ca nişte valuri cenuşii S-aşază-n coarne pe la tauri.8. precizând ce fel de articol este. 2 puncte II. 2 puncte 12..d.Selectaţi din ultima strofă a poeziei 3 figuri de stil învăţate.(………………………………………………………………… …….) Florile sunt ale mele. nr. Precizează modul şi timpul verbelor subliniate. 2 puncte 13. 2 puncte 10.. Fac fel de fel de nebunii… (Duiliu Zamfirescu .Identificaţi în prima strofă două pronume şi analizaţi-le din p. 3p 5. Extrage din text o propoziţie imperativă.. (……………………………………………………………… ……….) Mama sa l-a certat... Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă de mai jos: Cu firea ei cea arzătoare Sosit-a vara înapoi.5p 3. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele bătrâneţe şi zăpadă. Scrie-le bunicilor şi povesteşte-le-o. 2 puncte 14. E dulce vara pe la noi! Când dimineaţa se iveşte Din al văzduhului fund. pers. Într-o compunere de 1-2 pagini demonstrează apartenenţa textului de la exerciţiul I la genului epic.Analizaţi cuvintele scrise îngroşat în poezie. ritmul şi rima poeziei „Vara” de Duiliu Zamfirescu. 2 puncte 15. puncte 20 Din oficiu: 40 puncte Nume: Clasa a VI-a Lucrare scrisă la Limba şi Literatura română pe semestrul al II-lea I. Te afli la munte împreună cu părinţii şi aţi fost martorii unei întâmplări fericite.

........ 1...... Alcătuiţi două enunţuri în care să folosiţi prepoziţia de pe şi două enunţuri în care să folosiţi prepoziţia după.. ... Identificaţi şi rescrieţi tipul de subiect neexprimat din fiecare enunţ: (1..... ........ c........... ... în satul său............ Timp de lucru 2 ore Nume şi prenume elev: Clasa a VI-a Teză la limba şi literatura română SEMESTRUL II I..... • George vorbeşte mult.. secţia scrimă şi pentru a te putea înscrie.. ......................... o locuţiune prepoziţională ................ Puneţi pe spaţiile punctate numele predicative potrivite: (0.................... cererea...........L.................................... circumstanţial de mod adverb de timp. I-am mulţumit celui de-al treilea... o conjuncţie şi trei adverbe. Explicaţi titlul schiţei „ D-l Goe” de I... . elev(ă) în clasa a VI-a la Şcoala cu clasele I-VIII Aurel Vlaicu din localitate......... ...................... Redactează.. • Mergem la antrenament luni......... Te numeşti Andrei / Andreea Ionescu şi eşti din Floreşti..................................... . 10p 4... • A şi sosit..Caragiale5p 3.............................. Pe primul musafir l-a tratat regeşte.... 1p 12..... Precizaţi funcţia sintactică a numeralelor subliniate: (0........ • Nimeni nu este . + Voi citi toate cărţile din bibliotecă...... • Tu ai ieşit ................ • Tata a luat mult detergent...... cu ajutorul săgeţilor: 2p se scrie cum se aude tema de azi e grea deasupra mesei roiesc muşte l-a aşezat deasupra nici Mihai nu a venit nu a mâncat nici mărul hai repede şi pleosc! o palmă peste cap interjecţie onomatopee........ atribut adverbial prepoziţie II....... ..... Construiţi două enunţuri în care cuvântul un să fie numeral cardinal şi articol nehotărât: (0..Transcrieţi din text două prepoziţii simple... Caracterizaţi personajul principal Goe..... în scris...... două prepoziţii compuse.... ........................ 45 p) a.................... .... (0....... 3.5p 11. + Chiar te-ai supărat pe mine? ..................... ai nevoie de o adeverinţă că eşti elev(ă)...... • A reuşi înseamnă . + Nu ştie tot adevărul......... + S-au simţit foarte bine la noi....Ce este portretul şi ce aspecte se au în vedere în realizarea unui portret? 10p 2..... adresând-o persoanei potrivite 60 .... 25 p) + Tata a venit... 20p NOTĂ: SE ACORDĂ 10 puncte DIN OFICIU....... Realizaţi...... ...... (0... ....................60 p) 2.... II.. 4.. 7... 60 p) 4......... b. ... Indicaţi ce parte de vorbire sunt cuvintele scrise cursiv din enunţurile de mai jos:(1....... ..... ... dar a plecat repede. .......... predicat interjecţional adverb de mod...... ... Alcătuiţi două propoziţii care să conţină un adjectiv invariabil..........predicat interjecţional conjuncţie coordonatoare interjecţie de adresare............ • S-a lăsat seara...... privesc stelele strălucitoare. 80 p) • După terminarea liceului el rămâne ............... Vrei să te înscrii la Clubul Sportiv din localitate..... pe o pagină distinctă a foii de teză... planul simplu de idei al schiţei studiate ..... Cartea celui de-al doilea mi-a plăcut...... 5..... • Am cumpărat caiete şi cărţi.................. 60 p) 6........10...... .................20p) • Luni este prima zi a săptămânii...................... 1..................Indică răspunsul corect pentru cuvintele subliniate.....................Transformă locuţiunea prepoziţională identificată în locuţiune adverbială şi alcătuieşte o propoziţie cu aceasta.. • Seara...

D-l Goe .Cu ce nu-i şade lui bine? adaogă tanti Miţa. Eu cânt doina cea de jale. doina şoptesc. că opera epică Bivolul şi coţofana. 6p 6.). de George Topârceanu este fabulă... zice mam-mare scuipându-l să nu-l deoache. Argumentează. doină.) Oficiu: 2 p Clasa a VI-a Numele şi prenumele……………………… Teză la limba şi literatura română (semestrul al II-lea) I.Nu . apoi îl sărută dulce.. predicatul verbal să fie exprimat prin interjecţie predicativă. că trece! (. de mai jos. şi-l scuipă (..În cerere trebuie: • să respecţi convenţiile acestui tip de scriere. Cade frunza gios* în vale. doina suspin. Lucrare scrisa semestriala la limba si literatura romana PARTEA I : Se da textul : 1. gios* = jos Cerinţe: I. Alcătuieşte trei enunţuri în care: subiectul să fie exprimat prin numeral colectiv. Citeşte cu atenţie textul de mai jos: Doina Doină. 6p 7. Doina cânt. Eu cânt doina pe afară De mă-ngân cu florile Şi privighetorile. doină. Când răsuni eu stau în loc! Bate vânt de primăvară. III. puişorule? întreabă mam-mare. 6p 4. Scrie care este modul şi timpul verbelor din text şi rostul folosirii lor în doină.. ( 27 puncte − conţinut. 50 p) . Transformă textul dialogat. Vine iarna viscoloasă. Precizează cazul şi valoarea sintactică a cuvintelor îngroşate din text.) . 2. 2 p Atenţie! Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerinţă! Data redactării cererii este 30 mai 2009. .Ad’ să-l pupe mam-mare. cântic dulce.. 6p 8. viers cu foc.. Eu cânt doina-nchis în casă. Doina zic. răspunde Goe.. Observă figura de stil predominantă în text şi motivează rolul acesteia în construirea mesajului. .Te mai doare nasul.Siruri negre de cocoare. (I. de ortografie şi de punctuaţie.Să moară mam-mare? . 6p 3. 6p 1. Indică rima. Se acordă 10 puncte din oficiu.Să moară! .. Selectează din text mărcile lexico-gramaticale ale eului liric şi justifică rolul lor în opera populară. II. Tot cu doina mă mai ţin. Doina cânt de voinicie. 4 p • să ai un conţinut şi un stil adecvat situaţiei imaginate. . Tot cu doina vieţuiesc. Frunza-n codru când învie. Alcătuieşte trei enunţuri în care cuvintele îngroşate să fie la alt caz şi cu altă funcţie sintactică decât în text. Zumzet viu prin zarzari. măsura şi ritmul primelor două versuri. L. Când te-aud nu m-aş mai duce! Doină. numele predicativ să fie exprimat prin verb la infinitiv. 15 puncte − redactare). 6p 5. într-o compunere de 20-25 de rânduri. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text. 6p 2. De-mi mai mângâi zilele. în text narativ: (1. 4 p • să respecţi normele de exprimare.. Oare Ploi caldute si usoare Canta florile la soare ? 61 .Parcă-i şade mai bine cu beretul! . Zilele şi nopţile. Caragiale.

Limba română -30p. Rescrie din text două mărci ale eului liric. când fermecată Codru-şi bate frunza lin. Stabileşte numărul de litere şi de sunete din cuvintele : frunza. Melancolic cornul sună. 2. Stabileşte tipul strofelor de mai sus. Realizarea unor enunţuri clare.primavara) 1) 2) 3) 4) 5) 6) Demonstreaza omonimia cuvantului vie prin doua enunturi. fermecată. Negruzzi. 3p. vreodată. Pentru mine vreodată ? » (Mihai Eminescu.. 4p. 3. Găseşte sinonime contextuale pentru cuvintele : ramuri. 1. 4p. 3. 8. 4p. de C. îndulcind. vei avea în vedere : Precizarea momentelor subiectului (etapelor acţiunii). argumenteaza ca poezia Mezul iernei de Vasile Alecsandri este pastel. intr-un enunt. Extrage din poezie două figuri de stil diferite. 1. Care-aduci belsug in tara. Mai departe. Scrie cate un sinonim pentru fiecare din cuvintele : siruri. precizează tipul diftongului. Rescrie din text un cuvânt cu diftong şi unul cu hiat . melancolic. Desparte în silabe cuvintele : vârfuri. 4p. Peste vârfuri) I. departe. PARTEA A II-A : 7) Intr-o compunere de 20-25 de randuri. 4p. a suna. 4p. vreodată. semnificatia ultimului vers din prima strofa. 4p. Explica. a îndulci. coerente şi corecte gramatical . taci. măsura şi rima acestora. Pentru tine primavara. 4. Demonstrează în enunţuri omonimia cuvântului mai. « Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. 5. Rescrie o figura de stil din textul dat. 5. Alcatuieste cate o propozitie pentru perechea de paronime : duel/duet. Identifică sentimentul dominant transmis de aceste versuri. Clasa a VI-a Lucrare scrisă pe semestrul I la limba şi literatura română I. Respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie. 6. nemângâiet. 62 . -40p. Inima-mi spre tine-ntorn ? Dintre ramuri de arin Sufletu-mi nemângâiet Mai suna-vei. Cu banuti de papadii Si cu cantec de copii ! (Otilia Cazimir – Pentru tine. 2.. 3p. În compunerea ta. Literatură -20p.. Explică formarea cuvintelor : lin. 7. Ca pe crengi de floare pline Nu stii : flori sunt. Citeşte cu atenţie textul de mai jos pentru a răspunde cerinţelor : « Peste vârfuri trece lună. Cantec inganat in gand. De ce taci. 3.Fir de ghiocel plapand.. Sarbatoare. 4p. cronologic. Comentează în 3-5 rânduri versurile : 4p. Alcătuieşte în maxim două pagini povestirea naraţiunii Istoria unei plăcinte. II. plapand. 4p. Care vii. dulce corn. 4p.. Alcătuieşte familia lexicală a adjectivului dulce (4 exemple).ori albine ? Pentru cine ?. Îndulcind cu dor de moarte.. 4. tot mai încet. dulce. argumentând alegerea ta cu două exemple din text. ramuri. Mentioneaza functia sintactica pentru cuvintele subliniate. mai departe. Peste campii. Mai încet. Prezentarea subiectului în mod logic. Rescrie din text cuvintele care fac parte din campul lexical al substantivului natură. inganat. belsug. » II.

frunza pică irosită. Ce trist răsună cânturile mele În liniştea adâncă din pădure. Şi vântul geme prohodind departe! Puţină vreme încă ne desparte De iarna tristă. Pădurea noastră tace părăsită. (10p)Găsiţi antonime pentru cinci cuvinte din text. 6.. Pustiu e cuibul blândei turturele. "adâncă". "părăsită". Din oficiu: 10p.. "singur".. S-au dus privighetorile măiestre. "obosită". Clasa a VI-a Se dă textul: Te uită. 3.Toamna) 1.Opera lirică’’. a emigra/ a imigra. (10p)Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: "tristă".. măsura versurilor şi ritmul primei strofe. 2. Omofonele şi omografele. (Ştefan Octavian . (15p)Indicaţi felul rimei.. Opera lirică. literal/ literar. 8. (10p)Scrie cinci derivate ale cuvântului "pădure". (12p)Introduceţi următoarele perechi de paronime în enunţuri: alineat/ alienat. prea curând sosită!. 63 . unde-i şuierul mierliţei sure? Pierdut din stolul mândrei lui orchestre. Test de evaluare sumativă Unitatea . (5p)Formulaţi un enunţ cu omonimul cuvântului ’’pică’’. Eu singur cânt cu vocea obosită Şi trec prin încăperile-i deşarte. Ca un palat pustiu. cu geamuri sparte. aspectul compunerii. Timp de lucru: două ore.. 7. 4. 5. a) b) c) (10p)Transcrie cinci cuvinte care conţin diftongi diferiţi şi încercuieşte-i.Asezarea în pagină. Se acordă 10 puncte din oficiu.. (18p)Definiţi: Epitetul.. Ah..

5.Stabileşte funcţia sintactică a cuvintelor:”Ştii enunţul?”. cu caietul.Transcrie din prima frază două cuvinte care aparţin aceleiaşi familii lexicale. Înţelegerea textului ( 2 puncte) 64 .. mă liniştesc. Vanciu şi-a întors scaunul către mine . cu creta şi buretele. funcţia sintactică. Selectează pronumele din text precizând cazul. zona născută de un arc.Aventurile lui Tom Sawer”de M. Nu voiam ca ceilalţi să afle că mi-e teamă de Vanciu.Nu-l ştiam. . B. „dispreţul”.N-am putut să le fac pe toate.”umilit”. 6. bătrâna.Patru. Dă altă valoare morfologică cuvântului a rămâne. Selectează grupuri vocalice dintextul dat. ca să vadă ce primejdie o păştea. A înţeles şi a început să-mi dicteze: . De altfel. II Redactează o compunere în care să redai o întâmplare hazlie în care protagoniştii să fie personajele din fragmentul dat. Indică modul. se îngroaşă gluma. Panica piere din senin. Cerinţe: . Nuiaua zvâcni în aer. Fireşte. băiatul o şi luă la sănătoasa.Scrie câte un derivat al cuvintelor : „aştepta”. . Mă rugam ca Vanciu să întoarcă foaia catalogului şi să asculte colegii de la sfârşitul alfabetului. strângându-şi fustele. conjugarea următoarelor forme verbale: zvâcni. . Twain Cerinţe: 1.Unde sunt? . timpul. 4. Argumentează că o operă studiată aparţine speciei literare intitulată balada populară.etapele unei compuneri LIMBA ROMANA-GIMNANZIU CLASA a VI-a. răspund eu umilit şi cântărind dispreţul privirilor lui Vanciu. . apoi râse cu blândeţe.Transcrie două cuvinte care conţin diftongi. iar noi să avem întreaga oră liberă. 5. „dispreţ”... uită. Am păşit demn. Transcrie locuţiunile din textul dat. .. . cum mă apropii de tablă . 2. zăpăcită.”dispreţul”. Mătuşa Polly rămase o clipă locului. sau să intre servitorul şi să-i aducă o veste neaşteptată . să vadă.. 4. mătuşă! Când bătrâna se răsuci pe loc.exemplificarea lor.Fă-o atunci pe prima. 3. păştea. sau să fie chemat la minister. 8. hait. m-a chemat cel dintâi la tablă . Limba română (4 puncte) 1. _ Iiii! Ia te uită ce-ai în spate.SUBIECTE PENTRU TEZA LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL II Se dă fragmentul: .Câte probleme am avut? . 6. . III. cu toate că nu eram singurul neascultat din clasă. 3. Ştii enunţul?. Dar am făcut semn că-l ştiu.Oferă sinonime cuvintelor: „panică”. şi-a încrucişat braţele şi aştepta.Într-un cerc de rază R. 7.SUBIECTUL 1 Citeşte cu atenţie textul următor pentru a rezolva cerinţele: „Am făcut rugăciunea şi eu şi mi-am dat seama că mă rugam nu ştiu cui.4 trăsături ale speciei.” ( Mircea Eliade-Romanul adolescentului miop ) PARTEA I A.Desparte în silabe cuvintele :”foaia”. cătărându-se pe pragul înalt de uluci şi pierind îndărătul lui... 2. Precizează antonimele cuvintelor: blândeţe.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor:”cântărind”. -exemplificarea acestor trăsături. Poate mă rugam şi altceva.Transcrie două cuvinte din câmpul lexical al şcolii.mijloacele expresive.”.4 trăsături ale personajelor.

III. două adverbe şi precizaţi felul lor. Găsiţi două pronume în acuzativ. 19. 3. obrazul.1.Selectează o structură de maximum 8 cuvinte care surprinde o dorinţă a elevului. Identificaţi. prietenul. Identificaţi două verbe de conjugarea a II. în text. Dar poate nu-i caisul. 4 puncte 4 puncte 4 puncte 65 4 puncte 16.a şi două de conjugarea a III-a. unul în dativ şi unul în nominativ. 12. Precizaţi valorea verbului a avea în text şi alcătuiţi un enunţ cu cealaltă valoare. PARTEA a II-a (3 puncte) Rezumă fragmentul în 6-7 rânduri. un pronume reflexiv. Argumentaţi. m-am gândit. prieten. şi-atuncea. în text. din text.4 puncte .Caisul) 40 puncte 10 puncte Cerinţe: 11. Stabiliţi valorea morfologică a cuvântului supărat şi alcătuiţi un enunţ în care acelaşi cuvânt să aibă altă 17. că opera literară „ Câinele şi căţelul ” de Grigore Alexandrescu este fabulă. valoare. ramur.Numeşte materia la care este ascultat elevul. 4 puncte 4 puncte 13. supărat că tac astfel obrazul mi-a lovit cu ramur înflorit şi-ndată l-am recunoscut că este el. supărat. Despărţiţi în silabe cuvintele: atuncea. într-o compunere de cel mult două pagini. prietenul copilăriei. Se acordă 1 punct din oficiu Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea II. 4. Ce este pastelul? Care sunt trăsăturile pastelului? Se dă textul: „Azi-dimineaţă m-am trezit. trei cuvinte care conţin diftongi şi unul care conţine vocale în hiat. căci mi-a bătut în geam caisul.Numeşte modurile de expunere prezente în text. Identificaţi. 18. 2. 4 puncte 14. Selectaţi.4 puncte 15. mult iubit!” (Magda Isanos. IV. astfel.Precizează la ce persoană povesteşte naratorul. Indicaţi sinonimele cuvintelor: geam.

Greierele) A. Eu.Scrie câte un antonim pentru: rar. Parc-ar fi la el acasă. (T.Alege prin subliniere cuvintele compuse în versurile: 66 . Îl tot caut în zadar Şi nu dau de lăutar. nepoftitului 10. A venit. De-o mai fi cum a-nceput. 4 puncte Din oficiu: 10 puncte TEST VACANŢĂ CLASA A VI-A Citeşte cu atenţie textul dat şi rezolvă cerinţele: A-nceput un greiere Casa s-o cutreiere. Ai văzut neruşinare? Sâmbăta. pân’la 4. Îmi iau traista şi mă mut. Nepoftitului din casă Prea puţin de noi îi pasă. Ducă-se în altă aia. neruşinare. Fără nicio înştiinţare.Primul substantiv din text nu este: a) compus. Nu pun mâna pe pian Decât rar. ca omul aşezat. noi 8.20.Identifică în text 2 termeni din aceeaşi familie lexicală lexicală 5.Stabileşte numărul literelor şi al sunetelor din cuvintele: eu. Că mi-a luat-o el odaia Şi mă bate la ureche Struna lui de sârmă veche. Pân’la anumită oră.Alcătuieşte câte un enunţ cu omofonele cuvintelor mi-a. b) epicen. 1. amiaza mare.Notează 4 cuvinte din aceeaşi familie lexicală cu substantivul înştiinţare 7. Cânt vreo polcă sau vreo horă. din an în an. pe rând. s-a instalat Şi s-a pus şi pe cântat. în zadar. Pe oboi sau clavecin: Să nu supăr pe vecinDar şi-atunci cu măsură Şi cu degetul la gură.Identifică în ultimele 2 versuri 2 cuvinte ce conţin vocale în hiat 3.Arghezi.Desparte în silabe cuvintele ce conţin acelaşi diftong în primele 4 versuri 2.Argumentează prezenţa cratimei şi a apostrofului în ortogramele: parc-ar. următoarele funcţii sintactice: atribut substantival genitival şi complement indirect în acuzativ. Şuieră Şi fluieră Şi să dormi nu te mai lasă. Alcătuiţi două enunţuri în care substantivul copilărie să îndeplinească. c) în cazul nominativ 9. ureche 6.

....................... 1... Cuvântul „Lângă”.Pentru primele 2 versuri stabileşte: a) rima şi părţile de vorbire prin care se realizează ea.........două epitete: ..................... 5.. c) Alunec şi bâldâbâc! în şanţ......... b) măsura 19............. b)un hiat şi un subiect multiplu. caz Ac: .. Identificaţi şi transcrieţi un vers care evidenţiază prezenţa eului liric... 6.........În primele 2 versuri există: a) o propoziţie.. Lângă balta cea senină Şi sub trestia cea lină Vom şedea sub foi de mure...... din an în an 11......... . prepoziţiile şi conjuncţiile şi precizaţi felul lor.....două imagini vizuale: 2................ b) Era odată un împărat... cu prepoziţie: ........ b) o frază. --Decât rar.............. 7...... de timp............... Arătaţi ce funcţii sintactice îndeplinesc cuvintele subliniate în enunţurile de mai jos: a) Băiatul de aici e cel mai cuminte.........o imagine auditivă: ... B. Susţineţi-vă ideile cu exemple din text! II.. 67 Acolo-n ochi de pădure...................... adverbul............. Transcrieţi..... ..............În versul Ai văzut neruşinare? există: a)un verb copulativ şi un diftong.. .................................................... pentru că……………………… ……………………………………………………………………………………………... Floare albastră) . din text..............Memorează 10 versuri din poezie C.................Identifică elementul care a inspirat aceste versuri 18...........Explică în 5-7 rânduri semnificaţia versurilor: Şi mă bate la ureche Struna lui de sârmă veche 20........................... interjecţia.... Redactează o compunere cu titlul Cântec de greieri (8-10 rânduri) Elev.... 3..... este: a) adverb........ Arătaţi......... e) A stat tot timpul deoparte. . într-o compunere de 7-8 rânduri..” (Mihai Eminescu....................Stabileşte cazul şi funcţia sintactică a pronumelor din primele 6 versuri 12... numeşte aceste moduri 14Alcătuieşte 4 propoziţii în care substantivul casa să aibă 4 funcţii sintactice în cazuri diferite............... c) prepoziţie... Construiţi enunţuri în care substantivul părinţii să fie în cazurile şi cu funcţiile sintactice indicate: a) atribut substantival prepoziţional........ menţionează cazul şi funcţia 15. .. c)un verb auxiliar şi un derivat parasintetic 13 Identifică în primele 6 versuri 3 verbe la moduri diferite........................... 16......................................... din textul dat: ........... din structura „Lângă balta cea senină”..... b) complement circ... b) conjuncţie.....................................--Parc-ar fi la el acasă..................... Stânca stă să se prăvale În prăpastia măreaţă... Literatură Citiţi cu atenţie următorul text: „Hai în codrul cu verdeaţă........... caz G. Limba română 4...........o personificare: ......... d) Numai tatăl tău e aşa........ Rescrieţi....................................... TEST I.......................... Und-izvoare plâng în vale...... cărui gen literar îi aparţine textul dat şi de ce.......

.c) nume predicativ. Indică forma literară a cuvintelor: părete... samă 4)... Precizati categoriile gramaticale ale verbului 15p 6... triftongii şi vocalele în hiat din următoarele cuvinte: scoică... amuzant 2.. Elaborează câte un enunţ pentru fiecare din cuvintele: funigel.. deal/ de-al 7p 4.... leoaică.. Desparte în silabe următoarele cuvinte: luciditate.. nemerit.. Precizati cum se numesc urmatoarele cuvinte si integrati-le in enunturi adecvate: al/ a-l..... minunat.. declaraţie.... pun/p-un........ prepoziţional... Subliniază cuvintele accentuate corect: antic/antic...... securist... Descoperă diftongii..Enumerati si definiti elementele de versificatie 15p 2. slovă..5... pe Campia Libertatii........... demoralizant. Arată literele care sunt consoane şi care sunt vocale: auxiliar.... romanii l-au primit pe Iancu si pe ai lui cu cantece patriotice si urale asa de puternice incat tremura vazduhul.......................PUNCTE DIN OFICIU: 2 Clasa a VI-a NUMELE: Test de evaluare Varianta 2 68 ..... Indică semnele de punctuaţie şi semnele de ortografie din următorul text: Şi stejarul zice ierbei Mult eşti vie şi gingaşă Fluturaşul zice floarei Mult eşti mie drăgălaşă Vulturul uimit ascultă ciocarlia ciripind Vasile Alecsandri Lunca din Mirceşti Barem de corectare si notare: SE ACORDĂ CÂTE UN PUNCT PENTRU FIECARE CERINŢĂ .. piticanie...... caz G: .. si ”frunza” percizand cum s-a format fiecare (min 5 ) 15p 3..... caz D. depărtare/depărtare 5)................................ Test clasa a VIa 11p.... reporter/reporter......... moi/m-oi.... Defineşte personificarea 8)..... Clasa a VI-a NUMELE: Test de evaluare Varianta 1 1)...1.......... ploşniţă/ploşniţă... 7. c-or/c-or. Alcatuiti familia lexicala a cuvinteleor ”mos”... inoportun 6).......morfologic cuvintele subliniate: La Blaj..... hotărât. derviş 7)......... Fruntasii revolutiei au aratat de ce trebuie sa lupte pentru drepturi si libertate. Enumerati articolele horatate 12p..... epigraf....... adecă......................... pentru unirea tuturor romanilor... arşiţa/ arşiţa... franceza.. zgură........... d) atribut subst... Alcatuiti o compunere de minim 30 de randuri cu titlul “Intrusa” 15p...... Analizati sintactico..... cetit.. cu prepoziţie: .. Vrancea 3)....

deparazitant. 5). avea . reporter/reporter. seism.oaie. torc grăbite. epitaf. slovă.Caragiale Bacalaureat Barem de corectare şi notare: SE ACORDĂ CÂTE UN PUNCT PENTRU FIECARE CERINŢĂ . Femei aspre. Şi. (1p) b)Daţi câte un sinonim şi un antonim cuvintelor : mărunţel .20 p) d)Despărţiţi în silabe cuvintele . bătute de vânt. proaspăt rasă . hotar. negre .’’ ( Eric Linklater . piscicultură 2). ( 0. Defineşte personificarea 8).Indică forma literară a cuvintelor: fereşti. cu o faţă plăcută . (0. Sunt femeile moţilor.L. negru’’ . agrement. groase . Iar femeile torc. răsare luna. Sute. ca un os . TEST Clasa a VI--. Se acordă un punct din oficiu . Vântul din lună ’’ ) a )Extrageţi din text o comparaţie şi patru epitete .. ceva începe să se mişte . sub nişte sprâncene groase .. apar mogâldeţe. Alcătuiţi o scrisoare pe o pagină distinctă bunicilor voştri în care să le spuneţi ultimele noutăţi legate de viaţa voastră şcolară .. Crestele acoperite de zăpezi lucesc albe şi reci. un om .în acea largă şi fantastică încremenire.PUNCTE DIN OFICIU: 2 SUBIECTE -CLASA A VIA 1. zgură. cu o faţă . martur 4). (1p) e) Conjugaţi verbul . Luna vede cum în dosul ferestrelor. Elaborează câte un enunţ pentru fiecare din cuvintele: funigel. cu mâinile bătătorite.Descoperă diftongii. (1p) g) Formaţi familia lexicală a cuvântului : . lăută. (a) griji.40p) f) Analizaţi morfosintactic cuvintele : era . arşita/arşita. de pui . (0.Avea nişte ochi mari . mii. îmbătrânite înainte de vreme. derviş 7).. Se dă textul „Cândva. Desparte în silabe următoarele cuvinte: luminator. Ele însele în cămăşi de cânepă.1). Sobieski şi românii’’ de Costache Negruzzi ( 3 p) 2 .a Subiecte: II.. care au simţit că pe cer trece împărăteasa nopţii şi s-au apropiat de geam să-şi toarcă la lumina ei furca de cânepă. mâne. recunoscând diftongii : proaspăt . ploşniţă/ploşniţă.” (Geo Bogza— În nopţile cu lună femeile torc cânepa) 69 .foame. inoculare 6). ca într-o eternitate polară.şerpoaice. a avea’’ la conjunctiv perfect şi la condiţional –optativ perfect . Se dă textul : .80 p) c)Explicaţi cum s-a format cuvântul : mărunţel . la toate acele case pierdute în încreţiturile munţilor. Era un om mărunţel . deodată. zeci de mii. întunecaţi . De o mie de ani. luna alunecă peste munţi. triftongii şi vocalele in hiat din următoarele cuvinte: copilărie. (0. Arată care sunt consoanele şi care sunt vocalele din următoarele cuvinte: îndosariere. .60p) Timp de lucru 2 ore . nouă 3). pui . Indică semnele de punctuaţie şi semnele de ortografie din următorul text: Aş Georgescu Nu l ştii pe Georgescu ce indiferent este cu copiii Dacă ar fi fost după Georgescu nici Horaţiu nici Virgiliu n ar fi fost la facultate I. un fel de momâi omeneşti. cu fruntea încreţită. Subliniază cuvintele accentuate corect: depărtare/depărtare antic/antic. deasupra acestei tăcute ţări de munţi. albă ca un os de pui . blăstămat. groase .Povestiţi naraţiunea . (1p) 3 . Încet.

Plânsul şi răcnetul. 10. a răsări.b)o comparaţie.Menţionează sensul cuvântului polisemantic aspru în enunţurile: a)Bunicul mi-a vorbit aspru.b)descrierea 12. 9.c) 2silabe şi 2 vocale 3.Extrage din text câte 1 verb pentru fiecare conjugare.Precizează cazul cuvintelor care. fantastic. 7. 70 .Rescrie din prima propoziţie câte 1 cuvânt:a)compus.Modul de expunere folosit în text este:a)naraţiunea. Nu mai au nici direcţie şi nici înţeles. Selectează două cuvinte derivate. una subeictivă şi una predicativă care să aibă termen regent verbul a ajunge. 7. apoi scrie patru cuvinte din familia unuia dintre ele.Scrie 1 enunţ în care cuvântul aceasta să aibă valoare morfologică diferită de text.b)o silabă şi 3 sunete. mutării.Rescrie din text:a) un epitet.” (Nichita Stănescu – Amurgul Credinţei) Cerinţe: A 1. plin. 6. Chiar şi copacii au început să crească mai mari şi mai strâmbi Pentru că nimic din ce este mare Nu mai are măreţie.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: zeului.Rescrie din text o propoziţie simplă. durerea şi urletul.11. B.Scrie 4 cuvinte din familia lexicală a cuvântului lung.a Citeşte cu atenţie: „Cei care-şi mai aminteau de trupul zeului. c)Mi-a vorbit aspru. 2. Alecsandri este un pastel. 5. 4. Argumentează în maximum 25 de rânduri că poezia „Mezul iernei” de V. de piatră . atât.Comentează în maximum 5 rânduri ultimul enunţ din primul alineat II.Cerinţe: A. (este) mare. Precizează valoarea morfologică a cuvântului şi din textul dat. 4. Din pricina mutării cerului.Construieşte o frază formată din trei propoziţii. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele : măreţie.Scrie antonimele cuvintelor:eternitate. nimic. TEST Clasa a VI.Precizează felul propoziţiilor din prima şi a treia frază.Menţionează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text. Scrie primele două cuvinte cu diftong.c) o enumeraţie 14. 6. au murit fără să lase mărturie decât locul plin de dale de piatră de unde petreceau privindu-l.Menţionează:a)momentul zilei surprins în text. 8. predicatul primei propoziţii din strofa a treia.Rescrie din text 2 neologisme 5. E o tăcere atât de desăvârşită Încât nici ruperea de carne vie Cu muget şi cu dangăt Nu poate clinti. 9.1.b)care să conţină diftong 2. 3. 8. clienţi şi câte un antonim pentru cuvintele : au început. b)Un vânt aspru frământă zarea. unul cu triftong şi unul cu hiat. o tăcere.b)personajul colectiv prezentat 13.În cuvântul reci există:a)o silabă şi un diftong. grăbit.Rescrie subiectul ultimei propoziţii din strofa a doua.

.. Identificaţi în text un adjectiv propriu – zis ... două adjective variabile cu două terminaţii şi patru forme:.................................................... ................................................................... ............. 12. un adjectiv variabil cu o terminaţie şi două forme ......75p) pozitiv.................................................... 3................................ Încadrează textul într-unul din genurile literare cunoscute........ 4.......... TEST FORMATIV Se dă textul: „ Iarna!.............. inferioritate ............. Colo............ II.. .. b.................................................................... ................................ Explică în trei rânduri semnificaţia primelor două versuri.. ............................. ........... (0....................................................................................................... şi un adjectiv format prin derivare .... Iarna tristă-mbracă Iar prin crengile cochete Streşinile somnoroase Flori de marmură anină – Pune văl de promoroacă O ghirlandă de buchete Peste pomi şi peste case....5p) ....B..... (0...................... 4................................................................................) Care tremură-n lumină Reci podoabe-n ramuri goale Plouă fără să le scuturi........................ ...................... 1...... .5p) ................. (2.... Numeşte o figură de stil din strofa a doua.......................” (George Topârceanu............................ (0................75p) .......................................................................................................................... comparativ de – superioritate ... Ici risipă de petale......... Argumentaţi în cinci rânduri că textul aparţine speciei literare a pastelului..............................................egalitate ................................................. ............5p) 3... (0..... 71 ............................ (...........................................5p) 2................. superlativ – relativ – de superioritate ...................inferioritate ...................................... (0.................................................. şi rima .... Versurile au măsura de .................................. Completaţi spaţiile punctate cu forma potrivită a adjectivului uşor: (0..... Identificaţi în text două metafore....... Anotimpul descris de poet este ......................... Extrageţi din text: (0....................... Alcătuiţi un enunţ în care adjectivul trist să aibă funcţia sintactică de nume predicativ şi să fie la gradul comparativ de superioritate....................... 10.......................... Precizează măsura şi rima versurilor... .....75p) a.... Noapte de iarnă) Cerinţe: I....................................................... Menţionează modul de expunere prezent în text................................ 1................ 14....... 13................................ roi uşor de fluturi.......5p) 2...................................... 11........................................................

......... ................... bătrân sunt înţelepte......................... Precizaţi conjugarea........................ modul şi timpul verbelor: am scris mă plimbasem citeam – aş fi plecat – pleacă! – să înveţi – merse – a coborî – de scris – 5... 3............. Analizaţi morfologic şi sintactic toate cuvintele din propoziţia: Eu vroiam să te întreb ceva important........................... un triftong şi un hiat 72 ............................ Alcătuiţi propoziţii în care cuvântul carte să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: subiect: nume predicativ în nominativ: atribut substantival prepoziţional: complement circumstanţial de loc în genitiv: complement indirect în acuzativ apoziţie: atribut substantival genitival: complement direct: nume predicativ în genitiv: complement indirect în dativ: 6... pantofii.......... (0................... Alcătuiţi un enunţ în care să introduceţi un adjectiv care nu are grade de comparaţie...... b..75p) 6.... 7....................... Alcătuiţi un enunţ în care un pronume posesiv să aibă valoare adjectivală............................. Vorbele omului .......absolut ....5p) ....... Arătaţi-mi. 1p TEST FINAL 1.............. d...................... Daţi exemplu de un diftong.......................... 5....... Daţi câte două exemple de: numerale ordinale: substantive colective: pronume demonstrative: adverbe: interjecţii predicative: prepoziţii cu cazul Dativ: prepoziţii cu cazul Genitiv: conjuncţii coordonatoare: adjective variabile cu o terminaţie: numerale colective: 2.......................... c................... ........................................ Din oficiu .................. Treceţi adverbul bine prin toate gradele de comparaţie 4........... Completaţi spaţiile punctate cu forma potrivită a articolului demonstrativ: (1p) a....... maro..... doi nu li s – a aprobat plecarea......... silitoare un stilou................. vă rog.......... I – am dăruit elevei ......................................... (0..................................

Scrie câte un sinonim şi un antonim pentru cuvintele: căldură. Se acordă 1 punct din oficiu. Ceartă sălciile. Munca însemnează/înseamnă sănătate.” 11. Sălciile plângătoare Stau la aer. Topârceanu . II. 6. Precizati modul si timpul verbelor: “Fie ce-o fi. 4. Căldură. Selectează din prima strofă două verbe la mod personal (nepredicativ). 10. în ordinea dată.Zi de vară) CERINTE: 1.5 ). 9. LITERATURĂ Într-o compunere de 15-20 de rânduri. Dorința de a crea/creea o are fiecare. Soare. lângă apă. Găseşte în text două verbe de conjugarea I şi două verbe de conjugarea a IV-a. slab.Dați câte un exemplu de : adjectiv la comparativ de superioritate. 7. pe care să le precizezi. 73 . conjuncție coordonatoare adversativă. Şi din vale abia vine Murmur slab. Cum s-au format următoarele cuvinte: somnoros. de C. Spală rufele. 3. LIMBA ROMÂNĂ Se dă textul: “Linişte. precizând modul şi funcţia sintactică.Selectează din text două cuvinte care conţin diftongi (diferiţi) şi două cuvinte care conţin vocale în hiat. Nu manifestează/manifestă interes pentru fotbal.” 9. Dorea să aibă/aibe succes cu orice preț. Somnoros şi uniform: Râul.7. Negruzzi. dormitând. 8. Subliniază forma corectă:” Hotărârea de a fi/fii prezent a rămas neschimbată.” 13. Un viţel la râu s-adapă Şi-o femeie. Punctaj acordat: subiectul I – 4 puncte. Stabiliți valoarea morfologică a părtilor de vorbire din propoziția: “In clasa noastră sunt doua planșe mari și amândouă sunt noi. ca de albine. Găseşte în text cinci substantive în cazul acuzativ şi precizează funcţia lor sintactică. ziulica. Alcătuieşte enunţuri în care “o” să aibă alte două valori morfologice. Precizați funcția sintactică a cuvintelor din text:”A fost ușor de reținut ideea. cântând. Alcătuieşte propoziţii în care verbul “A FI” să aibă trei valori morfologice diferite.” 8. pe care să le precizezi. adverb de loc Clasa a VI-a (propunere subiect teză) I.“ (G. NOTĂ! Toate subiectele sunt obligatorii. 2. Subiectul II -5 puncte (10 x 0. Precizează valoarea morfologică a lui “o” din versul al cincilea. Înaintea colegilor se purta aidoma unui frate. strălucind în soare.” 12. pronume demonstrativ de identitate. interjecție predicativă.Precizați-le! 10. Stabiliți cazul substantivelor:” Grație părinților era un copil de o deosebită politețe . Alcătuiti enunturi în care cuvântul “liniștit” să aibă trei valori morfologice diferite. 5. care Toată ziulica dorm. Scrie două enunţuri în care adjectivul “slab” să îndeplinească funcţia sintactică de atribut adjectival şi de nume predicativ. caracterizează personajul principal din lectura “Sobieski şi românii”. eu tot merg acolo unde l-aș întâlni pe prietenul meu.

cuvintele care te fac să crezi că urmează o lume de poveste. ca într-un vis. şopti ea. dar nu prea mă lasă să dorm.Explică ce vrea să spună scriitorul prin propoziţia :“Le luceau feţele şi ochii de zâmbet. numai de două palme de la pământ. Tăcu greieruşul. îngână somnoros Patrocle. Nu mai sună greierul.Scrie personajele care participă la acţiune. Şi aştepta cu inima bătând şi cu ochii aţintiţi. 3. un greieruş începu să ţârâie melancolic.Scrie o propoziţie care să respecte următoarele cerinţe 74 .Scrie cuvintele cu înţeles asemănător pentru: tainic. Şi deodată clipiră candele verzi de licurici în două şiraguri şi văzu pajiştea de flori deschisă cătră un părete de stâncă. Patrocle nu-i răspunse. .Găseşte şi alte cuvinte “ascunse” în subsantivul comun “cascadele” . 2. Citeşte cu atenţie fragmentul de mai jos şi răspunde apoi la următoarelele cerinţe: “În dumbravă se făcuse deplină tăcere şi un întuneric tainic.. În tăcerea aceasta. .Nu se cade să ne numeri! se auzi o voce subţirică. Şi duduia Lizuca înţelegea că în farmecul acela are să se-ntâmple ceva deosebit. A tăcut. şi din întuneric de peşteră apăru minunată arătare. aproape. 5.Nu ştiu de ce. II. o uşă de cremene se mişcă şi se dădu la o parte.Scrie motivul pentru care tu crezi că fetiţa “aştepta cu inima bătând şi cu ochii aţintiţi”. de Mihail Sadoveanu ) 1. Să ştii că suntem şapte! Şi duduia Lizuca nu-i numără.Cântă frumuşel. 2. Fetiţa voi să-i numere. În lumina verzie.. 4. cremene. Acum văd că-i o pădure ca-n poveştile pe care mi le spunea mama. între doi mesteceni bătrâni. şiraguri. mormăi Patrocle. 3. a nu cunoaşte..Asta ce-i? întrebă cu mirare fetiţa. . prin care totuşi ochii vedeau cu uşurinţă.TEST DE EVALUARE PENTRU PERFORMANŢĂ PENTRU CLASA şi a VI-a I. . pe un vârf de smicea într-o rază de lună.A făcut foarte bine. Le luceau feţele şi ochii de zâmbet.” ( “ Dumbrava minunată”. din text.” 4. Lizuca îl asculta atentă. fără zgomot. Şi vin încet cătră ea prin dumbrava fermecată.. şi ştia că sunt şapte prichindei. . scrie ce pot fi ele ca părţi de vorbire şi scrie enunţuri cu ele. 1. dar mie nu mi-i somn deloc. Aşa-i de frumos şi de bine. .Da.Menţionează.Transcrie din ultimele două alineate ale textului cuvintele care indică timpul acţiunii. printre candelele licuricilor. După el o privighetoare îşi umflă de câteva ori glasul. Eu n-am cunoscut niciodată dumbrava asta. Erau nişte omuşori mititei.Scrie un enunţ în care cuvăntul “luceau” să aibă alt înţeles decât cel din text. Dumbrava rămase iar tăcută în cascadele ei de lumină. şi parcă ei singuri strălucesc de lumină.

(8 p. ridică din sprâncene. eu … Soneria parcă s-a dus hăt departe.. Ninsoarea fâlfâie şi tremură. făcându-şi semne negre. Câinii nu mai latră.) • ordonarea detaliilor.dar parcă-i miezul nopţii. ( 6 p. Vântul şi-ascultă glasurile când de lup şi când cucuvaie. Cu scufă albă de pichet. b) să conţină cuvântul cu înţeles opus adjectivului “ melancolic”. În redactarea compunerii.. ( 6 p. originalitate şi stil – 3p.exprimarea corectă. coerenţa textului – 3p. ca o vorbă trecută din gură în gură … Nu-i târziu – acasă nici nu s-ar fi pus la masă. dă din cap. care să aibă legătură cu textul dat. Se acordă 10 puncte din oficiu. Transcrie.” ” ( I. Obloanele uşii se crapă pocnind şi scânteind ca un dulap care de ani şi ani nu a mai fost deschis. eu sunt. genul neutru. .răsună de dincolo glasul bunicii. Ţipenie de om. (2 p.) 2. În redactarea compunerii vei ţine seama de următoarele cerinţe: . vei obţine pentru redactare 14 puncte ( unitatea compoziţiei – 3p.a) să fie o propoziţie dezvoltată. întunecată. Transcrie din text: a) un substantiv comun.) Notă!: Respectarea ordinii cerinţelor nu este obligatorie. . .) • folosirea adecvată a unor figuri de stil şi a modurilor de expunere. numărul plural. Partea a II-a (10 puncte) 1. În afara punctajului acordat pentru conţinut ( 26 puncte).aşezarea în pagină. o personificare şi o comparaţie. alcătuieşte o compunere de maximum două pagini. din text. ciorile vorbesc răguşit într-un fel de ţigănească. (2 p. cu titlul „ În casa bunicilor”. Timpul efectiv de lucru este de două ore.) 75 . în text.)..respectarea părţilor unei compuneri. c) un vreb la timpul prezent .Intră! Bagă de seamă să nu te tragă. bunicule. numărul plural.un titlu adecvat întâmplării fantastice. în care să-ţi imaginezi clipe minunate ale copilăriei alături de bunicii tăi. clară şi expresivă. . Clasa a VI-a Test • • Toate subiectele sunt obligatorii. imaginându-ţi o întâmplare fantastică prin care ai trecut tu şi prietena ta Lizuca. persoana întâi. Nepotul începe. casa bunicilor e zmeiască. vei avea în vedere următoarele repere: • viziunea personală asupra temei propuse. . bunicule.Da. ninsă şi oblonită.Teodoreanu. punctuaţia – 2p. oftează şi iar dă din cap. două structuri / grupuri de cuvinte care se referă la spaţiul şi timpul acţiunii. Bunicul îl ascultă alb. de cel puţin o pagină. În brazi. . . glăsuind zgriburit şi ponosit ca greierul în casa furnicii. (6 p. III.respectarea normelor de ortografie şi punctuaţie. Identifică. 6. În casa bunicilor) Partea I (40 puncte) Pornind de la ideile exprimate în textul dat. formă neaccentuată.3p. c) subiectul să fie ultimul cuvânt al prpopziţiei. persoana a treia.. . ortografia . . apare capul bunicului. Scrie o compunere. Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „ – Eu sunt. b) un pronume personal. Multă.folosirea a cel puţin patru linii de dialog.) • înlănţuirea logică a ideilor.

) 9. ponosit. (4 p. Valea-i în fum.) 3.) 2. ridică din sprâncene. b. (4 p. Sara pe deal) a. Precizează sentimentul pe care scriitorul îl trăieşte atunci când descrie universul copilăriei din casa bunicilor. nourii.. …………………………………………. (2 p. scârţâind. clar izvorând din fântâne. Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână. insensibil 3. Alegeţi varianta corectă din următoarele contexte: a. m-aştepţi tu pe mine. Alcătuieşte patru enunţuri cu sensuri diferite ale verbului a tremura. iubitor 5. Transcrie. puiuţ. Streşine vechi casele-n lună ridică. oftează şi iar dă din cap”. oftează. Apele plâng. d. a cuvintelor: acasă. iar. formulează două enunţuri în care aceste cuvinte să fie. din text. Rescrie din text o imagine auditivă şi o imagine vizuală.) 10. Citeşte cu atenţie textul: “ Sara pe deal. Găseşte. a fost! c. Precizează diftongii.) 5. Menţionează funcţia sintactică. buciumul sună cu jale. (4 p. 6. din text. Alcătuiţi enunţuri cu următoarele omografe: véselă / vesélă. două cuvinte care au omonime şi alcătuieşte patru enunţuri cu ele. vulpoi. mută. Să se despartă în silabe cuvintele: barieră. Sub un salcam. gheonoaie. (4 p. Transcrie. două adverbe compuse şi două adjective derivate. inovaţie. fluiere murmură-n stână.) 4. din text: sara. din text. (2 p.3. din text. al doilea – atribut verbal. patru verbe reprezentative pentru fiecare dintre modurile personale.) TEST DE EVALUARE 1. Nourii curg. patru cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale / conversiune. fântâne 2. hăt. (4 p. gigant. Explică atitudinea bunicului: „Bunicul îl ascultă alb. Bunica s-a / sa merge des la biserică.) 8. primul – nume predicativ. Precizaţi numărul literelor şi al sunetelor din cuvintele: ciot. 76 . dragă. Numeşte momentul zilei descris în text. a adjectivului mută şi a verbului la gerunziu pocnind. Scrie forma literară a următoarelor cuvinte. patru cuvinte care nu au funcţie sintactică. c.) 6. (4 p. geamgiu 3. (2 p. din textul de mai sus. dramatic). generat. (4 p. (4 p.) 5. triftongii şi vocalele în hiat din cuvintele: piatră. liric.) 4. litru.) 7. Scrie. stele le scapără-n cale.” (Mihai Eminescu. din text. Extrage din text o personificare. Ce-a / Cea fost. enciclopedie. raze-a lor şiruri despică. geologie.) Partea a III-a ( 40 puncte) 1. gherghină. móbilă / mobílă. Stabileşte valoarea morfologică. Turmele-l urc. Indică câte un sinonim pentru cuvintele: glasurile. (4 p. Selectează. (4 p. El va / v-a adus aceste cărţi. în text. Menţionează patru termeni din familia lexicală a versului „a glăsui”. b. Indică două argumente cu ajutorul cărora să poţi să poţi demonstra apartenenţa textului de mai sus la unul dintre genurile literare studiate (epic. dă din cap.. oină.

. Ca fantasme albe plopii înşiraţi se perd în zare. 8.. Pe deasupra de prãpãstii sunt zidiri de cetãtuie.. precizându-le Clasa a VI-a Lucrare scrisa la limba si literatura romana pe semestrul I I Se da textul : Pe un deal rãsare luna. pe dealuri... Subliniază formele corecte din perechile de cuvinte date: alee / alie... 8. singuratic. 2. denumirea colecţiei. Alcatuieste familia lexicala a cuvantului om. Precizeaza modul de formare a cuvintelor:singuratic. Completează enunţurile următoare: a. Se dă textul: „ Tot e alb pe câmp. .. titlul cărţii...cuprinde: numele autorului.... codru. ce sclipesc fugind în ropot .. Gasiti sinonime cuvintelor:rasare.. este o listă în care sunt indicate greşelile 9. 7. Rumenind strãvechii codri şi castelul singuratic S-ale râurilor ape.. 4.. De departe-n vãi coboarã tânguiosul glas de clopot ... 30 p + 10 p din oficiu LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASA A VI-A SEMESTRUL I I... tanguiosul. creaţie / creiaţie.... Identifica in text o imagine artistica .... ştinţă / ştiinţă. 3. ca o vatrã de jãratic.. ... Alcătuieşie două propoziţii care să conţină câte un semn de ortografie şi câte un semn de punctuaţie. în care sunt enumerate capitolele şi subcapitolele d. .. este o listă aşezată la începutul sau la sfârşitul cărţii.. Acãtat de pietre sure un vioinic cu greu le suie . prapastii. Demonstreaza omonimia cuvantului mai.. In structura „pe un deal rasare luna ca o vatra de jaratic” identifica un procedeu artistic studiat..raurilor.. Desparte in silabe cuvintele:vatra. 77 . Precizeaza doua motive ca textul dat apartine genului liric. . 5..7. II Demonstreaza ca un text studiat de tine este pastel. 6. editura b. cetatuie. este persoana care a creat opera c. Mihai Eminescu – Calin (file din poveste) 60 p 1.. discontinuu / dizcontinuu. în depărtare. împregiur..

6 puncte 9. 6 puncte 8. pers.. 6 puncte 4. Am scris două pagini impresionante şi pline de duioşie. I. pe foaia de teză.. Precizează tipul de naraţiune. pers.. complement indirect. pers. a III-a. 2. imperfect. pers. 6 puncte B. a vrea. aII-a. Desparte în silabe cuvintele: subiect. subiect.5p. 3-0. Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum. că aveam atâtea şi atâtea?! Şi cum războiul de-abia se terminase. clăbuci şi antonime pentru se perd.cond.5p. d) a scrie. tot. predicat nominal. Scrie. perfect. 7-0. a duce. Punctaj: I 1-0. fără drum. a II-a. c) a socoti.gerunziu. Oficiu: 3p Lucrare scrisă la limba şi literatura română Semestrul I – clasa a VI-a Subiectul I(54 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat. sg.. pl. 7..5p. 4-0. sg.Şi pe-ntinderea pustie. timpurile.Cişmigiu& Comp. e) a termina –participiu. şi de un lucru eram sigur: că o scrisesem cât se poate de corect ca punctuaţie şi ortografie. 6 puncte 5. răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: „A sosit ziua tezei. Limba română 1.imperativ. Alecsandri.conjunctiv. 5.5p. II 2.25p. nr. atribut adjectival.. pers. 6-0.. a venit şi ziua mult dorită!” (Grigore Băjenaru.Care este tipul de rimă şi măsura versurilor din textul dat? 4. 6 puncte 6. Puneţi verbele următoare la modurile.) A. nr. mai-mult-ca-perfect. nr.pers. fără urme.-optativ.indicativ. prezent. pers. Precizează funcţia sintactică a verbelor la modurile nepersonale: mulţumit. (minim 10 rânduri) 3. Iarna) 1. Înţelegerea textului 7. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine unei opere epice. 6 puncte 2. 78 . Am aşteptat aducerea tezelor la Română cu aceeaşi nerăbdare cu care aşteptasem şi rezultatul celorlalte teze. viitor anterior. Extrageţi din text o comparaţie şi un epitet. Identifică două cuvinte care conţin diftongi diferiţi şi un cuvânt care conţine hiat. 2-1. ( V. sg. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în textul dat .. Alcătuieşte enunţuri în care să existe: a) a povesti –indicativ. nr.5p. f) a fi.indicativ. Daţi definiţia pastelului şi arătaţi de ce poezia „Iarna” este un pastel. a face. Eram mulţumit de felul cum făcusem teza. sg. dorită. sg. Ce amintire să scriu.Daţi sinonime pentru: fantasme. persoana şi numărul indicate: a fi. am socotit că n-ar fi tocmai nepotrivit să povestesc „ Întoarcerea tatii din războiu”.5p. Construieşte un enunţ prin care să demonstrezi omonimia cuvântului „război”. 5-0. războiul. Un singur subiect: „O amintire din viaţă. 6. motivând răspunsul. a vedea. a II-a. punctuaţie. sg. 6 puncte 3.supin. 6 puncte Subiectul al II-lea(36 de puncte) Redactează şi tu o compunere de 20-25 de rânduri cu titlul „O amintire din viaţă”. Rescrie trei verbe care exprimă stările sufleteşti ale elevului.” M-am frământat vreun sfert de oră până să încep. aII-a. a II-a.75p. II. Arătaţi cum s-a format cuvântul înşiraţi şi alcătuiţi familia lexicală a cuvântului alb (minim 4 derivate).infinitiv. Analizaţi sintactic şi morfologic verbele subliniate din text. b) a scrie-imperativ. nr. În sfârşit. Alcătuiţi o scurtă naraţiune în care să vă imaginaţi ce au făcut doamnele şi Goe (din schiţa „D-l Goe” ) după ce au ajuns în Bucureşti.

Natura pe care o priveam acum mi se părea străină. 4 puncte 24. oglinda. două adverbe şi precizaţi felul lor. că poezia 40 puncte 10 puncte Ce este fabula? Care sunt trăsăturile fabulei? Se dă textul: „Mezul iernei” de Vasile Alecsandri este pastel. VI. Identificaţi. de ortografie şi de punctuaţie. 4 puncte 28. 4 puncte 4 puncte 4 puncte 26. compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.să respecţi normele de exprimare. ferestrele.Vei avea în vedere : . ferestrele. 10 puncte . 29. 4 puncte 4 puncte 23. Identicaţi.să exprimi opinia personală asupra evenimentelor prezentate . două pronume în acuzativ. valoare. ortografie şi punctuaţie. într-o compunere de cel mult două pagini. 8 puncte Notă!În vederea acordării punctajului pentru exprimare. Selectaţi. 12 puncte . în text. Argumentaţi. în text. Oficiu 10puncte Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea V. (Dimitrie Anghel – Oglinda fermecată) Cerinţe: 21. străvechi. un numeral şi precizaţi felul lui. străină. Stabiliţi valorea morfologică a cuvântului lung şi alcătuiţi un enunţ în care acelaşi cuvânt să aibă altă 27. Şi iată că ferestrele străvechi s-au luminat şi ele. 4 puncte 79 . două verbe de conjugarea I şi două de conjugarea a II-a. din text. Indicaţi sinonimele cuvintelor: brusc. Identificaţi. Precizaţi valorea verbului a avea în text şi alcătuiţi un enunţ cu cealaltă valoare. „Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. în text.să respecţi convenţiile specifice unei naraţiuni. 4 puncte 25.să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate. unul în dativ şi unul în nominativ. trei cuvinte care conţin diftongi şi unul care conţine vocale în hiat. Despărţiţi în silabe cuvintele: străină. mâinile. Găsiţi. părând a privi lung şi avid noua privelişte”. 6 puncte . 22. Am ridicat oglinda sus cu amândouă mâinile spre şiragul nemişcaţilor plopi. VII. în text.

. Alcătuieşte un enunţ în care acelaşi cuvânt să aibă o altă valoare. Blând îngânat de-al valurilor glas…. Rescrie din fragmentul dat un epitet şi o repetiţie. 2. S-aud cum apa sună-nceţişor. Rescrie din ultimele două versuri un adjectiv şi precizează funcţia lui sintactică. Un bucium cântă tainic cu dulceaţă. In compunere trebuie: • Să respecţi convenţiile unei astfel de compuneri. Precizează noua valoare morfologică. 7. 3.” (M. Un freamăt lin trecea din ram în ram Şi un miros venea adormitor.30.Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat în enunţul: Blând îngânat de-al valurilor glas…. Eminescu – „Fiind băiat păduri cutreieram”) Cerinţe: 1. Astfel eu nopţi întregi am mas. 4. următoarele funcţii sintactice: atribut substantival genitival şi complement direct. 5. Alcătuiţi două enunţuri în care substantivul privelişte să îndeplinească. Alcătuieşte enunţuri în care numele predicativ să fie exprimat prin: • Substantiv în cazul N: • Pronume posesiv: 9. Notează două argumente pentru care fragmentul de mai sus aparţine genului liric. Transcrie din text un vers/o structură care conţine o imagine auditivă. Alcătuieşte o compunere de 10-15 rânduri în care să realizezi portretul unei persoane apropiate. Precizează măsura primelor două versuri din strofa a doua. 80 .”. Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam. Sunând din ce în ce tot mai aproape. Părea c-aud venind în cete cerbii. şi una vizuală. 6. Rescrie din text: • Un predicat verbal • Un atribut substantival 8. Pe frunze-uscate sau prin naltul ierbii. 4 puncte Din oficiu: 10 puncte LUCRARE SCRISA SEMESTRIALA CLASA A VI-A Se dă textul: Fiind băiet păduri cutreieram Şi mă culcam ades lângă izvor. pe rând.

lizibil. repede pune capul lui Harap-Alb la loc.Şi a ţinut veselia ani întregi şi acum mai ţine încă. zise fata împăratului Roş. Să respecţi normele ortografice şi de punctuaţie. îl înconjură de trei ori cu cele trei smicele de măr dulce. zice suspinând: – Ei. Numeşte modurile de expunere predominante în textul citat. se face Spânul până jos praf şi pulbere. toarnă apă moartă. apoi îl stropeşte cu apă vie şi atunci Harap-Alb îndată învie şi... După aceasta se începe nunta. 1. odată se repede să o ia în braţe de pe cal. 2p 2p 6p 6p 6p 81 . Alege. Precizează momentele subiectului care apar în textul dat. dă Doamne bine! . se repede ca un câine turbat la Harap-Alb şi-i zboară capul dintr-o singură lovitură de paloş. 5. Spânule! Doar n-am venit pentru tine. Lucrare scrisă semestrială la limba şi literatura română (semestrul I) Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „Şi văzând Spânul cât e de frumoasă fata împăratului Roş. 3. 4. din primele patru rânduri ale textului. Spânule! Şi odată mi ţi-l înşfacă cu dinţii de cap. ş-apoi. zboară cu dânsul în înaltul cerului şi apoi.. căci el este adevăratul nepot al împăratului Verde. 2. Precizează conjugarea primelor şase verbe din text. primind binecuvântare de la dânsul şi împărăţia totodată. Iară fata împăratului Roş. îngenunchind amândoi dinaintea împăratului Verde. Menţionează personajele din text. îl brânceşte cât colo şi zice: – Lipseşte dinaintea mea. văzând că i s-a dat vicleşugul pe faţă. să stea sângele şi să se prindă pielea. îşi jurară credinţă unul altuia. da' din greu mai adormisem! – Dormeai tu mult şi bine.• • • • Să ai un conţinut adecvat şi să te incadrezi în limita de spaţiu. ş-am venit pentru Harap-Alb. Harap-Alb.. în vălmăşagul acesta. cuprinzând atât trăsături morale cât şi sufleteşti. Şi apoi. Iar Spânul. ştergându-se cu mâna pe la ochi. dându-i drumul de-acolo.” (Ion Creangă. Să ai un scris caligrafic. trei verbe la moduri diferite. Atunci împăratul Verde şi fetele sale au rămas încremeniţi de ceea ce au auzit. de nu eram eu. sărutându-l cu drag şi dându-i iar paloşul în stăpânire. zicând: – Na! aşa trebuie să păţească cine calcă jurământul! Dar calul lui Harap-Alb îndată se repede şi el la Spân şi-i zice: – Pân-aici. numeşte-le. Să realizezi portretul. Dar fata îi pune atunci mâna pe piept. Povestea lui HarapAlb) Cerinţe: I.

S-a preschimbat într-o perlă minunată. vălmăşagul.Eu nu sunt decât o mică picătură. dar spuse: . Limba română (30p. (24 p – conţinut. a cere 6p 8. 82 .Identifică o comparaţie şi o personificare. Înţelegerea textului (24p. 6p B. 10 puncte din oficiu Jocul Silabelor Pune in locul cifrelor prima silaba din substantivele care corespund cerintelor de mai jos si vei obtine un enunt.Scrie câte un sinonim pentru: înalt. o operă epică studiată la clasă în acest semestru. iar picătura cea mică a fost adăpostită şi hrănită de scoică.Analizează verbele subliniate.) 1. (îl) brânceşte.Identifică grupurile vocalice şi precizează care sunt semivocalele în cuvintele scoică. care strălucea în coroana unui rege. O picătură de ploaie care căzu chiar atunci dintr-un norişor auzi cererea scoicii. spunându-i că e prea mare pentru o slujbă atât de măruntă.Transcrie un scurt fragment din text care demonstrează cel mai bine trăsătura valului şi precizează care este această trăsătură. Prezentaţi într-o compunere de cel puţin 10 rânduri etapele unei naraţiuni studiate la clasă. apoi răspunde întrebărilor: Într-o zi. trei cuvinte compuse şi trei derivate. 6p 8p 12 p 6p II.Exprimă-ţi punctul de vedere în legătură cu vorbele valului şi ale picăturii din povestire (în 4-7 rânduri). 6p 3.6. preţioasă şi unică – pentru că spusese că nu înseamnă nimic. strop. punctuaţie şi caligrafie. 9. povesteşte. Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului nor şi precizaţi structura. Găseşte.Explicaţi cum s-a format cuvântul: strălucitoare 6p C.) 5. ( 36p) * vei primi 20 de puncte pentru precizarea tuturor etapelor naraţiunii şi 16 puncte pentru exprimare. 6p 7. precizând momentele subiectului. Strălucitoare. 12 p – redactare). 6p 9. ortografie. LUCRARE SEMESTRIALĂ Citeşte cu atenţie textul. o scoică i-a cerut mării să-i toarne un strop din valurile ei înalte ca stâncile. (cel puţin 4 cuvinte) 6p 6.Extrage din text două idei principale. 8. ploaie. A. Se acordă 10 puncte din oficiu. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor îngroşate în text. nu însemn nimic pe lângă mare! -Vino! i-a strigat scoica. 7. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text. dar valul râse de scoică. 6p 4.. Scrie sinonimele contextuale ale cuvintelor: încremeniţi. 6p 2. în ultimele cinci rânduri din text. Într-o compunere de 20 – 25 de rânduri (foaie A4).

Exprima-ti parerea despre valoarea de adevar a acesteia. Substantivul in 1-2-TIV-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12 1. Numele predicative in nominative din: Problema noastra este votul care este de interes major. 2. Subiectul din: Cartea este un bun prieten. 3. Complementul direct din: Si-a cioplet numele pe gard cu un cutit. 4. Atributul prepositional in acuzativ din: Picatura de apa asemenea unei lacrimi mi-a atras atentia. 5. Complementul necircumstantial din:Este chemat de reclamant la politie. 6. Complementul indirect in acuzativ din: Discuta despre functia pe care i-o vor da senatorului. 7. Atributul genitival din: Gustul delicious al tiparilor pescuti la bunici este de neuitat. 8. Complementul de scop din: Invata pentru examen cu sora sa. 9. Complementul de cauza: Plange de singuratate. 10. Numele predicativ in dativ: Victoria a fost gratie tacticii antrenorului care este si jucator.. 11. Complementul temporal din: A sosit inaintea tanarului asezat pe scaun. 12. Numele predicativ in acuzativ din: Cladirea este de caramida si in curand va fi demolata. Vanati intrusul - numai substantive. epicene - grumaz-elefant; cuc; privighetoare - cioara-barza-vultur-tantar - furnica-cal-rama-crap Osul de peste S-U-B-S-T-A-N-T-I-V

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII,NR.2,CĂLĂRAŞI CLASA a VI-a

DATA: 5.XII.2008

Lucrare scrisă semestrială la limba şi literatura română SEMESTRUL I

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de 1 oră. Se acordă 10 puncte din oficiu

Subiectul I (30 puncte) 1.Povestiţi pe momentele subiectului lectura „Sobieski şi românii”,de Costache Negruzzi. Subiectul al II-lea (60 puncte) Se dă textul: „Din tuspatru părţi a lumei se ridică-nalt pe ceruri, Ca balauri din poveste ,nouri negri plini de geruri, Soarele iubit s-ascunde ,iar pe sub grozavii nori Trece-un cârd de corbi iernatici prin văzduh croncănitori.” (Sfârşit de toamnă de V.Alecsandri) Cerinţe : 1. Desparte în silabe cuvintele : tuspatru, iernatici, croncănitori. (3p) 2. Transcrie, din text,două cuvinte care să conţină diftong şi un cuvânt care să conţină hiat; (3p) 3. Precizează felul sunetelor din cuvântul ,,soarele” (3p) 4. Indică sinonime, potrivite sensului din text, pentru cuvintele: cârd,trece, plini, se ridică; (4p) 5. Formează familia lexicală a cuvântului ,, poveste ” (5p) 6. Alcătuieşte propoziţii cu următoarele cuvinte: sar/s-ar. (4p) 7. Alcătuieşte enunţuri cu paronimele:atlas/atlaz(4p) 8. Se dă textul : 83

”Corabia sosi....şi ancorase în larg şi trimise două bărci să încarce blănurile vânătorilor. Fram privea.....” a) Analizează verbele din textul de mai sus ; (10p) b) Alege un verb din text şi treceţi-l la modurile nepersonale ; (4p) c) Ilustrează în enunţuri valorile morfologice ale verbului « a fi » (6p) d) Indică modul şi timpul (unde este cazul) următoarelor verbe : (10p) vom scrie fugirăm învăţaţi ! a cânta să fi citit aţi încercat ar fi mâncat mersese de cules o să încercăm

9.Identifica,în text,un cuvânt derivat şi un cuvânt compus (4p)

NUME……………

TEST

I. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect: 1.Balada ,,Toma Alimos”este o opera lirica. a) da b) nu 2.Personajul literar are intotdeauna echivalent intr-o persoana reala. a) da b) nu 3.Personajele Toma si Manea sunt caracterizate prin: a) personificare b) antiteza 4.Doina este o creatie: a) epica b) lirica 5.,,Mare la sfat” inseamna: a) intelept b) inalt II. Completeaza spatiile libere: 6.Caracteristicile unei creatii populare sunt: ………………………………………………………………………… 7. Momentele subiectului sunt:……………………………........................ ……………………………………………………………………………. 8. Manea se adreseaza lui Toma folosind cuvintele:……………………… III. Cate sunete si litere sunt in cuvintele:
84

pix vechi gheara 9.Exemplifica diftongul oa in trei cuvinte si hiatul o-a in doua cuvinte 10.In cuvantul faceai exista un grup vocalic numit…………………… 11.Care este structura cartii?....................................................................... ……………………………………………………………………………. 12. Da exemplu de trei cuvinte care isi schimba sensul prin trecerea accentului de pe o silaba pe alta. ………………………………………… ……………………………………………………………………………. 13.Subliniaza formele corecte: greseala/ gresala; asaza/ aseaza 14.Scrie enunturi cu: intruna/ intr-una……………………………………. …………………………………………………………………………….. 15.Care este deznodamantul baladei,,Toma Alimos”?

LIMBA ROMÂNĂ- GIMNANZIU CLASA a VI-a Citeşte cu atenţie următorul text pentru a rezolva cerinţele: „Lizuca se simţi puţintel înfricoşată. -Ce ne facem noi, Patrocle?întrebă ea pe căţel. Drumul nu se mai cunoaşte. Prin uşoara întunecime viorie , căţelul îi atinse mâinile cu botul şi o privi amical. Cu Patrocle lângă dânsa, n-avea de ce se teme. Asta o vedea foarte bine duduia Lizuca. - Patrocle, îi zise ea, eu ştiu că tu eşti căţel vrednic şi viteaz; dar ce ne facem noi dacă ne-om rătăci în pădure? Acu ar fi mai bine să cioplim o toacă de lemn de tei şi s-o aninăm într-un vârf de copac. Când bate vântul , toaca sună şi bunicii ne caută şi ne găsesc. Dar nu putem face toaca, pentru că n-am luat cuţit de-acasă.” (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată ) PARTEA I A.Limba română ( 4 puncte ) 1. Desparte în silabe cuvintele:” înfricoşată”, „ întunecime”. 2. Transcrie două cuvinte care să conţină diftongi diferiţi. 3. Selectează, din text, două cuvinte derivate. 4. Precizează câte litere şi câte sunete sunt în cuvintele:” rătăci”, „ cioplim”. 5. Oferă sinonime cuvintelor: „înfricoşată”, „vrednic”. 6. Numeşte doi termeni din familia lexicală a cuvântului „ a face”. 7. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul:”Când bate vântul toaca sună” 8. Stabileşte funcşia sintactică a cuvintelor subliniate : „ Lizuca se simţi puţintel înfricoşată”. B.Înţelegerea textului (2 puncte) 1. Precizează genul literar căruia îi aparţine fragmentul citat.
85

S-a dus. răspunde. Dar aud .şi tace. Desparte în silabe cuvintele : codrul. Precizează modurile de expunere întâlnite în textul citat. Prin foi lumina zboară ca foi de chihlimbar. apoi răspunde următoarelor cerinţe: Cu galben şi cu roşu îşi coase codrul ia. PARTEA a II-a (3 puncte) Într-o compunere de 8-10 rânduri. În vie ) 1..... 4. imaginează-ţi o ieşire din situaţia dificilă în care se află cele două personaje. Şi iarăşi sună. O ghionoaie toacă într-un agud. Transcrie două epitete. 86 .2. ( Ion Pillat. Numeşte două argumente în sprijinul afirmaţiei pe care ai făcut-o la punctul 1. chihlimbar. Se acordă 1 punct din oficiu Numele şi prenumele Clasa Evaluare Data Citeşte cu atenţie textul. şi rar Ca un ecou al toamnei răspunde tocălia. 3.Ecou ce adormise şi-a tresărit deodată În inimă cum prinde o toacă-ncet să bată Lovind în amintire ca pasărea-n agud. ghionoaie.

Identifică. în anul acela. în text. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor foi şi dar. secundar şi figurat al cuvântului inimă. Găseşte sinonime pentru ecou. c)Desparte în silabe Teleguţa şi desprimăvăra. tocălia. o comparaţie şi o personificare. indicându-le. în text un cuvânt căruia îi poţi găsi un paronim. apoi introdu paronimul într-un enunţ. Precizează grupurile de sunete din cuvintele : zboară. a)Transcrie un cuvânt derivat şi un cuvânt compus. d)Precizează valoarea morfologică a cuvintelor acela. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor galben şi încet. 7. 10. apoi alcătuieşte două enunţuri în care să aibă alte valori. Precizează numărul literelor şi al sunetelor din cuvintele chihlimbar şi tace. Aflase vulpea gheaţă la Stretenie. arătând cum s-au format. din text. ici şi colo. ghionoaie. Demonstrează polisemia verbului a bate. peste râuri şi peste văi … Peste Teleguţă băteau domoale vânturi de la miazăzi. un cuvânt derivat şi unul compus. Înnegriră pădurile în depărtările fumurii. Explică în 4-5 rânduri primul vers. lovind şi antonime pentru coase. 3. se îngreuia. 11. 5. în ultima strofă. se îngroşa parcă de răsunetul care era plin de umezeală. Prezintă două argumente prin care să demonstrezi apartenenţa la genul liric a acestui text. apoi pete întunecate se iviră ici şi colo”. b)Transcrie un cuvânt care conţine diftong. începu a se desprimăvăra devreme. Formulează trei propoziţii în care să ilustrezi sensul propriu de bază. A. LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL AL II-LEA I. 8. Aerul tare ce stăpânise deaspra câmpurilor de nea.Se dă textul: “În Teleguţa. Se cere. 9. Identifică. rar.2. e)Precizează cazul şi funcţia sintactică a substantivului câmpurilor. toamnei. Identifică. f)Transcrie un adjectiv propriu-zis şi precizează gradul de comparaţie. 12. 87 . 13. g)Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul deasupra să aibă altă valoare morfologică decât cea din text şi precizeaz-o h)Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul « tare » să aibă altă valoare morfologică decât cea din text i)Alcătuieşte un enunţ în care să foloseşti omofonul cuvântului « devreme » şi precizează părţile de de vorbire obţinute B. 4. 6.

a răsuna. b) iarna dominata de viscol. tatari. a vietui. cântic dulce! Când te aud nu m-as mai duce” sugerează: a) românul ar dori sa asculte îndelung cântecul doinei. trimite. insotita de viscol.Indicaţi antonimele cuvintelor: durere. Alcatuiti enunturi cu sensuri diferite ale verbelor: a se îngâna. se apropiese. 3. poartă. 2. a şopti. duium. c) vers in care arde dorinta de răzbunare. noi cu toate înţelesurile cunoscute. cu una cu două. dete poruncă. Incercuiti explicatiile potrivite:  “Doina. a suspina.Indicati sinonimele cuvintelor: a se duce. 6. moldovean.Arătaţi cum s-au format cuvintele: mişeleşte. a se închina.  “viers cu foc” exprima: a) viers plin de pasiune. c) iarna neospitaliera. care ne tine la distanta prin frig si viscol. a se apropia. De ma-ngân cu florile Si privighetorile” sugereaza: a) doina exprima bucuria intregii naturi. c) românul refuza sa asculte doina. dintăi. îşi făcură semnul crucei. 2.Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi cuvintele: tobă. neregulă. a bate.Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi cuvintele: asalt. 5. 5. răspunde. a mângâia. slobozi. b) vers incărcat de sensibilitate. a sta. înăuntru. leah. Semiluna. b) frumusetea cântecului il atrage irezistibil pe român. a bate (vântul). săneaţă. pept. însenina. neostenit. a buciuma. a-şi căuta de drum. b) românul este acompaniat de flori si privighetori.  “Eu cânt doina pe afara. a i se cuceri. se videa şi tocmală cu formele folosite astăzi.: troscot. a se ţine. împuşcătură. doina. ştergar. flintă. c) la sosirea primăverii cântecul doinei se asociază cu freamatul florilor si cu cântecul privighetorilor. marşa. tropot.Indicaţi sinonimele următoarelor cuvinte şi expresii: în floarea vârstei. 7Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi cuvintele: ştreang. FISA DE LUCRU 1. mânile. încoace. 3. a da pas. zlot.Selectaţi din primul alineat al operei Sobieski şi românii de Costache Negruzzi şapte cuvinte ce aparţin câmpului lexical al cuvântului armată. cetăţuie. 4. a îngiosit. a învia. 88 . duşmănesc. a se deschide.  “iarna viscoloasa” semnifica: a) iarna aspra. plăieş. Indicaţi cel puţin încă şapte cuvinte care aparţin aceluiaşi câmp lexical.Înlocuiţi formele dobă. care rămâne in acelasi loc. vrăjmaş.Într-o compunere de 10-15 rânduri argumentează că textul dat aparţine genului epic Fişa de lucru Sobieski şi românii 1.

 “Frunza-n codru cât invie. cu nesocotinţă. Menţionează doi indici de spaţiu din text. existe: 1. Când. le azvârle în urmă. c) trag o concluzie. f. Şi. o Verbele sunt utilizate la persoana a III-a când: a) se refera la natura. din clipă în clipă. in vale. Susţine cu două argumente că textul dat aparţine unui gen literar. În structura stânci negre. Doina cânt. Precizează care este modul de expunere predominant. dar mai aproape de moarte. e.Două stânci negre. numaidecât. le pândesc într-o parte şi alta. năprasnic şi îndelung sfâşiate. iar colţi necruţători pătrund în vâltoarea undelor. c) românului îi place sa cânte in codru. cu aceeaşi înverşunare. cu siluetele contopite de viteză. Eu cânt doina cea de jale” sugereaza: a) caderea frunzelor inseamna moartea naturii. Oltul se măsoară cu munţii.” (Geo Bogza – Cartea Oltului) CERINŢE: a. odată cu ultima cataractă. Una după alta. 89 . o Verbele sunt utilizate la persoana I pentru ca: a) trebuie sa fie apropiate de cititor.  “Cade frunza gios. de haiducie. Numeşte figura de stil predominantă. Pe maluri. fără păreri de rău. dezagregate. nemaiputând să se apere. b) la venirea primaverii. CLASA A VI-A FIŞĂ DE LUCRU Citeşte cu atenţie textul: “ Reîntors la o viaţă plină de pasiune. de voinicie” sugereaza: a) haiducilor le plac doinele. Incercuiti explicatiile potrivite: o Verbele si pronumele sunt. sfărâmându-le cu înverşunare. arborii rămân fulgerător în urmă. b) exprima sentimentele autorului. 4. Completati tabelul următor cu imagini vizuale si auditive din poezie: Imagini vizuale Imagini auditive “vine iarna viscoloasa” “Doina. Surpinse. învinse. 5. în trecut. aventura va lua sfârşit. la o nenorocire. Valea se gâtuie brusc. fără să ţină seama de nimic. treptele dăruite de Hăşmaşul Mare. in general. Şi acestea le zdrobesc. b) persoana a III-a. se trezeste sentimentul de libertate. Acum. apele clocotesc căutând să-şi refacă fiinţa. în amintire. el iarăşi cheltuie. dar alte stânci le aşteaptă chiar în albia lor. Iuţeala cu care aleargă pare că-l va duce. cantic dulce! Cand te aud nu m-as mai duce” Specificati ce imagini predomină. el va fi bogat şi mai puternic. Trasncrie din text un epitet mutiplu şi o enumeraţie. b) descriu gandurile autorului. enumeraţie 3. b. b) venirea toamnei il inspira pe poet. ele se prăbuşesc în strâmtoare. mai ales. se produce dezastrul. Pulverizate. cu spinări late şi negre de hipopotami. c. epitet d. lumina zilei scade. comparaţie 2. doina. c) este o forma tipica poeziei populare. c) persoana I. c) moartea naturii trezeste tristetea romanului. la : a) persoana a II-a.

2. prea bolnavi”. Precizează măsura versului „Li-e ruşine că sunt prea bătrâni. Rămân apoi cu discreţie în urmă. 10 p Menţionează doi termeni din familia lexicală a substanivului „ruşine”. obosiţi. 10 p 90 .” CLASA a VI -a TEST „Părinţii fac totul orcând pentru noi Ne nasc şi ne cresc mai mari decât ei. prea simpli părinţi. temelie. 10 p Stabileşte valoarea morfologică din text a cuvintelor subliniate: „Când raza-nglodată de cer se subţie” 10 p 6. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „Părinţii fac totul oricând pentru noi”. 3. Pentru noi prea modeşti. Li-e rusine că sunt prea batrăni. Nu ne deranjează de obicei. Transcrie. Şi. 4. 5. Când raza-nglodată de cer se subţie. 10 p Scrie câte un sinonim potrivit pentru cuvintele „(nu) pregetă” din text.g. din text. 10 p Transcrie. un pronume personal şi un adjectiv aşezat înaintea substantivului. din text.” 1. Vinovaţi pentru timpul pierdut Ne privesc în tăcere cuminţi. nu pregetă-o clipă Să ni se-aşeze-n pământ. prea bolnavi. 10 p 7. 10 p 8. Apoi îşi mută privirea în stea. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul „privirea” să aibă funcţia sintactică de subiect. Rescrieti corect enuntul: “Arbitrii integrii voiau sa fii așa cum trebuie să fii și să nu fi ca acei copiii hazli. patru cuvinte conţinând diftongi.

Analizaţi din text substantivele bunici.iată. b..ce s-au gândit şi s-au răzgândit mamele . • Ea.Mititean C.. s-a remarcat. c.reţea 3.Completaţi spaţiile punctate cu pronumele posesive corespunzătoare.Alcătuiţi enunţuri în care cuvântul o să aibă valori morfologice diferite.Precizaţi felul... 10 puncte II.desigur. fâş-fâş…prin frunze.Identificaţi şi analizaţi adjectivele din text.. d.......numărul 72? Cerinţe a.atribut.. Transcrie.Aţi mai văzut. Indică verbele corespunzătoare interjecţiilor..şi anume în strada Principală.cel mai bun şi mai prieten.Se dă textul: Aceasta este o hartă a patriei în relief...Aşa că.Precizaţi gradul de comparaţie al adjectivului cel mai bun şi treceţi-l apoi la celelalte grade de comparaţie.Analizează următoarele substantive din text: a patriei. Corectează greşelile: • Elevul cu cel mai superior nivel de cunoştinţe. bâldâbâc! în apă.Ionel..cazul şi funcţia sintactică pentru pronumele demonstrative din text b.Originalitatea acesteia constă în faptul că..deadevăratelea. 2... un vers care conţine o imagine vizuală.Alcătuiţi enunţuri în care un numeral cardinal şi unul ordinal să fie Subiect.9..are bunici la ţară.nume predicativ.de Anul Nou..zis şi Vişi fiindcă-i plac vişinele. Mijlocul îl depăşise demult.?ce-ar fi să ne expedieze frumuşel pe noi de Anul Nou tocmai în nordul Moldovei. d. 91 ... c...Moldovei...asemenea hărţi. Cerinţe: a. te rog! • Crenguţa a ajuns cea mai repede la finish.. 10. 10 p Test recapitulativ Părţile de vorbire flexibile Clasa a VI-a 10 p 1. din text.În faptul. • Vreau nu mai prăjituri! Explică în ce constau aceste greşeli.Se dau enunţurile: • Hai acasă! • Na şi ţie una! • El.complement-toate tipurile TEST PĂRŢI DE VORBIRE NEFLEXIBILE Clasa a VI-a I. • Nu mai mă certa.printr-un sistem de comenzi-simple comutatoare-ea poate înfăţişa întreaga reţea de transporturi din ţara noastră.valoarea.. • Am vizitat noii născuţi din această secţie.Găsiţi şi analizaţi un pronume personal şi unul reflexiv din text. • Şi gâl-gâl! Toată sticla. Menţionează o figură de stil identificată în versul „Când raza-nglodată de cer se subţie”.Precizează valorile gramaticale pentru cuvintele subliniate : Stătea în mijlocul străzii.Se dă textul: Colegul. 20 de puncte III.

) = « din cărţile lui. (40 puncte) Citeste cu atentie textul de mai jos si raspunde la cerintele date: « Carte frumoasă. care te-au deschis. Eşti ca o floare. din enunţurile de la exerciţiul III. vei avea in vedere: . Notă: Timpul de lucru 50 de minute Se acordă 10 puncte din oficiu. două adverbe.. Succes! CLASA A VI-A SEMESTRUL AL II-LEA LUCRARE SCRISA SEMESTRIALA Din oficiu: 10 puncte Timp de lucru: 50 minute II. cinste cui te-a scris. patru prepoziţii care să ceară cazuri diferite. 40 de puncte. perseverenţei. adevăr. Indică-le prin subliniere. inscripţie folosită pe cărti pentru a indica apartenenţa acestora 92 . » (Tudor Arghezi. Alexandrescu la specia literara fabula. » . gingaş cumpănită . Reuşise graţie perseverenţei. Ex libris) * cumpanită = cântarita.. S-au tiparit cu litera cea sfântă.caracterizarea personajelor III.În faţă stătea Costin.definirea fabulei . lucrată . Mâinilor mele. ce cântă Încet gândită. singură. Eşti ca vioara. *ex libris (lat. două interjecţii onomatopee. Iubirea toată pe un fir de păr. Analizează substantivele străzii.prezentarea subiectului . In redactarea compunerii. Alcătuieste o compunere de 10 rânduri în care să foloseşti: două interjecţii. V. anume înflorită Şi paginile tale. 10 puncte 10 puncte IV. Faţa îi era acoperită de voal. (50 puncte) Argumenteaza in 20-25 de randuri apartenenta textului Cainele si catelul de Gr.

( 9 p. » 1. PUNCTAJ : 1. Construieste enunturi in care cuvantul carte sa indeplineasca functia sintactica de atribut substantival genitival. « Patrocle se napusti asupra mesteacanului si mierloiul sageta prin paienjenisul de aur spre tainitele dumbravii. Analizati sintactico-morfologic atributele din textele de mai sus.O. Şi din gaura lui. 2-1p .Indicati felul atributelor din enuntul urmator : Porumbita lor are doi pui. 3. te(au deschis)..” ( 7 p.Haiducul) b. 5-1p . Rescrieti imaginile vizuale si auditive din textele de la punctele a.”Un vant usor si somnoros adie Si-n codru prinde frunza sa se miste. 2. şoricelul nu-şi mai găseşte locul. 3.1. 5. ( 9 p. Să iasă. (50 p. 5.) e) Alcătuiţi un enunţ cu omonimul cuvântului subliniat: „Mai bine să se stâmpere. Identificati in textul de la punctul a. înflorita. 4-3p .-1p . si c. Desparte in silabe cuvintele: frumoasa..Iosif. 6-2p. Explicati in 5-6 randuri raspunsul codrului din poezia « Ce te legeni. din text. » de Mihai Eminescu.. „să se astâmpere”. Mentioneaza doi termeni din familia lexicala a cuvantului a scrie. Un sturz strengar ingana-o turturica. Gasiti epitetele din textele de la punctele a. vioara. au tiparit. 6.. Mierloiu sprinten suiera o clipa . si c.) c) Găsiţi sinonimele următoarelor cuvinte: „mirosul”. mele.) Citiţi cu atenţie textul de mai jos pentru a răspunde cerinţelor: „Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colţişor al casei. sfanta.) 93 . să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. cu litera. ( 9 p. Parcă-l trage cineva de mustaţă afară. 2. 3-1p . „de după” şi „străbătut”. respectiv complement direct. Identifica valoarea morfologica a cuvintelor subliniate.. (St.( 9 p.) b) Stabiliţi mijlocul intern prin care s-au format cuvintele: „colţişor”. EVALUARE-UNITATEA “POEZIA” Se dau textele: a. cea sfanta.” (Emil Gârleanu – Când stăpânul nu-i acasă) a) Selectaţi. două cuvinte care conţin diftongi şi unul care conţine vocale în hiat. deschis. 4.. 1p OFICIU (V. din gaura de după sobă. Identifica functia sintactica a cuvintelor: ca o floare. 4. elemente apartinand campului lexical al codrului. « De Pasti in satul vesel casutele-nalbite Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite. „colţişor”. » Clasa a VI-a Numărul 1 Lucrare scrisă la limba şi literatura română Semestrul I I.» Sadoveanu-Dumbrava minunata) c. Alecsandri-Pastel) (M.) d) Precizaţi trei cuvinte din acelaşi câmp semantic / lexical cu termenul „brânză”.

girafele şi leoparzii sunt vii. ( 7 p. „des-de-dimineaţă” şi „peştişori”.) Prezentaţi subiectul schiţei „D-l Goe. Timp de lucru 50min. (40 p. din oficiu. […] Elefantul care vă priveşte ursuz e întrebuinţat în loc de 94 . Tocmai în clipa când cele din urmă stele se stinseră de pe cer. să ragă. ( 9 p. ca pe Scufiţa Roşie te-ar manca. să zbiere şi să schiaune. din text. ( 9 p. Copii! lăsaţi un pic gălăgia. vedeţi.) e) Alcătuiţi un enunţ cu omonimul cuvântului subliniat: „. ilustrând. Iată aici reprezentanţii mîndrei faune. cls. „se stinseră”. care ştiu să urle. aceste cuşti de fier. (50 p..f) Numiţi modul de expunere folosit în text. în ordine cronologică. Hei...) (40 p.) Pornind de la poezia „Iarna” de Vasile Alecsandri. două cuvinte care conţin diftongi şi unul care conţine vocale în hiat.)” f) Explicaţi de ce s-au folosit ghilimelele în text.] Într-o zi. Puneţi-i compunerii un titlu expresiv! Lucrare scrisa la limba si literatura romana Semestrul al II-lea. scrieţi o compunere de minim 15 rânduri în care să descrieţi un tablou de iarnă... L. Grădina zoologică e un fel de magazin de jucării... Rogi lupul să te ia puţin în cîrcă şi cînd colo te mănîncă. cuşca dacă l-ar lăsa. sau colivii. Numărul 2 Lucrare scrisă la limba şi literatura română Semestrul I I.) II. Faceţi acum cunoştinţă cu zoologia. II. cele mai importante momente.stele se stinseră pe cer. Se acordă 10p. unde tigrii. pescarii împărăteşti se sculară des-de-dimineaţă şi-şi aruncară mrejile în apă. ( 9 p.”(Ioan Slavici – Doi feţi cu stea în frunte) a) Selectaţi. „ridică”.) Citiţi cu atenţie textul de mai jos pentru a răspunde cerinţelor: „[.. ( 7 p.. Caragiale.”de I.) c) Găsiţi antonimele cuvintelor: „se sculară”..aV-a Se da textul: “.) d) Precizaţi trei termeni din familia lexicală a cuvântului „împărătesc”. sînt ca nişte bunicuţe ale lor : au grijă să nu facă prostii. unul dintre pescari ridică mreja şi văzu ce n-a mai văzut: doi peştişori cu solzii de aur. Dar. ( 9 p.) b) Stabiliţi mijlocul intern prin care s-au format cuvintele: „împărăteşti”. ( 7 p.

Identifica autorul si titlul volumului din care face parte fragmentul de mai sus. 6p 5p 3. 3p 4. unde tigrii. iar atributul sa fie exprimat prin adjectiv propriu-zis. timpul prezent. Unde fugim de-acasa?) Cerinte: A: 11p 1. Numeste numele locului care este prezentat in fragmentul de mai sus. Construieste o propozitie cu un pronume personal in cazul dativ. Identificati in fragmentul de text de mai sus:  o interjectie _________________________________  un subtantiv in cazul vocativ ___________________  o prepozitie _________________________________  un adverb ___________________________________  un adjectiv __________________________________  un numeral __________________________________ 2.10p pentru ortografie. Precizeaza ce functie sintactica are. 1p 3.troleibuz. Identificati in text trei articole diferite. Identifica predicatele si subiectele din enuntul: “Grădina zoologică e un magazin de jucării. Precizeaza felul lor. cate 2p pentru fiecare moment al actiunii precizat corect. 10p pentru continutul intamplarilor si coerenta lor. 6p C: 49p: Se acorda: 10 p pentru redactare (15-20 randuri). 2p 2. Ce moduri de expunere sunt utilizate in fragmentul dat? Numeste-le! 4p 3p 5.”(Marin Sorescu. mergînd o mie de staţii prin pădurea ecuatorială. Construiti o propozitie in care subiectul sa fie exprimat prin substantiv propriu. 4p pentru un titlu potrivit. 95 . predicatul sa fie exprimat prin verb la modul conjunctiv. Cui se adreseaza fragmentul de mai sus? 4. Incaleci pe el dimineaţa şi pleci la şcoală. in relatie cu intamplarile=10p. B: 30p 1. girafele şi leoparzii sunt vii. Identificati doua figuri de stil in textul de mai sus.” 10p 5. 5p pentru descrierile personajelor.

Pasarea era un vultur. Numeste doua caracteristici ale magarului si doua ale vulturoaicai. pierduta intr-o livada de meri. Numele si prenumele:_______________ Data:_________ Succes! 10p oficiu Prof. 2p Lucrare scrisa la limba si literatura romana Semestrul al II-lea. Numeste-le! 4p 4. cls. vesnic incruntata. Precizati momentele actiunii! (1520 de randuri) Atentie: dati un titlu compunerii voastre si nu uitati sa introduceti cat mai multe personaje. Dar. Incaleci pe el dimineaţa şi pleci la şcoală. mai bine zis o vulturoaica destul de batrana. a privit in jos si undeva departe. privind picioarele magarului. bine! Sa-mi spui ce trebuie sa fac!” (Eduard Tone si Iuliana Vislan. pe care sa le descrieti cate un pic pe fiecare. mergînd o mie de staţii prin pădurea ecuatorială. -Te ajut! i-a spus Olga. a mustacit cateva secunde. as vrea sa locuiesc! a spus magarul Alfred si a rugat o pasare sa-l aduca cu picioarele pe pamant. care cautau sa-si asigure stabilitatea pe norul galbui. Precizeaza personajele care iau parte la actiunea fragmentuli de text de mai sus. Aventurile magarului Alfred) Cerinte: A: 13p 1. daca ajungi la casuta portocalie cu bine.” constuiti o poveste.Pornind de la enuntul: “Elefantul care vă priveşte ursuz e întrebuinţat în loc de troleibuz. Identifica doua figuri de stil. a vazut o casuta portocalie. Vlaicu Loredana Se da textul: “Magarul Alfred s-a nascut pe un nor. dar destul de binevoitoare. Incaleci pe el dimineaţa şi pleci la şcoală. Care sunt modurile de expunere folosite? 2p 3. mergînd o mie de staţii prin pădurea ecuatorială. trebuie sa faci si tu ceva pentru mine! Magarul Alfred si-a caltinat urechile in vant. apoi a raspuns cu galsul lui ragusit si caraghios de nepotrivit cu urechile imense: -Mmmm. in care personajul principal sa fie un elefant.aVI-a B: 35p 1. Ele trebuie sa participe la o intamplare extraordinara! Elefantul care vă priveşte ursuz e întrebuinţat în loc de troleibuz. 3p 5. pe nume Olga. Carui gen literar apartine fragmentul de text? Prezizeaza doua caracteristici ale acestuia. Cand si-a dat seama ce se intampla cu el. 2p 2. -Acolo. Identifica in text: 18p 96 .

care mi-ai dovedit totdeauna. Alcatuieste o propozitie in care subiectul sa fie exprimat prin numeral fractionar si predicatul verbal sa fie exprimat prin verb la modul conditional-optativ. în fine. Identifica in textul de mai sus un predicat verbal si unul nominal. 97 . un verb  un adverb  un substantiv  un adjectiv  un pronume  o intejectie  un articol  o prepozitie  o conjunctie Precizeaza felul fiecaruia in parte.. 5p pentru ortografie. Precizeaza functia sa sintactica! 3p C: 42p Se acorda: 10p pentru redactare (15-20 de randuri). care sa aiba un final moralizator. ştiu cât pot conta pe amiciţia ta şi nu-mi permit a măndoi un moment că în cazul de faţă. 12p pentru continut. poti adauga si altele. precizandu-i felul. de o chestiune care mă interesează în aşa grad. viu la tine sigur că n-ai să mă refuzi. timpul perfect. Da un titul povestii tale! Atentie: morala intamplarii trebuie sa fie explicita... fiind vorba. 8p pentru coerenta relatarii. 7p pentru morala. 2. mă-nţelegi.3p 5. scrie o poveste de 15-20 de randuri. Analizeaza predicatul nominal! 6p 4. fără să dezminţi niciodată o afecţiune. ce pot zice că la rândul meu. Pornind de la textul de mai sus. usor de inteles. încât dacă n-aş fi pe deplin convins că tu. Precizeaza in textul de mai sus un subiect exprimat si o propozitie cu subiect neexprimat.Dragă Costică. EVALUARE UNITATEA 6 Se dă textul: “ . Subliniaza-le! 5p 3. Pe langa cele doua personaje deja existente.. Alcatuieste o propozitie in care un pronume colectiv sa se afle in cazul genitiv.

mare pomană-ţi faci! .Nu e loază.9p 6.. parcă el o să fie cel dintâi şi cel de pe urmă care să treacă fără să ştie.o familie dintre cele mai bune şi pentru mine o mare mâhnire. Construieşte două enunţuri în care să foloseşti numerale cardinale şi ordinale cu valoare substantivală.În fine .zice Ionescu . dacă n-o fi ştiind nimic animalul! . . acuma şi tu! zi că nu ştie. c) articol hotărât 9. voi. ce mai încap între noi astfel de fraze banale?.. fiind vorba.. dragă Costică. e o nenorocire pentru familia lui . Alcătuieşte trei propoziţii în care cuvântului lui să fie:15p a) pronume personal în dativ. este un băiat prea cumsecade.Apoi. dumnealor. de o chestiune. să-i dau nepricopsitului 7. .Cine ştie ce leneş. dumneavoastră. Argumentează cum îl convinge prietenul pe profesor să schimbe nota..Nu-i adevărat.Cum îl cheamă?” Ion Luca Caragiale. Precizează trasaturile de caracter ale personajelor dezvăluite în fragmentul de mai sus. ştiu cât pot conta pe amiciţia ta şi nu-mi permit a mă-ndoi un moment că în cazul de faţă. ce bine ştii tu să porunceşti! Aide! să-ţi fac hatârul şi de data asta. dânsele.Lantul slabiciunilor Cerinţe: 1.. Precizează modul de expunere din textul de mai sus..12p 5 Identifică numeralele din text şi precizează felul lor.... Vii să mă rogi pentru vreo loază de elev de-ai mei. Ce notă vrei să-i dau pârlitului tău de protejat? . Te rog. Să nu mă laşi!..2p 4.. dintre pronumele date. ai noştri. b) pronume personal în genitiv. ...Ei. ..A! irezistibilă milogeală prietenească! zice Costică.9p 8. Costică. numai pronumele personale de politeţe: dânsa. ţie. dragă Costică!. Viu la tine sigur că n-ai să mă refuzi. mă-nţelegi.30p Fişă de muncă independentă 98 . Nu trebuia să mă iei aşa departe. Analizează pronumele subliniate din text indicând şi funcţia lor sintactică. lasă astea! ştii că ţiu la tine. ai voştri. dragă Costică.. dragă Costică! dacă rămâne băiatul repetent încă un an.Ei.am înţeles.3p 2. ele.6p 7. e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă..7. dumitale.Trece vorbirea directă din textul de mai sus în vorbire indirectă.. ce dobitoc! .. Subliniază. .4p 3.. .Merci.

f) Pe capul mamei au căzut multe treburi. Înlocuieşte cuvintele subliniate cu un alt cuvânt care să aibă acelaşi înţeles: a) Cei mai viteji au căzut în luptă. 10. pe rând. de fiecare dată cu alt sens. „păduri”. b) neutru. b) Oraşul a căzut în mâinile duşmanului. bunătate. e) E o plăcere să cazi la săniuş. Menţionează câte un sinonim pentru fiecare din cuvintele: opaiţ. În enunţul Călătoresc deseori cu trenul şi fac drumuri lungi” cuvântul subliniat are rol de: b) subiect. c) Cel leneş va cădea la examen. b) Ştie lecţia de săptămâna trecută. c) nume predicativ. după sensul cuvântului măr. b) a se distra. tâlhari.1. 4. 3. Care din următoarele propoziţii nu pot avea subiect? a) Fulgeră din ce în ce mai rău. 8. d) Am căzut la învoială să-l ajut. c) a conduce pe cineva la plecarea din vizită. Alcătuieşte trei propoziţii în care verbul „a petrece” să aibă. Foloseşte cuvântul şiret în enunţuri. c) masculin sau neutru. Alcătuieşte cel puţin patru propoziţii în care acelaşi verb „a apuca” să aibă de fiecare dată alt înţeles. a) complement. c) verb. Cuvântul cer poate fi ca parte de vorbire: a) substantiv. următoarele înţelesuri: a) a-şi duce viaţa. 2. Substantivul comun măr este de genul: a) masculin. c) În noaptea aceasta pleacă la munte. 6. Formează adjective de la substantivele: „înălţimi”. 99 . 7. 9. bătrân. b) adjectiv. 5.

omonimia cuvintelor: post. sărăcie. 5. Cu pădurea ta cu tot? (Mihai Eminescu – O. este simbolul copilăriei pierdute. în textul dat. Se dă textul: Astfel zise lin pădurea. vă rog. hiperbolă 6. lucrativ. Tata vrea să cumpere o jantă /o geantă nouă pentru autoturismul său. încă un alineat /aliniat în articolul acesta. Limba română 1. mână.Genul liric. Cuvântul lin din versul Astfel zise lin pădurea este a. bucurie b. Numeşte procedeul artistic prin intermediul căruia pădurea capătă. tristeţe. atribute umane. / Cu pădurea ta cu tot? exprimă: a. metaforă c. copilărie. (Model: vrăjmaş ≠ amic. Frigul hibernal al iernii persistă mult. a se naşte. Mijloace externe de îmbogăţire a vocabularului I. Grupează. în ultima clipă. Explică semnificaţia titlului. raportând-o la mesajul textului de mai sus. II. în câte două enunţuri. rămâi…) 1. copilărie. 100 . s-a aşternut o tăcere glaciară /glacială. Argumentează ideea că fragmentul dat aparţine unei opere lirice. Aversele de ploaie dăunează mediului înconjurător. 2. perechile de arhaisme şi neologisme din coloanele de mai jos: vistiernic supliciu hatman reclamaţie jalbă garanţie caznă bancher zălog general. Alcătuieşte cinci enunţuri în care să foloseşti (corect!) cuvintele: fortuit. 6. La intrarea ei în clasă. aleatoriu. exuberanţă c. două cuvinte care sugerează alte vârste din viaţa omului. Identifică. Scrie câte un antonim neologic şi câte un antonim din fondul principal lexical. 7. Evidenţiază. elan. vindicativ. 3. Versurile Unde eşti. Transcrie versul care sugerează imposibilitatea înţelegerii universului de odinioară. eliminând pleonasmele întâlnite: Mai repetaţi. 3. scai. Transcrie enunţurile următoare. Pomii fructiferi trebuie replantaţi din nou. epitet b. în textul citat. în condiţiile reîntoarcerii în mijlocul acelei lumi. 5. Ş-am ieşit în câmp râzând. 4. Redactorul a inserat /a înserat. prieten) 4. Pădurea. prietenie. dintre perechile de paronime de mai jos: În aceşti munţi am explorat multe caverne /taverne. în text. înţelegere. 2. gol. pentru fiecare din cuvintele date: corect. prin săgeţi. Subliniază varianta corectă. inoportun. Astăzi chiar de m-aş întoarce Bolţi asupră-mi clătinând – A-nţelege n-o mai pot… Şuieram l-a ei chemare Unde eşti. încă o dată adresa! Am ieşit afară din atelier.

Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: Şi mai-marii lui. pe-o cărare lăuntrică. (3p. văzându-l că şi-a făcut datoria de ostaş. locuieşti în Bucureşti. speriat: ori hai să ne grăbim. Ivan. Şi slujind el câteva soroace de-a rândul. că are de unde.Clasa a VI-a Subiectul I (40 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat: Era odată un rus. l-au slobozit din oaste. Dumnezeu şi cu Sfântul Petre. cu arme cu tot. Şi cum mergea Ivan. Identifică din textul marcat cu chenar un predicat nominal. şi Dumnezeu iar mi-a da. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în text 3. necesară pentru înscrierea ta la Biblioteca “Gheorghe Asachi”. Menţionează două trăsături ale genului epic. 7.(4p) • să respecţi normele de exprimare. Motivează folosirea cratimei în următoarea structură : N-ai grijă. şovăind când la o margine de drum. Ostaşul acesta e un om bun la inimă şi milostiv. fă-te tu cerşetor la capătul ist de pod. Ştii c-am mai mâncat eu o dată de la unul ca acesta o chelfăneală. Ivan Turbinca ) A. pe care îl chema Ivan. 10. la nr. 10. Na-vă! Dumnezeu mi-a dat. vede un ostaş mătăhăind pe drum în toate părţile. scoate cele două carboave de unde le avea strânse şi dă una lui Sfântul Petre şi una lui Dumnezeu. Şi apoi Ivan începe iar a cânta şi se tot duce înainte.dându-i şi două carboave de cheltuială. şi să ne găsim beleaua cu dânsul. să se ducă unde-a vrea. Petre. 8. Sfântul Petre. cu arme cu tot. şi.Teză cu subiect unic pe semestrul II . Petre. bietul om! Adu-ţi aminte. Vezi-l? Are numai două carboave la sufletul său. 1. zicând: — Dar din dar se face raiul. de Ioan Slavici este operă epică. nu cumva ostaşul cela să aibă harţag. Redactează o cerere adresată direcţiunii şcolii prin care soliciţi eliberarea unei adeverinţe de elev. zise Dumnezeu. ori să ne dăm într-o parte.dându-i şi două carboave de cheltuială.Creangă. vorbind ei ştiu ce. şi eu la celălalt. când la alta. cum ajunge în dreptul podului. 25 de rânduri). în care să demonstrezi că lectura „Budulea Taichii ”. iară Dumnezeu la celălalt şi încep a cere de pomană. Şi rusul acela din copilărie se trezise în oaste. puţin mai înaintea lui mergeau din întâmplare. 123 din localitate . fără să ştie unde se duce. 9. ( I.) Subiectul II (36 de puncte) Alcătuieşte o compunere de o pagină( max.) • să expui clar şi concis conţinutul solicitării.Identifică în text 3 verbe la moduri diferite. (3p. — Doamne. şi eşti elevă în clasa a VIII-a la Şcoala nr. 6. drept cercare. Formulează ideea principală din fragmentul marcat cu chenar. zise Dumnezeu. Transcrie din textul marcat cu chenar :un adjectiv pronominal demonstrativ. din Bucureşti. auzind pe cineva cântând din urmă. prezente în textul dat. zise atunci Sfântul Petre. eu dau. Petre. hai. Şi mai-marii lui. De drumeţul care cântă să nu te temi. Şi să vezi cum are să ne dea amândouă carboavele de pomană.Transformă în vorbire indirectă primele două replici de dialog din text Subiectul II (14 de puncte) Te numeşti Cristian/Cristiana Roman. 5. un adverb relativ şi o conjuncţie subordonatoare. se uită înapoi şi. Precizează-le conjugarea B. — N-ai grijă. acuma era bătrân. Atunci Sfântul Petre se pune jos la un capăt de pod. când colo. pe Aleea Nouă. Transcrie un scurt fragment în care este prezentă caracterizarea directă. că unii ca aceştia au să moştenească împărăţia cerurilor.de ortografie şi de punctuaţie.Limba şi literatura română . văzându-l că şi-a făcut datoria de ostaş.respectiv un predicat verbal 4. de câte ori ţi-am spus. lau slobozit din oaste. 101 . 17. 2. să se ducă unde-a vrea. În cerere trebuie: • să respecţi convenţiile acestui tip de compunere.

Scrie câte un sinonim contextual pentru cuvintele: pripă.x 5) 4.TESTUL NR. curată. din text. despre bunica-ta?” – 10 p (2p. Iar ninge alb în noapte. complement direct şi complement indirect.x 5) Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: „-Şi ce-ai să scrii. – 10 p (2p.oftează ea. Construieşte patru enunţuri în care verbul a şti la infinitiv să fie.x 5) 8. – 10 p (2p. Apoi priveşte departe. cenuşie. de noi. mă rog. degetele cu miros de floare de migdale prin părul nepotului. adânc. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor cer şi noi. Explică folosirea cratimei în cele două situaţii din ultima replică a textului. dezlănţuise. 2. de noi.Mai ştii. – 10 p (2p. despre bunica-ta?” (Ionel Teodoreanu. – 10 p (2p. ca un balaur cu spinarea neagră. . În casa bunicilor) Cerinţe: Notează patru cuvinte. Indică valoarea morfologică a cuvântului un din structura „un balaur”.x 5) 9. 5. Se apropie de nepot. La început nu se arătase pe bolta curată a cerului decât înspre nord o dungă cenuşie. În prima rafală. – 10 p (2p. construieşte un enunţ în care să aibă altă valoare gramaticală. – 10 p (2p. Notează. patru verbe la conjugările învăţate.x 5) 6. năprasnică – 10 p (2p. – 10 p (2p. – 10 p (2p. glaciar/glacial. trei derivate şi două cuvinte compuse. 2 Citeşte cu atenţie textul de mai jos: “Pentru că nu s-au luat în pripă măsurile repezi de manevră. Face o cruce mare spre icoana lui Iisus. atribut verbal. de nepot.x 5) 2.Jean Bart. Dunga se prefăcu într-un nor arcuit. Scrieţi formele de indicativ. Construieşte două enunţuri în care un pronume personal să aibă funcţia sintactică de atribut pronominal prepoziţional în Ac şi un pronume demonstrativ să aibă funcţia de atribut adjectival. pe rând: subiect. mă rog. Se vede c-a zărit ceva bunica. – 10 p (2p. uimitoare. înălţându-se. a se preface. 7. nume predicativ. care ieşea parcă din mare. 4. care conţin diftongi şi un hiat. aproape. – 10 p (2p.x 5) 9. Se privesc ochi în ochi.x 5) Construieşte cinci enunţuri prin care să demonstrezi că verbul a trece are mai multe sensuri. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor: măsurile. că ne-a surprins aproape cu toate pânzele întinse. trasuitură. TESTUL NR. pe fereastră. care ne izbi în faţă. Furtuna se dezlănţuise cu aşa năprasnică iuţeală.x 5) Extrage.x 5) 1. – 10 p (2p. – 10 p (2p. frângându-se din şale: . . la persoanele I şi a III-a singular ale verbului a ieşi şi a izbi . perfectul simplu. Nu ştiam pe ce să punem mâna mai întâi. – 10 p (2p. scăzut.x 5) Scrie ce parte de vorbire este lui din structura „icoana lui Isus”. 6. Doamne! Apoi îşi trece.x 5) 3. am fost surprinşi de furtună. înlănţându-se pe cer şi apropiindu-se de noi cu repeziciune uimitoare […]. ca un balaur.– 10 p(2p.x 5) Formulează enunţuri cu paronimele: familiar/familial. ascultă. 3. din text. – 10 p (2p.Şi ce-ai să scrii.x 5) 8.x 5) Scrie cinci termeni din câmpul lexical al substantivului nepot. Desparte în silabe cuvintele: surprinşi. se auzi o trosnitură seacă sus în catargul din proră”.Dă. Vin fulgii Crăciunului. – 10 p (2p. din primele trei rânduri.1 Classa a VI-a Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „Bunica ascultă. frângându-se. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: a cerului. furtună. Jurnal de bord) Cerinţe: 1. alcătuieşte un enunţ în care acesta să-şi schimbe valoarea gramaticală. – 10 p (2p. .x 5) 10.x 5) 102 . urlând furia sa. degetele. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor din text: departe. ne.x 5) 7. iuţeală.x 5) 5. sa. pentru întâia oară. care seamănă cu părul fetei bunicilor şi întreabă cu glas scăzut: .

Copilăria este un joc de-a căutarea Pe care doar o dată îl joci cu cei din jur. – 10 p (2p. Visul e aproape…) Cerinţe: Transcrie. greierii. – 10 p (2p.x 5) Precizează valoarea morfologică a cuvintelor din text subliniate: „Aş vrea să pot auzi / Cum naşte ziua şi cum scade seara”. E cântecul iubirii ameţitor şi pur. cinci cuvinte care sunt părţi de vorbire neflexibile. făureşte.-n ascuns.x 5) 9. 4. 5. a-nceput urcuşul ridică creştetul uns şi-adâncul avânt. Greierii îşi caută arcuşul. 4 Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „Aştept primăvara în fiecare zi. Când soarele se-ascunde în ramuri de cais.x 5) Precizează cărei conjugări aparţin verbele: aştept. Pădurea-şi făureşte cununile. construieşte un enunţ în care verbul a avea să fie predicativ. din text. / ridică creştetul uns/ de Dumnezeu cu lumină/ Cine-o să vină?” – 10 p (2p. două cuvinte derivate şi două compuse. 4. 5.x 5) Indică.x 5) Construieşte două enunţuri în care substantivul pădurea să fie nume predicativ.x 4) Arată ce funcţie sintactică are cuvintele subliniate: „şi-n fiecare floare-n ascuns. – 10 p (2p.x 5) 8. complement circumstanţial de timp.x 5) 103 . 7. – 10 p (2p.x 5) Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului joc (5 termeni). trei cuvinte care conţin diftongi şi două care conţin hiat. – 10 p (2p. 3.5p. din text. aş vrea. 7. – 10 p (2p. alcătuieşte apoi patru enunţuri în care verbul la gerunziu să fie. indicaţi apoi felul fiecărei propoziţii şi elementul de relaţie dintre propoziţii. 2. Aici vin căprioare cu roua să se-adape.x 5) 10. pe rând: atribut verbal. Cine-o să vină?” ………………………. căprioare.x 5) 1. – 10 p (2p. 6. 2.x 5) Desparte în silabe cuvintele: primăvară. Copilărie) Cerinţe: Transcrie.x 5) Găseşte. a-nceput.x 5) Scrie cinci cuvinte care fac parte din familia lexicală a cuvântului floare. 6. cinci cuvinte în care fiecare literă corespunde unui sunet.10. limpezime. respectiv. (Magda Isanos. Pe sub pământ Şi-n fiecare floare. – 10 p (2.5p. – 10 p (2p. Numeşte tipul raportului sintactic între propoziţiile din următoarele versuri: „Aici vin căprioare cu roua să seadape”. 3 Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „Copilăria este o pulbere de stele Pe care doar o dată o port pe fruntea mea Şi care mă îndeamnă să mă întrec cu ele Şi să mă simt în zborul acestui joc. Pământul se umple de har… 1. – 10 p (2p. – 10 p (2p. Cu stelele şi luna în nopţile de vis”. – 10 p (2p. nopţile. o stea. TESTUL NR. complement indirect. – 10 p (2p. vis. (Lucia Munteanu.x 5) Găseşte câte un sinonim şi câte un antonim pentru cuvintele: pur. – 10 p (2. în text. din textul de mai sus. de Dumnezeu cu lumină. Notează funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate: Copilăria este un joc de-a căutarea/Pe care doar o dată îl joci cu cei din jur”. – 10 p (2p. E râsul şi izvorul. 9. creştetul. – 10 p (2p. Transcrieţi ultima frază din text.. Pune verbul a veni la gerunziu. explică modul lor de formare.x 5) Precizează valoarea morfologică şi cazul cuvintelor subliniate: „Copilăria este o pulbere de stele/ Pe care doar o dată o parte pe fruntea mea. TESTUL NR. – 10 p (2p. Aici se joacă peştii în limpezimi de ape. complement direct. 8. cais.x 4) Transcrie. fiecare. 3. Acum-n februar se petrec minunile. întârzie. din text. subliniaţi predicatele şi subliniaţi propoziţiile.x 5) Indică valoarea gramaticală a verbului aş (vrea) din text. – 10 p (2p. atribut substantival apoziţional. Aş vrea să pot auzi Cum naşte ziua şi cum scade seara.x 5) Desparte în silabe cuvintele: copilăria. cinci cuvinte care aparţin fondului principal lexical. e muntele şi marea.

zidind. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în V.x 5) 3.x 5) 10. de ani. de argint. numeral cardinal. Construieşte enunţuri în care să existe: un atribut substantival apoziţional.x 5) TESTUL NR. – 10 p (2p.x 5) 104 . ţi-a arătat nişte ferestre larg deschise Prin care să alergi cu tot cu vise – Din răsărit în asfinţit zidind Mereu o altă punte de argint. alerga. un substantiv precedat de articol posesiv genitival.x 5) 5. Subliniază predicatele şi delimitează propoziţiile din fraza din strofa a doua. alcătuieşte enunţuri cu ele. alcătuieşte apoi patru enunţuri în care „o” să fie pe rând. larg. depărtau. din versurile date. interjecţie. – 10 p (2p. îţi.x 5) 9. – 10 p (2p. – 10 p (2p. 5 Clasa a VI-a Citeşte cu atenţie textul de mai jos: „Întâi te-a legănat în scutecul de veghi al nopţilor Ca pe-un boboc de stea. încetişor. vise. în ultima strofă. când în drumul tău O cauţi şi te caută mereu. Găseşte. te. Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor din strofa a doua: ţi. alcătuieşte cu acesta un enunţ în care să îndeplinească funcţia de nume predicativ. Alcătuieşte o propoziţie dezvoltată în care să foloseşti substantivul pădurea să aibă funcţia de complement indirect. Din depărtări de nai şi chiar de-o viaţă Zâmbetul ei îţi stăruie pe faţă. Nu te mira deci. un atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în G. – 10 p (2p. zâmbetul.x 5) 7. murmure. – 10 p (2p. Scrieţi antonimele cuvintelor: noapte.. – 10 p (2p. – 10 p (2p. ferestre. Stabileşte câte un sinonim pentru cuvintele: murmur. mereu. un atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal în D. Arată cazul cuvintelor din ultima strofă: tău. asfinţit.x 5) 4.x 5) 8.x 5) 2.10. Mama) Cerinţe: 1. indică felul fiecărei propoziţii şi raportul sintactic dintre propoziţii. – 10 p (2p. din depărtări. larg. Rescrie. transformă propoziţia dezvoltată formulată de tine într-o propoziţie simplă. Precizează valoarea morfologică a cuvântului „o” din versul „o cauţi şi te caută mereu”. zâmbet. verb auxiliar. Apoi. Şi ţi-a cântat cu murmure de ape Din fel de fel de fluiere şi clape. vise. articol nehotărât. – 10 p (2p. fereastră.x 5) 6. Pune accentul în următoarele cuvinte: nopţilor. mereu. şi un atribut verbal exprimat prin verb la infinitiv. (Haralambie Ţugui. un cuvânt căruia îi corespunde un omograf. – 10 p (2p.

. Unde te-aş găsi te-aş smulge.. scrie un cuvânt monosilabic şi unul bisilabic. 12. motivează folosirea cratimei în exemplele: te-aş.. identifică un atribut substantival. floare dulce Măi bădiţă. B 11. frământa-n. floare dulce. indică modul şi timpul dominant şi precizează rolul lui..Blaga . noaptea creşte Şi frunzişul mi-l răreşte. Şi te-aş secera cu milă.. Cu crengile la pământ? -De ce nu m-aş legăna. Şi-acasă la noi te-aş duce. sprincene. 5. Dacă păsările trec. fără vânt... 4... indică expresii.s Se dă textul: .” . 7. Şi te-aş frământa-n inele. selectează un derivat . Bate vântul frunza-n dungăCântăreţii mi-i alungă. scrie două argumente caracteristice acestei specii. 14 Evidenţiază semnificaţia titlului.Ce te legeni. Bate vântul într-o parteIarna-i ici. Dacă trece vremea mea! Ziua scade.. Şi te-aş da inimii mele Să se stâmpere de jele. Şi te-aş îmblăti cu drag.. selectează un complement circunstanţial de mod exprinat printr-un substantiv defectiv. Şi te-aş cerne prin sprincene.. 6.....” 105 .Opera lirică Măi bădiţă. Şi te-aş răsădi-n grădină. 8.. indică o apoziţie din text. selectează o interjecţie din textul dat şi precizează rolul ei. Şi te-aş face stog în prag.. explică semnul de punctuaţie din ultimul vers. codrule.. 13. Fără ploaie..Ce te legeni.. Antologie de poezie populară 1. smulge. Eminescu . argint. 10.. L.... selectează figurile de stil din text.. Şi te-aş măcina mărunt La morişca de argint. vara-i departe.. Şi de ce să nu mă plec. 9. M. 3.. precizează numărul de sunete din cuvintele: dulce. cuvinte specifice doinei... 2..

Explică semnificaţia titlului unei opere studiate. pe rând.1. găseşte câmpul lexical al cuvântului codru. III În fiecare operă. selectează verbe la moduri nepredicative precizând funcţia sintactică şi cazul.. 9. titlul este un orizont de aşteptare. indică două cuvinte din aceeaşi familie lexicală. timpul. veştejit. Ducând gândurile mele Şi norocul meu cu ele. Şi se duc ca clipele. 2. 7.. Şi se duc pe rând.Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele. 8. precizează valorile morfologice ale lui i. evidenţiază polisemantismul cuvântului bate şi trece. 3.Ce te legeni” cerinţe: 1. 6. 6. Se dă textul: .Eminescu . construieşte enunţuri în care verbele -a rămâne şi a ajunge să fie copulative. alcătuieşte familia lexicală a cuvântului:a îngâna. II Argumentează într-o compunere de maxim 10 rânduri că textul se încadrează într-un gen literar. Şi mă lasă pustiit. indică felul subordonatelor şi raporturile sintactice. 5. 106 . Vestejit şi amorţit Şi cu doru-mi singurel. precizează funcţia sintactică a cuvintelor: vremea. 10. selectează figura de stil dominantă. vântul. De mă-ngân numai cu el!” M . Zarea lumii –ntunecând. 2. 3. II găseşte antonimele din textul dat. 11. selectează un cuvânt derivat şi unul format prin conversiune. 4. indică sinonimele contextuale ale cuvintelor: noroc. la pământ. diateza. Indică modul de expunere. explică semnele de punctuaţie şi ortografie din pimele 4 versuri. 5. selectează verbele la moduri predicative -indicând modul. Scuturând aripele. argumentează că este o creaţie lirică. clipe. 4. pustiit.

pe Strada Ghioceilor. tovarăşul meu drag. stau ca pe foc! există: 4 puncte a. locuieşti în Zalău. repezindu-se călare înaintea lor. de punctuaţie şi de exprimare corectă . din spatele fiului său. în text narativ: – – – – – 14 puncte Ce este aceasta? strigă Sobieski.Nume…………………………………………. latră-n vânt. sare. 4 puncte Atenţie! Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerinţă! Data redactării cererii este 15. deoarece vrei să-ţi aprofundezi cunoştinţele despre folclor. Grivei.pozitiv b. ghiozdanul. o cerere de înscriere. În versul Stau ca pe spini. 6 puncte 2. Nerăbdător aşteaptă-n prag S-azvârl în colţ ghiozdanul… I-e dor ca s-o pornim haihui: Mă dau mai bine-n partea lui. cuvântul care se repetă. 10. 05. trebuie: • Să respecţi convenţiile acestui tip de compunere. 4 puncte 7. 4 puncte 8. în prima strofă a textului dat. superlativ absolut. Iosif – Furtună) Cerinţe: 1. răspunse bătrânul rănit. Pe sus trec leneş nouri grei – 8 puncte II. 6 puncte • Să expui clar şi concis conţinutul solicitării. Că nu mai e tot anul! Dă spaima-n vrăbii. Ce sunteţi voi? Străjerii din cetate.Transcrie. cuvântul subliniat este: 4 puncte a. III. 6 puncte 9. adjectiv b.metafore 3. Identifică. Voi aţi cutezat a vă împotrivi mie şi a-mi omorî atâţia viteji? zise regele. Te numeşti Marcel / Marcela Panduru. Transcrie diftongii din următoarele cuvinte: mai. 8 puncte • Să respecţi normele de ortografie. o imagine vizuală. nouri. O.„Mai bine” se află la gradul: 4 puncte a. Transformă textul dialogat. Alcătuieşte un enunţ în care acelaşi cuvânt să aibă altă valoare morfologică. (Costache Negruzzi – Sobieski şi românii 107 . eu cu el. b. 5. comparativ de superioritate c. Se acordă 10p din oficiu Timp de lucru: 50 min Toate subiectele sunt obligatorii Clasa a VI-a Semestrul II LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ I.În structura albastrul mai . există: 4 puncte a. din text. Transcrie. adverb c. Şi codrul lin răsună… Pe sus trec leneş nouri grei – Noi nici nu ne gândim la ei. epitete c. un derivat diminutival şi precizează valoarea lui morfologică. eu cânt. Desparte în silabe cuvintele: ştrengărie. Şi flori la pălărie! Şi satu-n colb se-neacă… Stau ca pe spini. o imagine auditiva. Redactează. 2007. stau. o imagine olfactiva. la numărul 39.comparaţii b. flori pe plai Grivei cu mine. o prepoziţie şi o conjuncţie. pe o pagină distinctă a foii de teză. tovarăşul. Şi doar aduc furtună! (Şt. eşti elev în clasa a VI-a la Şcoala cu Clasele I-VIII „Aurel Vlaicu” şi doreşti să te înscrii la cercul de artă populară de la „Clubul Copiilor” din localitate. Îşi face mendrele. 4 puncte 6. adresată directorului acestui club. Citeşte cu atenţie textul. a. În cerere. explicând semnificaţiile acestuia în context. 4 puncte 11. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor vesel şi codrul. 6 puncte 4. În versul Pe sus trec leneş nouri grei. joacă… Grivei. c. 12. substantiv. de mai jos. aşteaptă.. şi Grivei E timpul numai bun de joc A-nnebunit de vesel ce-i: Şi bun de ştrengărie… Mă muşcă. pentru a răspunde cerinţelor: „A revenit albastrul mai! O şterg de-acasă frumuşel: Flori în grădină. din textul dat. stau ca pe foc! Intrăm în codru. Cum! atâţia sunteţi? Zece din noi au pierit din mila Măriei tale. Precizează anotimpul sugerat de versurile date şi adu un argument pentru susţinerea afirmaţiei tale. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate.

108 .. şi pers. O6 Să analizeze sintactic sintagmele subliniate./ Rescrieţi şi analizaţi sintactic fragmentul evidenţiat. /3p. copacii urieşi Sunt locuiţi. argumentaţi-vă părerea în 2-3 enunţuri. 2 figuri de stil diferite şi comentaţi sugestia acestora./ Alcătuiţi enunţuri cu cuvântul voinici să aibă altă valoare morfologică decât în text. I pl. II sg. /5p. verbul a trece la Condiţional Prezent şi Trecut pers.. timpul trecut perfectul simplu. 9. şi pers./ Indicaţi sinonimul contextual pentru cuvintele: a trece.Teza semestrială la limba şi literatura română. în care să descrieţi o dumbravă în mijlocul iernii. modurile de expunere ale textului dat.. O3 Să identifice sinonimele contextuale ale cuvintelor propuse. sub forma legendară. O4 Să indice figurile de stil şi să comenteze sugestia acestora. a povesti. verbul a face la Modul Indicativ. verbul a sta la Modul Indicativ. punctuaţională şi stilistică se oferă din oficiu +1./ Analizaţi morfo-sintactic cuvintele subliniate în text. pers. timpul trecut mai mult ca perfectul. Flăcăi voinici şed roata pe lângă un foc mare. timpul prezent. Din neam în neam românii îl povestesc în ţară. pers. în text. cu suflete de leşi. /2.25p./ Numiţi modul de expunere din fragment. verbul a conduce la Conjunctiv Prezent şi Trecut. /2p. în scris.. III sg. O2 Să formuleze ideea şi mesajul textului propus. Când se-ngroapă-n ţărână a duşmanilor fală! Şi faptul cel istoric. O5 Să analizeze morfo-sintactic cuvintele subliniate. 2. 11. semestrul I Obiective de evaluare: O1 Să identifice şi să argumenteze. /1. 5. 3./ Extrageţi din text 4 cuvinte din câmpul lexical al naturii. şi pl. a duşmăni. /4p. O7 Să redacteze o micro-compunere. /3p.5p. ” (V. I pl. şi pers. 7.Trecut-au patru seculi din ziua cea fatală. Atenţie!!! Pentru acurateţe corectitudine gramaticală. şi pl../ Redactaţi o compunere.. pers. clasa a VI-a. II sg./ Identificaţi. /3p. 10. 8. 8-10 rînduri. ager. Priviţi! Lângă-o dumbravă stă tabăra de care. /2p/ Formulaţi într-un enunţ mesajul textului./ Conjugaţi verbul a crea la Modul Indicativ. se spune.. /1p. desenaţi schema. VARIANTA I Se dă textul: „. Alecsandri „Dumbrava Rosie”) În baza textului de mai sus realizează următorii itemi: 1. 4. I sg. „Ştiţi voi de ce stejarul arzând plânge şi geme? (Întreabă-un român ager pe care-a nins devreme) Colo-n astă dumbravă. pers./ Rezumaţi în 3 enunţuri textul. II pl. I sg.. /2p.25 puncte. Mirându-se-ntre dânşii cum vreascurile-n foc Ca nişte şerpi se mişcă sucindu-se în loc. 6. a se mira..

. şi pers./ Analizaţi morfo-sintactic cuvintele subliniate în text. şi pers.. 15. 109 . /5p. /3p. I sg. /2p. 20. 19./ Indicaţi sinonimul contextual pentru cuvintele: clipă. 18. şi pers. în text. II pl./ Redactaţi o compunere. argumentaţi-vă părerea în 2-3 enunţuri. pers. verbul a cânta la Condiţional Prezent şi Trecut pers. punctuaţională şi stilistică se oferă din oficiu +1. palid. a se stinge. /3p. timpul trecut mai mult ca perfectul... 22. /2p/ Formulaţi într-un enunţ mesajul textului. I pl. 8-10 rînduri.. /2. pers.. pers. Aşa grăiesc bărbaţii ce somnul nu-i atinge În aşteptarea vie a zilei viitoare. timpul trecut perfectul simplu. /3p. verbul a atinge la Modul Indicativ. /4p. 17. Total: 30 puncte. descântă. şi pl. verbul a aprinde la Modul Indicativ. I pl. III sg../ Rezumaţi în 3 enunţuri textul. I sg.25 puncte. timpul prezent.” (V. Atenţie!!! Pentru acurateţe corectitudine gramaticală. 14. /1./ Alcătuiţi enunţuri cu cuvântul palid să aibă altă valoare morfologică decât în text. /2p. verbul a face la Conjunctiv Prezent şi Trecut../ Identificaţi. II sg. desenaţi schema.5p. Şi poalele pădurii sânt palid luminate De flăcările ce pâlpîie în sate./ Conjugaţi verbul a agrea la Modul Indicativ. Alecsandri Dumbrava Roşie) În baza textului de mai sus realizează următorii itemi: 12./ Extrageţi din text 4 cuvinte din câmpul lexical al naturii./ Numiţi modul de expunere din fragment.Total: 30 puncte. /1p. 16. 2 figuri de stil diferite şi comentaţi sugestia acestora.Sub cerul ce s-aprinde şi-n clipă iar se stinge Vărsând pe a lor feţe lumini fulgerătoare. VARIANTA II Se dă textul: „../ Rescrieţi şi analizaţi sintactic fragmentul evidenţiat. pers. Şi-n tabăra vecină orgia cea nebună Ca marea depărtată vuieşte sub furtună.25p. şi-n umbră vesel cântă. 21. şi pl. în care să descrieţi o dumbravă după o luptă crâncenă. Iar în frunziş românii topoarele-şi descântă Şi caii lor dismeardă. II sg. vuieşte 13.

„a dat drumul”. Şi I-a dat drumul afară Era ceaţă Din cer în mare Ca-n borcanul cu dulceaţă. Era noapte peste tot A luat un ghem de sfoară Ca-n cutia cu compot. „nimic”. 20 de p. Şi scoase soarele cât o căldare Era tăcere Şi pe lângă clei Ca într-un butoi cu miere. antonimelor şi a omonimelor unor cuvinte date. Şi făcu şi luna.Numele şi prenumele______________________ Clasa a VI-a B Lucrare de control I. „făcu”. Daţi câte două sinonime pentru „noapte”. Scrieţi un enunţ în care să apară omonimul substantivului „cer”. utilizarea corectă a sinonimelor. identificarea tipului de rimă a unor versuri date 110 .. sus. „miere”. Şi stelele. prin raportare la textul studiat. OBIECTIVE SPECIFICE: exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu un text studiat. 10 p. Comentaţi strofa a II-a a poeziei „Peste vârfuri.” (Tudor Arghezi) 1. II. „cer”.”scoase”. of... Indicaţi tipul de rimă din text.” de Mihai Eminescu. 10p. 2. Se dă textul: „Când ce-a fost la început Dar Dumnezeu s-a pus Nu era nimic de făcut (. 10 p. Căutaţi antonimele pentru: „la început”. una câte una. 3. 40 p. 4. 10 p. A luat o pungă cu scântei.) Să lucreze colo. precizarea caracreristilor operei lirice..

TESTE DE VACANTA
TEST 1 Se dă textul: „Un poloboc cu vin Mergea în car pe drum şi foarte lin; Iar altul cu dăşărt, las’că venea mai tare, Dar şi hodorogea, Făcând un vuiet mare, Încât cei trecători în lături toţi fugea: Atunci când el folos nimic n-aducea. 1. 2. 3. Asemene în lume Acela ce tuturor se laudă şi spune În trei puţin sporeşte Iar cel ce tace, Şi treabă face; Acela purure mai sigur isprăveşte.”

4. 5. 6. 7.

8. 9.

Alecu Donici, Două poloboace Se cere: Transcrie cinci cuvinte care să conţină diftongi diferiţi şi marchează-i prin încercuire. Transcrie cuvântul / cuvintele care conţine / conţin hiat. Precizează regulile de silabaţie aplicate în despărţirea cuvintelor: foarte = încet = laudă = isprăveşte = Scrie câmpul lexical al cuvintelor ce denumesc căile de comunicaţie rutieră. Scrie familia lexicală a cuvântului car. Scrie minimum cinci sinonime ale cuvântului a isprăvi. Alcătuieşte enunţuri cu antonimele cuvntelor: încet ≠ deşărt ≠ mare ≠ a tăcea ≠ Creează enunţuri cu omonimele a patru cuvinte care se pot afla în această situaţie. Creează enunţuri cu paronimele cuvintelor de mai jos respectând cerinţele împuse: foarte ( paronimie regresivă mediană )___________________________________ car ( paronimie progresivă iniţială )_____________________________________ lin ( paronimie progresivă iniţială )_____________________________________ laudă ( paronimie regresivă mediană )___________________________________

10.

Precizează valoarea morfologică a cuvintelor: lin = mare = tuturor = acela = 11. Analizează modul, timpul şi diateza verbelor: mergea = făcând = se laudă = isprăveşte = 12. Creează enunţuri în care cuvintele de mai jos să fie folosite cu altă valoare morfologică de cât cea din text : iar = asemine = şi = un = 13. Precizează felul propoziţiilor: „Încât cei trecători în lături toţi fugea”_______________________________________ „ce tuturor se laudă ” _______________________________________ 14 Precizează valoarea sintactică a cuvintelor : altul = folos = ( în ) lume = purure = 15. Realizează. prin expansiune o propoziţie echivalentă sintactic funcţiei îndepliite de cuvântul „vin” din structura „cu vin” 16. Precizează : forma strofică = măsura versurilor = rima poeziei = ritmul poeziei = 17. Precizează genul literar şi minimum patru trăsături ale speciei căreia îi aparţine textul de sprijin dat

111

18.

Precizează numele a doi scriitori români şi a doi străini care au cultivat această specie literară

TEST 2 Se dă textul: „Spuse goarna mare Către violină: „- Te deplâng, surată, Te deplâng, vecină, Cele patru coarde, Cu al lor arcuş Sunt condiţionate Toate De arcuş. Ai o voce mică, Abia presimţită Pe când, eu, ajunge Ca să fiu strunită Şi s-aude tare În întreaga sală ! Zise violina : „- Nu-i un lucru nou, Tinicheaua sună Şi-are şi ecou.” Fenomen acustic ? Lecţie de Morală ? Cred că, amândouă În măsură, egală Aurel Baranga, Fabule

Se cere: 1. Transcrie (din primele 15 versuri) cinci cuvinte care să conţină diftongi diferiţi. 2. Transcrie două cuvinte care să conţină hiat. 3. Precizează regulile aplicate în silabaţia cuvintelor: goarna = violină = stârnită = aude = 4. Transcrie cuvintele derivate şi precizează, pentru fiecare, procedeul prin care au luat naştere 5. Scrie enunţuri cu sinonimele cuvintelor: goarnă = violină = voce = strune = 6. Transcrie perechea antonimică existentă în text 7. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele cuvintelor: mare = mică = fiu = are = 8. Creează enunţuri cu paronimele a patru cuvinte din text, respectând cerinţele impuse. a. paronimie iniţială progresivă________________________________________________ b. paronimie mediană regresivă________________________________________________ c. paronimie mediană progresivă_______________________________________________ d. paronimie finală prograsivă_________________________________________________ 9. Precizează valoarea morfologică a cuvinteor: patru = al = lor = toate = egală = 10. Transcrie verbele şi precizează felul lor, modul şi diateza la care acestea se află. 11. Analizează felul predicatelor propoziţiilor: 4, 5, 7, 8 şi penultima 12. Analizează felul propoziţiilor: P4 P5 P7 P8 P11 13 Precizează funcţiile sintactice ale cuvintelor: toate = (de) arcuş= întreaga = ecou = 14. Contrage :P2 ______________________________________________________________ ultima propoziţie________________________________________________________ 15. Precizează numele figurii de stil pe baza căreia a fost creată poezia.________________ 16. Precizează : măsura primelor două versuri______________________________________________ ritmul poeziei___________________________________________________________ 17. Precizează genul literar şi specia căreia îi aparţine poezia.________________________

112

18.

Scrie patru trăsături ale speciei căreia îi aparţine poezia TESTUL 3

Se dă fraza: Când coborî scările de marmură tocită care-i aminteau de fiecare dată, fără greş, de scările de la liceu, pe unde nu urcau decât profesorii, şi pe unde se strecurau ei, pe furiş, uneori, fericiţi că încalcă o interdcţie şi un privilegiu, simţi în urmă nişte paşi mărunţi, pe tocuri, şi putu deja să-şi închipuie „persoana” , mică, grăsuţă, cu obrajii grăsuţi jucând în tactul paşilor sacadaţi, mecanici, şi rări şi mai mult paşii, ca să nu fie depăşit pentru că nu îi plăcea să coboare scările împreună cu cineva.” Nicolae Breban, Îngerul de ghips Se cere: 1.Transcrie cinci cuvinte care conţin diftongi diferiţi şi încercuieşte-i. 2. Transcrie minimum două cuvinte care conţin hiat. Marchează hiatul cu un dreptunghi. 3. Transcrie cuvântul / cuvintele care conţine / conţin triftong / triftongi. 4. Precizează care dintre sunetele cuvintelor de mai jos sunt vocale şi care semivocale. aminteau = înterdicţie = împreună = profesorii = 5. Precizează ce reguli de silabaţie ai aplicat în despărţirea cuvintelor: fiecare = încalcă = urmă = obraji = 6. Alcătuieşte familia lexicală căreia îi aparţine cuvântul „grăsuţ” 7. Scrie câmpul lexical căruia îi aparţine cuvântul „profesor” 8. Precizează mijloacele şi procedeele de imbogăţire a vocabularului prin care au luat naştere cuvintele: fiecare = încalcă = interdicţie = grăsuţă = 9. Scrie enunţuri cu sinonimele cuvintelor: scări = tocită = a se strecura = tact = 10. Alcătuieşte enunţuri cu antonimele cuvintelor: coborî = fericiţi = grăsuţă = rar = 11. Alcătuieşte enunţuri cu omonimele a patru cuvinte din fraza de sprijin dată. 12. Alcătuieşte enunţuri cu paronimele cuvintelor: tocită = dată = urmă = mică = 13. Precizează valoarea morfologică pentru fiecare dintre cuvintele: tocită = fiecare = pe furiş = împreună cu = cineva = 14. Analizează morfologic şi sintactic verbele. 15. Precizează felul propoziţiilor: P2____________________________ P antepenultimă_________________ ___ P penultimă_____________________ ultima propoziţie___________________ 16. Analizează sintactic cuvintele: scările = _i = fără greş = jucând = 17. Contrage: P1_____________________________ P antepenultimă____________________ penultima propoziţie______________ ultima propoziţie___________________ 18. Folosindu-te de procedeul expansiunii creează propoziţii echivalente sintactic cuvintelor:

113

tocită fără greş = = TESTUL 4 Se dă fraza: „Atât de mare era reputaţia de om de afaceri şi de spirit practic al unchiului nostru. Folosindu-te de procedeul extensiei. Creează enunţuri cu paronimele mediane progresive a patru cuvinte din fraza de sprijin dată. întâia noapte de război Se cere: 1. Contrage: P2_________________________________________________________________ ultima propoziţie_____________________________________________________ 16.Transcrie două cuvinte care conţin hiat. încât. Analizează exclusiv morfologic cuvintele: unchiului = nostru = toţi = fabricii = 12.Precizează mijloacele şi procedeele prin care au luat naştere cuvintele: încât = periculos = 7. cu toate că toţi îl ştiam periculos. 5. 11. creează a subordonată echivalentă sintactic funcţiei îndeplinite de cuvântul „(de) nevoie” 114 . Precizează felul propoziţiilor : P2____________________________ P3_____________________________ P5____________________________ ultima propoziţie.Alcătuieşte enunţuri cu omonimele a două enunţuri din text. Ultima noapte de dragoste. două de nevoie.Alcătuieşte familia lexicală căreia îi aparţine cuvântul „hotărât” 4. s-a hotărât să se adune suma de un milion jumătate. în familie.Scrie enunţuri folosind antonimele cuvintelor: mare = toţi = să se adune = hotărât = 9.Scrie câmpul lexical al gradelor de rudenie.” Camil Petrescu. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: a unchiului = toţi = suma = (la) licitaţie = 15.Precizează ce reguli ai aplicat în silabaţia cuvintelor: practic = nostru = înmcât = familie = 6.Transcrie cinci cuvinte care să conţină diftongi diferiţi. ca să concurăm la licitaţia fabricii de metalurgie.________________ 14.Alcătuieşte enunţuri cu sinonimele cuvintelor: reputaţie = periculos = nevoie = să concurăm = 8. 3. 10. 2. 13. Analizează sintactic şi morfologic verbele cu funcţie de predicat.

au cugetat. Alcătuieşte familia lexicală căreia îi aparţine cuvântul „poezie” 5. Creează enunţuri cu paronimele a cinci cuvinte respectând condiţiile date. mă voi încumăta a spune ceea ce aievea n-am văzut cu ochii. 12.P) însumi (atr. paronimie iniţială regresivă = paronimie mediană progresivă = paronimie iniţială progresivă = paronimie finală regresivă = 9. Precizează funcţiile sintactice îndeplinite de cuvintele: asemenea = umilinţă = niciodată = meşteri = a cugeta = bine = 16. adj) care (subiect ) toate (atr. a vorbi şi a lucra bine”.TESTUL 5 Se dă fraza: „Dar fiindcă până acum nici prin vis piciorul nu mi-a călcat prin asemenea prăpăstioase locuri şi fiindcă însumi – o mărturisesc cu umilinţă – n-am fost niciodată la acea aspră şcoală în care. voi cerceta numai cum alţii. asemenea . Transcrie patru cuvinte derivate cu prefix. Creează enunţuri în care cuvintele de mai jos să îndeplinească funcţiile indicate între paranteze.” Alexandru. Precizează ce reguli ai aplicat în silabaţia cuvintelor: fiindcă = războaie = niciodată = descriind = 4. aspră. alţii. toate. 18. adj) legănat (c. 15. 115 . Defineşte opera literară 17. 20. 19. Ioan Odobescu. 10.c. dupe spusa anticului dascăl de Vânătoare. Transcrie două enumerări şi precizează rolul lor în textul literar. Precizează modul de expunere predominant utilizat în fraza dată. 14. legănat în răsfăţările poeziei şi ale frumoaselor arte. de aceea. 13. Analizează felul primeleor şase predicate precizând şi modul şi diateza lor. 3.mod) Transcrie două epitete şi precizează rolul lor în textul literar. descriind. ci. Creează enunţuri cu antonimele cuvintelor: război = aspră = plin = mare = 7. Tanscrtie cinci cuvinte care conţin diftongi diferiţi şi încercuieşte-i. „cetăţenii învaţă a fi meşteri în războaie şi în toate cele unde trebuie omului să ştie a cugeta. Transcrie cuvintele create prin compunere. au vorbit şi au lucrat. Transcrie patru cuvinte care să conţină situaţii de vocale în hiat. Pseudokinegheticos Se cere: 1. Analizează exclusiv morfologic cuvintele: acum. care . descriind şi reprezentând episoade caracteristice din viaţa plină de neastâmpăr a vânătorii celei mari. 2. mai pricepuţi. călcat (N. mi -. Analizează felul primelor şase propoziţii. Creează enunţuri cu sinonimele neologice ale cuvintelor: mărturisesc = a cugeta = priceput = neastâmpăr = 6. însumi. 11. cu umilinţă. Creează enunţuri cu omonimele cuvintelor: unde = mă = voi = au = 8. Transcrie cuvintele derivate cu sufix. zic.

frazele. dar. atras de jocul lor. curios. auzii acea voce. care cobora.Precizează care sunt mijloacele şi procedeele de îmbogăţire a vocabularului prin care au luat naştere cuvintele: împăcat = spectaculoase = nicicum = necunoscută = detaşez = 6.Transcrie perechile antonimice existente în text. două care să conţină vocale în hiat şi două care să conţină triftongi. 116 . mă pomenisem urmărind cu satisfacţie cum lumea rămânea înafara mea. minţindu-mă cu tot felul de minuni. pornii spre casă unde.Alcătuieşte enunţuri cu sinonimele comune ale cuvintelor: entuziasm= satisfacţie = discret = regret = 7.Creează enunţuri cu omonimele cuvintelor: pat = poate = care = unde = 9.Desparte în silabe cuvintele: satisfcaţie = impresia = extrem = imposibil = 4. liniştea se sparse. fără nelinişte sau regret mă detaşez chiar şi de propria-mi greutate. extrem de clar. cu toate întrebările. Absenţii Se cere: 1. poate şi datorită somniferului. eram încântat că.Transcrie două cuvinte care să conţină diftongi. 8. la al căror înţeles îmi era imposibil să mă gândesc.TESTUL 6 Se dă fraza: „Spre seară. convins că nu e numai treaba mea să pun lumea la loc şi. culorile se dizolvară în cenuşiu şi. se îndepărta simţitor cu ploaie cu tot şi. sigur. împăcat. 3. imediat coborârea se opri şi atunci. din senin. Marchează-i diferit. într-o aglomerare de umbre şi lumini agitate. cu intensitatea unei lovituri violente. spectaculoase. nu-mi dădeam seama unde şi nici nu mă interesa.Analizează exclusiv sintactic cuvintele: satisfacţie = sunete= litere= vocale= adânceam = sunete= litere= vocale= consoane = consoane = semivocale= semivocale= 2. mă întinsesem pe pat fără prea mare entuziasm. mai ales. neavând încotro. atinsei o clapă necunoscută ce dereglă brutal totul. aveam impresia că mă aflu într-un ascensor leneş.Scrie familia lexicală căreia îi aparţine cuvântul gând. discret. în vreme ce eu. după câteva minute. mă adânceam calm. 5. ce nu voiau nicicum să se constituie în ceva. din neglijenţă sau întâmplare. degajat de gânduri. până când.” Augustin Buzura.Creează enunţuri cu paronimele cuvintelor de mai jos respectând cerinţele dintre paranteze.

2005 Tema lecţiei: Verbul Text suport: “Intră în coridorul şcolii şi se apropie de fiu-său atât de repede.5p 1p Răspuns coerent.5p 1p Răspuns complet: 1p Răspuns parţial: 0. superficial: 0. 4.5p 6p Acordat 6. Analizează pagina de titlu a manualului tău de Limba română. Apreciază părerea afirmată în textul suport.FIŞĂ DE EVALUARE ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Elev: Vasilescu Mihai Clasa a VI-a Data evaluării: 01. 3. observând nuanţa particulară a acestuia. 2005 Tema lecţiei: Cartea – obiect cultural Text suport: “Ce este oare o carte bună dacă nu un prieten cu care să poţi sta de vorbă oricând în singurătatea odăii tale?”(Marin Preda) Itemi 1. complet: 1p Răspuns incomplet: 0.5p 1p Răspuns creativ. 2.5p 1p Răspuns corect.5p 6p Acordat 117 . dovedind o bogată experienţă de lectură: 1p Răspuns de tip clişeu. Total punctaj Punctaj din oficiu: 4p Nota obţinută: _______ FIŞĂ DE EVALUARE ORALĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Elev: Vasilescu Mihai Clasa a VI-a Data evaluării: 15. Demonstrează că apariţia cărţii a avut un rol important în dezvoltarea omenirii. Distinge verbul la modul conjunctiv din text. Punctaj Maxim 1p Răspuns complet: 1p Răspuns parţial: 0. 4. Identifică verbele din textul suport.5p 1p Răspuns coerent.5p 1p Apreciere bine argumentată. Explică noţiunea de “notă de subsol”.”(Marin Preda. folosindu-ţi propria experienţă de lectură. creativ: 1p Răspuns parţial.5p 1p Răspuns competent. susţinut de exemple: 1p Răspuns incoerent: 0. Stabileşte legătura existentă între conţinutul textului şi numărul mare de verbe din alcătuirea acestuia.5p 1p Realizarea tuturor modificărilor necesare: 1p Realizarea parţială a modificărilor textului: 0. Moromeţii) Itemi 1. 6. încât copiii din sală se speriară şi crezură că omul vrea să bată pe vreunul dintre ei. 3. nepersonalizat: 0. Total punctaj Punctaj Maxim 1p Şase verbe identificate: 1p Trei verbe identificate: 0. Transformă textul astfel încât primul verb să fie la persoana I plural. argumentând pro sau contra. bine exemplificat: 1p Răspuns insuficient exemplificat: 0. 5. necreativ: 0. ştiinţific: 1p Răspuns neştiinţific. Formulează enunţuri cu verbele identificate în text.5p 1p Apreciere bine argumentată. Formulează o definiţie personală a cărţii. Enumeră elementele care alcătuiesc structura cărţii.5p 1p Răspuns corect. Apreciază expresivitatea obţinută în text cu ajutorul verbelor. 2.11. complet.10. creativă: 1p Apreciere slab argumentată: 0. creativă: 1p Apreciere slab argumentată: 0. 5.

.. a. Prin tine cunoscut-am vapaiele iubirei...... în al meu suflet ............ c. complement indirect. caz G.. c.. b.. Indicati in textul dat un epitet si o comparatie. Privirea acestui om ma sperie : a..... Atunci el cu mandrie s-a oglindit in tine... de tine-mi este dor.. atribut adjectival .. el se-nalţǎ d.. complement direct..... Unde mi-ai umblat ? a....... complement indirect .... complement indirect........... a..... În compunerea ta .) 2...... a.......... o ! soare... Vei folosi cate un pronume si cate un adjectiv pronominal din cele invatate. a... atribut pronominal ... Prezenta poetului este redata la nivelul textului prin :..... b... 5. 118 . atribut pronominal .. Cǎci vecinic el se-nalţǎ spre tine-n strǎlucire..Poezia Toate subiectele sunt obligatorii.. în spatiul punctat din faţa propozitiilor din coloana A litera corespunzatoare exemplului din coloana B. “vecinic” sunt:…………………………………………. b. atribut pronominal. adjectiv pronominal posesiv in G.... Formele literare ale cuvintelor “perdut”. Privirea acestuia ma sperie........] Ca razele-ţi la cuibul de unde au plecat.. pronume personal c.. . nume predicativ ........ c. Rima versurilor din textul de mai sus este îmbratisata.. b......creatorul cand de pe tronul sau Eu.... adjectiv pronominal posesiv b.. pe foaia de teză ...Se accordă 10 puncte din oficiu.. in tine vreau sa mor! ( Vasile Alecsandri...1..... complement circumstantial de loc .. a.) b........ c.... atribut pronominal . In tine cred.... In tine-am sorbit viata....... Autorul isi exprima sentimentele cu ajutorul: .2..... cazul N a...... A B ....... Scrie...... spre tine-n stralucire 3.... Baiatului acestuia îi vorbesc. pronume personal in G Fratele tau este cât al meu. 10 p Subiectul al II-lea ( 30 de puncte) Compune un text de 10-15 randuri in care sa descrii o gradina cu flori.. Si chipu-i sfant ramas-a in veci pe discul tau. In urmatoarele enunturi...........caz Ac.să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate ..... c. Imi place cartea de la tine...... complement indirect. Ti-a zis sa fii... Subiectul I (60 de puncte) Citeste cu atentie textul dat: O ! soare.... atribut adjectival Ochii tai sunt luminosi... b.... atribut adjectival. b.. a.. In operele apartinand genului liric modul predominant de expunere este:.... b.... 4...Răspunde cu adevărat (A) sau fals(F): 4 p. Forma corecta este : a. complement circumstantial de mod. atribut adjectival . mic atom........... complement indirect... 6 p.. b.. atribut pronominal El este la mine... (... 10 p 6.. nume predicativ. atribut adjectival.... vrand lumei sa dea supremul bine Te port în al meu suflet cu-ntreaga ta mǎrire.... Poezia apartine genului liric deoarece.. b................ fara functie sintactica.... atribut adjectival. te port ...răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: 1.... caz G.. Cu tine-am fost tovaras pe calea fericirei........ cuvantul marcat este: 20 p. (.... Pe fata lui se citea mila.Punctaj din oficiu: 4p Nota obţinută: _______ Numele si prenumele: Clasa a VI-a Test sumativ.......trebuie: .. c.......atribut pronominal.... .Transcrieti din text doua fragmente prin care sa aratati ca soarele este asociat iubirii si vietii... in lume perdut.3.... Baiatului acesta îi vorbesc.......... a....Imn catre soare ) Scrie. Sugestia celorlalti a fost acceptata. adjectiv pronominal posesiv in N.să formulezi un titlu expresiv/personalizat al textului redactat de tine. a.. caz N..să respecţi convenţiile specifice unei descrieri.[.......... b.. Masura primului vers este de 15 silabe... Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.... c.. Completeaza spatiile cu informatiile corecte: 10 p... neînsemnat........ pronume personal..

încălecă sprinten catargul alunecos . gălgia. o prepoziţie simplă. • Inserarea în naraţiune a două replici de dialog . cu el în braţe. “ scotea din luntrea de la picioare.Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele deasupra .” . urechi. Deasupra peretelui de piatră. băiatul se ridica . o continuare a textului citat. fulgerător. 28. să aibă altă valoare morfologică decât cea identificată. ceea ce . Precizează numărul de litere şi numărul de sunete din cuvintele : gălăgia. • Să evidenţiezi detaliile surprinse..Selectează un cuvânt cu articol hotărât. Explică modul de formare a cuvintelor : nemişcarea . “ deasupra peretelui…” . 13. acoperind plescăitul valurilor. modul indicativ-timpul imperfect. lungi ca pe picior .Explică folosirea cratimei în structura “ . LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Evaluare finala Citeşte cu atenţie textul următor : “ Băiatul părea adormit . subliniate anterior .Transcrie. Redactează o compunere . picioare. strigau să fie lăsaţi să intre într-o remiză de căruţe vechi. lui .Precizează rolul primei virgule în textul dat. Vei avea în vedere : • Introducerea unui nou personaj. sprinten . “ II. 11. atribut substantival prepoziţional. toate simţurile-i şedeau la pândă.Enumeră. “ ( Fănuş Neagu. 29. 24. scotea din luntrea de la picioare . Atent. “ Hoinar pe malul Dunării “ . NOTĂ !În vederea acordării punctajului pentru exprimare. Îngerul a strigat ) LITERATURĂ 1. cu ochii aţintiţi spre mal. se frângea de trunchi . Numeşte personajul central al fragmentului şi realizează-i o scurtă caracterizare.ortografie si punctuaţie . complement indirect în D. dar nemişcarea lui era ca a sălbăticiunilor ieşite la pândă. Când gălăgia creştea . 8.. o conjuncţie coordonatoare. vârându-i două degete în urechi. 3.de ortografie şi de punctuaţie. modul indicativ-timpul perfect simplu... un pronume personal-formă neaccentuată. alunecos.. când ( adverbe relative ). străbătu scândura de-a-ndărătelea .Alcătuieşte enunţuri în care verbul a străbate ( utilizat cu forma de infinitiv) să fie : subiect. alcătuieşte enunţuri in care acelaşi verb să aibă alte valori pe care le vei preciza. trunchi. 12.Propune fraze în care propoziţiile subordonate să fie introduse prin : conjuncţiile căci . nume predicativ. aşa cum este sugerat în textul dat. patru situaţii de folosire obligatorie a virgulei la nivelul propoziţiei. băiatul se ridica.Desparte în propoziţii ultima frază a textului citat şi precizează felul lor.. taică-su şi încă vreo douăzeci de oameni se certau.Găseşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele : nemişcarea.să respecţi normele de exprimare . 25. cu mişcări iuţi . CREAŢIE 1.Alcătuieşte propoziţii în care substantivul perete să fie : nume predicativ în G. Argumentează. prinse.Identifică valoarea morfologică a numeralelor prezente în textul citat.ca mod de expunere principal. acoperind plescăitul valurilor . deşi . 2. dar nemişcarea lui era ca a sălbăticiunilor ieşite la pradă. 27..” . în 4-5 rânduri .” . subiect. degete. Redactează. unul cu articol nehotărât. o prepoziţie compusă ..şi-l ascunse în tureatca unei cizme. 18. trase fierul peste gura unui crap şi . deasupra. 23.. În compunere trebuie 119 . III. Patru crapi cu burţi aurii .” 22. unul cu articol posesiv şi unul nearticulat. Identifică genul literar căruia îi aparţine textul şi motivează –ţi răspunsul formulând cel puţin trei argumente.. sprinten. creat de tine .. un peşte. în faţa casei lemnarului. intră în luntrea lui tăică-su şi-l ascunse în tureatca unei cizme de cauciuc.. cuvintele cu rol de conjuncţie care.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din structurile : “ băiatul părea adormit “ . atribut verbal. de cel puţin o pagina. băiatul se ridica.Transcrie câte un verb pentru : conjugarea a III-a . Transcrie un fragment care să conţină o trăsătură a personajului sugerată prin caracterizare indirectă. “ luntrea lui taică-su. modul gerunziu. 10.Alcătuieşte enunţuri din care să reiasă omonimia cuvântului dar. “ încălecă sprinten. 19.” .Precizează funcţia sintactică a cuvintelor din structura : “ când gălăgia creştea . 26. 14. acoperind plescăitul valurilor . lemnarului. fulgerător. plescăitul. un peşte şi-l arunca fulgerător în luntrea lui taică-su. din al doilea paragraf.20-25 de rânduri. el desfăcu briceagul de la curea . încât.cu titlul • Să ai descriere –subiectivă.Găseşte cel puţin cinci expresii în structura cărora să apară cuvântul ochi. Precizează trăsătura si mijlocul de caracterizare.Explică semnificaţia în context a fragmentului : “ Băiatul părea adormit . 21. 9. cine (pronume relative) şi cum . 2. se frângea. Precizează valoarea morfologică a verbului a fi prezent in primul rând al textului. • Crearea de imagini sugestive. 20. 17. în 10-15 rânduri. complement direct. aţintiţi. briceagul. compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută . şi exemplifică.. 6. rezumatul textului reprodus anterior. • Corectitudinea exprimării şi a scrierii.Alcătuieşte enunţuri în care să dovedeşti polisemantismul cuvântului a ridica. 4. unde. Încercuieşte grupurile vocalice prezente în structurile: “ toate simţurile-i şedeau la pândă “ ... • Să exprimi clar sentimentele privitorului . “ se frângea de trunchi “ . LIMBA ROMÂNĂ 7. atârnau cu gurile prinse într-un covrig de sârmă din vârful catargului de la prora bărcii din care fura băiatul. vârându-i două degete în urechi .Identifică tipul de raport sintactic în fraza : “Când gălăgia creştea . 16.. cauciuc.. 5. Precizează spaţiul acţiunii . Propune...” 15.

cazul în care se află şi funcţia sintactică. 1. veci. Luca Caragiale. Transcrie un regionalism şi un arhaism. Alcătuieşte enunţuri cu sensuri diferite pentru cuvintele corn. Povesteşte. Mă priveşte şi m-ascultă. Cată ţintă. două imagini artistice diferite. Alcătuieşte enunţuri cu adjectivul -ntinsă la toate gradele de comparaţie . Selectează un cuvânt derivat şi altul compus. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate. dar tot au pierdut două ceasuri din drum. lectura D-l Goe… de I. 3 Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: Pe câmpia verde.Închinare-aş. 5. 120 . lung la mine. 2. Identifică două procedee artistice şi. Profesor examinator. părăsind năsipul cald. Şade Toma Alimoş Haiduc din Ţara-de-Jos Şi bea vin din burduşel Şi grăieşte în ăst fel: . Caragiale. Precizează un pronume şi un adjectiv pronominal din text. 3. (Toma Alimoş) I. făr-a se opri din cale. Profesor asistent. o şopârlă de smarald.de Vasile Alecsandri) I. 5. 1. duce. după momentele subiectului. 1. Să adopţi un limbaj adecvat temei . Selectează un pronume şi un adjectiv pronominal. II. Precizează modul şi timpul verbelor subliniate. II. Lunca-n giuru-mi clocoteşte. Profesor asistent. 1 Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: Şi gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge. 5. Transcrie două cuvinte care se abat de la normele limbii literare. lectura Sobieski şi românii de Negruzzi. 2.L.-ntinsă.Iaşi Examen de corigenţă – clasa a VI-a Biletul nr. 4. Dar mi-e murgul vită mută. (Caravana şi câinii – V. Biletul nr. Şcoala Ion Creangă . Menţionează modurile de expunere folosite în text. 2 Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: . (Malul Siretului. Biletul nr. Menţionează ce fel de părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate şi funcţia lor sintactică. precizând felul lor.De la început. Eftimiu) I. giuru(-mi). 4. 3. Precizează două consecinţe ale folosirii cratimei în structura n-are. Şi de cetine coprinsă. Transcrie un cuvânt cu vocale în hiat şi altul care conţine doi diftongi. caravana se opreşte! Amândoi călătorii luară la goană haita. trebuia să sfărmăm dinţii câinilor ăstora! Câinii latră. a trece. 4. Profesor examinator. Menţionează câte litere şi sunete au cuvintele cel. respectiv.• • • Să dovedeşti un stil curat. Caracterizează personajul Goe din lectura D-l Goe… de I. Primul călător lovi cu toiagul său de corn. Povesteşte. 3. Câinii latră. după momentele subiectului. câinii se depărtară. Cu fălcile sângerânde. Să respecţi normele de scriere corectă. 2. explicându-le sensul. original . N-are gură să-mi răspundă. caravana trece. şi n-am cui! Închinare-aş murgului. II.

răspunse nepoată-sa. Pe geamurile Hagiului înflorise gheaţa cu frunze mari şi groase. Selectează trei verbe de conjugări diferite. Menţionează procedeul artistic dominant în text şi o imagine auditivă. 4. Caragiale. ( Caisul – de Magda Isanos) I. 1. suflu. Trosneau pomii în grădină.Profesor examinator. Defineşte fabula şi menţionează trăsăturile acestei specii literare. oastea de afară slobozi puştile şi cântăreţii începură a suna din tobe. I-au căzut toţi de bătrâneţe. se croia câte un rotocol. pierzându-i pe unii în coaje. 5. că înlemnim până mâne.Suflu. Prietenul copilăriei. tremurând co cergă în spinare. strigă Hagiul. . Identifică două arhaisme. Transcrie un cuvânt cu vocale în hiat. II. Profesor asistent. Căci mi-a bătut în geam caisul. altul cu diftong şi al treilea cu triftong. dar mă taie frigul şi mi-a îngheţat răsuflarea. 5. mult iubit. 3. II. Şcoala Ion Creangă – Iaşi Profesor examinator. Leano. Precizează două pronume diferite. raportându-te la textul Bivolul şi coţofana de G. 2. colţ. Topîrceanu). Atunci preasântul părinte împreună cu marele postelnic îl duseră până la strana poleită. Profesor examinator. 1. Biletul nr. Identifică trei substantive în cazuri diferite. Tocmai în ăst an se puse o iarnă grea. nene Hagiule. Ar trebui să-mi dai de lemne. pe alţii în miez de pâne. 4 Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: Azi-dimineaţă m-am trezit. Biletul nr. menţionând felul lor. precizându-le funcţia sintactică. Transcrie trei cuvinte din acelaşi câmp lexical. Dar poate nu-i caisul. 3. Şi-atunci. Profesor asistent. . a face. 5 Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: Mihnea sărută icoana Adormirei Maicei Domnului şi. ( Hagi Tudose – B. Menţionează două verbe la moduri nepersonale diferite.L. Alcătuieşte enunţuri cu diferitele sensuri ale cuvintelor ochi. Precizează măsura şi rima ultimelor patru versuri. Defineşte schiţa şi menţionează caracteristicile acestei specii literare. Biletul nr.Suflă mai cu inimă. din trâmbiţe şi din surle. Rotunjea biata fată gura. m-am gândit. Profesor asistent. 6 Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: Până la optzeci de ani nu i s-a întâmplat nimic serios Hagiului. Transcrie un cuvânt compus şi altul derivat cu prefix şi sufix (parasintetic). venind în mijlocul bisericii. Când se urcă noul Domn pe acest scaun bogat. sufla din toată inima. făcând trimitere la textul D-l Goe… de I. 4. ( Mihnea-Vodă cel Rău – de Alexandru Odobescu) I. purtând pajura ţării săpată în lemn. 121 . Nu l-a durut un dinte măcar. marele spătar. ce le ducea. cocoloşit într-un colţ al patului. supărat că tac astfel Obrazul mi-a lovit cu ramul înflorit Şi-ndată l-am recunoscut că este el. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul domn să apară în toate cele cinci cazuri cunoscute. mitropolitul îi puse pe cap coroana Voivozilor şi-i dete-n mână spada şi buzduganul domnesc. 2. 1. Ştefănescu Delavrancea) I. 2. Degeaba se încerca nepoată-sa să facă ochiuri în geam. pe o pernă roşie. dar se prindea la loc.

4. şi mam făcut slujitor în ogradă la conu Alecu. 4. aşezarea corectă a textului în pagină. Da’ eu am rămas vânător mare. ( Maică – mea era mare farmazoană – după M. 13. la/l-a.) Selectează 2 verbe la timpuri diferite ale modului indicativ. registrul de comunicare..(6 p. după ce dimineaţa scânteiase în grădină şi pe acoperişuri o brumă groasă. unde credeam că este ţara vânătorilor şi-a poveştilor. . Şcoala Ion Creangă . 10.(6 p. târzie. la târg. am fost vânător pe acele meleaguri.(6 p. 5.3.(6 p. zise zâmbind mama. Identifică un substantiv în cazul dativ şi altul în vocativ. epic) căruia i se integrează textul.(2 p. ortografie – 3 p. Rezumă lectura Amintiri din copilărie de Ion Creangă.(2 p.Jivina a ajuns balaur. când iubeam foarte mult poveştile. pentru redactare (coerenţa textului-3 p.) Menţionează o imagine artistică.(2 p. dacă vrei să ştii mata. • Prezentarea. Sadoveanu) I. Menţionează câte un adjectiv cu două.(6 p. Înţelegerea textului (12 puncte) 9.(6 p. pentru conţinut şi 14 p. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului .) Precizează modurile de expunere prezente în text.(6 p. pe scurt. 5. Părea cal.) Numeşte genul (liric. am întâlnit o dihanie înfricoşată. trei şi patru forme flexionare. 12. trei şi. dar avea picioare prea scurte şi îi crescuse un corn drept în frunte.) Numeşte grupurile de sunete din cuvintele iubeam. menţionând şi timpul acestora. Profesor asistent. punctuaţie – 3 p.) Identifică un cuvânt compus şi altul derivat. stăteam în cerdacul casei cu moş Ilie şi priveam spre pădurile cu pâclă deasă. fabulă). Limba română (48 de puncte) 1... 2.Iaşi Examen de corigenţă – clasa a VI-a TEST DE EVALUARE Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: Era o vreme depărtată. pe baza operei literare. III. acuzativ şi genitiv. II. respectiv. aici . Se acordă 10 p. Timp efectiv de lucru – 2 ore.(2 p. moş Ilie. din oficiu. care asculta de multă vreme.). 3. . precizându-le funcţia sintactică. Precizează câte un verb la cele patru moduri predicative.(4 p.) Numeşte personajele participante la acţiune.) Precizează câte un adjectiv cu două. compunerea trebuie să se încadreze în limita minimă de spaţiu indicată. 7.) Alcătuieşte enunţuri cu odată/ o dată. Odată. a subiectului operei literare. 122 . 11. În realizarea demonstraţiei vei avea în vedere: • Precizarea caracteristicilor speciei alese (cel puţin patru caracteristici). În vederea acordării punctajului pentru redactare.(6 p.3 p. II. Într-o după – amiază de toamnă târzie.Şi eu.) Transcrie două pronume diferite.) Descrie în două enunţuri relaţia care se stabileşte între copil şi moş Ilie. 8. lizibilitatea – 2 p.) Menţionează câte un substantiv în cazul nominativ.. 6.) Alcătuieşte enunţuri cu sensurile diferite ale cuvintelor târg şi corn . patru forme flexionare. Notă! Vei primi 16 p. Profesor examinator. • Prezentarea personajului principal prin raportare la întâmplări semnificative. Literatură (30 de puncte) Scrie o compunere de 1-2 pagini în care să demonstrezi încadrarea unui text literar studiat în clasa a VI-a la o specie învăţată (schiţă. • Exemplificarea acestor caracteristici. Şi pe urmă am venit aici.

În vederea acordării punctajului pentru redactare. (6 p. punctuaţie – 3 p. Şi desenai un cerc şi-l împărţii în patru şi scrisei la fiece capăt al diametrelor câte o literă mare: A. lizibilitatea – 2 p. având ca suport textul anterior. 5. (6 p. Timp efectiv de lucru – 2 ore.) 9. Notă! Vei primi 16 p. 12. menţionând felul lor.) Construieşte enunţuri cu sensurile diferite ale cuvintelor grade.) Motivează rolul persoanei întâi în text.) Stabileşte câte litere şi sunete au cuvintele eu. (2 p. 123 .Ăsta nu-i bun! rostii eu. (6 p.) Identifică un adjectiv propriu-zis şi altul provenit din verb la participiu. Literatura (30 p. Dar observai că obţinusem un arc de patruzeci şi cinci de grade. (2 p. pentru redactare (coerenţa textului-3 p. bucuros că eram nevoit să construiesc un alt cerc. Dar când fu să-l crestez cu două diametre perpendiculare.) Explică rolul primelor două virgule.) Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor din enunţul făcui alături un altul. arc. 6. (2 p. • prezentarea relaţiilor dintre personajul ales şi celelalte personaje participante la acţiune. (6 p.Şcoala Ion Creangă . În realizarea caracterizării vei avea în vedere: • menţionarea a cel puţin două trăsături ale personajului.) Trece în vorbire indirectă ultimul dialog. B.) 1. (6 p.. 2. ortografie – 3 p.) Recompune. câmpul lexical al cercului.) Transcrie două pronume diferite. extremitate. • precizarea mijloacelor/ modalităţilor de caracterizare. din oficiu. aşezarea corectă a textului în pagină. compunerea trebuie să se încadreze în limita minimă de spaţiu indicată. D. C. (6 p. mă răstii eu către mine însumi. ( Romanul adolescentului miop – de Mircea Eliade) I. 10. domnule. II.Iaşi Examen de corigenţă – clasa a VI-a TEST DE EVALUARE Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele: . registrul de comunicare.) Precizează ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate. . (6 p.. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului . III. 8. Limba română (48 p.3 p. Şi îmi închipuii că am un arc de treizeci şi cinci de grade şi unii extremitatea arcului cu centrul cercului. (6 p. Înţelegerea textului (12 p. treizeci.) Scrie o compunere de 1-2 pagini în care să caracterizezi un personaj dintr-o operă studiată în acest an şcolar. 11. 7. pentru conţinut şi 14 p. Ştersei cercul (…) şi făcui alături un altul.) Imaginează-ţi în ce împrejurare se petrec cele povestite în fragmentul selectat. 3. (4 p. 13. cerc. Se acordă 10 p. 4.) Precizează două moduri de expunere folosite în text. • ilustrarea trăsăturilor prin raportare la textul lecturii..Haide..). (2 p. luai în seamă că cercul şters cu creionul îmi atrage atenţia.) Transcrie un grup de cuvinte care sugerează un sentiment al personajului.

4p 3. d)I-a dat lui Goe ciocolată.Transcrie două cuvinte folosite cu o valoare morfologică diferită de cea obişnuită.şi--------------------------------------. 4p 5..Cuvântul harbuz este un------------------------.10..2005 UNITATEA III TEST SUMATIV „Structurile textului” I. 6p 8. Cifra 1500 reprezintă numărul de cuvinte din------------------------------------..Completează careul de mai jos.Cuvintele cunoscute de un număr restrâns de vorbitori formează ---------------------------------.Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul. 4p 7.Scrie două propoziţii în care să introduci două cuvinte formate prin compunere(două tipuri).Clasifică şi numeşte mijloacele de îmbogăţire a vocabularului.Precizează locul şi timpul acţiunii. 124 . e)I-a dus pe cei patru spre centrul oraşului.inabil.dezosificare.Menţionează titlul volumului în care a fost publicată această operă literară şi anul apariţiei.se spânzură iar cu amândouă mâinile de vergeaua de alamă şi scoate iar capul.prezintă trei caracteristici şi numeşte doi reprezentanţi ai acestei specii în literatura română.Motivează prin două argumente că fragmentul a fost extras dintr-o operă epică.Desparte în silabe cuvintele următoare:descriere. c)Le sperie pe cucoane mai mult decât pe Goe.Numeşte momentul subiectului ilustrat de acest fragment. b)A fost ales ca destinaţie finală a călătoriei.Citeşte cu atenţie textul şi rezolvă cerinţele:40p „Şi după ce se strâmbă la urâtul.şi se numesc----------------------.Identifică personajele care apar în fragmentul reprodus.----------------------------------şi-----------------------------------------.Transcrie din textul de la I două cuvinte monosilabice şi două polisilabice.4p 7.Povesteşte sfârşitul întâmplărilor.Identifică două cuvinte derivate şi precizează cuvintele de bază de la care s-au format. 10p 9.” 1. Z M R E I II.Limba română-50p 1.urmărind definiţiile: a)A fost aleasă ca pretext pentru călătorie(două cuvinte).20.Defineşte şi exemplifică termenii:diminutive.4p 6. 4p 4.Scrie numele autorului şi al operei literare din care a fost reprodus fragmentul.Scrie familia lexicală de la cuvântul de bază floare.augmentative.şi mititelul îşi retrage îngrozit capul gol înăuntru şi-ncepe să zbiere . 4p 2.. 4p 5. 6p 9.(8 cuvinte) 8p 6.Completează enunţurile de mai jos.introducând cuvintele potrivite: Vocabularul are două părţi:-------------------------------------.Defineşte schiţa. 6p 3.înnoptare. 4p 4.4p 2. 6p 8.

Vioara ei este deosebită. Toată valea. cerul era senin. un adverb. Menţionează rima poeziei. 125 . Treceţi un adjectiv din text la toate gradele de comparaţie. Subiectul II Menţionează două trăsături ale fabulei. numeral cardinal. Printre holde rătăcită. cazul şi funcţia sintactică a pronumelor şi adjectivelor pronominale din enunţurile:. Alcătuiţi propoziţii în care subiectul să fie exprimat prin substantiv propriu simplu. 4. o conjuncţie şi o prepoziţie. respectiv predicat nominal. Subiectul III Se dă textul: „ O fâşie nesfârşită Dintr-o pânză pare calea. Discuţia despre voi a fost aprinsă. 5. 2. pronume demostrativ. Liniştea-i deplin stăpână Peste câmpii arşi de soare. 3. verb la infinitiv. Fără-ncepere şi-adaos. Identifică în textul de mai sus un substantiv. Precizează felul.” (G. Băieţii au spus multe despre acela in parcul de distracţii. Creionul meu este roşu.8p BAZA DE NOTARE:10 p Lucrare scrisă semestrială pe semstrul al II-lea Clasa a VI-a Subiectul I Povesteşte în 15-20 de rânduri conţinutul fragmentului „Pupăza din tei” din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă. Identifică două figuri de stil în textul de mai sus. parcă vine Din adâncul firii pline De răpaos. Mi-am spart capul. Toată lumea-i adormită. Lunca-i goală: la fântână E pustiu. Alcătuiţi propoziţii în care verbul „a fi” să formeze predicat verbal. În ziua aceea. 6. Analizează cuvintele subliniate din textul de mai sus. Curge-ntruna.” Numai zumzetul de-albine. Coşbuc „În miezul verii”) Cerinţe: 1. 7. 8. un adjectiv. şi nu se-ngână Nici o boare.

4p 10. Tatăl şi feciorii) 1. Alege propoziţia negativă. 2. şi argumentează-ţi răspunsul: a) Feciorii au rupt nuielele. Dacă însă vă veţi certa şi vă veţi răzleţi în viaţă. 5. Timpul de lucru: 50 de minute. Atunci le ceru să-i aducă un târn şi le spuse: – Rupeţi-l! Se tot străduiră feciorii. dintre variantele de mai jos. Analizează sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.Evaluare. 0.4p 9. 0. Clasa a VI-a Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi răspunde cerinţelor: Un tată porunci feciorilor săi să trăiască în bună înţelegere. nimeni nu vă va putea frânge vreodată.4p 8. din text. Tatăl desfăcu târnul şi le ceru să rupă nuielele una câte una. 4. Din oficiu se acordă 4p. 0.4p 7. 0.4p Numeşte modurile de expunere prezente în text. oricine vă va putea de uşor pierzaniei. Dacă însă vă veţi certa şi vă veţi răzleţi în viaţă. Realizează schema propoziţiei Feciorii frânseră cu uşurinţă nuielele. Feciorii frânseră cu uşurinţă nuielele. b) Feciorii nu au rupt târnul.4p C.4p Specifică sensul cuvântului târn. oricine vă va putea de uşor pierzaniei. nimeni nu vă va putea frânge vreodată. 0. 0. Identifică primele două predicate din textul dat şi precizează felul lor. 3. Limba română (2p) 6. 0. dar nu-l putură rupe. ci nuielele.4p B.4p Defineşte schiţa şi specifică o asemănare cu povestirea Tatăl şi feciorii. 126 . 0.4p Extrage morala textului. 0. Atunci tata le spuse: – Aşa va fi şi cu voi: dacă veţi trăi în bună înţelegere. Înţelegerea textului (2p) Precizează genul literar căruia îi aparţine textul. Transformă în vorbire indirectă fragmentul: Atunci tata le spuse: – Aşa va fi şi cu voi: dacă veţi trăi în bună înţelegere. din text. (Lev Tolstoi. nu târnul. Rescrie o propoziţie exclamativă. 0. A. 2p. dar ei nu-i dădeau ascultare.

Harap-Alb. IV. zise cu mirare: – Multe mai vede omul acesta cât trăieşte! Măi tartore. zice atunci Gerilă tremurând. o conjuncţie coordonatoare şi o interjecţie. [. – Hai şi tu. Alege forma corectă: maică-mii / maică-mi. 6p. . căci nu e bine când stai locului. este interzis / interzisă ruperea florilor.ilustrarea acestora pe baza textului ales. F. Motivează.] spune drept. 6p. Construieşte două propoziţii în care să existe: c. pentru că şi focul îngheaţă lângă tine. 9. Tu trebuie să fii. se va lua măsuri / se vor lua măsuri. 14. 6p. de arzuliu ce eşti. că textul citat aparţine genului epic. dacă vrei..încadrarea într-un gen literar.prezentarea relaţiilor dintre personaje. Subiectul I ( 60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul: „Harap-Alb. Povestea lui Harap-Alb) E. 6p. Alcătuieşte o propoziţie în care Harap-Alb să fie apoziţie. zice Harap-Alb. râzi. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI 6.. Transcrie un adverb relativ. 7. 6p. 13. tu eşti Gerilă? Aşa-i că taci?.” (Ion Creangă. 6p 12p.povestirea pe scurt a subiectului. d. 6p. . Subiectul II ( 30 de puncte) Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să demonstrezi că un text studiat de tine la clasă este o fabulă. în 5-8 rânduri.precizarea a două caracteristici ale speciei. un pronume posesiv cu funcţia sintactică de subiect. fără de mine n-ai să poţi face nimic. neputându-şi stăpâni râsul. 127 . „tu eşti Gerilă”.. – Râzi tu.. . dar unde mergi. a făcut ţurţuri la gură şi. Se acordă 10 puncte din oficiu. 5. 6p.Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea III. un pronume reflexiv cu funcţia sintactică de complement direct. . Motivează de ce Harap-Alb îl numeşte Gerilă pe tovarăşul său. „focul îngheaţă lângă tine”. Numeşte personajele din text. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „omul acesta”. de-abia te-ai mai încălzit mergând la drum. LIMBA ROMÂNĂ 11. 12. Rescrie din text o structură de două-trei cuvinte care aparţin naratorului. numai o ţâră cât a stat de s-a uitat. În redactarea compunerii vei avea în vedere: . 8.

4p 6. 7. De mult mă topesc de dor să am şi eu o măicuţă cum au toţi copiii!… Dar cum ai făcut de ai crescut atât de repede? – E o taină. dragul meu.4p 0. OF 5P 0. Numeşte personajele fragmentului de mai sus. îi răspunse Zâna. 13. 9. Explică în 2-3 enunţuri sintagma mare cât un boţ de caşcaval. Precizează care este modul de expunere predominant în text şi argumentaţi-vă răspunsul. un cuvânt care conţine diftong şi un cuvânt care conţine vocale în hiat. văzându-se descoperită şi nevrând să mai întindă gluma. Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi răspunde cerinţelor: “La început. ţi-aş putea spune mămică. 0. păpuşile nu cresc niciodată. niciodată. Transcrie din text două cuvinte derivate şi două cuvinte compuse.5p 2. nu vezi? Am rămas tot atât de mare cât un boţ de caşcaval! – Dar tu nu poţi creşti. recunoscu şi-i spuse lui Pinocchio: – Prichindel ştrengar! Cum de-ai băgat de seamă că sunt chiar eu? – Dragostea mare pe care ţi-o port mi-a arătat că eşti dumneata! – Îţi aminteşti? M-ai lăsat o copiliţă şi acum mă regăseşti femeie. 0. fiindcă astfel. buna şi tânăra femeie spuse că nu e ea Zâna cu părul negru-albăstrui. 0. Scrie câte un sinonim şi un antonim pentru cuvintele dragoste şi mare. Alcătuieşte un enunţ cu omofonul grupului mi-ar. Pe urmă. 0.EVALUARE. Rescrie. Limba română 3p 5. Se nasc păpuşi. Scrie patru termeni din câmpul lexical al cuvântului mamă.2p 0. 12.2p 0.5p 3. trăiesc păpuşi şi mor tot păpuşi. – Ce drag mi-ar fi. 0. Înţelegerea textului 2p 1.4p 0. în loc de surioară.5p B. Alcătuieşte două enunţuri pentru a releva omonimia cuvântului păr. Zâniţă bună.5p 4.” (Carlo Collodi – Pinocchio) A.4p care acest 0. din text. – Dar de ce? – Fiindcă. Rezumă fragmentul în 2-3 enunţuri. 11.4p 8. aproape că aş putea să-ţi fiu mamă. Desparte în silabe cuvintele: nevrând. surioară. Alcătuieşte enunţuri cu paronimele familial /familiar.2p 128 . fiindcă. Precizează valoarea morfologică din text a cuvântului repede şi alcătuieşte un enunţ în cuvânt să aibă altă valoare morfologică. 10. 0.4p 0. – Dezvăluie-mi-o şi mie: tare aş vrea să mai cresc şi eu un pic.

Fata aceleia a adormit.El a plecat acasa dar s-a intors repede.Masina este a Mariei.A tot fugit. 10. 4.Pe ei i-am vazut in parc.Am vazut-o ieri pe Maria. 16.A mancat tot. ce frig este! 13.A luat-o la sanatoasa . 8.alta colega a plecat.Colega aceea va pleca.El a ajuns de ras. 22. si cazul la cuvintele subliniate: 1. 129 . 5. 3. 20. 9.Cea de acolo a plecat.FISA DE LUCRU I. 19. 14.f. 6.A invata este o datorie.I este o vocala. 7.O masina a primit cadou vecina.Fata cea cuminte este ea.Cosurile fumegande se vedeau in departare. 2. 15. 17.Precizati partea de vorbire .O.Amintindu-si de ea a plecat.I-am dat tatei cartea.A venit si Marius. 21.O colega a venit.s. 11. 12. 18.Am cumparat o radiera doua creioane si un stilou.

Scrieti verbul „a iesi” la modul conjunctiv si modul gerunziu si formati enunturi cu aceste forme verbale. Partea a III-a (20 puncte) Povestiti intamplarea narata de Costache Negruzzi in „Istoria unei placinte”. 130 . Transcrieti din text un vers/o structura care sa contina o imagine auditiva (2pct). Luminis de lânga balta. 6. Din huceag de alunis. Despartiti in silabe cuvintele : codru. 5. trestia. calator: 5. Precizati masura celui de-al saptelea vers (2 pct. un cuvant cu hiat si un altul format prin schimbarea valorii gramaticale. Mentionati doua figuri de stil identificate (2pct). Limba romana (24 puncte) 1. Se acorda 10 puncte din oficiu. Si de luna si de stele Si de zbor de rândunele Si de chipul dragei mele” (M. Explicati in 3-4 randuri semnificatia titlului poeziei”La mijloc de codru” (4pct). Partea a-II-a (32 puncte) Scrieti o compunere in care sa caracterizati un personaj dintr-o schita studiata. patrunde: 2. În adâncu-i se patrunde Si de luna si de soare Si de pasari calatoare. Toate subiectele sunt obligatorii. B. Scrieti antonimele cuvintelor : des. inalta. voios. 3. Rescrieti din text doua cuvinte derivate.): 2.TESTARE SEMESTRIALA Clasa a VI-a Citeste cu atentie textul de mai jos : „La mijloc de codru des Toate pasarile ies. Intelegerea textului (14 puncte) 1. alunis. 3. Formati familia lexicala a substantivului „padure”. Precizati prin ce este indicata prezenta eului liric in aceasta poezie (2pct): 4. 4. Alcatuiti cate un enunt cu un sinonim si un omonim al cuvantului „unde”. inalt.Eminescu-La mijloc de codru) Partea I (38 puncte) Redacteaza raspunsuri pentru urmatoarele cerinte : A. La voiosul luminis. Care-n trestia înalta Leganându-se din unde.

Partea a II-a 1. apoi răspunde în scurte enunţuri la cerinţe: „A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor Şi-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. 3. 9. 7. 10.Povesteşte conţinutul schiţei „D-l Goe” . Formează cinci derivate de la cuvântul frunză (două cu prefixe şi două cu sufixe). Solzii frunzelor mărunte S-au zbârlit pe-o ramură. 12. Caragiale . „Rapsodii de toamnnă”) 131 .” (George Topîrceanu . mărunte. a privi. flamură. Găseşte un substantiv compus în alcătuirea căruia să intre şi cuvântul vie şi alcătuieşte un enunţ cu termenul obţinut prin compunere. Precizează tipul rimei din cele două strofe. Subliniază diftongii şi hiatul. ponoare. 2. de I. Scrie trei cuvinte cu triftongi diferiţi şi subliniază triftongii. Găseşte câte un antonim pentru fiecare din cuvintele: deasupra. 8. Scrie câte un sinonim pentru fiecare din cuvintele: boare. a fura. 11. ramură. Identifică măsura celui de-al treilea vers din prima strofă.L. Extrage din text patru cuvinte cu diftongi şi unul cu vocale în hiat. mândru. Din oficiu: Notă: Timp de lucru : 1 oră 5p 3p 5p 5p 5p 7p 3p 2p 4p 2p 2p 5p 2p 40p 10p Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură.Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I Partea I Citeşte cu atenţie textul de mai jos. Alcătuieşte câte o propoziţie cu omonimele cuvântului somn. Introdu în enunţuri potrivite paronimele oral/orar. Idedtifică două figuri de stil din strofa a doua. mândru. Ce anotimp descrie poetul în versurile citate? Care sunt semnele sosirii acestui anotimp? 13. 6. 4. Cerinţe: 1. Arată cum s-a format cuvântul deasupra. 5.

• prezentarea relaţiei dintre personajul principal şi celelalte personaje.6p 8. răspunse Potoţki. a patru mijloace/ procedee de caracterizare existente în text. răspunse. Găseşte două sinonime pentru cuvântul trufaş şi alcătuieşte cu ele enunţuri. aşezarea corectă a textului în pagină. ortografia -3p. stilul. Ce sunt arhaismele şi care este rolul lor într-un text? 0.Lucrare semestrială – clasa a VI-a Citeşte cu atenţie textul dat pentru a răspunde cerinţelor: „ – Ce castel e acesta? întrebă Sobieski când.4p 7. Înţelegerea textului: 1. vreun cuib al tâlharilor acestor de moldoveni! . Limba română: 3. Analizează cuvintele: rădicând. (4x4p=16p) Redactare: 14p (unitatea compoziţiei – 1p. registrul de comunicare. punctuaţia -2p. 0.5p 6. 1p B. Alcătuieşte 4 enunţuri pentru a folosi 4 funcţii sintactice diferite ale verbului a trimite la modul supin. însoţită de exemple. • ilustrarea acestor trăsături ale personajului. vocabularul adecvate conţinutului -3p. cetăţuia Neamţu. Sobieski şi românii) I A. lizibilitatea -2p. 0.5p 2. 0. 0. 0. Selectează două forme arhaice ale unor cuvinte. 0. înălţându-se trufaşă dinaintea lui. momentele subiectului. pe baza textului ales. Vei avea în vedere: • precizarea. aici domnii Moldovei obicinuiesc a-şi trimite averile lor.4p 4. Transcrie. a-şi trimite. 0. în ordine. rădicând capul zări pe sprânceana dealului. din text. rezumă acest moment.8p 9. Formulează 3 propoziţii pentru a arăta cele trei valori morfologice ale verbului a fi.6p 5. • numirea a patru trăsături ale personajului. Alcătuieşte enunţuri cu cele trei forme de plural ale substantivului cap.” (Costache Negruzzi. menţionând partea de vorbire.6p 10. coerenţa textului -3p. Enumeră.) 132 . Cu bună seamă.6p II Redactează o compunere de o pagină în care să caracterizezi un personaj din operele literare studiate. 0.La vreme de război. Precizează ce moment al subiectului este prezentat în fragmentul dat. 4 cuvinte ce conţin diftongi. explică-le sensurile. Construieşte enunţuri pentru a arăta schimbarea valorii gramaticale a cuvântului trufaş.

precizând care este acesta (6p) 5.” întârziam” ca să amân catastrofalul deznodământ pe altă dată. compunerea trebuie să aibă cel puţin 30 de rânduri. după momentele subiectului. Timp de lucru – două ore. trucurile pe care le folosea. BĂJENARU. N-aş vrea să-mi stric tocmai acum. 6. Identifică un adjectiv fără grade de comparaţie şi un adverb cu grade de comparaţie. aşezarea corectă a textului în pagină. 133 . menţionând cine o face (6p) 8. din Sfinţii Voievozi . vei avea în vedere: • Povestirea faptelor. personaj (6p) 7. auxiliar şi. narator. Încearcă să stabileşti ce fel de elev este cel prezentat în rândurile anterioare. Precizează relaţia autor. deşi în fiecare zi veneam la şcoală pe jos de-acasă. lizibilitatea 2p). (12p) II. Transcrie o secvenţă în care se face o scurtă prezentare directă a personajului. Căci.propriu-zise şi un adverb de mod provenit din altă parte de vorbire (6p) 4. (60p.n-am întârziat o singură dată. menţionând în ce scop. am avut şi întârzieri în catalog. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 3p. • Numirea a patru trăsături ale speciei. Măcar la atâta lucru să fiu fruntea!.Cişmigiu & company Se cere: I. reputaţia de punctual. copulativ (6p). Precizează câte un adverb de loc şi timp .) Argumentează că un text studiat la clasă este schiţă. cu scop bine determinat şi mai ales binecuvântat. numeral (6p 3.) 1. mă parigoriseam eu. precizând modul şi conjugarea acestora (6p) B. Vei primi 16 puncte pentru conţinut şi 14 puncte pentru redactare (unitatea şi coerenţa textului – 3p. Toate subiectele sunt obligatorii. Rescrie din text trei predicate la moduri diferite. 2. Când prima oră de curs aveam o materie grea ca de exemplu: germana sau matematicile sau o materie la care ştiam că nu ştiu şi că trebuie să mă asculte. Vei avea în vedere să precizezi atitudinea fostului elev faţă de şcoală. Eram întâiul sau al doilea.LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ Se dă textul: Este timpul să mă-ndrept spre liceu. menţionează două sentimente transmise de narator faţă de şcoală sau copilărie (6p) C. Cu toate acestea. • Precizarea relaţiilor dintre două personaje din text.Selectează un câte un verb predicativ. punctuaţia – 3p. când mă socoteam mai bine pregătit. de-a lungul anilor de şcoală. prin referire la text. • Ilustrarea trăsăturilor. registrul de comunicare. însă întârzieri voit făcute. Comentează mesajul textului anterior în cel puţin 10 rânduri. (30p. G . Pentru a obţine punctajul maxim. respectiv.pentru că pe atunci nu era linie directă de tramvai sau autobuz pe strada Popa Tatu . În vederea acordării punctajului pentru redactare. adjectiv provenit din verb la participiu. la întâlnirea noastră după douăzeci de ani. Transcrie trei atribute adjectivale exprimate prin adjectiv pronominal. bine stabilită printre colegii mei. sentimentele care îl încearcă după douăzeci de ani. ortografie – 3p.

2 p. astfel sa ne vorbesti?” – „Dar ziceati…” – „Si ce-ti pasa? Te-ntreb eu ce ziceam? Adevarat vorbeam Ca nu iubesc mandria si ca urasc pe lei.Teza la limba si literatura romana Clasa a VI-a Nr. Demonstreaza intr-o compunere de maxim 20 de randuri ca textul de mai sus apartine fabulei. cei mari. B. 2 p. Limba romana 1. 1 Citeste cu atentie textul dat.” Aceasta intre noi adesea o vedem Si numai cu cei mari egalitate vrem. 2 p. De mod exprimat prin substantiv in cazul dativ – Predicat verbal exprimat prin verb personal la modul conditional-optativ. dar nu pentru catei. 8 p. 4. 2. potaie. Literatura 1. O sa-ti dam o bataie Care s-o pomenesti. 6 p. Desparte in silabe cuvintele: raspunse. Lichea nerusinata. 8 p. Scrie sinonime contextuale pentru cuvintele: potaie. Ca voi egalitate. Mentioneaza valoarea morfologica a cuvintelor subliniate: Ca voi egalitate. Toate subiectele sunt obligatorii. si ti se cade tie. 2. Se acorda 10 p. lichea. 3. egalitate. caz nominativ – Complement circ. Scrie pe foaia de teza raspunsul pentru fiecare cerinta de mai jos: „Noi. 10 p. raspunse Samson plin de manie. Precizeaza doua moduri de expunere din text. 8 p. dar nu pentru catei. Alcatuieste cate un enunt in care sa folosesti: – Subiect exprimat prin substantiv comun simplu.) Timp de lucru: 50 min. Noi. Identifica si defineste o figura de stil din versurile date. pentru asezarea in pagina. 3. 2 p. 24 p. lizibilitate. pentru redactare (2 p. 20 p. oficiu 134 . pentru originalitate. Cunosti tu cine suntem. perfect. pentru ortografie. A. fratii tai. 6 p. pentru coerenta textului. fratii tai.

împlineşte mâine 14 ani.5 p.) Imaginează-ţi următoarea situaţie: Te numeşti Andrei/ Andreea.05. a cunoaşte”.25 p. (1 p.) Găseşte patru verbe de conjugarea a II-a şi a III-a şi construieşte enunţuri cu ele. (0. II. Cu această ocazie.. trimite-I o telegramă de 10 15 cuvinte.5 p.) Demonstrează că naraţiunea .) Precizează modul verbelor din textul următor: . este o operă epică.normele de ortografie şi punctuaţie Nu folosi alte nume decât cele indicate în cerinţă. ( 1. VI (1. ( 4. Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.75 p.2004 Din oficiu 1 punct 135 .limbajul concis şi adecvat informaţiei transmise . Atenţie! . iar prietena ta din copilărie. împotriva.) Găseşte două sinonime pentru cuvintele următoare : amărăciune.telegrama trebuie să respecte: .. Data redactării telegramei este 17. începui a mă gândi la pornire. ( 0. III.) Scrie familia lexicală a cuvântului .p. Văzând eu că nu-i chip de stat împotriva părinţilor. Maria. zicând în sine-mi cu amărăciune… ( Ion Creangă) IV.restricţia cantitativă .Lucrare scrisă la Limba Română Semestrul I I.convenţiile de redactare a acestui tip de text .. V.

c) Îmbinarea de cuvinte: Dar ştii că eşti amarnic la viaţă… are înţelesul de: a) a avea o viaţă amară. Analizează morfologico-sintactic cuvintele subliniate în textul de mai sus.moşneag.Dar ştii că eşti amarnic la viaţă.marfă. Construieşte două enunţuri în care verbul a ajunge să fie. ♦ care sunt personajele şi cărei lumi îi aparţin. Pentru aceasta arătaţi: ♦ care sunt părţile poeziei şi ce se comunică în fiecare. c) dramatic 1. d) monologul 1. b) dialogul. Marchează prin încercuire litera corespunzătoare variantei corecte: 15 puncte 1. I. pe rând. moşule? Te joci cu marfa omului? Dacă nu ţi-a fost de cumpărat. c) a fi rău 2. c) descrierea. II.b) Opera literară din care face parte fragmentul aparţine genului: a) epic. Demonstraţi într-o compunere de cel mult 20 de rânduri că poezia Câinele şi căţelul de Grigore Alexandrescu este o fabulă. măi băiete? 1. 15 puncte 2. Găseşte căte un sinonim pentru cuvintele: 15 puncte .a) Modul de expunere folosit în text este: a) naraţiunea . b) a face cuiva viaţa amară. 1. b) liric. 10 puncte 10 puncte din oficiu 136 . la ce i-ai dat drumul? Că nu scapi nici cu giunca asta de mine! Înţeles-ai? Nu-ţi paie lucru de şagă! (…) .iarmaroc3. predicat verbal şi predicat nominal. ♦ ce figură de stil foloseşte autorul în prezentarea acestor personaje. 25 de puncte Se dă textul: .Numele şi prenumele: Lucrare semestrială la limba şi literatura română Semestrul al II-lea Clasa a VI-a …. Transformă textul din vorbire directă în vorbire indirectă. ♦ ce învăţătură se desprinde din această fabulă. 10 puncte III. ♦ care este modul de expunere pe care este structurată cea mai mare parte a poeziei.Ce gândeşti dumneata.

cerul era senin. Gârleanu – Gândăcelul) 10 p • Precizează felul şi cazul pronumelor şi adjectivelor pronominale din enunţurile:. 15 p • Indică funcţia sintactică a substantivului prietenilor. de cel puţin zece rânduri. 2. • Analizează sintactic şi morfologic cuvintele subliniate. Creionul meu este roşu.” (E. 30 p II. cu ele îşi făcu moşnegeşte cruce. Limba română: ( 50 puncte) Colegul lor.5 p • Precizează valoarea morfologica şi funcţia sintactică a termenului primul. în care să prezinţi întâmplările din schiţa D-l Goe . Mi-am spart capul. comparativ de egalitate. fără să ştie pentru ce.5 p • Pune adjectivul mic la următoarele grade de comparaţie: comparativ de inferioritate. 2. care este primul elev silitor. a descoperit modul de a rezolva problema prietenilor. 137 . Băieţii au spus multe despre acela in parcul de distracţii. Vioara ei este deosebită În ziua aceea. Scrie o compunere. superlativ relativ de superioritate superlativ relativ 10 p • Arată felul şi funcţia sintactică a adverbelor din următorul text: „Văzând asta se ridică pe picioruşele dinapoi şi.Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul al II-lea I. 10 p Se acordă 20 puncte din oficiu. precizând şi caracteristicile acestei specii literare.

vântului. Precizează conjugarea primelor patru verbe din strofa a doua. Tăcută e valea-nflorită Şi-un nor ca o pânz-aurită Se duce spre-apus. pe culme.În miezul verii) 1. Identifică. două figuri de stil diferite precizându-le.Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: ca o pânză.(4p) 12. Alcătuieşte două enunţuri în care să existe un atribut verbal şi un atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal posesiv. Alcătuieşte un enunţ în care adjectivul răcoare să fie la un alt grad de comparaţie decât în text.(4p) 3.(4p) 7. Pădurea.(4p) 9. Mai cântă cu freamăt încet.” ( George Coşbuc.(12p) 8.(3p) 5.(2p) 2. Un grangure puii-şi deprinde Să cânte-n făget.(4p) 11.(8p) II. -şi (vârfu-şi) . Alcătuieşte un enunţ cu o altă valoare morfologică decât în text a cuvântului un. mai tace. Alcătuieşte un enunţ în care substantivul rândunele să fie atribut în cazul genitiv. uneori.în text.(4p) 6. Precizează cărui gen literar îi aparţine fragmentul.(4p) 10. Precizează măsura ultimului vers din a doua strofa. Iar uneori vârfu-şi desface. Caracterizaţi personajul principal al schiţei « D-l Goe » de I. Explică semnificaţia titlului poeziei.(3p) 4.Scrie patru termeni ai familiei lexicale a cuvântului pădure. Caragiale (34p) 138 . Se dă textul: “Sub paltini aici e răcoare. L. Dând vântului loc să colinde.LUCRARE SCRISĂ PE SEMESTRUL II CLASA A VI-A I. Identifică două adjective care au funcţia sintactică de nume predicativ. S-aud rândunelele pe sus Cântând şi jucându-se-n soare.

AN SCOLAR………. apus. De jos. Identificati si indicati. pana in adanc. Analizati morfo-sintactic ultimele doua predicate din text. in departari. pregatindu-se pentru tihnitul somn al noptii.” (Emil Garleanu. din lumina asfintitului. scanteiaza. Data……… Clasa a VI-a LUCRARE SCRISA SEMESTRIALA (SEM. 139 . iazul isi asterne fata umeda. doineste fluierul. Despartiti in silabe cuvintele: trandafirie. Gasiti. sorbind. pamantul pare adancit intr-o odihna neclintita: frunzele atipesc. un atribut adjectival. ca niste tesaturi de fir. din vai. in text. doua personificari. doua epitete. miristile scanteiaza singuratice. Puisorii) Cerinte: Identificati si indicati. Precizati noua functie sintactica gasita. in text.Elev…………………….) 6p 6p 4p 6p 3p 6p 9p 20p 30p + 10p fiociu Se da textul: “Sub lumina trandafirie a unui bland apus de soare. Precizati functia sintactica a cuvintelor subliniate in text. in text. Alcatuiti un enunt in care cuvantul bland sa aiba alta functie sintactica decat in text. in vii. al II-lea . iar pe deal. rasuna talanca.

Realizati o compozitie in care sa caracterizati personajul principal din nuvela “Popa Tanda” de I. Slavici. Lectie) • Uluci-gard de scanduri • Zabune-haina lunga de lana sau bumbac • Viers-cantec Cerinte: 1. salcami ies la uluci. 3.Alcatuiti doua enunturi in care sa aveti. pe rand. 2. Se da textul: “Pe coaste ierburi spanzura nebune. Duc tei adanci miresme in zabune Si-i viersul mierlelor prin nuci.Indica sinonime potrivite pentru cuvintele adanci si miresme. un atribut verbal si un predicat exprimat printr-o interjectie. 3.Transcrie doua cuvinte care contin diftongi. TEZA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA CLASA A VI-A I.”( Emil Botta.Precizeaza valoarea morfologica: spanzuradesi140 . Valvoi de flori.

(6p) 10.. L. (40p) 141 .i4. şi exempfică două figuri de stil învăţate. Introdu în enunţuri omonimele: mai .. (4p) 9. dor. apoi scrie răspunsuri pentru fiecare cerinţă: „Mai departe. Desparte în silabe cuvintele ultimului vers al strofei citate.(5p) 6. Indică măsura ultimelor două versuri.8. (6p) 5. Scrie un text de 18 -20 de rânduri în care să realizezi rezumatul schiţei „D-l Goe . încercuieşte triftongii. Arată cum s-au format cuvintele: gura-leului. Mai încet.Peste vârfuri. (3p) 7. LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I ( R1 ) I.6 rânduri versurile citate. in care soliciti eliberarea unui permis de inscriere la biblioteca. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului: „suflet”. Eminescu .Indica functia sintactica: ierburide florimierlelor5. II. (3p) 2. ) 1. Precizează rima versurilor citate. Redacteaza pe o pagina distincta o cerere catre directorul Bibliotecii Municipale Bucuresti. noros. esti in clasa a VI-a C la Scoala Nr. în text.. Indică sinonime potivite contextual pentru cuvintele: încet. de I. mai departe. Citeşte cu atenţie textul următor. Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte” ( M. Scrie trei cuvinte care să conţină triftongi diferiţi.”. 6. Identifică. nr. ( vorbeşte ) deschis. (9p) II. (6p) 4. tot mai încet. Argumenteaza ca un text studiat la clasa este o fabula. III.mai şi paronimele: familial / familiar. nemângâiet. Te numesti Iulian/ Iuliana Popa. (3p) 8. strada Florilor. Explică în 5 . 123 Bucuresti. Caragiale. Locuiesti in Bucuresti. (5p) 3.Identifica un predicat nominal si unul verbal in text.. suflet.Alcatuieste un enunt in care cuvantul si sa aiba alta valoare morfologica decat cea din text. moarte.

( R2 ) I. Citeşte cu atenţie textul următor, apoi scrie răspunsuri pentru fiecare cerintă: „ Peste vârfuri trece lună, Codru-şi bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună.” ( M. Eminescu - Peste vârfuri... ) 1. Desparte în silabe cuvintele ultimului vers al strofei citate. (3p) 2. Indică sinonime potivite contextual pentru cuvintele: trece, codru, bate, ramuri, melancolic. (5p) 3. Introdu în enunţuri omonimele: lună - lună şi paronimele: glaciară / glacială. (8p) 4. Arată cum s-au format cuvintele: ( scrie ) frumos, deasupra inuman. (6p) 5. Scrie cinci termeni din familia lexicală a cuvântului: „a suna”. (5p) 6. Scrie trei cuvinte care să conţină diftongi diferiţi, încercuieşte diftongii. (3p) 7. Precizează rima versurilor citate. (3p) 8. Indică măsura primelor două versuri. (4p) 9. Identifică, în text, şi exempfică două figuri de stil învăţate. (4p) 10. Explică în 5 - 6 rânduri versurile citate. (9p) II. Scrie un text de 18 -20 de rânduri în care să realizezi rezumatul schiţei „D-l Goe ...”, de I. L. Caragiale. (40p)

LUCRARE SCISA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA

A.SE DA TEXTUL: “O COPCA ARGINTIE AVEAI IN PARUL DE AUR , ERAI IN VANTU-ALBASTRU UN MISCATOR TEZAUR, FOSNIND CA O PADURE,CA FLACARA DE VIU” EUGEN JEBELEANU”AUR SI ARGINT” CERINTE: 1. Identificati un epitet si o comparatie din textul de mai sus. 2 .Despartiti in silabe cuvintele :copca, fosnind ,flacara. 3 .Identificati: un diftong , un triftong si un hiat din text. 4 . Alcatuiti familia lexicala a cuvantului “ padure”.-specificati afixele. 5 .Cate sunete au cuvintele :chemare ,geanta. B. SE DA TEXTUL: 142

L-AM RUGAT A REPETA CEEA CE SPUSE IERI LA SEDINTA ,DAR NU PUTEA ZICE NIMIC. CERINTE: 6.Precizati : modul, timpul, conjugarea si f.s la verbele din text. 7.Puneti verbul “a zice” la modul indicativ ,timp perfect simplu pers. a II a pl. 8.Alcatuiti enunturi in care verbul “a invata” sa fie la mod supin, indeplinind f.s de Sb. ,At verbal, N.P. C. DEMONSTEATI CA OPERA LITERARA “SOBIESKI SI ROMANII” DE C.NEGRUZZI APARTINE GENULUI EPIC.

Nume………… Clasa a VI-a A

Lucrare semestreală scrisă la limba şi literatura română - semestrul I -

1. Rezolvaţi, la alegere, una din cerinţele de mai jos : 1.1 Caracterizaţi personajul principal din schiţa “D-l Goe…”,de I.L.Caragiale. 1.2 Demonstraţi că poezia “Peste vârfuri…’’de Mihai Eminescu aparţine 2. Indicaţi câte un sinonim neologic pentru următoarele adjective din fondul vechi al nevinovat; c)amănunţit . 3. Despărţiţi în silabe următoarele cuvinte şi enunţaţi regula folosită : a) complet; b) împreună; c) constată . 4. Indicaţi, prin rescriere, care este paronimul potrivit în următoarele contexte : a) Primirea care i s-a făcut a fost destul de glacia ră / glacială . b) Computerul a fost plătit în numerar / numeral, nu în rate . c) Accidentul a fost eminent / iminent . 5. Transcrie enunţurile următoare, eliminând pleonasmele întâlnite : a) Rezumă-mi, pe scurt, filmul pe care l-ai văzut ieri . b) Lucrurile aberante şi absurde mă fac să-mi pierd răbdarea . c) Aliniaţi-vă în rând cu ceilalţi !

genului liric. limbii : a) uimit; b)

143

6. Scrieţi modul de formare (derivare, compunere, schimbarea valorii gramaticale) a următoarelor cuvinte : a) cetăţenesc; b) ţărăncuţă ; c) reînfiinţa.

Care a fost cel mai dificil subiect ? …………….. Care a fost cel mai uşor subiect ? ………………. Nota probabilă ……………………………………. Baremul de notare Primul subiect va fi notat cu 40 de puncte, iar cele cinci subiecte rămase vor fi notate cu câte 10 puncte fiecare. Se acordă 10 puncte din oficiu. Se scade câte un punct pentru fiecare greşeală de ortografie. Succes !

ŞCOALA ,,I.L.CARAGIALE” TULCEA Profesor Suru Aneta LUCRAREA SCRISĂ SEMESTRIALĂ Clasa a VI-a, sem al II-lea Se dă textul: V-am spus, cum mi se pare, de nu îţi fi uitat Că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat Dar fiindcă v-am spus-o, voi încă să vă spui Ceea ce s-a urmat subt stăpânirea lui . Auzind împăratul că-n staturile sale Fac năpăstuiri multe păroşii dregători , Că pravila stă-n gheare, că nu e deal sau vale, Unde să nu vezi jertfe mai mulţi prigonitori, Porunci să se strângă obşteasca adunare, Lângă un copaci mare; Căci vrea pe unii-alţii să îi cam dojenească, Şi-n puţine cuvinte Să le-aducă aminte Datoriile lor. Toţi se înfăţişară; şi-nălţimea lupească Începu să vorbească C-un glas dojenitor ─Domnilor de tot felul! Bune sunt astea toate? Datoriile slujbei astfel le împliniţi? Nu aveţi nici sfială, nici frică de păcate, Gândiţi-vă că poate veţi da cuvânt odată, La-nalta judecată Gândiţi-vă la suflet, şi luaţi de la mine Pildă a face bine. Ăst cuvânt minunat […] Pe mulţi din dregători să plângă i-a-ndemnat ─E! Ce aţi hotărât, jupâni amploiaţi? Oare-o să vă-ndreptaţi?─ Îi întrebă atunci înălţimea-mblănită, Ce purta o manta de oaie jupuită─ Spuneţi, o să schimbaţi purtarea-vă cea proastă? ─Să trăiţi la mulţi ani, dobitocia- voastră─ Răspunse un vulpoi, în slujbe lăudat─ Ne poate fi iertat Să vă-ntrebăm smerit, de vreţi a ne-arăta, De unde-aţi cumpărat postavul de manta? Când mantaua domnească este de piei de oaie, Atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie. 144

m.caracteristicile fabulei .80p) urbe impacient 3. Scrie două argumente care să justifice faptul că textul dat aparţine genului epic 8. I.20p) dimineaţă 4. Alcătuieşte o propoziţie în care adjectivul dojenitor să fie nume predicativ 5. Precizează mijloacele de formare a cuvintelor: păroşii.70p) nerăbdare gătite comandă 5.10p Evaluare semestrială Citiţi cu atenţie următorul text şi rezolvaţi cerinţele: „Destul că foarte de dimineaţă. Daţi sinonimele următoarelor cuvinte: (0. D-l Goe este foarte impacient şi. dacă se hotăteşte cineva să asiste la o sărbătoare naţională aşa de importantă... Indică forma corectă actuală pentru: de nu îţi fi uitat. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.voastră..funcţionar Cerinţe: A ( 30p): 5+5+8+6+6 1. zice încruntat... Extrageţi din text două cuvinte care să conţină diftong (0. Indică funcţia sintactică şi valoarea morfologică pentru cuvintele subliniate B (20):6+8+6 6. dojenitor 3 Identifică în text două substantive în cazul vocativ şi două verbe la modul infinitiv 4.identificarea tipurilor umane reprezentate de personaje . aşteaptă cu multă nerăbdare.demnitar la curtea domnească * prigonitor-împricinat. dumnealor. frumos gătite. înălţimea. să vă-ndreptaţi C( 40p) Alcătuieşte o compunere în care să argumentezi că textul dat este o fabulă Vei avea în vedere: . Transcrie cuvintele/ sintagmele care numesc personajele participante la dialog 7.” (D-l Goe.70p) comandă 6. să vă spui.particularităţile artistice Oficiu. normă de conduită * amploiat. acuzat * pravila. împreună cu tânărul Goe.. trebuie s-o ia de dimineaţă.. Lupul moralist * dregător.prezentarea istorioarei şi a moralei .Să faceţi nedreptate şi să năpăstuiţi? [ Grigore Alexandrescu. 2.80p) 145 .L.Caragiale) 1. lângă un copaci. subt. prigonitori.40p) 2.lege. staturile. Despărţiţi în silabe cuvântul următor şi explicaţi ce reguli aţi aplicat: (0. lupească. cu un ton de comandă. pe peronul din urbea x trenul accelerat care trebuie să le ducă la Bucureşti. Daţi antonimul cuvântului următor : (0. Explică folosirea cratimei în : dobitocia. Adevărul e că. Alcătuiţi enunţuri cu sensurile omonimului ton (0. Explicaţi cum s-a format cuvântul: (0.

. îmbrăcămintea.(4x3)12p am urmat.Găsiţi câte un sinonim contextual pentru cuvintele: (2x1)2p degerat .80p) campanie companie 8. mă uitam zilnic la „băieţii de prăvălie” cu mâinile degerate şi încinşi cu un şorţ de sac.. ieşeam şi eu.câştigă . venise. spre luptă.venise 146 . îndată după plecarea mamei la lucru.. textul dat şi răspunde la cerinţele de mai jos. Analizaţi morfologic şi sintactic verbele următoare:. Anul acesta. Gândul de a-i uşura sarcina. de EVALUARE . gândul acesta îl nutream de mai bine de un an. le ştiam păsurile şi-i consideram superiori mie. şi eram conştient că anii zburdălniciei fără de griji au luat sfârşit. de a-mi câştiga singur hrana şi îmbrăcămintea .La stăpân A.. 9.SEMESTRUL I Clasa a VI-a A I. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele (0... „Pe-o zi tristă de octombrie. La anul am să fac şi eu la fel”. Încercuiţi diftongii şi subliniază hiatul din următorul fragment: (4x1)4p Pe-o zi tristă de octombrie. LIMBA ROMÂNĂ (42 p) 1.. „Ei îşi câştigă pâinea. vorbeam . Desparte în silabe următoarele cuvinte din textul dat (4x1)4p conştient.7. Găsiţi câte un antonim pentru cuvintele:.60p) Drumul se bifurcă în două direcţii diferite...gândul 2. Făceam primii mei paşi spre muncă. Corectaţi enunţurile : (0. cu atenţie. 5. (2x1)2p mulţumit .. după o copilărie pe care aş putea s-o numesc răsfăţată. precum şi o mică sumă de bani „pe care să i-o pun în poală”. Citeşte. îndată după plecarea mamei la lucru 4. părinţii lor trebuie să fie mulţumiţi. El s-a întors înapoi acasă pentru că-şi uitase umbrela.trist 3. vorbeam adesea cu unii dintre dânşii. zburdălniciei. dorit. prăvălia. îmi ziceam..” Panait Istrati .Caracterizaţi personajul principal din opera literară D-l Goe.. Tot timpul când am urmat clasa a patra. că sosise momentul de-a veni în ajutorul truditei mele mame.

c)scrie sinonimele şi antonimele cuvintelor:urzite.nu ştiu. teamă. Lucrare scrisă la limba şi literatura română în semestrul I Clasa a VI a I. precizarea momentelor subiectului într-o operă studiată prin rezumare 18p d.mâinile pâinea . b)caută un cuvânt derivat şi un cuvânt compus.petalele ce le purtaţi. 5p Atenţie! Se acordă 20 puncte din oficiu. momentele subiectului unei opere studiate de tine 38p Punctajul se acordă astfel: a.6. Analizaţi morfologic şi sintactic substantivele următoare:.fluier. Prezintă într-o compunere. Scoateţi din text două verbe la infinitiv şi unul la participiu şi indicaţi funcţia lor sintactică:. cum vă privesc pe malul mării de secară flori de mac. 147 .”(L.(3x1)3p 8. Aş vrea să vă cuprind.25)13p mameicu .să vă cuprind.părinţii 7. Îmi par urzite Din spuma roşie A unui cald şi-nflăcărat amurg de vară.(4x3. Indicaţi un predicat nominal din textul dat 2p II. respectarea normelor de redactare. definirea operei epice 5 p b. de cel mult o pagină şi jumătate. Că nu ştiu cum. Citeşte cu atenţie textul: „În frunza de cucută-amară îmi fluier bucuriile---şi o ne-nţeleasă teamă de moarte mă pătrunde. Nota se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10. indicarea şi definirea momentelor subiectului 10 p c.Blaga „Flori de mac”) Cerinţe: a)identifică doi diftongi diferiţi în cuvintele din textul dat.

în trei rânduri. Două loturi ) 148 ... habar n-avea că se trăseseră ieri amândouă loteriile. vorbind din ce în ce mai tare. bănuind în gând : „ Hait! Iar ne cheamă deseară la serviciu extraordinar turbatul (turbatul e şeful).. an şcolar 2007/2008 Clasa a VI-a I .iar madam Popescu se repede în odaie.d)dă trei exemple de epitete şi explică semnificaţia lor. până adineaori. f)alcătuieşte familia lexicală a cuvântului”amară”. Punctaj :I-0. să ne canonească până la miezul nopţii. că aceste versuri aparţin unei opere lirice. omul şedea la masă cu consoarta sa în săliţa de intrare.5 p pentru fiecare cerinţă(5p) II-4p 1p din oficiu timp de lucru:50 min. Lefter. ca şi cum d.De ce? Leftere!. de atâtea ceasuri! Ne-a ţinut până adineaori turbatul în canţilerie. fiindcă era în neglige.se poate să fii aşa de indiferent.384 Universitate –Constanţa. 109520 Bucureşti –Astronomie.. S-a tras lotăriile noastre! Ei? Am câştigat! Nu mă-nnebuni!. apoi paşi apăsaţi în curticică şi pe urmă bătând cineva tare grăbit la geamlâcul d-afară.Alecsandri este un pastel. Redactează compunerea de argumentare că opera literară”Iarna”de V...L. II. g)Ce fel de imagini poetice a folosit poetul? h)Care crezi că sunt sentimentele exprimate de poet? i)explică. D.Cât? La amândouă am câştigat loturile mari! Ale mari de tot! Şi căpitanul puse pe masă listele oficiale şi alături carnetul său. Lucrare scrisă pe semestrul II. vorbind în ticnă despre cum se scumpeşte viaţa din zi în zi..Caragiale. Căpitan Pandele intră ca o furtună şi. ca să se recomande ministrului că e grozav!”.te caut ca un nebun. În adevăr. păcatele mele! De ce n-ai venit la berărie?. j)analizează fonetic structura”ne-nţeleasă”.nu ştii nimica? Ce? Ieri. Lefter ar fi surd: - Bine.. e)explică înţelesul ultimelor două versuri.. nene. Era seară. când aude o birje oprindu-se-n poartă. carnetul sună tocmai ca-n liste: 076.” ( I. Lefter sare să deschidă. D. Citeşte cu atenţie următorul text : „ D..

3.” (George Bacovia. . Alcătuieşte propoziţii în care cuvântul o să fie: articol nehotărât.Cerinţe : A. 5. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-a format fiecare dintre cuvintele: nervos. În redactarea compunerii vei avea în vedere: . răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: „Pe drumuri delirând. oficiale. Precizează scopul sosirii căpitanului Pandele la familia Popescu. Transcrie din text o personificare. mari. Numeşte momentul din zi când este plasată acţiunea fragmentului dat. 149 În casa iubitei de-ajung. la masă. Menţionează cazul cuvintelor subliniate în text: omul. fereastră. 7. Şi-o chem să vadă cum plouă Frunzişul. a VI-a Subiectul I Citeşte cu atenţie textul dat.utilizarea unor figuri de stil care să ilustreze adecvarea conţinutului la cerinţa formulată. pronume personal şi interjecţie. Limba română 1. B. 2. . Eu zgudui fereastra nervos. Pe vreme de toamnă. Stabileşte căte un sinonim potrivit pentru cuvintele: vreme. 3. de punctuaţie şi de exprimare LUCRARE SCRISĂ SEM I – cl. ministrului. vorbind. B. Scrie o compunere. Transcrie din text două imagini vizuale. 4. Precizează genul literar în care se poate încadra fragmentul citat. Spre toamnă) . Transcrie enunţul care conţine subiectul discuţiei dintre Lefter şi soţia sa. Mă urmăreşte-un gând Ce mă îndeamnă: . mă-. îndeamnă. scrise îngroşat în text. Desparte în silabe cuvintele: delirând. Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: până. pe foaia de teză. Înţelegerea textului 6. 5. Selectează din text două cuvinte care conţin diftongi. Analizează verbele selectate.Dispari mai curând! A. 2. a vedea. Limba română 1.formularea unui titlu original şi sugestiv. Înţelegerea textului 1. ar fi surd. frunzişul. Notează modul.respectarea convenţiilor specifice unei astfel de compuneri. deseară. ieri. Scrie. în târgul ploios. iar. respectarea normelor de ortografie. de minimum 15 rânduri în care să descrii o zi de şcoală de care îţi aminteşti cu drag. 3. fereastra. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: cu consoarta. 2. 4. Transcrie din text două verbe la moduri diferite. 8. II . timpul şi conjugarea verbului să deschidă.

d.Analizeaza morfologic si sintactic primele doua verbe la moduri personale . pe baza momentelor subiectului.Extrage din text doua cuvinte cu diftongi si un cuvant cu hiat. c. subiectul nuvelei „Sobieski şi românii” de Costache Negruzzi.4.Stabileste cate un sinonim contextual pentru cuvintele:’’razbat’’. TEZA LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA CLASA A-VI-A Cititi cu atentie textul: Zori de ziua se revarsa peste vesela natura. CERINTE: A. b. Prevestind un soare dulce cu lumina si caldura. 4. Deditei si viorele. Sorbind roua diminetii de pe campul inverzit.Iata o situatie extrem de arhicunoscuta. Stabileşte rima şi măsura versurilor.A castigat un procent de 20 la suta din afacere.brebenei si toporasi Ce razbat prin frunze-uscate si s-arata dragalasi. a.6 puncte.6 p.6 p. 6. In curand si el apare pe-orizontul aurit.june’’.din prima strofa. 5. 1.Rescrie corect enunturile:6 puncte. 150 .’’prevestind’’. 2. Vasile Alecsandri –Dimineata.6 puncte.Alcatuieste doua propozitii cu omonimul cuvantului ‘’care’’. Subiectul al II-lea Povesteşte. 3.Alcatuieste doua propozitii cu paronimele-‘’prenume-pronume 6p. El se-nalta de trei suliti pe cereasca mandra scara Si cu raze vii saruta june flori de primavara.Revine din nou acasa.Ea este mai superioara decat celelalte.

Scrie un rezumat de maximum cinci rânduri al textul dat. ca să dea de ştire tuturor că oricine se va găsi să scoată soarele şi luna de la zmei. acela să ştie că i se va tăia capul. Trimise deci oameni prin toate ţările şi răvaşe prin oraşe. şi vă povestii d-voastră aşa. c. comparatie b.personificare. 8.nişte zmei furaseră soarele şi luna de pe cer.40 puncte. 4. A fost un împărat şi se numea Roşu. iar cine va umbla şi nu va izbândi nimic. C. 10. inversiune.Citeşte cu atenţie textul de mai jos pentru a putea răspunde cerinţelor: “A fost odată ca niciodată etc.este: a.L.B. 3.Explica semnificatia primelor doua versuri.6 puncte.Stabileste masura primelor doua versuri din poezia citata.Menţionează momentul subiectului prezentat în prima parte a fragmentului. 7. Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I -clasa a VI-a I.Caragiale. 2. ……………………………………………………………………………………………… ……… Şi eu încălecai pe-o şa.El era foarte mâhnit că.Constructia El(soarele) cu raze vii saruta june flori de primavara. Intr-o compunere de 20--25 de randuri prezentati continutul schitei.Expresia a da de ştire are sensul de: 151 . 9. acela va lua pe fie-sa de nevastă şi jumătate din împărăţia lui.Mentioneaza tipul de rima folosit in cea de-a doua strofa. 10 puncte din oficiu.” (Greuceanu) 1.6 puncte.Transcrie formularea care motivează acţiunea basmului. în zilele lui.D-l Goe de I.

5. 2. S-au tiparit cu litera cea sfântă. *ex libris (lat. 152 . 10. oricine. 6. Desparte în silabe cuvintele : carte.(40p. Ex libris) * cumpanită = cântarita. sfântă şi cate un antonim pentru cuvintele încet.) Citeşte cu atenţie textul de mai jos şi răspunde cerinţelor : « Carte frumoasă.Limba română 1. 8. 3. două CCL şi un CI c) un CD. Mâinilor mele. odată. au deschis. nimic. Rescrie din text un cuvânt cu diftong şi unul cu triftong. inscripţie folosită pe cărti pentru a indica apartenenţa acestora . gingaş cumpănită . Eşti ca o floare.. » (Tudor Arghezi. care te-au deschis. Iubirea toată pe un fir de păr. cinste cui te-a scris. Prezintă conţinutul nuvelei Sobieski şi românii de Costache Negruzzi pe baza momentelor subiectului. A. 11. 4. sfântă. singură.a) a înştiinţa b) a afirma c) a ordona 5.. adverb şi substantiv. 7. anume înflorită Şi paginile tale. lucrată . oral/orar.Alcătuieşte enunţuri cu paronimele: compliment/complement. Eşti ca vioara. cumpănită.Identifică predicatele din al treilea alineat şi precizează felul lor. adevăr. un CCL şi două CI II.În sintagma trimise deci oameni prin toate ţările şi răvaşe prin oraşe sunt: a) două CD şi CCL b) un CD. 9.Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul atent să fie pe rând adjectiv. Analizează cuvintele subliniate.Demonstrează în enunţuri omonimia cuvântului luna. Teza la limba şi literatura română Clasa a VI-a. 6.Menţionează antonimele cuvintelor: mâhnit. Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului cinste. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele gingaş. iubirea. semestrul al II-lea I.) = « din cărţile lui. ce cântă Încet gândită. » .Găseşte în text patru cuvinte care să conţină diftongi şi sublinează-i. Alcătuieşte enunţuri în care cuvântul mele din sintagma mâinilor mele care te-au deschis să aibă altă valoare morfologică decât în text.

călcaţi şi lustruiţi (…).) Corectează textul de mai jos : « « Iar fii spus părerea s-a. de acea îşi cântăreşte fiecare cuvânt. 4. haine. încheiere) . Comentează în 2-3 rânduri semnificaţia ultimelor două versuri. Timp de lucru :două ore . precizând un argument în sprijinul alegerii tale. Scund.B. dădea necontenit bobârnace gunoaielor de pe haine(…) ” (după B. pantaloni negri. vara însă îţi rămâneau ochii la el de frumos ce era îmbrăcat: haină albăstrie. se cocoloşea şi antonime pentru: scund şi grăsuliu. Literatură 7. apoi răspunde cerinţelor: “După o lună înţelesesem bine rostul învăţăturii şi cunoşteam bine pe domnul Vucea. grăsuliu. grăsuliu.St. În compunerea ta vei avea în vedere : Respectarea părţilor componente ale unei compuneri (introducere. dar sa temut ca nu cumva săl supere. Scrie sinonime pentru: rostul.Delavrancea. Domnul Vucea) A.(10p.(…) Mulţi ani l-am visat. mai mult albă. Prezentarea caracteristicilor personajului argumentate de exemple din opera literară .(30 puncte) 1. Rescrie din text două figuri de stil diferite. Chiar acum îl văz înaintea ochilor. 153 . ştergea. Si ce curat! Işi ştergea ghetele cu batista. II. 5. nişte ochi verzui mici şi repezi. Numirea a două mijloace de caracterizare (directă/indirectă) . 8. 2. 9. albăstrie. Iarna se cocoloşea într-o bundă de blană lăţoasă. 3. din text. Teză clasa a VI-a Semestrul I Subiectul I Citeşte textul. Selectează cuvintele ce conţin diftongi: cunoşteam. Stabileşte tipul strofei. dădea. patru verbe la timpuri diferite ale modului indicativ. Lui iar place să fie prieten cu toata lumea.) Caracterizează personajul principal al unei schiţe într-o compunere de 1-2 pagini. Identifică genul literar căruia îi aparţine textul dat (epic sau liric). Prezentarea a patru caracteristici/însuşiri ale personajului ales . » III. potrivită din foarfecă. o faţă gălbuie. Alege. curată şi fără pic de sânge. Precizează valoarea morfologică a verbului a avea în text şi alcătuieşte un enunţ în care să aibă altă valoare. Din oficiu : 10p.(40p. Vucea. şi albă ca zăpada. cu părul mărunt şi încărunţit. cuprins. rima şi măsura versurilor. ochii. 10. cu barba ascuţită. numeşte aceste figuri de stil. Explică formarea cuvintelor:ascuţită.

Extrage din text două figure de stil diferite. Din oficiu – 10 puncte TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL I CLASA A VI-A B *Toate subiectele sunt obligatorii. căci apa era mare. Subiectul I(60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat şi scrie pe foaia de teză răspunsul pentru fiecare cerinţă formulată: Când a-mplinit băiatul cam douăzeci de ani. Numeşte personajul evocat şi precizează ocupaţia acestuia. soaţa marelui Zeus. că fragmentul de mai sus este o descriere de tip portret. 7. 8. cum a ajuns. când i-a ieşit în cale o biată cerşetoare. 9. eu te voi ocroti pe drumurile tale… şi tu vei birui… (Al. în care să foloseşti o formulare prin care să ajuţi partenerul să continue dialogul şi un element nonverbal. păşind cu multă grijă. băiete. C. Eu sunt fără putere şi dacă măncumet să mă cufund în apă. băbuţa s-a schimbat pe loc într-o zeiţă. te duc numaidecât… Şi a luat-o în braţe. -Am vrut să te-ncerc.(26 puncte) Caracterizează personajul din text în 10-15 rânduri. -Cum de nu. Tocmai voia să treacă apa.(24 puncte) 6. s-a hotărât să plece în oraşul natal ca să-şi revadă tatăl. fiindcă te-ai grăbit să-mi împlineşti dorinţa. din muntele Olimp. de 10-15 replici. (…)Era chiar Hera. Numeşte o trăsătură de caracter a personajului reieşită din ultimul paragraf. *Timpul efectiv de lucru este de o oră. Se acordă 10 puncte din oficiu. Justifică.Limba română 154 . acela ce cârmuia întregul univers. nu vrei să mă treci râul? a glăsuit ea spre Iason. cum îl crescuse bătrânul centaur. Mitru. -Băiete!…Hei. bunicuţo. Însă. dând două argumente. mi-e teamă că-mi pierd viaţa… Iason. A trecut-o cu bine pe malul celălalt. Subiectul al II-lea(10 puncte) Alcătuieşte un dialog cu un prieten. era un tânăr vrednic şi foarte săritor.B. a glăsuit cu fală puternica zeiţă. A mers până la râul ce-nconjura oraşul. Şi. evidenţiind modalităţile de caracterizare. Legendele Olimpului) A.

lea 1. glăsuit . Identifică elementele de prozodie din următorul text: “ Peste vârfuri trece lună. 6 puncte 6. generos. tocmai. Precizează modul şi timpul verbelor: să plece. Alcătuieşte câte un enunţ cu omonimele cuvintelor mare. 6 puncte 6 puncte 6 puncte Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I : Clasa a 6-a Subiectul I 1. Recunoaşte mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoarele cuvinte: devreme întotdeauna Câmpulung UNESCO insubordonare câine-lup floare de colţ şaptesprezece despre vinovăţie 10 puncte 2. 155 . 9. 10. Precizează care este principalul mod de expunere în fragmentul dat. Analizează primul predicat din textul dat. 6 puncte 4. literal/literar. 6 puncte 5. complement /compliment. Identifică în text numele personajelor care susţin dialogul. 6 puncte 2. Subiectul al II-lea (30 de puncte) Povestiţi pe momentele subiectului opera „Sobieski şi românii” de Costache Negruzzi. voia şi crescuse. orgolios 10 puncte Subiectul al II.1.Înţelegerea textului 8. 6 puncte 3. Alcătuieşte câte o propoziţie cu următoarele paronime: Abil/agil. eminent/iminent 10 puncte 3. prieten. Identifică în ultimul alineat câte un cuvânt care să conţină un diftong. 6 puncte 7. Rescrie din text o sintagmă ce surprinde două însuşiri morale. Formează câte un derivat cu prefix de la: a schimba. un triftong şi un hiat. temporal/temporar. Desparte în silabe: douăzeci. dar. lacom. 6 puncte B. Indică antonimele şi sinonimele următoarelor cuvinte: avar. vrednic. Scrie trei cuvinte din familia lexicală a termenului bătrână.

De ce m-ai lovit de moarte.nu te-am recunoscut..Demonstrează apartenenţa la un gen literar a fragmentului din “D-l Goe…”. aşa de tamponate ca-i trebuie vreo zece minute mecanicului să-şi încarce iar pompa de aer comprimat şi să poată iar urni trenul din loc. a tras semnalul de alarmă.cu o incrancenare nemaipomenita.cu cravata. conductorii şi şeful trenului aleargă din vagon în vagon şi cercetează aparatele semnalelor de alarmă.Desparte in silabe cuvintele: neaparat.” (Jean-Claude Carriere –Greseala) I. 156 .Identifica doua cuvinte care contin diftongi si unul care contine hiat.incaltat cu niste pantofi fara cusur.si pornea pe Promenade des Anglais.la Nisa.Simon zacea pe trotuar.Traia in cea mai crunta mizerie.prea scump. de I.Codru-şi bate frunza lin.se zgarcea cand era vorba de chirie. manivela semnalului nu se poate trage decât rupându-se aţa înnodată şi cu nodul plumbuit. cu toată presiunea.si-a taiat unghiile.si-a cumparat haine scumpe de la cei mai mari croitori din Paris si s-a dus pe Coasta de Azur. examinând roatele tamponate. Limba romana ( 36p) .baston si palarie.Simon.pe nume Simon.de mancare.norii s-au despicat si s-a auzit glasul lui Dumnezeu care spunea: --Ca sa-ti spun drept.Simon . 20 puncte Punctaj final : 10 + 10 + 10 + 20 + 20 + 20 + 10 ( din oficiu) = 100 puncte LUCRARE SCRISA LA LIMBA ROMANA.cu o haina din cea mai buna stofa de lana scotiana.asa cum nadajduise.asta se intampla la sfarsitul veacului trecut.Totul i se parea prea frumos.a fost trntit la pamant de o trasura.” 20 puncte 2. Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. In prima zi.Caragiale: “Cineva. nu se ştie din ce vagon. Realizează o compunere descriptivă despre o noapte înstelată de vară.” 20 puncte 2.de haine. 2.L.a mers la frizer. Personalul trenului umblă forfota .imbracat cu pantaluni stramti.Multimea cuprinsa de mila se adunase in jurul muribundului. PE SEMESTRUL I -clasa a VI-a- Citeste cu atentie textul dat si raspunde la urmatoarele cerinte: “Un marunt negustor evreu. Naucit de durere. Fusese ranit de moarte.tocmai azi? Atunci.abia sufland.Punea deoparte ban cu ban.pe cand iesea dintr-un hotel..Chiar si ceea ce era neaparat trebuincios I se parea prea mult.Simon si-a ridicat pentru ultima oara privirea spre cer si a strgat: --De ce?. Dupa treizeci de ani de lipsuri.despicat.a ajuns bogat.1.n-avea alt gand decat sa faca avere. În toată vremea asta.cu ochii plini de lacrimi amare.cu oasele rupte. Din ce vagon?… Asta e uşor de constatat .Viata lui s-a schimbat dintr-odata:n-a mai fost nevoit sa muncesca.treizeci.spre marea uimire a tuturor celor de fata. A.

Transcrie în vorbire indirectă primele două replici.Nu e voie! au răspuns toţi copiii.trebuincios.. şerpuiau vinele grele de ciorchini rumeniţi ai unei podgorii frumos îngrijite. (4p) 157 . 6.Precizeaza mijlocul de imbogatire a vocabularului prin care s-au format nemaipomenita. Numeşte două personaje din textul dat. -respectarea conventiilor de redactare a unui rezumat. Şi ei răspunseră.realizeaza rezumatul naratiunii de mai sus. (4p 4. la care licărea căutătura cuminte a vreo zece copii: . 4. (4p) 6. frumoşilor. 9.Noteaza trei cuvinte derivate de la substantivul: gand. -prezentarea secventelor representative. 10. faţă de gloata drumeţilor de munte.1) Citeşte cu atenţie textul dat: Dar nu toate drumurile sfârşesc aşa. prezente în textul dat. care: „Pastorul”.Scrie un enunt cu omonimul cuvantului: mila. într-o sâmbătă după amiază. care „Mama”.un enunt care sa demonstreze zgarcenia personajului.Indica motivul pentru care D-zeu a decis moartea personajului. naraţiune şi vocabular (nr. Precizează două funcţii ale dialogului în textul dat.Ce faceţi voi. răspunse un copil bălan. Precizează cel puţin patru trăsături ale genului epic. -respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele.ca textul este o naratiune.uimire.Arghezi – Cartea cu jucării) A Literatură (24 pct) 1.Gaseste sinonime pentru cuvintele: avere. care sosesc vioi cu florile acasă. vei avea in vedere: -identificarea ideilor principale.Transcrie.Intr-o compunere de 12-15 randuri. din text . (4p) 2.In redactarea compunerii. 8. . (4p) 3. . singur. II.3.(sa spuna)drept. Intelegerea textului literar (24p) 7. .. cuvintele: B. (T. Tătuţu urca. care : „Profesorul”. şi foarte puţini călători. 5. cu părere de rău. (30p) Test de verificarea cunoştiinţelor a capitolele dialog.Precizeaza modul de expunere dominant in text. nu se mai întorc. (4p) 5. Pe un drum e jumătate munte.Nu vreţi să mâncaţi? a întrebat Tătuţu. Realizează rezumatul textului dat. muntele.pe baza ideilor principale. .Cine v-a spus că nu e voie? i-a întrebat Tătuţu. .trebuincios. De-a lungul sârmelor întinse între pari. aici? i-a întrebat Tătuţu pe franţuzeşte.. Comentează titlul.cu doua trasaturi.Argumenteaza. printre vii de razachie coaptă.Ne uităm la strugurii ăştia copţi.

anual-anuar. inegal. Unde-i Aghiuţă? Mititelul sta pitit tocma pântre diavolii mărunţei de la urmă. (10 p) 3. Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute. să-i treacă pe sub nas toate şi el să nu bage nimic la cap. (8 p) 2. a holbat ochii la el şi lea zbierat aşa: . era să vă poruncesc a supune la cazne fioroase pe toate femeile. binele.. pe când cuvânta Dardarot. Precizaţi diftongii. unul să nu afle lipsă. întunecimea-ta! .. Pe spusele oamenilor. împăratul iadului. adjectiv. ceainic . greier . ____________________________________________________ Adv. mulţime. Citeşte cu atenţie textul dat: „Zice că odată. a dat poruncă Dardarot. ca şi mine. Identificaţi în enunţurile următoare cuvintele obţinute prin conversiune şi arătaţi din ce parte de vorbire provin. (14 p) 4. să s-adune dinainte-i diavolii. toată vina pentru pierzarea lor o aruncă în spinarea nevestelor. acu vreo sută şi nu ştiu câţi ani. frunziş. sculptură. a lăsat coada şi a ţipat: . Desparte în silabe: socru. îşi cântărea coada-n mâni.. (6 p) Subst. căci politica împărăţiei noastre cere ca să ştim tot. analfabet. pe rând. doar de-om putea afla de la dânsele un crâmpei de adevăr. el. după multă chibzuinţă.. aspru. Dimineaţă îmi place să privesc răsăritul soarelui. macaragiu .. (vorbeşte) uluitor. copiat . de la mare pân la mic. respectuos (14 p) Evaluare – unitatea 1 • • Toate subiectele sunt obligatorii.. şi. proclete! Te dai coadei. dezgheaţă . m-am gândit că nici aşa n-ajungem la mare ispravă. vorbitor. bunăcredinţă. am hotărât să trimit pe mititelul. dar. fără greşală.Aici sunt. primeai . Dar iarăşi nu-mi vine să las aşa lucru ciudat fără de aproape cercetare. dacă eşti aicea. adverb prin conversiune. Prietenul e cel care-ţi face un bine necondiţionat. beau . prepoziţie-propoziţie. pleoapă. ce nu te-arăţi mai la vedere? Vino-n-coace. albastrul. cusută= adj. calitate-caritate.Afurisiţilor! care dintre voi nu e zevzec. Eul liric al poeziei este subiectiv. gură-leului . mare temei nu putem pune.. chitară .B Limbă română (66 pct) 1.. Cum şi-a auzit numele. Aproapele meu e cel mai bun prieten. obţinut prin conversiune din participiul verbului a coase. munceau . Se acordă 10 puncte din oficiu. Explicaţi cum s-au format cuvintele: altcineva . cinsprezece. Floarea uscată imi aminteşte de toamnă. Construieşte enunţuri cu paronimele: atlas-atlaz. pe care-l întrebi de ce a ajuns aici: "femeia" şi iar "femeia". ca în modelul dat : (14 p)  MODEL : S-a îmbrăcat cu rochia cusută de mama. Alcătuiţi propoziţii în care verbul la participiu a se bucura să fie. Ce? n-a venit Aghiuţă?. alcool . azalee .. să nu-ţi văd mutra. să nu-mi aduc aminte de tine. Mai întâi. trăgând cu urechea. a) b) c) d) e) f) g) 6.Apoi. ____________________________________________________ Adj_______________________________________________________ 5. mititelul taichii!” 158 . că-i scurtează coada şi-i lungeşte urechile! Şi. triftongii şi hiatul în următoarele cuvinte: uneori . pe urmă. pe Aghiuţă. a tuşit de i-a pârâit jeţul. că toţi oamenii sosiţi de pe la dânşii aici la noi nu se plâng decât numa şi numa de soţiile lor. fiindcă-i ştim ce iubitori de adevăr sunt. nici îndoială. fireşte. ai? Simţişi c-am să te pun la treabă şi te piteşti. am zis eu în gândul meu. împăratul s-a tras de ţăcălie scrâşnind straşnic. le cunoaştem şi pe dumnealor cât de-ndărătnice şi de-ncăpăţânate sunt. Măi.. Aşadar şi prin urmare. trebuie să fi luat seama. adevărat să fie asta?. biosferă . dacă sau adunat ei cu toţii. Uite ce bine dansează fetiţa de acolo! Oful meu cel mai mare e ora de română. substantiv..

30 de puncte În redactarea naraţiunii vei avea în vedere: • respectarea stucturii specifice textului narativ (narator. 6p Găsește sinonimele cuvintelor: săracă. vița nu mai are struguri. Dar cu fruntea în lumina soarelui ce piere-n zări.2p. iarna dinții și-i arată.3p. 6 puncte 10. (42 de puncte) 1.. 6 puncte 9.3p. fiindcă-i ştim ce iubitori de adevăr sunt.) În vederea acordării punctajului pentru redactare. aşezarea corectă a textului în pagină. chibzuinţă. orizont. 3. 6p Alcătuiește familia lexicală a cuvântului mugur. picioarele. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului. • îmbinarea modurilor de expunere (naraţiune şi dialog). s-a strâns porumbul. mare temei 6 puncte nu putem pune. 6p Analizează verbele subliniate. SUBIECTUL II ( 45 p): Demonstrează în 15 rânduri că poezia este un pastel. specie a genului liric. înalt.. Și în locul blândei toamne. acţiune plastă în timp şi în spaţiu). Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în textul dat. orizontul îl cuprinde Întrupând melancolia risipită pe cărări. Precizează şase termeni care fac parte din câmpul lexical al cuvântului împărat. zări. (18 de puncte) 8. • referirea la cel puţin două personaje imaginate de tine. fireşte. 6. Identifică modul de expunere predominant în textul dat. mărunţei. 6 puncte 5. Kir Ianulea) Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: A. 6 puncte 3.(I. 9. 5. Precizează numărul de litere și sunete din cuvintele: dinții. ortografia. compunerea trebuie să se încadreze în limita minimă de spaţiu indicată. Scrie o naraţiune de 15 – 20 de rânduri în care să-ţi imaginezi o întâmplare pe care un copil a povestit-o bunicului său.. Rarii vișini din grădină au de furcă pân-la muguri. Un scaiete-nalt și mândru. Explică înţelesul fragmentului: Pe spusele oamenilor. • stilul şi conţinutul să fie adecvate situaţiei imaginate. 1. cărări. 3p II. Accentuează corect următoarele cuvinte: poruncă. Și câmpia parcă este o săracă dezbrăcată. 3p Transcrie o personificare. personaje. LUCRARE DE EVALUARE FINALĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a VI-a. Alcătuieşte família lexicală a cuvântului vedere ( 6 termeni) 6 puncte 4.. 2. registrul de comunicare. 6 puncte 2. 6 puncte 6. noastre. punctuaţia. L. Notă! Vei primi 16 puncte pentru conţinut ( câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă rezolvată) şi 14 puncte pentru redactare ( coerenţa textului. Caragiale. 6 puncte B. Cu picioarele în umbra ce împrejurul lui se-ntinde. C. 7. B.3p. lizibiltatea. 159 . semestrul I I. (Cincinat Pavelescu – Artist) A. lumină. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului cap. aşadar. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: straşnic. 6 puncte 7. 8. urechea. 6p Transcrie două cuvinte ce conțin diftongi și un cuvânt ce conține hiat. SUBIECTUL I (45 p): S-a arat. 6p Transcrie o comparație și un epitet dublu. Desparte în silabe cuvintele: straşnic. 3p Precizează rima poeziei.3p. fioroase. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că fragmentul dat aparţine unei opere epice. 6p Găsește antonimele cuvintelor: săracă. 4.

Alcatuieste campul lexical al florilor. semeț. freamat. Alcătuiește familia lexicală a cuvântului munte. Scrie o compunere de 10-15 rânduri. în care să descrii atmosfera de sărbătoare din Ajunul Crăciunului/ un peisaj de iarnă. SUCCES! Lucrare scrisa la limba si literatura romana pe semestrul I Clasa a VI-a A I Se da textul: „ Fiind băiet păduri cutreieram Şi mă culcam ades lângă isvor. Astfel ades eu nopţi întregi am mas. ghirlănzi. Transcrie două cuvinte ce conțin diftongi și un cuvânt ce conține hiat. Precizează modul de formare al cuvintelor: auriu. 3p 8. semestrul I I. de parcă Se crede încă sus la el. 3. 6p 2. Iar braţul drept sub cap eu mi-l puneam S-aud cum apa sună-ncetişor: Un freamăt lin trecea din ram în ram Şi un miros venea adormitor. 2. Și-un lampion aprinde-n cetiniș O lună plină ca o portocală. cetiniș. 160 . Găsește antonimele cuvintelor: mărunte. mândru și semeț.Se acordă 1 punct din oficiu! SUCCES! LUCRARE DE EVALUARE FINALĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a VI-a. Îi râd pe crengi lumânărelele mărunte Cu flăcări aurii de poleială. 6p 5. 6p B. sub. 6p 4. lin. 3p II. SUBIECTUL II ( 45 p): III. 4. 1. Desparte in silabe cuvintele:paduri. subțiri. Gaseste sinonime cuvintelor:cutreieram. ( Folosește ca mod de expunere DOAR descrierea și dă un titlu potrivit compunerii). Identifica doua cuvinte in care sunetele ea sa fie diftong si hiat. păienjeniș. Blând îngânat de-al valurilor glas. SUBIECTUL I (45 p): Un pui de brad adus din iarna rece Stătea în mijloc. Precizează numărul de litere și sunete din cuvintele: rece. rece. 7. inganat. Transcrie o personificare. (Otilia Cazimir . Se acordă 1 punct din oficiu.” Mihai Eminescu –Fiind baiet paduri cutreieram 60 p 1. Transcrie o comparație și un epitet dublu. Ghirlănzi subțiri se țes.Cântec pentru pomul de iarnă) A. 6p 3. păienjeniș. 3p 9. Precizează rima ultimelor patru versuri. 6p 6. în munte. Analizează verbele subliniate.

Te aşteaptă moşu Puiu. Am tăiat o şuviţă numai.. „întâmplarea cea mai ciudată”. Dănuţ. 7. „Nu-i bădiţă ca al meu”. nemişcare. Dănuţ. 7. ronţăind o tabletă rotundă de şocolată .. − De ce.5. Identifica in text o imagine vizuala. II Demonstreaza ca un text studiat de tine este schita. din enunţurile de mai sus două subiecte exprimate prin substantive. 12 p. Recapitulare pentru teză la limba şi literatura română. câte am voie să iau?. .. Din oficiu 20 p.. 8. întrebă Dănuţ. în sunet de săbii parcă. Arată cum s-au format următoarele cuvinte: nebuneşte. Cranţ. îl aşeză pe căpătâiul dormeuzei. Indică câte un sinonim pentru fiecare din epitetele subliniate: „somn adânc”. Arată felul atributelor.. du-te în sofragerie.. „Simţi în ea pornirea de a pleca”. Precizeaza doua argumente ca textul dat apartine genului liric. Ridicându-i capul cu mâinile. Scrie de câte feluri poate fi atributul. Scrie.” Răspundeţi la următoarele cerinţe: 161 . s-o vezi şi tu când vei fi mare. . 6 p. 5 p. − Aşa. − Nu. pentru mine. 15 p... să recunoască. 5. Total 100 p.. 6. 30 p + 10 p din oficiu Clasa a VI-a Test de evaluare 1. „Mergea în urma carului al doilea”. mamă? Întrebă Dănuţ căscând cu poftă. − Mă tunzi. Demonstreaza paronimia cuvintelor:janta / geanta. − Din şifonieră? − Din şifonieră. . 9 p. − Mamă. Scrie trei termeni din familia lexicală a cuvântului cântec. „Hanul era adormit şi întunecos ca noaptea de afară. 3 p. − Hai să-ţi dea mama ceva bun. 3. 8.. zace lebăda murindă”. Dănuţ!.”brazii trufaşi ai codrilor se frângeau cu glasurile de trăsnet”. Dănuţ. 30 p. din enunţurile de mai jos: „Pe-un pat alb... − Ia-ţi-le pe toate . Notează un predicat nominal din enunţurile de mai sus. mamă? Se alarmă el văzând şuviţa de păr şi foarfecele din mâna doamnei Deleanu.. zâmbi ea cu tristeţă la gândul că alţii îl vor despuia. Uite. ca pe un vas cu flori şi fluturi. − Ce-i? − Nimic..sem I clasa a VI -a Se dă textul: „Furată de gânduri. 4.. 6... stăruinţă. încetişor. Gaseste in textul dat un procedeu artistic studiat. 2. Dănuţ se deşteptă înspăimântat. zâmbi doamna Deleanu .... doamna Deleanu nu băgase de seamă că Dănuţ aţipise pe genunchii ei.

adăpost. încet.Stabileşte numărul literelor şi al sunetelor din cuvintele: cinci.Identifică în al doilea alineat două adjective derivate cu sufix………………………. Transcrieţi din text trei cuvinte derivate cu sufixe.. Transcrieţi din text trei verbe la modul conjunctiv şi unul la modul indicativ.6p 3.Alcătuieşte câte un enunţ cu antonimele cuvintelor: iute. mare. cu obrajii plini. Scrieţi formele literare ale cuvintelor: şifonieră. -Dar frumoasă e. Transcrieţi o comparaţie din text. aţipise. Moara cu noroc) Cerinţe 1. şocolată. Transcrieţi din text un cuvânt care conţine diftong şi un cuvânt care conţine triftong. îmbrăcată până jos în negru şi de mână cu un copil ca de cinci ani. 14. cerdac sunt…………………………. 13.6p 6. 4. Scrieţi sinonimele următoarelor cuvinte: zâmbi. Alcătuiţi familia lexicală şi câmpul lexical al cuvântului mamă (minim cinci cuvinte din fiecare). străbătu un fulger printre nori şi căzu un tunet puternic.Termenii: ciur. timpul perfect compus. cu ochii mari. ca şi când ar voi s-o unde-şi poate găsi un adăpost mai retras. 6. 7.Slavici.şi fac parte din :a)vocabularul fundamental. 8. apoi privi la Ana. sofragerie. se deşteptă. înspăimântat. b) polisemantice. 12. Rescrieţi din text cinci cuvinte monosilabice şi cinci cuvinte plurisilabice. mână sunt: a) omonime. de care se cutremură toată valea. trecu iute sub cerdac. bat-o s-o bată!grăi bătrâna plecând în urma lor. 9.1. În clipa când erau să intre în odaie. După ce feciorul sări de pe capră şi deschise uşa cu geamuri a trăsurei. Ana o duse în odaia de lângă cârciumă. dormeuză. Transcrieţi din text trei verbe la modul gerunziu şi unul la modul participiu. Precizaţi care este modul predominant de expunere în fragmentul de mai sus. căzu………………………. 3. ( I. a da. Ea îi făcu un semn feciorului. înaltă. 5. 10.6p 7.Cuvintele:capră. Scrieţi antonimele următoarelor cuvinte: a zâmbi. tristeţe. 2. Precizaţi autorul şi titlul operei literare din care este extras fragmentul de mai sus. b) masa vocabularului…………………………………………………….. se ivi o doamnă ca la douăzeci de ani. bătrâna…………………………………………6p 2.6p 4. Precizaţi care sunt personajele din fragmentul de mai sus. c) paronime………….6p 5. Motivaţi folosirea cratimei în structura „ să-ţi dea „? TEST Se dă textul: Afară ploua ca din ciur.Desparte în silabe: înaltă. 162 .Indică valoarea morfologică a cuvintelor subliniate mai jos:…………………………6p -trecu iute sub cerdac………………………………. albaştri şi cu părul auriu. 11. slab şi bolnăvicios. deschise………….

Era un vaier dulce şi dureros.semestrul I I. (60p) Citeşte cu atenţie textul dat. Am stat să ne petreacă prin toamnă rece vânt..6p 11. Când clipa veşniciei mi-o dai cu o privire… De ce în umbră glasul părea o amintire?” (Ion Pillat.Alcătuieşte câte o propoziţie în care cuvintele subliniate la ex. A toamnei melodie Tăcută se lăsase cu seara peste vie.Identifică în text: a) doi indici spaţiali.6p 9. pe pajiştea pustie. Limba română 163 .Indică subiectul şi predicatul fiecărei propoziţii de la ex. răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos: „Pe drum mergeam alături.Să ne rămână trecutul nălucire.. menţioneazăle…………………………………………………………………. Mi-ai spus: . Apropiaţi deodată şi fără un cuvânt. Târziu de toamnă) A. Prin codrul de rugină. un cânt Ce-n inimi se născuse şi-n ele ni s-a frânt. anterior să aibă alte valori.5p 12. anterior………………….6p 10.20p Lucrare semestrială clasa aVI-a. b) trei elemente de portret fizic……………5p Realizează rezumatul textului dat în 5-7 rânduri………………………………………. Cu vocea ta sub ramuri sunând a părăsire.Realizează analiza sintactică a ultimei fraze………………………………………….Argumentează în 3-5 rânduri că textul este: a)liric. Scrie pe foaia de teză.-Dar frumoasă e ……………………………………. Simţeam acelaşi freamăt în suflete că-nvie.. b) epic…………………………. -căzu un tunet puternic………………………………… 8.

Analizează morfologic şi sintactic primele două verbe la moduri personale.. Transcrie din strofa a treia două cuvinte derivate. Alcătuieşte două propoziţii cu paronimele: prenume-pronume. (4p) 12. (30p) LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA SI LITERATURA ROMANA –CLASA a – VI-a B I . Simţeam acelaşi freamăt în suflete că-nvie. de I. (4p) 9.(4p) 6. Indică măsura versurilor şi felul rimei din strofa a doua. Formaţi expresii cu următoarele cuvinte : gând . Câmpulung . Transcrie două cuvinte care conţin diftongi diferiţi şi două cuvinte care conţin vocale în hiat din textul de mai sus. (4p) 5. 2 Argument pastel II. Înţelegerea textului 10. Scrie un text de 15 -20 de rânduri în care să realizezi rezumatul schiţei D-l Goe . prietenul meu m-a înşelat . Sinonime : a arunca . când mă vei chema . taină 2. Polisemantism patru enunţuri pentru . Indică valoarea gramaticală a cuvintelor toamna şi seara din primele două versuri.Precizaţi mnodul de formare a cuvintelor: împădurit . nescris .Băiatule . GRAMATICA (60P) 1. Alcătuieşte două propoziţii cu omonimul cuvântului care. Ionel . în 5-8 rânduri. Stabileşte câte un antonim potrivit pentru cuvintele freamăt şi s-a frânt. a răspunde” şi familie lexicala . (4p) 11. toporaşi . pe pajiştea pustie.” (6p) II. 1 Argument fabulă NR. că textul aparţine genului liric. LITERATURĂ (30p) NR. ghiocei . Argumentează. drum . 6. Alcătuieşte două enunţuri în care cuvintele toamna şi seara să aibă alte valori gramaticale. semnificaţia versurilor: „Prin codrul de rugină. a se întuneca .. Am să merg şi eu . ce faci aici ? Am primit lalele . 4. Caragiale. a trece . Alcătuiţi enunţuri cu sensul propriu şi figurat al cuvintelor : frunte . L. (4p) 8. (4p) B. Identifică şi transcrie din text un epitet. O:N:U: .din prima strofă..1. 3. oglindă . (4p) 13. (4p) 4. îi spuse Ioana . Precizaţi rolul virgulei în următoarele propoziţii: . Explică. copil” 5. firesc . (4p) 2. (4p) 3. 164 . Transcrie din prima strofă două imagini artistice diferite.. nemărginire . cu două exemple. (4p) 14. Stabileşte felul propoziţiei: „De ce în umbră glasul părea o amintire?” (4p) 7.

. ceilalţi .. două figuri de stil şi numeşte-le.. (5 derivate). Precizaţi partea de vorbire a cuvintelor : şi . de liră. în text. Precizaţi figurile de stil din enuţurile :. Ea este în clasă.” 8. . 14. Extrage. Arată cazul şi funcţia sintactică a substantivelor: o boare. 4p 2. întorcând. şoptiră. Albumul este al meu. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului a trece. . Al treilea copil este în clasă. 7. Precizaţi felul numeralelor .. Trăim pe un picior de plai” . Găseşte contexte diferite pentru omonimele cuvintelor faţă şi acord . Vechea legendă spune că el a murit” . .. I-au răspuns fâneţele. Comentează. 1.Precizaţi imaginele auditive şi vizuale : . să-ţi spun” 9.7. Sufletu-mi plânge de durere” . versurile: „Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fâneţele”. O muzică tristă se aude în surdină”î 10. Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I Clasa a VI-a I.a ajunge” să fie predicate verbale şi predicate nominale . Întorcându-şi feţele. 8p 6.Rapsodii de toamnă) A. Ajungând în faţa uşii sună. Al doilea a plecat.Alcătuiţi enunţuri în care verbele .. 15. Descoperă. Analizează morfologic şi sintactic verbele: a trecut. . puful. B. 13.. Sunt graţioase ca nişte flori” 11. 4p 4. a rămâne” şi . 5p 4p 165 . Indică o imagine artistică din text. 5p 3. Precizaţi rolul cratimei : . Şi-a găsit fericirea . Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul lung să aibă o altă valoare morfologică decât cea din text. 5p 9. 12. 6p 5. păpădiilor.. Noi am terminat inainte de a veni el. în maximum 3 enunţuri. de . Precizează rima şi măsura versurilor din prima strofă. Lucrarea este de scris. Şi-a furat de prin ponoare Toate florile şoptiră.. Topârceanu. un cuvânt cu diftong şi unul cu hiat.. din text. 5p 8. Nu-ţi cer un lucru cu neputinţă // În viaţa mea încruntată de suferinţă // Dacă începi de aproape să-ţi duc ghiers // Vreau să vorbeşti cu robul tău mai des . 4p 10.” (G.Eu văd cum plouă cu iubire” . Precizaţi funcţia sintactică şi felul pronumelor şi adjectivelor pronominale din enunţurile: Cartea lui este ruptă . Precizaţi funcţia sintactică a verbelor nepersonale din enuţurile: Nu poate scrie repede . albastru . Se acordă 10 p din oficiu . funcţia sintactică şi valoarea din enuţurile: Amândouă au fost acolo. Doi copii se joacă la calculator. Se dă textul: „A trecut întâi o boare Cu acorduri lungi de liră Pe deasupra viilor. Puful păpădiilor. Precizaţi măsura şi rima versurilor : .

s-au zburlit. ►2. Comentează primele două versuri. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI ( 14 puncte ) ►1. 7. Găseşte două cuvinte care să conţină vocale în hiat şi alte două cuvinte care să 166 . Precizează două argumente că textul dat este un pastel. Precizează rima şi măsura versurilor din prima strofă. Analizează morfologic şi sintactic verbele: privi. . 6p 5. în maximum 3 enunţuri. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul mărunt să aibă o altă valoare morfologică decât în text. Taina liniştei înalte să ne fure Prin cotite luminişuri de pădure Şi la umbră să ne-mbie mai târziu O clopotniţă de aur străveziu. Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului munte(5 derivate). . 1. – 2 p. . una auditivă.2 p. două figuri de stil şi numeşte-le. 5p 8. 5p 9.” 5p C.. de iarnă. din text. Comentează..” (G. două cuvinte cu diftongi . s-au zburlit. ►4. în text. 25p Se acordă 10 puncte din oficiu. .2 p. 15p II. 5p 3. în care să descrii un peisaj autumnal. Răscolind pădurile. în care să realizezi rezumatul expoziţiunii şi intrigii operei literare Sobieski şi românii de Costache Negruzzi. 15p II. Scrie o compunere de 15-20 de rânduri. ►5. EVALUARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL AL II-LEA CLASA A VI-A NR. Găseşte un epitet în inversiune şi un epitet dublu. LIMBA ROMÂNĂ ( 36 puncte ) ♥6.G. respectiv. în care să realizezi rezumatul punctului culminant şi al deznodământului operei literare Sobieski şi românii de Costache Negruzzi. ►3.n munte. Topârceanu ) A. 4p 4. Arată cazul şi funcţia sintactică a substantivelor: un salcâm. Identifică două epitete cromatice(diferite din punct de vedere morfologic).2 p. 4p B. versurile: „Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. scrie o compunere de 10-15 rânduri. B. 1 SUBIECTUL I ( 50 puncte ) „ Dulce zumzet somnoros şi ireal Să ne cheme spre poienele din deal. Indică o imagine artistică din text.6 p.C. răscolind. Găseşte sinonime contextuale pentru cuvintele: flamură. Pornind de la versul „Toamna şi-a întins marama de aramă pe zăvoi”. în care să descrii un peisaj autumnal. frunzelor. Lucrare scrisă la limba şi literatura română pe semestrul I Clasa a VI-a Se dă textul: „ Un salcâm privi spre munte Cică. 25p Se acordă 10 puncte din oficiu I. mândru. vine. 4p 2.. Mândru ca o flamură Plopii şi răsurile Solzii frunzelor mărunte Spun că vine-un vânt de iarnă S-au zburlit pe-o ramură.Rapsodii de toamnă) A. Extrage. 4p 10.Pornind de la versul „Toamna şi-a întins marama de aramă pe zăvoi”. pădurile.” ( „ Sfârşit de vară”. la povarnă. scrie o compunere de 10-15 rânduri. Descoperă. Topârceanu. Legănând deasupra creştetelor noastre Licuricii înălţimilor albastre. 8p 6. Rescrie două versuri care să conţină o imagine vizuală. Scrie o compunere de 15-20 de rânduri.

♥11. . Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii De frică să nu-i cadă la picioare Din creştet.Scrie cazul cuvintelor următoare: somnoros. .” ( „Rapsodii de primăvară”.4 p.4 p. noastre. ÎNŢELEGEREA TEXTULUI ( 14 puncte ) ►1. un adverb la un grad de comparaţie învăţat. B. albastre. atribut genitival(G). Găseşte un epitet şi o comparaţie.4 p.4 p.conţină diftongi.4 p. Precizează patru termeni din familia lexicală a cuvântului „taină”.Alcătuieşte patru enunţuri în care cuvântul „pădure” să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: subiect(N). . în mijlocul grădinii. EVALUARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL AL II-LEA CLASA A VI-A NR. legănând. SUBIECTUL II ( 40 puncte ) ♣ Scrie o compunere de 1-2 pagini.Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: legănând.2 p. ♥8. înalte. Topârceanu ) A. Precizează gradul pe care l-ai identificat. – 2 p. ♥14. . . în care să motivezi că opera literară „Greuceanu” este un basm. Precizează două argumente că textul dat este un pastel.4 p. . . ►4.2 p. Că s-a trezit aşa de dimineaţă Cu ramuri albe-şi se poate spune Că-i pentru-ntâia oară în viaţă Când i se-ntâmplă-asemenea minune. ►2. LIMBA ROMÂNĂ ( 36 puncte ) ♥6. .4 p. deasupra. de aur. 2 SUBIECTUL I ( 50 puncte ) „Un zarzăr mic. legănând. nume predicativ(Ac). noastre. ♥7. vălul subţirel de floare. . . în text. Identifică o personificare.4 p. Rescrie două versuri care să conţină o imagini vizuale. .4 p. străveziu.6 p. Comentează primele două versuri( prima strofă ). 167 .Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: din deal. ►5. ♥10. Menţionează valoarea morfologică a cuvântului „dulce”. liniştei. -2 p. Găseşte patru cuvinte care să conţină diftongi. . Indică pentru următoarele verbe conjugarea: să cheme. .4 p.Identifică. complement indirect(D). ♥13. ►3. ♥9.G. ♥12. Alcătuieşte un enunţ în care acest cuvânt să aibă altă valoare morfologică decât cea din text.

să nu cadă. albe. Deodată. aşa. ♥12. .” (Ioan Slavici.Scrie modul şi timpul următoarelor verbe: a răsfirat.4 p. ♥8. Test la limba română Clasa a VI-a.4 p. . Varianta 1 Citeşte cu atenţie textul următor: .Scrie cazul cuvintelor următoare: mic. să nu cadă. Menţionează valoarea morfologică a cuvântului „asemenea”. ♥14. . . (4 puncte) 3.4 p. . şi. a trezit. . luna plină se ridică în dosul dealului acoperit cu pădure.4 p. Construieşte câte un enunţ în care să existe şi un substantiv defectiv de singular.Alcătuieşte patru enunţuri în care cuvântul „crenguţe” să îndeplinească următoarele funcţii sintactice: subiect(N). Alcătuieşte un enunţ în care acest cuvânt să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. nume predicativ(G). vălul. (minimum două argumente exemplificate pe larg) (16 puncte) 2. Formează câte un substantiv colectiv cu sufixul –et. liliecii şi gândacii tomnateci începură să zboare prin aer. . din creştet. ♥11. SUBIECTUL II ( 40 puncte ) ♣ Scrie o compunere de 1-2 pagini. ♥9. Precizează patru termeni din familia lexicală a cuvântului „floare”. ♥10.Ziua încetul cu încetul se învălui în noapte. când .4 p. complement indirect(Ac).4 p. străbate de pe dealul din dosul grădinii sunetul unui fluier. respectiv cu sufixul -ime. grădinii.4 p. spune. .4 p..♥7. pe cerul senin. ca prin vis. numai din când în când străbătea câte un freamăt printre frunzele copacilor.Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte: s-. precizând şi tipul acesteia. o doină ce se ridică şi cade ca un şir de mărgăritare. Era o seară liniştită. se auzea mugetul unei vaci ori lătratul unui câine. (6 puncte) 168 . de frică. Precizează conjugarea verbelor: a răsfirat. prin liniştea serii. în care să motivezi că opera literară „D-l Goe” este o schiţă. Argumentează că textul citat este o descriere. spune. respectiv defectiv de plural. de departe. atribut prepoziţional(Ac).Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: ca spinii. ♥13. Gura satului) Cerinţe: 1.

(24 puncte) 8. unul articulat cu articol hotărât şi unul 7. respectiv unul 169 . numai din când în când străbătea câte un freamăt printre frunzele copacilor. nu era decât repetarea aceluiaşi vechi pom de lemn ruginit de muguri la străvechea fereastră a bunicilor. Precizează valoarea morfologică (partea de vorbire) a următoarelor cuvinte din text: a). încântare.. respectiv prin contopire 5. unei (. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul mărgăritar să îndeplinească următoarele Test la limba română Clasa a V-a.4. (4 puncte) 3.. Identifică substantivele din enunţul: . Construieşte câte un enunţ în care să existe şi un substantiv mobil.. Masa umbrelor) Cerinţe: 1. din nebuloasa depărtare a Căii Laptelui(…)” (Ionel Teodoreanu. complement direct 12 puncte (4 puncte) 10. nou. atribut substantival prepoziţional c). (…) Cu o zi înainte. articulat cu articol nehotărât. Raiul începea cu el. nume predicativ în cazul acuzativ b). de pe (.(…) Venea din purităţile cerului.de pe dealul”) (6 puncte) 9. sub cer albastru în murmur de albine. se auzea mugetul unei vaci ori lătratul unui câine” şi indică. Subliniază articolele hotărât şi nehotărât. Varianta 2 Citeşte cu atenţie textul următor: . mugetul unei vaci”) b). fostul pom de lemn era lumină în floare.Zarzărul de la fereastra bunicilor înflorise peste noapte. cazul şi funcţia sintactică. funcţii sintactice: a). Explică ortografia cu doi i a substantivului grădinii. (6 puncte) (6 puncte) (6 puncte) 6. bătaie de inimă. răsărind odată cu zorii. (minimum două argumente exemplificate pe larg) (16 puncte) 2. abia luat în seamă. respectiv cu sufixul -işte. Formează câte un substantiv colectiv cu sufixul –ăraie.Era o seară liniştită.. Transcrie din text un substantiv nearticulat. Selectează din text două substantive epicene. pentru fiecare. precizând şi tipul acesteia. (…) Acum însă. Scrie câte un substantiv comun compus prin alăturare cu cratimă. Argumentează că textul citat este o descriere.

sub cer albastru în murmur de albine. Formează câte un substantiv colectiv cu sufixul –et. împiedică scurgerea sudorii şi a apei în ochi. clasa a VII-a) Cerinţe: 1. pleoape cu gene. situaţi deasupra ochilor. peri protectori.Partea principală a ochiului este globul ocular. conjunctiva şi glandele lacrimale. nou. funcţii sintactice: a). ce realizează un adevărat filtru.” (Biologie. Zarzărul de la fereastra bunicilor înflorise peste noapte. Varianta 3 Citeşte cu atenţie textul următor: . Selectează din text un substantiv epicen. precizând şi tipul acesteia. (6 puncte) (6 puncte) (6 puncte) (6 puncte) 4. oprind intrarea prafului în ochi. Construieşte câte un enunţ în care să existe şi un substantiv mobil.sub cer”) b).. abreviere. ochiul mai este apărat de organele anexe: sprâncene. respectiv un substantiv defectiv de 6. Scrie câte un substantiv propriu compus prin alăturare cu cratimă.. Argumentează că textul citat este o descriere. unul articulat cu articol hotărât şi unul 7. Transcrie din text un substantiv nearticulat.defectiv de plural. respectiv cu sufixul -işte. a (.a Căii Laptelui”) 9. Precizează valoarea morfologică (partea de vorbire) a următoarelor cuvinte din text: a). Faţa internă a pleoapelor este căptuşită de conjunctivă. numită orbită. Subliniază articolele hotărât şi nehotărât. Sprâncenele. complement indirect în cazul dativ c). În afară de orbită. nume predicativ în cazul genitiv b). (minimum două argumente exemplificate pe larg) (16 puncte) 2. răsărind (…). Alcătuieşte enunţuri în care substantivul lumină să îndeplinească următoarele Test la limba română Clasa a VI-a. sub (. Raiul începea cu el. cazul şi funcţia sintactică. Identifică substantivele din enunţurile: ..” şi indică. Explică ortografia cu doi i a substantivului zorii. Pleoapele sunt răsfrângeri sau cute ale pielii. atribut substantival apoziţional (12 puncte) (6 puncte) (4 puncte) 10. respectiv unul 170 . (4 puncte) 3. (24 puncte) 8. a căror margine liberă poartă genele. singular. pentru fiecare. respectiv prin 5. articulat cu articol nehotărât. bine protejat de o cavitate osoasă.. membrană subţire şi lucioasă.

respectiv un substantiv defectiv de singular. Cerinţe: 1) Menţionează modul de expunere dominant în text. pentru fiecare. Transcrie din text un substantiv nearticulat. un (. Explică ortografia cu doi i a substantivului pielii. (4p) 171 . complement indirect în cazul acuzativ c). (6 puncte) (6 puncte) (6 puncte) 4. Identifică substantivele din enunţurile: . abreviere. Erau trişti că păsărelele au plecat şi că părculeţul rămăsese gol. 6. Precizează valoarea morfologică (partea de vorbire) a următoarelor cuvinte din text: a). cazul şi funcţia sintactică. Scrie câte un substantiv propriu compus prin alăturare cu cratimă. dragi. Ar fi vrut să mai păstreze o fărâmă de soare pentru micile vieţuitoare. Şi cum priveau ei spre cerul acoperit de nori. atribut substantival apoziţional (9 puncte) Test de verificarea cunoştinţelor Citeşte cu atenţie textul de mai jos: (4 puncte) 10. nume predicativ în cazul genitiv b).. (4p) 2) Câte litere şi câte sunete conţin cuvintele: erau. peri protectori (…).Partea principală a ochiului este globul ocular(…)..un adevărat filtru”) (6 puncte) 9. ale (. o frunză căzu la picioarele lor. Subliniază articolele hotărât şi nehotărât. Alcătuieşte enunţuri în care substantivul gene să îndeplinească următoarele Numele şi prenumele: Clasa: a VI-a Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”. doi tineri zâmbeau ultimelor crizanteme aproape ofilite.. Scrie un substantiv defectiv de plural.cute ale pielii”) b). (27 puncte) 8. funcţii sintactice: a). împiedică scurgerea sudorii şi a apei în ochi. căci toamna însemna pentru ele timpul despărţirii de locurile dragi.” şi indică. unul articulat cu articol hotărât şi unul articulat cu articol nehotărât. (6 puncte) 7. Sprâncenele. respectiv prin 5. Oradea Data: LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I SUBIECTUL I (60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat: Într-o zi mohorâtă de toamnă. Părea o lacrimă de chihlimbar dăruită de Zâna-Toamnei. ca un strigăt de ajutor.epicen.

(4p) 5) Menţionează prin ce mijloace de îmbogăţire a vocabularului s-au format cuvintele: păsărelele. au plecat. compunerea ta trebuie să aibă minimum 15 rânduri..” ( Zaharia Stancu. Din oficiu se acordă 10 puncte. umbre cum e pruna. la alegere. Noaptea ) A. toamna. Şi frîntă peste margini de fântâni Din palme-i lunecă-n adânc mărgaele. (6p) 4) Alcătuieşte familia lexicală a cuvântului frunză (minimum 4 cuvinte derivate. *Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.3) Extrage din text două cuvinte care conţin diftongi. Se acordă 10 puncte din oficiu. din care unul să fie derivat cu sufix diminutival şi altul cu sufix augmentativ. de ortografie şi de punctuaţie. (9p) 8) Transcrie din text patru structuri care să conţină verbe copulative. două care conţin triftongi şi două care conţin vocale în hiat. (12p) 9) Alcătuieşte în total două enunţuri în care verbele a însemna şi a rămâne să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. Uituca-şi pierde şalurile grele Prin ramurile pomilor bătrîni. ( 4p) 6) Alcătuieşte două enunţuri.). modul şi timpul următoarelor verbe: zâmbeau. subliniază acele verbe şi menţionează conjugarea şi timpul lor. iar altul în care să foloseşti omonimul aceluiaşi cuvânt. Zâna-Toamnei. Şi peste case. În compunere trebuie: să formulezi un titlu adecvat textului redactat de tine 4 puncte să respecţi convenţiile specifice unei caracterizări de personaj 6 puncte să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate 12 puncte să respecţi normele de exprimare. un personaj dintr-o operă epică studiată în acest semestru. căzu. părculeţul. unul în care să foloseşti sinonimul contextual al cuvântului gol (rămăsese gol). (10p) 10) Alege. 8 puncte NOTĂ! În vederea acordării punctajului pentru exprimare. (4p) 7) Menţionează conjugarea. Subiectul I(60 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat şi scrie pe foaia de teză răspunsul pentru fiecare cerinţă formulată: „ Pe uliţi . TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I CLASA A VI-A *Toate subiectele sunt obligatorii. Păşeşte noaptea-mlădieri domoale În păr -o floare de răsură: luna.Limba română 172 . forma corectă a verbelor: Nu fii/ fi obraznic!. ca pe-o undă moale. prin subliniere. Tăceţi!/ Taceţi! (3p) SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte) Scrie o compunere de 15-25 de rânduri în care să caracterizezi. ortografie şi punctuaţie. Îndoi/ îndoiesc bara.

cerbi. din text. şi rar Ca un ecou al toamnei răspunde tocălia.Arată câte litere şi câte sunete conţin următoarele cuvinte: mărgele. S-a dus. • • • Cu galben şi cu roşu îşi coase codrul ia.Arătaţi modul şi timpul verbelor : păşeşte. Înţelegerea teztului 8.Formulează enunţuri cu omonimele cuvintelor: casă. dar ziua e pe rod Şi soarele de aur dă-n pârg ca o gutuie… Acum – omidă neagră – spre poama lui se suie Târâş. pe dealuri de mă-ntoarnă? Nu e amurgul încă. două cuvinte care conţin diftongi şi unul care conţine hiat..Specifică rima şi măsura versurilor . din zăvoi sitarii spre alte veri se duc. casă. să bată. ghionoaie . Ce vrea cu mine toamna. indică două caracteristici ale genului. 173 .Ecou ce adormise şi-a tresărit deodată – În inimă cum prinde o toacă-ncet să bată Lovind în amintire ca pasărea-n agud. o imagine vizuala şi o structură care să fie personificare.Morişcă de lemn care produce un zgomot ritmic (scârţâit) şi sperie păsările din lanuri şi din vii.Numeşte genul literar în care se încadrează versurile de mai sus. 6 puncte 5. 6 puncte 4.Transcrie. mlădieri. 6 puncte 7. cu ajutorul căruia sparge coaja copacilor prin ciocănit pentru a căuta insecte. 6 puncte 3. Dar aud . O ghionoaie toacă într-un agud. tocălie . uitucă .. Prin foi lumina zboară ca viespi de chihlimbar. Şi iarăşi sună… şi tace. 6 puncte 10. ciobani . 6 puncte Probă de evaluare semestrială Limba şi Literatura Română Clasa a VI-a Semestrul I I. 6 puncte 9. având cioc puternic. B.1. 6 puncte 2. din prima strofă. păr . ciocănitoare.Formează cuvinte derivate de la umbră. (78 p)Citeşte cu atenţie texul dat pentru a rezolva urmăatoarele cerinţe: Tot mai miroase via a tămâios şi coarnă Mustos a piersici coapte şi crud a foi de nuc… Vezi.. Desparte în silabe cuvintele :noaptea. cu argumente din text.Pasăre sedentară de talie medie. cu penaj viu colorat. 6 puncte 6. un tren de marfă pe-al Argeşului pod.Rescrie. am alergat. În vie de Ion Pillat a da în pârg – a se coace.Alcătuieşte familia lexicală a cuvîntului floare(cel putin trei derivate ) . fântână .

(6 p) Stabileşte antonime pentru cuvintele: coapte. de ortografie şi de punctuaţie. un cuvânt ce conţine triftong şi un cuvânt ce conţine hiat.” Vasile Alecsandri – Mezul iernei „Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire. (12 p) Pornind de la textul dat. 11. (6 p) Transcrie. 2. din textul dat. 174 . un vers care conţine o imagine vizuală şi unul care conţine una auditivă. se suie. cerul pare oţelit.să formulezi un titlu expresiv al textului redactat de tine. (6 p) Transcrie.să foloseşti figurile de stil învăţate insistând aspra epitetelor. din textele date: un cuvânt ce conţine diftong. deodată. 4. 7. ghionoaie. Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. « sitarii spre alte veri se duc ». chihlimbar. 5. (6p) Transcrie. (6 p) . vin.1. 3. (78p) Citeşte cu atenţie textele de mai jos: „În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar. oţelit. aspru. comparaţiilor. promoroacă. amurgul.să respecţi normele de exprimare. 9. 8. din text. (6 p) Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în textul dat. (6 p) Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: crud. (6 p) Transcrie. (6p) Desparte în silabe cuvintele: trăsnesc. 10. (6 p) Exprimă-ţi în 4-5 rânduri opinia despre semnificaţiile sau mesajul poeziei. 12. II. (6 p) Precizează măsura primelor două versuri şi rima poeziei. este util să completezi următorul tabel: Am ştiut foarte bine Nu prea am ştiut Nu am ştiut deloc Trebuie să mă îndrept la învăţătură TEZĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL I CLASA A VI-A A (10 puncte din oficiu+78p+12p=100p) I. (6p) Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele: îngheţate. 6. 5. personificărilor. scrie o compunere de 10 . 4. (6 p) Găseşte două argumente pentru a include textul de mai sus într-un gen literar anume. mai. (2 p) . (6p) Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru cuvintele subliniate în textele date. din textul dat. (6 p) Explică semnificaţia versului: Cu galben şi cu roşu îşi coase codrul ia. (6 p) Desparte în silabe cuvintele: Argeşului.” Vasile Alecsandri – Gerul 1. (6p) Alcătuieşte câte un enunţ în care să apară omonimele cuvintelor: leul. (6 p) Alcătuieşte câte un enunţ în care să apară omonimele cuvintelor subliniate în enunţurile: « Ce vrea cu mine toamna ». În redactarea compunerii vei avea în vedere: . trei figuri de stil diferite şi precizează-le. (6 p) Indică două argumente pentru a demonstra că textul poeziei este un pastel. 3. El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori. cumplit! Stelele par îngheţate.15 rânduri în care să descrii un tablou de toamnă. strălucitoare. 13. (4 p) Notă: se acordă 10 puncte din oficiu După teză! În vederea autoevaluării. trei cuvinte ce conţin diftongi şi trei cuvinte ce conţin hiat şi subliniază grupurile respective. amintire. 2.

− Ce treabă ai tu urâtule? zice mititelul. (6p) Explică semnificaţia versului: „Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare”. moartă. precizând figurile de stil şi imaginile artistice: „Ziua ninge. mititelule! Zice unul dintre tineri lui d-l. bătând din picioare. un vers care conţine o imagine vizuală şi unul care conţine una auditivă. Prezentaţi două trăsături ale schiţei. scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii un tablou de iarnă. 10 puncte 2. din text. precizează rima fiecărei strofe. 9.să respecţi normele de exprimare. . 8. 10. 175 . − Să oprească! zbiară şi mai tare Goe.să formulezi un titlu expresiv al textului redactat de tine. (2p) . Goe. Dar napucă să răspunză ceva urâtul.6. noaptea ninge. Mi-a zburat pălăria! să opreascăăă!!!” 10 puncte 3. (12p) Pornind de la textul dat. (6p) . 7. (6p) Cărui gen literar le aparţin textele de mai sus: a)epic. (6p) Stabileşte antonime pentru cuvintele: neagra. Desprindeţi trăsăturile de caracter ale lui Goe din textul: „− Nu! . nu e voie să scoţi capul pe fereastră. Şi după ce se strâmbă la urâtul. şi-l trage puţin înapoi. Comentaţi versurile. − Mamiţoo! mam'maree! Tantii! − Ce e? ce e? sar cucoanele. 12. . II. 13. (4p) B (10 puncte din oficiu+10 puncte pentru recunoaşterea corectă a timpurilor+80 puncte pentru conjugarea corectă=100p) Conjugaţi următoarele verbe la timpurile cerute: IMPERFECT (20p) PERFECT COMPUS (20p) PERFECT SIMPLU (20p) MAI MULT CA PERFECT (20p) „a învăţa” - „a părea” - „a dormi” - „a merge” Teză la limba şi literatura română Clasa a VI-a Subiectul I 1. b)dramatic sau c)liric? Explicaţi! (6p) Precizează modul de expunere utilizat in versurile de mai sus (6p) Exprimă-ţi în 4-5 rânduri opinia despre mesajul poeziilor de mai sus. 11. smucindu-se. de ortografie şi de punctuaţie. se spânzură iar cu amândouă mâinile de vergeaua de alamă şi scoate iar capul. dimineaţa ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară. (6p) Transcrie. (6p) Precizează măsura primelor două versuri din ambele strofe. zori. În redactarea compunerii vei avea în vedere: .să foloseşti figuri de stil potrivite. şi mititelul îşi retrage îngrozit capul gol înăuntru şi-ncepe să zbiere. (6p) Transcrie din text cel puţin trei figuri de stil şi precizează-le tipul.

(…) La marginea lăstarului. Alcătuiţi o compunere de 15 – 20 de rânduri în care să prezentaţi un amurg de toamnă. Alcătuiţi enunţuri cu paronimele: glaciar/ glacial. iar jumătate să rămâie cu puiul schilod. cu degetele împreunate ca pentru rugăciune. urmează acum o piroteală plăcută. După durerile grozave de până adineauri.F. care se agăţa de ea cu disperare. se strâmbă 6 puncte b) Menţionaţi procedeele de formare a cuvintelor: retrage. înapoi. şi a rămas în loc. Prin mintea lui fulgeră crâmpeie de vedenii…mirişte…un carâmb de cizmă pe care se urcă o furnică…aripa caldă a mamei. pornită fără veste într-o zi.Nu mă lăsaţi ! Nu mă lăsaţi ! A încercat să se târască după ei. mititelul. dar n-a putut. compliment/ complement. b) Găsiţi sinonimele cuvintelor: zice. pe când ăl rănit striga cu deznădejde: . urât.a) Găsiţi antonimele cuvintelor: tânăr. un pui de prepeliţă.” Subiectul II 4. şi pică mort. Se clatină într-o parte şi într-alta. Pentru a obţine punctajul maxim trebuie să ai în vedere: . prevede. a) Alcătuiţi enunţuri cu omonimele: sare. 4 puncte 6. să zbiere 20 puncte 4 puncte 6 puncte 5. stă zgribulit de frig. să răspundă. a hotărât-o. 20 puncte Notă: se acordă 10 puncte din oficiu.respectarea normelor de ortografie şi punctuaţie. Puiul ) 176 .. cu aripa ruptă. mititel. mai bine numai unul-şi fără să se uite înapoi (…) a zburat cu puii zdraveni.Soarele rotund şi palid se prevede pintre nori Ca un vis de tinereţe pintre anii trecători. C. care sufereau de frigul toamnei înaintate.folosirea modului principal de expunere .Decât să-i moară toţi puii.Ar fi vrut să se rupă în două: jumătate să plece cu copiii sănătoşi. urmărindu-i cu ochii până au pierit în zarea dinspre miazăzi. atlas/ atlaz. Evaluare U III „ In inima bietei prepeliţe era o luptă sfâşietoare.Suflarea duşmănoasă a crivăţului.realizarea unui titlu expresiv şi personalizat .descrierea . 10 puncte Subiectul III 7. gol.” ( Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti .R.

Traia in cea mai crunta mizerie.cu o incrancenare nemaipomenita. Identifică verbul la mod nepersonal din segmentul subliniat şi notează-i funcţia 9.Viata lui s-a schimbat dintr-odata:n-a mai fost nevoit sa muncesca. Fusese ranit de moarte.spre marea uimire a tuturor celor de fata.Simon si-a ridicat pentru ultima oara privirea spre cer si a strgat: --De ce?. Notează momentele subiectului corespunzătoare acestui fragment şi motivează-ţi alegerea 15 p 3.prea scump.. o întâmplare trăită. PE SEMESTRUL I -clasa a VI-a- Citeste cu atentie textul dat si raspunde la urmatoarele cerinte: “Un marunt negustor evreu.incaltat cu niste pantofi fara cusur.imbracat cu pantaluni stramti. auzită sau imaginată de tine 10 p 5p 6p 6p 8p 6p 4p 20p Total: 90 p+ 10 p (oficiu) LUCRARE SCRISA LA LIMBA ROMANA. De ce crezi că prepeliţa nu se uită înapoi când zboară cu puii sănătoşi? 4. Naucit de durere.la Nisa.1. Citeşte cu atenţie textul şi formulează două idei principale 10 p 2. Analizează verbul: striga 8.nu te-am recunoscut.si pornea pe Promenade des Anglais.cu ochii plini de lacrimi amare. Treci verbul aflat la imperativ negativ în text la imperativ afirmativ 10.cu oasele rupte.avand naratorul potrivit.tocmai azi? Atunci.de mancare.Totul i se parea prea frumos.cu cravata.abia sufland.Simon.de haine.baston si palarie.cu o haina din cea mai buna stofa de lana scotiana.Chiar si ceea ce era neaparat trebuincios I se parea prea mult.Simon zacea pe trotuar.Multimea cuprinsa de mila se adunase in jurul muribundului. Relatează.norii s-au despicat si s-a auzit glasul lui Dumnezeu care spunea: --Ca sa-ti spun drept..se zgarcea cand era vorba de chirie.Simon .a fost trntit la pamant de o trasura.a ajuns bogat.pe nume Simon.si-a cumparat haine scumpe de la cei mai mari croitori din Paris si s-a dus pe Coasta de Azur. Selectează verbele din penultimul alineat şi precizează-le conjugarea 7.si-a taiat unghiile.pe cand iesea dintr-un hotel.a mers la frizer.Punea deoparte ban cu ban.” 177 . Dupa treizeci de ani de lipsuri.De ce m-ai lovit de moarte.n-avea alt gand decat sa faca avere. In prima zi.asta se intampla la sfarsitul veacului trecut. Precizează modul şi timpul primelor trei verbe din text 6.asa cum nadajduise. Ce crezi că a păţit puiul cel mare al prepeliţei a cărui aripă era ruptă? 5.

-prezentarea secventelor representative. Formulează un enunţ cu omonimul cuvântului lin. Câte versuri are strofa? 0. De ce poetul a schimbat ordinea cuvintelor.treizeci.50 p. vei avea in vedere: -identificarea ideilor principale. Din ce se constituie un picior metric? 0. 5. II. 2. 0. -respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele. respectând topica firească. cuvintele: B. 2. a-(şi) ieşi din minţi. 4.In redactarea compunerii. Cum se numeşte acest tip de strofă? 0. 8.Argumenteaza. 8.un enunt care sa demonstreze zgarcenia personajului. Intelegerea textului literar (24p) 7. -respectarea conventiilor de redactare a unui rezumat.Transcrie. chemare.Desparte in silabe cuvintele: neaparat. din text . Notează măsura celui de-al doilea vers. . Adaugă două expresii sinonimice: a-(şi) ieşi…………………. 9. 2 p.Intr-o compunere de 12-15 randuri.50 p.Gaseste sinonime pentru cuvintele: avere. Bolţi asupră-mi clătinând.Identifica doua cuvinte care contin diftongi si unul care contine hiat. 6. 3. 11.trebuincios. 1.50 p.pe baza ideilor principale.50 p. bold. 10.1. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: lin. (literatură) 1.(Jean-Claude Carriere –Greseala) I.Scrie un enunt cu omonimul cuvantului: mila. . Şuierau l-a ei chemare Ş-am ieşit în câmp râzând. 6. a-(şi) ieşi………………………………………. Sinonime cu verbul a se enerva. Limba romana ( 36p) . 7.Precizeaza modul de expunere dominant in text.uimire. 178 . A. 0.50 p.50 p.50 p.cu doua trasaturi. 5.(sa spuna)drept.50 p.realizeaza rezumatul naratiunii de mai sus.. a şuiera. 0.50 p. Desparte în silabe cuvintele din primul vers. 10.despicat. Eminescu – O. 3. (30p) TEST DE EVALUARE Astfel zise lin pădurea. în cele două propoziţii? 0. a zice.. sunt mai multe expresii construite cu verbul a-(şi) ieşi: a-(şi) ieşi din sărite. Marchează fiecare picior metric. (M. 4.Noteaza trei cuvinte derivate de la substantivul: gand. Rescrie ultimele două versuri.Indica motivul pentru care D-zeu a decis moartea personajului.Precizeaza mijlocul de imbogatire a vocabularului prin care s-au format nemaipomenita. (limba română) 9. 0. B.50 p. 0. rămâi…) Cerinţe: A.trebuincios.ca textul este o naratiune.

F Adjectivele l suparat. dar apoi luandu-si buzduganul de-a umar. Cuvantul subliniat are valoare substantivala. adjectivul determinat este invariabil. TEST I Citeste cu atentie afirmatiile de mai jos. 5 6 7 A A A A A F In propozitia: El este un copil perspicace. Miros. 4. iar printre ele roiau fluturi usori. maxim nu au grade de comparatie. 4 puncte F Adjectivul superior. înflorit. incet. Daca apreciezi ca afirmatia este adevarata incercuieste litera A.s cuvantul subliniat este articol nehotarat. 4 puncte 4 puncte 4 puncte II Citeste cu atentie textul dat. iesind din roirea fluturilor si a albinelor. înfrunzit. F Tustrei. dulce. lumina si un cantec nesfarsit. Se acordă 1 punct din oficiu. 1 p. care steclea la lumina lunei in mijocul unei gradini de flori. 4 p F in propozitia Numai un pui i-a rama.adjectivul este la gradul superlativ absolut. 4 puncte 4 puncte F In propozitia Ti-am daruit cea mai frumoasa floare. F In propozitia Am luat un zece. Florile erau in straturi verzi si luminau albastre. Scrie antonimele lor. Scrie raspunsuri pentru fiecare cerinta : ( 32 de puncte) Fat –Frumos ospata ce ospata. rosie – inchise si albe. merse mereu pe dara de piua. tuspatru. curatat provin din verbe la participiu. alba. aprins. ca sclipitoare stele de aur. amadoi sunt numerale colective. îmbobocit. pana ce ajunse langa o casa frumoasa. inferior.12. întâlneşti cuvintele: împădurit. Daca apreciezi ca este falsa incercuieste litera F . imbatau gradina si 179 . ( 28 de puncte) 1A 2 A 3. păstrând pentru fiecare caz aceeaşi rădăcină şi schimbând doar prefixele. În descrierea unei păduri.

4 puncte 2 Transcrie din text doua adjective propriu-zise. lumina si un cantec nesfarsit. 4 puncte 5. Luminata de razele lunei.casa.sa respecti conventiile specifice unei descrieri ( cel putin 3 figuri de stil) 6 puncte . iar parul ei de aur era impletit in cozi lasate pe spate. Iar roşul mac închide floarea. 4 puncte 8 Precizeaza o trasatura a descrierilor artistice din textul citat. Coşbuc – Pastel) Subiectul I (50 de puncte) 180 . var. Transcrie din text structurile /grupurile de cuvinte care precizeaza timpul si spatiul in care se desfasoara actiuna. 4 puncte 4 Precizeaza functia sintactica si valoarea morfologica a cuvantului asezata. incet. ce cutreiera aerul. 8 puncte Se acorda 10 puncte din oficiu. de ortografie si de punctuatie. in care sa descrii un tablou de primavara. semestrul al II-lea. 6 Mentioneaza o figura de stil identificata in enuntul: “ Miros.” 4 puncte 7 Transcrie o structura care contine o comparatie. Se-ntunecă prin văi cărarea Şi-i umbră peste sat.sa formulezi un titlul expresiv/ personalizatal textului redactat de tine 4 puncte . ea parea muiata intr-un aer de aur. Fat-Frumos din lacrima) 1 Scrie forma literara a cuvintelor: steclea. lunei. I Clasa a VI-a. Din cer scoboar-adânca pace. 4 puncte 3 Transcrie din text un adjectiv care nu poate avea grad de comparatie. iesind din roirea fluturilor si a albinelor. Sub dealuri amurgeşte zarea. Teză la limba şi literatura română. sãmãna. Păduri şi ape-adorm acum.sa ai un continut si un stil adecvate tipului de text si cerintei formulate 12 puncte . decat a fir de tort. şi-n curând s-alină. ( 30 de puncte) In realizarea compunerii. ce samana mai mult cu o vie raza de luna. Ici-colo vreun zăvor mai sună – Începe-a se zări de lună Şi-i linişte pe drum. Degetele ei ca din ceara alba torceau dintr-o furca de aur si dintr-un fuior de lana ca argintul. Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Şi-adoarme-apoi şi ea. ( Mihai eminescu. Căci ziua-ntreag-a tot cântat Şi tace-acum gândind aiurea. Eu cred c-a obosit pădurea.sa respecti normel de exprimare. dulce. torceau un fir de o matasa alba.” (G. Haina ei alba si lunga parea un nor de raze si umbre. manualul EDP Citeşte cu atenţie textul dat: „Prin vişini vântul în grădină. imbatau gradina si casa. stralucitoare. 4 puncte III Redacteaza o compunere de 10-15 randuri . trebuie: . subtire. Cătând culcuş mai bate-abia Din aripi. steteau.[…] Şi tot mai noapte-apoi se face. Laga prispa steteau doua butii cu apa – iar pe prispa torcea o fata frumoasa. pe cand o cununa de margaritarele era asezata pe fruntea ei neteda.

să numeşti cel puţin patru trăsături ale personajului principal. Şi câtă bucurie în jurul casei voastre: Priveşte. Coboar-acum alaiul de mândre păuniţe.” 6 puncte Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „Căci ziua.3. ortografia .3 p. Şi-n urma lor. 6 puncte Transcrie două versuri în cadrul cărora să existe două elemente care contribuie la realizarea tabloului naturii. 10. 8 puncte Subiectul II (40 de puncte) Redactează o compunere de cel mult 20 de rânduri. 9. registrul de comunicare. un pronume reflexiv. vin păunii cu crestele albastre Şi cozile învoalte ca un ghiveci de flori. să prezinţi relaţiile dintre personajul principal şi alte personaje cu care intră în contact. 6 puncte Alcătuieşte două propoziţii în care să existe un pronume personal de politeţe. manualul EDP Citeşte cu atenţie textul dat: Ce zarvă e în lumea porumbilor în zori.3 p. o conjuncţie. Vroind să spună parcă ce vede şi-nţelege: Dar trist îşi pleacă fruntea ca Midas. din prima stofă. 7.3 p. Păşind pe cărăruia cu albe romaniţe. în care să caracterizezi pe Goe. punctuaţia . Notă! Vei primi 24 de puncte pentru conţinut ( câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă rezolvată) şi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziţiei . var. Văzând albastra-i umbră culcată la picioare. un adverb 6 puncte Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „ Din cer scoboar-adânca pace… / Şi-i linişte pe drum.Caragiale. din stofa a doua a poeziei. să evidenţiezi trăsăturile personajului prin referire la întâmplări săvârşite de Goe. coerenţa textului – 3 p.ntreag-a tot cântat / Şi tace-acum gândind aiurea. curate şi lucii ca zăpada. Transcrie. aşezarea corectă în pagină.L. 4.2 p. prin exemple din text. personajul principal din schiţa „D-l Goe” de I. semestrul al II-lea. (Dimitrie Anghel – Pastel) Subiectul I (50 de puncte) 5. Că de-atât alb. un pronume personal şi un adverb 6 puncte 181 . 3. respectiv. stilul şi vocabularul adecvate conţinutului . Transcrie. trebuie: să precizezi trei mijloace / procedee de caracterizare a personajului principal. Notă! Se acordă 10 puncte din oficiu Teză la limba şi literatura română. precizează aceste valori morfologice. o conjuncţie. Şi s-a trezit măgarul zbierând duios la soare. 6 puncte Rescrie o structură care exprimă direct prezenţa eului liric . lizibilitatea . 8. 6 puncte Formulează două enunţuri în care cuvântul „ziua” din strofa a II-a să aibă valori morfologice diferite. un pronume demonstrativ. 9. În compunerea ta. vechiul rege. deodată s-a-nveselit ograda. II Clasa a VI-a.2 puncte). 6 puncte Prezintă două argumente pentru a motiva apartenenţa textului la specia literară pastel.

Mă gândesc la ea. Încercuiţi varianta corectă 1.6.G 6. Aud vocea sa.. pron. Comentaţi hiperbola din balada populară. lizibilitatea . stilul şi vocabularul adecvate conţinutului .pos. aşezarea corectă în pagină.. 6 puncte 7. Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „ Dar trist îşi pleacă fruntea ca Midas. pos. G b) pron. În compunerea ta. Văzând albastra-i umbră… . Alcătuieşte două enunţuri în care să existe un pronume posesiv. aşa cum se desprinde din grupajul de fragment „Portretul lui Ştefan cel Mare” din manualul nostru.3 p.G c) adj. a) pron. a) pron.8 rânduri) 2.2 puncte). a) pron. a) pron. EVALUARE Clasa a VI. ortografia . pron . Ac 182 .N c) adj.. respectiv.2 p.. Ac b adj. Ac 7. 6 puncte 12. trebuie: să precizezi trei mijloace / procedee de caracterizare a personajului principal. să numeşti cel puţin patru trăsături ale personajului principal.” 6 puncte 3. 8 puncte Subiectul II (40 de puncte) Redactează o compunere de cel mult 20 de rânduri.a 1. Enumeraţi 5 trăsături ale baladei populare 4. un adjectiv pronominal demonstrativ.pos. pron.3 p. Indică două argumente care pot justifica faptul că textul suport este un pastel. (5 . pers. prin exemple din text. să evidenţiezi trăsăturile personajului prin referire la întâmplări săvârşite de Ştefan cel Mare.Am remarcat bluza ei. să prezinţi relaţiile dintre personajul principal şi alte personaje cu care intră în contact. Caracterizaţi personajul principal din balada populară ”Toma Alimoş”(6 . punctuaţia . Daţi sinonime pentru următoarele cuvinte a cuvânta = ceas = mânie = a da vamă= murg = a se linişti= 5.3 p. Selectează un vers care să indice prezenţa eului liric. pers. în care să realizezi portretul lui Ştefan cel Mare. Formulează două enunţuri în care cuvântul „i” din ultimul vers să fie pronume şi verb predicativ. pers. Ac 2. pos. registrul de comunicare. 6 puncte 13. Notă! Vei primi 24 de puncte pentru conţinut ( câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă rezolvată) şi 16 puncte pentru redactare (unitatea compoziţiei .” 6 puncte 11.6 rânduri) 3.Fratele meu este inginer. 6 puncte 10. Numeşte modul de expunere prezent în text. coerenţa textului – 3 p. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „Şi s-a trezit măgarul zbierând duios la soare. vechiul rege.

(Mihail Sadoveanu. c-o voce pripită: – Când ai văzut întăi balaurul.] Şi pe după Sântilie. dem. formă acc.. N c) adj.] Când am văzut întâi balaurul.direct b) compl. […] asemenea poveşti numai la un asemenea han se pot auzi... căci şi el a fost zodier şi vraci [. a) compl. încuviinţă bătrânul [. L-am văzut şi eu şi m-am cutremurat..D 8. pos.. a) pron. Balaurul) 183 . [. Mă îmbrac în negru. am luat obicei să întemeiem sfaturi şi să ne îndeletnicim cu vin din Ţara-de-Jos. Vă spun drept că numai o dată...dem.D c) pron. Construiţi enunţuri cu ortogramele următoare laş: l-aş: var: v-ar: nul: Evaluare (lexic.. cu mare iuţeală. gen epic) Citeşte cu atenţie textul de mai jos: – Fraţii mei! a început cu mare putere comisul Ioniţă şi s-a desfăşurat în picioare cât era de nalt şi de uscat […] eu vreau să vă spun ceva cu mult mai minunat şi mai înfricoşat! – S-ascultăm povestirea comisului. a) adj.. iar noaptea stelele cerului. dem. ca potârnichea în căngile şoimului. de când ţin eu minte... stând cu el la târlă pe Dealul Bolândarilor. a) pron.. N b) pron. […] Ci eu nu ştiu.. Şi mugind. S-a aşternut liniştea. fonetică. venea cumpănindu-şi coada. Am fost la acesta.. a văzut balaurul venind în vârtej sucit. comise Ioniţă. parcă ar fi luat pe sus albia Moldovei ş-ar fi prăvălit-o asupra noastră.Ac b) pron. a) adj. de când sunt. refl. întorcând ochi holbaţi.dem. Eram aşa. Hangiţa a întors spre bătrân ochii ei aprigi. iar gura i se deschidea ca o leică în nouri.. Sfatul acesta este bun.Mă crede pe cuvânt.refl. Atuncea am văzut întăi balaurul.. mi-am mai simţit aşa inima.Ac c) pron. acoperişuri de case şi copaci desrădăcinaţi.Ac b) pron.. aici..pers. a strigat cu vocea-i repezită moş Leonte zodierul.. pron.Ac 9. formă neacc.] toată lumea care se afla faţă.Ac c) pron. reflexiv.b) pron. refl.N b) pron.. moş Leonte! – Da. flăcău trecut de douăzeci de ani şi părintele meu mă învăţa meşteşugul lui.D c) pron. dacă ai să poţi a ne arăta ceva mai înfricoşat.. indirect c) fără funcţie sintactică 6.. Şi de sub mugetul lui lepăda o revărsare de grindină şi ape.Varianta corectă este a) băiaţii aceia b) băieţii aceea c) băieţii acea 10. […] Noi.N b) pron. dem.G 5. pers. Venea drept spre noi.... formă neacc.Ac 4. refl. iar în răsuflările lui sorbea şi juca în slavă clăi de fân.. încă de pe vremea Ancuţei celei de demult.dem. Cu coada subţire ca un sul negru pipăia pământul şi trupul i se înălţa în văzduh. îmi arăta ziua buruienile şi rădăcinile pământului. refl.posesiv. grăi cu linişte moş Leonte.G c) adj. N 3.

...................................... Formează familia lexicală a cuvântului pământ (patru termeni)............ Artă poetică) „Grai tămâiat................. Povesteşte în 8 – 12 rânduri textul citat. 6 p 10.................... Personajele din acest fragment literar sunt.... Gândul mi-a ciobănit pe plaiurile tale.....” (Pann........ 5p II......... C-acuma din pleiada-ţi auroasă şi senină Se stinse un luceafăr. unul cu hiat şi unul cu triftong. Povestea vorbii) „A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor Şi-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor..... ............................ Naratorul istorisirii despre balaur este.. 6p 11..... Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele sublinate să aibă alte valori morfologice decât în text...... Rapsodii de toamnă) „ Îmbracă-te în doliu.......... 6p III...... Păru-n cap i se ridică Şi pielea i se furnică....................... frumoasă Bucovină Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta................ Autorul acestui fragment de operă literară este.............Cerinţe: I. Alcătuieşte un enunţ cu omonimul cuvântului vin din text....... Topârceanu.......... Stabiliţi rima....căţuie de petale... 4 p 5............ 5 p 3....... 6...... ritmul..................”(G................ Se stinse-o dalbă stea! (M..... 10 p – redactare) Notă: se acordă 10 puncte din oficiu 10 p din oficiu FIŞĂ DE LUCRU 1. 6p 7.. 4p 9.................... Subliniază pe text descrierea balaurului............................. La mormântul lui Aron Pumnul) „Spre apus abia s-arată 184 .. se stinse o lumină. Eminascu. măsura şi felul strofelor următoare: „Nu vorbele...... Extrage din primele trei rânduri ale textului un cuvânt cu diftong........................ Naraţiunea din textul dat este la persoana..... 4 p 2.................... Extrage trei derivate din ultimele trei rânduri ale textului........ Extrage din text trei cuvinte compuse.. 5 p 4....... 4p 8...... tăcerea dă cântecului glas........ Voiculescu...................... ai grijă la transformarea dialogului în vorbire indirectă! 35 p (25 p – conţinut.........”(V.............”(Ion Pilat...... Grai valah) „De o gânganie mică... 1..

reflexiv Pr. cântic dulce” „Când tremurându-şi jalea şi sfiala” „Pân-o fost Horea-mpărat.) „Doină. Din frunzişurile grele De-nnoptare. Ai noştri sunt aceşti munţi. mănoşi.. Tu din tânăr precum eşti Tot mereu întinereşti. cărunţi. Povestea teiului) „Această spaimă a curgerii Dinspre A.. doină. Eminescu.Printre crengi. căci noi ne-am căţărat pe ei spre cer.. demonstrative din strofele de mai sus: Pr...” ( Pân-o fost Horea-mpărat) (M.. Topîrceanu. 3. Extrageţi pe coloane pronumele personale. Încercuiţi elementele care indică prezenţa eului liric în strofele de mai sus.... Litere) 2. demonstrativ 185 . Această spaimă De-a trece Prin toate literele Pe care le ştii dinainte.”(Ana Blandiana. noi le-am proslăvit frumuseţile-n cântece şi le-am cunoscut sufletul şi furtunile mai bine ca orişicine. de politeţe Pr. posesiv Pr.. Ţara mea) „Sus în brazii de pe dealuri Luna-n urmă ţine strajă Iar izvorul. prins de vrajă Răsărea sunând din valuri. personal Pr.Neniţescu. Domnii nu s-au desculţat Nici în pat nu s-au culcat Nici la masă n-au mâncat. Acceleratul) „Ai noştri sunt aceşti munţi pietroşi. noi le-am deschis adâncurile de-aur şi de fier şi-am suferit prin ei pe ploi şi ger. Niciodată spre A. reflexive. vreme vine.” „Acolo unde-s nalţi stejari Şi cât stejarii nalţi îmi cresc Flăcăi cu piepturile tari Ce moartea-n faţă o privesc. Revedere) (M..” (Aron Cotruş.” (I. Eminescu.. întunecată. posesive.”(G. tot mai vin Glasuri mici de păsărele.” „ – Codrule cu râuri line Vreme trece. O văpaie de rubin. noi le-am spintecat uriaşele pântece.

ne ungeam cu leşie tulbure. dar eu am să-l întreb în astă seară de unde-şi are calul ca să poţi şi tu să capeţi unul ca acela. 6. că. faţa ei se-nsenină cum se-nsenină o undă de rază.”(Emil Gârleanu) pronumele găsit felul pronumelui gen număr caz persoa-nă funcţie sintactică 7. Subliniaţi în textele de mai jos toate tipurile de pronume învăţate. aproape de Bunavestire. El îi povesti cum înviese. fraţii tăi. fracţionar) şi numerale ordinale. pe urmă se aruncau unul în braţele celuilalt. şi curg pâraiele. stricau prietenia de la un lucru de nimic. pe căldurile cele.” (Grigore Alexandrescu. şedeam afară la soare cu pelea goală. Şi noi. pentru c-acela are două inimi. apoi analizaţi-le în tabel: „Dar când îl văzu.>” (Mihai Eminescu Făt-Frumos din lacrimă) „Nu ştiu cum se întâmplă. şi se umflă Bistriţa din mal în mal. Extrageţi din strofele de mai sus numeralele. până se usca cenuşa pe noi…” (Ion Creangă. Identificaţi în textele de mai jos toate numeralele cunoscute şi analizaţi-le în tabel: 186 . atunci ea-i zise: <De răpit nu mă poţi răpi până ce nu-i ave un cal asemene cu acela ce are tatăl meu. colectiv. stăteau botoşi un ceas-două. răspunse Samson plin de mânie. şi se topeşte omătul. Extrageţi pe două coloane prepoziţiile şi conjuncţiile din strofele de mai sus: prepoziţii conjuncţii 5. Amintiri din copilărie) „Noi. grupându-le în numerale cardinale (propriu-zis. de cât pe ce să ieie casa Irinucăi. Câinele şi căţelul) „A mea e lacrima ce-n tremur Prin sita genelor se frânge…”(Octavian Goga) „Acesta era obiceiul dumnealor…. unde nu dă o căldură ca aceea.4.

între paralele a 54-a şi a 55-a.”(Alexandru Odobescu Pseudo-Cynegeticos) „În cele cinci săptămâni cât durase această călătorie anevoioasă. reduse coada vulpii la doi stânjeni. până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâini… după ce au mistuit de mâncat. călătorul străin scoate cinci lei din pungă…”(Ion Creangă.„Îşi aduse aminte de tocmeala cu slujitorul. îndreptându-se că. îm fierbânţeala vânătorii. străbătuse cu bravii săi oameni[…] peste patru sute de kilometrii. aproape întreg ţinutul între al 67-lea şi al 68-lea meridian vestic. dacă nu şi cu pasul. La a treia. Toate pânzele sus) „Şi mâncară ei tustrei. Cinci pâni) numeralul găsit felul numeralului valoarea (adjectivală sau substantivală) gen caz funcţie sintactică 187 . nu va fi văzut tocmai bine. O nouă smânceală de haină îl făcu s-o mai scurteze. adică tocmai acea parte a Ţării de Foc despre care omenirea nu avea nici cea mai palidă imagine. acoperind cu privirea.” (Radu Tudoran. o cionti până la doi coţi. îşi luă vorba înapoi şi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful