bonton

colec]ie coordonat\ de Dana Moroiu

ANTONY MIALL s-a n\scut în Districtul Lacurilor, dar a migrat spre sud la vârsta de nou\ luni [i [i-a petrecut copil\ria la Royal Tunbridge Wells, în Kent, unde a avut nenum\rate ocazii de a-i studia pe englezi în toate tainele lor. A tr\it în sud, nu departe de Fran]a, lucru care îi convenea de minune, fiindc\ niciodat\ nu s-a sim]it un adev\rat englez: nu se poate obi[nui cu disconfortul [i modera]ia emblematice pentru insulari. Prins îns\ în mrejele celor dou\ pisici ale sale, s-a abandonat tradi]iei pur engleze de venerare a animalelor de cas\, amintindu-[i cu drag de perioada în care promova saltele cu ap\ pentru c\]eii sensibili. DAVID MILSTED, un metis englez tipic (pe sfert sco]ian [i cu urme de sânge viking), s-a n\scut în sud [i apoi s-a mutat în nord, petrecând cincisprezece ani pe diverse insule sco]iene înainte de a se stabili, mai mult sau mai pu]in accidental, în Dorset, unde, împreun\ cu partenera de via]\ [i cei [ase b\ie]i aduna]i din dou\ c\snicii alc\tuiesc o familie englezeasc\ tradi]ional\ în propor]ie de 0,75%. Fost profesor, pompier [i po[ta[, lucreaz\ ast\zi ca scriitor, documentarist [i redactor, cu ocazionale incursiuni în domeniul radiodifuziunii, al teatrului [i al interesantei lumi a degust\rii whisky-ului din mal]. A publicat patru romane [i o serie de studii de referin]\, precum Brewers Anthology of England and the English [i The Cassell Dictionary of Regrettable Quotations.

Traducere din limba englez\ ADRIANA B|DESCU

NEMIRA

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României MIALL, ANTONY Ghidul xenofobului - Englezii / Antony Miall, David Milsted ; trad.: Adriana B\descu. - Bucure[ti : Nemira Publishing House, 2009 ISBN 978-606-92087-1-7 I. Milsted, David II. B\descu, Adriana (trad.) 821.111-4=135.1

Antony Miall, David Milsted THE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE ENGLISH © Copyright Oval Projects, 1993, 1999, 2008 © Nemira Publishing House, 2009 Redactor: Ana ANTONESCU Tehnoredactor: Alexandru CSUKOR Tiparul executat de Graficprint Industries
„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\. Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-1-7

„Englezii manifest\ o neîncredere instinctiv\ fa]\ de tot ce nu le este familiar [i nic\ieri nu se vede mai bine acest lucru decât în atitudinea pe care o au fa]\ de geografia propriei lor ]\ri.“ Popula]ia Angliei este de 62 de milioane de locuitori, comparativ cu 3 milioane galezi, 5,5 milioane irlandezi (nordul [i sudul combinate), 4 milioane neozeelandezi, 5 milioane sco]ieni, 20 de milioane australieni, 64 de milioane francezi, 82 de milioane germani, 149 de milioane ru[i [i 306 milioane americani. Anglia este de cinci ori mai mare decât Sicilia, dar ar putea înc\pea în Fran]a de cinci ori.

Um or
Englezii au un sim] al umorului unic în lume. Po]i auzi adesea de la ei, rostit\ cu cea mai serioas\ min\, o remarc\ suculent\, de un sarcasm f\r\ pereche. Umorul lor nu este doar de larg\ deschidere; are o complexitate, o inventivitate suprarealist\ [i o sofisticare nemaiîntâlnit\ la niciuna dintre culturile de limb\ englez\. Umorul englezesc poate fi inteligent [i ironic, ca în filmul Patru nun]i [i o înmormântare. Poate fi vulgar, în tradi]ia lui Benny Hill sau a filmelor din seria Carry on. Poate fi satiric, precum Spitting Image, suprarealist ca Monty Python sau patetic ca Mr. Bean. {i nimeni nu se pricepe mai bine la „umorul scabros“, cu efecte devastatoare, ca în The Office sau Little Britain.
Ghidul xenofobu

lui. Englezii

77

Pentru englezi, orice p\cate de ordin social pot fi iertate dac\ acela care le comite e capabil s\ râd\ de ele. De fapt, cea mai mare parte a suspiciunilor pe care englezii le au fa]\ de str\ini sunt determinate de incapacitatea de a le în]elege tipul de umor, a[a c\ presupun c\ nici nu au a[a ceva. Un factor comun este reprezentat de abilitatea [i disponibilitatea de a dezumfla balonul îngâmf\rii [i al snobismului – la propria persoan\ în primul rând. Nimic nu a consolidat mai mult popularitatea regretatei prin]ese Diana decât remarca ei autoironic\, anume c\ a fost „toant\“ în [coal\. Faptul c\ a fost dispus\ s\ afirme a[a ceva [i apoi s\ râd\ de spusele ei i-a contrabalansat cu vârf [i îndesat orice posibil\ „ton]ie“. În Anglia, creierul este un accesoriu op]ional, dar sim]ul umorului e obligatoriu. În via]a de zi cu zi, în special la locul de munc\, umorul este balsamul care face ca via]a s\ fie suportabil\. Oricât de r\suflate, de grosolane sau de slabe ar fi glumele, oricât de obositoare sau de provocatoare ar fi farsele, este recomandabil s\ râzi la ele în gura mare, altfel vei fi considerat prea serios sau – mult mai r\u – c\ te iei singur în serios.
78
ANTONY MIALL
MILSTED , DAVID

Cum englezii rareori spun ceea ce gândesc cu adev\rat [i înclin\ spre reticen]\, umorul lor este în parte bazat pe exagerarea acestei fa]ete a caracterului lor. A[a se face c\, în vreme ce în conversa]ie evit\ adev\rul care ar putea duce la confrunt\ri, când vine vorba de umor, iau în râs aceast\ evitare. Spre exemplu:
La o cin\ într-un conac de ]ar\, unul dintre oaspe]i bea cam mult vin [i, pe nea[teptate, se pr\bu[e[te pe mas\. Gazda sun\ dup\ majordom, iar când acesta vine, îi spune: „Smithers, te rog s\ preg\te[ti o camer\. Acest domn a acceptat cu amabilitate s\ r\mân\ aici peste noapte.“

Umorul englezesc trateaz\ de asemenea cu autoironie sl\biciunile [i vulnerabilit\]ile, ca o modalitate de afirmare a superiorit\]ii. Multe dintre serialele comice de la televiziune au ca subiect persoane care, în ochii societ\]ii, sunt ni[te rata]i. În sitcomul Dad’s Army, de pild\, a c\rui ac]iune se petrece în al Doilea R\zboi Mondial, amatorismul confuz al unui grup de b\trânei [i al unui tân\r prostovan care fac parte din Garda
Ghidul xenofobu

lui. Englezii

79

Na]ional\ [i au misiunea de a p\zi col]i[orul lor de ]ar\ este distractiv nu numai fiindc\ respectivii sunt convin[i de invincibilitatea lor (fiind deci o „partid\“ excelent\ pentru profesionalismul riguros al germanilor), ci [i pentru c\ ei izbutesc într-un fel sau altul s\ conving\ publicul c\, în eventualitatea unei invazii, chiar se vor dovedi invincibili. Englezii sunt atât de siguri de ei în[i[i, încât se pot lua în râs f\r\ probleme. Dac\ te plângi cumva de vreun aspect al vie]ii lor care este cu adev\rat execrabil, vor ad\uga [i ei pove[ti despre trenurile care nu vin niciodat\ la vreme, despre complica]ii birocratice care i-au împins pe cet\]enii one[ti la sinucidere sau despre mânc\ruri atât de dezgust\toare, încât nici câinii nu s-ar uita la ele (m\ rog, nu câinii englezi). Umorul englezesc se bazeaz\ la fel de mult pe recunoa[tere, cât pe capacitatea englezilor de a râde de ei în[i[i – de pild\: „Credeam c\ mama g\te[te oribil, dar cel pu]in sosurile ei mai mi[cau ni]el.“ Zâmbetul sec stârnit de aceast\ afirma]ie eliptic\ este o expresie caracteristic\ a englezilor.
80
ANTONY MIALL
MILSTED , DAVID

Ei iubesc ironia [i se a[teapt\ ca [i ceilal]i s-o aprecieze. Spre exemplu:
Primul drume]: Pe hart\ sunt numai zece kilometri, dar cu sim]ul t\u de orientare, noi am f\cut cincisprezece. Al doilea drume]: Da, dar un drum de cincisprezece kilometri î]i confer\ un sentiment al reu[itei mai profund!

Englezilor le plac jocurile de cuvinte savuroase – mai cu seam\ când sunt copil\re[ti – [i-i îndr\gesc pe actorii comici care debiteaz\ glume de acest tip cu o expresie de cea mai mare seriozitate. De exemplu:
Un b\rbat a chemat me[terul s\-i repare masa din buc\t\rie, care se cam [ubrezise. Când omul termin\ lucrul, b\rbatul î[i mai aduce aminte de ceva [i-i spune: „{tii, am ceva probleme [i cu scaunul.“ Iar me[terul r\spunde: „Pentru asta, nu cu mine trebuie s\ vorbe[ti, ci cu un proctolog.“

Ghidul xenofobu

lui. Englezii

81

Doi canibali m\nânc\ un clovn. Unul îl întreab\ pe cel\lalt: „Nu ]i se pare c\ are un gust caraghios?“ Un b\rbat intr\ în cabinetul medicului. Acesta îi spune: „Nu v-am mai v\zut de mult\ vreme.“ La care omul replic\: „Da, am fost bolnav.“

S\n\t a t e [ i i g i en\
Serviciul Na]ional de S\n\tate, gra]ie c\ruia spitaliz\rile [i îngrijirile medicale sunt gratuite, contrazice reticen]a englezilor de a solicita aten]ie. Atât de eficient este acest sistem, încât speran]a de via]\ a crescut extraordinar. B\rba]ii sunt a[tepta]i s\ tr\iasc\ pân\ la vârsta de [aptezeci [i [apte de ani, iar femeile, pân\ la optzeci [i unu. Exist\ îns\ o idee fix\ na]ional\ ce nu d\ semne c\ ar p\li. Francezii sunt fascina]i de ficatul lor, nem]ii de sistemul digestiv, iar spaniolii de sângele propriu, dar pentru englezi nimic nu pare a fi mai interesant decât intestinele. Ziua care nu începe cu o rodnic\ vizit\ la closet nu se anun]\ deloc bun\. În vreme ce vecinii lor de pe continent iau un mic dejun
Ghidul xenofobu

lui. Englezii

83

compus din aluaturi [i gem, englezii înfulec\ boluri de cereale bogate în fibre, ale c\ror calit\]i sunt ilustrate de nume precum „For]a“ sau „T\râ]e integrale“. Medicamentele pentru tulbur\rile intestinale domin\ dul\pioarele din baie [i, al\turi de tabletele bogate în cru[in, vechile remedii nu sunt niciodat\ ignorate. Pilulele Carter’s Little Liver f\g\duiesc s\ dea gata „acea senza]ie nepl\cut\ provocat\ de constipa]ie“. Siropul de smochine este considerat un laxativ eficient pentru întreaga familie. Dar pentru adev\ratul tradi]ionalist, nimic nu întrece gustul hidos [i violen]a intestinal\ a apreciatului lor predecesor, uleiul de ricin. Excesul de zel în corectarea efectelor provocate de nepl\cerea de a fi „dopat“ poate duce la „pântec\raie“ – problem\ pentru care exist\ o alt\ variat\ gam\ de remedii menite s\ readuc\ situa]ia la cuvenita stare de soliditate. Men]inute într-o stare de rezonabil\ stabilitate acas\, intestinele englezilor sufer\ cumplit pe meleaguri str\ine. Ca urmare a calit\]ii dubioase a mânc\rurilor [i apei din str\in\tate, c\l\torul avid se confrunt\ mereu cu probleme.
84
ANTONY MIALL
MILSTED , DAVID

De la Burta indian\ la R\zbunarea lui Montezuma sau Foxtrotul aztec1, necazurile îl lovesc în fiece ungher al lumii. Mul]i englezi jongleaz\ toat\ via]a cu purgative [i antidiareice, în speran]a c\ vor reveni într-o zi la acea binecuvântat\ stare din copil\rie, când un adult zâmbea aprobator la primele „roade“ ale zilei. Pentru ei îns\, aceast\ nirvana fecal\ nu este niciodat\ atins\. Niciun englez nu poate fi convins s\ flirteze cu atotprezentul supozitor atât de îndr\git de europeni. În vreme ce francezii î[i trateaz\ chiar [i durerile de cap cu el, englezii recurg mai degrab\ la prune [i la fierturi. Când au de-a face cu afec]iuni mai serioase, englezii dau dovada maximului lor stoicism. Bravura în fa]a adversit\]ilor este cuvântul la ordinea zilei. Ultimele cuvinte ale reginei Victoria pe patul de moarte au fost: „M\ simt pu]in mai bine…“
1 Delhi Belly, Montezuma’s Revenge, Aztec Quickstep – sintagme ce desemneaz\ accesele de a[a-numita „diaree a c\l\torului“ (n. tr.).

Ghidul xenofobu

lui. Englezii

85

IGIEN| Când vine vorba despre igien\, englezii tind spre tradi]ie. Du[urile câ[tig\ în popularitate, dar în multe locuin]e de baz\ r\mâne baia în cad\. A[a, se pot b\l\ci ferici]i în propria lor murd\rie, diluat\ cu ap\ cald\ [i s\pun. În gospod\riile engleze se consum\ în medie mai mult s\pun [i mai multe deodorante decât în orice alt\ ]ar\ european\. Iar dup\ p\rerea lor, asta înseamn\ ceva, fiindc\ a[a cum [tie fiece englez, alte na]iuni, [i în special francezii, doar î[i dau cu mai mult parfum atunci când încep s\ miroas\.

Mân car e [ i b \ ut ur \
Din punct de vedere culinar, englezii au fost dintotdeauna lipsi]i de spiritul aventurii, [i filonul tradi]ionalist î[i face tot timpul sim]it\ prezen]a. „Mâncarea simpl\, la locul ei“ [i „g\titul s\n\tos“ sunt dezideratele unanime. Acest lucru sugereaz\ în mod limpede c\ felurile aspectuoase [i complicate nu sunt nici s\n\toase [i nici la locul lor. Scriitorul Somerset Maugham remarca la un moment dat c\ po]i mânca foarte bine în Anglia luând micul dejun de trei ori pe zi. De[i micul dejun englezesc g\tit în cas\ – un festin sfârâitor cu [unc\, ou\, cârna]i, ro[ii, ciuperci, fasole, filé de somon [i a[a mai departe – a l\sat treptat locul convingerii c\ fulgii de porumb [i cafeaua instant trebuie s\ fie mai s\n\toase, la benzin\riile de pe
Ghidul xenofobu

lui. Englezii

87

autostr\zi el este înc\ servit dou\zeci [i patru de ore din dou\zeci [i patru. Friptura de vit\, miel sau porc cu legume [i cartofi cop]i este [i ast\zi alegerea favorit\ a englezilor pentru „o mas\ cum se cuvine“. În toate celelalte ocazii [i atunci când inspira]ia d\ rateuri, ei revin la cel de-al doilea preparat tradi]ional al lor: fasole boabe pe pâine pr\jit\. În medie, un englez d\ gata circa o sut\ de kilograme de cartofi în fiecare an. Piureul de cartofi este una dintre cele trei garnituri vegetale obligatorii la fiece mas\. Cartofii sunt ingera]i de asemenea sub form\ pr\jit\ [i, desigur, de chips. Pe[te [i chipsuri, burgeri [i chipsuri, friptur\ [i chipsuri, cârna]i [i chipsuri, ou\ [i chipsuri sau chipsuri [i atât, cu sare, o]et [i suc de ro[ii. Ba sunt savura]i chiar [i vârâ]i între dou\ jum\t\]i de chifl\ unse cu unt. Englezilor le plac [i budincile. Cei mai mul]i dintre ei nu se vor ridica de la mas\ înainte de a mânca [i o budinc\: aluat fierbinte cu gem, foitaj cu rubarb\, pl\cint\ cu mere, budinc\ cu melas\, tart\ cu c\p[uni – toate produse tradi]ionale, achizi]ionate direct din congelator. Nes\bui]ii ar trebui s\ aib\ grij\ cu budinca „Yorkshire“ [i cu
88
ANTONY MIALL
MILSTED , DAVID

cea „neagr\“. Niciuna dintre ele nu este ceea ce pare. Prima const\ într-un aluat copt cu carne fript\ de vit\, iar cea de-a doua este un soi de sângerete feroce. Pe m\sur\ ce interesul pentru mânc\rurile exotice a crescut, la fel s-a întâmplat [i cu oferta în acest sens. Dar întreba]i-l pe un englez despre restaurante [i v\ va vorbi despre rapiditatea servirii, despre m\rimea por]iilor [i despre pre], înainte de a pomeni ceva despre mâncarea în sine – dac\ va pomeni despre ea. De[i gusturile devin mai sofisticate, pentru englezi sendvi[ul r\mâne nepre]uit. De asemenea, sunt încânta]i s\ foloseasc\ tot ce le-a r\mas de la o mas\. „Mare p\cat s\ dai mâncarea la gunoi“, intoneaz\ ei în cor. În vreme ce francezii trimit la co[ resturile de la cin\, englezii le m\nânc\ a doua zi la prânz. Ba chiar fac o virtute din ingurgitarea verzei [i a cartofilor reci de cu o zi înainte, servindu-le pr\jite. Gusturile engleze sunt insidioase, asimilându-i pe to]i cei ce vin în contact cu ele. Numai în Anglia se poate întâmpla ca un restaurant indian s\ vând\ cu senin\tate chipsuri cu sos de curry. {i numai englezii ar mânca a[a ceva.
Ghidul xenofobu

lui. Englezii

89

LA PUB În Anglia, „b\uta“ nu este axat\ pe lichidul consumat. Englezii beau pentru a se bucura de tov\r\[ie, chiar [i atunci când beau de unii singuri. În ora[e, cârciumile – pubs – sunt transformate în ultima vreme în baruri la care se consum\ vin sau în localuri cu specific irlandez. Cele din zonele rurale, pe de alt\ parte, r\mân acelea[i veritabile institu]ii ale comunit\]ii, cum au fost secole de-a rândul. Pubul s\tesc este format dintr-un bar plus un un mic restaurant „tihnit“, fiind punctul focal al vie]ii locale, o combina]ie de club social, birou de informa]ii cet\]ene[ti [i parlament. Distinc]iile de clas\ sunt l\sate afar\, la u[a lui. Tradi]ionala halb\ englezeasc\, la un moment dat aflat\ în pragul dispari]iei, reintr\ în scen\. Gra]ie eforturilor depuse de Sus]in\torii Berii Adev\rate (o asocia]ie prin excelen]\ englezeasc\, al c\rei ]el este acela de a sus]ine prezervarea, încurajarea [i consumul berii tradi]ionale), azi po]i savura din ce în ce mai des câte o halb\ plin\-ochi de bere neacidulat\, ner\cit\, cu gust de hamei, pompat\ manual dintr-un butoi de
90
ANTONY MIALL
MILSTED , DAVID

lemn din pivni]\ – în toate glorioasele ei varia]iuni regionale [i locale. Obiceiul de a bea „rânduri“ este responsabil probabil pentru dou\ treimi din totalul vânz\rilor în puburi. Nu se cuvine s\ bei împreun\ cu al]ii f\r\ s\ faci [i tu cinste cu un rând. Avantajul e acela c\ o singur\ persoan\ trebuie s\ se desprind\ de grup [i s\ aduc\ [ase beri, în loc ca [ase oameni s\ stea la coad\ unul dup\ altul. Dezavantajul e c\ ajungi s\ bei [ase halbe, de[i venisei doar pentru una.